Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice

AVOCATUL POPORULUI

Profesor : Realizat: Carmen Coșugu Graur Adrian Golea Tatiana

Galați2016

1

Cuprins:

1. Introducere----p.32. Rolul Avocatului Poporului----p.3-53. Organizarea și funcționarea instituției Avocatul

Poporului----p.5-74. Atribuțiile Avocatului Poporului----p.7-95. Raportul dintre legislativ și instituția Avocatul

Poporului----p.9-10

6. Raportul dintre executiv și instituția Avocatul Poporului----p.10

7. Raportul dintre autoritatea judecatorească și instituția Avocatul Poporului. Curtea Constitutională----p.11

8. Concluzie----p.129. Jurisprudență----p.12-1810. Bibliografie----p.18

2

1. Introducere:

În anul 2007, an marcat istoric de către aderarea României la Uniunea Europeană, instituţia ,,Avocatul Poporului`` împlineşte un deceniu de existenţă, un deceniu de aşteptări şi speranţe, un deceniu în care această instituţie de inspiraţie vest-europeană s-a impus, încet dar sigur, ca o dimensiune a democraţiei constituţionale în România. Creată prin Constituţia din 1991, ca o noutate în viaţa juridico-statală instituţia Avocatul Poporului (Ombudsmanul) a fost înfiinţată practic şi a început să funcţioneze după adoptarea legii sale organice, Legea nr. 35/1997.      

Ca instituţie de tip ombudsman, Avocatul Poporului contribuie la soluţionarea conflictelor dintre persoanele fizice şi autorităţile administraţiei publice, pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog.

Experienţa acumulată, dar şi raportarea la exigenţele ombudsmanului european au implicat unele modificări constituţionale. Astfel, în anul 2003 Parlamentul României, ca putere constituantă, a adus unele perfecţionări şi anume: stabilirea dreptului Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituţională să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora; înscrierea dreptului Avocatului Poporului de a ridica direct în faţa Curţii Constituţionale excepţii de neconstituţionalitate; stabilirea de adjuncţi specializaţi pe domenii de activitate; alegerea Avocatului Poporului, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru un mandat de 5 ani1, măsuri care au întărit autonomia instituţiei.

Importante perfecţionări s-au adus legii organice a instituţiei, şi anume: s-a stabilit obligaţia comunicării de puncte de vedere Curţii Constituţionale în procesele care privesc drepturile omului; s-a creat posibilitatea înfiinţării de birouri teritoriale (14 la număr pe criteriul teritorial al Curţilor de Apel); s-a creat o autoritate distinctă pentru supravegherea activităţii în domeniul protecţiei datelor personale (ne-am aliniat astfel la legislaţia europeană în domeniu); s-au detaliat dispoziţiile constituţionale privind adjuncţii Avocatului Poporului; s-au completat şi îmbunătăţit regulile privind statutul personalului şi cele financiare.

Frumuseţea instituţiei şi eficienţa sa nu se pot fundamenta pe puterea de represiune, pe puterea sancţionatorie. Dacă s-ar fonda pe acestea nu ar mai fi o instituţie a medierii, a dialogului, practic ar dispărea raţiunea sa de a fi. Mai ales că într-o democraţie constituţională, fondată pe clasicul principiu al separaţiei şi echilibrului puterilor (principiu înscris de altfel în art. 1 al Constituţiei), Avocatul Poporului este şi trebuie să rămână autoritatea care să înlesnească echilibrul nu numai între puterile publice, ci şi între acestea şi societate.

2. Rolul Avocatului Poporului2:

În cadrul organizațiilor și instituțiilor care au ca scop protecția persoanei se înscrie și Ombudsman-ul, instituție apărută în nordul continentului european cu secole în urmă și care astăzi cunoaște o răspândire geografică destul de întinsă. Încă de la origine, Ombudsman-ul a

1 Valea Daniela, Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura, Universul Juridic, București, 2014, p.182 Confornm Art. 58 din Constituție

3

jucat un rol important în protecția persoanei, în special în fața adminitrației. Astăzi, Ombudsman-ul poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică numită de Parlament, în baza Constituției sau a unei legi speciale. Principala funcție a Ombudsman-ului este și în prezent aceea de a proteja drepturile indivizilor care se consideră victime ale unei injustiții din partea administrației. El primește plângeri pe care le examinează, având acces la toate documentele autorităților de stat, după care formulează o recomandare. În cazul în care nu se dă curs recomandării, el poate supune Parlamentului spre dezbatere un raport ad-hoc. De asemenea, poate juca și un rol de mediator imparțial între individul care se condideră lezat și administrație. ,,Ombudsman-ul3 constituie o formă de control independent și depolizat al autorităților publice sau cel puțin al operațiunilor lor administrative. El se prezintă ca o opțiune pentru corectarea greșelilor administrației publice, întrucât pentru cetățeni el este un agent expert și imparțial a cărui activitate nu atrage nici o cheltuială pentru reclamații, fără tergiversări, fără tensiunea de a discuta cu o parte adversă. Ombudsman-ul constituie ,,un organ extraordinar de control al administrației publice situat în afara procedurilor obișnuite de atacare a acesteia. Datorită creșterii rolului administrației publice, pericolul abuzurilor săvârșite de aceasta este și el în creștere. Prin urmare o rejuridicizare a activității administrative devine extreme de interesantă, mai ales în contextul insuficienței mecanismelor de control eficient, cu riscul de a ne confrunta cu o creștere a intervaționalismului statal. Pentru a se ajunge la o armonie între libertate și autoritate este necesar controlul activității statale și în special cel al activității administrative. În prezent, interesul pentru această instituție este sporit datorită legăturii sale strânse cu protecția drepturilor omului. Ca urmare tocmai a îndeplinirii menirii sale legate de protecția persoanei, Ombudsman-ul are o puternică influență și în ce privește perfeccționarea însăși a activității administrației publice. Nu este vorba numai de dezamorsarea unor conflicte, ci și de îmbunătățirea activității sau procedurilor administrative, îndeosebi în ce privește una din racilele administrației modern- birocrația. Acesta este un alt aspect, întrucât privește un sector esențial al activității statale, și anume administrația publică. În sistemul juridic românesc, Ombudsman-ul nu a pătruns decât foarte recent, fiind reglementat prin textul Constituției din 1991 sub denumirea de Avocat al Poporului. ,,Avocatul Poporului are ca funcție apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, fiind o garanție constituțională instituționalizată a acestora, în temeiul căreia el acționează atât din oficiu, cât și la cererea persoanelor interesate. Unii autori au susținut că ,,locul și rolul Ombudsman-ului în sistemul constituțional poate fi considerat un criteriu de clasificare al acestei instituții reglementate în sistemele europenedistingându-se astfel un Ombudsman specific țărilor din nordul Europei și unul caracteristic celorlalte țări care au introdus această instituție în sistemul lor de drept. În general, locul și rolul instituției Ombudsman-ului pot fi identificate prin următoarele trăsături:

independența Ombudsman-ului; în toate sistemele constituționale unde este ea consacrată, instituția Ombudsman-ului coexist alături de alte mijloace și forme de control reglementate la nivelul statului. Ca o tendință general se poate observa că desemnarea Ombudsman-ului este realizată cel mai adesea de Parlament, fără ca aceasta să semnifice ulterior o eventual subordonare în desfășurarea activității. De asemenea, Ombudsman-ul cunoaște o independență relative pronunțată față de celelalte autorități statle;

modalitățile de sesizare a Ombudsman-ului; punerea în mișcare a procedurii ce se desfășoară în fața Ombudsman-ului se poate face atât la cerere, cât și din oficiu;

3 Valea Daniela, Operă citată, p.1864

metodele de instrucție a cazului cu care a fost sesizat; acestea sunt destul de variate de la un sistem la altul, dar în principiu aproape în toate statele sunt fixate prin lege. În funcție de această trăsătură, Ombudsman-ul se poate clasifica în instituție similară procurorului sau mediatorului;

mijloacele de acțiune ale Ombudsman-ului sunt destul de diferite; ca o caracteristică general se poate totuși remarca faptul că raportul annual adresat Parlamentului este unul dintre cele mai des întâlnite. Comun tuturor Ombudsman-ilor este și faptul că ei nu pot anula sau modifica vreun act, ci pot doar să formulize recomandări sau, în unele cazuri interpretări ale legii.

Textul Constituției României precizează că Avocatul Poporului apără ,,drepturile și libertățile cetățenilor4. Aceasta înseamnă că protecția juridică oferită de Avocatul Poporului se referă la totalitatea drepturilor cuprinse în Constituție și în alte legi. Introducerea Avocatului Poporului cu rol de apărător al drepturilor și libertăților persoanei în peisajul juridic românesc permite ca cererile formulate de cei lezați de către autoritățile administrației publice să cunoască cel puțin trei căi de soluționare fără ca între acestea să se fi stabilit vreo ordine ierarhică. Aceste trei opțiuni la îndemâna oricărei persoane sunt: procedura administrativ-ierarhică, procedura necontencioasă ăn fața Avocatului Poporului și procedura contencioasă în fața instanțelor judecătorești.Apare deci evident faptul că în dreptul românesc s-a instituit un sistem complex și eficient de garanții juridice pentru protecția persoanei, iar Avocatul Poporului constituie una din aceste garanții, al cărei rol concret nu poate decât să crească o dată cu intensificarea activității sale.

3. Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului:

Articolul 55 din Constituție arată că, în vedrea realizării scopului pentru care a fost instituit Avocatul Poporului, va trebui creată și o structură organizatorică cu același nume. Organizarea instituției Avocatului Poporului rezultă din prevederile legii și ale regulamentului său intern; ea cuprinde Avocatul Poporului, adjuncții Avocatului Poporului și instituției, a căror structură și număr de personal se aprobă de Biroul Permanent al Senatului, în funcție de necesitățile realizării atribuțiilor ce le revin. Structura sa organizatorică presupune existența unor organe de conducere- Avocatul Poprului ajutat de adjuncții și consilierii săi și a unor organe de executare a atribuțiilor specifice, servicii generale- departamentele de specialitate, secretariatul general și direcția pentru relațiile cu instituțiile statului, cu societatea civilă și de relații externe.

Avocatul Poporului5 este numit de către Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Avocatul Poporului este ales din rândul personalităţilor vieţii publice care îndeplinesc condiţiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea Constituţională.

Acesta este asistat de adjuncţi specializaţi pe domenii de activitate, numiţi de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. Funcţia de Avocat al Poporului este asimilată cu funcţia de ministru, iar funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată cu funcţia de şef de departament din aparatul Parlamentului.Instituţia Avocatul Poporului îşi desfăşoară activitatea pe următoarele domenii de specializare :            a)  drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;           b) drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;           c)  armată, justiţie, poliţie, penitenciare;

4 Conform Art. 55 din Constituție5 Liviu Coman-Kund, Carmen Coșug, Note de curs nepublicate, p.60

5

           d) proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.            În vederea realizării atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, Avocatul Poporului organizează birouri teritoriale6 care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială de competenţă a curţilor de apel.

Adjuncții Avocatului Poporului- dat fiind atribuțiile destul de generoase pe care le are de îndeplinit Avocatul Poporului și aria extrem de largă a competențelor sale, el își poate numi, cu avziul Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări ale Senatului, doi adjuncți pentru întreaga durată a mandatului său. Legea nu mai precizează nici un fel de condiții necesar a fi îndeplinite pentru numirea în această funcție; avizul Comisiei Senatoriale fiind doar consultativ, competența Avocatului Poporului în această materie este una quasidirecționară, limitată doar de obligația publicării rezultatului final în Monitorul Oficial7. Simetric, și măsura revocării din funcție a adjuncților nu poate fi luată decât de Avocatul Poporului. Totuși, regulile referitoare la durata mandatului, solemnitatea instalării în funcție, răspunderea, imunitățile și incompatibilitățile Avocatului Poporului se vor aplica în mod identic și adjuncțiilor săi, cu singura deosebire a autorității și modalității de desemnare. Adjuncții Avocatului Poporului vor depune jurământul de credință în fața unei vicepreședinte al Camerei Deputaților și a unui vicepreședinte al Senatului. Adjuncții se conturează astfel ca subalterni ai acestuia care, în cazul imposibilității temporare de exercitare a funcției de către titular, îndeplinesc atribuțiile sale în ordinea stabilită de acesta. În mod curent însă aceștia au ca principală sarcină să asigure coordonarea exercitării atribuților instituției Avocatului Poporului, în conformitate cu legea și cu dispozițiile primite. În special ei răspund fiecare de mai multe departamente de specialitate, a căror activitate o conduc, coordonează și controlează nemijlocit, trebuind să informeze sistematic Avocatul Poporului în legătură cu aceasta. De altfel, ei au și unele atribuții care le sunt specifice:

aducerea la îndeplinire a dispozițiilor primite; informarea operativă cu privire la desfășurarea lucrărilor; conducerea, coordonarea și controlul activității departamentelor de specialitate aflate

sub autoritatea lor respectivă; verificarea proiectelor de raport ce se prezintă spre însușire Avocatului Poporului; întocmirea programului de primire a cererilor și de audiențe, conform planificării

aprobate; întocmirea, la sfârșitul fiecărui an sau la cererea Avocatului Poporului, de informări

privind activitatea departamentelor de specialitate aflate sub autoritatea lor respectivă.

Adjuncții beneficiază de același statut de independență în exercitarea atribuțiilor lor ca și Avocatul Poporului și îl sprijină efectiv pe acesta în activitatea de conducere operativă, internă a instituției, din momentul primirii sesizării și până în momentul aducerii la cunoștința petiționarului a rezultatului cererii sale.

Consilierii Avocatului Poporului- sunt persoane numite și revocate liber de Avocatul Poporului, care îndeplinesc anumite atribuții care le sunt specifice:

examinează și propun soluții în probleme legate de organizarea și funcționarea instituției;

efectuează sau participă la efectuarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză legate de specificul activității instituției;

6 În prezent funcţionează cincisprezece birouri teritoriale: Alba Iulia, Bacău, Oradea, Suceava, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş şi Piteşti, Ploieşti, Timişoara, Slobozia.

7 A se vedea Art. 11 din Legea nr.35/1997 6

asigură informarea Avocatului Poporului aspura posibilităților de rezolvarea a problemelor ridicate de persoanele primite în audiență sau prin cererile adresate instituției, colaborând în acest sens cu departamentele de specialitate;

îndeplinesc orice altă activitate solicitată de Avocatul Poporului.

4. Atribuțiile Avocatului Poporului:

Atribuțiile Avocatului Poporului sunt prevăzute în Legea nr. 35/1997 republicata pe 15 aprilie 2014, Capitolul IV8:

Art. 13. - (1) Avocatul Poporului are urmatoarele atributii:a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;b) decide asupra petitiilor formulate de persoanele fizice lezate prin incalcarea drepturilor sau libertatilor acestora de catre autoritatile administratiei publice;c) verifica activitatea de rezolvare legala a petitiilor primite si solicita autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea prejudiciilor;d) formuleaza puncte de vedere, la cererea Curtii Constitutionale;e) poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora;f) poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor;g) reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice;h) angajeaza salariatii institutiei Avocatul Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora;i) exercita functia de ordonator principal de credite, atributie pe care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind finantele publice;j) poate sesiza instanta de contencios administrativ, in conditiile legii contenciosului administrativ;k) indeplineste alte atributii prevazute de lege(2) Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atributii adjunctilor sai sau unor persoane cu functii de conducere din cadrul institutiei.Art. 14. - (1) Institutia Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a asociatiilor sau a altor persoane juridice(2) Petitiile pot fi adresate de persoanele prevazute la alin. (1), fara deosebire de cetatenie, varsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase.Art. 15. - (1) Petitiile adresate institutiei Avocatul Poporului trebuie sa se faca in scris si sa indice numele si domiciliul persoanei fizice lezate in drepturile si libertatile acesteia, drepturile si libertatile incalcate, precum si autoritatea administrativa ori functionarul public in cauza. Petitionarul trebuie sa dovedeasca intarzierea sau refuzul administratiei publice de a solutiona legal petitia(2) Nu pot fi luate in considerare petitiile anonime, iar petitiile indreptate impotriva incalcarii drepturilor si libertatilor persoanelor fizice prin acte sau fapte ale autoritatii administratiei

8 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36985/Legea-nr-35-1997-republicata-pe-15-aprilie-2014-organizarea-si-functionarea-institutiei-Avocatul-Poporului.html

7

publice se adreseaza institutiei Avocatul Poporului nu mai tarziu de un an de la data la care aceste incalcari s-au produs ori de la data la care persoana in cauza a luat cunostinta de ele(3) Avocatul Poporului poate respinge motivat petitiile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza si solutionarea petitiilor(4) Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare petitiile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei, ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ, ale autoritatii judecatoresti, precum si ale Guvernului, cu exceptia legilor si ordonantelor.Art. 16. - Petitiile adresate institutiei Avocatul Poporului sunt scutite de taxa de timbru.Art. 17. - (1) Conducerea penitenciarelor, a centrelor de reeducare pentru minori, a spitalelor penitenciare, precum si Ministerul Public si organele de politie sunt obligate sa permita, fara nicio restrictie, persoanelor care executa pedeapsa inchisorii sau, dupa caz, se afla arestate ori retinute, precum si minorilor aflati in centrele de reeducare sa se adreseze, in orice mod, institutiei Avocatul Poporului cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale(2) Aceeasi obligatie revine si comandantilor unitatilor militare, in privinta persoanelor care indeplinesc indatoriri militare, cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrangerilor legale.Art. 18. - In cazul in care institutia Avocatul Poporului constata ca solutionarea petitiei cu care a fost sesizata este de competenta autoritatii judecatoresti, se poate adresa, dupa caz, ministrului justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata, care este obligat sa comunice masurile luate.Art. 19. - In cazul sesizarii privind exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor care se refera la drepturile si libertatile persoanelor fizice, Curtea Constitutionala va solicita si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.Art. 20. - (1) Avocatul Poporului si adjunctii acestuia au acces, in conditiile legii, la informatiile clasificate detinute de autoritatile publice, in masura in care le considera necesare pentru solutionarea petitiilor care i-au fost adresate(2) Avocatul Poporului are obligatia de a nu divulga sau de a nu face publice informatiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligatie se mentine si dupa incetarea activitatii sale ca Avocat al Poporului si se extinde asupra adjunctilor sai, precum si asupra personalului aflat in serviciile sale, sub sanctiunea prevazuta de legea penala.Art. 21. - (1) In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandari(2) Prin recomandarile emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor.Art. 22. - (1) Avocatul Poporului, adjunctii acestuia, precum si personalul de specialitate al institutiei Avocatul Poporului au dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii petitiei, in conditiile prezentei legi(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice, precum si oricaror servicii publice aflate sub autoritatea autoritatilor administratiei publice.Art. 23. - (1) In cazul in care, in urma examinarii petitiilor primite, se constata ca petitia persoanei fizice lezate este intemeiata, institutia Avocatul Poporului se va adresa in scris autoritatii administratiei publice care a incalcat drepturile persoanei fizice si va cere sa reformeze sau sa revoce actul administrativ si sa repare prejudiciile produse, precum si sa repuna persoana fizica lezata in situatia anterioara(2) Autoritatile publice in cauza vor lua de indata masurile necesare pentru inlaturarea ilegalitatilor constatate, repararea prejudiciilor si inlaturarea cauzelor care au generat sau au

8

favorizat incalcarea drepturilor persoanei lezate si vor informa despre aceasta institutia Avocatul Poporului.Art. 24. - (1) In cazul in care autoritatea administratiei publice sau functionarul public nu inlatura, in termen de 30 de zile de la data sesizarii, ilegalitatile comise, institutia Avocatul Poporului se adreseaza autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa ii comunice, in termen de cel mult 45 de zile, masurile luate(2) Daca autoritatea publica sau functionarul public apartine administratiei publice locale, institutia Avocatul Poporului se adreseaza prefectului. De la data depunerii sesizarii la prefectul judetului curge un nou termen de 45 de zile.Art. 25. - (1) Avocatul Poporului este indreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administratiei publice centrale si al prefectilor(2) Neadoptarea de catre Guvern, in termen de cel mult 20 de zile, a masurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului se comunica Parlamentului.Art. 26. - (1) Institutia Avocatul Poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat petitia modul de solutionare. Acesta poate fi facut public de catre Avocatul Poporului prin mijloace de informare in masa, cu consimtamantul persoanei sau al persoanelor interesate si cu respectarea prevederilor art. 20 privind informatiile si documentele secrete(2) Daca Avocatul Poporului constata, cu prilejul cercetarilor intreprinse, lacune in legislatie sau cazuri grave de coruptie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continand cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, prim-ministrului.Art. 27. - Avocatul Poporului poate fi consultat de initiatorii proiectelor de legi si ordonante, care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celelalte tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte.Art. 28. - Prevederile prezentei legi se aplica si actelor administrative ale regiilor autonome.Art. 29. - (1) Institutia Avocatul Poporului va organiza birouri teritoriale, in vederea realizarii atributiilor ce ii revin, potrivit prezentei legi, conform anexei care face parte integranta din prezenta lege. Presedintii consiliilor judetene si primarii vor asigura spatiile necesare pentru functionarea birourilor teritoriale (2) In situatii motivate, Avocatul Poporului va putea stabili sediul biroului teritorial si in alt oras decat orasul resedinta de judet, din raza de competenta a curtii de apel.

5. Raportul dintre legislativ și instituția Avocatul Poporului:

Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii9.

Legarea ,,nasterii’’ Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca

Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice aleactivitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pecare Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative.

In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte :

9 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II, Editura C H Beck, Bucuresti 2006, p.371

9

-Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului.

- Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului.

-Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei.

-Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei.

-Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului.

6. Raportul dintre executiv și instituția Avocatul Poporului:

Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala’’10, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi, totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului11.

Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale și nu doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin.

De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare.

Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata.

Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice

Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.

Avocatul Poporului are dreptul de a reclama autoritatilor ierarhic superioare lipsa de reactie a celor somatic sa ia masuri necesare.

7. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca și instituția Avocatul Poporului.

10 Ibidem11 Draganu Tudor, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.347

10

Curtea Constitutională:

Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala .

Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului.

Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul12 sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organuluijudecatoresc.

Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite:

-una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului.

-cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale.

Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice , asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea.

Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume:

-avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale-poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de

promulgarea acestora-poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor

si ordonantelor.Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre

atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere , a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei

Avand in vedere cele expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii ale statului si nu un raport de subordonare.

Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor.

8. CONCLUZIE:

Avocatul Poporului contribuie la soluţionarea conflictelor dintre persoanele fizice şi autorităţile administraţiei publice,pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog, fără dreptul de a

12 Singura implicare in sfera autoritatilor judecatoresti ( sfera ce nu se identifica cu sfera puterii judecatoresti ) intervine in situattiile de birocratie generate de neaplicarea art.21 din Constitutie privind procesul echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

11

aplica sancţiuni. Una dintre caracteristicile esenţiale ale instituţiei este independenţa acesteia faţă de autorităţile publice. Avocatul Poporului este independent față de orice autoritate publică. Independența sa față de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale și accesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului, ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributiile. De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forța juridical obligatorie.Instituţia Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică. În exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice, chiar daca este numit de Parlament şi este obligat să prezinte celor două Camere rapoarte anual sau la cererea acestora.Caracterul independent al activităţii Avocatului Poporului nu înseamnă însă că acesta s-ar putea substitui altor autorităţi publice. Caracterul independent al Avocatului Poporului este întărit prin interdicţia legală de a fi supus unui mandat imperativ. Nici o autoritate publică nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.

9. Jurisprudență:

1. Modificare care nu sunt de competența Avocatului Poporului13

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, nu prezintă elemente de neconstituționalitate - Legislația privind sistemul de pensii necesită modificări, care nu sunt de competența Avocatului PoporuluiAvocatul Poporului a primit o serie de petiții în care s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin raportare la art. 16, art. 47, art. 115 alin. (4) și (6) din Constituția României.Precizăm că actul normativ sus-menționat nu prezintă elemente de neconstituționalitate. Problemele semnalate de către petenți reliefează mai degrabă aspecte de modificare a legislației privind sistemul de pensii, care nu sunt de competența Avocatului Poporului și nici a Curții Constituționale a României, ci a legiuitorului. Ca atare, în contextul dezbaterilor parlamentare privind legislația în materia pensiilor, criticile în acest sens trebuie aduse la cunoștința forului legislativ.Referitor la criticile de încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție prin nemotivarea urgenței adoptării O.U.G. nr. 57/2015, observăm că normele legale în speță urmau să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2016, iar Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 11 decembrie 2015. Apreciem că elementele menționate vizează interesul public și constituiau situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată.Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituția României prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condițiile și criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul și cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului contributivității, în sensul diminuării pensiei aflate în plată — considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate,

13 http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/03/11/comunicat-de-presa-avocatul-poporului-15-18-3312

pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, care stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuțiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai în ultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale — constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementate de alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Jurisprudența Curții Constituționale și a instanței de contencios european a drepturilor omului a statuat că principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic.În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturor veniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situații similare ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoane din aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional, soluție în concordanță și cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.Totodată, menționăm că, în data de 10 martie 2016, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis Senatului Raportul la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 — de admitere cu amendamente, dintre care cele de la nr. 9 — 15 se referă la Legea nr. 223/2015. Printre acestea, unele vizează în mod direct normele criticate, astfel:— amendamentul nr. 10 modifică art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, care va avea următorul cuprins: 'militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 ani, beneficiază la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la lit. b), art. 28 și art. 108;'— amendamentul nr. 11 modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015, în sensul că 'Pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate depăși cuantumul de 100% din baza de calcul prevăzută de art. 28, 29 și 108, inclusiv art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare'.

13

Răspunsul instituției Avocatul Poporului la petițiile având ca obiect art. 40 punctele 1, 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se regăsește integral pe site-ul instituției, la secțiunea Contencios constituțional-Răspunsuri la petiții colective 2016.Matei VîrtosuPurtător de cuvânt,AVOCATUL POPORULUI11 martie 2016

2. Avocatul Poporului și CCR14

Curtea Constitutionala a amanat luarea unor hotarari privind legea care afecteaza PMP si o Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind administratia publica care era contestata dePDL, respingand in acelasi timp o sesizare a PDL si PPDD referitoare la Avocatul Poporului.

Plenul CCR a anuntat ca ramane in deliberare pentru a studia mai bine problemele in cazul celor doua obiectii de neconstitutionalitate, anuntand ca se va pronunta in data de 28 ianuarie in cazul sesizarii presedintelui Romaniei pe neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.26∕2000 cu privire la asociatii si fundatii, se arata intr-un comunicat al CCR remis Ziare.com.

De asemenea, CCR se va pronunta pe 5 februarie in legatura cu obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.77∕2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatilor publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor.

CCR a respins insa sesizarea de neconstitutionalitate formultata de PDL si PPDD privind incetarea mandatului Avocatului Poporului si preluarea atributiilor acestei functii de catre un adjunct al Avocatului Poporului.

In luna noiembrie, Senatul Romaniei a adoptat un proiect de lege prin care partidele sa nu mai poata folosi denumiri ale unor fundatii, ceea ce ar interzice de facto Partidul Miscarea Populara, care poarta aceeasi denumire ca si Fundatia Miscarea Populara.

Presedintele Traian Basescu a sesizat CCR in legatura cu neconstitutionalitatea acestei legi, atragand atentia asupra caracterului ei retroactiv. "Regulile privind denumirea asociatiilor, fundatiilor si federatiilor nu erau reglementate in trecut, iar noile reguli, pentru a fi in acord cu principiul constitutional al neretroactivitatii legii, ar trebui aplicate numai pentru viitor, nu si pentru trecut", se arata in sesizarea de neconstitutionalitate publicata pe siteul Administratiei Prezidentiale.

3. Avocatul Poporului și Parlamentul15

Raportul MCV pentru Romania, publicat miercuri, nu a ramas fara ecou pe scena politica romanesca.

In documentul oficialilor europeni sa lauda progresele inregistrate de Romania, dar sunt criticati

14 http://www.ziare.com/ccr/avocatul-poporului/ce-a-stabilit-ccr-legat-de-partidul-miscarea-populara-si-avocatul-poporului-127893115 http://www.ziare.com/stiri/justitie/reactii-politice-dupa-publicarea-mcv-opozitia-cere-demisia-lui-victor-ciorbea-zgonea-nu-e-de-acord-cu-raportul-1345288

14

Avocatul Poporului, care nu a contestat mai multe ordonante de urgenta la CCR, si Parlamentul, care nu a votat pentru ridicarea imunitatii in cazul unor politicieni care au probleme cu legea.

Raportul MCV pentru Romania

Iohannis: Un raport pozitiv

Presedintele Klaus Iohannis a reactionat, miercuri, dupa ce Comisia Europeana a publicat Raportul privind progresele realizate de Romania, in cursul anului 2014, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) vizand consolidarea sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei.

Prima reactie a presedintelui Iohannis, dupa publicarea raportului MCV

"Klaus Iohannis saluta faptul ca acest raport este unul predominant pozitiv, care arata ca progresele identificate de Comisia Europeana in raportul precent s-au consolidat semnificativ", potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Opozitia cere demisia lui Victor Ciorbea

Deputatul Raluca Turcan cere demisia lui Victor Ciorba din functia de Avocat al Poporului, apreciind ca acesta a fost "un instrument" al premierului Victor Ponta.

"Raportul MCV critica modul in care Avocatul Poporului a inteles sa-si faca datoria. Victor Ciorbea a fost in ultimii doi ani doar un instrument al premierului Victor Ponta in promovarea Ordonantelor de Urgenta abuzive. Prin lipsa sa de activitate, prin tergiversarea termenelor, prin lipsa dialogului cu partenerii sociali si cu institutiile statului dar si prin refuzul de a contesta la Curtea Constitutionala unele Ordonante date cu dedicatie de catre Cabinetul Ponta, Victor Ciorbea nu a facut decat sa aduca un prejudiciu major de imagine Romaniei!

In calitate de deputat, in comisia de Invatamant din Camera Deputatilor am contestat doua astfel de ordonante care au macelarit Legea Educatiei Nationale, au produs discriminari intre categorii de profesori, au incalcat vadit prevederi constitutionale si alte legi ale tarii. Victor Ciorbea nu a facut nimic pentru a indrepta abuzurile facute de Guvernul Ponta!", se arata intr-un comunicat al Ralucai Turcan, remis Ziare.com.

Potrivit acesteia, "un fals Avocat al Poporului nu mai are ce cauta in functie!".

"Partizanatul politic al dl. Victor Ciorbea vulnerabilizeaza Romania, slabeste procesul democratic, ceea conduce la prelungirea monitorizarii Romaniei pe justitie prin MCV. In aceasta situatie, actualul Avocat al Poporului, trebuie sa-si inainteze de urgenta demisia", conchide

15

Raluca Turcan.

De asemenea, europarlamentarul PMP Siegfried Muresan sustine ca "raportul MCV arata clar atat progresele Romaniei, cat si obiectivele care mai trebuie atinse".

"Acest mecanism trebuie sa existe pana cand toate cerintele vor fi indeplinite. Insa, dupa aceea ar trebui sa avem un mecanism prin care sunt monitorizate in egala masura toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene", a scris pe Facebook Muresan.

O reactie a venit, tot pe reteaua de socializare, si de la presedintele PMP, Elena Udrea.

"Raportul MCV confirma concluziile majoritatii romanilor care au venit la vot pe 16 noiembrie: avem o majoritate parlamentara formata in jurul PSD care este profund anti-democratica si reprezinta o frana in calea Justitiei si a statului de drept.Acest Parlament este un Frankenstein politic care trebuie sa dispara, pentru ca tine tara pe loc. Singura solutie este aplicarea vointei romanilor exprimata prin referendumurile din 2009: Legislativ unicameral si maximum 300 de parlamentari.Daca analizam cu seriozitate raportul MCV, ne dam seama ca orice alt Guvern ar fi putut sa aduca intrarea Romaniei in Schengen. Vom sta pe loc atat timp cat Executivul este condus de Victor Ponta", a scris Udrea.

Ponta: Noi primim note bune, bineinteles

La randul sau, premierul Victor Ponta sustine ca raportul MCV este favorabil Guvernului. "Guvernul nu are nicio problema cu MCV. Noi primim note bune, bineinteles", a declarat miercuri Victor Ponta, la inceputul sedintei de Guvern.

Raportul MCV pentru Romania critica Parlamentul. Care e testul DIICOT

Romania si lupta impotriva coruptiei: Cand va fi publicat raportul MCV si cine e "oaia neagra"

Si comisarul european pentru Politici Regionale Corina Cretu este de parere ca Romnania trebuie sa ia Raportul MCV ca pe o incurajare pentru continuarea consolidarii statului de drept si ca fondurile de coeziune pot juca un rol important in cresterea capacitatii de a lupta impotriva coruptiei.

"Romania trebuie sa ia acest raport ca pe o incurajare de a continua pe drumul consolidarii statului de drept. In acest proces, fondurile de coeziune pot juca un rol foarte important in cresterea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei", transmite Corina Cretu intr-un comunicat remis presei.

Zgonea nu e de acord cu raportul MCV

Si presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a comentat criticile aduse de oficialii europeni, care reproseaza Parlamentului ca impiedica actul de justitie.

16

"Nu as fi in totalitate de acord. MCV este un mecanism care genereaza un parteneriat in combaterea coruptiei. Parlamentul are un rol esential dar nu este o sursa generatoare de probleme pentru imaginea Romaniei", a spus Valeriu Zgonea la Realitatea TV.

La randul sau, vicepresedintele Senatului Ioan Chelaru (PSD) a declarat ca raportul MCV este "realist", dar se astepta "sa fie actualizat", avand in vedere ca lucrurile in ultimul an "s-au imbunatatit substantial" privind ridicarea imunitatilor parlamentare.

"Eu am fost in delegatia Parlamentului Romaniei la intalnirea cu delegatia Comisiei Europene pe MCV si atunci si acum spun ca au existat unele probleme in discutiile legate de dinamica aplicarii de catre Parlament a unor decizii judecatoresti. Lucrurile in ultimul an s-au imbunatatit substantial, dovada ca in prezent nu exista nicio restanta in Parlament, nici in Camera si nici in Senat, privind eventuale solicitari de ridicare a imunitatii", a precizat Chelaru pentru Mediafax.

Cazanciuc: Cel mai bun raport MCV

O reactie a venit si de la ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc.

"Romania are un raport mai bun ca in 2014, fiind cel mai bun raport de pana acum. Este al doilea raport pozitiv. Au fost remarcate pozitiv evotutiile Justitie si marcheaza intrarea in vigoare a noilor coduri. Raportul remarca colaborarea productiva dintre guvern si sistemul judiciar", a declarat ministrul Robert Cazanciuc intr-o conferinta de presa.

DNA, laudata in raportul MCV

Si DNA a reactionat dupa publicarea raportului MCV.

DNA, laudata in raportul MCV: Institutia face bilantul - politicieni si magistrati condamnati in 2014

Documentul "reconfirma calitatea activitatii desfasurate de DNA, remarca diversitatea investigatiilor de coruptie desfasurate in anul 2014, la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice si subliniaza sporirea increderii publice tradusa intr-un numar tot mai mare de sesizari primite de la cetateni", se arata intr-un comunicat al DNA.

Comisia Europeana a publicat miercuri raportul MCV pentru Romania, in care oficialii UE au laudat progresele inregistrate de tara noastra, insa au criticat Parlamentul, pe care il acuza ca pune piedici justitiei, dupa ce a refuzat sa ridice imunitatea pentru politicienii care au probleme cu legea.

Si Avocatul Poporului este criticat, pentru ca nu a contestat la Curtea Constitutionala unele ordonante de urgenta. In schimb, institutii precum DNA, ANI, ICCJ si CSM au primit bile albe de la oficialii europeni.

17

Raportul MCV va fi publicat in curand. Ministrul Justitiei e convins ca va fi pozitiv

10.Bibliografie

Draganu Tudor, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II, Editura C H Beck, Bucuresti 2006

Valea Daniela, Drept Constitutional si Institutii Politice, Editura, Universul Juridic, București, 2014

Liviu Coman-Kund, Carmen Coșug, Note de curs nepublicate Constituția României, Editura, Hamagiu, 2014 www.avocatnet.ro/

18