dragomir marian - lectura - incotro

5/12/2018 Dragomir Marian - LECTURA - Incotro - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/dragomir-marian-lectura-incotro 1/3

LECTURA – încotro

prof. Dragomir Marian,Colegiul Tehnic “Elie Radu”, Ploie tiș

Realitatea virtuală şi imaginile de sinteză i-au cucerit definitiv şi irevocabil pe copii,reuşind să-i îndepărteze de filele cărtilor. Astăzi, singurele volume care mai sunt citite decopii şi tineri sunt cele din programa şcolară obligatorie. Lecturarea acestora este controlatăla şcoală şi, în plus, unele ar putea constitui chiar subiecte de examen. La fel de adevărat estefaptul că, uneori, bibliografia şcolară e astfel concepută încât se află departe de gustul şi

preocupările destinatarilor săi. E drept că, pentru a înţelege procesul de evoluţie a literaturiiromâne, trebuie să citiţi şi Costache Negruzzi şi Alecu Russo, numai că scrierile acestora suntatât de diferite de preocupările adolescenţilor de azi, încât se pare că îi îndepărtează încă şimai mult de literatură.

Analiştii crizei lecturii au conchis că elevii nu citesc pentru că literatura din bibliotecinu mai reflectă preocupările şi aspiraţiile lor. Alţii au ajuns la concluzia că programa şcolarăeste mult prea încărcată pentru a le mai lăsa şcolarilor timp şi chef pentru a pune mâna pecâte-o carte. Din păcate, un asemenea argument vine şi în sprijinul adulţilor, care, în ritmultrepidant al vieţii moderne, au din ce în ce mai puţin timp pentru a se delecta prin lectură.

Un studiu sociologic realizat pornind de la constatări legate de criza lecturiirecomandă profesorilor şi părinţilor tactica "pas cu pas". O tactică a înţeleptului, care constăîn explicarea necesităţii lecturii şi care recomandă căutarea acelor cărţi care se apropie de

preocupările actuale ale copiilor. Statisticile arată că în mediul urban, un om din zece apelezăla serviciile bibliotecii, în vreme ce în mediul rural situaţia e cu adevărat dramatică. Practic,oamenii nu au mai citit o carte de când au terminat şcoala. Criza lecturii reprezintă, deci, orealitate.

Pornind de la argumentarea de mai sus am propus un studiu de caz elevilor de clasa aVI-a şi a VII-a. Astfel, am pregătit un chestionar.Dezvoltarea ameţitoare a mass-media, mediul în care îşi formează “gaşca” elevii

noştrii, slabul interes manifestat de părinţi în ultima vreme faţă de dezvoltarea şi formarea psiho–intelectuală a copiilor lor, situaţia materială precară a acestora, sunt factorii ce concurăla scăderea interesului pentru actul lecturii copiilor

Ce mai reprezintă lectura pentru elevii noştrii? Ce impact are lipsa lecturii asupraactivităţii psiho-intelectuale a acestora? Cum îi determinăm să citească ? Cum îi putem

atrage spre universal cărţilor? Cum încurajăm lectura?Sunt doar câteva dintre întrebările lacare am încercat să găsesc răspuns prin iniţierea acestui studiu de caz.

Subiecţii de studiu ai acţiunii au fost elevii de gimnaziu din clasa a VI-a şi a VII-a

din cadrul unei școli din Prahova.Dintre obiectivele propuse enumerăm: dezvoltarea gustului pentru lectură,sensibilizarea elevilor faţă de actul lecturii, formarea capacităţii de a realiza o lecturăconştientă şi formativă, formarea capacităţii de selecţie apropriilor lecturi.

Analiza şi interpretarea datelor

1. La întrebarea ,,Câte cărţi/ reviste aţi citit în această vacanţă ?’’, doar 5% dintre eleviide clasa a VI a au citit cel puţin o carte, iar 10% au citit reviste pentru adolescenţi( Bravo, Cool Girl ). La clasa a VII a 50 % dintre elevi au citit cel puţin o carte, iar 75% reviste.

2. La întrebarea ,,Sunteţi înscrişi la biblioteca şcolii sau la altă bibliotecă ?”, procentajuleste de 10% pentru clasa a VI a şi acelaşi procentaj pentru clasa a VII a.

3. La întrebarea ,,Mergeţi la bibliotecă doar când nu găsiţi cărţile din lista de lectură obligatorie?” răspunsurile au fost: 75% - da, 25% - nu au mers niciodată, la elevii de



cl. a VI a, iar la cei din cls. a VII a, 70% - da, 25% - au alte surse, 5% - nu au mersniciodată.

4. Întrebarea ,,Consideraţi lectura o plăcere sau o obligaţie?” a avut următoarelerăspunsuri: 65% - o plăcere şi 35% - obligaţie, pentru elevii din cl. a VI-a şi 70% -

placere şi 30% - obligaţie, pentru elevii de cl. a a VII a.

5. La întrebarea ,, Aveţi acasă o bibliotecă personală ?”, 50% dintre elevi deţin o bibliotecă, cu un număr de volume cuprins între 10 – 100 cărţi, la cl. a VI a şi 70 %dintre elevii de cl. a VII a.

6. La întrebarea ,,Ce preferi poezia sau proza?’’ subiecţii au avut aproximativ, aceleaşi preferinţe: proza.

7. La întrebarea ,,Care este cartea voastră preferată ?’’, răspunsurile au variat, de latitluri din lecturile de gimnaziu obligatorii, ,,Amintiri din copilărie”,,,Moromeţii’’, ,,Baltagul’’, până la titluri din literatura universală: ,, Colţ Alb’’, ,,Prinţ şi cerşetor’’, ,,Harry Potter’’.

8. La întrebarea ,,Cu ce personaj din literatura română sau universală te identifici?’’,elevii au oferit o paleta bogată de răspunsuri: de la Nică din ,, Amintirile” lui Creangă,Vitoria din ,,Baltagul”, Goe din schiţa lui Caragiale, Otilia lui G. Călinescu, până laJulieta, Ofelia sau protagonistul din “Contele de Monte Cristo” din literaturauniversală.

Concluzii cu privire la chestionarele aplicate la clasa a VI-a şi a VII-a sunt:a) Slab interes pentru lectura;b) Sunt mai mult atraşi de evenimentele din viaţa cotidiană;c) Starea materială precară, improprie dezvoltării personalităţii;d) Slabă dispoziţie de răspuns la solicitările profesorului;e) Slabă capacitate de redactare.

Concluzia a fost că textul literar este o lume virtuală, fascinantă, doldora de viaţă.Dincolo de monotonia şirurilor de litere, cuminte ordonate în paragrafe şi capitole se ascundidei, gânduri, sentimente, personaje care ar putea transforma realitatea imediată, ar putea să ocoloreze cum doar în vise, unii din noi ar avea curajul să o facă. Textul literar există, depindedoar de noi, profesorii, de puterea noastră de convingere, de măiestria noastră pedagogică să-iintroducem pe copii în această lume fascinantă a lecturii

Cum îi putem determina, totuşi pe elevi să citească?Enumerăm câteva dintre metodele aplicate la clasă, perfect realizabile şi foarte attractive

pentru elevi:a) Obişnuirea elevilor cu realizarea fişelor de lectură, care cuprind titlul/autorul/

personaje/rezumatul;

b) Iniţierea unor acţiunii de înscriere la biblioteca şcolii şi realizarea unor acţiunicomune cu aceasta;c) Exerciţii de reflecţie, cu caracter formativ, tip “Ce secvenţă/personj mi-a plăcut? De

ce?”, “Care a fost întâmplarea cheie a cărţii?”, “Ce aş schimba în carte?’’;d) Exerciţii cu caracter creativ, de tipul “Imaginează un alt final la cartea citită’’,

“Imagineazăţi un dialog cu personajul preferat al cărţii’’, “Imaginaţi-vă personajulcărtii şi rescrieţi un capitol din carte”;

e) Iniţierea unor concursuri, între clase sau la nivel de clasă, tip ,,Cartea

săptămânii’’ , ,,Târgul de carte’’ etc.;f) Iniţierea unor proiecte, pe o temă dată .



Dorim să-i facem pe elevi să citească. Pentru asta trebuie să aflăm ce este lectura pentru ei, iar dacă nu este ceea ce ne-am aşteptat noi să fie să-i ajutăm să descoperefrumuseţea şi plăcerea lecturii.

Bibliografie:

1. Onojescu Monica, „Lecturiada. Cercuri de lectură”, Bucureşti, 20092. Revista „Perspective” – Revistă de didactica limbii şi literaturii române, Bucureşti,

20103. Pamfil Alina, „Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise”,

Bucureşti, 2009

dragomir marian - lectura - incotro

Documents