Download - Ziarul de Mures - Politică şi Administraţie
Ziarul de
Anul IX, Nr. 50016 pagini, PREŢ: 2,99 lei, 30 aprilie - 6 mai 2012
FONDATOR: AURELIAN GRAMA
INFORMAŢIA CARE DĂ PUTEREPrincipalele realizări ale Consiliului Judeţean Mureş în perioada 2008-2012
Victorie pentru Ciprian Dobre
Teodor Giurgea, politicianul care susţine tinerii
Continuitate sau schimbare...
aceasta este întrebarea!?
Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze
Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?
pag. 3
pag. 14
pag. 2
pag. 13
pag. 5
www.ziaruldemures.rowww.zms.ro
Ziarul de
2 www.zms.ro
Lokodi Edita Emoke“Doamna de fi er” a judeţului, dar şi a Uniunii Democrate
a Maghiarilor din România, fi liala Mureş. Umor fi n dacă
e nevoie, rigoare de procuror atunci când trebuie. A
câştigat “la musteaţă” cursa pentru şefi a CJ Mureş în
2008, când a benefi ciat de voturi decisive din câteva
fi efuri româneşti care l-au abandonat pe liberalul
Ciprian Dobre. Politician versat şi fi nă cunoscătoare a
administraţiei publice, în special cea viscerală, nevăzută
pentru Măria sa Alegătorul, nefamiliarizat cu negocie-
rile pentru posturi sau cu marile licitaţii pentru drumuri
şi lucrări importante în judeţ. Izorep, Procon 16, Multi
Prod Impex sunt doar câteva din fi rmele cu numeroase
contracte judeţene în “era Lokodi.”
În ceea ce priveşte posturile din instituţiile subordonate
cu bugete demne de luat în seamă, certitudini sunt des-
tule. Va rămâne în funcţie Schmidt Lorand de la DGAS-
PC Mureş, instituţia cu felia cea mai mare din bugetul
judeţului, cel care nu conteneşte să se laude cu realizări
”subţiri” ale sistemului. O altă certitudine este Csortan
Ilona arhitectul şef al judeţului iar Ștefan Petru Runcan ar
putea rămâne la Aeroport, deşi este considerat de mulţi
dintre consilierii ”doamnei de fi er” gaura neagră a bugetu-
lui judeţean. La conducerea Spitalului Clinic Judeţean
Mureş ar putea continua dr. Konrad Judith pe care fi rmele
maghiare de soft o iubesc atât de mult. Oare Valer Băţagă
cu ale sale rezultate deosebite la capitolul accesării de fon-
duri europene va rămâne preferatul viitorului preşedinte
Lokodi. Sau poate un maghiar va veni la timonă?
Ciprian Dobre şi galbenii din judeţAvocat. Fost prefect şi actual deputat. Se spune că i
s-ar fi propus postul de ministru al Justiţiei pe vremea
guvernării liberale, însă a refuzat ştiind că în preajma
alegerilor e vorba de o funcţie cu durată determinată.
Mai mult ca sigur că se vor ivi şi alte ocazii, una din aces-
tea fi ind recenta cădere a Guvernului Ungureanu. Se fac
din nou liste cu posibil miniştri… Liderul PNL Mureş a
crescut enorm la capitolul vizibilitate. Invitat frecvent la
emisiuni TV naţionale cu audienţe mari, Dobre este un
nume cunoscut nu numai de electoratul mureşean, ci şi
de cel din alte judeţe.
Venirea sa la şefi a CJ Mureş ar însemna şi schimbări.
Mihai Poruţiu şef la Aeroport, ar fi o variantă de luat în
seamă, bazându-ne pe prietenia şi relaţia de durată din-
tre cei doi. La conducerea DGASPC se vehiculează nume
precum Marius Huciu, medic, Iolanda Cătinean, actuala
directoare a Palatului Copiilor din Târgu-Mureş şi chiar
Codruţa Sava, care astfel ar reveni în instituţie. În ceea
ce priveşte managementul Spitalului Clinic Judeţean
Mureş ar putea fi asigurat de dr. Ovidiu Butuc, Ionela
Ciotlăuş sau chiar dr. Silviu Morariu…În locul fi rmelor de
casă ale UDMR enunţate mai sus poate am vedea mai
mult apărând Moragroidul lui Akos sau chiar contracte
pe justiţie cu propria soţioară.
Marius Paşcan un independent cam ecologistDeşi anunţat candidat independent, dependent de lo-
gistica PDL sub umbrela “Alianţei pentru Mureş”, noi l-am
citit drept ecologistul din PER. Fire sensibilă, poetică,
excelent comunicator şi cu un discurs ireproşabil. Un
maestru al vorbelor bine meşteşugite, de harul căruia
a profi tat din plin fostul său şef de la Primărie, Dorin
Florea. Extrem de important, fostul prefect este prieten
apropiat cu înaltele feţe bisericeşti ale judeţului. De altfel,
protopopii ortodocşi au primit instrucţiuni clare de la
şeful cel mare de la Alba Iulia, actual boss pe plaiurile
Clujului. Semnalul a fost dat în decembrie 2011 de ÎPS
Andrei Andreicuţ, la megalansarea cărţii “Căinţa de a fi ”.
Cine a avut urechi de auzit, a auzit atunci...
Bursa zvonurilor spune că venirea lui Paşcan la şefi a CJ
Mureş ar avea ca efect câteva schimbări la instituţiile
subordonate care contează. Mihai Poruţiu sau chiar
Cristian Ciobanu, ambii consilieri judeţeni, la Aeroport.
Marius Cătană sau fostul şef de cabinet, sociologul Mir-
cea Munteanu, în locul lui Schmidt Lorand, iar Vasile
Adrian Mureşan, actualul şef al DSP Mureş, ar putea
ajunge la şefi a Spitalului Clinic Judeţean Mureş...Și lista
poate continua.
Primărie cu altă pălărieO eventuală schimbare de macaz la conducerea
Primăriei Târgu Mureş ar aduce şi o mult dorită
împrospătare a contractelor pentru zecile de milioane
de euro din bugetul local. O dată cu venirea unui Frunda
sau Brişcaru pe fotoliul de edil şef, nu vom mai vedea cu
siguranţă licitaţii câştigate de ”mogulii” de la Energoplus,
Alfaconstruct, Valpet-Astor, Citadin Prest, Salubriserv,
Tracia Trade sau de ce nu Contrascom Benţa. În ultimii
12 ani doar aceste fi rme (cu excepţiile de rigoare) au
avut acces la banul public din oraş, crescând astfel în
aceşti ani ca alţii în secole. Frunda ar vrea să vadă mai
mult fi rme cu un colorit verde spre alb, să audă dulcele
motoare ale utilajelor Izorep sau Procon 16. Coroborat
cu o plecare a UDMR de la şefi a CJ Mureş, fi rmele ar
deveni falimentare dacă nu s-ar vedea un răsărit dinspre
Primărie. O dată cu ei ar pleca şi ”băieţii” de casă angajaţi
de decenii la municipalitate. Vorbin aici de celebrul şef de
la Pieţe Vasile Filimon care ar deveni în sfârşit pensionar,
de actual-prefectul Bretfelean care nu va mai benefi ca
de maşină de serviciu în calitatea de şef la Poliţia Locală,
de Neluţu Chiorean de la imagine, de Moldovan de la
Locativ sau de Cîrcu de la Weekend. Toţi servili supuşi ai
actualilor edili, obedienţi peste măsură chiar şi întru rele.
Alţi prinţişori din UDMR le vor lua locul cu siguranţă,
deşi senatorul se dă multicultural şi european. Etnia va
conta aici cu siguranţă.
Sub Brişcaru ne-am putea aştepta la aceleaşi schimbări
doar cu alte nume. Vom vedea o administreaţie locală
condusă în tandem cu cei doi Dragoş: Popa şi Bardoşi, cu
tinerii sociali democraţi instalaţi la timonele celor mai im-
portante instituţii locale. Și poate vom vedea născuându-
se din cenuşa sărăciei de până acum, noile păsări Pheonix
ale administraţiei locale puse pe brişcăreală
Alex TOTH şi Ionel ALBU
Luptă interesantă pentru şefi a Consiliului Judeţean Mureş şi la Primăria Târgu Mureş, unde principalii candidaţi se luptă cu aceeaşi ardoare pentru mult dorita funcţie de PREȘEDINTE respectiv PRIMAR. Rămâne de văzut cine va reuşi să îşi mobilizeze mai bine electoratul…
Aventura moţiunii de cenzură pentru liderul liberalilor
mureşeni, Ciprian Dobre, a început imediat după ce
Guvernul Ungureanu a emis mult-criticata hotărâre de
modificare a anexei care reglementa modul de orga-
nizare a tuturor universităţilor de stat din România. Mai
precis, înfiinţarea Facultăţii de Medicină cu limba de pre-
dare majoritar maghiară la Universitatea de Medicină şi
Farmacie din Târgu-Mureş. Hotărârea de Guvern nr. 966
din 2011, modificată, a fost publicată în 29 martie în
Monitorul Oficial.
Au urmat Sărbătorile Pascale, iar imediat după acestea,
Opoziţia a trecut la întocmirea moţiunii de cenzură
care a fost citită lunea trecută în Plenul Parlamentului
chiar de către deputatul mureşean, ceea ce a marcat o
premieră pentru parlamentarii originari din judeţul nos-
tru. Nu avea însă să fie ultima nici pentru aleşii noştri
trimişi în cele două Camere ale Parlamentului, nici pen-
tru Ciprian Dobre.
A doua premieră
Vineri, în ziua votului, acesta şi-a ţinut discursul de
susţinere a moţiunii de cenzură în trei limbi – engleză,
maghiară şi română. “Vorbesc acum în română, dar şi de
voi vorbi în maghiară sau în engleză, la fel voi gândi. La
fel voi acţiona. De aş vorbi în toate limbile pământului,
voi spune la fel: că tinerii acestui pământ au dreptul să îl
stăpânească deplin. Dar ca stăpâni să ajungă, ei trebuie
să stăpânească deplin limbile pământului acesta. Una,
o singură limbă de va lipsi din şcoala lor – şi, atunci,
mai puţini prieteni vor putea aduce la masa copilăriei
lor. Aşa cum, mai târziu, mai puţine bucate vor putea
aduce pe masa copiilor lor. Darămite atunci când limba
in care NU vor fi instruiţi copiii este a celor mai mulţi, a
majoritarilor?! Cu cât mai săraci vor fi ei, copiii etnicilor
maghiari? Pentru că nu vor putea munci pe pământul
pe care s-au născut. Nu vor putea munci. Tinerii ma-
ghiari, instruiţi ca medici doar în maghiară, nu vor putea
munci pe acest pământ, pentru că nu vor putea vorbi
majorităţii pacienţilor”, a spus Dobre în discursul său.
După câteva ore s-a ajuns la vot, iar după numărătoare,
Opoziţia a triumfat având 235 de voturi pentru
moţiunea de cenzură, iar Guvernul Ungureanu după un
mandat de nici trei luni a fost demis.
O contribuţie măruntă
Deputatul liberal recunoştea imediat după vot că
această victorie înseamnă pentru el „un lucru foarte sim-
plu, a picat un Guvern al minciunii, a picat un Guvern
al incompetenţei, iar contribuţia mea la căderea Guver-
nului este una măruntă, micuţă, am citit-o şi am votat
căderea acestui Guvern”.
Mai mult însă, aşa cum subliniam mai sus, a promovat în
cadrul moţiunii de cenzură subiectul UMF Târgu-Mureş,
insistând că prin adoptarea Hotărârii de Guvern, politici-
enii din arcul guvernamental au lăsat tinerii maghiari fără
locuri de muncă. “O segregare a UMF Târgu-Mureş nu
are viitor. Ea nu poate exista în această formă nici din
punct de vedere legal, nici din punct de vedere faptic.
Niciun părinte nu îşi va da vreodată copilul la o facul-
tate care nu va fi recunoscută în Europa şi într-o limbă în
care nu poţi profesa nici măcar în România”, a subliniat
liderul PNL Mureş.
Acesta a dat totodată dovadă de fair-play faţă de gestul
colegului său de Parlament, senatorul Corneliu Grosu
care a fost la şedinţa în plen şi a votat pentru moţiunea
de cenzură. „Eu am salutat sincer gestul senatorului Gro-
su încă înainte de a fi exprimat pentru că într-adevăr se
ţine de cuvânt atunci când spune ceva. Este un gest pe
care, aşa cum s-a observat, nu l-au făcut alţi parlamentari
de la PDL şi au preferat nici măcar să nu vină în plen şi
să fugă practic de răspundere”, a mai completat Dobre.
Cu toate că Opoziţia ar putea da premierul, parlamenta-
rul mureşean a susţinut că nu ar trebui să ne grăbim cu
supoziţiile şi că trebuie să tratăm totul cu maximă respon-
sabilitate, evitând o poziţie tranşantă faţă de nominalizarea
premierului de către preşedintele României, Traian Băsescu,
după consultările cu partidele parlamentare.
Lavinia MUNTEAN
Victorie pentru Ciprian DobreVotarea moţiunii de cenzură depusă de Uniunea Social-Liberală împotriva cabinetului condus de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi, implicit, demiterea Guvernului poate fi asumată de către deputatul liberal mureşean Ciprian Dobre drept o victorie personală. După ce a contribuit la întocmirea moţiunii intitulată “Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, el a fost cel care a dat citire textului în plenul Parlamentului. Dobre s-a remarcat şi ca poliglot la votul documentului, susţinându-şi discursul în limbile engleză, maghiară şi română. Şi a contribuit cu un vot din totalul de 235 la căderea Guvernului Ungureanu.
Parlamentarii mureşeni Kelemen Atilla, Frunda Gyorgy – UDMR şi Doru Oprişcan – PDL au preferat să privească de la Târgu-Mureş desfăşurarea ostilităţilor din Camerele Reunite. Deputaţii Toader Stroian şi Petru Başa nu au votat moţiunea, la fel şi fostul lider unional Marko Bela.
Dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie din
cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-
Mureş, a declarat vineri, 27 aprilie, că negocierile pur-
tate cu reprezentanţii UDMR şi Partidului Popular al
Maghiarilor din Transilvania (PPMT) au eşuat şi ca
atare va candida la Primăria şi Consiliul Local Târgu-
Mureş din partea Partidului Civic Maghiar (PCM).
“Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi
să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Lo-
cal. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile,
pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face
ca această comunitate a noastră să aibă un candi-
dat pentru Primărie, au eşuat”, a afirmat dr. Benedek
Imre, care a spus că a primit 5.000 de semnături de
susţinere din partea cetăţenilor.
Potrivit acestuia, deşi Gyorgy Frunda - contracandi-
datul său din partea UDMR - ar fi fost dispus să se
ajungă la o înţelegere, semnalele date de Marko Bela
şi Tokes Laszlo, doi dintre cei mai importanţi lideri
ai maghiarimii, au dus la eşecul negocierilor. “Deşi
domnul Frunda, candidatul UDMR ar fi dorit să se
înţeleagă, domnul Marko Bela, preşedintele faptic al
Uniunii, nu doreşte. Domnul Tokes Laszlo a transmis
PCM, care mă susţine, că persoana mea va fi un eşec,
pentru că mă voi retrage. Deci, cei doi lideri marcanţi
ai maghiarimii mă condamnă să continui, să îl ajut pe
domnul Florea. Cei doi domni au dezbinat această
comunitate”, a subliniat dr. Benedek Imre. “Trebuie să
mă transform în portavoce împotriva acestor lideri şi îi
asigur pe membrii Uniunii că sunt alături de ei, că gân-
desc la fel şi doresc să continui ideea de democraţie şi
să mă sacrific pentru ea”, a adăugat candidatul PCM.
Alex TOTH
Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze
„Stimaţi concetăţeni!Înainte de toate aş dori să-i mulţumesc presbiteriului
şi pastorului Lakatos Peter că mi-au dat ocazia să
împărtăşesc câteva idei cu dumneavoastră. Aş vrea
să vă spun pe scurt de ce sunt aici, ce vreau să fac
pentru comunitate şi cum văd eu viitorul.
Sunt medic, profesor al Universitatii de Medicină şi
Farmacie, şi şeful Clinicii de Cardiologie. Sunt la vârsta
la care simt că pot să stau în faţa dumneavoastră şi
pot să ma ofer să fiu în continuare, şi în alte domenii,
membru util al societăţii.
Cine sunt susţinatorii mei? Aşa cum ştiti, acum pa-
tru ani, am fost pe primul loc al listei pentru alegeri,
adunând 13.000 de voturi, însă conducerea UDMR
m-a pus înlăturat iar după ce am câştigat acţiunea
judecătoreasca împotriva Biroului Electoral Central
am fost eliminat dintre membrii UDMR. Acum, în
numai o săptămână s-au strâns 5.000 de semnături
împotriva acestei hotărâri. Aceşti 5.000 de oameni
mă susţin şi acum, şi a apărut şi o echipă nouă lângă
mine. Ei sunt cei care ne încurajează să facem ceva
pentru oraş, pentru comunitate. Lânga aceştia, am
prieteni, membri ai familiei şi patru fiice cărora aş vrea
să le asigur viitor în acest oraş. Pentru membrii activi
ai societăţii noastre, şi pentru cei care ar vrea să se
bucure de anii lor de pensie, aş vrea să asigur că anii
rămaşi îi vor trăi în demnitate.
Ce vedem astăzi? Cum aţi auzit, pastorul a vorbit
despre valorile şi despre legile pe care foarte des le
încălcăm. A mai vorbit despre o noua formă a lumii
civilizate, despre “lumea tâlhară”. Valorile nu mai sunt
respectate. Societatea noastră, profesorii şi medicii
noştri sunt devalorizati. Fiecare persoană are va-
lori importante pe care le respectă. Eu, ca şi cap de
familie, cred că cel mai important este educaţia, ca
şi cetăţean îmi trăiesc viaţa cu punerea pe primul
plan a ideilor creştin-democrate conservative, ca o
persoană centrată pe familie susţin că rădăcinile tre-
buie respectate, respectiv ca om şi medic cred că este
indispensabilă toleranţa şi acceptarea altora.
Alaltăieri am vorbit cu o mare comunitate, şi am
pus întrebarea că de ce se întâmplă ca antrepreno-
rii noştri tineri stau mai ales în spatele poliţiştilor,
SRI-ştilor şi oamenilor nationalităţii majore aflaţi în
poziţii de administraţie? Mi-au zis că pentru că acolo
este siguranţa, acolo este “copacul mare”. Aş vrea sş
schimb acest lucru, aş vrea ca şi societatea noastră
să aibă un “copac mare”. Trebuie să stăm lângă un
om valoros, care reprezintă valorile societăţii noastre,
care a pus pe masă foarte mult, şi acest om trebuie să
ne reprezinte în Primărie ca şi “copacul mare”. Astfel
am vrea să realizăm restabilirea valorilor: medicul să
lucreze în condiţii cinstite, cu o atitudine cinstită faţă
de oameni, profesorul să primească atenţia necesară
ca să poate educa generaţia viitorului, de care vom
putea fi mândri, şi care ne va da siguranţă şi speranţă.
Preotul să vorbească cu dumneavoastră cu un ton
pozitiv şi încurajator, şi să simţiţi că educaţia merge în
direcţie bună. Acestea sunt obiectivele noastre.
Nu vin în faţa dumneavoastră şi spun că voi construi
autostrăzi sau poduri suspendate la Târgu-Mures. Ce
pot să vă promit? Multe lume mă cunoaşte. Sunt pro-
fesor universitar, medic, fondator a mai multor clinici,
a Casei de Asigurări, Casa Vârstnicilor de pe Valea Ni-
rajului, şi realizator a mai multor unităţi de sănătate
în ţară. Şi cred în educaţia pe care eu o numesc
educare civilă creştin-democrat conservativă. Sunt
documente scrise care adeveresc că familia mea are
un trecut secuiesc începând de la 1160. Aşa simt că
acest fapt este cea mai mare dovadă că dacă voi avea
posibilitatea să fac ceva pentru societate, o voi face în
spiritul acestei educaţii. (...)
Sunt convins că în zilele noastre maghiarimea va pu-
tea câştiga scaunul de primar numai dacă îşi va uni
puterile. Sunt de părere că dacă nu avem o listă de
coaliţie comună, societatea noastră nu va avea rata de
majoritate în consiliu. Noi am început ceva, care ori
este bun ori nu. Voi cere un sfat de la dumneavostră.
Am iniţiat o organizaţie numită Platforma Civică
Creştin-Democrată. Nu este un partid, este o coaliţie
care da posibilitatea ca membrii UDMR, PCM, PPMT
să discute împreună, să formuleze idei comune în
interesul publicului, şi să transmită aceste idei către
partidul lor. (...)
Decizia este în mâna dumneavostră. Dacă credeti că
este bine cea ce facem noi, ne staţi alături, dacă nu,
formulaţi întrebări, propuneri, critici cu încredere.
Dacă cineva vrea să acţioneze în interesul publicului,
trebuie să accepte susţinerea, lauda dar şi critica la fel.”
Discursul dr. Benedek Imre de duminică, 15 aprilie, cu ocazia unei întâlniri cu credincioşii Bisericii Reformate
Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Local. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile, pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face ca această comunitate a noastră să aibă un candidat pentru Primărie au eşuat
Ziarul de
4 www.zms.ro
5
Frica, anxietatea, teama, fobiile si alte formulări ale
acestei stări sunt de fapt deviaţii de la normalitate.
Pare complicat a defini normalul. Dicţionarul de psi-
hologie Larousse precizează ca normalitatea este o
noţiune relativă, variabilă de la un mediu socio-cul-
tural la altul. Cuvântul normal provine din latinescul
„norma” (unghi drept), adică ceea ce nu oscilează nici
la dreapta nici la stânga, ceea ce se afla chiar în mijloc.
Normalul este deci un termen calificativ implicând o
valoare – Aş vrea să devin normal.
Normalul este şi un termen descriptiv indicând o medie
– Aş vrea să fiu normal ca şi ceilalţi, ca toată lumea.
O. Rank defineşte normalitatea prin capacitatea de a
trăi fără teamă, vinovăţie sau anxietate, şi aceea de a
avea responsabilitatea propriilor acţiuni.
Anxietatea reprezintă una dintre cele mai întâlnite
emoţii umane. Se consideră că 25% din populaţia
generală a întrunit, cel puţin o dată în viaţă, crite-
riile pentru una dintre tulburările anxioase. Fe-
meile prezintă o incidenţă mai mare a anxietăţii
decât bărbaţii, iar statutul socio-economic scăzut
reprezintă un factor de risc pentru apariţia anxietăţii.
Fobia se referă la un grup de simptome cauzate de
obiecte sau situaţii care provoacă frica. Fobia este
frica specifică, intensă, declanşată de un obiect sau
o situaţie, care nu au prin ele însele un caracter pe-
riculos, cu caracter iraţional recunoscut ca atare şi care
nu poate fi controlat volitiv. Dacă în cazul anxietătii, tea-
ma nu avea obiect, în fobie ea capătă caracter specific
(sociofobie=teama de relaţii interumane, nazofobie=
teama de boală, tanatofobie= teama de moarte).
Ne este frică de foarte multe lucruri, de absolut orice
se poate sau ni se poate întâmpla în viaţă. Ne este
frică de ceea ce noi creăm sau facem să se întâmple
în viaţa noastră sau a altora, de responsabilitatea
noastră pentru aceasta. În esenţă, ne este frică de
viaţa însăşi.
Toate fricile au la bază ideea că avem nevoie de ceva,
din partea cuiva sau a ceva din mediul exterior nouă.
Pornind de aici, frica se manifestă ca gândul că nu o
să putem obţine acel ceva de care credem că avem
nevoie. Pornind de la acest gând, toate gândurile no-
astre următoare, toate alegerile pe care le facem, toate
reacţiile şi comportamentele noastre vor avea ca obiec-
tiv obţinerea a ceea ce credem că avem nevoie.
Analizând ce anume crezi că ai nevoie să obţii?, sau
este oare posibil să nu ai nevoie de acel ceva? poate
reprezenta soluţia de a scăpa de această frică ori de
câte ori te cuprinde. Răspunzând la aceste întrebări,
ai putea foarte bine, la o analiză atentă, să ajungi la
concluzia că nu ai neapărată nevoie de acel ceva,
putând chiar să-ţi imaginezi cum va continua viaţa ta
fără obţinerea acelui ceva.
Dacă ţi se întâmplă aşa ceva, te afli pe drumul curaju-
lui, al neînfricării. Dacă ducem lucrurile până la capăt,
judecând în acest fel pentru toate fricile noastre, vom
ajunge la concluzia că un om care nu are nevoie de
nimic, nu are frică de nimic. Nu am nevoie de nimic
de la tine, şi ca atare nu mi-e frică de tine.
Dacă am ajuns la concluzia că nu am nevoie nici
măcar de viaţa mea, sub această formă, actuală,
materială, atunci nu mi-e frică de tine nici dacă mă
ucizi. Nu am să fac nimic pentru a te împiedica pen-
tru că de fapt nu poţi să-mi iei nimic din ce am ne-
voie. Aceasta este adevărata neînfricare. Este starea în
care trăiesc marii maeştrii dintotdeauna.
Istoria fricii porneşte de la Adam, ca prim senti-
ment după comiterea păcatului, când se descoperă
gol. Pe când frica personală este artefactul propriei
noastre psihologii sau experienţe, frica politică îşi
are sursa în conflictele dintre şi înlăuntrul societăţii.
Ea beneficiază de repercusiuni extinse, implică,
angajează mase umane. Pe când frica personală are
un caracter prezervativ, cea politică poate avea un
caracter înnoitor, devenind, paradoxal, generatoare
de vitalitate.
Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi
frica a devenit subiect de campanie electorală,
vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e
frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva ce-
lor care o sădesc. Întradevăr, de ce le este frică
nu scapă.....şi asta este valabil pentru guvernanţi,
având în vedere apropierea alegerilor, şi votul......
arma cu care o dată la 4 ani, populaţia poate
sancţiona clasa politică.
Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă
gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate
acestea sunt vizibile în ultima perioadă în societatea
românească. Frica de pierderea controlului fondu-
rilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care
încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş
cedând solicitărilor partenerilor de guvernare. Frica
de pierderea guvernării îi determină pe unii dintre
parlamentarii puterii să nu voteze deloc la discutarea
unei moţiuni în parlament.
În curând nu va mai fi nimic de care să-ţi fie frică,
iar viaţa va deveni o bucurie, aşa cum a fost me-
nit să fie. Poţi începe când vrei să nu îţi mai fie
frică. Chiar azi. Chiar acum. A sosit momentul să
nu îţi mai fie ţie frică. A sosit momentul să le fie
frică guvernanţilor. Transformă frica personală şi
transferă frica în plan politic. Mergi la vot! De ce le
este frică, nu scapă!
Dr. Florin BuicuMedic specialist sănătăte publică şi managementDoctor în ştiinţe medicale
Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi frica a devenit subiect
de campanie electorală, vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva
celor care o sădesc.
Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?Cum ar fi să trăieşti cu adevărat? Cum ar fi să îndrăzneşti să faci tot ce vrei fără să îţi pese de cum te judecă ceilalţi? Ce ar fi dacă ai începe să lupţi pentru visele tale? Chiar dacă faci greşeli, chiar dacă te mai împiedici şi cazi, măcar ştii că ai făcut, ai simţit, ai trăit cu adevărat o viaţă de om, nu de peşte la conservă. Și pe măsură ce începi să faci lucrurile de care ţi-e teamă, acea teamă dispare şi devii un om mult mai puternic şi bogat sufleteşte.Aşadar, ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?
Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate acestea sunt vizibile în ultima perioada în societatea românească. Frica de pierderea controlului fondurilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş cedând solicitărilor partenerilor de guvernare.
Ziarul de
6 www.zms.ro
I. Drumuri reparate şi modernizateAm modernizat porţiunea de drum dintre Târnăveni şi graniţa cu judeţul Alba (DJ107). Valoarea investiţiei
este de 3 milioane euro şi s-a realizat din fondurile de
preaderare ale Uniunii Europene. Contribuţia Consiliului
Judeţean Mureş este de 343.990 euro.
Am modernizat drumul 142C pe porţiunea Coroisânmartin - graniţa cu judeţul Sibiu din fon-
duri structurale. Valoarea investiţiei este de 24.022.048
lej, din care contribuţia Consiliului Judeţean Mureş
este de 1.474.000 lei.
Este în curs de realizare modernizarea drumului judeţean dintre Sărăţeni şi Măgherani (DJ 135)din fonduri nerambursabile. Valoarea proiectului
este de 56.455.217 lei, contractul de finanţare a fost
semnat în decembrie 2011. Contribuţia judeţului este
de 1.709.180 lei.
Am efectuat lucrări de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene. În perioada 2009-2011 am tur-
nat covor asfaltic pe 180 km de drum judeţean, valo-
area lucrărilor depăşind 47 milioane de lei. Valoarea
lucrărilor de plombare depăşeşte 16 milioane de lei.
Câteva exemple de lucrări finanţate din bugetul Con-
siliului Judeţean Mureş:
- drumurile judeţene Luduş-Sărmaşu, Săulia
– Band (DJ 151, 151A, 152). S-a turnat covor asfaltic pe o
lungime de 28 km. Valoarea lucrărilor: 7.276.742 lei,
- drumul judeţean din Valea Gurghiului.Lucrările de reparaţii a DJ 153 C Reghin-Lăpuşna au costat 1.238.000 lei. Reabilitarea şi moderniza-
rea drumului s-a inclus şi în Programul Naţional de
Dezvoltare a Infrastructurii, Programul „10.000 km
drumuri de interes judeţean”. Şi drumul judeţean 136
Sângeorgiu de Pădure – Bezid- limită jud. Harghi-ta a fost inclus în programul de reparaţii menţionat.
Dacă proiectele vor obţine finanţare, lucrările vor
continua din fonduri de la Guvern,
- drumurile judeţene Ernei – Sovata (DJ 153), Ernei – Eremitu (DJ 153) sunt importante din
perspectiva dezvoltării turismului din zonă. (asfalt pe
17 km - 4.064.883 lei).
Am modernizat drumurile comunale din fonduri
guvernamentale. În ultimii 4 ani Guvernul României
a alocat suma de 33.287.080 lei pentru reabilitarea
drumurilor comunale, reuşind astfel să reparăm mai
mult de 80 km de drum.
Construim un pod din beton armat peste Valea
Şaeş, pe DJ 106, limită jud. Sibiu – Apold- Sighişoara,
având o lungime de 32,7 m şi o lăţime de 9,80 m.
Valoarea proiectului este de 2.619.996 lei.
Construirea centurii între Corunca şi Sângeor-giu de Mureş, pe teritoriul administrativ al comu-
nei Livezeni, fără a periclita pădurea de pe Platoul
Corneşti, este un proiect al Ministerului Transporturi-
lor, cu finanţare printr-un credit de la Banca Mondială.
Valoarea investiţiei este de 33 milioane euro. Minis-
terul Transporturilor a repus proiectul pe ordinea de zi,
studiul de fezabilitate se află în reînnoire.
II. S-a extins sistemul de alimentare cu apă şi canalizareAm finalizat lucrările începute în cadrul programului SAMTID în localităţile Iernut, Luduş, Reghin, Târnăveni,
Sighişoara prin accesarea de fonduri structurale. Valo-
area lucrărilor depăşeşte 12 milioane de euro.
Am extins sfera de acţiune a Operatorului Regional de Apă. Am modernizat reţelele de apă şi canalizare prin pro-
gramul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în următoarele localităţi: Sighişoara, Reghin, Sovata,
Fântânele, Sărmaşu, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu
de Mureş, Corunca, Ernei. Valoarea investiţiei este de
32 milioane euro.
Am câştigat un proiect european de 110 milioane euro
pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă
în oraşele cu o populaţie mai mare de 50.000 locu-itori. Lucrările se află în fază de execuţie. Construim 29
staţii noi de pompare şi epurare a apei şi a apelor uzate,
iar pe cele vechi – 14 staţii- le modernizăm conform
normelor europene. Reabilităm şi extindem reţeaua de
distribuţie a apei potabile cu 62 km , iar cea de canalizare
cu peste 84 km. Se reabilitează mai mult de 46 km de
aducţiune şi se construieşte 52 km de aducţiune nouă.
Am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
„AQUA INVEST” cu 60 de membri. Atribuţiile de
Principalele realizări ale CPrin proiectele elaborate de Consiliul Judeţean Mureş, în ultimii 4 ani am adus în judeţ în jur de 800 milioane de lei (165 milioane de euro) din fonduri europene. Valoa-rea totală a proiectelor de finanţare este de aproape 1 miliard de lei (în jur de 240 de milioane de euro).
Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manageriale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş din perioada 2008-2012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze.
DJ142 în prezentDJ142 în trecut
7
preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către
Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.
Am modernizat infrastructura de apă şi canalizareîn comune din fonduri guvernamentale. În ultimii 4
ani Guvernul României a alocat suma de 13.140.000
lei pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare în co-
munele din judeţ.
9 localităţi din judeţul Mureş au semnat la data de 16
martie 2012 contractul de finanţare pentru realizarea şi
extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canali-zare şi staţii de epurare. Localităţile Găneşti, Glodeni,
Sînpaul, Vărgata, Gheorghe Doja, Suplac, Beica de Jos,
Gorneşti şi Fântânele vor realiza investiţia din fonduri
provenite de la Administraţia Fondului pentru Me-diu. Valoarea celor 9 contracte este de 43.943.549 lei.
Ca urmare a proiectelor derulate de Consiliul
Judeţean Mureş, până în anul 2018 vom asigura apă
potabilă conformă cu normele europene pentru toţi
locuitorii judeţului.
III. Ca să trăim într-un judeţ mai curat Pentru rezolvarea problemei de gestionare a
deşeurilor din judeţ, Consiliul Judeţean Mureş a sem-
nat la data de 30 iunie 2010 un contract de finanţare
de 53 milioane de euro. Proiectul este unul dintre cele
mai mari proiecte de gestionare integrată a deşeurilor
în România şi este de o importanţă majoră pentru
toţi locuitorii judeţului din mai multe considerente:
- Se va construi un depozit zonal ecologic
la Sînpaul şi tot aici se va realiza prima instalaţie de
tratare mecano-biologică din România, lucrările de
construire fiind în stare avansată.
- Se va realiza o staţie de transfer, una de
sortare şi o staţie de compostare la Cristeşti pentru
zona Târgu Mureş.
- Se vor închide cele 5 depozite necon-
forme ale judeţului la: Tg Mureş – Cristeşti, Sovata,
Luduş, Iernut şi Reghin. Aceste depozite în urma
lucrărilor de închidere nu o să mai reprezinte o sursă
de poluare a mediului înconjurător, totodată dispare
şi disconfortul estetic şi vizual cauzată de ei în mij-
locul naturii.
- Asigurăm locuitorilor din judeţ echipa-
mente de colectare separată (pubele, containere)
pentru deşeurile reciclabile, iar locuitorilor din me-
diul rural unităţi de compostare individuale.
- Achiziţionăm 8 mijloace de transport
pentru transportul deşeurilor.
- Vom demara campanii de informare
şi conştientizare a populaţiei despre importanţa
colectării selective şi reciclării deşeurilor. Campania
se va realiza prin metode interactive, prin implicarea
un segment de populaţie cât mai larg.
- Colectarea deşeurilor menajere de la
populaţie şi transportul acestora la staţiile de transfer
se va face potrivit planului zonal al Proiectului. De-
rularea procedurilor de achiziţie publică şi semnarea
contractelor cu operatorii economici va fi derulată
de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Ecolect Mureş”, în baza unui mandat special dat
de fiecare consiliu local. Asociaţia are 103 membri, iar
funcţia de preşedinte este îndeplinită de preşedintele
Consiliului Judeţean Mureş.
IV. Avem grijă de cei nevoiaşiAm continuat procesul de restructurare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilu-lui, conform normelor Uniunii Europene. Am efectuat
lucrări de reparaţii la clădiri şi am îmbunătăţit dotarea
instituţiilor rezidenţiale pentru protecţia persoanelor
adulte, respectiv a centrelor pentru copii. Valoarea
investiţiilor depăşeşte 4.300.000 lei.
Este în curs restructurarea, extinderea şi modern-
izarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Brâncoveneşti. Aici sunt în-
grijite 300 de persoane, 150 în Castelul Kemény, 150
de bolnavi în pavilioanele nou construite. S-au finalizat
lucrările de extindere la Centrul „Sf. Ana”, cu 50 de lo-
curi. Se află în construcţie Centrele „Sf. Maria” şi „Pri-
mula”, cu o capacitate de 50 – 50 persoane. Valoarea
proiectelor depăşeşte 1.700.000 euro şi se realizează din
fonduri europene, respectiv din fonduri de la Banca
Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Şi la Luduş este în curs reabilitarea, modernizarea şi do-
tarea unei clădiri (fost centru de plasament pentru co-
pii), unde se înfiinţează un centru de recuperare şi re-abilitare neuropsihiatrică. Valoarea proiectului este de
3.713.785 lei, din care 2.863.106 lei finanţare europeană
nerambursabilă, contribuţia Consiliului Judeţean Mureş
fiind 58.430 lei. Contractul de finanţare a fost semnat la
data de 6 octombrie 2011. Prin această nouă investiţie
asigurăm îngrijire pentru 108 bolnavi şi creăm locuri de
muncă pentru 74 de persoane.
Am continuat procesul de reorganizare a centrelor
rezidenţiale pentru protecţia persoanelor adulte,
scopul fiind asigurarea unor condiţii mai bune pentru
îngrijirea bolnavilor.
Am sprijinit programele sociale ale organizaţiilor
neguvernamentale şi preocupările bisericilor de a
dezvolta servicii de îngrijire la domiciliu. A crescut numărul persoanelor care beneficiază de îngri-
jire la domiciliu. Serviciul de îngrijire medicală şi asistenţă
socială la domiciliu în zonele rurale ale microregiunii Târ-
nava Mare asigură îngrijire de bază şi suport la domiciliu
pentru 428 de persoane. Serviciul se acordă la cerere de
către persoane cu vârste de peste 60 de ani, din localităţile
Albeşti, Apold, Daneş, Nadeş, Saschiz, Vânători, Viişoara
şi Zagăr. Proiectul este finanţat în parte de Uniunea
Europeană şi are o valoare de 167.300 lei. Organizaţia Cari-
tas de Alba Iulia este parteneră în derularea proiectului.
Astfel, în 28 de localităţi mureşene funcţionează deja cu
succes serviciul integrat de asistenţă socială la domiciliu.
Am sprijinit activitatea Centrului de Resurse pen-tru Comunitatea de Romi, pentru ca persoanele
defavorizate să beneficieze în continuare gratuit de
consiliere de specialitate şi de instruire. Numai pentru
obţinerea diferitelor categorii de burse mai mult de 250
de studenţi şi elevi ai claselor VII-XII au beneficiat de in-
formare, documentare şi sprijinire în elaborarea actelor.
În următoarele localităţi din judeţul nostru
funcţionează azile de bătrâni: Târgu-Mureş, Săr-
maşu, Deda, Ideciu de Jos, Miercurea-Nirajului, Iernut
şi Măgherani. La Lunca Mureşului funcţionează un
centru de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi.
onsiliului Judeţean Mureşîn perioada 2008-2012
Lucrări la Depozitul Ecologic din Sânpaul
Continuare în pagina 8
8 www.zms.ro
V. Pentru sănătatea noastrăÎn cursul anului 2010 spitalele orăşeneşti din Luduş,
Reghin, Sighişoara, Miercurea-Nirajului şi Iernut au in-
trat sub autoritatea primăriilor, iar spitalele judeţene
au intrat sub autoritatea Consiliului Judeţean. După
această perioadă investiţiile în unităţile sanitare au
fost substanţiale, valoarea lor se ridică la circa 25 mi-
lioane de lei.
A început modernizarea şi dotarea ambulatori-ului Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Contractul
de finanţare s-a semnat la data de 24 iunie 2011.
Valoarea totală a proiectului este de 11.268.606 lei şi
se realizează din fonduri europene nerambursabile.
Modernizăm ambulatoriile din str. Ghe. Marinescu nr. 1 şi B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26, valoarea
estimativă a lucrărilor fiind de peste 2 milioane de lei.
Am efectuat lucrări de reparaţii, întreţinere şi modernizare la secţiile Spitalului Clinic Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş (în paranteză este trecută contribuţia Consiliului
Judeţean Mureş la realizarea lucrărilor). Amintim cu
titlu exemplificativ:
- Am mansardat clădirea Clinicii de Urologie (1.000.000 lei), am reparat faţada clădirii şi
bucătăria centrală (1.125.000 lei),
- Am reabilitat Secţiile de Chirurgie I şi II (200.000 lei),
- Am efectuat lucrări de reparaţii generale
la Clinica de Boli Infecţioase I, unde am înfiinţat o
secţie de terapie intensivă pentru gripa aviară sau alte
epidemii (360.000 lei),
- Am modernizat spălătoria Spitalului Judeţean (320.000 lei) şi sediul administrativ
- Am efectuat lucrări de reparaţii la Clinica TBC (360.000 lei), la Clinica de Pediatrie (100.000 lei),
la Clinica buco-maxilo-facială, la Maternitatea Veche(încălzire centrală: 320.000 lei), la Ortopedie (200.000
lei), Clinica de Oftalmologie (250.000 lei), la Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrică (60.000 lei).
Am dotat secţiile spitalelor cu aparatură medicală modernă: computer tomograf, ecograf Dopler, trusă
video-endoscop, mese de operaţii, aparat radiologie
mobil, sterilizatoare, etc.
- Clinica de Urologie: - 566.600 lei
- Secţia de Chirurgie I-II, Terapie Intensivă,
Radiologie - 566.600 lei
- Clinica TBC - 27.000 lei
- Clinica de Pediatrie - 10.900 lei
- Secţia de Neonatologie - 6.300 lei
- Clinica de Oftalmologie - 8.600 lei
- Clinica de Boli Infecţioase - 12.200 lei
- Clinica de Oncologie - 195.000 lei
- Clinica de Ortopedie - 378.400 lei
Am efectuat lucrări de reparaţii şi de modernizare
la Spitalul „Gh. Marinescu” din Târnăveni. S-au
executat lucrări la centrala termică, instalaţii elec-
trice, apă, gaz, canalizare, s-a reparat acoperişul, s-au
asfaltat aleile. S-au achiziţionat şi aparate medicale
moderne. Consiliul Judeţean Mureş a contribuit cu
suma de 5.291.741 lei la realizarea investiţiei.
Activitatea Preventoriului TBC Gorneşti a fost
preluată de către Secţia de Preventoriu TBC copiidin cadrul Spitalului Clinic Judeţean, cu sediul în str.
Hunedoara nr. 29 (investiţii de 35.951 lei).
Pentru salvarea vieţii omeneştiÎmpreună cu cele 6 judeţe din Regiunea Centru, am
câştigat un proiect european de 9 milioane de euro
pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi de
prim – ajutor în situaţii de urgenţă şi dezastre majore.
Prin proiect au ajuns în judeţul nostru 4 autospe-
ciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acor-
darea asistenţei medicale de urgenţă, 1 autospecială
pentru lucrul cu apă şi spumă, 1 autospecială pen-
tru descarcerări grele, 1 autospecială de cercetare
nucleară- biologică- chimică – radiologică şi echipa-
mentele pentru dotarea centrului mobil de comandă
şi control.
Aceste autospeciale permit o intervenţie mai rapidă
în situaţii de urgenţă, astfel se reduce timpul de
răspuns de la 48 de minute la 27 de minute în mediul
rural şi de la 25 de minute la 13 minute în mediul
urban. 147 de persoane au beneficiat de instruire.
Ziarul de
Aparatura modernă a spălătoriei Spitalului JudeţeanAparatura veche a spălătoriei Spitalului Judeţean
Direcţiunea Spitalului după renovareDirecţiunea Spitalului înainte de renovare
VI. Multiculturalitatea este valoarea judeţuluiAm finanţat activitatea instituţiilor culturale aflate în subordinea Consiliului Judeţean Mureş(Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Ansamblul
Artistic Profesionist „Mureşul”, Teatrul de Copii şi Ti-
neret „Ariel”, Palatul Culturii, Filarmonica de Stat, Re-
vistele Vatra şi Lato, Centrul Judeţean pentru Cultură
Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş).
Am modernizat clădirile în care funcţionează instituţiile
de cultură şi am construit sedii noi. Exemple:
Am asigurat o nouă sală de repetiţii pentru An-samblul Artistic Profesionist „Mureşul” în Târgu-
Mureş, str. Revoluţiei nr. 45. Valoarea investiţiei se
situează în jurul sumei de 300.000 lei. Am elaborat
proiectul de reabilitare a întregii clădiri, valoarea aces-
teia fiind estimată la 4.465.953 lei.
În curând Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel” se va
muta într-un sediu complet renovat, pe str. Poligrafiei
nr. 4, fostul cinematograf „Pitic” din Târgu-Mureş,
unde am creat unul dintre cele mai moderne teatre
de gen din Europa, atât ca arhitectură, construcţie
cât şi ca dotări.
În corpul de clădire vechi şi cel nou alipit am realizat
o scenă mare şi una mică, mini-hol, acces public la
sala studio, spaţiu expoziţional, sală proiecţie filme
de artă, librărie-cafenea, mini-sală de conferinţe, săli
de creaţie, garderobe, cabine pentru actori, vestiare,
birouri, sală de mişcare (pantomimă), camere de
oaspeţi. Se amenajează totodată şi o scenă în aer liber,
de circa 42 m2.
Valoarea investiţiei depăşeşte 7.800.000 lei.
Am reabilitat spaţiile interioare ale Bibliotecii Jude-
ţene şi ale filialelor, am inaugurat secţia de interneta Bibliotecii Judeţene şi sediul American Corner (centru de informare şi de resurse, dotat cu materiale
audio-vizuale şi cărţi în limba engleză despre cultura
şi civilizaţia americană).
Am reînnoit spaţiul în care funcţionează Biblioteca Copiilor, investiţia se ridică la suma de 336.506 lei.
Montăm un lift la Biblioteca Judeţeană. Acesta va
funcţiona pe 5 nivele şi va deservi atât vizitatorii Bi-
bliotecii cât şi pe cei ai Palatului Culturii. Prin această
investiţie (270.000 lei) oferim un real sprijin vârstnicilor
şi persoanelor cu dizabilităţi în a avea acces la spaţiile
expoziţionale ale Muzeului şi la sălile bibliotecii.
Am continuat restaurarea Palatului Culturii din Târ-
gu-Mureş. Valoarea lucrărilor executate până acum
depăşeşte 2 milioane lei. Principalele categorii de lucrări
sunt: am restaurat vitraliile deosebit de valoroase din
Sala Mică, Sala de Oglinzi şi din hol (în total 58 m2)
– 87.378 lei, am restaurat mobilierul original din Sala
de Oglinzi - 366.000 lei, am efectuat lucrări de reparaţii
generale la Sala Mică (valoare lucrări 208.925 lei) şi la
scena mare (35.200 lei). Am modernizat reţeaua de
apă, canalizare şi sistemul de încălzire (valoarea lucrării
la instalaţia de încălzire este de 809.388 lei).
Au început lucrările în holul principal şi casa scării:
reparaţii la elementele de marmură la cele 2 scări şi
balustradele din marmură, refacerea tencuielilor şi
zugrăvelilor interioare, instalaţia electrică (valoare
estimata 1.100.000 lei).
Am continuat restaurarea clădirii Bibliotecii Teleki-Bolyai. Lucrările executate până acum depăşesc
suma de 3 milioane de lei. Am executat lucrări de
restaurare ample la aripa dreaptă a clădirii şi am ter-
minat lucrările de reparaţii generale la aripa stângă.
Şi curtea interioară îşi recapătă frumuseţea în urma
lucrărilor de amenajare.
Am continuat restaurarea Palatului Administrativ.De această dată holul şi picturile murale secesioniste
şi-au recăpătat strălucirea de odinioară, de la începu-
tul secolului. Am consolidat bolta de la intrare, terasa
situată deasupra intrării, am recondiţionat pardoseala
din marmură. Lucrările au costat în jur de 1.000.000 lei.
Am reparat şi restaurat parţial interiorul Muzeuluide Etnografie din Piaţa Trandafirilor nr. 11. Am
reînfiinţat vechea sală de bal, unde am creat spaţiu de
expoziţie şi de conferinţe. Lucrările de reparaţii sunt
în curs de desfăşurare.
Am început un program de modernizare a clădirii noi a Muzeului de Ştiinţele Naturii - partea de depozite
şi garaje aflate în curte. Clădirea construită în anii 90
a fost lărgită şi supraetajată, s-a reparat parterul şi în
parte etajul I. Prin această investiţie am creat una dintre
cele mai moderne clădiri de muzeu la nivel naţional.
Am elaborat proiectul de reabilitare a clădirii vechia Muzeului de Ştiinţele Naturii. Proiectul a fost inclus
în lista de așteptare a Agenţiei de Dezvoltare pentru a
obţine fonduri europene nerambursabile.
Am executat lucrări de reparaţii semnificative la
clădirea Muzeului de Istorie şi Arheologie din
Cetatea Medievală Târgu-Mureş, fostul Centru de re-
crutare. Clădirea are o suprafaţă utilă de 1350 m2, din
care s-a renovat 500 m2, iar 300 m2 sunt folosiţi pentru
expoziţii temporare. Valoarea investiţiilor în perioada
2008-2011 se ridică la 1.063.346 lei, din care 300.000
lei au fost alocaţi de la Ministerul Culturii. Am mo-
dernizat şi restaurat parterul clădirii (săli expoziţionale,
coridoare, sistem de iluminat, reţea de apă şi canalizare,
tâmplărie, etc.). A fost reamenajată vechea temniţă a
oraşului, care datează din secolul XVII. Pentru vizitarea
temniţei a fost construită o scară separată şi un spaţiu
de vizitare, iar interiorul temniţei a fost iluminat şi aco-
perit cu sticlă pentru a fi vizibil şi de sus. Am deschis
magazinul de cadouri şi cafeneaua muzeului, unde se
organizează expoziţii temporare.
Castelul din Gurghiu a fost preluat în administra-
rea Muzeului Judeţean Mureş în scopul renovării şi
utilizării monumentului în scop turistic-muzeal. S-a
elaborat proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate
pentru modernizarea clădirii.
Am inaugurat Galeria Permanentă de Artă Ro-mânească Modernă în Palatul Culturii. Deschiderea
galeriei a fost apreciată de către presa mureşeană de
limba română ca fiind cel mai important eveniment în
viaţa culturală a municipiului şi a judeţului în anul 2011.
În vederea conservării multiculturalităţii în judeţ, am spri-jinit activitatea organizaţiilor culturale mureşene.
Prin intermediul proiectelor, am alocat 1.504.000 lei pen-
tru organizaţiile culturale non-profit din judeţ.
Continuare în pagina 10
9
Împreună, executivul şi delibera-tivul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică. Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor locuitorilor din judeţul Mureş
VII. Sprijinim investitorii noi 1. Aeroportul „Transilvania” - Valoarea investiţiilor şi reparaţiilor în
perioada 2008-2011 este de 54.838.108 lei.
Am elaborat proiectul pentru extinderea pistei de decolare-aterizare.
Proiectul are o valoare de peste 38 milioane euro şi a fost înaintat
în septembrie 2011 la Autoritatea de Management POS Transporturi
pentru obţinerea finanţării din fonduri europene.
Am modernizat echipamentele de balizaj luminos, stâlpii frangibili şi
instalaţiile electrice aferente, echipamentele centrale de monitorizare,
semnalizare şi control.
Am dotat aerogara cu benzi colectoare şi transportatoare de bagaje,
am achiziţionat scară pentru pasageri, echipamente multifuncţionale
de deszăpezire, autobuze de platformă, echipament follow-me, elec-
trocar
Am înfiinţat terminalul NON-SCHENGEN pentru ca Aeroportul
„Transilvania” să poată primi pasageri în regim internaţional. Era ne-
voie să modificăm constructiv şi funcţional partea stângă a clădirii,
suprafaţa reamenajată fiind de 230 m2. Terminalul NON-SCHENGEN
are o suprafaţă de 465 m2 şi o capacitate de 150 pasageri.
Am extins clădirea din partea dreaptă şi am reorganizat constructiv
şi funcţional o suprafaţă de 400 m2, astfel încât să se asigure o mai
bună comunicare între corpurile de clădire construite în etape diferite.
Am elaborat proiectul pentru extinderea cu 250 m2 a părţii din faţa
aerogării, prin construirea unei structuri la nivelul parterului pe toată
lungimea spaţiului public de recepţie al pasagerilor. Această lucrare
este necesară datorită diversificării rutelor şi creşterii numărului de
pasageri, astfel că spaţiile de aşteptare şi cele destinate operaţiunilor
de check-in au devenit neîncăpătoare. Suma prevăzută în acest sens
este de 2.173.327 lei, procedura de achiziţie este în curs.
Am elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul pentru construirea zo-
nei cargo. Această investiţie este parte a unui proiect complex, a cărei
valoare este 195.158.950 euro,
S-a diversificat oferta operatorilor low-cost către destinaţii din Europa:
Londra, Barcelona, Madrid, Roma, Dortmund, Milano, Budapesta.
2. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii La Parcul Industrial „Vidrasău” s-a realizat Incubatorul de afaceri, unde
23 de întreprinderi mici şi mijlocii nou înfiinţate îşi desfăşoară activita-
tea în spaţii dotate cu utilităţi, mobilier, echipamente IT şi de comuni-
care şi beneficiază de servicii de consultanţă de specialitate.
Valoarea proiectului este de 3.800.000 lei, din care valoarea
nerambursabilă 1.650.000 lei (investiţie şi sprijin financiar acordat
firmelor incubate) şi se finanţează prin Programul Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare. Este un real succes faptul că din cifra totală de
afaceri a firmelor incubate în cele zece incubatoare de afaceri similare
la nivelul României, jumătate este realizată de către o firmă aflată în
incubatorul nostru de afaceri.
3. Noi oportunităţi de muncă în mediul rural prin TELEWORKAm înfiinţat 2 telecentre – unul în Corunca, altul în satul Periş,
comuna Gorneşti, unde tineri şomeri, cu vârste între 18-35 ani,
proveniţi din mediul rural au posibilitatea să lucreze prin interme-
diul oportunităţilor oferite de noile tehnologii ITC şi a telemuncii. La
cursurile de formare profesională au participat 159 de tineri şomeri,
din rândul cărora se vor selecta cei 30 de persoane care vor lucra în
cele 2 telecentre. Valoarea proiectului este de 1.669.306 lei, din care
contribuţia Consiliului Judeţean Mureş este de 39.153 lei.
4. Am elaborat strategia de dezvoltare a ASOCIAŢIEI „ZONA METROROLITANĂ TÂRGU-MUREŞ”. Fondurile necesare realizării
-279.551 lei- au fost asigurate din fonduri europene nerambursa-
bile. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către
Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.
Ziarul de
10 www.zms.ro
Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manage-
riale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş
din perioada 2008-2012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze.
Echipa de la Consiliul Judeţean Mureş este formată din specialişti cu o
ţinută morală şi profesională, cu o pregătire adecvată, care an de an
sunt gata să facă faţă provocărilor noi.
Pentru mine, ca preşedinte, este o reală plăcere că am avut sprijinul
colegilor mei, pentru care le-am mulţumit la fiecare bilanţ. La şedinţa
ordinară a Consiliului Judeţean din data de 26 aprilie 2012, am avut
pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre privind aprobarea contului de
execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, care a fost
votat în unanimitate de consilierii judeţeni. Mulţumesc din tot sufletul şi
consilierilor judeţeni pentru colaborarea şi contribuţia lor la dezvoltarea
judeţului Mureş. Împreună am luat decizii, care au dus la modernizarea
infrastructurii de transport, apă, canalizare, la modernizarea spitalelor
şi a imobilelor aflate în proprietatea judeţului. Împreună, executivul şi
deliberativul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică.
Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor
locuitorilor din judeţul Mureş, judeţ aflat în inima Transilvaniei, plin de
frumuseţi naturale, de oameni deosebiţi, cu o comunitate multietnică
şi multiculturală, care trăieşte alături în echilibru.
Lokodi Edita Emőke Preşedinte, CJ Mureş
Deschiderea Târgului ONG-urilor
11
VIII. Oferte turisticeComplex de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motorPrin intermediul proiectului „Parc auto pentru spor-turi cu motor” se va realiza un complex de agrement
şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor pe terito-
riul localităţilor Ungheni şi Sânpaul din judeţul Mureş.
Se va realiza un circuit de viteză cu lungime totală de
3,7 km, precum şi lucrări aferente: drum de acces (DJ
151B – Parc auto), lucrări de protecţie şi siguranţă, 11
boxe duble, tribună, restaurant, depozite, centru de in-
formare, etc.. Valoarea totală a investiţiei este de peste
55 milioane lei şi se realizează parţial din fonduri eu-
ropene nerambursabile. Lucrările au început în cursul
lunii septembrie 2011.
Promovarea potenţialului turistic al judeţului MureşÎn scopul valorificării potenţialului turistic al judeţului,
realizăm materiale de promovare a judeţului:
3.000 de DVD-uri, 9.000 de broşuri, 18.000 de pliante
şi 3.000 de afişe. Materialele se elaborează în cadrul
proiectului „Promovarea judeţului Mureş” în şase
limbi: română, maghiară, engleză, franceză, germană şi
italiană. Scopul nostru este valorificarea resurselor tu-
ristice culturale şi naturale din judeţ, cu accent pe eco-
turism şi turismul rural, turismul religios, turismul bal-
near şi cel cultural. Valoarea proiectului este de 623.720
lei, din care finanţare nerambursabilă europeană de
431.200 lei, cofinanţarea judeţului fiind de 8.800 lei.
Cetăţile şi bisericile monument din judeţul Mureş
au fost incluse în circuitul turistic al judeţului. Prin
programul Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului s-a realizat semnalizarea monumentelor
istorice din comune şi oraşe – muzee, fortificaţii,
castele, centre istorice. Indicatoarele sunt amplasate
pe drumurile principale de circulaţie.
Am sprijinit activitatea Asociaţiei Judeţene de Tu-rism Mureş. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei
sunt exercitate de către Preşedintele Consiliului
Judeţean Mureş.
Linia ferată îngustă a fost transferată din patrimoni-
ul Ministerului Transporturilor la Direcţia de Drumuri
Braşov şi a fost dată în concesiune unei firme par-
ticulare. Din această cauză pe acest traseu a devenit
imposibilă realizarea proiectului de construire a pistei
pentru biciclişti.
Activitatea Serviciului Salvamont s-a extins şi asu-
pra salvărilor din peşteri, astfel că structura aflată în
subordinea Consiliului Judeţean Mureş se numeşte
SERVICIUL PUBLIC JUDEŢEAN SALVAMONT – SALVASPEO, având 20 de membrii.
Am omologat în judeţul Mureş 42 de trasee turis-
tice. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a
omologat traseele turistice din zona Târgu-Mureş, So-
vata, Munţii Gurghiului şi Călimani. Descrierea traseului,
harta tridimensională, lugimea şi diferenţa de nivel pot
fi vizionate pe site-ul www.salvamontms.ro. Marcarea
traseului a fost realizată de echipa Salvamont-Salvaspeo
Mureş, care execută şi lucrările de întreţinere a traseelor.
Fondurile au fost asigurate din bugetul judeţului.
IX. În parteneriat suntem mai puterniciAm colaborat cu organizaţiile neguvernamen-
tale pentru derularea unor programe comune. În
fiecare an am alocat fonduri pe bază de proiecte
organizaţiilor culturale, sociale, sportive şi pentru
culte. Fondul alocat anual în acest scop depăşeşte
1.600.000 lei.
X. Investim în dezvoltarea resurselor umane Am implementat sistemul legislativ managerial public la Consiliul Judeţean şi la cele 17 instutuţii
subordonate, printr-un proiect finanţat din fonduri
europene. Am realizat un cadru managerial informa-
tizat, care contribuie la creşterea eficienţei activităţilor
de conducere şi la asigurarea legalităţii activităţilor de
management public. 109 cadre de conducere, impli-
cate în procesul decizional, au fost instruite în folo-
sirea acestui sistem informatizat.Valoarea proiectului
a fost de 594.167 lei.
XI. Centrul Europe Direct Centrul Europe Direct Mureş din cadrul Consiliului
Judeţean Mureş se adresează persoanelor care doresc
să obţină informaţii despre Uniunea Europeană.
Personalul specializat de la Centru oferă informaţii,
consiliere, asistenţă cu privire la legislaţia, politicile,
programele şi oportunităţile de finanţare ale Uniunii
Europene.
Centrul Europe Direct organizează anual o serie de
activităţi de informare pentru copii şi tineret la sediul
din str. Enescu nr. 2 sau în instituţii şcolare. În parte-
neriat cu organizaţii neguvernamentale, organizăm
evenimente în aer liber, cum ar fi Ziua Pământului
– Critical Mass, Ziua Europei, Săptămâna Mobilităţii,
seminarii, mese rotunde, toate având ca obiectiv
principal diseminarea informaţiei europene în rândul
mureşenilor.
XII. Alte realizări Am realizat lucrări de reparaţii generale în clădirea fostului hotel Parc, unde spaţiile modernizate vor
avea o nouă destinaţie. La subsol va fi spaţiu de arhi-
vare şi depozit de cărţi, la parter se va amenaja Biblio-
teca dotată cu cărţi străine cu 6 cabinete multimedia
izolate fonic şi Biblioteca de ştiinţe administrative şi
juridice. Tot aici va fi un cabinet de lectură şi studiu
individual, Centrul de Informare Comunitară, Centrul
de Marketing si comunicare cu presa şi Centrul Mul-
timedia al Bibliotecii. La etajul I şi II se vor amenaja 38
de birouri, iar la etajul III vor fi amenajate 7 birouri şi 8
spaţii de cazare. Valoarea investiţiei este de 3.817.000
lei şi se realizează din bugetul Consiliului Judeţean.
Am sprijinit autorităţile locale să înfiinţeze şi să modernizeze săli şi terenuri de sport din fonduri
de la Guvern. În 21 de localităţi s-au înfiinţat terenuri
de sport, în 30 de localităţi s-au construit săli de sport,
în 8 comune s-au modernizat bazele sportivele.
Au fost amenajate noi spaţii verzi din Fondul de Me-
diu al Guvernului. Au fost amenajate şi extinse parcuri
în mai multe localităţi din mediul urban şi rural.
Consiliul Judeţean Mureş coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor locale, le acordă consultanţă de specialitate şi colaborează în elaborarea proiectelor
Ziarul de
12 www.zms.ro
Alegerile locale din 10 iunie 2012 au, pen-tru Târgu-Mureş, o semnificaţie aparte: târgumureşenii au de ales între renunţarea la un trecut care planează încă asupra viitorului oraşului sau mentinerea în tipa-rele unei mentalităţi care, de 20 de ani, ne ţine prizonierii unui destin mediocru.
S-ar putea ca mulţi dintre cei care citesc aceste
rânduri să aibă sentimentul că urmăresc să pun
în discuţie, ca să zic aşa, aspectele etnice ale politi-
cii târgumureşene. În mod poate surprinzător, voi
spune că tocmai aceste aspecte ar trebui să fie
primele pe care alegătorii târgumureşeni au datoria
de a le arunca în lada de gunoi a istoriei. Fie şi numai
pentru că trăim în secolul XXI. Fie şi numai pentru
că democraţiile cu adevărat funcţionale, construite
pe principiile participării şi reprezentării, ne spun
un lucru esenţial: diferenţele reprezintă factorul de
coeziune al lumii moderne, diversitatea este liantul
societăţii, iar nu omogenitatea. O societate omogenă,
fără diferenţe, e o societate autoritaristă. O societate
a diversităţii este una a toleranţei şi pluralismului.
Democraţia începe cu momentul în care am înţeles
şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că
este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai
diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea. Orice
democraţie se construieşte pe reguli clare, iar regulile tre-
buiesc acceptate şi respectate de membrii societăţii.
Dincolo de aceste sublinieri, trebuie spus că nu de-
spre aceste aspecte vreau să vorbesc. Voi vorbi de-
spre transparenţă, despre modul cum se aplică de-
cizia administrativă în viaţa publică şi mai ales, despre
ceea ce ar trebui să însemne un ales local – indiferent
dacă este vorba despre primar, viceprimar sau con-
silier local.
Ce înseamnă transparenţa actului de decizie?
Dacă discutăm despre transparenţa unui act de
decizie, atunci aceasta nu se poate realiza decât
dacă sunt îndeplinite două condiţii esenţiale. Prima
este respectarea legii transparenţei publice care să
impună transparenţa ca principiu de performanţă
managerială la nivelul administraţiei publice locale,
indiferent că vorbim despre consiliul judeţean, con-
siliul local sau primărie. A doua condiţie ţine de
aplicarea legii. Atâta vreme cât nimeni nu ia măsuri
împotriva celor care încalcă principiul transparenţei
să nu ne mire că transparenţa rămâne un simplu
slogan de campanie. Din punctul meu de vedere
transparenţa decizională pentru a fi efectivă presu-
pune existenţa a două aspecte indisolubil legate: A)
Transparenţa actului decizional – adică modul de lu-
are a deciziei, în care cel afectat de o decizie trebuie
să ştie cine, cum, de ce, în ce scop a fost luată decizia;
B) Transparenţa bugetării deciziei – adică modul de
aplicare a deciziei și mai ales, modul de finanţare a
aplicării deciziei. Potrivit normelor democratice, de-
cidentul trebuie să pună la dispoziţia cetăţeanului în
mod transparent şi complet sursele de finanţare, cos-
turile pe etape si unităţi, direcţionarea banilor, modul
de selectare a executanţilor care aplică decizia sub
aspect contractual, etc.
Dacă una din cele doua componente e viciată, se
poate spune ca transparenţa nu există sau e viciată.
Bugetarea este aspectul cel mai important, deoarece
dacă este făcută transparent, atunci oferă imaginea
exactă a performanţelor reale ale unui administrator.
În general, azi decidentul oferă cetăţeanului impresia
transparenţei prin aceea că explică modul de luare a
deciziei, scopul deciziei, însă uită aspectele bugetare,
adică uită să explice cum se cheltuie banul public
destinat acoperirii deciziei, ceea ce face ca cetăţeanul
să nu aibă criterii de evaluare în ceea ce priveşte
performanţele reale ale decidentului.
Târgu Mureşul faţă în faţă cu viitorul şi cu trecutul
Revenind la Târgu Mureş şi la alegerile locale din 10
iunie. De 20 de ani, în oraşul nostru, administraţia
publică locală se joacă de-a democraţia şi de-a
transparenţa, dacă îmi este permisă o asemenea licenţă.
De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs
decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/
minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au
nimic de a face cu logica democraţiilor europene, con-
solidate pe idea diversităţii şi pluralismului. În loc să ne
punem întrebarea dacă într-adevăr, cetăţeanul decide,
noi ne întrebăm în permanenţă dacă decide majori-
tatea sau dimpotrivă minoritatea. Sub masca acestei
dileme false, transparenţa, ca atribut fundamental al
democraţiei, este literalmente pulverizată, iar efectul
direct şi vizibil, dincolo de stagnarea economică,
socială, culturală a oraşului, este dat de supremaţia gru-
purilor de interese care îşi fac din discursul întemeiat
pe binomul „majoritate-minoritate” un titlu de glorie,
iar din transparenţă un act de demoagogie publică.
În fapt, cetăţenii trebuie să înţeleagă trei lucruri: A) un
bun ales local, de pildă un bun primar, e unul care face
cu 10 lei ceea ce altul face cu 100 de lei; B) un bun ales lo-
cal nu vorbeşte în termenii „majoritate-minoritate”, deo-
arece aceşti termeni sunt străini actului administrativ; un
bun ales local vorbeşte doar în termenii transparenţei
şi evident, în termenii competenţei profesionale; C)
de 3 cicluri electorale, în numele unor judecăţi de tip
„majoritate-minoritate”, oraşul nostru este monedă de
schimb în înţelegerile politice. Înţelegeri politice care
pot fi rezumate, în opinia mea, în următoarea expresie:
„majoritatea ia oraşul, iar minoritatea ia judeţul”. Culmea
este că aceste înţelegeri, care nu au nimic în comun cu
democraţia, cu calitatea vieţii tîrgumureşeanului minori-
tar sau majoritar, se încheie mereu între aceeaşi actori,
ce aparţin unei părţi a elitelor politice şi administrative locale şi judeţene, mereu aceeaşi de 3 mandate. Iar pe 10 iunie 2012, tîrgumureşenii vor proba dacă au înţeles sau nu că, majoritari şi minoritari deopotrivă, trebuie să
ieşim din logica strâmtă şi păguboasă a demagogiei şi să
intrăm, în sfârşit, pe terenul dificil, dar plin de perspec-
tive reale, al democraţiei.
Ionela Ciotlăuş,Candiat pentru Consiliul Local Târgu-Mureș
Democraţia începe cu momentul în care am înţeles şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea
De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au nimic de a face cu logica democraţiilor europene, consolidate pe idea diversităţii şi pluralismului.
Transparenţa decizională, cheia unei bune administraţii locale
13
Reporter: Cum aţi descrie experienţa acumulată în cele două mandate la cârma comunei Chiherul de Jos?Emanoil Hurdugaci: Dacă e să vorbim de experienţă în
administraţie, eu lucrez în administraţie din 1975. În acest
domeniu am acumulat experienţă continuu, motiv pentru
care pot să îmi dau seama ce a însemnat administraţia de
stat înainte de 1989 şi cu atât mai mult cea de după 1990.
Această experienţă m-a ajutat în cei 8 ani de când sunt pri-
mar să i-au deciziile cele mai bune, pentru locuitori şi bunul
mers al administraţiei.
Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă Chiherul de Jos? E.H.: Am două mandate de primar şi realizările mele au
avut o continuitate frumoasă şi pot să vă spun că mă
declar mulţumit de ce am reuşit să implementez până
acum. Dacă ar fi să amintesc câteva dintre realizările
mele aş menţiona sediul nou al primăriei din Chiheru
de Jos, care a fost dată în folosinţă în 2006 şi despre care
la aceea vreme prefectul Ciprian Dobre l-a considerat
cel mai frumos din întreg judeţul Mureş. Sunt mândru
că am reuşit să introduc reţeaua de apă potabilă de la
Sovata în Chiherul de Jos şi de Sus din fonduri Euro-
pene, iar la Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus avem introdusă
apa menajeră prin cădere din fonduri proprii. Aici e
bine de ştiut că locuitorii nu plătesc nici un leu pen-
tru apa consumată. În ceea ce priveşte infrastructura
m-am axat pe asfaltarea a drumului de legătură dintre
centrul comunei şi satele aparţinătoare. Sunt foarte
mulţumit de asfaltul de pe drumul de la Urisiu de Jos
până la Chiherul de Sus, plus de încă 4 km de asfalt.
Totodată am reuşit să facem un drum practic nou între
Chiherul de Sus, între văi şi Fânaţe, pe o lungime de
10 km şi am reabilitat drumul care face legătura între
Urisiu de Sus, Fânaţe pe o distanţă de aproape 10 km.
E important de precizat că am reuşit să asfaltez pen-
tru prima dată din venituri proprii primul tronson din
Urisiul de Sus pe suprafaţa localităţii în toamna anu-
lui 2011. Am reabilitat cele două cimitire din comună
şi am schimbat circa 100 de cruci aprţinând eroilor
căzuţi pentru apărarea patriei în ultimul Război Mon-
dial şi am pavazat cimitirul cu mozaic. Puţină lume ştie
că primăria deţine două cabane la Câmpul Cetăţii cu
care facem turism pentru turişti români şi străini şi care
aduc un venit bun primăriei.
Rep.: Spuneţi-ne un proiect de viitor în cazul în care veţi câştiga un nou mandat de primar?E.H.: Proiectul principal care mi l-am propus este fi-
nalizarea asfaltării drumului de legătură între Urisiu şi
Chiher şi o să mă zbat să pot să introduc reţeaua de
canalizare. Am avut un proiect câştigat în acest sens pe
măsura 322: “Canalizare menajeră şi staţie de epurare
pentru localităţiile comunei Chiherul de Jos” care a fost de-
clarat eligibil dar nefinanţabil iar acum îl vom repune pe rol
pentru dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a
moştenirii rurale.
”Comuna are nevoie de continuarea proiectelor”
Hurdugaci:
Emanoil Hurdugaci primarul din Chiheru de Jos de 8 ani vrea să continue dezvoltarea comunei începută în primele două mandate. Asfaltare, apă, canalizare, modernizarea obiectivelor importante ale comunei sunt doar câteva dintre proiectele pe care le-a realizat sau urmează să le implementeze în localitate. Pentru a putea termina munca începută, actualul edil are nevoie de un nou mandat la cârma administraţiei locale.
Reporter: Cum considerţi experienţa acumulată în cei 12 ani în funcţia de primar la cârma comunei Deda ?Lucreţia Cadar: Experienţa acumulată e una vastă
şi care m-a ajutat să transform Deda într-o comună
frumoasă şi cu mari perspective de a readuce tine-
retul acasa din străinatate. În administraţie, fără
experienţă şi fără continuitate nu poţi face nimic
concret pentru locuitorii comunei în care locuieşti Eu
după 12 ani aflaţi la cârma acestei comune ştiu cine
sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda şi faptele
nu îmi contrazic vorbele. Experienţa înseamnă obi-
ective de investiţii materializate în drumuri, reţea de
apă, canalizare, staţie de epurare, sală de sport, bază
sportivă, şcoli şi cămine modernizate, iluminat pu-
blic modern şi economic implementat sau Centru de
Evidenţă a Persoanelor, SMURD, Centru Social, Cen-
tru Regional pentru Situaţii de Urgenţă sau de Poliţie
toate funcţionale în Deda.
Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna?L.C.: Fără modestie suntem la cel mai înalt nivel de pe
Valea Mureşului din punctul acesta de vedere. Mo-
mentan investim în realizarea a 3 km de trotuare, în
asfaltarea a 7 km de drumuri comunale şi extinderea
reţelei de canalizare pe 2 km. Acestea vor fi urmate
de realizarea canalizării în celelalte sate ale comunei şi
asfaltarea drumurilor din aceste sate.
Rep.: Care este unul dintre cele mai importante pro-
iecte pe care vi le-aţi propus să îl faceţi dacă mai câştigaţi un mandat?L.C.: Cel mai important ar fi să realizez un Complex Tu-
ristic care să cuprindă o pensiune turistică şi un ştrand
pentru tineret. Toate acestea în apropierea sălii de sport
situate la intrarea în comună. E păcat să nu fructificăm
această oportunitate, mai ales când proiectele acestea
se vor realiza cu fonduri Europene în proporţie de 85%.
Rep: Cât de important este ca în comuna Deda să existe o continuitate a proiectelor începute?L.C.: E foarte importantă continuitatea pentru că,
în 2004 fiind viceprimar, mi-a fost mult mai sim-
plu să conştientizez priorităţile de care avea nevoie
comuna Deda. Unui începător în administraţie îi
trebuie cel puţin doi ani pentru a se acomoda şi a
înţelege funcţionare la parametrii optimi ai muncii în
administraţie. Continuitate înseamnă investiţii rea-
lizate până la final, nu blocarea unor proiecte datorită
unor orgolii de conjunctură politică. Consider că am
alături mine oameni din comuna Deda, pentru ceea
ce am reuşit să realizez în ultimi 8 ani ca şi primar
pentru onestitatea şi respectul cu care mi-am tra-
tat colaboratorii sau consătenii şi toate acestea mă
îndreptăţesc să sper că voi fi omul potrivit la locul
potrivit care va asigura continuitatea ca primar în
Deda, pentru noi proiecte pe raza comunei şi finaliza-
rea celor aflate în derulare.
Cadar: ”Ştiu cine sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda”
Primarul Lucreţia Cadar este candidatul cu cele mai mari şanse în lupta pentru fotoliul de primar al comunei Deda. De profesie contabil, lucrează de mai bine de 12 ani în administraţia locală şi are un mandat de viceprimar şi două de primar în comuna natală. Vrea să câştige pentru a treia oară cea mai importantă funcţie din comună pentru că vrea să continue modernizarea localităţii.
Pagină realizată de Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR
Ziarul de
14 www.zms.ro
Reporter: Veţi candida la alegerile locale din 2012?Teodor Giurgea: Ca să fiu sincer, nu sunt hotărât,
am zis iniţial că nu mai candidez pentru că am în
spate 16 ani de administraţie locală şi e timpul să las
locul unor colegi mai tineri. Însă în urmă cu câteva
zile domnul viceprimar Claudiu Maior mi-a solicitat
să îmi depun candidatura pentru un nou mandat de
consilier judeţean. Astfel, mi-am depus candidatura
şi sunt la dispoziţia partidului. Am mare încredere în
tineri pe care mi-a plăcut şi îmi place să îi promovez,
în special dacă demonstrează seriozitate şi valoare.
Rep.: Veţi fi pe un loc eligibil?T.G.: Chiar nu mă interesează acest aspect. Dacă
sunt pe un loc eligibil este posibil să ajung consilier
judeţean, iar dacă sunt mai în spate pe listă voi face
tot ce îmi stă în putinţă să susţin tineretul. Repet,
sunt la dispoziţia partidului.
Rep.: Daţi-ne, vă rog, câteva exemple…T.G.: Mulţi dintre tinerii pe care i-am susţinut mi-au
mulţumit ulterior, inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul
ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru
modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică.
Rep.: Cum au fost bătăliile politice din cei 16 ani?T.D.: Au fost 16 ani foarte plini. Am fost consilier lo-
cal în Ungheni în perioada 1996 - 2000 şi consilier
judeţean între 2000 - 2004. În 2004 am candidat pen-
tru Primăria Târgu-Mureş şi m-am clasat al treilea.
Am fost validat şi în Consiliul Local Târgu-Mureş şi
în Consiliul Judeţean şi după 60 de zile mi-am dat de-
misia din funcţia de consilier local şi am continuat în
Consiliul Judeţean. În 2008 am candidat la Primăria
Ungheni. L-am învins în primul tur pe primarul aflat
în funcţie de 20 de ani şi în turul doi am pierdut la
100 de voturi diferenţă. Am fost, iar, validat atât în
funcţia de consilier local cât şi în cea de consilier
judeţean, alegând-o pe cea de-a doua.
Rep.: Aţi candidat şi pentru Parlament?T.G.: Da, am şi o experienţă de candidat la Par-
lamentul României, unde m-am clasat pe locul
doi după candidatul UDMR, cu un rezultat foarte
bun, de 8.000 de voturi. Poate mai potrivit pentru
mine ar fi o candidatură în acest an la Parlamentul
României într-un colegiu în care am un electorat
foarte bun. Mi s-ar potrivi colegiul pe care astăzi
este deputat Ciprian Dobre, ori colegiul de pe
Valea Gurghiului pentru Senat. În acest sens, sunt
la dispoziţia partidului şi dacă se va considera că
sunt un candidat potrivit, voi candida fie pentru
Camera Deputaţilor, fie pentru Senat.
Reporter: Revenind la cei 16 ani de experienţă în administraţie, care vă sunt cele mai dragi proiecte la realizarea cărora aţi contribuit şi dumneavoastră?T.G.: Au fost foarte multe acţiuni pe care le-am
iniţiat, respectiv susţinut. Îmi amintesc de prima
acţiune la Ungheni, în 1996, când am demarat un
proiect pentru realizarea unui depozit ecologic
în zona unde astăzi se construieşte o pistă pen-
tru sporturi auto. Am susţinut şi proiecte pentru
Aeroport, luarea unor credite de către Consiliul
Judeţean pentru repararea drumurilor judeţene.
Am susţinut şi instituţiile de cultură, sediul nou
de la Teatrul “Ariel” şi Ansamblul “Mureşul”. Sunt
multe proiecte la care am contribuit. De aseme-
nea, în cei 16 ani m-am întâlnit cu foarte mulţi oa-
meni. M-am încăpăţânat să nu ofer mită electorală
mititei şi băutură cum făceau alţi candidaţi, ci am
dus sute de oameni la peste 18 locuri sfinte unde
au avut ocazia să îşi regăsească liniştea spirituală.
Rep.: Care este crezul dumneavoastră în politică şi valorile în care credeţi?T.G.: Crezul meu în politică este o deviaţie a ceea ce e
de fapt crezul meu din administraţie: mi-aş fi dorit fo-
arte mult să ajung în administraţia publică locală prin
concurs şi nu neaparat prin politică. Însă politica de
astăzi mă dezgustă total. Astăzi se face politică între
cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoa-
lele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală
cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului
şi populaţiei acestei ţări. Din păcate asta e situaţia, pe
care eu nu o îmbrăţişez pentru că nu agreez aseme-
nea atitudini. Mă consider un politician şi un om
echilibrat în general, dar şi în ceea ce priveşte partea
etnică. Cred în oamenii valoroşi şi unul din aceştia,
din punct de vedere politic, este Dorin Florea. Din
punctul meu de vedere este unul dintre cei mai buni
oameni politici ai judeţului, dacă nu chiar cel mai
bun. De asemenea, cred în oameni cum ar fi Ovidiu
Natea şi în elementele tinere din PNL cum ar fi Cipri-
an Dobre.
Rep.: Despre Marius Paşcan ce părere aveţi?T.G.: Este un om literat, deosebit de aşezat, cu un
discurs extraordinar. Îmi place foarte mult şi îi doresc
foarte mult succes şi să ştie că îl susţin în această
candidatură a lui, atât din punct de vedere politic cât
şi moral, ca om.
Alex [email protected]
Teodor Giurgea, politicianul care susţine tineriiCoordonator zonal şi membru al Biroului Permanent Judeţean al PDL Mureş, consilierul judeţean Teodor Giurgea este - aşa cum îi place să afirme - unul dintre “veteranii” administraţiei publice locale din judeţul Mureş. Adept al politicii de încurajare a tinerilor, atât la nivel local cât şi pe plan naţional, Teodor Giurgea este tentat să îşi continue cariera la un nivel mai ridicat şi să treacă de la administraţia locală la activitatea de parlamentar.
Inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică.
Astăzi se face politică între cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoalele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului şi populaţiei acestei ţări.
Matei Alexandru conduce destinele locuitorilor comunei Solovăstru de patru ani cu simt practic, devotament şi onoare. A încercat să fie primarul tuturor locuitorilor comunei, fără a face diferenţe de orientare politică sau etnică. A început modernizarea comunei dar are nevoie de un nou mandat pentru finalizarea proiectelor. Mai multe detalii puteti afla în interviul următor.
Reporter: Cum consideraţi experienţa acumulată în cei patru ani de mandat de primar?Matei Alexandru: În cei patru ani de mandat consider
că am acumulat o experienţă bună, în care am îmbinat
utilul cu plăcutul, pentru a crea ceva constructiv pen-
tru locuitorii din Solovăstru şi Jabeniţa. La început mulţi
locuitori nu mă cunoşteau pentru că eu am locuit în
Reghin timp de 30 de ani şi le-a trebuit o perioadă să
mă cunoască. Dar cred că după ce am finalizat o serie de
proiecte de modernizare a comunei Solovăstru şi după
ce se vor finaliza cele aflate în derulare, comuna va arăta
ca un mic orăşel. Împreună putem să continuăm dez-
voltarea comunei Solovăstru, fără hoţi şi trădători.
Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna?M.A.: La acest capitol stăm foarte bine. Avem reţeaua de
canalizare de apă menajeră pe raza comunei finalizată
în proporţie de 100%, mai aşteptăm doar constructorul
să realizeze recepţia finală. E vorba de un proiect care se
derulează printr-o Hotârare de Guvern, o investiţie de
3,6 milioane de lei. Reţeaua se întinde pe o suprafaţă de
16,2 km şi la care comuna Solovăstru a avut cofinanţare
zero la sută. În mandatul meu s-a finalizat sediul nou ad-
mistrativ al primăriei o investiţie de 8,5 milioane de lei.
Totodată am finalizat şi o grădiniţă în Jabeniţa în valoare
de 6 milioane de lei, un teren de sport cu gazon artifi-
cial în valoare de 1,6 milioane de lei, am realizat garduri
noi la şcolile din Solovăstru şi Jabeniţa, am ridicat un
gard la Căminul Cultural, am refăcut podul de lemn din
Jabeniţa, care face legătura peste Gurghiu în partea de
nord a satului. Dar bineînţeles că asta nu e tot, am făcut
o extindere de reţea electrică în zona Mociar, am reabili-
tat vestiarele terenului de fotbal din Solovăstru a echipei
“Viitorul Jabeniţa” şi am construit o serie de podeţe.
Rep.: Cum vi s-a părut munca în folosul comunităţii în cei 4 ani de primar?M.A.: În cei 4 ani au fost multe momente grele, la în-
ceput dar ne-am mobilizat pentru a rezista în faţa ani-
ilor de criză economică să-i traversăm cu rezultate bune
şi chiar suntem multumiţi de ce am reuşit să realizăm
împreună cu consilierii locali având în vedere contex-
tul economic şi faptul că eu mă aflu într un partid din
opoziţie. M-am străduit şi am adus pentru locuitorii
comunei 35 de milioane de lei să finalizăm canalizarea.
Rep: Ce planuri de viitor aveţi pentru viitorul mandat?M.A.: Pot să vă spun că avem mai multe dar vă exemplific doar
câteva: vrem să reabilităm şcoala din Solovăstru şi să extindem
şi să reabilităm la şcoala din Jabeniţa, care înseamnă un proiect
în valoare de 17 milioane de lei, bani europeni. În Solovăstru
acum e în licitaţie construcţia unei grădiniţe, iar ca şi proiect
în viitorul apropiat avem extindere reţelei de apă şi canal din
zona rromiilor, atât la Solovastru cat şi la Jabeniţa plus ar mai fi
la Jabeniţa de construit un cămin cultural nou.
Au consemnat Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR
Primarul Matei Alexandru
”Împreună putem să continuăm dezvoltarea comunei Solovăstru fără hoţi şi trădători”
Reporter: Sunteţi candidatul român cotat cu cele mai mari şanse să câştigaţi Primăria Reghin, care sunt motivele pentru care aţi acceptat să candidaţi?Maria Precup: Pentru că sunt o persoană care
duce la bun sfârşit toate angajamentele pe care şi
le asumă. În anul 2008 mi-am asumat o răspundere
faţă de cetăţenii municipiului Reghin, aceea de a
aduce decizia publică mai aproape de nevoile lor.
Din postura de viceprimar am reuşit realizarea în
parte a acestui deziderat, realizarea deplină a aces-
tui proiect putându-se face doar din postura de
primar. Totodată consider că municipiul Reghin
are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea
acestuia, o abordare nouă privind stimularea in-
vestitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de
muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infra-
structurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement.
Rep.: Aţi pomenit de realizările dumneavoastră din calitate de viceprimar, spuneţi, vă rog, care este ca mai mare împlinire şi cea mai mare neîmplinire din această calitate, după patru ani de mandat.M.P.: Cea mai mare satisfacţia este dată de faptul că
am reuşit îndeplinirea, împreună cu consilierii PSD,
a marii majorităţi dintre promisiunile asumate în
fosta campania electorală. Am revăzut zilele acestea
fluturaşul cu proiectele asumate de PSD Reghin în
campania electorală din anul 2008, constatând cu
bucurie realizarea multora dintre acestea. Mă refer
aici la Zona de Agrement „ Pădurea Rotundă”, asfal-
tarea străzilor şi pavarea trotuarelor, construcţia de
locuinţe sociale, crearea unui adăpost temporar de
noapte, vânzarea garsonierelor din Cart. Salcâmilor,
modernizarea Spitalului Municipal, modernizarea
locurilor de joacă.
Rep.: Şi cea mai mare neîmplinire ?M.P.: Cu regret trebuie să recunosc că nu am reuşit
împiedicarea transferării serviciului de alimentare
cu apă potabilă din subordinea Consiliului Local
Reghin în cea a Consiliului Judeţean Mureş, deşii
împreună cu toţi consilierii PSD am votat împotriva
acestui transfer. Din păcate noi nu am deţinut ma-
joritatea în consiliul local. Consecinţa o cunoaştem
cu toţii, triplarea preţului apei potabile în munici-
piul Reghin.
Rep.: Ce vă propuneţi în cazul în care alegătorii reghineni vă vor acorda încrederea lor pentru Primăria Reghin?M.P.: O administraţie de calitate se poate face doar
privind înspre cetăţenii, important este să ţinem
seama de nevoile, dorinţele şi aspiraţiile acestora în
stabilirea priorităţilor administraţiei publice. La fel
ca şi ei dorim un municipiu în care să avem locuri
de muncă pentru noi şi copii noştri, un municipiu
cu un serviciu medical de calitate, un municipiu
în care noi şi familiile noastre să ne simţim acasă
şi în siguranţă. Împreună cu echipa care îmi stă
alături am identificat zece priorităţi ale municipi-
ului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă,
acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor
tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică,
învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi
locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ul-
timul rând activităţile de agrement. Toate acestea sunt
cuprinse în programul Uniunii Social Liberale pentru
municipiul Reghin, proiecte pe care le vom prezenta
în detaliu odată cu startul în campania electorală.
Rep.: Ce calităţi vă recomandă pentru funcţia de primar al municipiului Reghin?M.P.: Cred că unui un om politic recomandarea
i-o dau faptele şi activitatea acestuia. Nominaliza-
rea mea drept candidat din partea unei alianţe de
partide politice, cuprinzând majoritatea partide-
lor româneşti, este dovada recunoaşterii activităţii
şi capacităţii mele de gestionare a problemelor
reghinenilor. Importantă este de asemenea capaci-
tatea de a asculta şi înţelege problemele şi dorinţele
oamenilor, capacitatea de a coborî în stradă alături
de el pentru că doar aşa poţi să înţelegi cea ce e
important pentru colectivitate.
Au consemnat Robert MATEI și Ștefan BRUMAR
Maria Precup: „O administraţie de calitate se poate face doar privind înspre cetăţeni”
O persoană puternică, ambiţioasă şi mereu deschisă faţă de cetăţenii care îi cer sprijinul, aceasta este imaginea candidatului Uniunii Social Liberale pentru Primăria municipiului Reghin - Maria Precup. Primul lucru sesizat în momentul în care intri în cabinetul ei a fost mulţimea de cetăţeni care aşteptau cu speranţă la uşa cabinetului. Întrebată dacă sunt mereu aşa de multe persoane, Maria Precup a zâmbit cu amabilitate spunând că astăzi e o zi mai uşoară.
Municipiul Reghin are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea acestuia, o abordare nouă privind stimularea investitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement.
Împreună cu echipa care îmi stă alături am identificat zece priorităţi ale municipiului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă, acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică, învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ultimul rând activităţile de agrement.