1.Notiuni generale privind administratiaa) Trasaturile conducerii in domeniul social:1. Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oamenilor2. Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre membrii scoetatii cu ajutorul influentei3. Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii4. Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la activitatea in comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce conducb) Conducerea sociala cunoaste 2 forme:1. activitatea/conducerea statala exercitata prin organele de stat2. activitatea/conducerea nestatala/obsteasca ex: partide politice,culte religioase,sindicate,etcDeosebiri:a) mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met convingerii)b) sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu obst)C) Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si disciplinei in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.2.Conducerea statala parte componenta a conducerii socialea) Conducerea statala conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor generale in stat, care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care detin puterea.b) Constitutia RM in art reglementeaza ca cele 3 puteri in stat sunt separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin.Executivul organizeaza o activitate de conducere a executarii si de executare efectiva a legilor si a altor acte ale organelor statului.Prin urmare, Conducerea sociala urmeaza a fi exercitata avand la baza competente si functii bine determinate, bucurandu-se de o anumita independenta in realizarea lor, iar separarea puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii democratice de lupta impotriva sistemului totalitar si dictatorilal.Administra?ia publica (A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de toti reprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exercita de catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate ale administra?iei publice centrale si locale.Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative si in baza unor criterii. Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. se divizeaza in func?ie de raza teritoriala de ac?iune si oamenii deservi?i de acasta administra?ie in :1. AP Centrala2. AP LocalaAdministratia Publica Centrala exercita atribu?iile asupra intregului teritoriu al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor ?arii.Administratia Publica Locala exercita atribu?iile doar asupra unei par?i a teritoriului.Conform Criteriului func?ional A.P. dupa func?iile si competen?ele pe care le are in aceste autorita?i se divizeaza in:1. Autorita?i cu competen?a generala activeaza la nivel central si la nivel local2. Autorita?i cu competen?a speciala (de specialitate) - activeaza la nivel central si la nivel localSistemul Administratiei Publice Centrale este format din: 1. Autorita?i ale puterii executive cu competen?e generale sint competente in toate domeniile de realizare a atribu?iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)2. Organe ale administra?iei publice centrale de specialitate create pentru a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen?ii, birouri,camere si inspec?ii s.a) Principiile A.P, cunoastem 2 categorii de principii:1. Principii generale (sau fundamentale) - Pr. Suveranita?ii Suveranitatea na?ionala apar?ine poporului RepubliciiMoldova(Art.2 al Constitu?iei RM);- Pr. Separa?ia si colaborarea puterilor - In RepublicaMoldova puterea legislativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitu?iei. (Art.6 al Constitu?iei RM);- Pr. Legalita?ii- presupune ca Lege Suprema este Constitu?ia. (Art.7 al Constitu?iei RM);- Pr.Priorita?ii (reglementarilor interna?ionale) si garantarea drepturilor personalita?ii;- Pr. Unita?ii poporului si integrita?ii teritoriului;- Pr. Publicita?ii si transparen?ei.2. Principii speciale- Grupul 1 de principii- vizeaza Administra?ia publica la organnizarea unitara a Autorita?ii publice,- Principiul autonomiei.- Grupul 2 de principii- vizeaza conducerea Autorita?ii publice, care se afla in concordan?a cu Principiul organizarii unitare ale Autorita?ii publice;- Grupul 3 de principii- vizeaza metode de activitate a Autorita?ii publice- Grupul 4 de principii- vizeaza Autorita?iile publice Centrale si cele LocaleFunc?iiGrupul 1 de func?ii sunt determinate de pozi?ia pe care o au Autorita?iile Publice in raport cu puterea politica, in calitate de mechanism intermediar de execu?ie: tipuri de func?ii Func?ia de pregatirea deciziilor politice si participarea la adoptarea lor;- Func?ia de organizare si asigurare a executarii deciziilor;- Func?ia de satisfacere a necesita?ilorGrupul 2 de func?ii se refera la organizarea si coordonarea ac?iunilor de catre Administra?ia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice si executarii controlului efectuarii actelor normative. Principiile de baza ale activitatii Guvernului. In activitatea sa Guvernul: (Art. 2 al Legii Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern)1. se calauzeste de Constitutie (Legea Fundamentala a Republicii), de celelalte legi ale Republicii Moldova, de decretele Presedintelui Republicii Moldova si de tratatele internationale la careRepublica Moldova este parte;2. porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii sociale; 3. asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor Guvernului in procesul elaborarii, adoptarii si realizarii hotaririlor;4. asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama de experienta mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica.Func?iile Administratiei Publice1) creeaza conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice si politice a Moldovei;2) elaboreaza conceptia dezvoltarii social-economice a republicii;3) asigura libera initiativa, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei si dezvoltarea relatiilor de piata;4) elaboreaza strategia dezvoltarii tehnico-stiintifice, promoveaza o politica nationala in domeniul culturii, stiintei, tehnicii, tehnologiei; rezolva problemele reglementarii de stat a progresului tehnico-stiintific;5) garanteaza tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii economice, diversitatea formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are grija de pastrarea proprietatii;51) protejeaza interesele nationale in activitatea economica, financiara si valutara;6) realizeaza colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile dezvoltarii relatiilor contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii general-europene si mondiale;61) asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, promoveaza politica liberului schimb, pornind de la interesele nationale;8) formeaza un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creeaza conditii pentru cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor culturale si spirituale ale cetatenilor republicii;9) promoveaza politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei;9l) asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organizarea si coordonarea controlului si supravegherii de stat a calitatii produselor (lucrarilor, serviciilor);10) asigura utilizarea rationala a resurselor naturale si integritatea lor, protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant;11) favorizeaza dezvoltarea autonomiei organelor administratiei publice de toate nivelurile;12) asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetatenilor,13) promoveaza politica securitatii nationale, dirijeaza activitatea de aparare a Republicii Moldova;14) asigura respectarea si executarea legilor, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte;15) promoveaza o politica externa in conformitate cu competenta sa.impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AAPC cu procesul de!integrare european a. in special, prezenta Strategie are drept scop sporirea capacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea!activitatilor de integrare in UE.Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice centrale.Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe baza si in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare potrivit legii, avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta stabilita prin lege pentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si a executarii in concret a legii si care se incadreaza in sistemul administratiei publice.Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din: 1. Autorita?i ale puterii executive cu competen?e generale sint competente in toate domeniile de realizare a atribu?iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)2. Organe ale administra?iei publice centrale de specialitate create pentru a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen?ii, birouri,camere si inspec?ii s.a)16. Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP:1.Natura atributiilor Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul:- Convoaca Parlamentul- Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1)- Promulga legile art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea activitate formala- Drept la initiativa legislativa- Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare- 3 cazuri:1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM- Declararea mobilizarii generale sau partiale - Declara stari de razboi Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul:- Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru- Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului- Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functiei- Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare- Acorda grade militare supreme- Numeste in functiile publice (in conditiile legii)- Atributii executive in domeniul politicii externe art 86 Constitutie Atributii in relatiile cu justitia:- Acordarea gratierii individuale - Numirea judecatorilor la propunerea CSM- Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. Legii2.Locul Presedintelui RM in sistemul APOrlov: Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativa legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibrului dintre aceste puteri. PRM nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa conform art 60 Constitutie este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitare delegheaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atributiilor au caracter executiv.Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita la niciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat.3.Rolul Presedintelui RM in sistemul APFunc?iile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Moldova. In calitatea sa de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in primul rind, are sarcina de reprezentare a statului, atit in exteriorul ?arii, cit si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribu?iile de a incheia, in numele Republicii Moldova, tratatele interna?ionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului, de a acredita si de a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentan?ii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita reprezentan?ii diplomatici ai altor state in Republica Moldova. Realizarea func?iei de garant al Presedintelui Republicii Moldova dispune doua direc?ii. In primul rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranita?ii, independen?ei na?ionale, al unita?ii si integrita?ii teritoriale a ?arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor men?ionate, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul suprem al for?elor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea par?iala sau generala a for?elor armate; ia masuri pentru respingerea agresiunii in caz de agresiune armata; declara stare de razboi, ia masuri pentru asigurarea securita?ii na?ionale si a ordinii publice. Desi Constitu?ia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres func?ia de garant al Constitu?iei si ale drepturilor omului, aceasta func?ie reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de Constitu?ie. La dispozi?ia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva mijloace practice de ac?iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constitu?iei: sesizarea Cur?ii Constitu?ionale pentru verificarea constitu?ionalita?ii legilor (art.25); demersul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a suspenda actele Guvernului, ce contravin legisla?iei pina la adoptarea hotaririi definitive a Cur?ii Constitu?ionale (art. 88, lit. i din Constitu?ie); dreptul de a dizolva Parlamentul in cazul blocarii procesului legislativ (art. 85 din Constitu?ie); dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voin?a asupra problemelor de interes na?ional (art. 88 lit. f din Constitu?ie).De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten?ioneze asupra normalita?ii si stabilita?ii proceselor publice, sa asigure un echilibru intre puteri, si nu trebuie in?elese in sensul unor atribu?ii care ar pozi?iona Presedintele in pozi?ie privilegiata in raport cu Guvernul si Parlamentul. In contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele este plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizarea acestor mecanisme in favoarea interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nu prerogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al tuturor, ci cele care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidistant in rela?iile cu alte institu?ii publice.In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale:1. Reprezentare2. Garant3. Mediere17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RMDin 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputatii alesi.Poate candida:1. Cetatean exclusiv al RM2. Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)3. A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM4. Poseda limba de stat Organizarea alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in sedin?a publica speciala a Parlamentului. Alegerile pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova se organizeaza cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului Presedintelui in exerci?iu.Data alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova se stabileste prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii.Candidatura pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova poate fi propusa, incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:a) persoana care isi inainteaza propria candidatura sus?inuta de cel pu?in 15 deputa?i;b) un grup de cel pu?in 15 deputa?i. Propunerea candidaturii pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova, semnata de to?i deputa?ii care o sus?in, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la func?ia de Presedinte al Republicii Moldova poate sa-si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazul in care comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la func?ia de Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar hotarirea Parlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga. La propunerea frac?iunilor parlamentare, Parlamentul va stabili, in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui Republicii Moldova.In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. Daca si in turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate,in cazul esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor parlamentare.Rezultatele alegerilorComisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informa?ia respectiva Parlamentului.Inbaza informa?iei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Cur?ii Constitu?ionale.In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau de lucru, care activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezidential.Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie.2.Actele PRESEDINTELE RM Decretele acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului.Decretele pot avea:1. Caracter normativ are forta de lege obligatorie2. Caracter individual se refera la o singura persoanaUnele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categorie a actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii.Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc.Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii.3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea PRESEDINTELE RM18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RMDurata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul poate fi prelungit doar in caz de razboi/catastrofa prin lege organica.Poate inceta inainte de termen in caz de:1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra ei.2. Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decret neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 de nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi demis cu votul a 2/3 din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3) , poate hotari punerea sub acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta savirseste o infractiune. Este demis de drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare.3. Deces 4. Imposibilitate de exercitare a functiei PRESEDINTELE RM, pe o perioada mai mare de 60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de la sesizare.In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri pentru un nou Presedinte art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de PRESEDINTELE RM este exercitata prin interimat, de catre Presedintele Parlamentului sau de Primul- ministru.2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM.Art. 81: PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii. PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului.PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infractiune. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. Curtea Suprema de Justitie e competenta de judecata.O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind categorie a actelor administrative, urmeaza sa fie supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.19.Modul de constituire si functionare a Guvernului1.Modul de constituire si componentaConstituirea: conform art 96 Constitutie, rolul Guvernului consta in asigurarea realizarii politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.Modul de constituire este reglementat in art 98 Constitutie si art 4 din Legea cu privire la Guvern. Acesta cuprinde 5 etape:1. Desemnarea candidaturii la functia de prim-ministru de catre PRM, dupa consultarea fractiunilor parlamentare2. Solicitarea votului de incredere Candidatul la functia de prim-ministru va cere in termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului.3. Acordarea votului de incredere - Parlamentul acorda votul de incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi (50+1). Parlamentul poate fi dizolvat atunci cind nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 45 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solicitari de invesitura.4. Numirea Guvernului PRM numeste Guvernul prin Decret Prezidential5. Depunerea juramintului Guvernul isi exercita atributiile din data depunerii juramintului de catre membrii Guvernului in fata PRM.Componenta. Conform art 97 Const si art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul este format din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-ministrii,ministri, alti membri stabiliti prin lege organica.Actual, din componenta Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agentii, 2 birouri, 1 serviciu, 1 centru.Ministere Economiei,Finantelor, Justitiei, Afacerilor Interne, Apararii, Agriculturii si Industriei Alimentare, Mediului, Educatiei, Culturii, Tineretului si sportului,etc.Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si CadastruBirouri National de Statistica, Relatii InteretniceServiciul GraniceriCCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptieMembri ai Guvernului pot fi: persoane-cetateni ai RM si au domiciliul permanent in tara. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie retribuita. 2.Modul de functionare GuvernFiind un organ colegial, Guvernul activeaza in sedinte, care se desfasoara nu mai putin de o data pe trimestru, numite sedinte ordinare.Ordinea de zi se aproba de ministri la propunerea Prezidiului Guvernului.Guvernul se intruneste si in sedinte extraordinare( se convoaca ori de cite ori e necesar). Sedinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor Guvernului. Sedintele sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din vice-ministri. De regula, sedintele sunt publice, dar la decizia prim-ministrului, pot fi inchise.L a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform legii. Guvernul plaseaza pe pagina web oficiala stenogramele sedintelor sale publice si alte acte vizind activitatea executivului.La sedinte, Guvernul examineaza:- Programul sau de activitate si declaratia de politica generala- Proiectele conceptiilor, prognozelor si strategiilor dezvoltarii social-economice a tarii- Proiectele programelor de importanta statala- Proiectul bugetului de stat- Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc3.Alte structuri organizatorice care activeaza pe linga GuvernPe linga Guvern, activeaza si alte autoritati publice centrale ca:- Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru- Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice- Serviciul Graniceri- CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptieLa propunerea prim-ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care nu intra in atributiile ministerului exista si alte autoritati publice centrale de specialitate:a) Inspectorate de stat b) Comisii si Consilii GuvernamentaleRespectivele, sunt conduse de directori numiti si eliberati din functie de catre Guvern.Inspectoratele de stat- exercita controlul asupra executarii legilor, hotaririlor si altor acte emise de Parlament, decretelor PRM si hotaririlor si ordonantelor Guvernului.Comisiile si Consiliile Guvenamentale studiaza unele probleme si elaboreaza hotariri, in vederea dezvoltarii economiei, invatamintului si alte domenii. Ele pot fi:- Permanente- ProvizoriiComisiile sunt formate din: 1. Lucratori ai ministerelor2. Savanti3. Alti specialisti competentiSunt conduse de prim-ministru, ministri sau de alte persoane numite de Guvern. 20.Atributiile Guvernului 1.Enumerarea atributiilor1. Asigura realizarea politicii interne si externe a statului2. Exercita conducerea generala a Administratiei Publice3. Are drept la initiativa legislativa4. Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale 5. Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai RM in alte state6. Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM7. Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor Guvernului8. Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale si ale celor de subordinea sa9. Coordoneaza si exercita controlul asupra APL10. Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a RM,etc.2. Clasificare atributiilorPrimele 5 atributii generale reglementate in ConstitutieUrmatoarele atributii generale reglementate in Legea cu privire la GuvernAtributii speciale in domeniile:- Economiei ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor autohtoni, formeaza politica de stat in domeniul investitiilor si efectueaza realizarea ei, elaboreaza programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor publice,etc- Finantelor elaboreaza si prezinta anual Parlamentului spre examinare si aprobare proiectele bugetului de stat, promoveaza politica vamala si financiar-valutara,etc- Invatamintului, sanatatii, culturii asigura dezvoltarea turismului, ia masuri in ceea ce priveste cresterea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru ridicarea nivelului de trai, creaza fonduri speciale pentru dezvoltarea invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant, etc.- Etc.3.Corelatia atributiile Guvernului si atr Prim-ministrului si viceprim-ministrilorPrim-ministrul:- Prezideaza sedintele Guvernului si ale Prezidiului lui- Asigura colegialitatea in activitatea Guvernului- Formeaza Guvernul si propune componenta lui in modul stabilit- Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi indeplineste atributiile conform legislatieiViceprim-ministrii:- Coordoneaza activitatea ministerelor, altor autoritati administrative centrale si celorlalte organe aflate in subordinea Guvernului-- Exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate Guvernului- Dau indicatii pentru asigurarea indeplinirii hotaririlor, ordonantelor si dispozitiilor GuvenuluiRela?iile Guvernului cu organele administra?iei publice locale Guvernul: 1) promoveaza in via?a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si ordonan?elor Guvernului de catre organele administra?iei publice locale; 2) administreaza, impreuna cu organele administra?iei publice locale obiectivele si ramurile de importan?a statala; 3) coordoneaza activitatea organelor administra?iei publice locale in vederea traducerii in via?a a politicii de stat in domeniul asisten?ei sociale, ocrotirii sanata?ii, inva?amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec?iei mediului ambiant; 4) contesta hotaririle autorita?ilor administra?iei publice locale, daca ele contravin legisla?iei.Organizarea administratiei publice de specialitate (ministeriale)Administratia ministeriala este compusa din ministere organizate in subordinea Guvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organizate in subordinea ministerelor.In toate constitutiile ce au guvernat Moldova dispozitii cu privire la organizarea ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca practic nu au existat. Nici legile fundamentale ale tarilor occidentale nu contin reglementari ample cu privire la organizarea si functionarea administratiei Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialitate ale statului. Ele sint conduse de ministri, care poarta raspundere personala pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mul?i viceministri.1. Ministerul Economiei;2. Ministerul Finantelor;3. Misterul Justitiei;4. Ministerul Afacerilor Interne;5. Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene;6. Ministerul Apararii;7. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Construc?iilor;8. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;9. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor;10. Ministerul Mediului;11. Ministerul Educatiei;12. Ministerul Culturii;13. Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei;14. Ministerul Sanatatii;15. Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunica?iilor;16. Ministerul Tineretului si SportuluiAutorita?ile administrative centrale de pe linga Guvern se formeaza de Parlament la propunerea Prim-ministrului in scopul conducerii, coordonarii activita?ii si exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si in alte domenii, care nuintra nemijlocit in atribu?iile ministerelor.Autorita?ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de directori, numi?i in func?ie si elibera?i din func?ie de Guvern. Inspectoratele de stat se formeaza de catre Guvern in scopul exercitarii controlului asupra executarii legilor republicii, a hotaririlor si a altor acte emise de Parlament, a decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, a hotaririlor si ordonan?elor Guvernului.Inspectoratele de stat sint conduse de directori, numi?i in func?ie si elibera?i din func?ie de Guvern. Autorita?ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele competen?ei lor, acte normative departamentale. Guvernul poate sa creeze comisii si consilii permanente si provizorii pentru studierea unor probleme si elaborarea hotaririlor in vederea dezvoltarii economiei, politicii in domeniile finan?elor, creditelor, pre?urilor, valutei,circula?iei monetare, precum si in domeniile politicii sociale, inva?amintului public, culturii si din alte sfere ale vie?ii. Comisiile se formeaza din lucratori ai ministerelor, precum si din savan?i si specialisti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului sau a viceprim-ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de Prim-ministru, de ministri sau de alte persoane, numite de Guvern.Alte autorita?i administrative centrale1. Biroul Na?ional de Statistica2 Agentia Relatii Funciare si Cadastru3. Biroul Rela?ii Interetnice5. Agentia "Moldsilva"6. Agentia Rezerve Materiale7. Agentia Turismului8. Centrul CNABiroul National de Statistica (BNS) este autoritatea administrativa centrala care, in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activitatea in domeniul statisticii din tara. Agentia Relatii Funciare si Cadastru - este organul administratiei publice centrale, care realizeaza politica statului in domeniul relatiilor funciare, cadastrului, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata Guvernului Republicii Moldova. Deoarece cadastrul serveste ca baza pentru crearea Infrastructurii Nationale de Date Spatiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborarea Sistemului Informational Geografic National.Biroul Relatii Interetnice - Biroul este autoritatea administrativa centrala care activeaza in subordinea Guvernului promoveaza politica statului in domeniul relatiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, sustinerii diasporei moldovenesti.CNA, - Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si cetateni. Relatiile autoritatilor administratiei publice - cu cetateniiToti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autoritatilor administratiei publice, in administrarea acestora.Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi: relatii de cooperare (colaborare); relatii de utilizare a serviciilor publice (deci de prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (sau de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice). Analizand aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematice intre cetateni si administratie.a) Relatiile de cooperare (de colaborare intre autoritatile administratiei publice si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de vedere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei publice in vederea realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publica si cei administrati. Relatiile de cooperare administratie publica-cetatean sunt o expresie a accesului participativ al populatiei la realizarea treburilor publice, in ultima instanta o dovada a existentei sau inexistentei unei societati democratice. Ele pot fi grupate in doua categorii, si anume: - Relatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupati participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la fel ca aparatul, ca structurile administratiei publice.;- Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii I sprijina actiunea automatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva activitate in mod direct. De exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de b) Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni. Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor, au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de autoritatile administratiei publice catre cetateni ' lezeaza nu numai interesele acestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului.Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri: - Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ (regim juridic administrativ);- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juri- I dic civil).c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice). 'Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa unilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor, nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste relatii. - Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativeConlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. In cadrul acestora vom analiza: Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile administratiei publice, implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legislativa (Parlament), aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanalizat raporturile dintre administratie si mediul politic.a. Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspunzator pentru conducerea generala a administratiei publice, chemat sa asigure realizarea politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sale cu organismele interesate b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relatii de cooperare sau de Control prin delegare, nu numai indirect prin Guvern, ci si in mod direct c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice locale prin care - potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice.Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice.RELATIILE GUVERNULUI CU ALTE ORGANE DE STAT .- Relatiile Guvernului cu organele administratiei publice locale Guvernul:1) promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii legilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului de catre organele administratiei publice locale.2) administreaza, impreuna cu organele administratiei publice locale obiectivele si ramurile de importanta statala;3) coordoneaza activitatea organelor administratiei publice locale in vederea traducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii sanatatii, invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protectiei mediului ambiant;4) contesta hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele contravin legislatiei.Conducerea ministerelor Republicii Moldova si altor organe de pe teritoriul republiciiServiciile publicePentru satisfacerea cerintelor (hrana, locuinta, transport, cultura, sanatate), membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, sub denumirea de servicii publice.Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens organizatoric, de organism social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest organism serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate publica; (L.158)Data fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servicii publice. De aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si serviciu de utilitate publica. Distinctia intre cele doua servicii consta in faptul ca primul este infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o organizatie nestatala.In cazul organizatiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in prezenta unui serviciu public, deoarece la acea organizatie participa si statul, fie ca autoritate publica, fie ca persoana juridica.Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi-ferare, la care participa si Parlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de instantele judecatoresti si serviciile publice administrative. Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice obligatorii, care sa reglementeze, in mod uniform, la nivelul intregii tari, raporturi juridice, raporturile sociale; serviciul judiciar sa solutioneze, cu putere de adevar legal, j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca legea; serviciile j administrative sa asigure*executarea legilor si a hotararilor judecatoresti, or- ; dinea publica, siguranta nationala, crearea conditiilor optime de sanatate, i instructie publica, cultura, transport etc.Serviciul public poate fi organizat fie la nivel national, pentru intreaga tara (serviciul public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transportul in comun in cadrul unei localitati). Organizatiile care presteaza servicii publice pot fi grupate in trei categorii:1. organe ale administratiei publice2. institutii publice;3. regii autonome de interes public.. Aceasta grupare se intemeiaza pe o serie de deosebiri, si anume: - activitatea organelor administratiei publice se caracterizeaza prin adoptarea sau emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a regiilor autonome este preponderent economica; - mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administratiei publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bugetul statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele banesti, in mare parte, din veniturile obtinute din activitatea . - organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara activitatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contra* cost;- in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de acte administrative; in activitatea institutiilor publice aceasta este madje- dusa, iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.In legatura cu regiile autonome de interes public trebuie precizat ca unele au fost create pentru a satisface unele cerinte ale populatiei ca, regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri care fac parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei, gaze naturale. Prin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satisfacerea unor cerinte sociale, astfel incat, chiar daca s-ar afirma ca unele regii autonome nu presteaza, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autonome, indiferent de specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public.21.Actele Guvernului1.Identificati actele GuvernuluiConform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, acesta adopta:1. Hotariri2. Ordonante3. DispozitiiHotaririle se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organizarea executarii legilor. Poate contine reglementari:1.Pentru exercitarea atributiilor proprii2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc.Hotarirea poate fi:a.Cu caracter general ex: aprobarea unor proiecte de legib.Cu caracter individual ex: numirea in functie a unui ministruHotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri, care au obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce contin secrete de stat, se publica in MORM in termen de 10 zile de la data adoptarii.Ordonantele acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de lege, ele nu sunt promulgate de PRM.conform art 1062 Const se adopta in conformitate cu Legea speciala de abilitare, care la rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului).In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise ordonantele 2) data pina la care pot fi emise ordonantele. Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament. In asa caz, Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobarea ordonantei. In cazul in care Parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei, aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in vigoare a legii de respingere.Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au obligatia punerii ei in aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in modul stabilit pentru actele oficiale. Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de abilitare.Dupa expirarea termenului, numai prin lege de catre Parlament.Dispozitia se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Guvernului si se semneaza de prim-ministru. La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in termen de 10 zile de la data emiterii.Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic declaratii, apeluri,etc. 22.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului.1. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului GuvernuluiGuvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului Parlament. Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului:a) Daca prim-ministrul a demisionat sau decedatb) Daca Guvernul demisioneaza din initiativa propriec) Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredereFunctia de membru al Guvernului inceteaza in caz de:a) Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la cunostinta PRMb) Revocare in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; propunerea se inainteaza de prim-ministru sau PRMc) Incompatibilitatea de exercitare a functiei functia de membru a Guvernului este incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-stiintificad) DecesCind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul, Parlamentul a acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului Parlament, Guvernul in exercitiu indeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern. Nu au drept de a emite acte. Daca prim-ministrul a decedat sau se afla in imposibilitate de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de boala) PRM desemneaza un alt membru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar, pina la formarea noului Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern.2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constitutie). Membrii Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind se solicita, prezenta lor este obligatorie.In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin:1. Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul, cel putin odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activitatea sa. Odata in decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probelemele ce tin de activitatea acestuia.2. Intrebari si interpelari conform art 105 Constitutie Guvernul si fiecare din membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate de deputati. De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a Parlamentului, se inregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate. Punind intrebarea, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.3. Interpelarile se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin interpelari se solicita explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului. Interpelarea urmeaza a fi dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii. Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile Parlamentare, considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din Regulamentul Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor. Ei pot lua cuvint,dar nu pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv, membrii Guvernului pot raspunde la intrebarile formulate de membrii comisiilor parlamentare.Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului, asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de lege. Daca in decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura, adica votul de neincredere, Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul/declaratia de politica generala devin obligatorii pentru Guvern. Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, iar sanctiunea raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere. Referitor la raspunderea fiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Legea cu Privire la Guvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le-au fost incredintate.3.???23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale Administratiei publice1.Modul de organizare si structura OCS ale APOCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de executare si executare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii.Conform art 107 Constitutie OCS sunt ministerele care traduc in viata politica Guvernului si activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care nu intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinteaza si alte autoritati administrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita libertate de organizare a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul ministerelor nu sunt expres stabilite nici prin Constitutie, nici prin lege-cadru. Acestea pot sa varieze in functie de obiectivele urmarite de Guvern si de cerintele sociale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp.Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi vice-ministri. Ministrul reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministerele sunt persoane juridice si pot fi ca subiecte atit in raporturile de drept public, cit si de drept privat. In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din:1) Ministrul ca presedinte2) Vice-ministri3) Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de GuvernColegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministrului pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor.2. Modul de functionareIn prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si functionarea ministerelor si alte OCS. Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce include un anumit nr de compartimente:- Sectii- Subdiviziuni- Directii- Servicii- Departamente- etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul tehnic al autoritatii respective.In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de specialitate subordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin natura lor juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrative care nu se subordoneaza nici Guvernului si nici ministerelor dar conform Constitutiei RM sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de Parlament si sunt obligate sa raporteze despre activitatea intreprinsa Parlamentului. Asemena autoritati, cum ar fi:- BNM- CCA- CEC- SIS- Avocatul poporuluietc24.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate1.Categoriile de atributii ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE Atributii comune Atributii specifice fiecarui ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATEComune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realizarii programului de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului pentru realizarea scopului si rolului pentru care au fost constituite.- Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlamentului, etc- Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative- In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,prognoze si programelor de dezvoltare in domeniul respectiv)- Privind politica externa duc negocieri din imputernicirea Guvernului, incheie conventii, acorduri internationale,etc- Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclarii profesionale a personalului- EtcSpecifice: - Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor centrale de specialitateAceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura realizarea obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii legale pentru realizarea carora organul respectiv poate sa raspunda atit politic, cit si juridic. 2.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATEIn legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot fi emise de ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE sunt:1) Ordine2) Instructiuni3) DispozitiiOrdinile cele mai raspindite acte ale ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele pot avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caracter individual. Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general si impersonal. Cele cu caracter individual se aplica unor subiecte si situatii juridice dinainte determinate ex: ordin privind incadrarea in serviciu a unui functionar public.Instructiunile mereu cu caracter normativ Dispozitiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de ordine interna) sau probleme operative a ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot fi: normative sau individuale ( predomina caracterul individual)ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte:Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au caracter normativ.Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate se mai numeste si acte departamentale.Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat la Ministerul Justitiei, apoi se publica in MORM.25.Notiuni generale privind APL1.APL totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu promovarea intereselor generale ale locuitorilor unor uat. Principii de baza prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), care stabilesc directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaza APL si se stabilesc raporturile intre acestea.Principii de organizare si functionare a APL:- Autonomiei locale- Descentralizarii serviciilor publice- Eligibilitatii- Consultarii cetatenilor in interes deosebitAutonomia locala dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gestiona in conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul populatiei, o parte din treburile publice. Formele autonomiei locale:a) Autonomie decizionala dreptul autorita?ilor publice locale de a adopta liber decizii, in condi?iile legii, fara interven?ii din partea altor autorita?i publice, in scopul realizarii intereselorsaleb) Autonomie organizationala dreptul autorita?ilor publice locale de a aproba, in condi?iile legii, statutul, structurile administrative interne, modalita?ile de func?ionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a institui persoane juridice de drept public de interes local;c) Autonomie financiara dreptul autorita?ilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condi?iile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale;Descentralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si constituite ca structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva. Conform art 9 Legea privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descentralizate si transferate din responsabilitatea statului in cea a autorita?ilor publice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constitu?ionala, fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt alesi in cond codului electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in conformitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative ale UAT respectiv.Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct(Carta Eu a aut locale art 4 al 6)Modalitati de consultare a populatiei:1. referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocarea primarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)2. consultari,audieri publice si convorbiri probleme de interes local care preocupa o parte din populatia u.a.t2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 nivele:1) Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu)2) Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAGAut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autorita?i publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satului (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea intereselor si solu?ionarea problemelor colectivita?ilor locale;Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1: Autorita?ile administra?iei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autorita?i deliberative, si primarii, ca autorita?i executive.Deci, consiile locale(deliberativ) si primarii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1. Consiliu local- autoritate reprezentativa si deliberativa a popula?iei unita?ii administrativ-teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea solu?ionarii problemelor de interes local;Primar- autoritate reprezentativa a popula?iei unita?ii administrativ-teritoriale si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Numarul consilierilor depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate varia de la 9 pana la 43 consilieri.Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra tuturor problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, primarul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual.Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autorita?i publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul raionului, municipiului Chisinau, unita?ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor si solu?ionarea problemelor popula?iei unita?ii administrativ-teritoriale respective;Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presedintii de raioane (aut executive).Presedinte al raionului- autoritate publica executiva a consiliului raional;28.Notiunea,categorii, principii serviciului public1.Notiunea de sp este o notiune relativ noua in DA, iar unii doctrinari mentioneaza ca este cea m/importanta in aceasta ramura de drept. SP a aparut si s-a dezvoltat pe fonul multiplicarii si diversificarii nevoilor sociale ale populatiei, iar statul tot mai accentuat se implica in asigurarea unui nivel satisfacator de trai a oamenilor. Dupa P.Niculescu: Administratia reprezinta totalitatea sp, iar s[ este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea. Definitia legala: Serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o autoritate publica;Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:a) Cerinta socialab) LegeaPrincipiile de baza ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartialitatea, independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.1. Legalitatea conform Constitutiei,legilor,regulamentului2. Profesionalismul obligatia de a-si indeplini cu eficienta,responsabilitate,promptitudine, fiind responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si celui ierarhic superior si respectiv autoritatii publice3. Transparenta obligatia de a asigura acces liber la informatie4. Impartialitate obligatia de a lua decizii si actiuni in mod impartial,nediscriminatoriu,echitabil.5. Independenta apartenenta politica nu trebuie sa influenteze comportamentul si deciziile acestuia,precum si deciziile si activitatile autoritatilor publice.6. Responsabilitatea f-rul public poarta raspundere pentru consecintele nefavorabile ale actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a acestora nu este pe deplin reglementat7. Stabilitatea - functionarii publici ar trebui sa fie divizati in doua categorii principale:a )functionari de cariera- ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, adica sa fie demisi numai pentru fapte ilegale si alte cazuri expres prevazute de lege, la aceasta categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publicib) doar functionarii ce detin functii de natura politica - adica pot fi demisi din motive politice, consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pentru realizarea acestui principiu8. Loialitatea obligatia sa serveasca cu buna-credinta autoritatea publica in care activeaza, precum si interesele legitime ale cetatenilor2.Categorii: Deosebim 3 categorii:a. S.p. administrative supuse regulilor dr public organizatoric,cat si cu privire la raporturile cu utilizatorii serviciilor publiceb. S.p. industriale si comerciale supuse regulilor dr public in planul organizarii lor, iar in ceea ce priveste raporturile cu utilizatorii, sunt supuse regulilor de drept privat.c. S.p. socio-culturale sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie sociala in materie de igiena,etc.29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici:1. Functionarul public-persoana fizica numita, in condi?iile prezentei legi, intr-o func?ie public def legalaFunctia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica - legalaIn doctrina actuala, functionarul public este definit ca:Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei autoritati publice sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, nedeterminat a unei functii publice in vederea realizarii competentei organului din structura caruia face parte functia respective In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:a)Din organele stataleb)Din organele publicec)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor publici in infaptuirea sarcinilor serviciului public:a) conducatoriib) functionari cu functii de adjunctic) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regim de putere, efectuiaza de regula actiuni de control si supraveghere in domenii specifice( ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc)2. Conform prevederilor legale:Conform nivelului atribu?iilor titularului, func?iile publice se clasifica in urmatoarele categorii: a) func?ii publice de conducere de nivel superior; b) func?ii publice de conducere; c) func?ii publice de execu?ie.Respectiv, functionarii publici se clasifica in:a) Functionari publici de conducere de nivel superiorb) Functionari publici de conducerec) Functionari publici de executieConform doctrinei:Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice:- de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect prin numire in conditiile legii- functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in temeiul legii in realizarea prerogativelor de putere publice- functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in cabinetul persoanle ce exercita functii de demnitate publica( sef de cabinet, asistent, consilier, secretar si altele),Negulescu: 1. Guvernanti cei ce determina, hotarasc 2. Agenti cei ce executa30. Instituirea fp si conditiile ocuparii1. Premise: necesitatile socialeFunc?iile publice se instituie in temeiul actelor Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova, Guvernului si ale altor autorita?i publice, emise in limitele competen?ei lor, stabilite de Constitu?ie si de alte legi.Deosebim conditii: generale si speciale.2. Conditii generale: cetatenia Rm poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite pe teritoriul respectiv are cap deplina de exercitiu este apta din punct de vedere a sanatatii persoana nu a implinit varsta de pensionare,etcConditii speciale- rezulta din specificul f-tiei si a domeniului de activitate a viitorului f-r: Stare excelenta de sanatate (domeniul militar) Atingerea unei anumite varste (judecator)Pentru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana trebuie sa aiba si studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 5 ani experienta in domeniu.Nerespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f-tiei date.31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu stabilirea legala a unor fapte ce determina existenta legaturii (drepturilor si obligatiilor) dintre f p si autoritatile publice.Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p. art 30 L 158, decizia de aprobare a rezultatelor alegerilor.Raporturile de serviciu apar in baza actului administrativ de numire in func?ia publica, emis in condi?iile prezentei legi.Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul.2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica.Pu ocuparea fp prin alegeri e necesar: ? Existenta functiei eligibile vacante? Declansarea procedurii de alegere? Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor? Validarea mandatelor? Investirea in funtieNumirea mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul persoanelor ce exercita f-tii de demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea unui act administrativ al autoritatii competente.Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficienta si democratica modalitate si are la baza principiile:? Competitiei deschise? Transparentei? Competentei si meritelor profesionale? Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publiceProcedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea Guvernului nr 201 din 11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii nr 158 cu privire la fp si statutul f-rului p.Concursul se organizeaza de catre:a) Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administratia publica desemnati de Guvernb) Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice (Parlamentul,Presedintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi) pu fp de conducere si de executie.Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice superioare celei exercitate art 45 L 158.Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alta subdiviziune interioara din cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poate fi efectuat:a. In interesul serviciului publicb. La cererea f-rului public art 48 L 1583.Performante concursul, alegerea.32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 158 cu privire la functia publica si statutul functionarului public, precum si in Codul de conduita a functionarului public. O categorie aparte o formeaza demnitarii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr-o lege aparte cu privire la statutul persoanelor cu functii de demnitate publica.Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si specifice. Drepturile comune sunt in general prevazute de Constitu?ia Republicii Moldova si legisla?ia muncii, fiind urmatoarele: dreptul la munca si la protec?ia muncii (dreptul la libera alegere a muncii, la condi?ii echitabile si satisfacatoare de munca, la protec?ia impotriva somajului, la odihna art. 43 al Constitu?iei); dreptul la o salarizare corespunzatoare, dreptul la asigurari sociale (dreptul la pensie si la ajutor in caz de incapacitate temporara de munca), dreptul la opinii proprii (art. 32 al Constitu?iei), dreptul de a cunoaste si ataca deciziile individuale care il privesc, dreptul la peti?ionare (art. 52 al Constitu?iei), dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. 53 al Constitu?iei) etc.Din categoria drepturilor specifice intra:a) Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei saleb) Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia necesara de la alte autoritati publice, precum si de la p f si juridicec) Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postuluid) Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespunzator complexitatii atributiilor functieie) Dreptul de a fi promovatf) Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in modul stabilit, alte autoritati publice, alte pf si juridice,de drept public sau privat (demnitate publica)Obliga?iile comune tuturor angaja?ilor sunt consacrate in Constitu?ia Republicii Moldova (articolele 55 59) si in legisla?ia muncii, fiind urmatoarele: indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce-i revin; sa respecte disciplina de serviciu si programul de func?ionare a serviciului public in care isi desfasoara activitatea, devotamentul fa?a de ?ara si obliga?ia de fidelitate fa?a de institu?ia in care activeaza (func?ionarul trebuie sa se ab?ina de la orice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita?ii in care isi desfasoara activitatea) s.a.Obligatii specifice:1) Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele internationale la care RM face parte2) Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor3) Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta, cu exceptia informatiilor consid de interes public4) Sa respecte regulamentul intern5) Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si proprietate6) Executarea dispozitiilor conducatorului7) Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere a acesteia8) Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje care ii sint destinate personal, familiei,rudelor,prietenilor9) Sa evite conflictul de interes2. Drepturile si obliga?iile atribu?ii ale func?iei publice sunt create si organizate in vederea realizarii puterii publice.In afara de drepturile pe care orice cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe functionarul public de un simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca (ex: Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale obligatie,dar si drept). La fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt pu si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la informatiile necesare/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor). 3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea drepturilor si obligatiilor fp:Func?ionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea solu?ionarii problemelor sociale si de trai in conformitate cu legea.Func?ionarul public beneficiaza de pensie in condi?iile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat.Dupa implinirea virstei necesare ob?inerii dreptului la pensie pentru limita de virsta, func?ionarul public poate fi numit, la decizia conducatorului, pe o perioada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, in aceeasi func?ie publica, primind pensia si salariul conform legisla?iei.In caz de lichidare a autorita?ii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, func?ionarii publici care nu pot fi transfera?i vor fi elibera?i din func?ie cu plata unei indemniza?ii unice egale cu 6 salarii medii lunare daca vechimea in serviciul public este de cel pu?in 2 ani, precum si a unei indemniza?ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in modul stabilit de lege.FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.33.Incompatibilitatile fata de fp1. Calitatea de func?ionar public este incompatibila cu orice alta func?ie publica decit cea in care a fost numit.Func?ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita?i remunerate. Func?ionarul public nu poate exercita o func?ie publica in subordinea nemijlocita a unei rude directe (parinte, frate, sora, fiu, fiica) sau a unei rude prin afinitate (so?/so?ie, parinte, frate si sora a so?ului/so?iei) in cadrul aceleiasi autorita?i publice.2. Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.34.Avansarea in serviciu1. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func?ii publice superioare celei exercitate. Promovarea func?ionarului public intr-o func?ie publica superioara se face in baza de merit.2.39.Raspunderea penala a fp1.Raspundere penala cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public pu comiterea unei infractiuni prevazute de legea penala in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta raspundere penala trebuie sa intruneasca 2 conditii:1. Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica), persoana cu functie de demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar international2. Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a atributiilor de serviciu.2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tiei publice pe un anumit termenContraventionala sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demitere si imposibilitatea ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care beneficiaza de protectie de stat) 3.49.Constrangerea administrativaa) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie a normelor de conduita in scopul de a-i impune individului respectiv o conduita conforma cu cerintele normei date.Trasaturi constrangerea:1. Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra participantilor la raporturile administrative2. Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara3. Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective atribuite prin lege4. Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi/libertati pana la privare de libertate5. Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanctiona persoana vinovatab) Masurile de constrangere se clasifica astfel:1. Masuri administrative de prevenire ex: controlul actelor de identitate2. M.a. de stopare pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea fortei fizice,catuse,bastoane3. M.a. de aplicare a raspunderii administrative se aplica dupa savirsirea actelor ilegale ex: sanctionare50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativa) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor.Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:a) Producerea faptei iliciteb) Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzalac) Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de dreptRaspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme:- Raspundere contraventionala- R disciplinara- R materialab) Raspundere contraventionala forma a raspunderii juridice foarte des aplicata in dreptul administrativ. Este reglementata de codul contraventional si este o institutie aparte a dreptului administrativ.Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si juridice ( cu exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice), inclusiv persoane cu functie de raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt diverse, avand atat caracter material,cat si moral ex: de la avertisment pana la interdictia de a desfasura un anumit tip de activitate sau arestul contraventional).Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii stabilite de regula intre un organ al AP sau un functionar public si autorul unei abateri disciplinare.Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt abateri administrativ-disciplinare, ca rezultat de regul al incalcarilor regulamentelor de serviciu. Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilor publice sau altor organizatii sau persoane prin actele administrative al AP.Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea penala care tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese afla intr-o legatura directa cu raspunderea contraventionala.60-62 No?iune ?i scopul de contencios administrativScopul contenciosului administrativContenciosul administrativ ca institu?ie juridica are drept scop contracararea abuzurilor ?i exceselor de putere ale autorita?ilor publice, apararea drepturilor persoanei in spiritul legii, ordonarea activita?ii autorita?ilor publice, asigurarea ordinii de drept.Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan?ei de contencios administrativ competente pentru a ob?ine anularea actului, recunoa?terea dreptului pretins ?i repararea pagubei ce i-a fost cauzata. No?iunea de instan?a in contencios administrativ. Competen?a de judecare a ac?iunilor in contencios administrativeInstan?a de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemna?i din judecatorii, colegiile sau completele de contencios administrativ ale cur?ilor de apel, colegiul de contencios administrativ al Cur?ii Supreme de Justi?ie, abilitate prin lege cu infaptuirea controlului judecatoresc al legalita?ii actelor administrative emise de autorita?ile publice in activitatea de organizare a executarii ?i de executare in concret a legii, precum ?i de gestionare a domeniului public.Competen?a judecatoriilorJudecatoriile examineaza litigiile ce ?in de nesolu?ionarea in termenul legal a cererilor ?i de verificarea legalita?ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita?ile publice care sint constituite ?i activeaza pe teritoriul satului, comunei sau ora?ului pentru promovarea intereselor ?i solu?ionarea problemelor colectivita?ilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de func?ionarii publici din cadrul organelor ?iserviciilor men?ionate ?i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice. Competen?a cur?ilor de apelCur?ile de apel examineaza in prima instan?a litigiile ce ?in de nesolu?ionarea in termenul legal a cererilor ?i de verificarea legalita?ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita?ile publice care sint constituite ?i activeaza pe teritoriul raionului, municipiului, unita?ii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor ?i solu?ionarea problemelor popula?iei unita?ii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate in mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de serviciile publice desconcentrate, de func?ionarii publici din cadrul organelor ?i serviciilor men?ionate, precum ?i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorita?ilor publice, care presteaza servicii publice. In condi?iile Codului electoral, Curtea de Apel Chi?inau verifica legalitatea hotaririlor Comisiei Electorale Centrale cu privire la incalcarea legisla?iei electorale. Verificarea legalita?ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita?ile publice centrale ale Gagauziei ?ine de competen?a Cur?ii de Apel Comrat.Prin lege, cur?ilor de apel li se potatribui spre judecare in prima instan?a ?i alte categorii de cauze. Ca instan?e de recurs, cur?ile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronun?ate de judecatorii.Competen?a Cur?ii Supreme de Justi?ieCurtea Suprema de Justi?ie, in prima instan?a: a) exercita controlul asupra legalita?ii actelor administrative cu caracter individual adoptate ?i/sau emise de Parlament, Pre?edintele Republicii Moldova ?i Guvern, prin care sint lezate drepturile ?i interesele legitime ale persoanelor fizice ?i juridice, in afara actelor exceptate de la controlul judecatoresc; b) verifica legalitatea hotaririlor Consiliului Superior al Magistraturii in cazurile prevazute de lege.Prin lege, Cur?ii Supreme de Justi?ie i se pot atribui spre judecare in prima instan?a ?i alte categorii de cauze. Ca instan?a de recurs, Curtea Suprema de Justi?ie judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronun?ate in prima instan?a de cur?ile de apel, precum ?i alte recursuri date prin lege in competen?a sa.Subiec?i cu drept de sesizare in contenciosul administrativ sint: a) persoana, inclusiv func?ionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri - in condi?iile art.14 al prezentei legi; b) Guvernul,Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, pre?edintele raionului ?i primarul - in condi?iile Legii privind administra?ia publica locala; c) procurorul care, in condi?iile articolului 5 din Codul de procedura civila, ataca actele emise de autorita?ile publice; d) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vatamate intr-un drept al sau, ataca actele administrative - in condi?iile Legii cu privire la avoca?ii parlamentari; e) instan?ele de drept comun ?i cele specializate, in cazul ridicarii excep?iei de ilegalitate - in condi?iile art.13 al prezentei legi. f) alte persoane, in conformitate cu legisla?ia in vigoare.Obiect al ac?iunii in contenciosul administrativ il constituie actele administrative, cu caracter normativ ?i individual, prin care este vatamat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter?, emise de: a) autorita?ile publice ?i autorita?ile asimilate acestora in sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorita?ilor publice; c) func?ionarii din structurile specificate la lit.a) ?i b)Obiect al ac?iunii in contenciosul administrativ poate fi ?i nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.Competen?a jurisdic?ionala teritoriala Ac?iunile decontencios administrativ se inainteaza in judecatoriile saucur?ile de apel in a caror raza teritoriala i?i are domiciliul reclamantul sau i?i are sediul piritul, cu excep?ia cazurilor cind prin lege este stabilita o alta competen?a.No?iunea de litigiu de contencios administrativ. Competen?a jurisdic?ionala teritorialaLitigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre instan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea unui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autoritate publica sau un func?ionar al acestei autorita?iNo?iunea de litigiu de contencios administrativ. Obiectul ac?iunii in contencios administrativLitigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre instan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea unui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autoritate publica sau un func?ionar al acestei autorita?iNo?iunea de litigiu de contencios administrativ. Excep?ia de ilegalitateLitigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre instan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrativ, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea unui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autoritate publica sau un func?ionar al acestei autorita?iLegalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publica, poate fi cercetata oricind in cadrul unui proces intr-o pricina de drept comun, pe cale de excep?ie, din oficiu sau la cererea par?ii interesate. Incheierea prin care se ridica excep?ia de ilegalitate in fa?a instan?ei de contencios administrativ se intocme?te in condi?iile Codului de procedura civila.In cazul in care instan?a constata ca de actul administrativ depinde solu?ionarea litigiului in fond, ea sesizeaza, prin incheiere motivata, instan?a de contencios administrativ competenta ?i suspenda cauza. Instan?a de contencios administrativ examineaza excep?ia de ilegalitate in termen de 10 zile, pronun?ind hotarirea corespunzatoare in numele legii. Hotarirea instan?ei de contencios administrativ poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile. Recursul declarat impotriva hotaririi pronun?ate asupra excep?iei de ilegalitate se judeca in termen de 10 zile. Dupa examinarea excep?iei de ilegalitate, instan?a de contencios administrativ restituie dosarul cu hotarirea sa irevocabila instan?ei care a ridicat excep?ia de ilegalitate.Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale i?i pierd puterea juridica la data raminerii definitive a hotaririi instan?ei de contencios administrativ ?i nu pot fi aplicate pe viitor. Consecin?ele juridice ale actului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal sint inlaturate de catre organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis.No?iunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabileCerere prealabilaeste cererea prin care autorita?ii emitente sau organului ierarhic superior i se solicita reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativePersoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabila, autorita?ii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia, in cazul in care legea nu dispune altfel. In cazul in care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabila poate fi adresata, la alegerea peti?ionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior daca legisla?ia nu prevede altfel. Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.Procedura de examinare a cererii prealabileCererea prealabila se examineaza de catre organul emitent sau ierarhic superior in termen de 30 de zile de la data inregistrarii ei, decizia urmind a fi comunicata de indata peti?ionarului daca legisla?ia nu prevede altfel.Organul emitent este in drept: a) sa respinga cererea prealabila; b) sa admita cererea prealabila ?i, dupa caz, sa revoce sau sa modifice actul administrativ.Organul ierarhic superior este in drept: a) sa respinga cererea prealabila; b) sa admita cererea prealabila ?i sa anuleze actul administrativ in tot sau in parte, sa oblige organul ierarhic inferior sa repuna in drepturi persoana respectiva ori, dupa caz, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.Depunerea cererii de chemare in instan?a de contencios administrativPersoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, printr-un act administrativ ?i nu este mul?umita de raspunsul primit la cererea prealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut de lege, este in drept sa sesizeze instan?a de contencios administrativ competenta pentru anularea, in tot sau in parte, a actului respectiv ?i repararea pagubei cauzate.Ac?iunea poate fi inaintata nemijlocit instan?ei de contencios administrativ in cazurile expres prevazute de lege ?i in cazurile in care persoana se considera vatamata intr-un drept al sau prin nesolu?ionarea in termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoa?terea dreptului pretins ?i repararea pagubei cauzate.Reclaman?ii, in ac?iunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sint scuti?i de plata taxei de stat.Forma ?i con?inutul cererii de chemare in instan?a de contencios administrativCererea de chemare in instan?a de contencios administrativ se depune in scris in condi?iile Codului de procedura civila. Reclamantul va depune, o data cu cererea de chemare in instan?a de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupa caz, raspunsul autorita?ii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile.Termenele de adresare in instan?a de contencios administrativCererea prin care se solicita a