e f+ $'$o i personale/monica...a.ljyilt iilaitvte ia 41imal ct*eimalui l99a a ssit dia...

(..

\\=

tl -X^-

.r,

,I r.

/,*

:.-

J

\.-' \

'l

-r'.'

, \

// \J

{f- \-

\ u -ia'\

1\

F+

-,,!r E h. li i t I tE ir

r\ s * E t

$'$o

NN

\t I

p$ N N/

qs

U \ N r{ \ \

n

\ G /r\

F-

www.arhivaexilului.ro

F:=:=F==tAAllt1.2, 6J{)GL n t'=

\z IsPN)s - *r L+l^,& !'4- Y^Y'; '-U';7Slfil - N'Afr,(

Tj kA; I0ANA tutActtRA nnnNARD

m'-G - C*v"",f,i"^;t"{z

-

DL Plf,Cl['DmU[- POSil ULUll

N.DSITIPIU DT EADII.D

- t"rOi: ?a;.irj \R)-

{,"r,;r4t*-.^ - J-+-"*-T;- :+--tr *!,k- +++-< ,._ ;-.r11

JA*.+

?*lr*F,,


W,

Dragi iloel

ilu te-am dtal. Itri multumin pentru tot

oe ai flcut lEntrr Rminla lli aducem rm magiu pragi o rqgam 1rc Imna sa-ii r;eze aorte flci culese de

pe Ceahltu, pe mcmintul unde te odihne9,l.a"pu "viali ln carre ai suf€rit atlt & mElL . .

Aseultttcii tii din Rmflnia.

,


A.ljYilT IilAItVTE

Ia 41imal Ct*eimalui l99A a ssit dia fromfrala aa plie

pe aamele mew, de Ia ptwfesoral loaita huz din s;slsl Cladqti

aotDaza Oumbraveni jzdelal Ynneea. Impdobil ea ellet'a

Flori ale Rqiaei aateatie, tntaatro a.a gesil mtgaloral mwjadtoat lui ilel, 1oe eane l-ali eilil pe pgiaa ptwdeatt; odot'add emolioaaati et aaiatitw mai deizaiegte {i lotagi

meaoria amslrl esle searlfr. Uitara se iaslalaz$ @ewsi a o w&lie slriet aensffirt szpaweluii aftwi pr sisimpla &ttrita fu.btfumaralu zilatr de infamalii Wlii frprweaptri aoi. Daea i * mai & Si o a.inlt de ajutor ' d*a 8e

dia pdeale se lallaplt prea adesea - ea det'ine atll de

patemiefr lpelt r@d de-a dteplaf aeatia. Aaialitw laiiloel gi a elar ane alatari de el aa eledrt@ Afua*gi i-az

fewil glria, steaaaiplalt fuamsfi peneru

Cartm de fald arc dxi Ia prtaal Ftnd twlul # r'TP

lleetw voi6 xu iadifercntd *i & deotnme uitatw eane se

agterae tot mai deafi peste aaiatira lai tVael

Ia al doilea rlnd, lsl prupaae sl lnaga aD sernaal de

alarml lmpotriva aetelor de plfaadt zedrcptate fald de

meaoria ator oameni eare aa eonlribail sabslaalial Ia

xhia.furea la fete a Roafraiei Mielnda-gi tatrwgA aelititate

Si da$ emaaeiperii ei la libertate Si demrnlie Ceei diz

paab, iloel ou ate sn az izalal

tr, l


il

Ia sffus. it, eld d a.&, fal| de iloel datoria .aonle sa-mi

lapdrlesesc amintirile daprc eI gi # adan Da"tariile eelu

cane, eaaose'lada-I sub diterile asloxte, de-a luagul ezilor, l-aa

aptwial, I-aa slimat sa f-aa ialil Af ttzo a aslfetr aseultttorii

lai sati puta fae dxpre eI o imagine ett mai lalreagd, iar eitineri aE Da aa mai avut prilelal se-l aseaftq se-I pHcanm;le.

AS mai tnea ea, eilind amsll arfe, eei e daa vqnie

tiaa aeferieirii Si neaawulai lu F sarll, * Izlelage ee

xeaarial dstrnalw nostra na sle dxll alrym delibenle peaFe o faeem noi lnsiaq In eoastieataf saa sabanstiental

nostra.


A,+[lNflPl


IN TIt NIREA

Am ajuns la Munehen intr-o duminiee, la lueeputul luniifebruarie l9?0. NoeI era pleeat din ora$.t+i luase o sf,pm.mrna

de vaeante oi se dusese la shi. ViitoJul coleg cere m-atntimpinat la aeropmt, avea misiunea sa me instaleae lntr-opensiune si sa-mi transmitd din partea lui Noel ci-mi va da de

gtire imediat ae se va lntoaree la Mtnehen. Marturisese erf, am

fost eam dezamlgitf,. Eram nerebdetoare sd-I euaose personal

pe "direetorul postului nostru de radio", despre G&re mai nimeni

tn tara nu gtia eine este, de unde yine, ce a fost ln Rom6.nia qi

eind a plecat de aeolo Ileqi mf, lneerea gi uu sentiment de

stiajeneal&, ernm de asemenea eurioasA se aflu nemijloeit, eum

arati 'ofieina de spioni, vlnduti pe dolari", a Europei Libere.

Din ferieire pentru mine, vrernea a fost proastt lnsf,ptimina r.espeetivf, - proastf, 9i pentru ski - a$a ce Noel pi-a

seurtat vaeanta gi s-a inlors, dupa numai patru zile, laMunchen. Marti m-a suDat la telefon secretara lui gi m-a

inritat str vin l,n radio a doua zi, l.a ora I l.

Inutil sf, mai spuD ca, deqi fieeam drumul pentru prima

oare, Ia ora fixate mt aflam dqlr de clte\ra minute la receplie.

Seeretara lui Uoel a venit sa mi ia gi m-a condus inantieamera lui. M-a rugat st iau loe putin, pentru ei lD birou

tt

t


4

toemai ce gtsea cineva. M-am agezat pe rrn Ecarrn gi am'agteptat fmrte emotionatf, pi eurimsi sf, vid elt seamena

eelebrul Noel Bernard eu imaginea pe care, $i eu, ea atl tia altiascultttori ai lui, ui-o fAeusern dra lungul nnil6, aseultindu-i

vcea ta Radio Eumpa Libera- t*i roouipuram ci este un barbat

lnalt, sobru, distant, mai tn etate, cel putin cu timplele ef,runte,

daef, nrr cu tot pf,rul alb; tntr-un euyltrL ur adevirat lordenglez. trlu miei mi-a fct mirarea elnd, peste riteva minute,

dupe ee din biroul lui iloel a ieoit un domn gras gi eam apatie,

usa s-a trtntit deodah de perete, $i la prag a apf,rut un barbat

cu o tnfedqare sportive, mult mai tinar dectt tmi imaginasem,

eu parul castaniu cf,zut putin pe frunter cu oehi ineredibil de

alba$tri, ertramdinar de inteligenti gi de vii, ln e0.magi., cu

cravat[, dar eu gulerul desfacut. cu zimbetul pe bu,e 9i faeind

un gest spre biroul lui, mi-a spus: " Te rog intrf,, lmi pare bine!".

Mi-a lntins Eina, s-a reeornandat, iar eu nu-rni puteam reveni

din uimirea care me euprinsese.'Pugtiul rsta e lloel Bernard ?',

m& lntrebam slsit*. foo" +i mai rnare mi-a fost uimirea, cind

dupt ce tnr invitat J* *o loc, a treeut tn spatele biroului, s-a

asezat gi +i-a pus pieioarele pe tDase, cum obignuiesermerieanii. ASa Geva nu mai vazusem deett in filme.

Trept.at, am lneeput sf,-mi revin, datoritt disculieirelarate gi amieale eare a urmat. iloel putrea tot felur de

lntreberi despre viata din Rominia, despre aetivitatea mea la

televiziune. Mai tlrziu aveam sf, aflu ci torentul de lntrebari,

ale eiror rtspunsuri erau ascultate cu cea mai mare atenlie $i

memorate cu eraetitate, reprezenta metoda esentiala prin eare

1.

gs

:l


5

iloel lua pulsul societetii r.monegti. ilu am crrn(Eout niei un.

alt direetor al Europei Libere, cane st investigheze eu afitapasiune gi daruire fenomenul rominesg sf,-l eunoasce atit de

profund Si nuanfat, iar apoi sa eondenseze toate aeeste date tD

eomentarii pline de miez, redaetate pe tntelesul tuturor, de Ia

eel mai rafinat pine la cel mai simplu ascultltor. Nu am

eunoseut niei un alt director aI Europei Libere, tn viala uf,ruia

problemele romineqti sd ocup€ un loc attt de imlrcrtant, inelt sA

fie dispus lntotdeaurra sa ia primul avion pentru a se intrlni eu

o personalitate venita din Romflni& ln vreo eapitala europeant,

sau s[ se dued sf, stea de vcba eu wiee lrscun(Eeut eare-gi

erprima dorinta st-l vada.

'tImi amintese et, la un moment dat, ln eursul diseutiei,

am folosit expresia "pe parcurs". Noel a izbuneit in ui$te hohote

de rls, de se eutremurau peretii - risul lui proverbial, care le

nisunf, gi azi ln urechi eolegilor care au luerat lmpreunt eu el.

M-am simtit ingrozitor de prost. Me gmdeam: *Oare ee prostie,

ee ntrzdrivtrnie oi fi spus, de ride omul ista chiar aga?'lLrlterior

avearn sa lnteleg ef, ci de cite ci cineva folcea o erpresie

care apartinea, de fapt, limbii de lemn - noi Eu rre mai dedeam

seana de asta - pentru lloel, era uD motiv de uane haz.

El pleease din Rom&nia tD 1940, eind nu se foloseau lnea

astfel de erpresil I.e gasea foarte amuzaute, iar rlsul lui era

spontan gi zgomotos, ca al unui copil. ilu i-ar fi treeut

nieiodata prin minte cf, penitn.na respeetivi s-ar putea simti

jignita ori stingheriH. tn risul lui uu erista niei o umbm de

rtutate, ea dealtfel tn ioioo" din comportirile sale. lloel era

I

I


7

An eitit gtirile respeetive, dupa care iloel mi-a multumitgi a pornit eu mine lnapoi, spre biroul lui. Era foarte tuclntat

de felul ln eare citisem *tirilq mi-a spus-o deschis, tn modul

care-i era atit de caraeteristie. Eu am nlsdlat u$urati oi l-am-

lntrebat: 'Totu$i, eum ati putut si mi angajati fam si-miascultati Eecap vocea?".'Drage - mi-a lispurrs el - daee ai fifst rcdacf,otr, era aheeva. llu trag fi angalrt niciodaE fem

srame!. Fiind lnsi crainief,, mi-am zis ca daea ai fct bune

pentru Televiziunea Romin4 vei fi bune gi peutru noi."


REDACTIA

Noel a fost directorul Departamentului Romf;nese alEuropei Libere ln doui. etape. Prima detr, lntre tgES ti lgEB; a

doua oare, din 1966 ptnt la moartea lui, la 23 deeembrie r9Bl.In 1955, Noel avea doar 30 de ani: a fost cel mai tiner direetor

pe care l-a arrt rrreodata - la existenta sa de peste 40 de ani -nu numai seetia rominf,, ci tntregol post de radio.

In 1958, clnd lu urma uDor eonfliete interne, eondueerea

amerieanf, de atunci, eu vederi liberale, a fost obligata sa

eedeze loeul alteia mai conservatoare, ilioel a fost dat afara. Cu

tmte astea, serisoarea de r.rf,mas bun afigati de diree(-ie la

avizier pentru ea salariatii institufiei st ia cunostintf, de

eveniment, te duee eu gtndul mai eurind la o promovare deeit

la o eoneediere. Iatf, tertul ei tradus ln romfin6te:

"NoeJ Bernard, Director al Departantentului

Romdnesc al Europei Libere dtn aprilie 1955, a contrtbutt

intr-o mare masura la activitatea acestet organizafii.

Talentu] sau deosebit pentru jurnalismuJ radiofonic,

dev,otamentul, competenla si capacitatea de a obtine depltna

cooperar€ a colegilor sdi pentru atingerea Ltnet eftciente

maxttne. menta multrumtile gi respectul nostru constant<

Dl. Bernard paraseste Departamentul OperaltiJor

a


9

Radio{ontce pentru a intra intr-un alt cimp de actiuttate,.

insotit de cele mat stnc€re urari de succes continuu, di;partea noastra, [)in fericire, l-am conuins sa lucreze in

continuare pentru Radto Europa rihera in calitate de,

colaborator al programului romdnesc, dtn ora$ul in care se'

ua stabili, si it' vom urmari cariera cu tnteres, gata in orjce

moment sa con.firmam in scris increderea pe care i-o purtant

atit ca per-coana cit si ca director de radio".

$i tntr-adev&r, tn anii urmf,tori, iloel a eontinuatcolaborarea cu Europa Libera, trimittnd corespondeute din toate

colturile lumii unde s-a aflat ca Fspcter aI agenf.iei de rtiriRadio Press International, fondati de el sub egida Coneeraului

radiofonie prezidat de Peter Straus. Ilespre aetivitatea lui ll[oel

la Radio Presq vorbegte eel mai eloevent serisoarea prin care

Peter Straus avea se cornuniee pleearea lui din aceasta

oqganizaiie tase ani mai ttrziu. Redau tertul ei tn tradueene

din limba enflezn:u Nu se intimpla des sa ai ocazia ta-ti iei ranta-s

bun de la un om cu cah'tafile personale ,si prolestonale unice

Fl€ care le poseda Noel Bernard.

O trecere in revista a actir,,t'tati' lui Noel la Radi,t

Press Internattonal relev?d o lista imprest'onanta de realnari

El a fost seful Operattlor lnternationale RP/, ilttre 1959 si

1965. Sub conducerea Fi indrumarea sa 3'urnalistic&,relatarile evenimentelor internationaJe transmtse de

organeatta noastra au cistlgnt aprecierea tuturar reteleJor de

radto. Frecventele sale 'homhe" din reJatarile asupra


10

€v€nim€ntelor m4iore din Europa $i Asia, dtn 1959 pina itt.1965. de la avortata intilntre la nivel inatt de la Paris,

pind la alegerea noului Papa si la . razboiul indo-pakt'stanez

pentru Kashmir. reprezinta o performantd unica in

domentul reportarfulut. Daca ar fi sa Juam in constderatie

numal'succesele sale'de pe teren",ci Noel s-ar af/a la cel

mai inalt nivel al profesiuna' sale

Dar despre Noel se poate spune mult mai mult.

Dtn w'sul Jui s-a nascut Radio .kess International. El a ct'eat,

a proiectat si a supraveghtat tnstalarea sedtului RPI de la

Londra,' eJ a obtinut ctrcuttele internatlonale foJosite de

corespondenta nostri, eJ a indrunzat actiuitatea zilntca a

ace-ctor corespondenti; pe scurt, Noe! Eernard a resctis cartea

.f urn a lt -snt ul ui eJec tran ic.

Activitatea radiofonica Si ziaristica, in nzod

deo-cebtt, au fost slu.l)'te.de Noel Bernard in mod stralucit [/non? en€rgr'c $i cu vtziune, integru si inteltgent. Noel Eernar,l

intrune.cte cele mat alese calttail ale prot'est'Ltnil' sa/e".

Coneeptiile politiee gi morale ale lui Noel stnt perfeet

ilustrate de atitudinea pe Gare a adoptat-o tn timpul revolutiei

din Ungaria, ln 1956, gi fa6 de ataeul asupra ambasadei

nomine de la Benna', ln aeelaSi an. lloel susiinea er Europa

Libera Drr are dreptul moral de a lodemna populatia Ungariei Ia

luptf, gi rezistenti, attta timp elt gtie foarte biue ee nimeni nu

va iaterveni, eu rrIna ln mfni, pentru a o sprijini. De-a lungul

anilor, l-am auzit de multe ori repetind aeeeaqi ldee la

mierofonul Europei Libere, referitor la evenimentele din


11

Rmnrri8, 'llci nu avem dreptul mml de a vf, da dumneavoastri,sfaturi, Ie spunea adesea Noel aseulffittril* lui, de ,,reme csnumai dumneavoastri ve[i trage conseeintele faptelorrespeetive." Iu privinta ataeului de l,a Berua, degi necunoEtea

caraeterul antieomunist al aetirrnii Oi tntelegea perfeet dorintaeelor care l-au comis de a emtribui la eliberar.ea Rm&uiei,Illoel era de pf,rere ei violarea teritoriului unui stat suveran,

fie el pi totalitir, tlf,mlne uD aet eondamnabil. Aeeste prineipiiprofund morale gi demoeratiee au fost rseuDoseute, eltiva animai tirziu, de Dorra eonducere amerieant a Europei Libere, c&re

l-a numit din uou director ln priuivara Iui 1g66.

Revenit la Mtnehen, Noel a constatat eu surprindere c&

proeentul aseulterii Europei Libere, voeii Amerieii qi BBC -ului,era cam aeela$i; ceea ee I-a intrigat foarte mult. Nu-gi putea

expliea eum este posibil ca rrn post de radio ea Europa Libera,

cu 12 ore de emisie pe zi, st lntruneasci aeelagi numer de

aseultetori ea alte posturi eare nu emit deeit una sau doui ore

pe zi. Problema l-a preoeupat intens Sl tn perioada respeetive,

niei un vizitator din tara Err a scipat de o chestionaream&nunlim pe aceasti temf,. 'Aseultafi Europa Libera? Mai

aseultaf.i qi alte posturi stri.ine? cit timp ll aseultati pe

fieeare? In ce seop? Preferali o anumitf, emisiune?".

In cele din urmf,, iloel a ajuns Ia eoneluzia ci, de fapt,Europa Libem era mult mai aseultatd deeit eelelalte posturi de

radio stfiine rn timba nomtn&, iar eifnele mai muh sau mai

putin egale pe caFe le indieau eondqiele efectuate se datorau

faplului ca aseultf,torii Du aveau destula lneredere ln noi gi ne

:lri

il

:i


4uverificau, pentru eonformitate, eu Voeea Amerieii sau BBC. Diu

acel moment, Noel a stabilit, ca prioritate numerul unu aemisiunilor noastre, obieetivitaiea. Prineipiul, pe care l-arespeetat cu sfintenie pina la sfiroit, a fct urmetorul: daei

avea la dispozitie doui otiri sau douf, materiale - unulavatanlx iar altul dezavautajos pentru oeeident - qi din lipse

de spatiu nu putea s{ trausmiti deeit unul dintre ele, Ilfoel ilalegea invariabil pe cel dezavantajos. Motivul era iocmaipf,strapea unei totale obieetivitf,ti. Rezultatele nu au tntirziatse apamr dupe un aD, aseultarea Europei Libere s-a dublat, iardupa doi ani a ajuns aproape se se tripleze, tnregistriud astfel

rrD Fecord unie ln istoria pctului nm.stru de radio ?o ti-p,credibilitatea pe care De-am cigtigat-o la rscultetori a atins un

asemerea trad, incit afirmatia: 'A spus Europa Liberi, adevenit literi de lege, iar postul de radio, instanfa suprema. inmaterie de infqmatie cceete. e zilele invaziei sovietiee din

cehoslovaeia, in august 1968, aparatele de rad.io din telerriziune

+i de la Radio Bueuregti erau puse pe Europa Libem. Redaetorii

de la Aetualioti aseultau Etirile transmise gi erau ferieiti ea

au gi ei la lndemini depeqele respective, peutru a le putea

difuza tn telejurnale. Iar Radio Bueureqti i+i lntoemea

buletinele de gtiri dupa buletinele Europei Libere. Un eunoseut,

pe care evenimentele l-au prins pe litoralul rominesc, lrcvesteaei mmenii aseultau pe pla.in radiml. Turigtii, eehi nai ares,

Yeneau la ei gi tl rugau sf, le traducn. 1a1 diseutia se purta ram

aga: -Ile unde $tii?" "A spus Europa Liberfi."

Primul obieetiv al lui iloel a fost deei obieetivitatea. pe

tlu

@7

I

f


13

urma' a fct preocupat ea programele noastre sf, mspunda'nevoilor ecentiale ale unor eategorii cit mai talgi de ascultttori.t- In primul rtnd nevoii de infonmare.'[n privinta asta, rolulprineipal a revenit redaetiei de gtiri, Ile Gare lU"u{ eonsidenat-o.

.t-

tntotdeauna centrul vital al postului. Fiind eea mai aseultatf,

emisiune gi avtnd la dispozitie eel mai mare Dumar de minute,

lloel eontrola eu atentie mariE attt eontinutul ett qi strueturabuletinelor de stiri gi insista ca informatiile imlrcrtante sa fiedifuzate ett mai repede posibil. C.a oriee ziarist crr meseria ir$,lnge' Noel avea un simt special aI momentului, al aetualitf,tii.

$eful seetiei de gtiri a fost, vreme de B0 de ani, MihaiCismar.eseu, alias Radu Gmun. Sau, eum Li spuneam cu totii,MiB'e. In 1980, el a devenit direetor a{iunct, iar dupe moartea

Iui Noel, direetor al departamentului rominese. un an maitlrziu, in ianuarie 1983, lneeta gi el din viat[, rapus de aeeeapi

bmla necrutitmre ea gi iloet. M-am dus sa-I vtd la spital,

unde-gi tr.{ia ultimele zile. La despargine, m-a lmbrati$at +i,

printr.e hohote de plins, ui-a spus: 'Tu gtii, Imna. Ei ne-au

omorit; $i pe lloel Si pe mine.'Nu aveam si-l mai ved nieiodate.

Mike era o adevirata eneielopedie ambulanti. lUu-mi

rmintese ea rrreodati ciaeya se-i fi pus o rntrebare la eare sinu ptie se tihspunda. se intimpla uneori sa aibt un lapsus;

atmei, intrebarea rrespeetive tl obceda intr-o aseperrea mesura

tneit nu-gi gesea linigtea. lle trezeam elndva, rn crsul serii, eu

un telefm. de la MiB.e caFe ne anunta triumfatu: 'Am gasit,

mi-am adus amintef'r

Cel ttrziu la gapte jumatate dimineala, Mihe era tn

,^41)I

,l$


14

redaeiie. Paref, tI ved gi aeum tn fata oehilor, risfoind teaneul

de gtiri (tn Iimba englezi) venite rn eur-sul noptii, fera maear

se-gi dezbraee nelipsitul lui fulgarin gi controlind daca cele

mai importante fuseseri, difuzate, lloel, care yenea gi el

devreme la redaetie, ll gasea de eele mai multe ori pe Mike deja

aeolo. De obieei, suDa din biroul lui gi-t lntreba daea eutare sau

cutare qtire fusese data pe post. Lui Mihe i se parea ei gtirilerespeetive sint atit de importante tnelt era de la sine inteles eh

fuseseri difuzate. fnehizind telefonul eu Noel, tgi lua eapul tn

miini gi erelama contraria& 'Auzi, auzi mii ce pmte sa De

tntrebe t ?ntr-o zi o si ajunge sf, se inteneseze daei s-a dat

gtirea eu impugearea lui Ceaugescu'. Bizar& premoni[ie!

Noel tl aprecia ln mod deosebit pe geful gtirilor, tlrespecta pi tinea la el ca I,a un veehi amie. Mihe igi formase o

eultrrra generala ertraordinar de bogata, era un jurist de prima

mintr, arrea o eultum politiea yasti gi o nane erperientf, de

radio. Era ertrem de muneitor gi eongtiineios, informat ptnn ineele mai miei aminunte gi nuante asupra actualittrtiiinternationale gi rominetti, era lnzestrat crr o nemorie ierita

din eomun $i, la fel ea Noel, dispunea de o ealitate rari: gtia tn

detaliu tot ce aleituia emisiunile zilniee; nimie nu-i scepa.

Ceea ee pentru direetorul unui post de radio, mai ales pentru

unul ea al nostru, mi se pare un atribut esential.

?n eiuda eonpetentei profesioaale 9i eulturii sale

eneielopedice, peutru GaFe se bueura de un m&r'e nespect din

partea tuturor eolegilor, Mihe era mai mult deett modesfi era

un timid. Se tnnqea pine tn vtrful urechilm la eel mai mie

I

L,

I


16

ajuns violette redaetor la Radio Magazin. Anumite tradueeri,

ale ei au devenit antolqgiee ln istoria umoristiei a Europei'

Libere. un texl cu care rn-am dus o data la Mihe se referea Ia

deseoperirea, tn Uaiunea Sovietiea, a rrnor gropi cornuDe, ln eare

fuseser.l gesite memintele unui rtrare numir de vietime ale

terorii staliniste.'scheletele eopiilor, eeria Violette, erau prea

fragile $i nu au suppavietuil'Umor maeabru involuntar. Mi-l

amintese pe lllike, stinjenit la culme.

Loetiitorut ld era profesorul Gheorghe Drrghineeseu, 9i

el un om de o vasti eultum. Speeialitf,tile sale erau fmrtedecebite - firiee, matematica, filologie - dar eompeten[a luiriminea nedezmintite. Fusese pe vremuri profesor IaUniversitatea Charlottenburg!, din Berlin, de unde pi apelativul

cu eare i se adresau eolegii mai tineri: *Ilonn'Profesor." Era un

tip de bonm muealit qi un minunat povestitor. Aneedota luipreferati, Ire Gane o istorisea cu o neobcira plaeere fiecf,rui

nou yenit, devenise intre timp legendare. In seara de 17

septembrie 1961, "Domu' Profesor" era de servieiu. Redaeta ea

de obieei buletinele de gtiri. Seeretarul general al llatiunilorUnite, Dag HammarsB.flrld, se afla tn misiune tn Afriea. Pe

teleimprimator a venit o telegramf, de presf, care anunta

plecarea sa de la L6opoldrille (f,inshasa de ari) spre Rodezia de

Nord.

Fiind dornie sa-gi iaformeze aseultatorii ctt mai prompt,

Iui Dmghincescu, i-a venit o idee ntstrugniei: si caleuleze ora

aterizarii avionului $i si dea pe post gtirea sosirii Secretarului

general ONU ln Rodezia, lnainte ea agenfiile de pre6a sa apuce

:iii:i


17

e-o transmitf,. f,is oi feeu[. La ora respeetiv&, feri ca pe.

teleimprimatc sf, fi venit o gtire ln aeeet sens, crainieul de'

sedciu anrrntra sosirea lui llag llammlrs.iold tn Rodezia. I),omn'

Pnofesm.iubila; batuse riee rccq.d tn rmterie de promptitudine.

Putin mai tirzlu s-au trezit 9i agentiile de presf,: ele eomunieau

lnsi au sosirea ln Rodezia, ci pmbugirea avionului gi moartea

lui Dag HammarsB.jold tntr-un tragie aeeident. De atunei,Ilomn' profesor a renuntat la astfel aYnitiative gi a ahandmat

4pentru totdearn a crrrsa pnmpituditrii eu teleimprimatorul.

fnainte de a mr despf,rfi de redaetia de gtiri - o fae greu

dupa eum vedeli - raeau sa mai nmintesc ea aiei gi-au feeut

ueenieia, eu Mike gi eu Domn' profesor, tinerii, pe atunei,

Johannes Aker (Mireea loanid), Mireea vasiliu gi gerban Deqliu

(Iou Dineseu), aeesta din urma devenit lntre timp redaetor la

Vocea Americii; toti trei, demni urmaqi ai profesorilor lor.

un rol de prima impontantf, tn struetura emisiunilor

Europei Libere revenea gi programului politie, gindit ea un bloe

de relrcrhje gi comentarii asupra evenimentelor internalionale,

dar eare se desehidea zilnie, Ile \rrerrea aoeea, cu un editorial pe

teme rom0.negti pi eontinua cu o revista a presei internationale,

rcedaetati riluic de Mihai Cismtnescu, ulteritr, ln programele

Europei Libere a fost introdusi Aetualitatea RomineasGi, - Gol

care a inaugurat-o a fost Preda Buneseu - la lneeput oemisiune modestt de numai un sfert de ori. Drrpa moartea luiPreda, 'Aetualitatea' a fost preluati. de Emil Georgeseu qi

transformati lntr-o emisiune de sine stitf,tmre (de BE de

minute). Atunei s-a Fenunlat la editorialul pe teme rom&nepti

I

I


18

din prqgramul politie, eare a devenit erelusiv o emisiune de

politied internationala, heheiati eu revista presei,

Prezentatorul programului politie a fost, vreme de vreo

20 de rri, Ion Megureanu. Nu era rude niei eu eel de la SRI, niei

crr yFeun altul, pentru bunul motiv cf, aeesta era dmr un

pseudouim. llumele lui adevi.rat era lon Popa; Iani pentru

familie 9i prietenii apnopiati; Popicu, pentru eolegi Ziarist de

profesie - lnainte de mzboi fusese rcdaetor-gef al eotidianului

cuviutul - se bucura de o mare popularitate printne aseulEtori.

Era ua tip romantie, un gazetar demoerat de faeture veehe gi

de stil latin, spFe demebire de pilda de lloel, prin ercelentn

tipul de jurnalist anglo-saron, rigurc, sintetic ai strict laobieet. ilumele lui lon Magureantr era legat indisolubil de

pnqgramul 1lolitie.tot-oo fel, se pcte spune ce Si-au cr.eat

reeiproe eelebritatea. Prezenttrile lui Popieu epau direete, ealde,

originale gi adesea pline de florieele. EIe debutau invariabil eu

'dragi prieteni'. Cind ineepea sa depene amintiri qi s[ se

lanseze in divagafii care yeneau ln contradietie eu insigina0ura ppogranului, Noel ti tf,ia pasaje tntregi, ceea ce tlsupara foarte tare;eci Popieu pe aeestea Ie eonsidera eele mai

valoroase. ilu era vorba de cenzura, dar Noel nu voia ea

prezentarea sf, se d.iluere gi, pria iudeptrtarea de subieet gi

obieet, sa piarde diu aeuitate gi tn ultima instanfa din impaet.

Cu toate astea, tl apreeia mult pe Iani - Noel a+a ti spunea -atit ea ziarist cit gi ca om. Popicu era intr-adeyar un

pr.ofesiouist talentat, cu multt imaginatie - pmte chiar prea

multa - li un personaj deosebit de pitorese. Avea tnfitisarea

I


19

unui bunie sfatos, ehi"ar Ia 50 de ani, destul de scund, rotofei;cu parul alb li sprlneene stufoasg orieind bueuros s{ stea Ia

taifas gi se vorbeasce rD pilde. Mi-I amintese ieqind uneori dia

biroul lui lloel, tneins gi rogu la fatt, dupe ""T dispute..

profesionala, care nu avea lnse niciodata urmf,ri. Dovada

pretuirii de care se bueura stf, ln faptul ee Popieu a fost

titularul prqgranElui politie pina chd a iegit la pensie, ta

1978.

Alaturi de eL cotabffa la aeeastt emisiune gi vladimirIoneseu, un adevf,rat senior, ale ef,rui eomentarii, perfeet

tnehqgate gi miuutic documentate, atestau formatia sa de

ziarist profesionist. Totul era distins la aeest domn aI

eondeiului: tiauta dreaph la peste 70 de ani, silueta tnaltt 9i

sub[ire, timplele grizonate, vestimentalia ireproqabila - nu

venea nieiodata la r.edaetie fam haina gi eravatf, - vebir'ea

ele'gante, diseretia, atitudinea fatt de eolegi. Vladimir Ioneseu

ayea obiceiul si foloeeasci ln comentariile sale perfeetul

simplu, ceea ce i-a jueat odatf, o festf, rf,masi de pomintr.

Yorbind la micr.ofonul pr€panului politie despre conferin[a

iirilor danubiene, Vladimir loneseu a rrctit eu eleganta +i

fireseul eane-i erarr attt de earacteristicer *Cmferinta Frilorduu0.rene fu tutelatf,..."

Tot din echipa de atunei a programului politie feeeau

parte Constantin Yulean li lon Haralamb, un personaj pitorese,

scors parca direet din caragiale. clnd tgi eitea comentariile pe

teme r.ominegti se tnfierbinta attt de tare, lnett lneepea sf, tipe

ln mierofonul pe care tl umplm de salive: 'C,eaugeseule, pune


nurechea la pemintul tarii gi aseulte durerile trrcporului."

Mai eolaborau Preda Buneseu gi oetavian vuia, alias'

Lueian l,ogr. Preda era a{iunetul gi. prietenul rui Noel. Fiu alpietorului Marius Bunescu, Preda poseda ealit*tile gi ealitatea

speeifiee iltelectualului democrat din Rominia interbelien. Un

tip inteligent" dispunind de o eultum generalt qi politiei solida,

cu o judeeaE cl,am pi direett, integru, diseret modest gi bltnd,

profund IeaI si oaest, Preda a reprezentat lntotdeauna pentru

Noel un suport ertrem de pretios.

tn afara preocuptrilor profesionale, cei doi mai aveau incomuD pasiunea pentru muiei: ne tntilaeam adesea la operi pi

eoneerte. Cu mine, P?eda ImperEgea interesul pi reeeptivitatea

pentm parapsihdge p dctrinde ezdcrice, lSa fie cre, lntradevar

ceva dineolo? - Dn intrch el din and in ciDd lns4induTi euvintele

de aeel ineonfundabil ris-tuse care-i era atit de caraeteristie.

'Lasi ef,-ti dau eu de gtire ctnd ajung acolo". *Ah, preda,

terminf, eu prostiile!",

El insa a tinut eu tot dinadinsul si dovedeasca ca nu

erau prostii gi ei se tine, ea intotdeauna, de euvlut'in toamna

Iui 197b, a lneetat din viatt in urma unui stop eardiae, iareiteva siptimtni mai $rziu 'mi-a dat de $tire", pe etnd ma

aflam lmpreunt eu iloel la operf,: aeolo unde, in decur.sul rnilor,

ne intllnisem de atitea ori eu prietenul nostru drag. io ""*"u

aceea am triit amtndoi o e4rerienfi atit de reseolitoare - abia

atunei am tnteles lntr-adever sensul povestirilor lui Mineea

Eliade,'La figenei" - lnett Noel, ?are a fost toatf, viaia lui un

agnoetie, avea si-mi repete pe patul de morte cuvinele lui

I

f

l


21

Preda: "Daea exisE ceva dineolo, am sf,-ti dau un semn." $i sa

se [ini, la rtndul lui, de eurlnt.

?mi eer iertare dac& am intrat pe un tf,rim unde

convingerile nu pot fi argumentate conform logieii stiintifiee.lliei nu-mi propun a$ttfU se cmving pe cineva. S-ar putea'4lns{ ea unii dintre dumneavoastnf, st fie reeeptivi la astfel de

tr&iri $i sa h@leaga semnificatia lor.

Ca un om prudent qi preeaut ce era, Preda se dusese eu

numai douf, luni inainte de a muri la un eontrol medieal.

Iloetorul il asigurase ei este perfeet sinf,tos.

Moartea l-a surprins singur, ln apartamentul lui, Ia un

sfirgil de stptrmina. Noi ayearn sf, aflam groazniea veste abia

Iuni Ia prine Am fost profund +oeti. NoeI nu-$i putea reveni:

pentru el a Insemnat o pierdere ireparabile, resimtitt dureros

pina la sfirgitul vietii.'in plus, toate eireumstantele deeesului

au avut ceya straniu. Poate ci Du vom afla nieiodatd., cu

certitudine, daee a fmt mmrte naturala sau asasinat: dar

gindul eontiaui s6 Ea Ermf,reasca gi azi; sau 1rcate mai ales

azi, dupa ee h anii B0 alti trei direetori Si-au pierdut viata in

tmprejureri atit de asemf,nitmrerlneit eoineidenta devine

stranie.

Am pomenit putin mai sus de Oetavian Vuia peste

amintirea ei.ruia nu aS yrea sl tree ftre se spun eiteva

cuvinte. Un m decebit de eult +i bine pFegitit, pnofeem de

filmofie, crr uD temperament de ardelean domol, mai putin

fleut peutru radio deett pentru catedra, eireia dealtfel i-ani.mas eredineic p'edindu-gi cursuriEe paralel eu aetivitatea

f

I

1


2.

radiofouici. oetavian vuia lntrunea 9i caliteli uorale,pre[ioase. Era foarte corect, integru, leal gi, ln ciuda aparenfei

de slebieiuns c[ei era blind qi sfetcrplf,eindu-i sa se I .'gease& Ia

vorba, avea curajul propriilor opinii, eapaeitatea de a lua

hotariri jud.ieimserchiar daea nu htotdeauna 1rcpulane, gi nu

funetriona emfcm prineipiului: '$pd teiat sabia nu-l taie';

dimpotrivf,, ca redaetm, reprezentant de sindieat (a fmt ales

ani de-a rindul ln aeeastt funetie) sau mai tirziurca adjunet al

lui tloel, a dovedit cu oonseeventt ea are gira spinfirii.

Este poate loeul sf, spu ci NoeI Du a fost lnlotdeauna la

fel de nor.or(s cu a(iunetii lui. Dupe ce a reyenit l,a dirreetia

Eur.opei Libere, eu Pr.eda Buneseu ea director adjunet, Noel a

vrut si-l numeasce in funefia de direetor asistent pe Mihat

Cismareseu pe eare-l euno,gtea de mult gi il apreeia - a$a cum

arn spus - tn mod deosebil Cum intriganti pi tmgetori de sfori

se gesesc peste tot din abundenti, nici redaetia noastri nu a

fost scutite de astfel de speeimene; ba aS spune chiar ei, intr-oanumita perioada, a lntrunit o eoleeiie destul de frumuqia. CeI

mai subtil +i rafinat a fost de departe Aristide Buritianu alias

$tefan Aldea, un tip inteligent gi eult, bun condeier, fortepopular [a mierofonul Radio Magazinului, spiritual gi cu olimba extrem de ascutite. Diplomat de eariert pina la venirea

comuni$tilor La putere tn Rominia, uu s-a dezmintit niei mai,\

departe. Ineuma pi tregea itele eu atita tndeminare $i talent,

tncit vietimele ti etdeau fera greg in plasi spre eopiosul siuamuzement. Mt simt datoare sa preeizez etr aeesta era de obieei

unieul siu scop.

1[

)

C

1


nf-p*ooe cu Geoqge Cionaneseu (Gheorghe Timofte), a ,

neugit si-l emvinga pe Mihe ca ar fi sub demnitatea lui sa

aeeepte se devina a(iunetul lui Noel 9i tuen ln urma lui Preda.

In eonseeintre., Illihe a refwat gi a rf,mas ln eontinuare leful, gtirilor. In sehimb, George Cioranescu a aeceptat, spre uimirea

lui Mif,.e gi lneintarea lui Burilianu care-;i ridea ln barba,

gtDdindu-se probabil ea-i va veni rtndul Si lui Ciomneseu si-icade in plasi. Ceea ee s-a gi tntimplat eu numai etliva ani mai

tirziu.

fn vara lui l9?0, postul de radio fiind ln erizf, de

crainiei, Noel I-a adus cu rrn eoutraet temporar pe actorul Hary

Baranga (ramas de curind ia oeeident), fiul euuoseutului

dramaturg Aurel Baranga, un privilegiat al nomenelaturii

comuniste. Aeeasti colaborare a reprezentat preter t.ul

declangf,rii unei adevf,rate eampanii cmtr:a lui Noel, pe ideea

ctr, iatf,, aduee la Europa Libem fiii unor eomunigti notorii.

Respunsul lui iloel a fci ei nu-l interreseazl eine este gi ce

faee Baranga-tatil, ci numai Baranga-fiul. AItfeI, ar insemna

si etdem gi aoi tn pieatul eomuni$tilor eare peeetluiese soarta

copiilor tn fuuetie de originea soeiala, aetivitatea sau optiunea

politiee a periatilor. *Daci. aveti, deei, ceva de spus tmpotriva

lui Hary Baranga per.sonal, sint gata sa vt ascult". lllu a fost

adus niei un rrgErnent eontra lui Eary, dar campania a

continuat. Inutil de preeizat ci ln fruntea ei se afla Burilianu(Pinti, eum li spuneau eei mai apropiafi), eare-i mlnuia pe tofi,

pFeDuIIr pipu$artrl marionetele. Cu asta nu vneau se erclud

deloe posibilitatea ct din umbrr mai aetionau gi alte interese,

1

1

I


24

ale unei institutii bine cunoseute 9i dragt Douf, tuturor. Ba stnd

chiar convinsf, de aeest lueru. Altii erau insa agentii ei; Pinti

era un 'independent", care daei le-a clntat ln struni a fieut-o

fera +tirea sau voia lui.

Burilianu l-a emvins pe Cimeneseu si-gi dea demisia,

fiind amindoi siguri ef, amerieanii ru o vc primi nieiodattr,

dar ed Noel in schimb va iegi din afaeerea asta erm mototolit.

Ce nu ptiau ei este ei directia amerieanf, era profund

nemulr,umita de aetivitatea 9i mai ales de atitudinea luiCior&nescu, ca membru al direeiiei romtnesti, astfel ineit

demisia lui a fost primite nu numai in eea mai mare graba, dar

ehiar eu satisfaetie. Ulterior, Ciontnescu a regretat gestul eam

neeugetat gi a reeups la tot felul de ehiehitre avoeitegti pentru

a dovedi et, de fapt, eI nu-;i deduse demisia deeit din funetia

de direetor adjuuct, Bu +i din eea de redaetor. fn eiuda

insistenlelor lui Noel ea demisia lui Cioraneseu sa fie ignorattr,

amerieanii niei tr-au rrut si audi. Pentru ei, pleearea lui epa o

ocazie nesperati fi nu voiau eu niei un pref s-o seape din mina.

Refuzul lor a fost eatqorie. Ciortneseu a dat atunei radioul ln

Judeeate. A urmat un proces lung pe care I-a cigtigat, obtinlud

o sum[ Erarre de bani gi fiind EaDgqFt tn seefia de doeumentare,

de unde a Oi ie+it la pensie. Partea bizar.i a afaeerii este ctCiomneseu gi eei apropiati lui au rimas ferm convingi et

tndeparhtea lui din radio a fct opera lui Nel, pe cane l-au

eousiderat de atunei tneolo eel mai rnare dugman. ilu puteau fimai departe de adevir. Ceci lloel a foot singurul care I-a

spri$nit pi s-a luptat efectiv eu eondueerea rmerieane pentru

I


Berrtitrerea lui CiorAneseu ln radio.

una din preocuparile esentiare ale lui ruoel, deeurgind dinconeeplia sa despre Europa Libere care degi emitea dinstrainatale avea, dupa el, menirea sa fie un pct de radio.national, a fost atragerea tineretului ln rindurile aseultetorilornogtri. Din aeeasta cauzi a acordat o atenf.ie deosebiteemisiunilor muzieale: si uu uiffim ea pe vrernea aeeea muzieapop era interzisa ln Rominia *i au putea fi aseultata deeit Iaposturile de radio sttine. iloel a avut norocul sf,-l poatianagaja pe c,oruel chiriae, care a eontinuat emisiunea lui de IaRadio Bueur6ti,r[{etronod] A**t program era transmis zilnie,Iutre orele lz +i l0 minute gi rg, iar ulterior, lloer i-aGonsaerat patru ore in fieeare duminiee: o emisiune mamut, lneare cornel mspundea serisryilor gi difuza muziea eeruti de

ascultatorii lui. Emisiunile lui Cornel erarr, mai ales tn primiiani, lmpinat.e de eomentarii politiee attt de violente, lneitfrizau iaveetiva. iloel tI tndemna mereu se renunte la aeeste

comentarii gi st fae[ muzicrA, dar nu a nrut nieiodatt sa i Ieiuterziea. Redau cuvintele lui Noel:

"La lneeput, cornel a simiit nevoia si-gi verse naduful$i, folosind un limbaj Du prea elqgant, s-a rf,fuit eu ei eareuu-I lesaseri si-gi fact meseria la eI acasi, care lI sitiseri sto apuae pe drrrmal pribegiei. il-aq fi trebuit sa-l las sr o facrn;

eel putin, nu ln stilul aeela, 1fu3 a-sm 1r;rut ea aeest gnf,r, de osensibilitate iegita din Gomun, se aibe impresia ei a fugit de ocenzure iD Rominia, ea si dea de o alte eenzuri, l,a Mtaeheu.

taeetul eu lneetul, $i-a dat seama ci nu politica. ei muziea, era


%

menirea lui.' r

iloel i-a luat lntotdeauna rperarea: in fa[a directieiatnerieane, cu eare nu odata a anut.probleme din cauza lui, atolegilor sau a uDor aseulletori neuultumifi. D,e eile ori venea

cineva crr sugestia de ! se aeorda un spatiu mai restrlnsemisiunilor muziealg NoeI refuza eategorie. El le eonsidera

esentiale. Tinerii, spuDea eL rl aseulta eu evlavie pe Cornel. Or,

stind cu ureehea lipitr de aparat, ea nu cumva sa piarde ceya,

mai prind flra se vreai buletinul de qtiri dinainteaMetronomului, pe cel de dupi eI, poale gi elteva frinturi dintr-oalte emisiune, devenind lneetul cu lneetul ascultf,torii noptri.

Aeest rationament gi-a dovedit, ln timp, justetea.

Dupa moartea lui Cornel, elevii din Rominia i-au lnseris

cu briceagul, numele pe bauei, iar la mormintul tui - urna eu

ceDu$a sa a fost dusa h Boma.nia qi rngiropata lntr-un eimitirdin Bueuregti - era un adevirat pelerinej eu flori, lumtutri gi

elnteee pop; li asta ln pline perioadt ceaugeseu. Performanta

lui cornel chiriae a fct uniee rD istcia unui pct de radio

€uropeau capaeitatea lui & a eapa o rnrse uria+f de aseultetori -nu ered et lntre t969 9i 1975 a eristat vFerrn $nf,r amator de

muziei pop, ln Romtnia, care se Du se fi nuutrrat printre ei -pentru eare devenise un adevirat idol. Si au doar rn Rominia.

Primea scrisori din toati lumea, de ta theri care nu tnfelegeau

o ioti romiaegte, dar ti ascultau progpamul pentru ei -Eprrnearr ei - Ia niei un alt post de radio nu pot gtsi unul atttde bun. Este adeyerat ei muzica era pa.siunea, era viata lui. t$ipetreeea aproape tot timpul aseulttnd mu,iet +i eitind reviste

T


27

de speeialitate. cornel era o aderarati eneielopedie pop, dublati

de o voee ealda gi de o prezeDta radiofoniel cueeritoare, rn care

ardea un foc sacru. Daci ll urmireai eu elt drag se apleca

tsupra mierofonului, aveai impresia cr-gi tmbretileazf,aseultatorii, ce-i lnvf,luie tn ztmbetul lui plin de etldur&:

simfeai ee-i iubegte.

Cornel avea un temperament ertrem de impulsiv - de Ia

trn orn GaDe ardea cu o asernenea ineandeoeenif,, niei nu teputeai agtepta la o eomportare rationala oi eehilibrati. NoeI iIapreeia 9i fl admira atlt de mult din punct de vedere

pufesimal, incit ti treeea eu yederea divense acte de indiscipline

sau iegiri violente. Era.perfeet eongtient de valoarea lui CornelI

gi obilnuia se sputra: 1iI De-a adus tineretul". S-a tuttmplat de

mai multe ori, ea lu rrFrna rrnor acte neeqgetate, Cornel s* aiba

asemenea prtobleme eu autoritetile gernatre ori eu direclia

amerieani a Europei Libere, inelt se fie pe punetul de a fi dat

afam din Germania gi, rupectiv, din radio De fieeare dattr

tloel i-a luat apararea, de parea ar fi fost vorba de propriul sf,u

fiu, Si l-a seos din lneureituri, Cornel ti era profund

recrrtrosef,tor gi tinea atit de mult la eI lnelt, ehiar atunei cind,

sub imperiul unui aoces de furie, tmpnhgtia fulgere la adresa

tuturor colqgilon pentru iloel nu avea deeit euvinte bune. Nu se

putea tmpf,eq*,tns{veu ideea et un meloman ca NoeI nu are niei

o afinitate cu muziea pop. lloel aseulta cu Elare plecere

formatia Beatles, dar ln rest aceet gen muzieal nu-i spunea

mare lueru. Cornel yenea uneori la noi rcasi, lnarmat cu

ultimele tnrqgistrtri pop 9i tl punea pe iloel st le aseulte,

t


fierplicindu-i-Ie plin de ribdare pedagqief, 9i rneeneiud se-l .

eonvinga de valoarea lor. Nu a reugit. G sehimb, tl eonldnsese

de mult de propria-i raloare.

Moartea lui Cornel, de o ertreme violentt gi. eruzitne, a

venit ca un trf,znet din eer senin. Ttnf,rul Mario Gropp, eiruiacornel ti deduse se bea gi sf, minlnce la un nestaurant din

Sehwabing!, iar apoi- dupf, DArturisirea criminalului - tidaduse banii pe cane-i avea asupra sa, nu a ezitat str-i ia gi

viala, tmpltnttndu-i eutitul tn fieat, de mai multe ori. Ile ee? E

adevf,rat: Mario Grrpp, de$i tn vlrstf, de numai 17 ani, avea

eazier la potritia eriminala din Munehen. ulteri(x, ayea sf, se

dovedeasea reeidivist ln materie de violenia oi rnef,leare a

legilor; nu $i de erima. De ce l-a omorit pe Cornel? tlu euaogtea

eI, oare, diferenta dintre jaf Oi asasinat, ln oe privegte rigorile

legii? Greu de erezut. Dupe crrm e greu de crezut ef, eineva

omoard fam nici un mobil. Daef, Du rurnva a fmt platit inaeest scop. Este o supocifie tn spijinul eireia vin intreaga

aetivitate a lui C.mel la mierdout Eurryei tibere, popularitatea

lui unief, in rindurile tineretului din Rominia, nemultumirea

profunde a rqgimului de la Bucuregti, ca gi seleetivitatea, eel

putin bizarf,, cu care moartea *i-a ales vietimele lndepartamen tul rrmi.nese.

Nu weau se sputr ef, au au eristat gi azuri tragiee, dar

natum.le, dineolo de ciee banuiala. ilu-l pot uita pe colegul

rreu, erainieul Andrei Danga alias Mircea Jianu, trDpnofesionist talentat pi rm (xn intqru, caFe a refuzat, pur gi

simplu, sa-gi trateze uleerul stomaeal de eare suferea, dorind

.z-/'.J

T


nparcfi se se sinueida. Insistentele medieilor, ale colegilor gi ale

lui Noel eare I-a chemat Ia el, lneercind sf,-l cmvinga sfi se

opeFeze, au fct toate zadarniee. Depresiunea psihiea, care

pEsese steptnine pe Andrei, era mai tare dectt noi sau deett

ratiunea. Luui de-a rlndul, iaainte de a veni la redae0ie, Andrei

se dueea la dctc st-i faei transfuzii de slnge. Avea mereu

hemoragii, iar anemia se aeeentua pe zi ee treeea. dunsese sf,

se dea pe fa[{ eu fond de ten, ea noi se nu vedem ee obrazul luie alb ea varul. Ltr-o noapte, a fost dus eu salvarea la spital.

Era prea tirziu; uleer perforat, peritonitf,, septieemie. A lneetat

din viaff, la numai 43 de ani, ln aprilie 1978. Multr yFeme

dupa aceea, de cite ori eiteam +tirile Ia mierofou, ayeam

senzalia inem.fundabila ei. cineva stf, ln spatele meu gi ma

urm{.regte, O senzatie atit de vie, lneit nu mA puteam stfpini

si nu intore eapul.

Un an mai ttrziu, aflfnd et sufera de o boale ineurabila

ti vrind si evite umilinfele degradarii inevitabile rcdactorul

Eduard Motag alias Radu Cristea, titularul emisiunii 'Din

lumea eomunista", gi-a pus caplt zilelor. Fusese rrn om

inteligent, eult, modest si discret, maestru al butadelor gi

!rcurilor de euvinte. Pe o eolega fmrte grasa, o pceelise, de

pilda, Ileana ()sinzeaua.

Cfrd a aflat vestea mortii lui C,ornel, lloel a fost profund

Soeal $tia ea este o pierdere irepambile li o resimtea ca gi eum

ar fi fost vorba de un copil al sau.

In general, in relatiile lui Noel eu tinerii se refleeta eeva

din sentimentul pentru proprif(lui eqii. Tinerilu Ie arita o

I

i t\\,


30

rngaduintA gi o iotelegere speeiale. Iar etnd deseoperea un ttntrr

talentat, din eare era corvins cf, pmte i6i eeva, tgi dedea

efeetiv oeteneala sa-l sprijine 9i sf,-I ajute. cornel chiriae Du a

fct unieul 'eopil adoptiv' al lui lloel. ?mi aduc "aminte ee.

impresie decebiti i-a lesat Liviu Tofan, ctnd l-a tnttlnit, tnprimf,vara lui 1973. Liviu Du avea pe atunei niei 25 de ani,

dar Noe,l a sesizat numaideeit to afior.entialul pentru ostralucitf, carieri radiofoniea. De ace€a, nu miel i-a fstmirarea etnd, drpt o perioadt de foarte satisfamtoare ueenieie,

Liviu l-a anuntrat et pasiunea vietii lui este regia de film $i, ea

atare, renunfe la radio ln favorea artei. "Btiatul ista a

innebunit eouplet", lmi spunea Noel.'Este inteligent, prqgatit,

gtie etteva limbi strf,ine, are o minte riguroast gi organizate,

traduce perfeet, serie bine; lntr-un euvtnt, are tot ee-i trebuie

ca se deviae un ereelent redaetor. In sehirnb, dupe mine, este

lotal lipsit de imaginatia $i nebunia neeesare unei eariere

artistiee. Faee o mere prostie daee pleaef de la radio. Ile oprit,

nu pot str-I oprese. Dar ti voi spune deschis ee ered $i ei, lnoriee eaz, atlta yrerDe eit eu sint aiei, uga Europei Libere li este

desehisa".

I-a spus gi, binetnteles, nu l-a eonvins. Mai trrziu lnse,

ctnd, ln teatru fiind 9i avtnd un salariu de mizerie, Liviu a

apelat la e[ rqgindu-t sa-i tf,imiti clte ceva de luerr pentru aTi

mai supim€nta venitul, iloel a refuat eategorie.G.i amintese gi

astizi explieatia refuzului stu:'Ilaet el considem ca arta este

ehemarea lui, u-are deeit sd lneeree; dar eu propriile lui forte.

Eu eonsider ca faee o prostie gi nu am de gtnd sa-I finantez ea

1


31

sf,-gi distruge via1.a." ?n cele din urmd., Liviu a renun[at la'eariera artistiei gi s-a lntors tn re,daetie. Ia lg80, cind iloel

mi-a spus ei deeisese sf,-l numeasee +ef aI seetiei de gtiri, eu

am erclamat entuziasmati, 'X"t" va fi viilorul director al' {A

departementului t" La care iloel mi-a replieat 'prne atunei o str

mai treaee multe apf, pe gtrla. Mueoeul ista are lnef, de

lnvtrtat." $i, tntr-adernf,r, a treeut ape pe girla pret de I I ani,

'mueosul" a lnvetaL iar astizi ecte direetor a(iuuet.

NoeI nu manifesta fati de orieine 9i tn oriee lmprejurareaceeagi tndulgenE pe ear.e le-a aritat-o lui Ccnel gi Liviu.

Putea fi extrem de erigent, iar uneori, ehiar necrufitor.

fo timpul crizei din Cehoslovaeia, tot personalul

departamentului a fmt mobilizat la redactie. cum radioul

emitea nonstop, 24 de ore din 24, era nevoie de oriee forta +i

nu se mai pmea problema ealifiearii individuale. Toatf, lumea

trebuia sf, faei tot ee se pricepea. tumarul erainicilor fiindmie, nu puteau si faei fali acestui program de lueru. Unul

dintre redaetori a fct solieitat si-i ajute. A refuzat sf, se

prezinte la radio, argunentind ei eI este nedaetor, nu erainie.

iloel I-a coneediat pe loe.

Rar mi-a fost dat sA cuDosc rrn profesionist etruia si-ifie familiare tmte tndeletnieirile implicate rn prrocesul de

elaborare a unei emisiuni radiofoniee: redaetor, erainie,

seeretar, tehnician, regizor de produetie. O data, chd seeretara

era in paure, Uoel a venit cu o ielegrani importanti Ia

rredartorul de ltiri sandu Greceanu, rugindu-l s-o editeze de

urgenl.i gi s-o difuzeze tn primul buletin" saudu Greeeanu nu

I

./\1


..j . :1.i. . __ --..+._ _.:. _ - ., _

u.

stia se hta ts Easfui gi a erelamat cuprins de rdc* tlar D-rm..'

scretEnh t".'tlu-i nimie i-a rrfspuns illod, affcindu-se Ia rna$ina de

seris. Dieteazt-uri mief'

un loe imlrcrtaat ln struetura emisiuuilor Europei Libere,

l-au ocupat si pnqgramele cultur:ale de la paris, nealizate de

Moniea Lovineseu 9i Yiryil lerunea. Iniiial, ele epau furtesemte, t0-15 minute 9i tmpmgtiate pe parcrrsul srpamhii.Moniea a venit la ua moment dat cu propuDepea de a comasa

aceste *frinturi' lntr-o emisiune de sine s&rtitoare, de E0 de

minute,'Teze 9i Antiteze la paris'. iloer a lnleles numaideeit

argumentele Moni6i, s-a lasat repede oonvils +i l-a convins -la rrndul lui - pe membrii eondueerii emerieane de ratiunea gi

avantajele aeestei sehimbari de program. Ile asemenea, a fostintrodust jumatatea de ori a lui viryil lerunea, sub titlul'Povestea Yorbei' ti subtitlul: fugini uitatc paSini erilate,pagini cen.zurate.' lloel avea o mare admiratie atit pentruMoaiea ett 9i pentru virgil. fi rp.*ia tn mod deosebit pentrutalentul lor literar, p€Dtru dlruirea gi augajamentul fatf, de totce privea soarta Romiaiei, le purta o rnare stimi si afectiune,

/\-ca oameui. Intre ei trei nu a eristat doar o relatie de oervieiu,ei gi o constanta prietenie. fncrederea, afeciiuaea gi admipstria

mergeau tn ambele sensuri.

cum Moniea pi Ierunea repreiueDtau instanfa supreme atritieii literare rominepti gi cum toti scriitori din tanf,, aflatitn vizih la Paris, veneau sf,-i prczinte magiile Mmieii, iutimp, multi dintre ei gi-ru erprimat dorinta de a-I eunoapte pe

lloel. De tndati ce Moniea ti lelefona pentru a-i tmpirtf,gi

?

L

1

1


trI

Besajul respectirr, conform obieeiului stu, Noel se arunea ln

primul ayim eu destinaf.ia Paris. Astfel, Mm.iea pi Viqgil au

aslstat la o serie de intiluiri eare au avut loc aeolo, lntre Noel

Ei seriitui, ln deeursul anilc. De asemenea, dattritfi eontaetelor^iY,extred.freevente pe care le aveau, mai ales eu seriitoriirdar nu

nuuai eu ei, de eite ori se dueea la Paris, lioel petreeea ore ltr

$ir, discutind eu Moniea qi Virgil.

Afla, astfeil, o multime de aminunte fmrte intereeante

despre lumea litBrelor romineqti, deepre viala culturala din

fara gi despre inteleetualitate, ln generat aeeste informatii 1i

serveau la redactaFea editorialeltr ti cmenttriilor lui. Caei

indiferent de tema abwdati, inainte de a se apuea de seris,

Noel se doeumenta tntotdeauna tn delaliu. Sau mai bine zis de

dictal 1rcntru ca obi$nuia st-gi ourputra materialele tn fata

secretarei clreia i le dieta - aeeasta fiiad de predileetie Irina

Mosehuna-Sioa, cu care'a eolaborat mai biae de.lO aui, fi pe

care o apreeia in mod deoeebit pentru calitltileffrrtnionale qi

rrmatre. Redaetarea in sine, ru rrrma iatotdeauna aeela$i cups.

Citeodatn, il pr=culn o idee Si td glndindu-se la €a t$i eoustruia

ln minte editorialul, pe Gare ulterior tl dieta ca $i eum l-ar fiavut scris dinainte. Alteci, lnsl, yetrea ziua tnregistHtrii Si

luel nu gesise o idee cane sf,-l mulfumeasef,, p€ care s-o

eonsidere destul de interesanti pi aetuala pentru a-i eonsaera

zeee minute de emisie. Tocmai ea sa nu se tntimple astfel de

lueruri, Ia un rtrornent dat, a facut Ir4 aranjament cu

rredactryul Actualitaf.ii Romineqti, Emil Georgeseu: eine ayea

ideea eea mai buni, redaeta editorialul. Daei lutr-o treme, sub

b 2,u


uinfluentt untr edqi cane urmaFeau eu aiee pref str otrf.veasel

atmosfera din redaetie, EmiI Geoqgeseu lnoepuse se ereada ca

Illoel se teme de eoneurrenia lui prof,esionale gi ineeare& st-irubmineze popularitatea la aseultato i, din aeel mment s-a

cmvins, o datir pentru totdeauna, cir iloel au era sttrpiuit de

orgolii prostegti, iar calitatea programelor avea, opicum,

prioritate in fala propriei sale vaniffiti.

Nu rrreau si inehei aeest capitol fera sir amintese elteva

rrume pe care dumneavm.strt, aseultatorii uo+tri, nu le-ati

auzit nieiodatar la mierofonul Europei Libere. $i totu+i, ele

rparfin urror oemeni ca.re au facut parte din redaetia noastrtr,

adueind-$i cu prieepere qi con$tiineiozitate eontribuiia

anouimfi la realizarea programelor. Ma gindese Ia eei care ani

de-a rindul au urmirit emisiunile de neaseultat ale postului de

nadio Bueu.eqti Ei lrau transeris pentrt infsmanea redaetorilor:

Constantin Caleianu, un prieten drag de o rnare deliaatete

sufleteasea pi eu rrn bun simt rar intilnit; Ion Cieala, harnie gi

conecq Im Dmitru plin de genermse entuziasme adoleseentine.

Ma gindese la regizmii de studio $tefan Maluseheh pi

Marcel Smldt, ambii adevirali virtuoqi ai profesiunii lor,

dublati de niqte osmeui minunati, ealzi, buni, siritori, unii din

eei mai dragi colegi pe care i-am arrut in radio. Marcel Smidt

era utr persouaj deosebit de pitoresc, eu teorii, mai ales politiee,

peste misuri de originale. Era orieind gata se faee pariui qi

cel mai bun elient il gesea in Noel. Cele pe teme politiee (alegeri

ln Germania, Franl& Statele Unite invazia din Cehoslovaeiarpte.)

le pierdea de obieei. Maruel vcbea fmrte prct nemfeste (numele


35

*yd u/t4aeeba, iloel, eane tinea fmrte uult la el, ii spunea 'die Smidt'.

Ma gindese la Mar0a von Klimeseh, administratorul de

faeto al departamentului, muneitoare, foarte capabila gi

pricepuH, tesela Oi plina de viata, lnimusf, $i stritmre, ln

ciuda sciderilor la eapitolul disurefie.

Mr gindese, lu sflrsit, la secretarele departamentului,

crre ptna tn 1987, elud au fost introduse computerele, bateau

la maqinf, tertele dietate de redaetori. Nu contest ealiffitile

tehniee ale computerului; $i eu ml folosesc de unul, ln

redactarea textului de fatfl. E eert, lnsa, ci el uu poate lnloeui

ef,ldura, sarea gi piperul cu care emtribuiau seeretanele, mai

ales la netivitatea redaetiei de gtiri, mde redaetorul, erainicul

gi seeretara formau, ln tura respeetivl, o aderrf,rata eehipa.

Heleae Lahni, prof,esionisttr exeelentf,, o perfeelionistf,

cereia oriee adaugire sau tiietura faeuta de redaetor pe foaia

de hirtie impeeabil daetilografiati, iesita din uapina ei de

scris, ti provoca o reah suferintf,. O fire impulsivt dind

aparen[a severitltil dar de fapt nn suflet bun gi sensibil pe

care eea mai miel obsevatie il rauea ptnf, la laerimi.

Florlea Deleeeu, plinr de eneqgie +i de voie bunf,, Sata

cietnd se mtreiere emlarrile sau cmtinentelg dupa lmprejurrri

9i pmibilititi. Un m de treaba, iuimm, sariton, muncitc si

tonFtiineios.

Auea Tillo Vorvoreanu, utr ottr clr eurajul opiniiton pi

coloanfi vertebral&, un prieten loial gi o profesionistf, de prima(n t*-

g*/te/


,rz M 36

@ic tmbraeatfr in jmus gi purtind bluze cu f.rei

numere mai mari deeit Eastrra ei. Ipi petreoea mai tot limpul

liber eufundati in etrtri, btnd eafele gi fumind ca uu garpe. $i

deodati, te inttlneai cu ea la o petrecere, gata sA rr-o mai

neeunqti: elegantf,, feminlne, o adevarati dmmnn. Ceea ce gi

era. Discretia, earacteristiei. ei, i-a mareat gi ultimele clipe.

Anea a inehis pntru totdearma oehii, In mma uaui stql eardiae,

toemai eind se pregetea s{-Si porneasci automobilul pumnele*-

@Liselotte Antmeccu - kehi, pentru toti colqii 9i prieteuii

- gi are multi, Dumnezeule! batalimne. In viaga mea nu am

cuaoscot rtrr oul cu atitea cunottinte +i prieteui (poate doar eu

ereeptia Alerandrei Polizu, Discutf, si ea, ea $i Puchi, suh zodia

Vlrs*torului!). Cind a dat proba de seris Ia maginir, pentru a fiangairtt la radiq rlin camera & alitrri se auz€a teleimprimatorul

(funetriona lne* vechea generafie galtgioasa). "Eu n-nm s{ pot

nieiodate si scriu asa de repede", s-a sctrzat Puehi, care bate la

magint ca o mitraliera. O femeie inteligente fi eultivatf,,

ertrem de vorbareat& pi amuzantf,, rrrr om onest Si un prieten

devotat.

lrma Kurdightarl p€ care o respeet tu mod speeial pentru

disoretia desf,vtrgite $ pentru bunul ei simt iepit din eomun.

Un om de buni calitate, corect, iategru gi cu gira spinrrii.

Hermine Wolfe - Mimi - superbt gi fera vlrsli; treeerea

timpului trrr are niei un efeet asupra ei. Yepnie neobosite +i tn

actiune, indiferent dacf, e vorba de eervitiu, teatru, op€88.,

roncerte, erpozitrii, bridge, plimbari sau ealtrtorii, ineureiud


37

uneori prqgramul din cauza "agendei" prea tnelreate, lnzestratf,

crr o curimitate inepuizahile de a ruamgte gi tnvf,ta, Mimi

detine seeretul tiueretii eterne.

Am lnceneat sf, reemstitui fn acest capitd, istcia cltryna

pFqgrame de hnri ale Eunopei LibeFe 9i imaginm mmeniltr Gare

le-au nealizat, in decrrsrl timpului. Asta, pentru er[ amintirea les-a dilit pi tneepe si se gtearyp, tncetul eu lneetul, chiar din

memoria eolegilor care au luerat aui de zile, eot la cot cu ei.

Ceci memoria noastri este scurttr pi uneori ne joaefl feste. larseeretul tineretrii eterne tru se aflf,, din ueferieire, la lndemiua

orieui.


CUTREMURUT

f-i "mintese

cfi tn seara de 4 martle 1977, Hoel abia

aptepta sa ajunga acasl Si sA se odihneasef,; avus€se o zi grea

gi era fmrte ob6it Pe la vreo nci qi ftmttatq a sunat la telefm

un dqg de la serviciul de ascultans a emisiunilm pctului de

radio Bueuresti +i i-a spus lui Nel ca nu se mai audg uu ar.e niei

o erplicatie, dar nu se aude nimie. fo *o*"ntul reopeetiv,

C-eaupeeeu era pleet tntro viziE in Afriea. Cum tofi Feiam eu

speranfa ci, lntro bune zL vr fi hlaturat de la puter-e, ne

imaginam ce e EuIt mai probabil ca a$a Geva si se tntimple tn

lipsa lui din hra. llloel a intrat deci imediat lu alerl&; nu ttia('*/

tnea despre Ge dJ4oft* dar ii era elar ce se petreeuse eeva. L-a

rEgat pe eolegul de la radio-aseultare efi-l sutre din nou peste o

jumahte de m. S-ar fi putut sa fie o simpla defeeiiune tehnica,

crrm se mai inttmplase de a0itea ori, dar lui Nml ii treeuse dejn

tmt& ohceala. Uitase el avusese de gtnd sfi petFeacA o seart in

halat qi papuei, la televiztr sau ascultlnd mruiea dasie6, Era pus

tn priz& pi gata de f,eeare,

Dupa ciFca 20 de minute, telefmul a sunat rlin nm. Radio

Bueu.,e+ti tot nu s€ auze&. Se banuia c[ tn Bmfnia avusese loe

un eutremur. Smise o gtire de la Observatorul seismie din

Colorado, Statele Ulite, care relata despre produeerea

./a

T

t

(r^-


VI ZI TATOR II

Marile agentii de prest nu nveau, deeit sporadic,

coBespondenti la Bueure$ti, serisorile din farn ne parveneau in

num&r relativ mie, iar eit despre priese indigena, gtim eu totiiee eonfinea; deei sursele de informare asupra realitatiiromflneqti erau striet limitate. De aeeea, vizitatorii diu

Romflnia reprsEentau pentru lloel mijlocul ideal de a lua

contact, tn detaliu, eu cele mai felurite aspeete ale vietii din

tarf,, uneori ehiar de a euuoagte anumile apinunte din eulisele

puterii, de a sezisa auantele gi starea de spirit a populatiei +i

de a afla, totdati, reaetiile ascultetorile fala' de emisiunile

noastre.

CFed ea tn htilnirile cu mmenii - eu toti rmtnii din

tarf, erre voiau sfi-I vada, st*, tu primul rin4 ceeretul imensei

populariteii de caFe se bueura lloel tn Rominia. Ceei uumai

datoriti lor putea si-qi faei o imagine atlt de complert Ei

colurata a vletii rmtneptl tneit st te cmvinga, priu eomentariile

sale, cf, vibreaz* pe aeeeagi luugime de unda eu aseultatorii lui.

Prineipiul, respeetat lntotdeaura cu sfinfenie, a fost pts-trarea seeretului abaolut aI nuunelor vizitatorilor sii, oricine ar

fi fost ei.fn timp, asta i-a etgtigat o asemenea lneredere, lneit o

busn parte a celc Garte, iutruu fel sau altd, au avut privilegiul

t


39

errtremurului, degi nu exista inei eertitudiuea. lioel u-a mai

aqteptat amflnutrte suplimentare, s-a ureat in magint pi a ponit

spr'e radio L-am insotit, binetnteles. Aveann sufletul strlns, iar

ce'ea ee se lntimpla era gi pentru mine la fel de tulbupf,tor. De

altfel, multi alti oolegi au alergat oi ei, intr-un suflet, la radio,

imediat ee arr aflat cumplita yeste, fiindu-le imposibil si stea

de o parte lntr-o astfel de tmprejurare. tntre timp, ptirea

despre eutremur s-a eonfirmat. Atunel Noel a hotirit pe loe, ea

emisiunea str nu se lneheie, ca de obieei, la ora 24, ora.

Rom&niei, ei si s& eontinue tmti noaptm. A luat legetura

imediat cu serviciul tehuic, putru a cere sa ru se tnehida

emitratorul li a rimas ln eontinuare la mierofon, plnf, a doua zi

dimineaia. A oryganizat, in aeelagi timp, echipe aleatuite din

membrii redaeiiei - nu putea sf, stea numai el la mierofon ilr

permanenii - gi emisiune& a eontinuat weme de o snptf,minf,,

24 de ore din 24.

Ceea ee l-a determinat, in primul rind, pe iloel sf, ia

aeeasti hotllrirre, a fret faptul en niei dopa ee a nelneeput str

emite, Radio Bueunegti uu a suflat o vcba despre decastrul

care lovise mai ales epitala Erii. gi astfel, bueuregtenii care

trtrisera cogmarul aeelor secunde interminabile ca $i eeilalti

loeuitmi ai farii, au aflat terihila veste, nu de la pctul de

radio nafional - eum ar fi fost firesc - ei de la Europa Libera

(Bueuregti 4 sau $opirlifa?!). Ulterior, ni s-a lxlvectit ce paniri

a cuprins int.regul Birou politie, care nu gtia cum si-linformeze pe "tovar:f,gul'despre cutremur, fi.ri si-l supere. Cit

despre ideea ea Radio Eueure$ti si transmite $tirea, iuainte ea

i:

-\1


40

geful sf,-+i dea binecuvlntarea, asta nu-i putea nlei mteartreee euiva priu minte. Avtnd despre Europa Libera coneeptiaei este ua pct de radio nafimal, eare emite din stminf,tatglloel eousidera ertrem de important s[ fin pe aeeeagi lungimede unda eu ascultntorii dia Romflnia pi sa vibram h unisnn euei' Trebuia, deei, neapf,rat sn fim "pe faza" rntr-un asemeneamoment pi sf informlm elt mai preeis gi aminuntit, in eiudapenuriei de date.

ctnd Noel a deeis ea emisiunea sa fie difuzatr pe viu,fa*[ htrerupe*, uiei n-a visat ef, ea se va prclmgi pe pareunsur

unei saptamini tntnqgi. ?ti imagnese ca ,,a tine antena deschisa t24 sau 48 de orre' umtod sa revina ra prqgramur normar, dettrdate ce i s-ar fi parut et emisiunea speriala lo*epe sf, piardedln interes. or, a intervenit eeva: un lueru pe cape nu-r putuseprevedea. Duminici dupi maset iloel a organizat o masarctundt cu doi arhiteeti pi un inginer cmstruettr, pentru adiseuta daei era justifieat ca toemai bloeurile ridicate incentrul capitalei, lntre cele doua rlrboaie moudiale, si sedf,rlme, de ce, gi aga mai departe. fn timpul acestei diseutii, tn t"regie'a sunat telefonul Era un aseultator din Germania, totinginer eonstruetor, eare urmirea diseutia Ia masa rotundt pivr''oia si-$i spuni parerea" lloel a stat de vmbi ru eI eitevaminute, dupa car.e i-a spus: "Ilraga domnule, nu te supira, numai pot st yqbese cu dumneata; trrebuie si intru ln emisie.sau, daea vrei sr eontinutm diseutia, o putem faee la mierofon.conectf,m telefonul tn studio pi ue aseultf, toati lumea,.Respeetivul inginer a fost de acord. Interventia aeestui


41

ascultf,tor i-a dat lnsi lui illoel o idee cape s-a dovedit

ertras.dinam. [,a sfiryitul diseuiiei eu iuglnerul, Nml s-a adnesat

ascultatailc, invitindu-i sa ne telefonece [n studio pentm a ne

importa$i opiniile a ne da infmatii, sau a transmite mesaje.

Se aptepta st rnsi primeaseA, post€o clteva telefoane eare

si imbogf,[easei cu auf,nunte interesante emisiunea. S-a

petreeut las6. uu adevirat mlracol. Din momentul aeela, s-a

stabilit un adeyarat pod viu tntre rom0nii din iara *i eei din

str€inf,tate, Iar uoi am devenit r.eleul ln care se inerueigau

mesajele unei solidaritili romiue$ti, pe Gare nu am mai

tntilnit-o nieiodaE ptnf, atunci ;i - din pfieate - aiei de atunei

lnemce, cu ereeptia unui inlerval prea seurt, in decembrie

1989.

Zilele aeelea, ale ineeputului de martie 1977, au fost

lutr-adevfir extraordinare, iar pentru mine, care le-am

petnecut nu atit la mierof,m eit mai alec la telefm, stind ln

regia de eontrol qi primind inittal, legatura cu ascultatorii eare

tre sunau, pentru a o da mai departe ln studio, ele au insemnat

o trfiire unief,. Foarte multi sameni nu realizau eraet ee faeem

noi aeolo; ei ipi tuehipuiau et slntem atotptiutori, Llf, ne aflam

ln pmesia uuc liste miraeulmse sau a uuffi date cmputerizatg

eu qiutml ctrra ti putem iafama instantaneu despre rieefamilie din Rom&nia. Tensiunea Si emofia et?u enorme, tofi

romfrnii care ne telefonau din str&inltate aveau rude sau

prieteni dragi tn Bouinia, irr tngrijorarea lor ajunsese la

paroxism. Era rlisperarea neputintei de a afla vegti despre eei

dragi; telefonul nu funetiona, popta uici attt. Or, Europa libera


42

tpi desehisese mierofonul pentru a faeilita eomuuiearea,

imposibila pe oriee alta eale. Trebda, de multe ori, si le explie

acestor oameni aflati tn pragul disperarii, c[ noi nu dispunem

de niei o metode supranaturalt gi ea ei lnoi+i sint cei carq.'

transmit mesajul dorit, prin intermediul mierofonului nostru,

urmind ea apoi sa primeasc6 ye$ti de acasi, in misura in eare

tpelul lor fusese reeeptional Or, aiei s-a inregistrat, poate, eel

mai emotionaut a.spect al solidaritatii rcm&nesti desprne eare

vebeam inainte: in BucurreSti s-au fcmat echipe de tiaeri,

care sttrteau tot timpul pe reeeptie $i aseultau mesajele

transmise de ascultatorii din oceident la Europa Lihem. Le

tnregistrau, telefonau numaidmit Ia numa.rul respeetiv, dacfi se

daduse unul, iar daee Du, se rrrcau in maEinf,, pe motoeielettr, pe

bicieleta ori se dueeau pe j6 la familia nespeetivtr. De unde

gtim? Chiar de la aee+ti tineri, tare ne-au telefonat Ei ei - tmi

amiutese ei. cel mai actiy era Laureniiu (mrq unde elti tuasti.zi, entuziastule ?) - pentru a ne ruga str insistf,m la eei

care ne eheama, sd nu uite sd nentrioDeze numflrul de telefon

al eelor ctrEtatri tn Rominia, peDtrE etr astfel le ugursm foarte

mult aetivitatea. Iar ulterior, cind am fost suuati din Romfinia

de familii, care voiau fie si ne multumeasca, fie st-Ei

lini+teaset rudele mi pietenii care se iuteresaserrf, de sm.rta lor,

am aflat & la ele ctt de multe peremne le eiutaserf,, pentlu a le

tmpftfin$i mesqid adnesat lc prin intermediul Emopei Libere.

. Cred etr iu aeele zile, nivelul aseulHrii t bitut tmte

recordurile, cf,ei enam - pentru romnnii diu lari gi strainf,tate,

deopotriva - unica surs& de informatii despre ce se intimpla


43

acasa. In plinA dietaturn eeauFisti, ineetasem str mai fim

cperietoarea de etrre se fer.eau totl ea draeul de tf,miie. Sau de

seeuritatel Xidul de frim si tteere, ridieat de regimul comuaist

intre noi gi [am, e{zuse.

'Alo, alo, Europa Liber.&, vorbiii va rog. Alo, avetri

legltura ru Europa Liberf,". lIe frecam la ochi, ca st ne

eonvingem ef, nu visam. $i totqi, er.a adeyf,rat. Era vocea

gtrturaln, tipici, a unei telefoniste din Rominia, care fleea--4..1', -\

lqgttura unui aseultator din lart eu studioul nostru, lueru de

neimaginat pinfi atunei.

foto timp au lneqrut si smeascfi riarele. Colegul sleu,

Soriu Cuuea, tmi povestea e& msfdnd Rominia Libem - tru

uitati, asta se petnecm tn 19771 - uu miei i-a fmt mirarea

tlud a deeeoperit lnlr-rn siugur numar, nu mai putin de papte

fotografii cu tlieolae li Elena Ceauseseu, vizitind locurile

devastaie de eutremur, Afltndu-se la mierofm, eu ziarul in

fatt, - Soria $ EmiI Georgeseu asigurau, ln eehipe alternative

cu llioe[, eontiauitatea emisiuuilor - furin a simtit ei i se urei

singele la cap *i +i-a exprimat indignanea !a nici mf,car ln

astfel de momeate tragiee pentru o populafie tnireaga, presa de

partid nu este lu stare de putinf, detenlei recurgind la

nelipeitul, iar aturrr{ mai mult ca orieind dezgustdtorul cult aI

celor doi. $i ea tot tacimnl se fie complet, tn fiware fotografie,

Elena purta altl blani. Pe vrernea aceea, eu devenise lncir*sinistra"; iu sehinb f$i plimba bltnurile la loeul sinistrului.

Smin, decl gi-a exprimat revolta la mienofm. Dupa eirea 12

ore, eiud in emisie se afla ilioel, a sunat din Piatra Neamt un

.L


44

avocat petrsiorar pe rume $indelaru, ne-membru de partid,

dupa propria pr.eeizare, care s-a pllns ci Sorin Cunea faee

relatnri 'defetiste" despre situatia din tar&. "llu l-am aseultat

- i-a naspuns llioel - mai trebuie sf, dmm si eu din eind in

cind". Probabil cl domnul $indelaru se agteptase ca, dupf,

aeeastf, erimtr de les-pregediute, eomist de Sorin Cunea,

direetsrl sa-l dea afart pe lc. Cmvcbirea, de einea l0 minute,

dintre Noel qi ayocatul $indelaru, din Piatra Neamt, repreziutf,

o veritabila peginf, de antolqgie radiofmiea. Vtf repr.oduee ln

continuare un fragment din aeeeti diseulie, pe Gare o pestreu

luregistram pe banda de magnetofon.

- "Opinia in Rominia, domrule Bernard, este de solidaritate eu

Sl este a$a crrm trein nci. Nti nu pectm din Rominia.

nu sunteti membru de trnrtid?

- Nu suut membru de partid, dar sunt eu sufletu'.

- A, sunteti eu sufletul, dar nu 9i altfel.

- Nu am reuEit lnetr. Ilar eu prima ocazie am sa mfi lnseriu in

partid.

- Foarte frmos. Sp.r a autoritf,tile locale .. .

- Nu, Du, se +dtl am tremmt putitr ca vatesc eu dumneavoastrf,.

- Nu trebaie si tremurati, ci err r-arr securitate.

- Domnule Noel Bernard, daea rreti sa uL lntoareeti ln patrie,

avern nevoie de dumneavoastri.

f,eauqesctr, sl este a$a crrm trlin nci. Nti nu pectm din Romini

- {I u"*" t rxrl-, aF vrea sf, vf, lntreb, domnule $indelaru, de


45

/\- Sunt tncintat. In mmentul ln care Rm&nia va fi demoeratiefl,

mt voi lntoaree,

- Nu, tovarrhgu', iti, pardm? Domnul Noel Bernard! La noi e

foarte multl demoeratie.

- Domnule $indelaru, ln mmentul tn eare eu lmi voi putea

exprima pf,rerea la Radio Bucureqti, aSa crru putetidumneavoastrt sl vi-o exprimati la noi, eu mi lntore lnf,sninia.

- Ei, uite, vedeti, aieea nu rre prea lmptetm noi.

- I)a, din pf,eate.

- Domnule lloel Bernard, eu vt apreeiez tntotdeauua. Y-am

aseultat de eiteva ori. Vorbiti foarte frumos. Rom&neqte.

- Ve multumese.

- I$u, aerrma pe euvtnt de oaoare, ff,rt ironie. Dar ap fi mult

mai bueuros sr. veniti tn tare. fnapoi. Avem nevoie de

dumneavoastr:f,. $i de eeilalti care arr plecat. En, personal, fae

un apel sn vinfl toatf, inteligenta tnapoi. C* aicea e traiul. Aieea

e tara noastri.

- Ihaga domnule, surt tneintat de apelul dumneavoastrf,. Sunt

lnsf, mulfi care au plecat din Romfiuia gi fieeare eunmqte

motivele pentru eare a pleeat. Eu nu pot sn vorbese ln nmelelor.

- Ilar eu ered ei numai lnlitatea i-a tmpins pe toti,

- Eu nu ag subserie la aeeasti p*rere.

- Nu, aicea aE ramas mai multi, Au rLmas romini adev*rafi.

- il-am niei cea mai miea tndoialn ca fmrte multi romini

adevf,rati au nf,mas ln Bominia.


46

- Domnule lloel Bernard Y-a$ ruga sf, spuneti ee la Piatra

Neamt, tn judetul Neamt Ei Iu uotra muntoasf,, ru s-a lntlmplat

aimic.

- Suut bueuros ea n-ati arrut de suferit. $i vi asigur et suntem

solidari eu suferiutele tuturor eelor diu Romfrnia gi ineereirm

si ajutlm. ..

- Am fi mutt mai bueuroqi datt ne-ati ajuta cu venirea

dumneavoastri tnapoi.

NoeI ride.

- V* multumese pentru invitatie.

- Sa nu rideti. Noi va aqteptau.

- I{u rfd. $i v-am mai spus; na voi lntoaree ln ziua elnd eu, la

Radio Bueuregti, voi avea libertatea sf, spun ee vreau, la fel ea

dumueavoastrtr la postul nostru de rad.io.

- Bine, domnu' NoeI Bernard, etnd crdefi dumneavoastri e-o s[

se iattmple aga eeva?

- A, asta st-mi rispundefi dmneavoastrf,.

- $i daea eu a; vrsa str mi due lu Statele Uaite' sa-i spuu

doqiului Jimmy Carter ce dorese eu aeolo . .\-,

- Cred etr ave[i toattr posibilitatea s-o faeeti.

- Nu, Iegea nu stiu c&re, spune et uu pot eomuniqtii sa vinfl

aeolo.

- Dar duuneavoastri nu sunteli membru de partid.

- ilu, da'v-am spus ei sunt num&'cu sufletu'.

- l\lumai eu sufletul. Or, sufletul tru e examinat la cererea de

vize.

- Nu sunt de aeord .


:.. :-r -- ; . a1 _ :- r.,. *\+-,-..ir.- ., -. -.,_ i r:r_-; -:::t, -' - - a -,.' r':,)a

47

- Eu rr-a$ sfatui s[. vtr dueeti la Ambasada amerieana si sa

eereti o'rrizi pentru Statele Unite.

- f,oneeptia dumneavoastra li a noastrfi., nu coineide.

- Astq este elar. Ilar a$e se tnttmpl[ in viaid.

- Domnu'lloel Bernard, daee dumneata rryei sn vii tn Romfinia,

qi ai piediei, uite, eu iti garantez ce am sf, fac pe draeu-n

patru, fae gi grerra foamei daen trebuie, ea str vii dumneata ln

Romfinia."

La un mment dat, a vedt o infsmatie de la Observatorul

seismie diu C,olorado, care auunla posibilitatea produeerii unor

noi eutremure, de mult mai mica intensitate, ln Rom$.nia. l$oi

am dat gtirea. Putin dupe xceea, a sunat Ambasada amerieani

de la Bueure$ti. Nu voi uita aeest telefon, toatt' viata: in seurta

mea cariere de "telefonisti', asta a fost srarea mea gaff,.

Ambasada ne ruga sa tru mai relulm gtinea respeetiva, demrtee

lumea era pi apa lntro stare de paniea $i uu era cazul sf, mai

contribuim $i noi la speirea ei. Telefmul ambasadei a fost

unul din foarte multele pe care le primeam ln regia de tontrol.

Illu mi-am dat searua - ar fi trebuit sf, realizez acest lucru

instantaneu - ei este vcrh. de o oonvortire siriet eonfidentiala.

Am ff,eut legf,tura ln studio pi toattr lumea a putut auzi primul

sehimb de repliei, evldent ln limba euglezi. Noel, lnsl, a sezisat

pe lm ce se tutlmplase +i a tntrebat-o pe func$imaxa resllsetivtr:I

'Stiti et sintem ln emisie?".*A$ prefemsfi nu fim$ri-a rf,spunsq,

)


48

aeolo. Intorclndu-ss dupe aceea la microfon, le-a erplieat

aseulHtmilm e se intimplase, spunindu-le htrcgul adevi.r. El era

de parere et uu ai vde nieiodatn, ln niei o imprc,jmare, s-[i -iotiaseulhtmii. "potl Bneqi - spunea el - sintem mmeni gi gneEim et

totii. Aseulhtmul te va ierta tntotdeauna pentru o greqali, eu

cmditia st i-o erptiei Si s-o reeunqtt nu te va ierta tursf, nieiodah

pentru mineiunf,".

la etteva zile dupa pilf-ania cu Ambasada amerieane, Suin

Cunea i-a luat un intenriu lui Noel oi i-a adresat urutrte.nea

tntrebarce 'Daei ai mai fi pus tn situaiia de a difuza gtinea rmtr

ntf seisme ln Rmflnia, dtrpa aeel cutremur deaastrrrc, ai mai

tnansmitrdi$i Nel a rtspuns: oA$ sta s* mtr mai gindese".

Aeeasttr neaetie uu tinea, in niei rm caz, & decinfmare ei,

dimpotrivtr, de menejarea publieului eare orieum era lngrwit,

qoeat, frsedat de aeest GGmaFr caFe alrea si-l urmf,reasctr ani de

zile.

Cutremurul a prilejuit uua dintre eele mai interesante 9i

valoroase pagini din istoria departamentrlui romi.nesc al

Europei Libere: dincolo de earaeterul lor umauitar, emisiunile

aeelor zile au dovedit, peutru prima oarf,, ct se poate strapunge

zidul frieii ;i al terorii, ln spatele cirula fusese obligat sa

triiasef, lrcporul rom&n.


50

rrnor calatorii repetate in strfiinstate, nu treeeau aieiodatt prinMtnehen fart sa-I eaute. Ba unii dintre ei iI anun[au et seaf]a*afara" qi vc sf,-l vadtr, ehiar din alte il?se ale Germaniei sau

ale Europei. Iar luoel nu pregeta nieiodata si se urse tn maginf,

sau in aviou, pent"ru a-i tntilni oriunde se !flseau. Aeeste

diseuiii 1l pasionau gi era rntotdeauna pregetit cu trn noian de

intrebtri, pe care le revirsa astrpra interloeutorilor sai. Clt de

mare era lnerederea lor ln diser"etia lui Noel, o ilustreazi poate

eel mai bine urmitorul ineident. tle-am tntilnit de rrai multe

ori eu aetorul Florin pierrsie gi eu solia lui, Ana Szeles. tmi tauintese ehiar ca., o data, Floria rre-a recitat, absolut superb,

poemul lui Adrian Peuneseu, "Peritrtiio. Dupt moartea lui Noel,

rn-am trezit iutr-o buni zi cu un telefon de Ia Florin. Era inMtaehen gi dorea si stea de vorba cu noul direetor al Europei

Libere.tnailte de a-l eeuta, voia instr efl eu s&-i dau garaatii inprivinla diseretiei lul l-am spus ci pentru lloel a9 fi pututgaranta orieiud; nu gi pentru altcineva. Attt. Florin a renunfat

si-l mai rrada.

Uuii diutre vizitatori erau emisari ai Eegimului de la

Bucunesti. De obieei, ii neeunoqtmm dope meeajele pe eare Ie

adueeau. EIe erau invariabil aeeleaqi: nu-l eritieati prea vehe -ment pe otonrtrSul" - e de-ai nostri, romfi.n bun, patriot; vorbitimai mult despre Transilvania; vorhiti mai uult despre

Basarabia. Dar mai existau gi alte *teetel Mq&ritetea nsninileau indra.ztreau si intre in eladirm radiwlui, Pe aee+tia, ilel tivedea aea.sa mi in {Fag. De obieei ti invita la masf,. ctnd unul

aeeepta sfi Deargt la restaurantul "Klein Bukarest", la Auriea

4J


51

Popeseu, lusemna fie ct e trimis, fie ctr va 'raporta' laintm.mere, Asta nu pentrr ea loealului sau proprietarului sau lis-ar fi putut imputa cerra. Datorih tns& faptului ei loealul

este freeventat de multi rom&ni, celor care nu aveatr raporturi

ofieiale cu Seeuritatea le era teami s& fie rrfizuti ln companla

lui htroel Bernard Cind un vizitator aceepta, deei, ftm rlezerve

s[ ia masa eu hloel la restaurautul romenesc, era limpede diu

ee eatqgorie faee parte. Printne aeegtia se numf,nau gi un alt

gen.de emisari: vizitatori care plecau regulat ln strtriufitate, eu

-&i eemmiee sau eulturale, fiind de fapt agenti de inftuenE

qi infmmatori. Ei pleeau eu treburile lm lu diver.se capitale

europene, iar Ia lntoareere se opreau, invariabil, elteva zile la

Mtnehen unde se lntllneau tregreqit eu Uoel. El gtia exaet eine

sint gi ce hram poart&, fera ca asta sn-l tmpiediee sa-i

primeasef, qi sa stea de vorba eu ei, in modul eel mai firese, de

parca habar n-ar fi avut ce rrilnaresc. Pentru el qi aeeste

diseufii erau utile. La urma urmelor, dineolo de lnstreiufirile pe

earre le aveau de tndeptinit, acefti emisari erau qi ei mmeni,

er&u pi ei profund nemultumiti de situatia din Rominia, aveau

;i ei ofurile lor. A$a e{, dupa ce puneau lntrebtrrile pi streerrrau

mesajele voalate crr eare ii trimisese Seewitatea, abia agteptau

sfi-gi vepse naduful, sf, se ph"q!,d" mai tot ce era pe aeast gia

sfi relateze o sumedeuie de fapteheale rc1nezentind astfel qr ei o

fmrte buna sursa de iaformatii. 'Lista vizitatorilor diu tari, cu care s-a latilnit lloel de-a

lungul eelor peste 20 de aai tn care a foet direetorul departa -d.

mentului romi-nese al Europei Libere, este fm.rte lunga gi- i----.\:Ih.

'U

='

:a,E

=

4-


52

acopera o largt paleta socielfi gi profesionalt. Mai pufin

mmeitui $i farad pentru simflul mdiv et acegtia nu ealatoneau

dectt tn mod exeepfional tn strtrinttate, de$i au existat gi

printre ei oameni eare au venit si stea de vnrba eu "direetorul

postului nostru de radio', MaJoritatea er&u inteleetuali -

seriitori, artipti, oameni de gtiinlt, ziaristi, - &r tru au lipsit

uiei aetivigtii politiei, iar uneori ehiar diutre cei mai eunoecuti,

ca Alexandru B&rledeanu sar Gheorghe Apostol. Pe primul l-a

tntilnit la Paris, pe eel de al doilea la Mtnehen.

Inttlnirea ctr Apootol a fct destul de dezamagitoare

pentru Noel: se agtepta sf, afle amtrnunte interesante din

culisele aparatului de pa.rtid; or, mesqiul lui Apostol a foet" de

fapt, ei sub Cearyeseu viafa iu Rminia devenise irsqrortabila,

mai ales pentru oamenii simpli (diseulia a avut loe prin tg?6-

77)1 spre deosebire de vremea lui Gheoryhiu-Ilej, pentru Gare -

sustinea Apostol - lmbunitifirea nivelului de trai al

muneitorilor reprezentase o preocnpare eentrala gi permanentt.

S-ar putea ea Gheorghe Apostol se fi foat relinut qi siuu se fi simtit foarte la largul lui +i din eauza prezenfei mele -probabil c{ se apteptase la o eouvorbire lntre Ftru oeLi - dar

I{oeI a tinut foarte mult Ga err se fiu de fafL I}e ee? In primul

rlnd, pentru ci q fost destul de iatrigat de telefonul prin care

Apostd i-a propus lntllnirea: Err era deloc cm.vins ci este

autentiq degi nu se mai afla in primele epaloaae de puterii -

cred ce era dqp anbasador ta Argentins - utr perlronqi & un

asemerea ealibru nu te eheami tn fiecare zi la telefon.fn plus,

era o perioadl ln eare prime*m multe serisori de nmeniatare

I

t:

,,,-E

==


53

din partea Seeuritatii. tlu Etiu prin ee miuune, llloel lneepuse str

fie eeva mai cireumspeet gi se temea sf, nu i se tntindi o eurst.

G al dollea rtn4 adresa data de Apostol pentru tutilnire, era pe

o stradi ln plin gantier, destul de prost luminatf,; pe deasupra,

iloel nu qtia cum arati Gheorghe Apostol. Avea, deei, neaptrratf,

uevoie de mine pentru identifiearea percoauei.

Indiferent lnsf, de aeeste xni.nulrte, luai ales ast"tzi, priviud luerurile dil perspeetiva timpulul important mi se pare

ctr Ghecghe Apoctol a vrut se-l vadtr pe iloel Bernard, pe

"directorul postului noetru de radio". Cred cf, aaesta este

aspeetul eare ilustreaz&. dimensiunea adev&ratf, apersotralitrtii .lui Noel, a popularitefii, lucrederii qi

respeetului de care se bueum, peste tot, ln Romi.nia. Nu gtiu

daei aeeasti lnttlnire pmte fi cousiderati ca o manifestare

disidenta din partea lui Apmtol; cert este ci a fmt un aet de

curaj, mai ales ef, ia ciuda atitudinii sale generale prudentq

eritiea la adresa lui Ceaugescrr a fct extrem de dur[.

La eapitolut 'lnttniri mai pitme6ti", le-ag menfima pe

eele cu scriitoril ilu toate, dar multe d.in ele, eu siguranfi.

iloet era eraet opusul a Geea ce se numepte o'paei.re de

noapte'. Dimineata se trezea derrreme gi din momentsl ln care

desehidea ochii, em perfeet lueid gi gata se-+i tnceapi actiyita-

tea. Ziua lui de mutrct ineepea Ia 7.30-8 - era priutre primii

care sosear Ia redaefie - +i continua (trtr-un ritm care-i speria

pufin pe majrritatea eolabratorilor) prna seara., cu o ceurtfi

pauzfl la prlnz, folcim gi aeeasta deseori pentru tntilniri de

lucru. Pe la I I noaptea, ln cehimb, i se lnchideau oehii de

f


54

oboseaItr.

Ilesigur ci seriitorii au eu totul alt regim de viati qi niei

nn manifesti vreo tnfelegere fatf, de eei care triiese ln stitullui Noel. fmi amintese et odata, au venit sa-l viziteze lliieolae'

Breban qi Alerandru lvasiue. Era prin tgzt-26. Noer i-ainvitat la mas& la resturanf pentru etr eu eram de servieiu inseara respeetivi., iar dupe aoRea a faeut imprudenfa sfi-i adue&

aeastr (nu qtia hietul de el ee-l agteap6). ctnd &m aptrrut qi eu,

dupe 12 noaptea, NoeI piea, pur 9i simplu, de somu eei doi lnsfi,

abia atunei t+i desehisesert pofta de vorbe Ei . . .a doua stiela

de whishy. lToel se uita Ia ei tugrozit, previzind ctr diseutia nu

se y& termina deeit odati eu stiela.

Marea durere a lui lvasiue em ce fuseee eriticat, tntr-oemisiune, de Mouica Lovineseu gi Yiqgil lerunea. tou"our *odisperare str-l emvinga pe Hoel ee impaet au aceste emisiuui

ln lumea seriitorilor romini, ee importanii. se arordaverdietelor date de Moniea gi Yiqgil, Si, in eouseeinfiu tn ee

situatie cibila il pusesenl critieile lon, fafi de colqgii lui de

breasla. Pe mf,surl ce stiela se golea, iar cmtinutur ei i se

ur{ea la eap, Ivasiue devenea tot mai indignat, mai vehement

Ei mai necontrolat.lo cele din urma, Breban car.e r:f,.masese

lueid, a reugit sa-l cerringt ea e timpul si ridiee'gedin[a".

Era vreo 3 dimineata. I-am eondus acasa cu maqina. L-am

dus mai tntti pe Breban, care locuia dectul de aprupe de noi,

iar dupe acee& am luat-o spre partea opusi. a magului, unde

se afla pensiunea la eare tr*.se6e lvasiue. odatr ajungi ladestinafie, Ivasiue l-a silit pe iloel sf, opreaset motorul

I

r


5s

mashii 9i l-a mai tinut de vrybf,, pref j" " orf,, lncereind din

risputeri sn-l eonvinga de aeela$i lueru:|ea nu trebuie str-i lase

pe Moniea gi lerunca sa. acute un scriitor de anumite fapte

eoudamnabile, curn o ffieuserf, cu el, deoareee tn felul asta iipot distruge Feprrtatia $i ehiar viata. Evident, Ivasiue nu gtia 9i

n^.<* (.',#7t[,-)niei nu putea sfi-pi tnehipuie e[ demersurile luiGssici eea

mai miei. gausi: de sueces, pertPu simplul fapt ea llloel nu /praetiea eerzura. lar Moniea pi Yiryil se bueirr"$n oehii lufif

de o absolutfi lneredere qi nu i-ar fi treeut nieiodah priu miute

se pune la tndoiala ori sa controleze acuratefea faptelor

laudate sau eoudamnate de ei, ln emisiunile lor. Bietul Ivasiue

nu gtia niei ei tn loe sf,-i 'tmrne', le fteuse de fapt, celor doi,

rrn rtrare compliment. Ctrei din nmptea aceea turmentattr de

aleool, extenuare gi nesomn, Noel a rf,mas cu eonfirmare&

for[ei 9i impaetului pe eare-l atr aprtecierile fieute de Moniea

qi lerunea; ele eonteaz& atit de mult, ioclt un seriitor roma.n

sa spure: de la nier"ofouul Europei Libere, ei mtr pot faee om

sau distruge. De altfel, eoafirmarea aeestui adever a venit $i

continut lnetr str vint qi din alte surse, rrn& din ele fiind

chiar Eugeu Barbu eare niei asttrzi nu eonteneqte sf,-i injure,

cee& ce nu dovedeqte deett exceptionala lor efieientf,.

$i ere ee alteeva demonstreaztr mecajul Pe carqe i l-a

transmis la un moment dat lui Hoe[, Aurel Baranga, despre

crre Mmica qi Viqgil nu mai pomeniserf, o Yreme nimie in

emisiuuile lorl "Ia *a lnjure, str spuni oriee, dar se se

vorbeasefi despre mine la Europa Libeffi?'.Pestrez 9i aeum in

biblioteee trei etrfi serise de acelaEi Aurel Baranga 9i dAruite

{

NE

s


56

eu dedieatie gi semnf,turt lui tloel, tn 1968.

Un alt viritator - de fapt, unul foarte freevent, mai ales

lntr-o anumit& perioadt - a fost romancierul Nieolae Breban.

Una din htflnirile cu el - desfnguratl acast la noi - mi-o

amintese demebit de bine" $i asta pentro ci de pufine oni tn

vlafe m-f,rtr simtit attt de stiqieniti ea atunei. Era prin yara

lui 1977, Subiectul discuiiei a fost miqearea Goma qi Paol

Goma pemonal, ea seriitor disident. Brehan i-a povestit luilloel, cu lux de ilnenunte, toatfi istoria *eazului Goma', fiind de

parere ef; eI nu proeedase bine, $i efi toemai de aeeea uiei nu ise aleturasera deeit cei eare doreau si se foloseasea de prilej

pentru a emigra. iloel argtrmenta c&, indiferent de taetiea

folosi[a, important& era initriativa lui Goma +i teria fiGolrseieventa de care deduse dovade ln dueerea ptni la eaptrt a

Aacliunii sale.'Intr.e timp re-artr aSezat la mas&. Intensitatea

disculiei cregtea. Tonul gi temperataura se ridieau tot mal

auull Breban a aruncat tn joe ultimul s&u atu: argrrmentul pe

GaFe il emsidera decisiv. Gma ar fi aetimat cu stingtreie -

sustinea Breban - pi in plus nu dispune nici de prestigiul

Egeesar peutru a fi armat de seriitori, pentru efi nu are talent.

[,a auzul aeestui artsumerrt, Noel a vizut rosu lnaintea oehilor.

llu-mi amiutese sf,-gi mai fi pierdut vrceodatf, cumpitul ca

atunci. 'De ee nu a aetionat ilicolae Breban mai bine, daei

gtie eum trebuie procedat $i are pmtigiul neeesar? a strigat

Illoel, seos din fire. Pufin importl daee Goma are sau nu

talent. El eote singurul dintre voi tof.i care a avut curajul sa

stea ln douf, picioare +i sf,-l lnfrunte pe Ceaugescu pi

t


57

Seeuritatea. Iar vtri nu v-ati sdidarizat eu eL nu pentru ei tllipseqte prestigiul, ei din lagitate." Bneban s-a lnro$it ptna tn

albul ochilon iar eu ea gazdtr simteam cf, intru tn pnmtnt de

rt$ine.

Cind s-a mai liniEtit pulin, iloel i-a eerut seute cf, l+i

iegise din fir.erd *{" indignase pe buua dreptate atitudinea , rfi/,scriitoa.ilor (aryumentele lui Br.eban - Gma tr-arte talent, n-a

proeedat oo ao{rte. - nu erau riginale Noel le mai auzise gi -arrqa sn le mai aude +i de altii), cane ru avus€sene curajtl st

i se aleture lui Goma, in schimb aeum, lu cea mai bune

tradilie romineasca, nE se sfiau sa-l critiee.

E eiudat cf, printre vizitatoril lui lloel s-au numtrat

fmrte pu[ine femei. Le pot aminti, bineiatreles, pe cintirelele

de opem lleana.Cotruba+, Iulia Varady pi Marina Criloviei, a

ceru carierf, muzieah a fct urnf,rit& de iloel cu cea mai

rrraFe atenfie (mai ales ca meloman gi sustinitor de tinere

talente), gi cu care ne-am tnttlnit, in repetate rlnduri, de-a

luagul anilor. O pot aminti, d{semeni, pe seriitoarea /^eI

Luminita Kohler, care l-a impreoimst pe lloel prin inteligenfa

ei sellpitoare, prln farmeeul gi rnfttisarea ei foarte

atrtglt@re, Tmte aeecte femei remarrcabile au nLmas iusf, ln

oeeident, Ei deci nu le pot numtra printne vizitatuii lui din

[ar[.

lnformaiiile culese astfel, erau folosite de lloel tn

editmialele oi ementariile lui; o facea lnsi ln a*a fel lnelt sinu trf,deze niciodatl sursa, nici mf,ear din contet t. Se

tuttmpla, rru arareori, ca ln rrararea anumitor lntimplari,

::

=


:::j

:]=

==::=

*E

E

G

58

despne caFe llioel eerea amrnunte mi clarifictri, cspeiii ef,i

st lncerce st se prerinte pe ei tnpiEi intro lumina elt mai

favmbile, arunctnd blamul pe unul sau pe altul. tloel av€a

discernimtntul de a uu emite nieio&ta judeeati atlta vrceme cll

nu aseulta tmte parfile implieate de a refula, din prineiplu,

atasurile la perscaa qi de a nrr faee !*ul pe carc i-l sugemu

etteodata unii, tu propriul lor interes.

O prezenfit costanlf, printne personalihiile rcmflnegti

carle il cruhu pe tloel, ori de elte ori jZ alrm in strr[iu&tate,

construiad eu eL ta timp, o autentiei relatie de prietenie, a foot

dirijorut eorului Madrigat, Marin Constantin. El $i so&ia st,

Bebe, de care me leage o veche prietenie tnm de pe yremea elnd

era.m colege la televiziune, ne-au vizitat aeasa, Be-au ehemat la

telefon, tre-au trimis mesaje din tarl sau din eelehriile lor ln

oceident. Noel, care era rrn iubitor pasionat gi un exeelent

cunscf,tc al muzicii clasice rprecia tn mod decebit aetivitatea

lui Mariu Constantin 9i performanta artistiet ereepfionala,

realizalf, de el eu corrl sau. Din mmentul lu care l-a aseultat

prima oapi, tioel a deveuit m speetator nelipsit la eoneertele

Madrigalului, pe care tl eonsidera uuul din cele mai bune eoruri

din lume. llloel a primit tu dar, de ln Marin Cmstantin - cu

dedieatie persouale, cernnrtura +i date - alburnul lui Yimel

Cosma pi o serie de diseuri fnregistrate .ff"at Stlul: priutre

ele pi Golindele destinate erelusiv exprtului - tn Rmf,nia ele

emu striet intszise - sj care vreme de l5 rni iu fct transmise

de poctul noctru de radio, la fieeare Crf,eiun, Cu attt mai mare

a fct emofia Em.strl, a membrllor redaetiei, ciud, ln zilele

I


59

Craeiunului 1989, Europa Libert ru a mai fost singurul postonafional' p. undele ef,ruia rfisunau colindele Madrigatului.

Pentru prima oari, Radio Bueureqti fli *dueea aminte de

existeuia lor; Bueuregtiul reeunogtea - dupa 40 de ani de

amnecie tohla - cf, Si peninr nomf,.ni Cilfeiunul este o mare

sirbetoare.

O altt pr.eren[t constantt - mai alee pe undele

Europei Libere, tu ealitate de eorespondent, timp de vreo 16 ani

- a fost Emanuel Yaleriu. Ata eum a mentionat singu r{*rr-*artieol de ziar, imediat dupa revoluiie, el ne-a trimis de-a

lungul anilor, spre difuzare, trurreroase materiale; multe diu ele

le-am citit ehiar eu La mierofon. Erau, ln general, bine serise.

Ctteva nu au putut fi transmise, datoritfl caracterului prea

persmal al criticilc cmiinute. llu tneape niei o tndoiala ee

Valeriu pi-a asumat ua rise serios, indiferent de e&ile folosite

pentru triuiterea aeestor artieole. Iuutil de spus ef, Noel a

pestrat eu sfintenie secretul provenientrei lor.

G afara eolaborf,rii la postul aostru de Fadio, Yaleriu a

arut $atrsa - au mai eonteazA pritr ee cnmplex de tmpreJurtri -

sfr Du fi fost implieat ln aetivitatea televiriunii, ln rnii ei eei

mai eompromitrttori. Dupa revolutie, clnd ar fi putut str-+i faetr

meseria cu eongtiinl.a eurati gi sA devinf, coreslpndentul

dieial al Eurrcpei Liber.e - Emanuel Yal€piu a preferat si se

puna in slujba minciunii, G& dir.ectw general al televiziuaii

rtxntne. Ce l-a putut determila pe rm {rm de vtrsta lui, bun

reporter Ei ziarist profesionist, sd sornpronitt tot ce a realizat

ptnt atuuei cE rtitea riseuri, aceeptlnd sfi practice &magogia gi

d*'

?


60

oportutrismul? Onorurile uoei funetii? Ambitia? Puterea? Mi-e

peste putinl.f, sf, itriel€. Afarrf, doar daei Valeriu eonfundt

eariera eu earierismul. $i tnea eeva, Se tuqeale profund daea ipi

tnehipuie ef, Noel ar fi interpretat altfel cmportamentul siu'post-revolufionar sau ee l-ar ii tratat cu mai multatngaduinffi deett actuala cmducere a Europei Lihere (cum a

Itsat sf, se inteleagf, din arelaqi artieol), iliei lloel Bernard nu

ar fi aeeeptat st primeasea "indieatii" de la domnul Silviu

Brueani cu atlt mai mult cu clt ln contaetele, directe sau

indinecte, avute ln deeursul a"uilm, rcest persmaj nu i-a lnsat

eea mai stralueitt impresie,

O meutiune specialt, printne vizitatorii fideli ai

lui tlml meritt maestrul fotqgrafiei, Im Mielea, cu care s-a

infiripat o relatie de simpatie pi amieitie. El se vedea cu Noel

de cite ori avea prilejul si-l tnttlneasetr - i-am avut qi

mspeti [a uoi acast pe lon Hiclea gi pe sofia sa, aetrita Lueia

Mureqan - iar de clte ci pleea tn str:f,infitate ti trimitea cel

pulin o vedere. lioel tI apreeia ia mod deosebit pentru ereaiia

sa artistiea (eu reltretEl ci un astfel de talent era Si'fotqgrafde eurte') ;i-i prefuia superbele albume de fotqgrafii, pe c&pe

le lnstrez gi astizi fn hiblioteel, tmte daruite de lon Mielm

cu dedieafie persmala, datate $ semnate de autor.

lioel prefuia talentul +i respeeta artigtii buni,

indiferent daet er:a vonba de muziea, teatru sau arte plastiea

illu a eristat manifestare culturrla rominesef,, undeva ln

Euroln, ba uneci chiar tn Ameriea, la carle $t nu fie pneaent. La

turneele teatralg cel putin, era nelipsiL Teatrul ilaiioual [awww.arhivaexilului.ro

61

Florenfa; Teatrul Munieipal la Paris, Regenshutg (Germania],

Berlia; Teatrul de Cmedie la Bertin; Teatrul Nottara la Paris.fl

inteneca +i teatrul tu sine performaula ar4isticn a aetcilm gi

qizcilc, dar 9i si-i ermm.se& peremal - ln masura pmibilului

- pe mmenii r.espectivi. Aeest 'pcibil' varia fmrte mult in

funelie de mmentul dat Uneoryi, instrueliunile primite tnainte

de pleeane le permiteall aali+tilc sa fie prietenoqi gi sf, aeeepte

invitaliile nc.stre1 Alteoniy'impotrivf,, le interziceau eategorie

sa aibe, ln vreuu fel, de a face cu noi.

ln anul 1975, Teatrul de Cmedie din Bucur.eqti a dat

eiteva speetaeole ln eadrul Festivalului de teatru de la Bedin.

Am pleeat acolo si le vedem. Era un moment de relaxare.

Dupe un speetaeol, ne-am tntilnit eu toattr trupa la o petreeere

dati de impnesarul ei, G&nB, printro amuzanti coineidenfi, s-t

dovedit a fi o veehe prieteuir a lui Hoel, pe car.e nu o mai

tntilnise din tinere{.e. A fost o seanf, minunati; am stat de vorbi

cu toti aetorii, bineinleles rru despre politiefl: turnttorii erau ;iei de fafi, fam tndoiala.fn alta sear&, dupir alt speetaeol, am

fmt iuvitati de aetmi, la hotelul unde er&u eaza[i Si, ln anmera

unuia dintrc ei, in canp s-a str.l.ns tmtfl eehipa, am petreeut din

rqr o searlfi extraolditrar[. Niei de data asta nu s-a diseutat

polifiea, S-au ponestit baueuri ql intimphl,fl hazlii diu teatrr, am

r{s eu laerimi, am spqrorrf,it men6te gi prietenegte, desprre elte

ln luntr Si in stele. Direetqrl tmtrului, Lueian Giurehescu gi

scenollraful Dan lliemfeanu ail aceeptat, intr-uua din zile,

invitafia lui iloel de a lua rnasa lupreuntr gi-mi amintese e[

diseutia a fct fmrte emieaii, iar atmcfera pltreuti pi relaxattr.

1

I


62/\In anul urmtrtor, a venit la Festivalul de la Berlin,

Teatrul Munieipal. Ne-am dus din nou. Atitudinea actmilon se

sehiubase insil era lim@e ca li se dtdusem instmetiuni strietesd nu aiha uiei un eontaet eu noi"G holul teatrului, am ca.dt omultime de fignri eunmeutg mane par{e din r.eopeetivii actcilmi fusesere colegi de Institut. se dtau la nrf qi lasau capul in!r' stinjenif-i, fiindu-le friee sa sprna maear 'buna ziua", ?n

aeeastd atmoefer& penibile qi inghetat&, un euplu doi aetoriearqe uiei mdear nu-mi erau prieteni apropiati, au traversatholul teatrului, sub privirile tngrmite ale colegilor lor, auvenit direet la noi pi ne-au imhmtipat. Erau Mariana Mihut qi

vietor Reheagiue. Ne-a bucurat pi ne-a uiqeat enorm gestul lorde prietenle gi euraj. NoeI le-a spus e& i-ar faee mare plaeere

se-i invite la luasfi, dar nu gtie daea ar fi oportun pentru ei.

Mariana gi Yietor au ee'eeptat invitatia lui NoeI *i a doua zi Iapriuz tre-am tatilnit Ia un restaurant. A fmt o eonversa[iefoarte ealda qi amieala. La utr moment dat, Nml l-a tntnebat pe

Rebergiue: 'cum se faee c[ dumitale, spre deosebine de totieeilalti *l€i, nu [i-a fct friet s[ te intilneEti eu nci?".La Gare

Yietor l-a mspuns: "Domnule Bernard, eu tru vrear s[ faccartem deett pe baza talentului meu. Aga cd mie nu arce de oe str-

mi fie friea".

I-em auzit pe mii reproqtndu-i lui Rehengiue tipoa de taet,

tn lqgetuE eu sulul de htrtie igieuiea pe mre l-a oferit, dupa

revolutie, lntr-o emisiune a televiziunii, celor cape aveau

nevoie sf, se gteaqga La gura. El ava. dreptul s-o facd. Ag vrrea

str le aminteee - daetr au uitat ctrmya - ci victc Rebengiue

T

I

I

,

' /'a - )2n'

,'h4r -bY:<4L z

## 'l'14t"

' .r-. ,l: --:r-t,\ --r-lLk


frI

este urul dintre pufinii oameni din teatrul rom0.nese care, ilanii lntuneeati 9i lxniei la eane a fct siluiH trara, au avutcoloan[ vertebralt Si gi-au,pistrat demnitatea, refuzind se se

prostitueze.

Interesul profund gi eonstant pe eare-I manifesta fate de

eultura romflneasei gi importanta pe care o atribuia artei gi,

implieit, creatcilc ei, sint perfeet ilustrate intru eomentariu

seris de Noel, dup{ ee a vtzut la Washington, speetaeolul pus iuscena de Liviu ciulei la teatrul Ar.ena stuge eu 'Hamlet" de

shakespea*".1o 'New York rimes'aptrruse o eritiei extrem der\

elogioasf,, $,h eare se afirma textual ei: 'spectaeolul eonstituie

nu Drrmai triumful unei stagiuni, ei *i al unui deeeniu.' La ?aprilie 1978, tn ajunul vizitei pe care ceaugeseu rrrna s-o faef,

tn statele unite, Noel pleda la mierofonul Europei Libere eauza

leatrului rom&nese:

"CeI mai talentat regizor romin realizeazi, deei, ineapitala statelor unite triumful unui deceniu, in timp ce lnRom&nia se diseuta, in presa culturali, criza teatruluiromanese. E oare natural ea teatrul rom&nese sa infloreasea Ia

washington, in timp ee putrezegte Ia Bueuiegti? $i daef, nu enatural, atunei eine e de vini ef, luerurile se tntimpla eraet

a$a?

La ineeputul sapFmiuii viitore, pregedintele Rmi.niei,dl. ilicolae ceaugescu, va ateriza I,a whshingtm. Daea marele

srrcces al lui Liviu ciulei i-a fost adus la eunoglinti, vaconstata ctr acest rnare regizor romin s-a dovedit eel mai buu

ambasador pe care Rom&nia l-a trimis ln starele unite, de

I1>


64

multe yreme lnemee. Niei despre dl. corneliu Bqdan 9i aiei'despre dl. llieolae ilieolae, orieare ar fi meritele lor pe cars

dealtfel nimeui nu le contesti, ru s-a spus ce ar fi realizat, lndoueniul lor, triumful unui deeeniu. Daei, dl. ceauqescu arputea sA onoreze cu prezenfa sa acest speetaeol, eonsiderat

epocal de unul din marile ziare amerieane, este absolut sigur ea

ar reda teatrului rom&nese curajul care i-a foot sistematie

distrus in ultimii ani, i-ar insufl,a tnerpderea de ..r##rri"pentru a putea s-o porneasei din nou - nu ln strtinf,tate, de

data asta, ei ln Rominia - pe drumgl marilor realizeri artistiee

de eare ecte per{eet eapabil. Daei, pe deasupra, dL C,eau$eseu i-artntinde mina lui Liviu ciulei 9i l-ar invita ss revina aeasa, Ia

eI in tarl - und.e, d{altfel, dl. Ceauqescu afirme mereu e[ este

loeul tuturor romonilor - gi revenit la Bucuresti l-ar lndemna

sf,-pi sufleee miueeile gi si s€ apuce de treabe, aceasta ar putea

constitui uu semnal pentru ca Lueian Pintilie, Ylad Mugur,

Radu Peneiuleseu, Andrei $erban, solii Boruzescu, soiiiOroveanu, Floriea Mtlureanu +i atitia altii, se se intoarei +i ei

in tara ri sa-+i dea eontributia la desehiderea unui nou eapitol

stmlueit ln istoria teatrului ronflnese."

Vizitatorii din Rom&nia veneau, de obieei, lnrir.eati cu

elqgii Ia adresa Europei Libere 9i a lui I[oeI. Apreeierile lor tifaeeau plaeere, dar laudele lor nu i se 'urcau la eap', Critieile

erau mai rare. Noel igi stimula interloeutorii sf, Ie dea glas 9i iiasculta eu multa luare nminte. Cum se ln$lnea eu el, fieeare se

grf,bea si-i povesteasei baaeul eu Ceaugeseu $i tAranul, erezind

ci-i ofert o pnemiem. Dra tungul anila l-a auzit de nenumirrate

{A


65

orl llu-l $titi?

Ceau$eseu ajunge lntr-o zL lntr-un sat li bate la ugai

unei case. Ii desehide un tiran care ll privegte tntrebator. "Nu

rna r'ecrrnogti?" tntreaba ceaupeseu.'Nu", rh.spunde tiranul. "Bu

slnt eel caFe va yorbe$te ioti ziua la radio'. 'Marie, strisagiranul. Haide repede iucoaee e-o venit iloel Bernard!".

Nd se rmuza $i em bueurs ca rm gedar pe care tl laude

profesoara. Aeeasta glume era dovada popularita+ii d$are se*

bueura tn tare 9i a emfirmerii pe caFe o dtdeau talentului Si

dtudrii sals aseultttcii ld din Rsnnnia Ca unul a eArui singura

ambifie era si-i slujeasea, ee-fi putea dori mai mult?

t

J.

:


CEAUSNSCU

In eioda pirerii generale, lmpartrgite de majoritateainterloeutq{lu lui atit din Rmnnia eit Ei din strainnhte, e&

c-eaugescu e un cretiu gi u idiot, Nel iI emsidera o personalitate

eompleri qi un om politie ietit diu eomuo. il "rootea

primitiv tdar foarle inteligent, giret, ettrem de abil cu rrn ertraordinar

simt aI puterii; ln aeest sens, dtdea mereu ca erernplu politiea

lui Ceau$eseu de rotatie a eadrelor, care Du avea, tn fond, altseop deeit eonsolidarea propriei puteri.

tmi amintese ee surprins gi plieut impresionat a foet

1

fNoel de eonferinfa de prese data de ceaugeser, iD eursul viziteisale din 1978, la washingtm. G eiuda faptului Gf,, de obieei

eind vorbea liber, nu era ln stare sa lege doui fraze, si faea un

aeord gramatieal eoreet gi ca pierdea firol lqgier lneepind sibata cimpii, la aeeaste eonferin[f, de presa ceaugescu a fmt

intelknte

,fi

F't-^:{<aAs

::::::

=::::

===:

_=

:

E

spontan, a dat rispunsuri la obieet gi a $tiu1 sn

'fenteze" lntreberile mai "delieatel

illoel au i-a pus niei atunci gi niei eu att prilej - ar fiavut multe, etei a fost prezent la buut parte din vizitele luiCeaugeseu in oceident - vpeo lntrebar".G sehimb, intr-uninterviu eu llloel, difuzat Ia Europa Libera ln deeembrie 19?6,

Sorin Cunea i-a propEs urmatoarea ipotezl: 'Noel Beruard,

.L

==www.arhivaexilului.ro

67

presupuDtrrd ca ai fi tn situatia de a pune o lntrebare - unri

singura - h eadrul unei eonferinte de presf, organizata de di.

Ceaugeseu, care ar fi lntrebarea a.dresata gefului statuluirom&n?".Respunsul lui NoeL *Poate ca a$ htreba de ee au fostlneuiate documentele congresului al lX-lea al pcR, Gongres

finut sub conducerea d-lui ceaugeseu, ln lgo#A$ lntreba de ee

nu se nespeete asttzi, Geea ce s-a spus atunei pe tena eondueerii

coleetive a statului pi,a partidului? n" ce Du se apliee astf,zi,

ceea ce dl. Ceaugeseu a deelarat atunei: $r.aoti." tntregiinoastre aetivitf,ti a demonstrat e[ oricit de edueatf, sau

competent& ar fi o persoana, aeeasta nu yrcate st rezolve toate

problemele, sau, ln cel mai bun eaz, vra faee gregeti.'fa+ htrebade ee aeeste deelaratii, de ee aeeste doeumente ale Congresului

al lX-lea nu mai slnt aeeesibile niei macar aetivistilor de

partid, de ee nu mai sint predate in *edinlele de partifl" Sorin

Cunea: " De fapl aiei au fost patru lntreberi. Iata, sint generos,

tmi dau ssam& et mai ai se-l intrebi gi alteeva pe dl. Ceaupeseu.

Ileei renunt Ia lntrebarea pe care, poate, a$ avea eu dreptul s-o

pun in aeeeagi eonferiutf, de prese. Deci, puoe d-ta o noue(rntr.ebar$".'Egti optimist, Sorin Cunea, i-a replieat Nel. I-a;o* "r"tili ferieite gi Ia multi ani."

lloel era perfect de aeord cu eei care susiineau cfi.

Ceaugeseu este paranoie. Istoria a cunosc o{n"tfioUiconducitori iuteligentri, dar paranoiei. Chiar prea multi. Din

lncate, uaa n-o erelude pe alta. Paranoia lui Ceaugeseu s-a

aeceatuat eu timpul, ajungtnd la parorism in ultimii ani; dar

ea a fost aecentuata Si de un eult eraeerbat al per.sonalitatii,

,iii:

?P

?

?

{o.

::

tr


68

de eare. trrr au fost deloe strtini eei eare l-au promovat. cu elt rt

devenit mai degtalat acest eult, eu afit a luat proportii mai

neagteptate gi pam.noia lui, pentru ce el tnsugi ajunseee sA

creade in imlurile de slavi. ridieate ln onoarea sa, lnmasearadele lnseenate, eu voevozi, popor, ehei de eetate, ptine pi

sare, ln eomparatiile grotegti gi absurde, eare-l alaturau eelor

mai stri.lueite persoualitf,ti ale istciei. Faptul cf, ceaugescu

pierduse de mult oriee eontaet eu realitatea, o dovedegte, poate

cel mai plastic, acea parrodie de pr'ces Ia eane am asistat eu

to0ii prin intermediul televiziunii. cred ef, reaetiile lui, aeolo,

sint eoneludente ln aeest sens. Ceci Ceau$escrr uu mintea clud

lngira toate binefaeerile cu care i-a ferieit pe romini:elucubraliile pe care le debita, reprezentau pentru el oconvingere profunda.

iloel ar fi dorit mult st aiba prilejul si-l cunoasef,

personal gi sa stea de vorbe cu el. Ce-gi p:"-i1".:- dintr-o astfel

de diseufie, e greu de spus. Cert este lnsi ef, nu s-a lAsat

nieiodata eonvias de cei care lneercau sa-l facf se ln[eleaga ea

oriee dialog cu Ceaugescu este erelus din start; e& eI este prin

ereelenli un tip eolerie, iaeapabil si aseulte utr argument orise duea o c(mvensatie civilizati. Pentru Noel, orieine era un

interloeutor poteufial, iar lnerederea lui in resursele dialogului,

era Demtrginite. Principiile demoeratiee erau allt de puternie

itrredAcinate ln mentalitatea lui, lnelt nu putea, pur gi simplu,

s[ coneeape ce eristi pe lumea asta $i speeimene total inapte

si eomunice nc-mal cu semenii tor. O&ttfel tn lg?S, cind a,(

avut loe la Helsinki eonferinfa pentru seeurilate pi cooperare


69

ln Europa, Noel s-a putut eonviage cu propriii lui ochi ea'

ceaugeseq nu comuniea normal niei miear cu anturajul sau

imediat. De la loeul lui, aflat la baleon, iloel avea o privirepanoramiei asupra delegatiilor oficiale din sala Finln.dia, unde

e-a desfagurat eonferinta. Dac{ Brtejnev sehimh., din eind lnctDd, tn modul eel mai firese, elteva cuvinte eu Gromiko sau eu

alti membri ai delegatiei sale, daee eeilalli refi de stat gi partid

eomunigti mai diseutau ori se arnuuau eu ai lor, ln rindul unde

se afla delegatia romflne, domnea o atmosfere de ghiata. G,*"ceaupeseu gi restul delegatiei era o prapastis uu eatadiesea siIe arunee celorlalti membri niei mi.ear o privire. Dispretul,

arygatrla $i desestsideratia cu carre iSi trata ptn[ 9i eolaboratorii

eei mai apropiafi, erau evidente. ca dSttfer 9i slugf,rnieiaAdezgusttto&re a subalteruilor. Ceaugeseu gedea pe primul seaun

de linge culoar. ori de elte ori ll trimitea p€ r.retrnul dintre ei,

printr-un ordin seurt, si se intereseze de eeva, si duei ori siaduea ceva' aeesta nu treeea nieiodate prin fata lui ceauges€u,

chiar daee loeul lui se afla alaturi.ti deranja pe toti eeilalti

colqgi, eare trebuiau se se ridiee tn pieioare ca sa-i faee loe, intimp ee 'geful" qedea impasibil, ca gi crrm ar fi fost eit se poate

de firese ca aga se se petreaef, luerurile.

cu aeeeagi deseonsiderafie, de paree ar fi fost slugile tui

;rersonale, li trata ceu;eseu $i pe oamenii presei. I}e elteva ori,Noel l-a lntilait, eu prilejul aeeste vizite pe ceespondentul

televiziunii, Ilie Ciureseu. La washington l-a invitat ehiar la

mase, dar Ei l,a Helsin},i a reu$it se stea putin de vorbd cu el,

tn holul Fialandiei. Ilestul, ca se tnteleagr perfect la ee regim

).

1


kr;A6qaa nre/,"*./L zruu )televiziune oeeidentala, ea si Du mai vorbim de cea amerieane,

comenta ltioel,)6F ii pozitie soeialt gi materiala din

eele mai sigure pi reepeetate; pe cind el faee toate.muneile, de

la reporter la eiritm de bagaje 9i, deqi celetore$te ln tmttlumea, nu se aleg" eu nimie.

tot"-o corespoDdenl.i trimist atuaei de Ia Helsinhi, rfoel a

lnregistrat 9i alte impresii: daef, nu mai pitoregti, eer pu[in mai

agreabile. Amintea de prezenta impunf,toare a maresalului Tito,

'drept ca rrn ofiter de garda", bronea! lntr-o superba uniforma

albe; de ospitalitatea neobignuitt a pregedintelui finraudez

Kekonnen; de "elegrrnla moderul a selii Finlandia, eapodopera

arhiteetoniefl a lui Alvar Aalto'; de "vrenea aproape tropieala,

ca gi ctad o putere de undeva, de sus, ar fi wut sf, topease[

ultimele rema;ite ale rizboiutui reee'.

Caugeseu a figurat de multe ori, eum era a{attfel +i

firqese, ln comentariile lui Noel. to g"o"ol, ii laudJ*trrrouet[ernf,, pe care o eonsidera independenti gi eurajoase - nu afost uieiodate de aeord eu teoria dupa care ceau$eseu ar faee

lreul ru;ilor. tn aeelaqi timp, insf,, tl eritiea vehement pentru

politiea internt, profund restrietivf, gi megalomnn&, eare dueea

[ara la faliment gi condamna populatia Rominiei lapauperizare gi, lu eele din urmf,, ehiar la o rriali de mizerie.

Vci eita, tn emtinuane, clteva fr:agmente dinl1-sn editorial

seris de Noel in ianuarie 1978, elnd ceausescu a tmplinit 60 de

ani, gi eane er.ed ei neprezinti chinteseuta analizelor sale pe

aae&dhL #ab ,

70

1:

zJ

L


[ "Indiferent de sentimentele pe care le raeerei fall de.I( personalitatea eomplexa a d-lui Ceaugeseu, eert este ef, e vorbaI

I ae un om politie ie+it din emuu., car,e gi-a pus amprrenta peI viata politiea a $erii gi a jueat un rol important, atit ln

relatiile dintre natiuni, ett 9i ln eele dintre partidele eomuniste.

Attt pentru romtni, elt gi pentru striini, dl. Ceaugeseu $e

distinge, ln primul rtad, prin politiea sa de independenlinatioaala'.

'Aceasta @itiea independenti., car.e gi-a gasit erpresialn nenum&rate oeazii, i-a cigtigat d-lui ceaugeseu eit gi

, Rominiei un pr.estigiu eonsiderabil pe plan internafional. un

I

\ David care rezisti unui Goriat este lntotdeauna popular. IvElv rglvlusqulti.l PuPuIIlr. I

Prestigiul pe eare dl. ceaugescu +i l-a eiptigat datorita politieiisale de independenti nationali, prestigiu dobindit atit tnstriinnhte elt gi tn [am, tot dr. ceaugeseu qi l-a subminat, dinnefericire, prin politiea sa interne. Daea pina acum, instrf,initate eel pu[in, ceaugeseu insemna independenE fafa de

uniunea sovietiei, asttzi ceaugeseu lnseamni de asemenea uD

standard de vialt redus pentru poporul romfln, un eult alpersoualitf,fii eare depapeqte limitele ratimalului 9i frizeazaabsurdul, un stat stipinit crr o mint de fier, tkabosi""uoriei.ror tendinfe de demoeratizare gi un par[id politie, celeomunist romAn, care nu mai are deeit o singuri personalitate,

ieeea a eonduettorului stu. . . Agadar, bilantul aeesteipersonalimti politiee eomplere gi iegite din eomun, anle o seriede parti fcrzitive 9i negative. Dovada eea mai buni et, dinperspeetive romeneasca, parf-ile n€ative pFecumptnese, este

?tq6t"'-Ii Crrl{

(hwq n^r*h,,.{qr,r&

|oud.,,,,,uL. *',rr,rr.,..,,

t r, fr .p,,r,,agaSt4' |

,)


72

faptul ei mqioritatea figurilor eulturale mareante au evitat se

clnte ln corul laudelor gi elogiilor din ultimele zile. Dovada eea

mai bunf, ce 9i din perspeetiva iuternationall aspeetele

negative lneep s& fie mai bine cunoseute, este.faptul ca..

et'euimentul ceruia presa romintr i-a eonsaerat volume lntregiin ultimele douf, stptf,mtni, a treeut aprupe neohservat de

Presa internationala, $i atunei elnd a foot observat, Geea ce s-a

remareat a fost eultul personalitf,tiil Ac"esta este, deei, bilantulinterimar aI domuiei - cuvrntul nu este ales taHmplator -.Atsomnului ceaugesen llaei presa de partid gi-a spus cuvintul,istoria mai mmlne si se pFotrunte. B eert ei verdietul ei va fimai nuantat."

ce efeet aveau aeeste ementarii asupra lui cau'eseu,ered ee reiese, eu prisosiutf,, din eapitolul umitor.

L

:www.arhivaexilului.ro

SECURITATEA

Ifli s-a pfimt tntotdeaua gneu de erezut ca Eurqa Libertr,

uniea institulie de oporitie politiea fata de regimul Ceauteseu,

sf, fi scepat de infiltraFea securitf,tii. cmfirm&r'ea adusa de

genenalul lon Mihai Paeeln, prin cartea lra 'orizmturi Rqii",asupra obsesiei lui ceaugeseu de a Gompromite Europa Libera,

de a o arunea Ln aer - Ia modul eoneret - si de a-i anihila fiziepe ziarigtii ei eei mai supamttri pentru rqim, tn speE llloet

Bernard gi EmiI Georgeseu, rru mai lase loc niei unui dubiu.

Imediat dupa veninea uea la Radiq ln lg?0, tmpotriva luitlel a fct lpnsati o adevirata r"mlnniq eu seopul discr.ediHrii gi

indepartarii lui de la emdueenea departamentului rom&nese. Ea a

debutat in coloanele unei publieatii ertremiste din eril -stindardul - si a continuat ln eadrul departamenturui, prinpltngeri eontra lui iloet adresate eondueerii amerieane gi petitiisolicitind o eomisie de aneheta care si eramireze situatia din

eecfie gi atmosfera "iatolerabila" de lueru eare ar domni aeolo.

unele scrisci erau rtrmime IIe dtele au fct aduate semnf,turi

de la membrii redae[iei, etploattudu-se ln aeest scop

slrbiciunea unora 9i nemultumirea inerentt a altora (inerentt,

pentru ce nu eristi pe lumea asta direetor eapabil sa-pi

multumeasee toli subalternii). Ctnd nu s-a puttrt altfel, s-awww.arhivaexilului.ro

74

reclrrs Ia intimidare gi ehiar la metode de-a dreptul neeinstite'.

Fosta mea colegi, Irma Kurdighian, Drr gtie euglezegte. S-a

profitat de aeeet lueru, eerindu-i-se st serDneize o serismre,

redaetah tn limba engleze, ln eare i s-a spus ef, ar fi vorba de

imbunnttlirea climatului de Bunci. gi a atmosferei dindepartament. Ulterior, Ir-s a aflat de Ia alti eolegi c[, de fapt,

semnase o petilie pentru destituirea lui lloet. Indignati ef,

fusese tras& pe sfoara, s-a dus eu o falei-n eer pi eu una lupamint la autorii petitiei pi a eerut sa-pi retrsga semndtura.

Din paeate, nu toti eolegii mei sl.nt luzestrati eu aceea$i eoloana

verlebrala ea lrma gi alii citiva, care au refuzat eategorie si se

preteze la aeest joe.

Rezultatul imediat al eampaniei a foet inveninarea

atmosferei, dezbinarea membrilor departamentului qi

eanalizarea energiei lor ln eerturi pi eonfliete artifieial ereate.

Aetivitatea redaeiiei nu putea deeit sa sufere, ceea ce gi

repreuetrta probabil unul din obiective. Cine anume dintrepers@nele angajate in fruntea luptei era agent, eine fusese

racolat pe baza de gantaj ori emstrtngene psihotqgiet $i eine

era folosit doar ca un instrument ineongtient, exploatindu-i-se

in aeest scop ambitia, oqgoliul vanitatea, invidia, infatuarea

sau pur gi simplu prostia, nu am de unde s& gtiu. seeuritatea

Drr avea bunul obieei de a-gi lf,sa eartea de vizita Ia locul

faptei 9i niei de a lipi etichete de prezentare pe frunteaeolaboratorilor sai Ct ei au eristat, Du am tnsi niei o tndoiala.

Ceei nimeni, dintre adversarii lui Noel, nu dispunea de un

mobil eare sf,-i $rstifiee invergunaFea, perEeverenta diabolieawww.arhivaexilului.ro

75

vneme de zeee ani gi mai ales riseurile ertrem de grave, as@ace. .

o logiea elementare mf, oblige sa tin seama de lntrebarea

esenfiala, de la care rneepe de obieei oriee elarifieare: quie

pnodest? (fui sevegte?).

Noel nu-mi tmperhgea benuielile, iar rationamentul meu

nu-l emvingea. Avlnd o fq.matie profund democmtiea, fiindlnzestrat ctr rrn fairplay rnn&scut gi netn[ind nieiodatf, lnRsnAnia cmunistl. ln eiuda cunqtinf-elc nmple gi a intelEentei

sale, Illoel nu putea congepe ei seeuritatea Du epa o primejdie

abstraeti, ei una foarte conere0f, eare ll ameninta direet.tr

D9!eeea, eiuta motivele aeliunilor eoneertate tmpotriva lui,mai eurind tn earacierul oamenilor dectt lntr-o strategiedeliberati de destabilizare a Europei Libere. Am avut nevoie de

peste zeee ani gi de 'colaborarea" inteDsfi a seeuritttii pentru

a-l eonvinge de eoatrariu. Era lnsf, pr.ea tirziu. smrta ti era

peeetluit& ti nu e delc erelus ea autorut se fi fmt aeeeasi

Seeuritate, care +i-a dat attta osteneale si-I neutralizsze.

[,a lneeputul primaverii lui l9?8, rn-8 elutat la telefon

Aristide Buhoiu. se afla la Munehen pi ii era foarte dor si mf,

vadn (fuseserem eolegi la Televiziunea Rom&nfi). Bineinteles ea

nu l-am enezut. tn eei opt anl de ctnd tr':[iam ln Germania,

trecuse de multe ori pe aeolo ln "drumurile sale europene", dar

nu ma cf,Etase niciodate. Mi-a mai spus ce ar yllea str-i fae

eunogtinti eu tloel. Aga mai rnelgea.

Permaneut interesat st se tntilneasee eu romAni venitidin fari gi ferm eonvins cA un post de radio nafional, ea

Europa Libera, nu se poate conduee de Ia Mtnehen altfel deeit

c

Y

I


76

simtind fare lneetare pulsul Rominiei, iloel a aeeeptat imed,ia{

se-I primeasc& pe Buhdu. L-am invitat la nci acasf,. Din diseutiea reiegit destul de elar ef, tatona terenul, lncereiad se afle ln ee

mesura l-ar interesa pe Noel o cilfitorie Ia Bueuregti. Asta eramisiunea cu care venise. il-ar fi putut gesi un teren maipropiee, eeei Noel nu-gi dorea aimi6 mai mull deeit st vizitezeRom&nia. Vezmd eum stau luerurile, Buhoiu i-a spus en ideea ise pare realizabilr li ef, de altfel $tefan Andrei, pe atuneiministru de externe, ar fi rn favoarea unei asernenea initiative.S-au despartit intelegi ea Buhoiu sf, comuniee la Bueur"egti

aeordul lui Noel, urmlnd ca apoi si se lutilneasef, din noupentru a diseuta demercurile ulterioare.

tooa de pe vremea ernd ma aflam rn Rominla se vorbeacu insistenta ce Buhoiu ar avea grade tn seeuritate, Iuerrr carenu-i era binetntelee niei lui str:f,in. fmi amintese ehiar ei,odatt, diseuttnd subieetulr n€-i mlrturisit ce pina gi prropria

Iui mam& il intreaba dace este adevirat ee se spune.

ultima tnttlnire cu Buhoiu a avut loc Ia viena, dupa

rrtrmltrerea gereralului Paeepa ln (hcident. lioel m-a luat eu el.stind Ia masa toli trei rn restaurantul hotetului saeher, I-emlntrebat eu o mutrf, fmrte serioasa pe vechiul meu coleg

Aristiea ce pepere are despre'stolul de vrtbiot"" eare-qi luasezborul tnapoi spre ;ntrie, tmprtgtiat ca de ua gloute de vestea

fugii gefului Securitetii. Me refeream Ia agentii gi din ()ecident

rare dispipuseri peste nmpte, lisind ln urma lor magini,loeuinte, lntr-un eufint, tot ee agonisiserf, de-a lungul rnilorprin tDuDGi cinstita de spioni. Reaetia lui Buhoiu a fost

t

f

:


77

uluitoarel"Ila, mf,i, bietii oameni ! Igi taeropisera 9i ei o situatid,gi aeum au trebuit s{ lase, seraeil totul balta Si se pleee aease!,.

compatimirea lui era sineenf,: tonul seu nu tnlda niei eea mai.miee urmi de ironie.

Atunei, Ia viena, Buhciu I-a infomat pe iloel ea yizita tuiln Rom&nia primise tmte aprobarile neeesare gi ei estebinevenit orielnd doreqte. Era doar rqgat stt tateleagt ef, uu i se

poate trimite o invitatie ofieiala gi se aeeepte una de la ziaristla ziarist. tmi tnchipui ci s-ar fi gasit tn Rominia gi altjurnalist, mai repreieentativ deeit Buhoiu, doruie se-l invite pe

Noel Bernard (mai ales ef, era cu binecuvintarea partidului).Poate tnsa ee Buhoiu prezenta arte arrantaje. iloel i-a raspuns

ef, trebuie s& discute eu direetia rmerieana a poetului de radio

;i l-a intrebat cum Ixnte si-i comuniee nf,spunsul. La careBahoiu a scos din buzunarul hainei o earte de vizita, eu adresagi numarul lui de telefon din Bueuregti, gi i-a tntius-o lui Noel.

'Foarte simplu. f-i a"ti m terefon aeasal cum au mai spus,

NoeI se tntilnea cu multa lme din Romfrnia, iar unii vizitatoriaveau ehiar funetii de respunderre. T*ugi, nu i ce mai tntimplasepinl atunei ca eineva sa-i propun& si-l eheme la telefon laBueuregti.

crnd, entuziasmat de perspeetiva cilatoriei ln Rom&nia,

s-a adresat vice-pregedintelui postului de radio EuropaLibera/Libertatea, Ralph walten iloel s-a lovit de uu r-efuz

catqgorie. Ralph ru se aritase nici initial prea lnetntat de

aeeast& ideq aeeeptase totugi ei reflecteze asupm ei. Aeum

lns{ o respingea fera drept de apel. iloel Du era omul eare st se

t

-


78

supuDe fera si erieneasef, unei interdictii. Tinea cu tot'dinadinsul si afle motirrul. gi dupr multe insistenle, l-a aflat.Avtnd temeri cu privire la bunele intentii ale regimului de Ia

Bueure$ti fatre de tioel, eondueerea Europei Libere i.s-a adresat

generalului Paeepa, cerlndu-i pf,rerea. Avizul siu a fostnegativ: era ferm emvius ei lui iloel i se lntindea o cursa.

kofund deeamtgit, dar tntelegind raliunea renuntirii la vizitasa in Rominia, NoeI l-a ehenat la telefon pe Buhoiu, dupl eum

se inteleaesem, si l-a informat et deoeamdata ea Du putea s[aiba loe. Diu neferieire, iloel nu a mai trait destul pentru a-gi

putea tmplini rreodata aeeast{ mare dorin$.

Paralel cu campania din departamentul rom&nese alEuropei Libene se desftguna o alta a eirei intensitate gi violent[a eres.eut tD rallort direet propor[ional eu deteriorarea situalieidin Rominia gi eu diser-editarea lui ceaugeseu pe plan intern gi

international. Asupra Europei Libere qi a opozantilor eunoseuli

din exil s-a Feyersat, dra Iungul anilm, o avalnn$t de telefoaDe

injurimse gi de serisori de ameninlare, redaetate ln cei mai

cdinari termeni, mairitatea adresate lui EmiI Georgeseu gi

lloel Bernard gi provenind, chipurile, din partea uneiorganizatii legionare intitulatr'Grupa Y'. Nimeni dintre noi nu

s-a tndoi3 vreo clipf, asupra adevtratei lm provenieuie. Atitlipsa de imaginatie a eontinutului, antisemit gi vulgar,invariabilele aeuzalii ce i-rm ataea pe legionari, clt 9i limb4iul'aeademiG', li tfidau de la tapte pogte pe "baieti'. In cartea sa,

'Orizonturi Roqii', fostul general de Securitate, Ion MihaiPaeepa, vine dfttfel se ne eonfirne eonr{trgerea:

^


79

"Aeeste serisori erau scrise ca si eum ar fi proveait. didpartea unei aripi teroriste a organlzatiei fasciste romineilegale din eril, Garda de Fier, Ei erau semnate.Grupa y'. Ea

era pe de-a-ntregul nf,seocirea Departamentului de inforuatiierterne (al seeurititii). pentru a faee ca grupul sa fie maieredibil, eu fmt trimise scrisori de ameninlare cu acee,agi

semnf,tunl oi altor auti-comunigti din oceident (tn afart de

EmiI Georgescu), cum ar fi r&posatul NoeI Bernard, fost direetoraI departamentului romtnesc aI Europei Libere, care deveniseertrem de popular lu Rominia, datoritt critieilor sale eaustiee

la adresa cultului personalitf,tii lui Ceaugescu; paul Gsna 9iviryil ranass doi disidenti aetivi eu sediul tn Frania; fctulmoaarh al Rominiei, Mihai de Eohenzollern, cane tn[ie$te inElvetia; 9i proeminentul dramaturg Eugen loneseu, membru aIAeademiei Franesze".

Redau, ln eoutinrra'e, textul eitonva serisori semnateGrupa 'Y', Fespectindu-le fidet ctqgrafia. Iatf, una, adrsatilui Noel, de la Parig la 16 deeembrie l9g0:

Stimate D-Ie tVoel Eeraard,

hne aa de,aull aveam imprcsia .* d-ta teufeati &iapai sutiei F o,,z o wdaei o liaie iodqrcndenrt fata deerilsl tzadase In pme.nl, ea Frcte de tna, G@stafam ee

silzalia s-a sehiaht faadameatal $i ea ptal de tadio alae.epul A fie ptweapat dip e tn e mai malt de pnqritea Si1fiigairca mtgearii lqfonare.

Aeau nu aai at'ez, ziei aa dabiq d te-ai wrizatwww.arhivaexilului.ro

I:x

80

ca aorneai$tii al cerr" jac lI faei la pruea| ea scopal de a t1da pt:etette N loveased tn eaaanzii nrytri drn ,afi.

Ctnd ai afirmat ei legianarii nqtri delin laei1rctad de eoadaeete ra divetse dmeaii dia lara ai aitatplba.bil a Jidaaii tai uapa ualt mai malte a$ezrenea postariln Romfiaia.

Mm e pfu adasta ar mis ogl-al"A impradeatdl

Penlra tute arestea furda de Fier na te ra ierla,

Grupa *F1

Scrismrea umttmre, adneeati tot de la paris, de astldate lui EmiI Georgescu, este serisi gi ea cu ortografia noue.

'Torrarf,gii" de Ia DIE tru ar arrot gri$r niei mtear sf, respeete

aparen[ele: in 1954, eind a fost itrtrodusa ortografia noutr, cei

mai tineri legionari erau deja cmeui de peste BS de ani 9ifoloseau eu totii, fara ereepfie, ortofrafia veche. Numai eei dinGrrrpa -\f o hvf,traser.:f, p€ cea noui?!.

Lipsa semnelor diaeritiee gi tatrebuintarea etreiulii, tn loe

de pelrrie, pe *a'ti ;)e 'i,' pot fi imputate, ln sehimb, aumai

masinii de seris:

EmiI Guqtwea

Am aflat d ai lacryat #-i ataei p lqtioaariiloi te eredam ,vmdn desi aazisea d sotia ta e prietend ea


81

jidaae-a runa Mes@*. Aeau te-ai demaseat siaglar a tr&dtloial aamulai t:omizese

tVa ne aai la&im afr trai fiadat dasmaailor

nwlri eweilor si amanistilor.

il-am aitat niei fapral a tu bfi, a prnanonai oadamaat multi umeni nerinotati. canalia ta a-ai fagildia tani de rta sa din aauiaglen plitie.

A sasil vnemea tudeettii ! Rtnbanarea

aoastn le va gfisi si ro @ de nrpe si aa le uor sdpa nieievreii niei mmunistii si aiei eei de la Eat:op trifufi. tVa vom

avea dihad ptln& au-ti roa vdea eadatral eiarait de gloaate 0 |

\,

Grapal "**

In vara lui 1981, lloel a primit diu Linz-Austria o

serisoare redaetatn lntr-un linbaj diutre eele mai alese:

BEfr]YARD - BEBCOITCI

iti rrrrg*- ateplia, lie gt soliei lale, ed daaau laeelali ttaearile lapotrita legtionarilor o veli sflrgigtwzaie

hee tu si etrFta ta, Ioana ,|fAGUEi,na veti

mari aai rc@e de aaerzl e-I av,eti la perlile sensibila anev-aa aruplat tiala de amor gi pleeete, rtt vom ajata aoijidaailor se trwli elt aai rcpde 1re lama *alalta.

4/

/

^f


82

Ca Arhaagbelul lnainte, . .

GrpJI

In septembrie l9BI, clnd tloel era deja grav bolnar', am primitacasf, urmitoarea serisoare, erlrediati din Elvetia:

Imno,

{-- mai atns atenlianea si mastattm ea

az ai tns iae& inuelafura aaaesatfr. tua-te ea foeal, dae& nati la tine

Este altimal avertismenl pe caft li-l ddu.

Daed aa incetui aetititalea anti-wmiaeasd Si nu parasqfiia eel mai seart timp, Fm Earupa vom fi abligati sd teadaeea noi Ia lte.re gi voa fae aext faera, chiar daed CIA.

le tw pzt zi gi aupta in lip* Iui iltoeL

Cu lVul am iaeheial suotelile dqi el maisFr-E a aerul de Miami il ua nepane pe pieiure, ,Uoi srmarim

sa-I qJiatam pas cu pas st 4firage eit mai rcpde la sfit;itzliaevilabil

Grapal nl*

Pe masurtl ce aversiunea lui Ceau$eeeu fati de EuryLiberi ;i de opozitie tn general lua proportiile aberante, egplate

doar de eultul persoatrei sale, ameninif,rile proferate ln serisori

au lnceput st fie puse tn praetief,. Moniea Lovinescu a fst 'fr24'tu,catu krT;*** e*-{ ru(f

' - 'l

/

L


83

care gi aetualul meu eoleg $erban Orf,seu, li s-au trimispaehete erplozive, tmpotriva lui paur Goua 9i a lui viryit.Tanase a avut Ic o tnemane de asasinrP"" h iulie rg8r,Emil Geoqgeseu a scapat eu viatt dmr printr-o minune lnupma eelor 26 de lovituri de eutit primite tn piept si abdomen,

din partea utror criminali streini plrtitri.

Tot in eartea sa, 'Orizonturi Rogii", paeepa serie etr lnseapa de 22 august 1976 a fost ehemat la ceaupeseu lmpreuna

cu minis0rul de interne de atunei, care era li sef alDepartamentului de iufmafii exteme al Seeuritetii. Ceaugeseu

Ie-a dat ordin ca Hmil Georgeseu si fie redus pentru totdeauna

la tieere. -Si. i se rupe ftleile, diotii qi mtuile, ea s& nu maipoate nieiodati sd vorbesei ori si scrie!".Ceaugescu a preeizat

ci treaba urma si fie ftcum fls sr.imiaali strf,iui pletitl fereniei o posibitt legetura eu autoritetile rom&ne $i cil nu trebuiasi existe niei un document seris despre conversagia respective

sau despre opera[ia eontra lqi Emil Georgeseu. "

Ihpa ee, ln toamna aeeluiagi an, eolegul meu a seapat

relativ u$or dintr-un aeeident de maginf, montat, pacepa

afirma ei llepartamentul de informatii erterne al seeuritttii a

lansat o operafie de coupromicere a lui Emil Georgeseu,

rtsplndind zvonul ei ar fi amesteeat in afaeeri neeinstite cu

blenuri 9i bijuterii.

cinei ani mai firziu, etnd udinul lui ceaugeseu a fcterecutat lntoemei, s-au gtsit destui naivi, l,agi eau riu-voitori,cwlL( d /,rke'/

($) \,w Q^^v.,,^- \*; (sgt , *^*.$rrrtu y|.l.y ,";'* !r^t,.''*


84

rtentatul pe seama afaeeritor lui Emil, tf,gf,duindu-i oriee.'

implieatie politief,. Ptnr pi pregediprele pctului de radio a

lneereat sA risipeasci, prin aeest argument, temerile celorlaltimembri ai departamentului ce li s-ar putea tntimpla qi lor Iafel. Daei nu lzbutise st-i ia viaia, seeuritatea reugise lnsehimb se-I izoleze pe EmiI Georgeseu, murdirindu-i reputa[ia.

iloel a fost singurul care i-a luat aptrarea. tot"-o disputf,violenti. eu superiorul si.u, iloel i-a reprugat etr, prin pcitiaadoptatf,, aeqrenh de blam En (xn aflat intrre viattr 9i mmrtenumai din prieina aetivitilii sale l,a Eurcpa Libera, in loe sf,

erprime solidaritatea pi reeunogtinta institutiei fata de eI.

In primavara lui 1979, s-a petreeut un incidentnesperat, ered d.iu punetul de vedere al Seeuriffitii. "Tovaragii"

L

L

au prins din zbor momentul ;i l-au 'stors{ape o lamiie, pin& {la ultima pieeture.

Biseriea ortodtrri din statele unite qniversa un eveniment

important din istonia ei. Noel i-a cerut lui lrestor Ratep, la

Washington, si-i solieite un interviu episcopului Valerian

Trifa, ca gef aI aeestei Biseriei. (Pentru asigurarea totaleiobieetivitiii qi impartialititi a pFogranelor, i s-a adresat oinvitatie similane gi r-prezentrntului Bueurestiului lntrc ale

preofiei; aceeta lnsi a nefuat). iloel le-a eomunieat redaetorilor

departameutului intentia sa, lntr-una din eonferinlele zilnice

de lueru, dupe eare interviul a fost realizat 9i transmis frt"*timp' tn Statele Unite fusese &sehisa o anehetf,, cu scopul de a

stabili daei. Trifa le aseunsese autorihtilor amerieane, latmigranea sa, ca pe vremuri ficuse parte din miqcarea legionart

t


,,,,, :

,::r:,::::-::=::::::::=--'-:==1::

=

=::lEE

r

85

Garda de Fier. Noel nu era la eurrent cu aceastf, aneheh; deOi,

probabil cf, Si ln caz cotrtrar, tot la Trifa ar fi apelat, ca pesbr

al Biserieii otodore din America Si tn baza prineipiului ca atlta

yFeme elt vinovilia nu este dovedita, omul trebule considerat

inoeent' r ,/ . -,,--'' .,"'

lUoel a fost "tror6fain

interiorul departamentului&reu o N ,,,,!'

vehemente neobilnui&. Era aeuzat niei mai mult niei mai

putin deeit cf, hottrtse interviul eu Trifa cu intentia deliberati

de a-l sprijini pe episeop, cu caBe ar lmpirtf,$i, chipurile'

emeeptiil"t%rr".*ite. $i aceasta, tn ciuda avertismentelc ai U

ehiar protestelor unor colegi. Numaideelt, redaetorii respeetivi

s-au adresat Ligii pentru apirf,rea evreilor, din Statele Unite qi

au eerut lnstituirea unei eomisii de anehetll tare sA shbileasca

vinovf,tia lui iloel Bernard. Cmisia a scit la Mtnehen 9i a

pornit nitte investigatii mai abitir dectt FBI-ul. Dintre

partieipantii la emferinta de rredaetie, ln eare Noel anualase

intentia de a transmite iategriul eu Trifa, siagur E'mil Georyeseu

a avut einstea gi curajul sI spuni adevtrul: nu numai ca

absolut nimeni nu protestase contra aeestei idei, dar niei IDAear

nu obieetase. Mirturia lui Emil i-a ajutat mult lui iloel, dar nu

l-a putut seuti de o serie lntreaga de hf,rt.uieli, tn lunile

urmttoare, plni l,a elueidarea tohla a situatiei.

Nel a Ef,mas ln emtinuare la eodueerca departamentului

rom&uesq spulberind probabil ultima speranfi a Securitetii de

a-l emprmite ;i a-l tndepfirta, pe tceasti calq dio fluntea

Europei Libere.

Ullerior, mult dupa moartea lui toel am aflat din carteawww.arhivaexilului.ro

generalului Paeep ea htreaga qlera

lui rrifa din statele unite, fusese montati de seeuritate la'

cdinul lui ceaugeseu. Dupa mai multe lneereari de racolare,

ctrrora Trifa le-a mspuns invariabil printr-un refuz eategorig

serie Paeepa, c""og"oou a ondonat securitetii str ini[ieze ooperalie de compromitere indireeta a episeopului, prinintermediul unei fotqgrafii trueate, dectinatf, publiearii inoecident gi eare "dovedea", far:h putinfe de tf,gadf,, cf, Trifafusese nu dm.r un simplu membru al Garzii de Fier, ci un

asasin eelebru. Iniliate tn l9?3, eampania eontra tui Trifa a

dat pe deptin roade abia ru t984.fi eitez pe lon Mihai paeepa:

'Dupa Ge am primit azil politie ln Statele Unite (lg?B),

am informat autoritetile americane despre vendeta luiCeaugeseu eontra lui Valerian Trifa, pentru ci refuzase si-gisubordoneze Bucurectiutu#piseopia, ea gi despre falsa dovada

eonfeetionatt de DIE, tmpotriva lui. Fotomontajul a fost eurlad

loealizat +i fdsifiea.rea, eonfirmati. Totugi, tn lg?9, noul Birou

de investigatii speeiale al Departamentului de Justifie, a

cmsiderat ce dispune de sufieiente dovezi ef, Trifa este un

eriminal de rezboi nazist, pentru ca uD an mai $rziu, se

lnaiuteze eazul, tribunalului. tn cele din urmtr, Trifa $i-apredat de buatvoie aetele de naturalizare, iar tn august 1984, a

fost expulzat din Statele Unite.to i"rr"rie l9g?, a murit, tnrrrma unui atae de cmd, la Cascais, ln Portugalia, unde se

refugiase.'

f, oo lul fata de opmeniii regimului. ciunde s-ar fi iaflat ei, Ceau$escu a mers pini la asasinat (un exemplu,

t

&

:a:::::::

=-::::::--::::-i:::::::::

-::=::_

=:re

r

tt


87

eonfirmat de Paeepa, este inimcul pleot Gheoqghe Zdp&.rtan,'

paroh al Biserieii unite din Mtneheu, ueis de Securitate, la

edinul lui CeuOeceu, pentru critieile sale la adreea eultului

personalitf,tii, lansate ln diseursuri publiee Si prediei). Europa

Libere Du a feeut ereep[ie. DimpotriYf,, emisiunile ei, despre

care Ceaugeseu aYea eonvingerea cA slnt operatii CIA' menite

sf, df,uneze eredibiHtatii sale persouale 9i prestigiului seu, erau

pentru el un adevtrat cqmar. Este loeul se Precirez aiei ea

Agentia eeutrale de informatii nu lnseamnf, numai spionaj qi

contra-spionai sector cu Gare a{ttfa postul nostru de radio nu

a avut nieiodat& de a face. Rolul lui constant a fost lupta

impotriva sistemului comunist, prin intermediul unei

informari eit mai eomplete +i obiective a aseultetorilon sAi.

Buropa Libera se af|5 aeum, de mai bine de 1? ani' sub umbrela

Biro,ului pentru emisiuni lnternafimale gi este finantatf, de

Cougr.ecul american. Dan oriett ar ptrea de ciudat, adevf,rul

este ci niciodata Du a mai fost attt de independentt gi lipsita

de gi$ peeuniare ea pini in 19?4, clnd a ie+i1 de sub patronajul

CI.A.

Ca Europa Liberf, devenise pentru Ceauteseu o adernf,rattr

obsesie, o dovede$te cu prisosinte faptul ca lnre$istrarea

obligatorie a ma$inilor de scris la Milifie 9i planul paranoic de

a se lua mostre dupa serisul tuturor eetitenilor Rominiei, au

fost ordonate de el, potrivit lui Pacepa, iB urlna unei erir,e de

furie provocatf, de intereeptarea de ef,tre Seeuritate a eltorva

serisori eritice la adresa eultului pesonalitttrii sale ti al Elenei,

adrresate pctului nmtru de mdio Pacetrn afirma ef, tloel era


88

"oaia neagre' a lui Ceauqeseu. Intr-o d, el a declarat .,Vreau

sf,-l liehidez pe Bernard! ',Altf, data, r-a chemat la el Pe paeepa, !',cu care a arut ur-em"Ii"ehimb de replici:

'vreau sf, punem ?adu" (termen eonspirativ desemnind

o instalafie radicetive) ln bir.ml lui Bernar/" "po"

ceauEeseu, o,

-in goapti.

"l$u am avut niciodate un'Radu" portabil, tovarape."

'Sa faeem unul."

Daei Ceaugeseu a r.eugit ptne la urmf, st-gi punf, inaplicane planul, Du ayern de unde sa Stim; deql tntrun intenriu

aeondat dupa revdutie pctului nctru de radiq paeepa gi-a

exprimat eonvingerea ln aeect sens. Cert este ci tn deeembrie

1981, NoeI Bernard (56 de ani), direetorul departamentului

romi.nese al Europei Libere, a murit. de eano"". to ianuarie1983, Mihai cismireseu (66 de ani), ur.mitorul direetor aI

departamentului rominese aI Europei Libere, a murit de caneer.

In ianuarie 1984, Emil Georgeseu (58 de ani), titularul ertrem

de eriticei emisiuni Aetualitatea Rominesea., a murit de eaneer.

to l9BB, Vlad Geoqgeseu (Sl de ani), urnetopul direetor aldepartamentului rorninese al Europei Libere, a murit de eaneer.

Toti patru au lnehis oehii eu eonvingerea ci au fost asasinati

de Seeuritatea lui C-eaugeseu.

Indiferent tnse crrrn s-au petr-eut luerurile, ndi eondueeri

a Rominiei, care se pretinde demoeratief, gi sustine ei a ruptdefinitiv eu treeutul eomunist, ti reyine eel putin misiunea de

a faee lmine.

i

tI


iloEt

uoel a vf,zut Imina zilei sub zodia peptilor. cine erede ea

simbolul aceetui semn astrrctqgie indiea tendinle dualistg se

lugeala. Dualitatea apar[ine Geneniror. cei doi pegtigori,

tndreptati la sensuri opuse simbolizaze alternativa oferitaeelor ndseuti sub planeta illeptun: si rnnoate in sus, spre vlrfsau ln jos +i se nu-gi realizeze nieiodate pe deplin ielurile. Noel

fieea 1nrte, farA hdoiale, din prima eatqgorie.

copilaria gi-a petreeut-o la Bueure$ti, unde s-a gi nascut.

ln vaean[f,, pleea adesea la constaata, unde loeuiau bunieii luidin partea tatf,lui. Noel era un eopil euminte. MuIt prea

euminte pentru gustul bunieului seu, un barbat ehipeg, binecledit, caFe nu se dedea la lituri de la un paher.el. . . douf,.

uneori iqi apostrofa erasperat nepotur:'iloele, fr ceva. sparg"un geam! sa dmt d eu ca am h casa un eqil l!1"* nu lnsemna,

tnsa, cttugi & p*tio ca bdatul era tipeit de personalitate. crnd aintrat ln elasa lf,, ta ocoala evanghelict sf. Iosif, Noel nu $tia o

boaba nemte$te, degi asta era limba materni a mamei lui. prin

urmane' ptrintii l-au lnseris ln elasa eu limba de predare

rometa. S-a tnttmplat ea aeolo si fie reprtizata o lnvititoare.Ilupe prima zl de $coala, iloel a venit aeasi ipdiguat:'llu am

nimie de tnvtlat de la o femeie?'. Prrintii aseultitori, I-au

I

*€f


90

transferat la elasa de germani, unde lnvtlitorul era berbat. Ca

tofi copiii, ilel a lnvitat fmrte ne@e limba. fo o" privqrefemeile, gi-a rnai schimbat ulterior pf,rerile.

Mama lui lloel, Elisabeta, €ra fiiea unui boiangiu dinMeran, Karl Jahn, adus din Germania, la sftrgitul secolului

trecuf dr prrp"ietrruI cunacutei (pe atunei) cmalatcii ehimiee

smidt. cnrn li se tntimpla pe atunei multc str.rf,ini ajungi tntmprejumri similare tn Roninia, lui Kart Jahn i-a plaeut aiei;

s-a ef,sitorit cu o sesoaiel din Ardeal gi nu s-a mai lntors Ia eI

acasi.

TahI lui iloel, Filip, era unul din cei patru fii ai unuicuplu de errrei din Braila, Dutati lntre timp la Coustanla. Noel

lmi povestea eu mult drag gi aostalgie despre bunicii tuipaterni. Buniea lui avea reputa[ia de a fi o mare 'interpreta"de vise. cind se trezea dimineata, Noel alerga la ea sr-ipovestease& ce visase ln cursul noptii gi s-o lntrebe ee

semnifisalie avea "espectiyul

rris. Ilar iqdiferent de aventurilepe care le tnaise oepota{tn lumea lui Morfeu, pf,spunsul

bunieii era invariabil acelagi: "O se fie bine, Eame".

Buaicul lui era totdeauna pus pe glume.G ri"o"te ,are,rn qiunul retntmreerii la Bueuregti, se nepeta aeeeagi istmie.

iioel tl ruga si-l trezo".r6lto dimineata urm{.toare, ca n.r {crrmva sa piardr trenul. Bunieul lI lntreba:'La ce ora se te seol]P.

K"Lr sapte, bunicule'. A doua zi la ora cinci, trerrcit a" *-oi-illoel auzea ea prin vis glasul bunicului:'Peste doue ore o se fiegapte f'.

7

L

ln 1940, elnd s-a deelan$at prigoana lmpotriva eweilor,www.arhivaexilului.ro

91

familia lui lloel a emigrat in palestina, aflah tnca Ia vremea,aceea sub mandat britanic. El a pleeat lnainte, la bordul unuiadin cele doui. vap(nre ale companiei de navigalie, aI cireiproprietar era unehiul sAu, Iszf,r, fratele mai mare al lui Filip.s-a tnttlnit eu pariatii lui la Beirut, de unde gi-au eontinualmai departe drumul rmpreuna tn eei einei ani petrecuti tn 5Palestina, lioel gi-a terminat lieeul, iar ulterior a studiatmatematiea la universitatea din lerusalim. ilu avea tnee 20 de

ani etud a venit se-gi anunte parintii ei se lusoaro. lui Fitipnu i-a venlt si ereadi.:'Cum st te lnsori mii baiatule, aga de

tlnhr? llabar n-ai ee-i aia o femeie! TfaieEte-ti mai tntii puiinviata. Profitd de libertate! Nu te lega la gard d" p" acum,.

llel nu l-a ascultal S-a ca$tcit cu o cdqa de faeultateYvette Ha (Yvd, fiica rm(r errei ciginrd din Greeia gi a pl*t6/lmpreuni cu proaspf,ta lui mireasa, Ia Londra. Aeolo, gi_a

cmtinuat studiilg dar nu pentm multa yFeme. uu an mai firziu,ln 1946, s-a na.scut primul lon eopil, Dan. Atunei, illoel s-avf,zut obligat st Fenuntre ra cursurile uuiversitarc, pertru a

ctptiga eristenla familiei sale. A rruqit sd se angqieze la BBC;

asa a lneeput ueenieia lui tn zlaristica de radio In lgs2, a

venit pe lume un aI doilea eopil: de asti data o fetiti, Barbara.

Astazi, alll Dan ett gi Barbara slnt oameni In toati firea, cuprqpriile lm familii. Dupe studii etmlueite tn matematiea gi

fizica la Universitatea Orford, Ilan s-a speeiatirat ln Americaln domeniul computerelc. La scurt timp dupa cisiiriq s-alntors la londra, unde trf,ieOte impreune eu sotia sa Aan qi eele

doui fiiee, Lauren pi Luise. Barbara a celcat pe urnete ratduiwww.arhivaexilului.ro

92

ei, mqtenindu-i talentul la seris. Luer.eazf, tn publieistiea gi,

locuiegte la New Yonk, eu sotul ei Stephen gi eu fetita lor,nf,seuti eu elteva zile lnaiutea moriii lui Noel li botmatd zoe(in greeeqte "viatt") ea o sfidare a soartei bunieului.ei, ua sernn

de protest 9i lotodate o pronisiune. Barbara a fost lntotdeauna

o cmtestatart Oi o nm-ocrfqmista tnrestnat{ eu sensibilitatea

tipiea zodiei ei, caaeerul l-nm eunoscut destul de bioe pe aurhii

copii ai lui Noel, eu ocazia vizitelor pe care ni le faeeam

reeiproe, iar eu llan pi solia lui am pastrat o relatie apropiata.

Ilatorite faptului e& am fost martora evolutiei raporturilor tuiNoel eu Andrea, fiiea mea din prima eis{torie, lmi permit se

spun ca relatiile eu propriii lui eopii au fost influentate attt de

atmosfera ceva mai distanti, mai britaniea poaterdin familia

lc, eit 9i de divcful parintilc care Pe Barbaxa, pe aturei tn virsta

de numai 16 ani, a marreat-o profund. Resimtind desplrlireafiziefi de tatal ei pe c&re tI iubea foarte mult, ca o abandonare,

Barbara s-a lnehis sufleteqte fatf, de el. La eei 22 de ani ai sai,

Iui Dan i-a venit mai ugc si-li tnteleaga tatf,l, eu atit mai

mult cu elt femeia GaFe a fost cauza divoriului, i-a inspirat la

ineeput o rnare admiratie. Ile aeeea, relatiile dintre Noel qi Dan

au fost mult mai strinse; se vedeau ori de eite ori aveau

prilejul, igi petreeeau clteodatl lmprerne vacaa[ele, Ia shi sau

la mare, iar cind timpul nu Ie permitea mai mult, se vizitau fie

9i numai pentru doui-trei zile.

Cum li se tnttmple adesea berbatilor care se casetorese

fmrte tineri $i pe deasupra stnt 9i fm.rte seriqi, la virsta

eritie{ - putin peste 40 de ani - tn viata lui iloel a intervenit owww.arhivaexilului.ro

93

cril,e. s-a tndregostil prna peste urechi; mai tntti de o voee, iardupa ce a cuuoseut-o perconal, li de lxlsesoarea ei. sidonia era otlnart din Rminia, eolaborataFe erterne la seclia Eur.opei

Libere din ilew Yck (asa se face ef, lioel i-a amit mai tntiiglasul eald gi Hne timbrat, la radio), o femeie fmrte atrigf,toare,

cu mult temper.ament gi erperienff,.

Noel a facut cunogtinti cu ea, crr prilejul unei eelttoriide servieiu la llev Yorh. A ramas aeolo citeva zile, eare i s-au

pf,rut eele mai frummse din viala lci. Lumina ln eare i-aap&rut aceasti fati era prea desrvirgiti ea sd fie $i adevarato,

dar lloel, care orieum nu se prieepea la oameni gi nu ayea deloe

erperientt la femei, se lndm!retise atit de tarc lneit avea

senzatia ei dacf, lru se cisitoregte eu ea, lastr pur gi simplu se

3reaef, pe tiDge el ferieirea. cin4 dupa seurt& yreme, i-a spus

so[iei sale c& vrea si divorieze, ea nu a stat mult pe glnduri.

Yva era mult prea mindrt pentru a aeeepta vreun eompromis.

$i-a faeut imediat bagalle gi s-a rcitrtffi rmpneune eu Barbara la

[.ondra, unde se simtea aease.

Ctnd s-a pronuntat divortul dupa eirea uD an, Noel, care

lntre timp tpi adusese viitoarea solie la Mtnehen, gtia deja ea

fieuse o greqalt eapitala. Convietuirea eu aleasa inimii lui se

dovedise un falimenj total. Era lnsi prea ttrziu; eel pufin{ bpentru un om crr caraeterul lui" Femeia respeetivi avusese lnstatele unite statut de imigrant; odati eu venirea ln Germania

tl pierduse. Ca gi eristeuta eare, de bine de riu, ln Ameriea tiera asiguratf,. Aga stind luerurile, Noel a eonsiderat de datoria

lui sa se ctsetoreasca cu ea, pentru a-i oferi o cetitenie gi owww.arhivaexilului.ro

94

situatie materiali. '

Cum era de agteptat, etsnieia ru a rnets mai bine deefi

eonvieluirea anterioari, iar finalul inevitabil dupa niei maear

doi ani, a fost un Dou divort. Noel a regretat profunddesper{Fea de prima lui sofie gi nu a lneetat nieiodata se gi-o

impute. Remuscarile l-au umarit pne la sffryitul vietii Dfittf"t,\gi Yva mi-a mrrturisit ce rcgFetd mrndria caFe a 6"lgrmiuat-o, lnmomentul critie, sA se retpagt attl de repede $i sA renunte afitde usor la o cisnicie de 20 de anl tn eiuda dragostei puteruiee

pe cape i-a purtat-o lntotdeauna lui Noel gi a eonvingerii ei ef,

noul lui meuqi ayea sa fie un eqee.

Ilupt moartea lui iloel, lntre Yva pi mine s-a lnfiripat o

relatie din ee ln ee mai ealde gi mai apropiate. ori de clte orivine I,a Mmehen - lucrind ca traducttmre simulana caratoeote

ln tcta lmea - tmi telefoneazf, de la l,mdra cu detul timp

Iaainte pentru r se asigura et nu lipsese din orap $i ce ne

putem vedea. De obieei, n€ dim tnttlnire seara, dupt lucru,

mi"neim lmpreun& 9i stdm de vorbl. Ilespre eopii, despre nepoti,

deepre noi, dar mai ales despre Noel. Pnobabil ca Da numar

printre putinii interloeutori pe eare Yva ti considera capabili

sa-i tnteleage sentimentele gi sa-i tmpf,rti.qeasef, amintiriledespre omul iubit.

obieeiul oceidental de a-ti iuvita prietenii la restaurant

DIr m-a atras niciodata. Mi se pare mult mai intimi si ealda o

tntilnire acasa., ln atmosfera care te earaeterizeazf, oi ttioglindeqte persoDalitatea. Bineinl.eles cd si pe Yva am invitat-ola mine. Refuza politieos de fieeare date. O mrctegeam. De$i nu

I


95

am locuit tmpreuni cu f,loel ln apartamentul Ereu actual,,rmprenta lui este tdugi prczenh, o mullime de &iecte pasmndu-i

amintirea.f"etE "- el Yvei ti venea greu sa dea eu oehii de tele' mai ales ei unele proyeDeau din casa ln eare tnf,iseri.'

odinicri lmpreunf,. gi totugi o date, o singurf, datt, yva aaceeptat si me viziteze aeasf,. A observat numaideelt un vas de

ceramie&, agezat pe o poliE de lemn gi pus ln valmre de olumini aseunsf, in penete. 'Biet.ul de el, a erelamat ea cu

tristele. Era mereu aruneat dintr-un eoltr tn altul. Aeum gi-a

gesit, tn sfiryit, locul'. fo "oo rceea, a izbutit se iase din

reirerya ei obignuita li s-a lasa[ purtatf, de amiutiri. Mi-a

povestit o multime de tnttmpleri din viala ei cu llloel; aparent

fara lnsemnitate, dar care-i lasaserl ln suflet rrrme dureroase.

Nu erau lueruri graye, dar tcte vorbeau despre o auumita

indifenente qi lipsa de preoeupare fala de ea. O aseuham lntieere. Evoearea ei nu-ni trezea niei o amintire. omul despre

eare-mi povestea tmi era striiu. Ce ag fi putut si-i spun? Cf,

de-a lungul eelor zece ani, clt a durat seurta noastrf,cmvietuine llel mi-a dat fn lprmanenti sentimentul c& nimeni $inimie nu este mai imprtant lnntrrr el deeit mine eoplegiadu-mfi

cu atentia, generozitatea gi dragostea lui? ct amintirea pe care

i-o port eu ar putea parea ir.eale, daca eei care au triit lnpreajma noastri, ea martori constauti ai tn[elegerii dintre noi,

nu f,r veni s-o eonfirme?

Momentul de "pierzanie" al lui llioel - cind s-a fndrigostit

.a ur geolar gi a divortat de Yva fam sa stea pFea mult pe

gtnduri - i-a eonsternat pe prietenii lui. Cum e pcibil - se

t

: =:t: ::

-:.::::-:,:-:::r-::::]:=:

==-::-

::-

=&

rwww.arhivaexilului.ro

96

lntrebau ei - ca un btrbat attt de serios ea lloel, s{-gi pi""+astfel eapul? Toemai din cauza rsf,a, cred en $i uu numai eu.

Tatal lui llloel, Filip - $i este loeul aiei sf, vorbese despre aeest

personaj ertrem de pitorese -a fct un om de o inteligenf.tselipitoare gi eu o limba aseutite ca rrD briei. Daei li plaeeai, te

eoplegea cu atentiile 9i dregtlageniile lui, era deosebit de

primitor, eald 9i gregari si te fi ferit insf, Dumneif,eu sa nu-iplaei sau si sesiseze la tine o sltbieiune. Atunei nu mai setpaide gura lui, te lua peste pieior si nu 1e ltsa ptnf, nu te fteeahareea-parcea. Pe Filip rru era nevoie sa-l tragi de limba;euvintele mesierite ln calambuui gi fcuri de artificii curg€au

ca pe hndl rulants" Mi-a povestit, astfel despne casnieia lui Neteu Yva, despre momentul tndragctirii de sidonia gi despre

eisitoria cu ea. gi Filip o apr"ecia foarte mult pe yva gi ti purtaun decebit r.espect. Totu+i ein4 dupa 20 de ani de ef,snieie,

Nel a veait sa-l anrrnte ea divcteaza, Filip a exelamat lnelntat:G sfirgit, NoeI s-a tndrngostit o st afle 9i el ee lnseamni siiubegti". Ferieirea lui nu avea si dureze mult. cu erperienla de

viali gi cu simtul lui eritic a eitit-o pe sidonia, de Ia primalntilnire, ca pe o earte desehisa. Filip era eraet opusul lui Noel;

un orn care gtia si se bueure de toate pleeerile lume$ti, eu eel

mai nongalant qgoism, ftre sa-i pese de lneureiturile sau

problemele pe eare Ie provoca adesea eelor din jur.t plaeea sa

mi.ulnee, ti pleeeau femeile - rvrrsese la viata lui sumedenie de

aventuri - ti pleo"a se tmiasca Referitc [a mfneane - o pFeocupare

foarte importantA pentru el - tmi spun€,a: *Hm, auzi vorba! Cica

eu mtnine multfl (avea o burtiei deetul de proemineute). O

L

L


97

singurt d"ta p. zi: de dimineaia pinra seara! o.

Cind l-am cunccut €u, ln primlvara ld 1g?2, Filip tr.r[iaeingur in sudul Frantei, tn pitoneasea loealitate venee, din

Alpii Maritimi. Dupa moartea sotiei sale, Elisabeta, mama luiNoeI, iD 1953, Filip Du s-a mai recisetorit. S-a hueurat insl de

vialt, fam sa-$i refuze niei o plaeere - adesea chiar peste

posibiliteti - pme tn ultimul moment. S-a sfirSir ta gB de ani,

tn patul lui, gusttnd dintro tartt eu e&pguni, pe ear-e gi-o

pregetise de eu searf, pe noptierf,.

torr* Noet 9i Filip exista o relatie afeetuoasf,, dar rolurileerau distribuite altfel deeit ar fi fct firesc. Si asja toemai

pentru ca Noel era personajul serios gi eu simtul rispunderii,iar Filip ertrayagantul flu;turatec, capabil de tot felul de

nazdravenii. tf,, de pilde, pe etnd era inlernat ln spital,

dupa ee a refuzat cu tncapattnare mincaFea, eonandindu-li

mesele la un Feetaurant din vecinitate gi a dat-o afar6r, inrepetate rinduri, pe sm caFe venea st-i faea inje'etiile gi-a

freut pur $i simplu bagqiul gi s-a mutat la hotel. Aeolo, spunea

el, e mult mai eoufortabil pi putea si faei ee rroia.

iloel il iubea mult, iar Fitip ti erplata sentimentele

exaet Ga rrD eopil egoist si resfetal Qjlatt, i-a telefonat de la

venee cu o voce stiase gi pierita, anunttndu-I ee este pe moarte

Si ee, daea Du se gnlb€tte st yini,, nu-I va mai prinde tn viap.S-a intlmplat et tocmai atunei lloel, care ll gpneral era perfeet

ctnrf,tc $ plin & eneqgie av€a o griF fmrte Fea, cu temperaturi

mane. se cimtea mizerabil gi fcrte slibit. G eiuda acestei Istiri, lloel s-a ureat numaideett tn magirra gi a pleeat Ia Venee,

Oda<J

t

&\a-5


98

cale de vreo l0 ore bune. Ctnd a ajuns Ia destinafie, eomplet

epuizaL l-a gasit pe Filip bine-mey[, ta eea mai bura dispozitie.

Nu arrusese absolot n'imiq dar i se faeuse dor de lloel pi a rrrut

ci-l vade. Ce si mai spui tn fala unui asemenea argument?'

$armul lui Filip era dezarmant gi, degi igi permitea teteertravaganlele, au te puteai supf,ra pe eI. Ia Venee, de pilda, se

afla pretutindeni la el aeasf,. Intra prin restaurante sau

magazine, gusta din mlneare ori eramina diferite obieete,

arunelnd ln treaeil elte o observatie eritiei, dar toti il tratau

cu zimbetul pe buze, de9i - sf, nu uittm! - franeerii nu slnt

ehiar eei mai ingeduitori 9i prieteno$i oameni.

Filip a fost, lntr-un fel, autorul moral al casatoriei

nostne. fn primevara lui 1972, Nel s-a dus se-I viziteze la rVenee qi m-a luat eu el. Am ajuns aeolo spre sear&. Am mlneat

f-lmpreund t" unul din restaurantele preferate ale lui Filip,

sporovaind $ amuzindu-ne de glumele lui. A doua zi dimineala,

am venit si-I luim la plimbare (Iocuinta lui nu era destul de

spati@se ca si ne poti gazdui, r+a ce nd am stat la hoiel). I-am

spus *bunf, dimineata" $i l-am sirutat pe obraz. Atnnei el m-a

luat pe dupa umeri $i, la modul care-i era attt de propriu, s-a

uitat Ia Noel gi i-a spus : 'Aseulti, iloel, de ee n-o iei de

nevast.i?".tn septembrie, De-am ctsitorit. Pint aeolo insi, am

stnf,batut tmpreuna un drum, nu lipsit de peripeiii, eare acrrm,

din perspeetiva timpului, slnt poate mai rmuznnte dectt ni se

pireau la wemea respeetivf,.

Cind am venit eu Ia Mtnehen, NoeI era lnet lnsurat eu

Sidonia. Menajul gchiopeta rf,u, iar ea tgi petrecea nare parte

( l-ro-AUA - lur"l,ti;ir ,

.l:::::::::::::::::::::=::::::

=,i=:-=-:=:

=

-,:=_=::rereE*re


99

diu timp, singunf,, la Paris. Dupi clteva luni, au gi divulat.Hoel o iubea lnei pe Sidonia 9i despertirea de ea I-a tulburat,chiar dace rational tli dadea perfeet de bine seama ct mariajullor nu mai putea fi salvat. Cauza nu trebuie efutatt ln afarf,,

Ile altfel, im convingerea fermtr ca nimeni nu poate "striea" o

easnieie care nu este deja strieatt. Cu alte cuvinte, o e[snieie a

eirei bazf, nu este curs;aei eaua.

tn eazul nctru a fct mai mult, mult mai mult deeit

atit. cu tmte astea, ln ciuda firii mete sociabile, mi-a fctfoarte greu sa Ea apropii sufletegte de iloel. A treeut o buuf,

bueaE de vreme ptne am reryit s{-l strig pe trume, iar Andrea

nu a putut-o faee nieiodaffi. I),eEi l-a iubit mult gi a ajuns s[aiba eu el o relatie foarte apropiate,*oo putea sf, i se adreseze

direct. I-a gasit la un moment dat o ponecla, '[feru', eare-i

Yenea mai [a tndemtne, dar $i pe asta o folosea intr-o formula

oeolita, cind vroia de eremplu si-i ceara ceya, nu-i spunea:

'da-Bi', ei 'pot si am?" Erplicatia este ee Andrea venise din

Romania eu imaginea lui ifoel ca un fel de supraom, iar atunei

eind I-a eunoscut a fost oplegite de personalitatea lui.

liel finea iD general mmeuii la dist'nfa, tn ciuda faptuluice era fmrte emunieativ. Cmuniearea nu deptgea de obicei

nivelul rafional; eel emotional rf,mlnear crr pare ereepfii,impenetrabil. srnt foarte putini eei care au reugit se cunoasca

dimensiunea pr.of,unda a sufletului stu. G o" mt priveste,

lueetul cu lueetul, eu multi rf,bdare Oi afeetiurrei arn izbutit sa

topesc pojghita de ghiati ln eare t9i tnvelise sufletul ca tntr-oplatoqe oi sr-l scot la iveale pe uoel eel adevirat: un eopir

+ L*; !,.

t

i

q.l*d. Y* , f*L^- <- e-+ib"^- <."U-v+.-,.-e- t y* S- aX ,ff^ ;


100

vulnerabil, dar complet neinhibat. Se juea, glumea, ridea, se'

amuta pentru oriee fleae, se alinta, dirija coneertele p. care [e

aseul[a d" pe discurl ca ti cum s-rr fi aflat pe podiu]%u o W,

andrea ln mlni, tn chip de baghetf,; dar err tru l-am vi.zut

nieiodatl iepind din earap&Gea lui altundeva deett la noi acase

+i fafe de alteineva, ln afar& de mine 9i Andrea. iliei tnicar

faln de proprii lui eopii. t, pr"r"ota lor, redevenea numaideeit

eel din totdeauua. tntre ei erista o bariere care Du a putut finieiodata depaqitn.

La seurt timp dupa mmrtea lui lloel, fiul lui, Dan, a

venit sa rDa vada la Mtneh"o.fo ciuda durerii aeute, pe care o

resimteam amindoi sau pmte toemai datoritt ei, atmmfera

dintre noi a fmt ealde Si desehisa. Am stat mult de vorba

despre lloel gi i-'m dat sa eiteascf, scrisorile gi telegrnmele de

eondoleante (tn limba engleza), primite de la eunoseufi prieteni

gi ofieialiQti. La pleeare, Dan mi-a mf,rturisit cf,, ln eursul

acelor zile petrecute lmpreune, l-a tnteles pmte pe htal luimai bine deeit cictnd alte date 9i a reugit se deseifrese adel'erata

dimensiune a persoualitttii sale.

Cind Noel mi-a pFopus se ne etsttorimr rn-ErD temul ef,

luerurile Dr yor merge bine; eram congtientf, ce fi adue doui

poveri: o EaDa in vlrsti 9i o fetitf, de 12 ani; doue persoane

Deeunoseute eare upmau st intre tn viata lui la modul cel mai

eoneret gi ineomod eu putintf,. I-am tmpirtrgit temerile mele.

Mi-a laspuns ci asta D-are niei o importanti Si ei. de vreme ce

me iubeste pe mine li va iubi d pe cei &agi mie" Cuvinte fmriefiumosq dar eo nu mai aveam tB anl cuvinte frummse mai

tt

I


101

auzisem $i me.rturiseee ci ele nu rn-au emvins, degi nu me'

tndciam de siueeritatea gi gmenaitatea luiG dmp hse" ele s-au idovedit pe deplin adevf,rate" NeI a avu[ eu Andrea o rtbdarelngereaset gi o bunfivointa rar lntilnite, Pe atuaei, m era rrneopil destul de difieil, la tneeputul pubertttii gi tnee sub goeul

trait ln urma pleearii mele din Rominia. chiar daei intentria

mea fusese, de la bun lncepul st Ie seot din tart affit p€ rnama

ett gi pe Andrea, ea ru avuseoe de uude si gtie acest lueru gi

suferise Du nrrmai de dor, ci +i de teama ei o abandouasem

(indiferent cf, nf,masese cu buniea ei, cane o adora). fn plus,

Andrea a fost lntotdeauna deosebit de ata$ate de mine $i, cu

firea ei posesive, D-a prea suportat ea de atentia 9i dragostea

ELea se se mai bucure +i alteineva r$rarf, de ... fot"-oo {cuvint, i-a feeut viatryfui llioel, ertpem di gr*", obligrndu-I sa @

. dea toate ernmeDele Ia c&re rn eopit poate supune un tati. Noel

le-a treeut cu brio, dind dovada Du Durnai de rabdare - el, eare

Du era deloe un rebdator - ei gi de multa h[elegere pentru

prnoblemele sufleteqti ale aeestei fetiie. Uneori o msfata din

eale afara; atunei mA vedeam nevoita sa intervin, de teame se

nu ajunga o *printestr mofturoasf," gi o snoabe. Trebuie totugi

s& recunce ca la anumite eomportf,ri ale Andreei, iloel era

eapabil si reacfionejze $i "pedagogie'.tmi amintese de pilda ea

pe la 13 ani, Andrea avea ni+te ieliri foarte violente, eu urletegi plinsete. O date, lntr-un acoes de furie, a trtutit u$a eu gean

a eamerei ei eu atita putere lnclt stiela s-a faeut l-inderi.Plstrindu-qi calmul, lloel i-a spus: 6*i pr* forte fiu, dargeamul ista ai se-l plategti tu, din banii tei de buzunar'.

t

L

I

L


,:a,,,,,

==.--:

==-

==-

fizMasrrra s-a dovedit deosebit de efieiertf,: a usturat-o mai mdadeeit ciee elti pedeapsa mai alec ct. Andnea a avut lntotdeauna

un spirit material destul de dezvoltaf. Dup rceea, a devenit

mult mai mai prudenta

lloel a tnteles ci, pentru Andrea. era esential sa aiba

eertitudinea ca aparfiae familiei nmstre.or, faptul ef, purta unalt nume decit ntri, o impiediea sa aibe aeest sentinent, degi

Ioeuiam in aeeeagi easf, pi dueeam o viata normalt. lloel a ayut,de Ia bun lneeput, intentia s-o rnfieze, dar ln Germania acest

lucru nu este deloe simplu. ?nainte de a aproba o lnfiere,autcititile gerlnaDe v(r se se asi8ure ei ea li va deri eopiluluirespeetiv cele mai bune eouditii morale gi materiale de

dezvoltare gi ei este in deplinul lui avanta$ Deqi ln eazul

nostru situatia eoncreti a Andreei nu urma se se eehimbe eu

nimic, fiind vorba doar de legalizarea unei stf,ri de fapt, asta

nE a jueat niei un rol. Procesul adoptiunii a urmat cursuldisnuit - s-au fteut tote verifieerile de rig;mre, m funelionarde la servieiul de tineret a venit la noi aeasfl, unde a stat de

vorbe pe indelete eu Andrea, ratre patru oehi, ln eamera ei - gi

a durat mai bine de un an. Pina elnd nu ru fct pe deplin

eonvinse ci e bine pentru Andrea ei fie adoptatt de lloel,

autorittfile germane Du Ei-au dat eousimfrmtntst.

Ileli am informat-o din primul moment despre intentialui iloel, iar apoi i-rm erplieat ci se fieusere toate demersurile

ln vederea tnfieril dar ct luerurile dureaze li trebuie se aiba

nf,bdare, Andrea Du a fost eltu$i de putin impresionatl, iar lncouportarea ei tru a intervenit niei o modifieare. clnd insa I\oeI


?>-{ ,:.-- i *--; l: --"1+

t:t:::::::::::::::.4::::::::::::::=,--=:::::=:=

=

=-erere

r

103

i-a pus tn fatf, aet.ul de adoptiune, atitudinea Andreei s-a,sehimbat pe loc ca prin farmee. Marturisese ei reaelia ei u'-auimit: nu mi-ao fi tnehipuit niciodatf, cf, un copil, de nieimecar 15 ani poate fi attt de sensibil Ia un petec de hirtie. Din

acel moment, Andrea nu l-a mai eupus pe Noel la niei un test:

trecuse eramentul de absolvire P

Dupe aeeea' s-au apropiat din ce rn ee mai mult. Andrea

avea fatf, de el gesturi tandre gi ealine, era foarte desehise (nu

coDcellea st i se tnttmple Geva fere se De faea imediat gi pe noiptrta;i) qi ue eiuta compania, Gssa ae De fteea si De umflam

ln pene. Cind rrf,mineam tmpneunl, seara acasa, se lnfimplaadesea ea Andr.ea, de &ieei dcrriea sf, se tnttlneasca cu prietenii,

sa nu aecepte invitatia lor. Ei insistau, noi o lndemnam sa

primeasea, dar ea refuza eu ineipoftnane iar dup ce lnehidea

telefonul ne spuDea:'Ilar nrr yreau st mi duq vreau se stau eu

voi ?".Bineinleles ei noue ne fAcea mare plaeere. Era, indefinitiv, eonfirmarea pe care re-o dndea, ca prrinti gi prieteni.

$tiu ca pare greu de crezut 9i totugi ash este adevorul:

relatia mea cu lloel a fost armonioase $i fara cioeniri mqinre.

Au existat fepa hdoialr gi eonfliete, dar rszolvarea lor aproap€

imerliatd yenea din preocupanea noastrf, eonstanti de a ne faee

reciproe viala eit nai plieuti.

cel mai "grav" ineident de caFe tmi amintese - ernd iloel

nu a vorbit eu mine aproape o zi lntreage - s-a petreeut destul

de cwlnd dupa Ge ne-am Gisf,tcit. NeI avea un grrp de prieteni -

'CIubuI Dubcek', eum li sprneau ei, 1rentm ci se lnfiripase inperioada Primeverii de la Praga - cu Garle juea poker o dati pe


104

sapltmlnt. lloel era ceea ce se numegte un fucatm. Juea cu

pasiune pof,,er, bridge, table, rulete gi facea pariuri. llu mi-nm

inehipuit ea dupe ei.sitorie va renurrta ra joe, dar mi se parea

normal sr-gi organizere partidele de poker ln serile ln eare eir

erarn de servieiu, eeea Ge se tnttmpla de eel putin doua ori pe

sf,ptf,mi.nf. I-am errnrmieat ideea mea, &r prubabil crn uu destul

de eonvingttor ea s-o receptioneze.,\Intr-o seanf,, elnd eram gi eu libem, -membrii" Clubului

Ilubeek urrnau se se lnrlneasei la noi acasf,, Seurt timp lnainte

de venirea lor rn-am tmbmeat gi, gata de pleeare, l-am anun[at

pe iloel cf, mf, due lntr-o vizitr. Am vizut ea ideea nu-i suride,

dar m-am dus totugi. El s-a supf,rat gi nu mi-a mai adresat

niei un cuvint ptni a doua zi la prinz - eraEr amladoi la Radio

- etnd mi-a proptrs sf, mfiretrn Ia un restaurant din apropieregi sa stf,m de vcba. Mi-a spus ct purtaFea mea din ajun iInee4ise din ealrafailt. 'Nu ercd ca ai de ce si fii suparaL l-am

ilspuns eu. Ilaef, voi jueafi poler eind eu slnt aease, ee so fae?

sa stau toati seara tnehise h dormitor, ca sa nu vi deranjez?

Mie mi s-ar pirea normat sf, Joci elud eu sint de servieiu; daea

tu gesegti tnst ef, n-are importante, atuuei cred ct rm gi eu

dreptul sa-mi fae un program". luu i-a convenit deloe .rer, eu

fair-playul care-l caraeteriza, gi-a dat seama ce rm dreptate.

clubul Dubceh $i-a continuat nestiagherit aetivitateasiptimtnah, dar ln eei rrffie ani care arr trrmat, nu s-a mai

latruait nieiodatr ln cerile mele libere.

conviefuirea eu Noel era pheute gi agoart. tn eiuda firiisale pasionale, rl-ea o dispozilie oonstaata gi previzibila, fera

?


105

un(xi Oi haehitq era aprmpe tot timpul bine dispus, rru se,

siml,ea nieiodate obosit sau deprimal. ayea lntotdeauDa ehef siprimeasei oaspefi ori si iasf, ln ora$, la plimbare, la prieteni

sau la ua speetacot ii feeea plaeere se se urqe Ia volan, daei.

era vorba de o exeursie sau o celetorie, indiferent de distanla;

era amabil, politieos 9i gata orietnd si-mi dea o mini de qiutor.

fitt-, vrerne, nm locuit lntr-un cartier unde a fost imposibil sa

gtsim o femeie de servieiu. Luerlnd tn ture gi avtnd Iadispozitie toate ustensilele gi eonditiile pe eare 9i Ie poate visa

o gospodine, ru-mi venea greu si fae fatf, situatiei. iloel tinea

lnsf, eu tot dinadinsul si eontribuie li el la treburile menajere.

Fiind attt de oeupat 9i preoeupat de aetivitatea lui la Radio, mi

se parea normal str-I seutese de orice earelni tn plus Nu am

reugit si-l eonving inse se. reDunle la spalatul geamurilor qi

niei la dusul gunoiului, lueru pe care-I faeea eu atita sirg, lDeit

o data a rrtrrreat in viteza gi doue puugi cu agternuturi de pat,

pregntite pentru spf,lat.

lloel era fmrte primitc Ai bueurm de mspet-i. prieteni

buni de ai mei, pleeati din Rom&.nia definitiv sau ln eoneediu,

atr tras la noi la timpul popasurilor lor mtueheneze.a?

$fsemeni, ori de elte ori aflsm de prieteni diu Rom&nia care

venisena in oeeideut - gi Drr aE fct putini cei care au parrsit tar&mai alee ln anii 70 - ll@l era imediat gata s{ se uree ln ma$iut

Si sa lrcrneaset lmpreuni eu mine Ia drm, indiferent daea era

vorba de Frankfurt sau Paris, curios gi dornic s{-i cunoasef,.

Inhfara inter-sului prdesimal emstant pentm to(i rmenii eare

^-s{Eeau din tara, lu cazul pietcnilc mei aprqiafl simteam la

L

::::::

=:-:-::-

.=-

=-::::=-re


106

lloel dorinta, ea prin ei, se rDe cutroasca gi mai bine pe mine.

Ml emo[iona de fieeane da[a eildura gi generrmitatea pe care

Ie-o arf,ta, lnct lnainte de a se emyinge ce de atunci lneolo

aveau st se numene 9i printre prietenii lui. NoeI $ eu mine

ne-arn adoptat reeiproe prietenii, iar ei la riudul lor, ne-au

adoptat pe Eoi.

cel mai difieil aspect al easnieiei mele ctr Noel l-arepreuentat faptul ca eI era 'dir.eetorul" meu. Am otlut de Ia

bun heeput ci nu-mi va fi u$or si luerrcz lntr-o seefie al

carci +ef fmi este sof, dar emtiauanea activittiii mele la Europa

Libera, a fost eonditia cu care am rcceptat si rne merit.Afirmatia ar putea perea caraghioasa: voi rncerca s-o erplie. fnRadio erista pe atunci o regulf, foarte strieti caFe Du permitea

unui direetor gi unui subaltertr care luereazi ln aeelagi

departarnent, st fie efse eonseeinti, I-am rugat pe Noel T

t

ei. stea de vorbe cu direetorul ameriean al Europei Libere

Ralph walter, gi sa se asigure ct ru-mi voi pierde postur, odata

maritata. Luerurile nu au fost deloe simple. Afthd de intenlialui I[oeI de a se ctstrtori eu mine, Ralph i-a spus eategoric: "E

clar cf, loana va trebui se ptriseasetr Radioul".'cum adiee ? a

ripctat NoeI. va fi pedepsite pentru cd se miriur cu mine?',

"lIu, dar asta e legea gi nu am ce face". Atunei i-am spus luiNoel ea atita vreme elt nu altr, rlin partea eoadueerii amerieane,

garan[ia d pot sa-mi pistFez slujba, nu mi. merit. .hlu am

nevtfe de o patalama: pot fi sofia ta 9i fem diterul stiriieivile. Eu nu am asifel de prejudea[i'. Aveau, ln sehimb,

amerieanii 9i din cauza asta lui ilel fi era fcrte greu. De

,\toriri. ID


107

erenplu, att0a vFeme cit nu aE f6t ctrsetorici, lloel nu era.'

nieiodate iardtat ofieial, rmprennt eu mine: prrm*i singur. Astae mentalitatea amerieanilor: eam ipocriti., ee-i drept, dar ce sa

faei ? NoeI era, deei, eel eare ayea de suferit.fn eele din urme, Icrr perseyerenta gi binecunceuta lui putere de eonvin$ere, a

reu+it sa smulga promisiunea eondueerii amerieane e{-mi voiputea eontinua aetivitatea. Toate bune gi frumoas€, dar asta nu

mi-a faeut mai ugoam viata in departrment.

Ile la bun lneeput, mi-nm propus se Du ma arnestee intreburile seetiei, si nu-i povestese lui lloel Ge sprrne unul sau

altul, se mf, prefae c& nu tnteleg rtutf,tile, ataeurile disimulate

ori aluziile muheioase cu care am fost pur si simplu eoplegitiln urmitorii ani. llu mi-a venit ugor sa pun tn aplimre aeest

plan ambitis gi niei nu am pretentia ct am neugit. Sintem

mmeui, nu lngeri, iar eu Du fae erceptie- Vonba unei buue

prietene 'Nu ne-au cFeEGut tnci aripimrf Mi-am dat insitoatf, eilinta, cu timpul, vezlnd cf, degeaba birfese tn fata mea,

cu speranta ea lucrurile si ajunga la ureehea lui Noel,

respeetivii colegi au renuntat. Dar numai la aeeasti taetiei., nugi Ia 'rtzboi'tn sine.tmi amintesc ca, odat{, pe etnd era lnetr

redaetor de gtiri pi lueram adesea serile lmpreuuf,, Sandu

Greceanu mi-a spus:'Tu egti tn regule. Te-am verfieat: nu egti

'turnetoare".

tmi mai proprrgesem un lueru: si nu hs atmosfera de Ia tHadio sa se instaleze ln easa ncstrf,. Niei asta au a fat simplu.

crnd NoeI veDea acase preocupat de o probleme, superat

pe eineva, lnfwiat de ce i se tnttmplase rn timpul zilei la ser,rtei/

I

t


108

lneercam nu s&-i dau sfaturi eum si proeedeze, ci st-l ealmez.',\Ii spuneam: 'Ai se hoftragti mal ttrziu sau mline ce ai de

flcut. Aeum, hai se uitem de ast& sa faeem altceva". Ile obieei,

dupa ce se relata, iloel, care rrrr era deloe rauehinoq renun[a sa

se mai ocqpe de subieetul supmerii sale anterioare.

Cel mai greu mi-a fost si fae fat& atacurilor tndreptate

tmpotriva slea, cu sGoIlEl de a lovi tn iloel. Or, asta Du s-a

tnttmplat o singum data; a fost, de fapt, un atae eontinuu, eu

faze mai aeute sau mai pasive, desfagurat de-a [nnElul tntregii

perioade ln care am foet "sotia direetorului". Pe atunei credeam

ci, datoritf, aeestei poaturi ipgpate, peatru a nu-i faee riu luiiloel, eel mai bun lueru este sf, tae, s{ mi prefae ea nu ved +i

nu aud" sd fnghit fera sf, ripostez I-a$ fi fecut probabil mult

mai uult bine riposttn{ dar apa credeam eu atunei. In cele din

urm[, E-arn mri putut si rni ridie din pat qi am fost iuternati

tn spital. Ii sint Oi asttzi reeunoscf,toare profesorului Ltderitz,

de Ia Cliniea universitan[ din Mtnehen care, la capatul a doui

stptrmrpi de investigatii eomplete, mi-a spus: *Boala dumitale

este de naturtl psiho-smaticf,: ai tnghitit prra multe 9i prea

mult timp, fem se ripostezi. Daee rrei sa te faei sinf,toasi, sinu mai fnghiti nieiodata. Se fii mai bine obrazniei riposfind,

deett se fnghiti. St scuipi totul afara!"

ii-am mai toghitil NieiodaE. Ie-arn spus tuturor eraet

ee cred deepre ei. $i m-am fleut s&nf,toas*.

Ilupa moartea lui iloel etfiva eolqgi, tngrijorati de eoarta

mea, tn-au avertizat ci rcum, clnd el nu mai este, voi fi pur gi

cimplu sftgiatf,. llu s-a lnttmplat aga. Ilimpotriva. Din aeel

I


109

moxDent' to0e atacurile tmpotriva m€a au lneeta! odati eu iloel'disparuse si tinta lor.

Degi nu-mi vine ugor, trebuie sa tnehei aeest capitol eu

sftrgitul ultimul an din viala lui iloel. un eogmar prin eare Du

dorese niuinui sA treae[ rreodata.

?n vara lui lg80, cu iloel s-a produs o profunda ttransfmare fizief,. Nu gtiu ett a fct ea de vizibila pentru

eeilalfi. Eu tnsa avqam impnesia ca pe obrazul lui se agternuse

bruse o masce. tmbatrtnise peete ncpte eu cel putin l0 ani. 1Frl" ii devenise cenutie 9i brezdata, iar privinea oucitl ti teiteam obceala ln tote gesturile, degi muncea eu aeeeagi

pasiune ea de obieei. Energia lui, odinioari inepuizabile, nu mai

era lasi aeeea$i. L-rm lndemnat cie se duef, la doetor. A ezitat.

la rqglmiulile mele, se mai dusese de vreo douf, ori, ln ultimul'an, fini st i se gtseasci nimie. Mi-a pnomis cf, va faee un

eontrol medieal Ia lntorrerea din vacanEltn tor-nf,, Ermam st tpleeim pentru o luni fn Florida, de unde era conyius ee al,ea

sf, se intoarei eouplet refaeul llu a fost aga. La lntoreerea dinemeediu, Ia tneegmtul lui deeembrie ee simtea $i mai obcit. S-a

dus Ia Clinica iversitara. I s-a propur sd se interneze. Dar nu

lnaintea crieiunului: cui ti ardea acrrm de controale gi

tratanente? F,ra dcr limp sdieient" Imediat dupa saftettri, s-rinternat tn epital. I s-a gtsit o tummre la plaminul rting.Trcbda eemttr ter:menul a fct firat la tneeputul lui februarie.

Pina atunei, avsa timp st se pregateasei fizie, prin clt mai

multe ptirnbari la aer cuat, peferabil la munt*?o or-itoarele t-doue strptrmlnin ne-am citirat pe toti muntii Bavariei, frm sawww.arhivaexilului.ro

:.::.:':.

'==.:==j

===::=

=::::--re

110

ne treacf, prin gind elt de ridieoli erarn, de fapt, Ingrozitf, de eri

se lntimpla eu NoeL tn miae se instalase uD fel de mecanism de

autmpf,rare. Ma ghdeam la tote bolile pcibile tn afam de

una, pe eare o gtersesem dln memorie: pur gi simplu uitasem cit

eristt. Medieii lnst nu uitasem; ba ered cf, erau ehiar siguri de

diagnstie. N-am st tDieleg uieiodate de ee a fmt nevoie de

aeeastl masearadi.

ta 5 februarie 1981, lloel a fat operat. Urma sf, i se

tndepfirteze tummrea, iar la nevoie si i se semtf, plemtnul

sttng. M-am tntreles cu chirurgul sa agtept acase telefonul lui.

Mi-a promis ci. ma sunf, imediat dupr opera[ie. Dupe o

agteptare fem sfinFit, a suaat tn fine telefonul. Inima tmibttea si-mi ;paqge pieptul. 'Operaiia a deeurs perfeet. Sotut

dumneavcstrrf, se aflt acrrm la reanimare. Miine lnsi, va fidin nou tn eamera tui qi tI veti putea vizita'. "Ce i-a[i scos ?".

vocea de la celalalt eapit aI firului ezita. 'Am luat ctteva

probe pe care le-au trimis imediat la analizi'. 'Vreii sa

spune[i ea l-atri desehis gi l-aii tnehis la loe, frm se scoateti

nimic ?".Lueiditatea rlisperati a latreberii mele l-a convins pe

medie ei htelesesertr totul ti cd era inutil st mai lneerce st-miaseunde ceva. Mi-a mirturisit ca bmla tui lloel era mai

avansatf, deett tpi tuehipuise. Tummre& canceroasa dinpltmtnul sttng se tntinsese, atingindu-l $i pe oel drepl Nu mai

era nimie de ftcuL M-a rugat ca a doua zL tnainte de a ma

duee st-I ved pe IUoeL st tree pe la cabinetul lui se vorbesc eu

eI. Am tnehis telefonul tn hohote de pltns. Simieam ei tmi fuge

pimlptsl de sub pieioare. Aveam cenzalia cf, totul ln jurul meu

G,


111

se pmbu$€src. fieercerile subem+tiente de autmmiginq iluziile' trneeanismele de antmlrhrarre - tmte erplodau, pr.efeehdu-ee lutf,ndrri. Imi fusese smuls ultimul firieel de sperantrt. Adeverul

mf, privea drept fn fafa, brutal +i ferr merqianente3

A doua zi, m-am dus la spital Chirurgul m-a informatci discutase eu eeilalti Dediei. Reeomandau clteva sedinte de

raze cu cobalt radioaetiv pentru a tneeiini lntrueitva evoluiiabolii, deopre a eirei naturt iloel nu aflase rnei nimie. cumfns{ in oriee ea& nu-i mai rtmlneau de trait dectt marimum

trei luui, medieii epau de parere si rE i se spunt adevirul, care

nu ar faee deeit sa-l dartme rapid 9i din punet de vedere

psihie. Am aeeeptat. ce era sf, fae ? Ei gtiau doar mai bine !

f,=m voi da lnsi ochii au ![oel ? srnt actrila, e adevf,rat" dar nu

obiqnuiese se Joe teatru tn vialt. gi niei nu rri pFea prieep.

Cum am st reu$esc sa-l mint de la obraz, tntretinindu-isperanfele, elnd eu gtiu ce sftrpitul este ettt de aproape? Cum

voi face frla iutrebtrilor lui sfredelitoare, btnuielilor,lneerearilor lui eoutinue de a se eonvinge cf, nu i se aseunde

nimie? Mi se muiaseri picioarele pi abia ma Hrrm pe

interminabilul eoridor aI spitalulur, care dueea la camera lui.spre uimirea mea, revederea eu el a fost foarie simpte.tn ciuda

durerilor mari post-operatorii iloel era optimist gi convins ca

greul treeuse. Eram rluitt si eonstal 3tr rnghitise povestea pe

cane i-o vtndusert uedicii, fem niei un fel de rezerve oribenuieli. Av-usese o iafeefie, i se sGoeese o porli@e de pllmtn,

iar aeum Erma conrnalescentr. Singura lri pr.eocupare nrna se

fie nefacerea capcitifii rspiratcil eu ajutml rmui alnmt

].


: :::::: :

::::::

=:t:::=::::::-::::

-=-=:=:::=:::::

=

=:

rere

tr

112

crr care trebuia si faei erereitii de clteva ori pe zi. Nu punea

tntrebari lneuietoane, nu avsa suspieiuni: el a foct cel eare m-a

ajutat mai mult deett orieine sf,-l mint, construinduti uu felde pavezl subeorytientt, imper.meabila Ia oriee informatrie care

ar fi putut tulbura ett de ett miueiuna. Aveam si tmim cu ea

ln urretorele gapte luni, iar dupa aflarrea adevf,.rului, lloel

avea se-mi spuna despre aeeas[i perimda ct a fct cel mai

frumos eadou pe care i-l faeusem vreodatt.

La tneeputul lunii martie, Noel a lneeput sf, vtrbeasca

insisleut despre o lunga eonyaleseentf, tn Florida, duptterminarea tratamentului eu eobalt radioaetiv. Ideea de a pleea

eu el acolo mf, tngncea. Avlad ln veder.e pFqgnsa medieilq,

lmi era clar ee pentru NoeI ar fi fmt ultima ceratorie. I-am

iatrebat ce m& sfttuiese si fae. il-a+ putea spuDe ce m-au

menajat foarte tare, dar mi-au spus, eel putin, adevirul:'Doamni dragf,, Florida n-o si-i facn niei bine, niei rau: pentru

el nu mai eonteazf,. Ilaei dumneata te rncumeti sa poruegti la

un drum atlt de lung eu utr om attt de grav bolnav, pleeafi."

lloel nu-gi dorea deeit asta. Cum puteam st-i refuzultima dorinte? Era ferm eonvins ca, dupa aeeasti vaeant&, se

va lntoaree la Munchen complet ref&eut. spre stupmreatuturor, ata s-a gi tntrmphl La I iunie, tgi relua aetiritatea la

Radio cu acseagi energie gi dinrmism Ga de obieei. llu-mi veDea

se-mi ered chilc. Mi se pAr€a ce se petneeuse o minme.t"o"p.u- tsi ersd ea medieii feeusem o gregala cf, se rn$elaserL [a urma

urmei, erau pi ei oameni. Ia sufletul meu se tnfiripa din aou

speran[a.


113

Dupe douf, luni, lloel a relnceput si se simti slebit,'puterea de munef, i-a setzut yizibil, iar pe fagf, i s-ru agternut

din nou paloarea gi oboeeala. ctnd medicii mi-au spus ci fusese

vorba doar de o remisiune ti ea boala rgi eontinua Fai departe

cursul implaeabil, m-a cuprins panica. Mi-am spus ef, fieusem,

poate, o gregall bazindu-mf, numai p" diagnosticul medieilor de

la cliniea universitafit din Mtnehen. Pote cf, ln alilt parte i s-ar

fi descoperit alteeva sarr rDicar i s-ar fi aplieat alt tr:atnrnent.

Pc.te ef, undeva erista o salyare. Ma agetram cu disperare de

aeest gind. L-am convins pe lloel sa pleetm la illew york, la un

Eenumit speeialist in boli pulmonare. A aeeeptat. ctnd l-amvi.zut iegind rlin eabinel, cu dosarul lui medieal sub brat, am

tntelee et aflase adertrul. gtia et are crncer $i ca zilele li stnt

numepate. credea tnsa et eu Drr ptiu oi se temea ee [a aflarea

veEtii voi avea uD toc. I s-a luat o piatre de pe inima elnd a

eonstatat et pentru mine rru era niei o surpize.

Am rimas la llew York o si.ptamlna, pe Gare am

petreeut-o aproepe tn lntregime singuri. Aveam amlndoi nevoie

de aeeste ore lmpreutra. Erau atitea de spus, de tmpf,rtigit, de

hotirtt. scipatt de povara sftgietoare a seeretului purtatvreme de gapte luni, tmtf, dunenea gi disperanea adunate lnmine, ftreeau acum erplozie lntr-un torent de laerimi pe eare

nu-l puteam opri. iloel era cel caFe lneerca si rnt linigteaset.

'll[u te uita la jumatatea goale a lnharului, uite-te la eea plinal

Gtndeqte-te eiti oameni ar putea tn astfel de momente, privind

faapoi la viatra lc emm.i, si nu aih sa-qi r'eprq€Ee nici omeschintrie. niei o riutate, niei o clipe irositl ln freeuEuri giwww.arhivaexilului.ro

114

Gerturi inutile?",Dqnrte de a avea daml str luf, rqlmese, euvintele.' ,lui lmi atrttfeau 9i mai mult ateatia a$rpra Jumet.itii gole a

paharului.

Din mmentul re,intq.rcerii la Mtnehen, pentru iloel a

lneeput calvarul: consulturi, eontroale, ehimioterapie; apoi

plecarea la Parisl alte msulturl alte mtrolg alti ehimioterapie.

$i un ehin aesftSit. Dupe efeeul total al tratamentelor, lnultimele zile, lloel spunea etr boala fusese mult mai blinda +i

elementf, cu el dectt medicii. Regretam din suflet cf, nu

ivusesem tf,ria si-I seutese plnf, la capet de'hderar". De-am

putea Sti fn momentele de crrnpini, Ge ne agteaptt . . ,

ln aeele ultime luni de viat{, Noel era intens preoeupat

de problemele practiee p€ care ayeam si Ie tntimpin eu, dupf, ce

eI nu va mai fi. De tndah Ge se simiea ceva mai bine, petrecea

cu miae ore tntregi, lavf,tlndu-mi Ge rm de fi.cut, ptna ln eele

mai miei detalii. $i tutr-adevir, imediat dupe moartea lui, oride eite ori eram eonfruntati cu o problemf,, aveam solulia gata

pregetiE. Era ca ti cum osupra rnea vqghea un lnger pizitor.

La mijloeul Iunii deeembrie t981, pe etnd ne aflam tnea

la Paris, ilel gi-a seris, cu ultimele puteri ln prezeuta mea,

testamentul fn ce privegte pnocedura funerarf,, tgi erprima

dcinta sa fie tncinerat fam niei un fel de cenemmie religioasi

ori publief,; nimeni, din familie sau dintre prieteni, nu ayea se

pm.rle doliu ori ce rmteasei vreo euvlntare. Singun Viqgil

Ierunea urma sl scrie ti s* eiteasct la Radio trn uecFolog. Atit.

"Sa nu mi-o iei ta nume de riu; dar ur:ese gindul aeelei

aduatri heterogene, cu sentimente amesteeate, care ar urna se

t

J--fu?ial,tkwww.arhivaexilului.ro

115

cum iltti, clt suferi. De altfct, cr€d ci lnmormlnlarea eete o

problema strict personali, pe care rm datoria s-o rezolv singur,

dmr cu mine lnsumi'. Era ea gi cum lgi cerea, lntr-un fel,lertare. Deeen0a gi modestia lui m-au seutit de corvoada

etalerii tn publie a celor mai intime gi seerete sentimente,

p,&niti"au-mi sr mf, reeuleg tn calmul gi onldura cu care m-au tr),hn iJF;:' " .

iueoqiurat eei mai apropiaii.

Totul s-a petreeut aEa cum ceruse Noer. La 28 decembrie

l98l, erainieul de servieiu acitit o glire scurti care li anunta

sfirtitul. Mai tlrziu, Yirgil Ierunea i-a rostit neerorogur.

"Aiei e Europa Libera. Fem lloel Bernard. Ca 9i cum

lacmmile ar putea sFta doliul. Doliul dumneavostrt. Doliul

nctru. Dol.iul vintuit al undelr. Aiei e Europa Libem. Fam

HoeI Bernard. O eFoaFe a destinulEi',

Cu ereepfia tattlui meu, nimeni alteineva ln afam de

tioel nu u.i-a mai dat vreodatf, senzatia ct prezenla mea ti este

D€aFarat necesart gi cmstituie u element esen0ial al eristeutei

lul 6 dragmt€a pe cane mi-o pmrti este o certitudiue, dineolo

de bine Ei de reu. ilimeni alteineva nu mi-a mai drruitvreodate sentimentul unie al apartenentrei: o ancort solida,

arspcati lntr-m port tnsorit" cu ape line.

Golul lesat & iloel a fost eu afit mai mare. Desi orielt arpi.rea de straniE, pieZenta lui tu viata trtea nu a lneetat odaticu existentra lui fizica.

J** *6J /

/0€ewww.arhivaexilului.ro

n'lr'\il

I

\(-C-- , C r&U-.rfrJb 116

mine destul euraj, poate cf, ma voi lneumeta, elndva, s-o agtern

pe hirtie.

:::::::::::: ::

=:::::::::::::::::=:-=::

=::---_----_---___.__]:

==:E:=Gre

twww.arhivaexilului.ro

Fil.APTUruII

:::::: ::

:::::: ::

:.1.:::,=:::,==::::::::=:=

=::-:

=:

:=


::::::: :::: ::-::::-::=::

l:::::::::=-=:-::-

-

=:

t€

ru

ANDREA BERNARD

Am pleeat din Romflnia cu buniea, trrama mamei, la Zg

noiembrie 1971, spre Israel. Nu-mi mai vf,zus€m marna de doi

ani gi gapte lrrni gi mi bueuram imens ca, h sftrgit, pot s-o

revid, Eram foarte eurioasi sA Stiu cine e prietenul ei. gtiam

ei are un prieten dar binetnteles ce, datoritn situatiei politiee

gi cenzurii, nu putea si ne serie sau se ne sprrna la telefon cine

eete. t-i Aaa"am seama de pe atunei - ayeam dmr I I aui - ca

Du ar fi fost bine. Intuiam ce era eineva de l,a Europa Libere ficd marna nu vxtia si i se afle numele. Cind atn avut rnariea

ferieine s-o revid tn Israel, asta a fct deci una din primele

tntrebf,ri pe care i le-am pus Mi-a ri.spuns:'llioel Bernard," Am

nlrDas absolut interzisa. llu-mi venea sf, ered ca urarele oerou"

din Romfiuia, pe care ll aseultasem la Europa Libera, un domn

care simteam ct-mi impune prin voce& Iui, prin ceea ce spunea

9i prin prestigiul d.e eare se bucura ln Rominia, era prietenul

mamei mele, ci-l voi tntilni oi-I voi eunoagte personal, altfeldeett ln calitatea de dir.eetor al Europei Libere. Eram fmrtecurioasf,. Am lntrebat ee magini eonduce Geea ce, IleBtru mine

atunei, era [rare lueru. Abia agteptam sa plee la Mtnehen, unul

din motive fiind gi de a-l cunoaste pe Noel Bernard.

Nu voi uita nieiodattr pleearea din Israel spre Germania,www.arhivaexilului.ro

120

la 23 deeembrie 1971, eract la o luue dupa ce pf,pf,sisem

Rominia. Pe drum euriozitatea eregtea mereu, deveneam din ee

ln ee mai nerf,bditoare sf,-I eunoce, st-l ye4 sf, aflu cine este

aeel om rpr@pe sfint. Binetnteles, mi-era putin frica, aveam

emolii. fn sfirEit, a venit $i momentul ctnd am aterizat pe

aeroportul din Mtnchen; Si deodatt am ftcut cuno$tintf, cu

llloel Bernard, liu-mi veuea st cre& paree-mi statea Dumnezeu

tn faii. Tot drmrul spre easi mtr uitam la el paret ar fi fost

lntr-un vis, parea ar fi eoborlt Dumnezeu pe ptrmtnl. $i totu+i

era adevf,rat: Noel Beruard ne dueea eu ma$iua ac&se gi era

prietenul mamei mele.

Unul din lucrurile eare m-au frapat Ia el la lneeput, a

fmt er pf,rea conventioual. Se purta frumos, dar aveam

senzalia ef, este putin distant, preocupat Si tnehis. lUu simteam

o apropiere sufleteasei de el, ea fati de alti oameni.

A doua zi, cum venisem eu haine putine $ demodate, i-a

propus mamei sfi me duea l,a eumpaneturi. Era eadoul lui de

Crf,eiun, pentru mine. M-a mipeat gleuerozitatea lui li mi s-a

parrt dmgut ce t$i lua din timpul lui liber ca s& meaXga cu

mine lu oraq. Bineinteles, mi-am dat seama ei trebuie sa tine

foarte mult la mama, de rtreme ce feeea aeest lueru. Abia mtr

cunoseuse cu o seare hainte; totuoi nu mi trata eu indiferenid.

Aeest g€et D-a improimaL aveam o prime dwada a intenliilor

lui bune qi a dorintei de a Ba apropia, chiar daee felul ln care

proceda era aeYa mai stingaei.

Tot drumul spre casi, la lntoareerea de la empertturi,

ln magina lui, a fost fmrte lmqtant lntrueit lmi punea

t

':,,:::::::-::-:::::t=

=::-:::

=--:

=


121

lntrebiri despre Rom&nia, despre impresiile nele. Sim[eam ef,

mA trateazt ea pe rrtr om matur, qgal, ciruia ti lua un interviu,

Era foarte coneentrat, serios, "businesslihe'. Mr simleam putin

intimidatf,. Nu ftcea glume. Totu$i, tu felul lui, lncerea str

construiasca o relatie fireasei eu mine, sf, me apropie.

Cred ea multi oameni eare l-au tnttlnit pe Noel, au rimas

cu impresia ei este o p€rsoaDe de care uu te poti apropia ugor,

un tip distant gi see. Dia ferieire, lu urmttorii I0 ani, eu am

avut noroeul se-l deseopir eu adevArat qi si pot pitrunde tn

sufletul lui. Am avut privilqiul sa-l cutrce tn alm lumine

deeit mqioritatea relor caFe au venit ln eontaet eu el. Cred ca

familia noastra a fost unul din puiinele medii unde Noel s-a

desehiq diud la iveala eu totul alta imagine a persmalitf,tii

sale deeit au putut. percepe altii sau chiar eu ln primii aui.

Trebuie se spun ci aeest pnoces a fost destul de lent, relafia

noastr& dincolo de conveufional gi aparente dezvoltindu-se

lncetul eu lneetul. lie,l a tr-eut cu brio tmte testele l,a care l-am

supus, datmim faptului c* tl cmsideram lntrm fel "rivalul"

meu la iubirea mamei. I-am faeut viafa elt am putut de grea

pentru a-l pune la lneerears mf, va adopta, (rare, ehiar daei mivoi dovedi eel mai difieil eopil?

Evident, de toate astea tmi dau seama abia aeuu, iloel a

ayut o rf,bdare lntr-adevtr lngereaset, de-a lungul tuturor

erametrelor pe Gare l-am obligat si le treaet. Adevfratul punet

de nlsersee ln nelal.ia nostfi, a fct mmentul ln ear.e trloel

mi-a pus ta fatri aetul de adoptiune. Atunei - aveam l5 aui -

mi-a dat nmele lui $i luerurile s-au calmat.tn aeei ani, ci el 1www.arhivaexilului.ro

122

s-a relarat gi s-a desehi* a devenit mai 'juef,ug" eu mine gi

tm reugit treptat se De apropiem unul de altul. Relatiilenmstre au devenit emplet altele deett f.usesenf, lnainte. Cu

toate ed eram tnee putin intimidat&, simteam totugi ce pot sa

me trbe gi "se me prostesc" cu eI. Iar el tmi rtspundea tn aeelagi

fel. De eremplu, lu timpul unei ptimbari pe malul unui lae, a

venit tiptil pe Ia spate gi m-a Iuat tn brate, prefaehdu-se eirrrea sA Bf, arunce in apa. Eu am l"nceput sa tip. Alteori, me

a$ezam linlii el, tmi puneap capul pe pieptul lui pi ll aliatam,

iar el mi tinea pe dupi umeri.

Generozitatea lui lloel, Du Durnai sufleteasee ei $i pe

plan material a fct una din marile lui ealiteti, pe caFe am

apreeiat-o lntotdeaun&. tlu aumai ea a aeeeptat sa ma adopte gi

sa Be trateze B pe propria lui fiiea - totdeauna mf, prezenta

strf,inilor ea fiiea lui - dar tn plus, a qiutat-o foarte mult $i pe

buniea mea,

De multe ori, cind ceFeam sf, mi se crrmpere eeya, eI

aceepta mai repede decil marDa. Era mai dispus deeit ea sa-mi

satisfatrf, tmte eaprieiile $i se mf, fisfere. tmi eumpf,ra eele

mai bune lueruri: mai am lnct gi asEzi pieupul, radioul 9i

difuzoarel* pe eare le-am primit de la el pe la 15-t6 ani.

Era rmuzant ct NoeI nu se prieepea s6 lnvete pe altul, sa

mf, qFte la leegii. Se supana rcpede devenea irascibil gi frustrat.Ile multe ori, prelua tnama misiunea de 'meditator', peutru cinoi doi ajungeam repede Ia eapf,tul rrbderii qi ne supaDam unul

pe altul: eu pe eI ci au erpliea bine, iar el, pe miae ce Du

tntel€eam 9i pnobabil pe el lnsugi ce rru ltia se erdiee. A$a s-a

1


123

lneheiat, de eremplu, prima mea leetie de shi. NoeI uitase st-mi

spuna ei trebuie sf, stau eu shiurile perpendieular pe deal, iar

eu tot aluneeam ba ta fatf,, ba tn spata tn eete d.ia urmf,, ort

izbuenit in plins gi n-am dat batuh. Din ferieire. a venit un

cd% al lui Noel, Stefan Malusek, c&ne mi-a dat tntr-adevf,r

prima mea leetie de shi. AEa era UoeI: avea multa rf,bdare ia

unele privinte; tn sehimb, ln altele Err ayea deloe.

Una din ealitetile lui caraeteristice a fost ee era foarte

direct gi spunea eraet ce gindea, ff,r:f, se menqieze oamenii. Din

paeate lnsf,, afirmatiile satr glumele lui - deqi nieiodatt ficute

eu inteulie rs - puteau si tntepe ci sa dort" fin mints de pilda,

ci una dfn glumele lui era ee atunei eind mi voi ef,sitori, sotul

meu va fqgi dupa 24 de me. Asta pentru ce €u slut lneapf,ttnata

din fire Si tmi pheea sI dau ordine, sf, spun ee st se faea gi

crrm. El repeta gluma asta tot mereu, fene si ma deranjeze prea

tare. Totu$i, eind spre sftrlitul adoleseentei mele, venind acasir

in vaeanf.tr (eram studentf, la o universitate din Ameriea), a

repetat prezieerea "glumeaie' la o masi eu prieteni de-ai lui,

nrr prea mi-a eonvenit, Ba chiap m-a durut, pentru ci mersese.ra

Prea departe. In general lnsf,, trebuie sA reerrnosc ce tmi plAeea

ei gtiam lntotdeauna Ge gtndegte gi er nu-mi aseuade nimie.

Existi dou& lueruri deosebit de rraloroase ln viatra mea,

pe care le-nm hvetat de la iloel. Mai lutt, pasiunea lui pentru

Euncf,, atagamentul ferm fafa de un tel, pentru care ti-a dat,

de fapL chiar viata, Iar al &ilea, peeenea lui de nedcccris pentru

muziea, mai ales pentru eea elasiee. M-a tnvitrat si eaut pi sa

urnf,resc ce e important pentru miue tn viali. Tin miate

I

t_


124

sfatul lui, eiad mi apropiam de terminarea lieeului; et nu este

neapemt Eecesar st ur.rnez o facultate, ci si fac ceea ce mA

lnsioneati, pentrc ei asta este cel mai important tn via[&.

Filadia ld Nml €ra ca au studiul tn sine ecte esen[ial, ci ea

-geea ce faei si te lnsioneze 9i se fie bine feeut, eu talent,

pentru a realiza lntr-adevf,r ceva. Iar asta este posibil amaieind erezi firt rezerve ln drumul pe cape l-ai ales. I}e aeeea, llpFeocupa foarte mult ce voi faee eu mai departe.?mi pare riuei nu a mai fost lfnge noi - eel putin ln lumea noastrf,, nu - sf,

mA fi vf,zut lulndu-mi doetmtul fn psihologie tn decembrie

1990 Si luertnd intr-un domeuiu care ma pasioDeaza, i$e eum

mi-a dorit el,

Noel iSi fteea rnunc& cu mare dtruire. Se seula dimipsal6

deweme, ajungea la radio printre primii, iar clnd venea aeastr

dupa ora 6 $eara, de multe ori mai aysa tDca de lueru. Era plin

de energie 9i dedieat total aetivitiiii lui. Am tnei imagiuea vie

a lni Noel mergind pe euloarele radioului repede, repede,

vorbind gnlbit su oameBii, dtnd instruetiuni. Tin minte eum iqi

prezenta eomentariile, cu tonul lui plin de pasiune: se simtrea ch

este eonrrins de ceea ce afirma tumeroasele diseutil pe eare le

avear legate de Romiaia sau de politiea ltr general, erau gi ele

pline de pasiune oi vitalitate. Asta se vedea gi se simtea.

Celalalt lueru caFe tl pasiona, dar il Ei destindea inacelagi timtr era muziea clasietr. fn anii ln care m cr,escut

linga lloel, aeest lueru mi irita de multe ori. llu aveanr

nfbdane +i ne prefteeem ci nu-rBi place. Abia dupa moartea

lui, mi-am dat seama Gi, de fapt, iloel tmi insuflase dragostea

a*r^J-:r/ --t

Qt+fr.*,.-n:,i

L

1


::::::: :

.-::::,::=::: :

--:::::::::

:=:'::-:

#

r

125

pentru muzicf,. M-a molipsit fere se fi gtiut. Unul din motivele

pentru eare mi simt atit de puteruie atrasi de muziea clasiet,

este ci lmi aminteste de Noel qi aga tl pf,strez prmspet tn

minte $i tD suflet. Chiar daei nu am tntelegerea lui profunde'

pentru muziea, tmi dau ssama cit de mult am lnvf,tat de la el:

Drrrnernse bueili muzieale ui s-aE tnregistrat ln memorie,

pentru ea de-a lungul ultimilor zece ani et constat eu

surprindere e& le r.,eeunce. Ctteodati, cind nu gtiu titlul sau

eompozitorul, ma gitrdesc ce mult mi-ar pleeea sf, pot apela Ia

tloel, care Etia se respunda la aproape oriee lntrebare.ti pltou tattt de mult se asculte muzietr, lnelt rvea nevoie de lini+te

depline. Citeodah, etclama: 'Sss, Sss', pentru mine gi mama

care stiteam de vcbe ltnga el tn sufragerie. Ne suptram $i

plecam din eamera, ca sa putem vorbi liniqtite mai departe. De

molte ori, ne spune'a: "Aseultati ee frumos e6te, ee minunat, ce

dumnezeiesell de lnr.ei.noi nu am fi fct acolo gi nu am fiauzit. In adoleseentf,, elnd eram mai rebelt, spuneam c{ nu-mi

plaee: simfenm curn Itrf, irita. Aeum lnse, apreeiez muziea mai

mult ca orieind.

Aspeetul eopilerc al firii lui iloel, a fct una din eele

mai frumoase deseoperiri pe care le-am fleut tn relatia eu el.

ile maipul.ire*m de multe ori tmpreuna gi rtraura se supf,ra, iar

noi ne distram 9i mai tare. f"m este unul din luerurile care

tmi lipcesc cel mai mulL Se preta [a aprmpe tc.te fanteziile

mele. Lui ltioel ti pleeea errorm sl eonduee. Odatt, rnergeam eu

maqina pe autostrada. L-am latrebat elt de repede poate

conduce, iar eI a apisat pe aceelerator gi magina a atins 228 de

)//+A


126

km. pe orf,. Mama era rngroziti de ee se intimpla. Alttdattr, lltgteptam pe NoeI ln magini cu rtrama, ln timp ee el se dusese

si eumpere Geya. Eu am deeis sf,-i fae surpriza de a dquruba

mlner.ul schimbltorului de viteze. ilu er&m sigum crrm va.'

reaetiona, d8r, spre surprinderea mea, Noel a ramas uluit gi a

intrebat foarte serios Gp s-a tnttmplat eu mlnerul. Mi se pirearmuzaut ca En orD Gu inteligeuta td putea fi atit de copileros

fr naiv, tnett se au-gi dea seama c[ e vcba de un in Citeodata,

tloel nu realiza ei glumese pentru cA era preiocupat, era eu

gildurile in alte lume. Ulterior, am luieles ci ista era motirrol

distantei pe care o simteau oamenii $i pe cale o sim[isem Si eu

la lneeput. Un alt lre care-mi plieea, pentru et gtiam ei Noel

ya ctdea ln eapeane, degi tI repetam de Denumf,rate ori, eria ca

atunei cind mama Bt ruga s-o ajut, eu si sprrn: 'Nu!",

zimbindu-i mamei 9i agteptind ca lui trloel sf,-i sarf, tandara.

Ceea Ge se tnttnpla de fiecare datf,: se supara foe gi-mi repro$a

eO sint lenege 9i ee intotdeauna agtept ea eeilalti se faea totul

peatru mine, dar Gf, eu nu sint nieiodatf, dispuse se-i servesc

cu oeya. Ctnd marna $i eu mine lneepeam s{ rldem, tteea, dar

vedeam cum se supf,re gi mai tare ce iar a etzut ln eurst.

Una din grimasele lui, eind faeea pe vietima sau pe

eopilul supi.rat, epa sa scoati buza de jos tn afara: arita ca rrtr

beieFl eeruia Li e rugine etnd e eertat. Astfel de lueruri ered cii-ar fi Socat sau ar fi fost ineredibile pentru oamenii din jur,

GaFe l-au eunmeut numai sub aspeetul inteieetual, serir gi

praetie.

Cu imte ce rn-am apnopiat attt de mult de iloel de-awww.arhivaexilului.ro

127

lungul anilor, eu toate ci l-am iubit atlta gi l-am considerat

tati'l rneu - de fapt a fal taHtl pe caFe nu-l ayrs€oem pinn

atunci - eu toate ca am simtit ce Si el mi iubegte gi e aproape

de mine, Darrl putut niciodate s6-i spua 'tu" gi niei ee eonjug

verbele Ia persoana a doua siugular. C,auza Du era eomportarea

lui, ei eu. llici miear nu-i spuneam iloel, ci "Heru". I-am gesit

aeeasti. pu'ecle tn timpul unei cehteii, ln 1974, etnd m-am

supirat foarte tare pe el. fo g"t-ani, 'Here' lnseamna

'vrljitoare'i eu am rominizat euvlntul la maseulin gi astfel a

devenit Noel, Heru. Ulterior, el m-a uumit pe mine Heri, adief,

miea vrijitmre. De atunei, el a rilmas pentpu mine Heru gi

numai aSa tl strigam.

Cind l-am eunmeut pe lloel, la 23 deeembrie 1971, nu

puteam banui e{ peste zeee ani aveam sa fiu attt de ata$atf, de

eI, ineit moartea lEi, ln aoea noapte de 23 deeembrie l9B I, sireprezinte cel mai dunerc gi tragie eveniment tn[it de mine

rneodatf,. Deli acrrm durerea nu mai este atlt de aeuti ca ln

aeele zile sau ca ln lunile urnf,tore, de uulte ori cind me

gindese la Noel - $i mr gtndese deseori la el - nu-mi pot abtine

laerimile. ?ori lipsegte $i am inei sentimentul ct este nedrept

ci rrtr om atlt de generos, cu attta suftet, inteligent qi care mai

putea faee atit de mult pentru eeilalti, a lncetat din viatf,. Nu

am dovezi palpabile, dar tn fundul sufletului stat eonvins& ct

boala care i-a adus moartea Du a fost, pur gi simplu, trrl Ganoer

natural ei unul provmt prin radiatie de Eegimul Ceufeseu.

llu pot crede ce moartea atttor mneni eapabili - cei mai

eonvirrgi luptttori lmpotriva sistemului represiv din Rom&nia,

\

1


128

aflati ln condueierea sau in redaetria departamentului rom0.nese

- a fct o simpla coineidenli. Durqenea mea este lnet vie ef,

tatil meu, eane mi-a dat familia mult drite qi dragmtea de

tata gi care I arrot o influenff, hotaritoare isupra vietii mele, ifost omorit.

Suferinta lui din eauza bolii, timp de un an, dar mai ales

Iupta crr m(Er1ea din ultimele sf,pffiEini au fct demebit de

tragiee. cum ru am fost aleturi de el deett rn ultimele trei zile

- erarn l,a studii tn Ameriea - fulgeratonea disparitie a lui lloet

m-a surprins eomplet aepregtrtitf,. Mi-a fost nespus de greu se

fiu martf,rh [a suferinca eumplitf, a unui ortr eare n-a feeut

deelt bine toati viala lui. A fost pentru mine o tortunl sf, vtdcrrm se ehinuie si respire pentru ce rru ayea destul aer.

ilu pot uita imagiuea lui din seara de 19 deeembrie l98l,eind dupe un zb* interminabil - fusese pleeat la tratament

medical la Paris - s-a intors, tn sfiSit, la Mtnehen. L-am

a.gteptat la aeroport aertbditoare, pertru ei nu-I mai vtzusem

din august. Au fost tngrozita: tmbetrinise cu zeee ani, slabise

mult, era Dumai piele oi pko, anf,ta neputineios 9i nespus de

obosit. A fost transportat Iu rmbulanta de la avioa Ia iegirea

din aeroport, pentru ca nu s,e mai putea tine pe pieioare. chiaragezat abia mai avea puterq statea eu eapul mai mult pleeat,

uitindu-se mreci ttr jE cu chi tulbwi 9i ehinuitt ldi se rupea

inima, vizlndu-l attt de schimbat, bolnav qi ueajutorat. Era un

Go$mar sf, eonstat cum tgi pierduse reest om, eare-mi era atitde drag, vitalitatea, dinamismul 9i cice urnt de vanitate.

Eram neputineioasa in fafa unei soarte atit de fioroase: ag fiwww.arhivaexilului.ro

1n

preferat st fiu eu ln loeul lui, deeit sa asist la un astfel de

chin.

Totugi, ehiar ln starea asta, illoet a avut forta sf,

telefoneze familiei gi se-gi ia rtmas bun de Ia eei mai apropiati

prieteni, veniti si sehimbe eu sl, ultimele cuvinte. Chiar tn

aeele momente, peste misurt de ehinuitm.re, era cu gtndul

numai la cei dragi. Voia si fie sigur cf, mama Drr va avsa

probleme financiare 9i legale dupa mmrtea lui. Iar mie tmi

prrDea tot felul de tntrebari despre planurile mele din vara

umttoare, elnd urrna ss. termin studiile universitare. Vroia sise asigure ce ma hdrept pe un druu profesional bun. S-a

liniqtit elnd i-an spus et mf, voi muta la Loe Angeles, unde un

prieten din copilirie al mamei se of,erise sa mi ajute sa-mi

gisese de lueru tn psihologie, specialitatea mea.

Unul din ultimele sfaturi ale lui Noel a fct ea eu gi

rnama str lncercim si fim ett mai mult lmpreuutr, elnd Du ne

vom mai ayea decit uDa pe alta. ile apropiasem foarte mult tn

ultimii rni gi lloel simtea eit de puterdei era aeeasti legetura,

mai aprqiat^t futt rnriritatea raprturilc dintne marne Oi fiiee.

EI gtia ef, pstrarea aeestei relatii strlase re va da putere Iarmindoue, ceea ce s-a gi tnttmplat. Probabil c* nu e de mirare

efi una din erperienfele ca.Fe ae leage eel urai mult este viata

trf,ita eu Noel qi lloel tnsqi.

ln eei zece ani, petrecufi linga el, Noel a lnsemnat pentru

mine htal mult dtrit, farnilia tndelung rivniti 9i o viap de

familie linigtita, armonioas[ gi plina de dragoste. Ace;ti aui au

eontribuit enorm la pregatirea mea pentnr viatt; nu numaiwww.arhivaexilului.ro

130

pentru eA pasiunea cu cane tnf,ia Noel era contagims[, ci gi

datriSa faptului ci am fat martci a rrelatiei dintre eI 9i msrns;

o nelatie plinf, de dragcte caldum, eo.sideratie qi rrcspeet.

ilel a murit eraet a$a cum a jrf,it. Pint ti fn ultimele

mmente' ctnd abia uai r-spir,a, em cu gtndul numai la nci. parte

din dispozitiile lui testamentare au avut seopul ea rtrama gi eu

mine sa suferim clt mai putin la moartea lui. Ilorinta sa a fost

sf, fie lueinerat ff,ra niei un fel de cepemonie, ln absenta

tuturor eelor care l-au cunos€Et, fam niei o ereeptie, Ilaee am

un regret, este ce nu em orEistrizat totugi o eeremonie in familie

la mortea lui tlel nu atlt pentm e[, caci nu o dcise, ci pentru

a-mi fi luat eu r{rnas bun de h el, Att regr€t este ca nu i-am spus

nieiodaE pe nume pi "tu". Totuti, ce mi-a nf,rnas predominant

& Ia NeL nu sint n{retele ei influenf.a qi cmtributia ld poitiva

in viala mea-

Ultimele euvinte IE GarE mi le-a spus ild, au fct ca m-a

iubit ea pe proprii Iui eopii; rn-a rugat, aftt"-"oi se nu-l uit Xgi sa ma gindese din clnd in etnd la el,

Cum aS ptrtea sa uit un (xlr atit de ertraordinar 9i un

tatf, atit de afectuos? lar de gindii la el? I]in etnd tn ctnd" ar fiputin spus.


MIRCEA CRISAitt

Ilupa lloel Bernard - *Free Europe - Romanian llesh'- a I n

devenit'Free Europe - Romanian llesk,. \1'4h4o'N'/\In 3oi timpul ln eare am yenit ln coatacl cu aeeasti

personalitate, Du am arnrt niei m moment impresia ci. am de a

faee eu un redaetor $ef, ei eu trD mare om politic, Gongtient lnfieeare minut de sareina gigantief, a departamentului sf,u.

Ilaei poate o prebugire si fie numite "o eonstruetie", elface parte dintre ctitorii marii constrtrcl.ii: prrbugireaeoeialismului.

Desigur, multi caute rcurn se-qi atribuie aceastttitulatum - multri dintre eei care au navigat pe spargatorul de

ghiata "Libertatea"; dar eI a urmrrit un *cap eompas'preeis.

ilu era vorba de un "job" gi niei de o pozitie. lloel Bernard

reprezeDta o notiune Jurnalistiee pe care noi, ee veniti eu gira

rpinerii frlnti, Du o putem atinge aieiodata.

llu ee dueea $i nu yenea nieiodatr de la birm: el era

biroul gi funetionat Gum ar spune nemtii, *rund m die Uhr"

Q4 ile ore din 241. cea mai trist{ laturr a disparil.iei sale 4 a,k^.f-r,

1

' r.oroT)r'

Q*fu,


132

actuale. sunt sigur ce amprenta sa E-ar fi feeut eimtita.Ilesigur' nu dueem lipsa de 'dagtepri'. Dar uaul cu *e' tru eradeloe de prisos

tioel Beraard mi-a dirijat primii pagi rn lumea vestiei.Foarte mult din "deseurcapea" mea i-o datorez qiutorului sf,u:

moral ti materiat. sunt sigur ef, smt multi aeei care ar puteafaee aeeasti afirmatie, daee ar iyea gi puterea gi dorinta sicotrobaiasee sineer tn amintirile tor.

spijinul dat de lloel Bernard murtora dintre noi, nu eragenerat de earitabilitate, nici de dorinla de a-l tmprumuta pe

Dumnezeu - ci fieea parte dintr-un plan etrategie. Aeeste

raehete politiee de eea Eai lrrngi distanti au dus piDa la urm&

Ia vietcia de azi. chiar daee unele dintne aeeste raehete au

fisiit, s-au pierdut - h unele au eotit-o invers - dar .l laguerre Gornme I la guerre" chiar daea e ?eoe.

iloel Bernard, tii mul[umese ln numele meu, fin=Lumele(_..,..,.--..-unei tiri si ln nmele unei Europe Libere.

- O CA,uy*^ **1,4r)


SORIN CUilEA.

Or fi evcind gi altii, aici tntre filele aeestei celtl primatntilnire cu iloel Beruard. Sint tentat sf, o fac $i eu, pentrusimplul motiv ce faptul sau tnttnplarea, faee parte din biografiaIIrea.

Era tn iulie 196?. Aflat lntr-o ereursie prin Europa arn

decis si fae o halu la Munehen, si-l cunqse pe "directorulpostului nostru de radio". Eram cu el ln corespondenti, gtiam

ei este ln eiutare de un redaetor pentru departameutul.rom0.nese al Europei Liberc gi ca cel mai bun lueru ar fi,orieum fiind prin apropiere, st dau gi o fuga la Munehen. Am

fct inspiral Ti eu dmeam si te cun6c, dmnule Cunea, - mi-a

rprrs jovial lloel. Era viaeri eeara. Mi-a dat tnttlnire pentru adoua zi, slmbita, Ia ora g, la rad.io.

M-a primit ta biroul lui 9i mi-a pus citeva rntreberi hlegatura eu aetivitatea mea gazeti.reasca. Mi-am dat seama d.in

primele minute et vorbim aeeeagi limba. pleeat doar de un rn

9i jumetate din Romtnia, lnttlnisem utr gazetar de tipoceidental, inteligent, tn depllnt cunogtiola de cauza, un

interlocutor ertrem de agreabil. Mi-a spus ea "daef, tot egti aiei,

a- /-/Bedaelor l,a Radio Europa l^i}r-l1/


134

in diseu(-ie pentru eventuala ocrrpane a pctului liben *Te-ag

mga si serii un cqnentariu de 7 minute pe tema decrptului

pentru iuterzieerea avorturilor ln Rominia, deeret dat de

Ceaugescu ln urnf, eu nouf, luni'. Cum Dumnezeu de se

lmplineau Scmai Dqn tuni de la aeest avctm de decrret nu gtiu

niei astf,zi. $tiu doar ee "termenul" mi-a etzut extrem de bine,

mie, cf,ruia satira (sa nu-mi asurn 9i morul, ea se nu mi-lconteste eiueva t) nu-mi era ehiar strrinl Mi-a sptrs ef, am la

diipozitie toatt dimineal"a, ptne la prinz gi ehiar servieiur de

doeumentare, ln eazul ca rm nevoie de niseaiva date.

M-am retras lntr-un birou (fiind slmbi.te, erau multe

mese de seris treoctrpate). fn aeeeaqi camepf, mai era un iredaetor, destul de nou aDgajaL pe care-l cuaogteam din presa

din Rom&nia; s-a scuzat, spuni.ndu-mi ea nu ma poate ajuta, cfi

are de pregetit un pqram. De altfel niei nu-i solicitasem

ajutorul. M-am apezat la seris $i ln 70 de miaute comentariul

era gi betut l,a magina. Aa cioeanit diseret Ia u$a biroului luiNoeI Bernard,

- f.e s-a tntimplat ?

- Stnt gata I

- F4ti gata ? Ai terminat de seris eomentariul ?

- Da.

- Ia loc, te rog.

$i-a pus pieiorele pe birw, duptr obiceiul managerilor

oceideatali (eremplu pe ctre l-am urmat gi eu dupe citva timp,


J: +-li -:,-- - :.':'r.:

135

Fuma trabue. Mi-a oferit gi mie unul. N-am servit. Eram teribitde emotionat. Imagiuati-vi un profesor care-tri eitegte teza lnfata ta. Ma simteam lu aeeea$i ipostaze. Mi-am dat seama ce

este foarte eoneentrat pe tert 9i nu am indrf,znit niei sa respir.

A terminat, a lesat htrtia Jos $ mi-a spus fem "menqiameDte":

- E fmrte bun, domnule Cunea. Ar putea si intre lnemisie ferr niei o modifieare.

Aseultam putin ntrucit. Probabit ef, l-a impresionat

continutul dar, mai aleq timpul seurt ln care scrisesem comer-

tariul pe eane-l intitulasem: 'Un avmton de noue luni'. Mi-a

mai spus:

- f-i pare rau, nu-l.i pot da aeum uD rf,spuo* G a doua t tjumitate a Iunii august voi fi ta Te[ Aviv (a, uitasem sf, vtspun. Ernm pe yFernea aceea- prim-redaetor aI siptiminaluluide Iimbr romnni qrrr1ifffi#hsicire apf,rea ra Ter Ar{v) +i

vom mai sta de vorba.

illoel Bernard rrrr a venit ln a doua jumitate a luniiaugust la Tel Aviv, dar la lneeputul lui septembrie eu am

primit eontractul de aagajare la Europa Libere.

CeI mai frumoe dar pe eare mi l-a ftcut llioel Benrard lncei aproape l5 ani de eolaborare a fost lnerederea Ile care mi-a

aemdat-o de la lneeput. fmi trimitea cmentariile sale sa le

citese lnainte de a se duee eu ele l,a microfon. Era reeeptiv Ia

ciee modifieane pe Garle o feeeam ln tert. Cr€d ei numai la

urma unei 'rtngi"eaFe se puila mult in rqedaetie gi atunei gi

mai tlrziu, iioel a lneetat se-mi mai trimite tertele h 'O.K.".

Probabil ce-i goptise un binevoitor ci metoda nu era de

f


136

'demnitatea' unui direetor. 'Direetorul postului nootru de

radio" era destul de influentabil. Asta Eu a lnsemnat, lns[, eInu m-arn bueurat ln eontinuare de lncrederea lui.

fn primevara lui 1969 m-a chemat In birou si mi-a spus.

efi voi pleea ln Tureia. ceaupeseu veDea pentru prima date tD

vizita ofieialr lntr-o tari neeomunista. Mi-rm faeut pregdtirile

de rigmre, aer.editarea pe linga ministerul de externe de la

Ankara, aparatajul de lnregistrat, biletele de avion pi iar rmbetut la upa biroului direetorului.

- Ce s-a lntimplat ? (Era latrebarea pe care [i-o punea

cind veneai la el fem sa te fi solicitat). Ai teruinat tmtepregatirile ? Cind pleei ?

- PIee vineri. Am venit sa ve htreb ce sa seriu ?

M-a privit de paree eram rm ertraterestru. Si, reeunose,

eram.

- Cum, Cunea ? Se-ti sputr eu de la Munehen ce se serii

dumneata de La Ankara sau Istanbol ?

Mi-a veait str intru tn pmlnt de rugine. Remtsexsem eu

unele deprinderi de pe alte meleaguri, unde r.edaetorul gef

tnebuia si-mi indice 'linia'. Crcd ca m-im flsticit ca atunei

elnd doamna Ctpitanu rn-a prins eopiind la teza de geografie, la

lieeul eomereial din Baeiu. Am biiguit eeva gi m-am fleutaevizut. Nu am nai pus nieiodatl de atunei - qi a trecut

aproape un sfert de veac - aeeasti lntrebare idioaE.

Desigur ce a$ putea serie o carte despre NoeI gi rel,atiile

noastre profesionale. O sf, o fae eu prilejul scrierii memoriilor.

Memoriile mele. Una tmi stf, pe suflet gi am terminat


137

Me trimisese tn Finlanda. Tot cu prilejul vizitei luiCeaugeseu in aeeasti fari.. Me aflam Ia ministerul de erterne

din Helsiahi, unde venisem sf,-mi iau aereditarea. Mai preeis,

erarD tu biroul gefului de pnese al ministerului. C.erusem voie

si telefonez la Mtnehen gi vcbeam cu tloel. ti o*ooieasem

primele impresii dupe sosirea 'odiosului" gi a 'sinistrei" gi me

lntreba ce voi transmite tn dupi amiaza zilei respeetive.

Deodaffi igi faee aparitia ln camera respeetive un grup de

ziarigti de la Bueuregti.t rnsoteau pe'gef', ca sf, serie, de fapt,

unul singur, eel de la Agerpres gi eeilaltri se preia aeelagi tert,

A$a era eel mai sgur. Nu gregea deett unul I Pe moment mi-a

venit ideea si mi arnuz putin pe seama'tolegilor" de partid qi

de stat. $tiam et ln eei einei ani petreeuti tn Palestina, Noel

Bernard lnvi.fase linbo ebraiel. Era m mane talent la linbistrf,ine. I-am spusi a$adar, tn ebraiet, ca rru mai pot vorbi (de+i,

jur ea ru erau seerete 0. A sesizat imediat gi mi-a spus de Ia

capf,tul eelrlalt al firului, ln rouineste, evident:

- Ce? Au intmt tovam$ii de la Bueureqti?!

Cred ea multe yFerre s-aE tntreht cei iutrati ln biroul

pefului de presa aI ministerslui fidandez de erterne: "Ce limha

o fi vorbit Cunea la llelsinlti? Xu cumva finlandeza?"

Din tot ee ati ritit, vi rog si retineti un lueru: Noel

Bernard a fost'dir.ectorul pctului noetru de radio'. Siagnrul.

I


@:]=€--!-E

DR. MARTIil FREI.

cit de mulli on fi fst aceia caret ln ncptea eea mai

lutuneaeoast gi, ea atare, eea mai lunga din istoria Romiuiei,

agteptau eu o sflntf, nertMare lumina euvlntului tui: a aeeluia

care pe ealea undelor adueea de l,a mii de kilometri departare,

speranta lntr-o lume libem, o lrrme a luminii qi a bunei steri,lntr-o lume fam tirani ti uneltele tiraniei, fi.m friea de a

spune 9i a auzi adevirul? tn pnocesul identifierrii sale eu ttnsegi scrta aseultltcilor, e[ reunqtea ca esentialf, lupta

contra frieii, crr care tirania neugise si ehir.eeasef, sufletele

rominilor la dimensiEnea abjeete a unui primitivismeristenfial. El, Noel Bernard, yoeea ee devenise eunceutf, gi

familiara, venea pe calea undelor in eele mai tndepf,rtat.e

colturi ale trerii, la orele gtiute, adreslndu-se mintii +isufletului rominilor, pentru a tmpragtia, prin for0a euvlntuluigi adevf,rului, noroiul unei eriteule zilniee, ln eare ne

lnfundam pe nesimtite, eu trupul gi sufletut. EI se striduia sf,

cparga ignoran[a la care asupritorii eond"mtrasere poporul pe

care pusesenf, stf,pinire, ca pi ridul ce trebuia st rtmlni. de

nepatruns peutru oriee fel de informatii gi cunogtinl.e, care --"1 oj,.ltL,\*tJ!Z.+

Mediewww.arhivaexilului.ro

139

altminteri ar fi dat alte forme 9i eontinut fapt,elor pi

evenimentelor cu semnifieatie politiee, deett eele produse de

bfieinele propagandei oficiale.

{s[rri. clnd comenoram disparitia sa, se euvine sa aflem

ei Noel Bernard a cizut ca rrD erou, rapus de uijtoaeele perfide

ale tiraniei, El a murit ca rrn luptttor demn, nedtnd ucigagilor

sti niei mecar o elipi senzatia unei bttetii cigtigate. A muritIesind ln urm[. rcgretul durrenc al celor Gane l-au cunceut,

lnfeles, admirat gi iubit. Memoriei lui i ee euvine sa ne

lnehinf,m o elipt, spre a ne reafirma admiralia pentru cei eare,

dispretuind pericolul la care s€ erpurreau priu aetivitatea lor,

aduceau o impontanti contributie la eliberar.ea Romtuiei de

asuprirei ce ! durat 45 de ani gi lle care forte negre o uai vorprelungita gi ashzi. Rani$itele pamtntegti ale lui iloel Bernard

slnt uu pumn de eenute dintr-un borean ee poartf, un numtrr gi

numele eelui ce llaFe uitat lntr-un eolf r.eee $i lntunecm al

unui eimitir din Mtnchen. Diu nefericire, recunogtinf.a gi

respectul fatre de marii oameui ai istoriei unui popor, a fost 9i

rtmine un efort afeetiv pe care psihologia de mase nu-I poate

produce. Evoearilor le revine rnapea misiune a reconsiderarilor

istoriee gi a retmpteerii eu noi tngine.


::::::

::::,,:--::==:::===::.:=':-:::..==-

-:.-

=:

*

r

PAUL GOMA.

In iunie 1972, mi aflam (tn sfirgit !) la Viena, citresfir+itut sf,ptnminii propuse (de mine lnsumi, fireqte), dupa

rare, eu trenul, ayeam se me due la Mtnehen, apoi la Koln. . .

aptri la kris. Aveam 37 de aui, pentru tntiia onf, iegeam"afari.(deqi niei 'i.uiuntru'nu fusesem, nu rni lrsasem seeuriqtii nieiEacar ia baraea veeinf,: Bulgaria), crr nn an in urme - lgz l -imi fusese publieat romanul 'Ostinato'simultan, ln variantigermana, la Surhkamp pi fraueezt la Galliuard la Ttrgul de

earte de la Frankfurt avusese loe scandalul retrageriiexpozan[ilor din RSR (astfel "protestind" tmpotriva aparifiei instnf,inltate a unei cirli de ua autu rmen), tn timpul iernii(197 l-72) Seeuritatea, Uniunea Seriitorilor, tn general, inspeeial eitiva seriitori (buni seriitori: Niehita Stf,neseu, C foiu)lneereaser{ pe rind, simultan, se me cumpere, str mi vtnzf, (imi

propusesere "pleearea definiiivt din tartr"), eE mspunsesem ca

nu mA lase jidoavca de nevastf,-mea sA-mi plnesesc tiriSoara-trieoloarX, pe eei 30 de argint.i pe care mi-i nunarase, lrbuzunar, prin stofa pantalonului, Eugen Barbu, o lisasere(deocamdatf,) moarti, lnsi ln primet16m me

-

t

a,-

t Snriitot


L&; )f"-,U,!*?" b"W) 141

Zaharia Staneu, prepedintele, ci eI imi da 4c, 9i mie gi s4.iei,'

pa$apmrte turistiee, s& adue dcr fotografiile afit, aeeeptasem

numai un passport, al [lerrr ln eazul et nu mf, lasi. "gr*nieerii

Patriei's& reintrt in Lagen nevasti-mea, r[tnasA cnedineimsfi

ln baraea RSR pmte sf, me ceanf, (t), invoclnd reunifiearea

familiei (dmr 9i familia-i rrn, vcta euiva). . .

A$adar, ln aeea septimttra de iunie (19?2) eram, oriee-ar

fi zis Titus Popoviei 9i Dumitru Popeseu-Dumuezeu - ehiar gi

tovampul nctru, al tutulon Nieolae Ceugeceu - rrn cetilean

romfin ferieit in Oeeident. Chiar foarte. Deci, eu rrn an ln rrrma

lmi apfiruse'OstiDato", ln toamna Gare venea mi se publiea -

tot la Surhkamp - 'U$a. . .', prio Viena mt condueeau prietena

gi tradueetoarea mea de germanf,, Marie-Th6rese Kersehbaurner

gi soful el bani ayeam, timpul era fimcr crrnoscrnrcrD o mulfime

de baie+i qi de fete indigeni, printro ferieim tmprejurare, tlcrrnccrrsem gi pe "pmtul fintr', $tefan Baeiu, scit la Viena

din Hawaii, ca s-o lnttlneasci pe [rama sa, venita de la Bragov

- ee-mi mai lipsea?

Ei, asta-i qL nu-mi mai lipsea niei meeac Eatry lifut* -.Cind, lntr-o (aprorimativ) diminea[i, aud vocea

ultraeunoseuti:

- Aici e lUoel Bernard. . .

Eu, chitibu$ar lntru ale limbii, coreelez:

- Se ziee: 'Aiei e Eatwpa libea. $i se mai riee: 'Noel

Bernar4 dirrctorul postului noetru de radio.. . "a

Chiar daea ap fi fct eu totul trreaz ti odihnit, n-ag fireaetionat eu mult altfel. Acea voce - sigur ct mi se adresa gi

-\

-::a:::.::a:::

:=:.:::::

=-=,==-:=:::=:1:::-::::_:-:-::

=:-

refr


142

niei ehiar a$a...

Ceea ce mf,rturisese eu, aiei, sunt eonvins: au spus, rror

uai spune sute, mii de romini despre v(meaMonieei Lordneseu;

despre rcaaalui Noel Bernard. Despre uluiala ci o voce poate sf,

aibe 9i,.. corp.

An fi putut rf,rnine aiei, la asta: Ia socul-confrunttrii. Afmt sa fie altfel: ehiar daea acea *conveFsatie telefonici' a

fost un extras din 'Ctntireata cheale' de loneseo, ehiar daefi,

irei-patru zile mai ttrziu, f,r Mtnehen, cind am dat fat& eatre

fafi Du s-a produs fulgerul cu prieina. . . Din carrza nmindorura:

el erz, prin profesie, prudent, eu. . . reaeiionam pe faf.e la

simpatiile declarate ale sale (Ivasiue, Breban, Sorescu. . .).

A fct nevoie de timp, de'probe" (de ambele plrti), de

"verifieeri", plne sa De apropiem. Mie nu-mi plae funetionarii(ai orieerui patron ar fi) qi gtiu: eu displae foarte multora: sunt

migar 9i violent gi n-am maDere. ..S-a lnttmplat apa curn, probabil, trebuia st se tntimple:

abia dupa disparitia tragiet, nedreapti a lui, am lnteles elt de

putin tl pretuisem pe etnd era ln yiati qi ctt de strimb tljudeeasem. Au trebuit st vina alti direetori Ia Earolm ribetqca se tnteleg ctt de 'neaseultitor' (fa[r de patron] fusese*obedieutul'; a fct nevtie de timp gi de evenimeute (printre

acestea: noartea lui), ea sl aeeept d, tlerw de doae *phaiainu-i era imputqhila lui llel Bernard - ba se instalase rmpotriva

voinfei lui 9i ln ciuda eforturilor lui de a o sparge. (Este vorba k")


143

arestarea mea, la I aprilie - deEi, ln aeeea$i zi, Bu trrra, ei treipergmne diferite ioti funetimari amerieani, fuseseri anunlate.

Abia tn 14 aprilie s-a dat gtirea - tD-arn eonsolat, spunlndu-mi

cA ar fi putut sA n-o dea nieiodati, nu?).

Ctt timp a tnLit, relatiile nmstre Du au fat .. . prietenoase.

Ba ehiar, la un moment dat (eind a scqs, din emisiunea luiVirgil lerunca - la somatia Departauentului de Stat - un pasaj

din tutorile cureubeului" rn cape tl rugreveam pe Ivasiuedrept informator al Securitetii), +lm-am supimt eumplit gi am lntrerupt colaborarea.

Am mai spus: abia dupf. ce n-a mai fost, am inteles, am

aeeeptat er Noel Bernard mi-a fct mult mai aprupe decitcredeam.

Fire$te, 9i eu ti srmt lndatorat. Hai sa admitem: n-a fostneapirat probe de 'prietenie' faptul ca Earopa rihetd a

transmis, lneeplnd din toamna lui 1922, *Ostinato" ln foileton(prin Simona Drf,ghici - am uitat-o eu totii?); st zieem cf,

'interesul" Iui fata de mine, tn lg?2 gi ZB fusese mai degrabe

fati de fapte, deett faie de feptuilor; ci transmiterea 'Gherlei",

ln lectura mea (lnainte: *uga. . .", la fel), ar fi fost o . . . datorieprofesionale a postului de radio; si mai spunem (nu-i adevf,rat,

dar. . . zieerm-ce): ehiar $i rD iarua lui lgzz NoeI Bernard apas Eatup trib'n Ia dispzitia wmdnilor dia Eomdni* phala 4 martie, pentru drepturile-omului; din 4 martie 9i pentru

vietimele eutremurului - doar din 'tnteres profesional" {dar ce

bine etnd interesul pr"ofeeional al amerieanilor eoineide eu

interesul... iodividual-general aI nostru !). ..

at_

h^=-- r\<s,


144

G"e nu pot uita ea, ln elteva tmprejurtri, lloel Bernard(totuEi: direetor al poctultiameriaade radio in limba rom&nf,)

a le.sat de-o parte obligatiile sale de salariat al amerieanilor -tru spun ei le-ar fi tnealcat, ci doar, pentru moment, nu le-a

privit. . -

Una din aeestea a fct tegate de I. C. Dmganz Earopa

Iibertttransmisese uD text de-al meu ln care, printre 'oameuii

lui ceauqescu ln oeeident'il numisem $i pe legionarul seeurist

cu acelagi nume. Dmgan a trinis o serisoare de protest, eerind

sa fie difuzah 'ln repliea'. luoel Bernard a fteut si-mi parvina

o fotoeopie, Iesind sfi se tnfeleage ce. . , daee arn de gind sa dau

replieii o repliet, atrrnci si trimit lertul ln termenul eutare "9i,

daea se poate, s& nu-l tnjur foarte tare, niei pe Dmgan, niei pe

Ceaugescrr. . . ".

Mi-a prins fmrte bine 'serismrea" Iui Dmgan: avlnd

tertul dinaintea oehilor, am putut urmf,ri tiliatigafit tntr-unartieol (nesemnat l) publieat tn ziarul soeialisl italian llmaait$eit ;i fraternitatea: 'tradueerea' apiruti ln laceafaral,pasamite din ziarul gree Pwini (l) - paternitatea apatintnd

Securitatii eare, prin lon Brad (pentru Greeia), I. C. Dmgan

(pentru ltalia), a lansat pentru tnttia oar.i'adevirata biografie"

a mea gi a "deconspirat adeviratul meu DurDe: Efremoviei'...

Am diseutat de atltea ori eu Monica Lovineseu despre

Nel Bernad. ltra&van cu Nel te puteai ertape o problemi:

trgumentai tu, eontraargumenta eL strigai tu, ridiea el tonul -

tnsi indifer.ent de rezultatul 'diseuliei" (uneori ieqea pe a h,altemi pe a lui), $tiai: discutia, oearta (seandalul) - fusese dialog:

1

a-a

a

,\4t


145

trDul din fata ta aoeepta Grt. . . . nu ttie ehiar totu} accepta ca,

s-ar putea se se Eneri, tn+ele. Aceet *cusur'se tntilneqte din oe

ln ee mai rar, in genenal, la cmeui $il deloe la vcbiteii de

limbe rom&n&.

iloel Bernard nu mi-a fat ceea ce se eheamd.: prieten.

Dupa disparitia lui am lneeput se-mi spun, din ee ln ce mai

deq din ee ln ce mai eu durere:

'ce bine ne-am fi tnteles noi doi - daee el n-ar fi pleeat. ..-d)Dmmne ce. . . ce,rtmi i-am fi trasl nri dcf - ca lntre prieteni t"


PROF.DR. HEIIRY EART.

L-an cunoseut pe l[oel Beraard de-a luugul numerogilor

ani lu care a fmt dineetor aI departamentului rom0.nese al

Europei Libere. Era un profesionist de eel mai tnalt ealibru 9i o

fiiute umane bineeuvlntatf, cu un earaeter ales qi idealuri

tnalte. Am devenit prieteni apropiati.

cind IUel a pneluat omdueerea departamentului romfinese,

popularitatea emisiunilor Europei Libere era foarte scezute lnRom&nia. Aseultarea ae ridiea la eirea 25% si adesea se eifrasub eea a voeii Amerieii sau BBC-uIui. [a aprorimativ uD an

de la venirea lui Noel la direefia postului de radio rominese,

ascultanea a creoeut la eirea 50%, dubllndu-se. Dupa lnet un

,nr ea a ajuns la 65% , tripttndu-se aproape lntr-un ristimp de

numai doi ani.

Niei un alt director al Europei Libere nrr a atins operf ormantf,. comparabila. Influenta lui NoeI asupra

departamentului a fct prdunda si de lunga dmati, astfel iueit

ehiar dupa moartea lui aseultarea a eontinuat sa rarDint foarte

ridieata. O realizare lntr-edevir uniea gi uimitoare!

t F*t Ilirecior aI tleynrtameutului de sond4i aI ascult^itorilor - nnfl,t-/


VIRGIL IERUIICA'

Moartea trausformf, viala unui om tntr-o biografie.

Biografia lui Noel Bernard a?e ceva din simplitatea de lumina a

unui destin: s-a trascut gi a murit ln studiourile Europei Libere.

Adiea h RomAnia. Pentru d ln spatiul imaginar al studioului,

a fct instalattr Rm&nia r.eala, ln ear.e Noel Bernard - acest

agnostie cunpatat - a intrat ea lntr-o religie. O religie ciudata,

eu milioanele de eredineiooi invizibili care - din l.ara ferecatf,

de istorie +i de Denoroc - ti agteptau mereu spusul, ea uD fel de

izbavire.

Paradorul e insa ce Nel Bernard n-e proponf,duit nieiodaH.

$i totugi, lara li agtepta euvintele eu o lnfrigurare ee depi'gepte

tonalitatea rece a cornuaicarii. Coaaniearea devenea

amaaiane, Cum se erplief, rcest transfer, aeeastf, migrare

cuvlntf,tmr.e? Existi un mister al vocatiei. Voeatia lui Noel

Bernard a fost aoeea de a opune mineiunii ca trgomot, adevlrul

ea poaptf, esenfialf,. A gopti esenlial adev&rul, lnseamn& a Iua

eurintele eele mai sinple gi a le a;eza tn a$a fel, lnclt fiecare

dintre ele si seeundeze bttaia de inima a aseultttorului. Asta

' Critie lilerar. Aeest tert a fost difuzat la Radio Europa Libera.la moartea lui NoeI Bernard, laZg decembrie lg8l.


::,::: :

:: :::: :

::::::::::::::-=-::j:=-::

=-::::=relre!re

r

148

&tpu A.^^- k*vacea dimensiune cecreti ce di adevirului insugi o gireutate,

o uecesitate vocativi, o yrednici inridieinare. Totul firiemfazi, fEri semelie. ciue I-a accultat pe iloel Eeruard -.dar existi careva care si nu-l fi ascultat? - nu-i va putea

uita vocea, o voce in transparen[a cireia se coutopmu subitrostirea rflspicati, rigoarea ideii, respectul pentru fapte,uueori au lipseau nici ironia roditoare, uici semnul nirErii,dar niciodati ace*te figuri de retorici ocoliti nu se abiteaude la demoitatea eleganti a spusului. Hoel Ber:oard a fostmai mult dccit uu bun ziarist. De obicei, ziari;tii sau golese

eveaimentul de suhtertul lui intim, sau ii eaagereazil - prinseuzalional - conlinutul, ceotindu-l astfel din matcaobiectivf, a povegtii iatimplafa For[a lui toel Beruard era

de a citua eveaimentul - prin analogie qi participare - ineontertul triit de inqiqi aseultEtorii sEi, De aici, convertirea

cosrnievirii in saoszisae. $e vor fi gieit, pmte, unii care

ei nu fie receptivi la aceasti pasiune de a refcri despre

realitate. Acestora le vom ri*punde cu depa*ionatul yalery:Auileverul nu se pmte ob[iue decit pasioral". $i le vom mai >{.4

$ptrne ei seerctul lui iloel Bernard nu consta in a inviluipasioaail,ldeile gi faptele - aetfel ar fi cizut in ideologie - ci

de a interoga adevirurile eu pariune, toel Bernard n-a fostun ideolog, ci o eongtiinfi sare a intruchipat cetea de

drqrtate ;i libertate a rominilor de pretutinileui. Gra[ie lui,Europa Libed a deverit o tribuni a drepturilor omurui, ra


149

unde nu aj'ng uiei tntimpinf,rile, niei plingerile. spre'Europa Libem 9i spre direetorur ei, a pornit 9i lrlba isroric&de protest a minerilor tn greya pe valea Jiului. ya uiracineva, apoi, ef, ln yrernea eutremurqlui, rominii gi-aulndurat mai upor suferinta li dezastrul, gra[ie lui iloelBernard, caFe a transformat Europa Libem lntruu scudio

desehis apelurilor qi tntr-ajutorului?

Daea "irtelig€nla nu este - cum se spune - deeit o memorie

organizata', Noel Bernard gi-a consumat acestf, inteligentaprintr-o risipa inimaginabile de lueiditate, efort, tnfelqere pi

aetiune. sosea primul tn atelierul lui de lueru, si era cel dinurma eare-l piri.sea. Tot eeea ee putea iateresa Rominia eraascultat, dmmuit, interpretat, penlru a fi lansat apoi pe unde

in tara ffra antene, tn ta;.a sistematie dezinfmata lflierofonal a

devenit pentru iloel Bernard instrumentul viu al inteligentei

Iui gi al memoriei tuturor. Din timpul coneentrat pe anteni, ela feeut earierd libertetii.

Taina pneumatiei a mortii se stmduiegte sf, transformeacum aeeasta prezenti scump&, intr-o cutremurfitoare abseutfi.

Absentele slnt lnso - trebuie sf, r.rf,mlni - nemotivate ln eeasul

aI uuspnezeeel€a, eeasul despartirii de prietenul nctru risipitor.Aiei e Europa ubera. Fera NoeI Bernard. ca gi eum laeremile arputea sptla doliul. Doliul domneavoastrf,. Doliul nostru. Iloliulvintuit aI undelor. Aiei e Europa Libera. Fera lloel Bernard. oeroare a destinului.


VLADIMIR KRASNOSSELSKI.

Rtspunsul a fost prompt ln oetombrie'?8. Treeuseri doar

gase zile de etnd li serisesem, la seurtf, vreme dupa sosirea lnoeeidenl &Iitcialele salg prezeu[a me de-a rindul tn studio

pentru eontactul eu gi lntre vietimele eutremurului din 'zz, ildesemnau natural ea primul meu demers *dincoace'.

Aveam sa tnteleg de la prima tnttlnire: promptit"An"fuyenea dintro emstantt" inepuizabile, febrila sete de informare.

Impletite eu darul de a despf,rii pe loc esentialul de seeundar,

integrindn-l lntr-o reppezentare coerenti. Noul venit era

pufratml unc date pemeptii impnesii pnmspete. profesionistul

nu rala asemenea oeazii.

Augajate, analizele lui nu erau niciodati patimage,

"ideologizate".

Ilar un asemenea interlocutor rezervf, surprize.

La B mai 1979, abia fteusem eunoqtin[ireind lmi spuse:

"l" rqg se-mi faei pentru programul politie de miine un text de

doui pagini sarirnsp, despre semnifieatia p,s care 9 mai o are

lntru dmneata'. Prmet ;i fere prcalabile arabescrni stilistiee.

,\

1

)"T

=--:

=:::

=-

}Gc

il

,/t Col"bor"lor al Eur.opei Libere - Serre"{www.arhivaexilului.ro

151

Bazatf, pe r,n intens travaliu inteleetual anterior,,rapiditatea optiunilor gi deeiziilor era de naturt sf, surprindh,

eontrariind totodatd eonfortul gi lncetineala.

A doua zi pareurse manuscrisul ln eiteva eUpe, iar apoi:h

$artieipi la o mase rotunde. Intram tn studio peste zeee

minute'. Interval in care, cu toati ora rerativ avansati,modifiea tot pr€ramul Aetuatiritii Rmf,ueqri: date de ultimmoment inversasem prioritriile. Aetualitatea trebuie str

nf,mttrf, aetualitate. Ftm amintri gi tntemeiati pe fapte bine

verifieate. Si daef, informatia nu pmte transgr.esa maqginea

relative a obleetivitetii men6ti si rn fapt nu este de rceea

nieiodata total inoeenti, ultimul seu efort rf,Dine onestitatea.

Aprehendrrea gi verifiearea evetrimentului real sau presupus,

opliunea sneori dureroasl pentrE adevlr, ln detrimentuldorintelor.

Cmmicarca, la rindul seu, are o regula de aur. Emiletorul,

reporter, eomentator, are misiuuea sA transmitf,

Brr se auto-aseulte. HiveIuI limbajului depinde de

se adreseaza. $ccla gFea pentru epiritele supra-spoeializate,

abiinere obligatorie pentru prefiozitate sau snobism. {n igeneral, tmi scria l$oel tn martie 1980, un text radiofonie eu

cit este mai simplu, eu atit ria fi urmerit mai E or, eu afit mai

mult eu eit Du ne adresam numai inteleetualilor ci gi maselor".

Ultimele rtnduri primite de la eI poarti data 29 august

tq8I. Insoteau serisoarea unui ascultator care sqgera postului

clteva teme.'Mi-ar pareB bine si diseuttm aeeste emisiuni ineeptembri{

un

eei

mesaj, sa

Gf,rora li

:::::::::

=-::::::==:::--:-:=:

:::

re

H

)),.


MONICA TOVINESCUT

Cind Pierre llora spunea cA, lD aeeastf, ere a comu-

nimtiilor, istoria se faee ln selile de redaetie, de la eiare, radio,

televiziune, n-avea cum si cun(nsce uaul din eremplele cele

mai gmitoane lntru confirmaFea acestei coneepf.ii, pe lloel

Bernard,

Deorrece ileI Bernard n-a fct dcr un gazetar ln aceeptia

elasie& a euvlntului - oriett de remarcabil - ei a gi partieipat Iarefaeerea unei istuii sttleite. cu el tn frunte Europa Libem

n-a fct numai un pct de mdio avlnd meritul de a infonma o

+are supuse dezinformf,rii sistematice, ei gi o repliea aetivt Iacwelianul Minister al Adeverului ce pusese Rorninia, ca tot

estul Europei, sub sennul minciunii ofensive. A restabiliadevirul ar fi fct dqia o menine crr caFe s-ar fi mulfumitoriee direetor de emisiuni lntr-un astfel de contert. Nu oi Noel

Bernard. Implieat, angqlrt ln cel mai bun sens aI cuvlntului(eeea ce eontrar aparenielor nu desfide obiectivitatea ci olntiregte), eI a inteles ei evenimentul poate fi ereat, nu doar

coment^at. *

*-r---o- c-6.r. t -r.-i.gl-I

A.lyl**trao

t R.daotor la Radio Europa Llbert - *r{-

I\^ii ir- l.-1" . a"^-4-'.\t'* Y',tt'. tt-, ij)"^ nn tn t o -

**a-E- e& i[_c A.- il.&a,".hd

.C


154

./\Inainte de a deveui tn Rominia acelor ani un mit, o'

legenda vie, Noel Bernard a inteles instiuetiv ei opinia publiee

din fari nu trebuie doar informati dar gi formah gi ee orieelibertate se Gepe preeedata de o pedagogie a ei.

Pentru ertrema uIgeDlA a situatiei - o ulgeDta ce s-a

tntins pe decenii - Noel Bernard avea o ealitate eonsiderabilt.

Rapiditatea. Nu a fost doar unut din eei mai buni gazetari pe

care i-am eunoeeut dar 9i uuul dintre eei mai rapizi. singuradifieultate cu eI era ci tnrelegea ce rrei se-i spui lnainte ea tu

"e-1i fi putut duce ptna la capf,t ratiouamentul. un siugur

eremplu. Imediat ce se pr.oduee eutremurul din tg?7, lloelBernard initiaze un prqgram speeial de o om, consaerat mesaje-lor eelm din stn[initate llentru rudele gi prietenii din iara.Telefonele lneep s& zbiruiie au numai la Munchen dar gi taParis. Dupa o orf,-doua, supusi aeestui adevf,rat asalt, ll ehem

gi-i atrag atentia asupra aeumulf,rii de apeluri eirm nu lemai putea faee fati doar o ort de progmm. I te transmit pe eele

mai urgente (tmi aduc aminte gi azi, mai multi eritati din paris

cereau strruitor ve$ti despre Ana Blandiana).'il intreb ee s-arputea face ea sa lergim epatiul rediofonie. oilu gtiu lnei - rmirtspunde - ile mai telefonf,D spre eeam". Nu aveam si a;teplatlt.'In vreun sfert de orl me gi ehemasera alte rece persoa.De.

Peste alta jumf,tate de orn il caut pe lloel Bernard. 'Nu pot sa

vi-I tree - tmi mspunde seeretara. E In studio". ora rer,er\xate

programului speeial treeuse. llu ln[eleg, inse eer legatura

direetf, cu studioul. o obtin pi tn eiteva secunde aflu ee se

lntimplase. Intr-un timp record, Hoet Bernard reugise si

T

.J

't


155

convinge direetia amerieanf, sf, transforme eomplet programele

lntr-un "non-stop' de infor-maiii Ei mesaje supunindu-se el

lnsugi rigorilor aeestui ritm, tn studio, tot timpul, primind 9i

transmittnd tn direet apelurile care, rapid, au ineeput e& curge

nu doar din strdinitate, dar gi din Rominia pentru Rom0.nia.fn

Ioeul lui Radio Bueuregti, paralizat de seleroza partiuiee,

Europa Liberf, faeea astfel lqgetura din orage spre Bueure$ti, de

pe o strada pe alta a Capitalei.

Nu-mi adue aminte cite zile a [inut aceastr stare de

ereep[ie, pentru eare Noel Bernard obtinuse gi lungimi de unda

qi emiiat@re suplimentare, gtiu dcr eum Munehenul, gralie

lui, s-a mutat atunei la Bueuregti, lnlocuind administratia

rmineasea d earei optimism amutise. Aiei se auzea rtsuflareaeelor care se Iinigtisera afltnd de rude 9i prieteni nevitf.mati,

tot de aici se afla gi de primele ajutcre trimise din striinf,tate,

inainte ehiar ea avioanele 9i eamioanele sf, fi pamsit eapitalele

(hcidentului, iar Munehenul devenise epieentrul cutremurului

bueur6tenn.

Ile la eutremurul geografie la cel al "oamenilor". prima

disidentf, din fara a fost tDregistpata tot la Muaehen. Illi;earea

pentru drepturile omului lansati de Paul Goma, rn primul riud.

In afam de gtirea arrestarii propriu zise a lui Paul Gma, pe

care regimul de Ia Bueuregti a reuqit s-o bloeheze eltra timp

hiei o ambasadl nefiind la cueut, $i niei un telefm ne ajungind

ptne h Oeeident), miqearea Goma a fost urmf,rita etipr de elipe

prin gtiri din Rmania rnsotite de tote neaefiile rlin strtinitate.Nu era numai pasiunea de a informa dar gi aeeea - mai nobila

L

I

1


156

- de a proteja. NoeI Bernard a lnteles lnaintea multora ce un

om persecutat, despre perseeutia ef,ruia se vorbette, doblndesie

un fel de eelebritate ee-I pune la adepost. Me tntreb etti dintre

eei eare 6-au vizut pur gi simplu salvati prin interven[iile

Eur.opei Libere tSi mai amintese eum trebuie de acest fapt?

Foarte pulini, daca ne referim Ia tieerea care s-a apternut lnjurul numelui lui Noel Bernard chiar 9i dupe revolutia din

deeembrie 1989. Cit era in viali gi la pct (el a murit laEuropa Libera crrm, alta date', Molidr.e muFea pe seentr) NoeI

Bernard devenise aprmpe un Bume ctxnun intru atita era

repetat. Toti +tiau c[ au tn el pe rpf,ritorul prin ereelenla, de

la intelectuali la minerii de pe Valea Jiului, de la scriitori lamuneitorii primului sindieat liber din Romtnia (SLOMR).

Un atare sentiment al urgeni.ei nu se erplica doar prin

omenia lui Noel Bernard. ilu numai prin reflerele lui de

excelent gazetar. Sau prin sentimentul pe care Du se putea siuu-l aibe - degi nu-l mirturisea aieiodah - de a fi adevtrata

(singura de fapt) eontra-putere din Rominia. Ci +i prin

cunoagterea in profunzime a regimului comunist gi a pirghiilor

sale. E, foarte probabil, primul direetor de emlsiuni spre

Rominia care a tntreles locul pe eare-l joaet Lntr-un astfel de

sistem'inginerli sufletului".

Pentru rqgimul conunist cultura rrmla si fie eea mai

Pretrui6 umi a pFopagandei. De unde, [a tneeput, privilegiile

aemdate inteleetualilor, seriitoriltr, rrtittilu. Armi ce putea

sf, fie lntoarsi lmpotriria sistemului. A gi foet. Chiar ignorlnd

barieadele pe eare eolegii lor din restul Europei se ureasent lnwww.arhivaexilului.ro

157

clipele de cumplnf, (revdu[ia maghiarr prqgititi de cercul .

petoffi, charta ?7, K.o.R-ul, prima repunere rn ehestiune a luistalin care ln Rusia tneepe cu soljenittn ri umbraeoncentrationarl a lui Ivan llenisoviei) scriitorii, artl$tii ce s-au striduit sa asigupe eupraviefuirea prin eulturf,, aureprezeDtat un talon al lui Ahile tn blindajul *clntlrilorRominiei'.

Evideut, nu iloel Bernard a fost la originea aeesteimutatii. El a tnteles tnsa s-o privilqgieze. Intuind rolul culturiilntr-un astfel de regim, a ttiut sa convingi direetria amerieanide necesitatea unor emisiuni literane pe mf,sura agteptf,rilor.

Ilaee gi azi la Europa Liberf,, seetia rom&ni are mai multe ore

dedieate eulturii deett eelelalte sectii, faptul i se datoneaz[

erclusiv. Era prin 196?. I-nm sugerat atunci si laloeuim eele

elteva emisiuni limitate ea timp, zeee minute pe aiei, un sfertde ora pe dinsolo, printr-una Gonsacrati aetualitatii eulturalefio +r"a (mai ugor de admis) gi prin arta intitulati .Teze gi

Antiteze Ia Paris" pentru Iegatura cu eurturile oeeidentale (mai

gpeu de admis). Pentru a convinge un 1rcst american sf, dedice

50 de minute actualitetii pariziene, trebuia si-i faei pe

direetori si luleleagr pe de o parle et rominii stnt tn primulrlnd atraEi de Frant&, p€ de alta ei parisul mmine rnarea

ranpf, de lansare, o lncrueigare a drumurilor tn cape se

lntllnese lmte eunentele gi modelele litenar"e $i artistice ale

Oceidentului. N-em discutat deett rrFeun ceas. A fmt imediat

convins. Mi-a cerut un rnemoriu eu prineipalele argumente. $inu mult dupa ageea au foet lansate de la tm post emeriean eeea

.1:d{ 1r+ :<;z-p*\.t -rr-

iie^1.


158

ce nrr erista pe rrD post franeez: 'Tezele gi Antitezele la Paris".'

Tot aga qi 'Povestea Yorbei' a lui virgil lerunea. pentru

paginile cenzurate, interzise, erilate, aceeagi imediatatntrelegere. Fara ea vreodati o imirtiune erterioara - fie chiar

a lui - se le fi sehimbat niei eursul, niei conlinutul, niei maear

o virgula. crnd ayea un eolaborator etruia ti reorda inerederea,

iloel Bernard abaadona orice prerogative direetoriala. Devenea

el tnsugi eolaboratorul colaboratorilor sf,i.

Am spus ea lloel Ber.nard 'intuise' impctanta eulturii.

Intuise gi pentru ci el eunoqtea literatura rmini. cind un

seriitor romin, in trecere prin Paris, voia sa-l vadf,, lua

avionul gi veuea. Marin Pr.eda ne ceruse si-l cun@sca. Noel

Bernard a sosit imediat.$lneori tnttlnirile aeestea luau $i olntorsiturtr emie*r. La a doua sa gedere in capitala Franlei,

Minon Radu Parasehivescu ne tngtiintase din prima elipa ea

trebuie neapf,pat sa-l vadr pe iloel Bernard. Nu ne va eomuniea

ce &Fe de spus decit reuniti cu totii. Era "extrem de important".

$i bine lnteles urgent. L-am lntrerupt pe lioel intr-o eonferintrn.

Era forte ocupat. A hsat totul qi a luat primul avion. La

nestaurantul unde ne-am dus se-i vedem pe el $i pe MRp, l-nm

gtsit cu uimirea fntiparita p fa[t Ce avea atit de esential sa-i,

sa ne comuniee M.R.p.? Mai tntti ii eerea ea Europa Liberf, stalclcuiasce utr juriu de onoare format din. . . legionari care sa-l

judece la microfon pe Mihai Beniue pentru denuntarea la

Seeuritate a unui'camarad" al lor. "Bine, a replicat buimeeit

lioel, dar eum o si vini Mihai Beniue la a-sa eeva?""*Niei o pro-blemf, - MAB fgi pregatise respunsol - arn vorbit eu Dumitru

F

:::::::: ::

:.:::::::-::-::::

-:r:l:=::=r-:==

::::-:

ret

F


159

Popeseu, ml-a promis: tl trimite cu forl,a'. $i e probabil cn lnfala enornititii propuDerii, Dumitru Popeseu tsi rpusese ca nu

trebuie eontrariati ziuateeii. Ce-l cocta sf, promite,, elnd orieine

tgi putea da seama ci un astfel de ljuriu" Du s€ poate aleatui

la Europa Libera, ca, ln generalrun post de radio ru se poate

eonstitui nici ln tribunal, niei tn ltitrnberg? Oricine, nu Lnsi $i

M.R-P. Gare iiaea la planul lui.

Tot MR-P. mai ave& si ne tn$tiinteue de uqgentf, gi asupra

marelui perieol ce s-a abetut rsupra culturii bueuregtene:

invazia seriitorilor transilvineni.

Ilupa ee l-am eondus lmpreuue Ia hotel pe M.R.p, prima

oarl l-am yezut pe Noel buimaeit: voi eredefi ci M.R.p.-ul e intmte mintile? L-am linigtit: era lu tmte mintile, numai ea

mintile ru""t"#Hu ale lui, deei de ua tip speeial. N-am mai

emeutat mult, Noel a serit tn primul tari sf, nu-$i piarda

ardonul; se repezise la Paris lntre o mase rotundt gi editorialulpe eare trebuia sa-l tnregistreze a doua zi. $i ln care - mai e

nevoie st insist? - D-a foct vorba uiei de Mihai Beniue, niei de

navala ardelenilor in cetatea lui Bueur.,\'Intilnirile cu scriitcii Err erau, bine tnteleo, singurele.

Am pomenit de ele deoareee la ele asistam cu virgil lerunea.

Ihpa crrrn nu doar eultura rom&na o cunogtea Noel, ci tot ceea

ee privea Rmonia, & la eemomie la polidca, de la eveuimentele

vizibile la eulisele Comitetului C.entral.

Ctnd bruse a lneeput boala ce avea se-l rapuna, cu totiiam resimtit-o ca pe o rnare primejdiernu doar peutru eI dar pi

pentru viitorul Europei Libere. Mi-adue amlnte: iegeam de la un

'btL

I


160

hrt );-k*t

Ierunea gi mie:'Am ceva Ia phmtni. Sper si nu fie eaneeC'. Am

tughetat. Era eaneen Cind diagnretieul s-a precizat, tloel a

lneeput se aibe benuieli. hintre emisarii pe care ti tot trimitea

Bucuregtiul of,icial, yreunul n-a venit cu rru gtiu ee sistem

sofistieat pentru a-l iradia? Btnuialf, eare a sporit, dupa

disparitia lui, atunci cind, rind pe rtnd, Mihai Cismir.eseu 9i

Vlad Georgeseut urmagii sf,i la postul de directie, au fost

doboriti de acelagi ntu, tot attt de galopant. La lloel Bernard

devenise la ultimele clipe o eouvingere. Iloar ln ziua cind vor

putea fi consultate toate arhivele Seeuritalii, vom obtine

confirmarea sau infirmarea enigmei.-/In momeutul ctnd a izbucnit revolta de la Timi$oara $i

apoi s-a ertins Ia Bueure$ti, de la primele imagini televizate,

m-am gindit la Noel Bernard. Nu-i fusese dat sf, trf,iasef,

aeeastt elipa pentru care se pregetise, pe care o pregf,tise de-a

lungul lndelungatilor ani de lupta.'Ir*i ""o"a

sa fac trumarul

lui de ielefon: 'Ce spui Uo"t&*Si aga cum transformase la

eutremur toate prqgramele intr-o singum emisiune "Don-stop'',

tot atit de re@e mi-ar fi r:espuns probabih 'Mutim Eunopa

Libera la Bueuregti'.. .

Moarlea lui mi s-a perut ln deeembrie 89 poate gi mai

nedreaptA ea atunei clnd se sivi$ise. Daei. tmpotriva ei uimeni

nu mai pmte lupta, uu lueru stf, ln pcibilitatea nestrn atuturon si eurntm uitarea ce gterge din eumplita istorie a

totalitarismului de Ia noi numele unuia dintr"e eei care au

I

-\T

{)_}r-


1;1i;;,- l"t-fistciei. ilel Bernard trcbuie redat menrciei rmaneqti" In ea, $i-a .treucenit laul. $i t-a sfintit

161


MARIN CONSTANTIN.

s-a seurs un deceniu de clnd s-a despertit de ncli iloel

Bernar4 cel ee, tn eemrile cald izvrite din acudrrile Rapsodiei

X lX a marelui Eneseu, re cemnala pe ealea undelor, cu

alaruanti tugrijorare gi ura organiea, draeonieele migeiri ale

crrniei dictaturi $aE. . . eu adinet dragcte umani, ne alina

spaima tn raze de nadqlte qi lumine.

Stradaniile ftra de istov gi eredinta fam de prihani ale

aeestui lnaripat luptf,tor pentru libertate gi demoeratie, au

iseat qi plemadiL'{; noi toti, nevoia de a-I simti mereu viu 9i dappoape, tnvingindu-li mmrtea, diminuind tristefi, calindvoinie, tonifietnd fiiate eizute ln deznedejde, sttrniad nelinigtigi fmmintare, solieitind per-spieacitate 9i intelepeiune celor

ce-gi desfegurau eristenia 'acolo', pe meleagurile unde

opresiuuea trnrarroief,, lueiferyiei, ce pf,nea fem sfiqit aliena,

desfigura, distrugea sau ueidea bezmetie.'

llorocul gi propria-mi stea m-au purtat pe drumul princare l-am putut eunoagte bine pe lloel Bernard,

tn mai tot deeeniul dinaintea trreeerii sale 1a agfiintt, 'l

t Diriirrol eorului Uaduiigald fiwww.arhivaexilului.ro

163

obignuia sa vinf,, aleturi de eolaboratori apropia[i sau eu loaua

gi Andrea, la eoncertele Madrigalului, prin Austria, Germania,

Italia sau Elvetia. ..Mult mai ltrziu, tn 1988, ctnd tcmai la San Diqgq la

granita Statelor unite eu Merieul, am zf,rit-o ln sala, printreauditcii reeitalului nctru, pe Andrea, treof,rind tn unda de

bueurie Ge m-a lnfiorat, rm tevf,zut, parci, pe cel ce, cu ani lntruna, a dcit sa infs[oqge Madrigalul sa-i deslugeasca md.ivatia

abcderii unui repertciu derutant sau eontradictoriu, neezitind

apoi sf, pledeze cu pasiune 'pro-Madrigal" ln fata atijorseeptiei, daet tru reuvoitori, aeiuiii prin eotloanele politiee sau

"muzieale'ale tirii ori strf,inf,tf,fii, dovedind astfel adrnea sa

iubire de art6 gi nepotolita-i sete de eulture 9i dreptate, triitedin speeifiee unghiuri nationale sau universale.

'Pentru eolindele sau eintf,rile neligimse, ctodoxe sau

eacolieg pe care le prmiovaii tri pentru "documentele vechi"

culese de mari euncef,tori prin mtntstrile if,rii sau pentru

multe luemri de avangarda, ya trebui (mai mult deeit probabil)

sa plrtiti un tribut ; de nu veti sef,pa, ginditi la mariidomnitori moldoveni sau munteni gin asemeni lor, evitati, priubin si deveniti "pagalie'. Cum rctul Madrigalului, in afara

turneelor, este aeolo,'acasf,", evident cf, nu va fi deloe u$or!". .Spusele lui s-au adeverit. Tracsea el, iloel g"nou;: )

rtnine pentru noi un mare prielen vizionar. Ilar tri.sf,tura de

caraeter eea mai lmportanti ne rpare clari li definitorielntrebtndtr-De: eine va putea uita devotiunea fanatiee eu care

se daruia, plna la uitarea de sine, peutru ideile qi idealuritewww.arhivaexilului.ro

164

libertf,tii? ... ani 9i ani... emisiuni si... iar emisiuni...'editoriale gi tnfltcf,rate pledoarii . . .'mese rotunde" . . . gi, . .mereE. . . aprinse comenl.arii; pote uiea vneun rmin cu ce

promptitudine uniei a aetrionat eI, cu tntregul post.de radio pe

eare I-a eondus gi eu care gi-a eonfundat eristentra, ln noaptea

teribilului eucremur din 1977, sau tn zilele ealamitllilor,tinundatiilor... sau.... saE...$ro tmpf,timirea cu care

sustinea' alnra cauza demoeraliel oeeidentalg fervmrea eu

Garte ne-a rplatat filmul alegerii lui Rmald Reagan ca pregediate

al Statelc unite insistind eu ttrie uirrpra tnal[elc semnifieatii

pi perspeetive ale unui astfel de fapt sciat-politie?

Bunul nootru prieteu a dispirut pe propria-i barieada, hchinurile celei mai neerulitoare dintre boli.. ..

Starea de priveghi a loanei nu poate lua sfirpit deeit l&. .,\"relntilnire". .. $i a noastri, a tuturor.

AjEffi-LDoamnerpe romini sl-l eunoasee, farf, oeoliguri,

pe eel ee a fmt Noel Bernar& un om adevirat, un profund

demoeratl

d;

:- t'z'6-r'U

I


IRINA MOSCHUNA-SION.

AD frr fala mea o fotografie a lui lloel Bernard, faeuta

cu pu[ine luni lnainte de disparitia lui prematurt. cu eeareine

adinei sub oehi, cu trf,siturile aeeentuate de suferinit, cu ceva

ertenuat! aproape deznrdrjduit tn privire Scriu aeeste rlnduricu stiloul lui aurit, pe cane sotia sa, Iola, mi l-a daruit ea

amintire qi eu s&re, ani de zile, el a eorecte t s#dut o.K.-urile la

texte, a seris note de instruetiuni membrilor departamentului,

a ftcut lnsemnf,ri de tot felul.

G*rt sf, evc o imagips eit mai oompleti, exaetf, a lul a$a

tum l-am eunccut zilnie, iimp de peste zece ari de colaborare

eontinu[.

Ceea ce cred ed nimeni - niei chiar eei ee au ineereat sa-l

loveasea - nu i-ar putea eontesta vreodatf,, este pasiunea pe

care a avut-o pentru profesia sa ti dlruirea totalf, cu care gi-a

tndeplinit - eeea ce el eonsidera o adevaraH misiune - sareina

de dinectm al departamentului rm0nese al pmtului de radio

Europa Libera.

Impresiona ln primul rtnd la el un magueetism Ge erunna

.a-

1

t F*te s€cretart de directie - Ilelnrtamentul romi o* nnl{


-:

rcre

rc

166

din ochii sf,i de un albastru inlens elnd te fira nu puteai sf,-ti'

desprinzi privinea din ochii lui, emi eaptivat. Apoi, euerglia,

puterea lui de rtunce, de deeizie, eonstiineiozitatea, dublate de o

minte ager1, de uu Salent gi o euucater"e a meseriei eale de'

r,iarist, care atingeau uneori perfeefiunea. Niciodati un euvlnt

lu plus, nieiodaffi o informalie eare DII era eu grijl verificatf,'

totdeauna erprimlndu-se tn putine euvinte, dar alese 9,i tn

acelagi timp preeise, lovindu-l tu piePt Pe adversar 9i

doborindu-L Eindu-i oriee posibilitate de a se apera, punindu-l

la zid. ilieolae Ceau$eseu a fost de nenumf,rate ori supus unui

proces eu mul[ mai drastie deeit ultimul, eel ee l-am vf,zut eu

totii la televiziune - gi 'ereeutat' de Noel Bernard, ln

editorialele sale. Editoriale Pe caFe mi le dieta mie aproape

totdeauna; mmente Ge Y(x. ri.mine IneFeII vii tn mintea IDea'

Adesea, eu doue-trei ore lnainte de a le dieta' Noel Bernard nu

era ine{ firat asqPra temelor I}e Gare aYea si Ie trateze in aeea

stmbate. Dar se vedea dia privirel sa ef,, in timp ee I'ndeplinea

alte sareini, eitea telte, purta discutii la telefon sau tn biroul

sAU, era p3eocupat mereu de ee Va serie. P1aa ee, spontan, ln

ultimul moment, se decidea. Cerea materiale' elemplare din

'scinteia" cu diseursmile C,ondueftorului' 'celui mai iubit fiu

al poporului", se documenta $i, uneori, vineri la ora I7, lnainte

de termiDarea servieiului, me chema st-mi dieteze. Dieta de Ia

lneeput eu ciguran(A, ea gi cum textul era deja imprimat tn

inlea s& ciFcEtirrd prin Htou, fumrnd iigari & foi 9i qrindu-se

etnd ltnga mine, eu ochii pe ma;ina de seris, cind lu fa[a

ferestrei ee dldea spre Englischer Garten, eu privirea pierduta


167

ln zare, eufundat ln efortul de a gf,si euvintele potrivite..Foarte stgur pe vcabularut seu de+i perasise (am I,a ls ani,

rom&aeasea sa era perfeete. TotE$i, nu refuza gi ctte o sugpstie

a mea' clnd nu gisea un eurrlnt gl ea coresptrDdea eu csea ce

dorea el se exprime.

I),espre rolul important Jueat de NoeI Bernard tn timpulerizelc internatim.ale Ga, de eremplq Gullanea Cehclovaeiei

de ef,tre rugi tn 1968 sarr cu oeazia eatastr.ofelm naturale ee

s-au abatut asupm Rominiei, ea inundaf.iile din 19? I sau

cutremurul din 1977, ett gi despre qiutorul enorrn pe eare I-aadus terii 9i popuului romin, yotr vcbl desigur gi altii, mai

bine ea miue. Eu mi limitez mai ales la lsoel Bernard, omul,

asa crrm l-am putut observa, zi de zi, la masa Iui de lueru. cu ocongtiinciozitate oi rtbdare de admirat la un om afit de

solieitat de probleme maltr€, €l nu ezita sr dediee ore tntregideseifra.rii serisorilor eare, pe atunei, veneau din [ara atit de

rar pi eonstituiau pentru noi un eveniment de prim ordin. De

eremplu, scrisonile minerllor din valea Jiului, scrise fmrteneeltet gi eare au produs pe atunei senzatie printre noi sau eele

ale altor euralrgi lrptitori peatru liberlate ea preotut caleiu-

Ilumitreasa ori scriitorii PauI Goma gi llorin Tudoran. Uneori Ie

deseifra eu lupa, oprindu-se lndeluBg asupra unui cuvlntneelar. Pentm nimic tn lme Err ar fi schinbal mis ci adeqgat

Erelar o vorta. Hiei tn Geea Ge privqte nestul corespoDdentei,

lloel Bernard nu nqlija nici eel mai modest sau neinteresant

GoFesllondent, dorind sf, rlhspunde personal gi detaliat, eu multa

rabdare gi auahilitate tuturor.www.arhivaexilului.ro

168

Pentru el nu eristau vacante, aiei o elipa nu uita postul,

de radio gi eeea ce se petreeea ln Romtnia. unde pleea, tllnso0ea peste tot un tranzistor puternie cu care urmereaemisiunile gi eontrola eraetitatea informagiilon Ga tru cumva

s[ se omite offi"rsea ce]-a. sicurajul era alta din earaeteristieile sale. Moral gi fizie.

cind l-a lovit erunta bmle care l-a doborit, puterea sa de

rnutrea nu I-a pir:f,sit, a luptat cu tndtrjire, ff,m utr rDoment de

slabieiune.

Ihpa opera[ie, s-a lntors dintr-un eoneediu ln Florida, ca

reinviat, Era illoel Bernard pe care il cunoseusem ln primii ani,

soarele ti redase culorile tiaer"elii, privirea lui era iar vioaie gi

pline de speranE. $i-a neluat aetivitatea ca gi eum totul nu

fusese deeit un vis urit.

Dar destinul stu era pecetluit.'?n pofida aparetrfelor, iboala ll mteina pe diniuntru. Din ee rn ee, sub brozul aparent,

reyenea culoarea eenugie, oboseala i se eitea pe fa[e, forlele iIptrrf,seau.

tlu vcri uita niciodati ultimul editorial pe care mi l-adietat. Fusese o zi epuizanti. Tcte dimineata o petrecuse lnstud.io, intervievind un romin care ocupase un post importanttn lan& 9i aleseee lihertatea. Ilupi masa alte eorvezi. ptrrea einu mai rezistt. Ca adesea ctnd era foarte obosit, m-a rugat se-iadue un pa.har m&rre de Coea Cola. Cu mare greutate, pentru

prima oari de cind lueram cu eI, NoeI Bernard a dietat lneet,

govtind, de abia mai putind respira, de abia mai puttnd vorbi..a f .Fata sa era eontraetatt, privinea stinsf,, riticiti. . . A fct


169

ultina (npf, ctnd l-am yf,zut. Dar imaginea lui va r.rf,mine.

totdeauna vie ln mintea urea, caei putini oameni au fosl mai

vitali, mai plini de fcti, de inteligenti $i eu o penlmalitate

mai mareanti deett iloel Bernard.

Cu disparitia lui, nu numai departamentul romtnese aI

Eurupei Liber.e a suferit o mal:e pieldere, ei Si tntruga far'f,,

pentru libertatea ef,reia a luptat eu tmte forfele, obtiutnd

uneori rezultate uimitcre pentru aeei ani de lntunerie gi

atingind o popularitate de propctii legendarre. Numele lui va

r[mine legat de marile suferinie ale poporului romin sub

tirania lui Ceaugescq nici cele mai drastiee interdietii nu-itmpiedicatr pe rominii din tmte c'oliurile larii, fie cate, fiesate, fie chiar gi eele mai izolate regiuni, si asculte voeea luiatit de ealde 9i eonvingatoare, informrndu-i despre nelegiuirile

ce se petr.ecea[ pe pimlntul str:f,mogese 9i dtndu-le euraj,

speran[tr gi puterea de a suporta gi trei mai departe.


VLAD MUGUR.

L-am eunoseut pe Noel Bernard aseultlnd Europa Libera.

Sprre sfiraitul anila 60,pe eind enam i.nea direetqrl Nationalului

elujeaa, lmi feeusem un program fir: Ia ore& 22.30 apesam pe

butonul magie e&re! fera pagaport, mi. muta in lumea lui Noel

Bernard. Aeum imi dau seama ca prqgramul meu de Ia ora

22.30 r&spundea nu num&i uuei neeesitali ei Si unei presimtiri,

iar vocea tenoral-pitrunztt@re a lui tloel Bernard era un

catalizator pentru eea de a doua viata a mea din Rom&nia, eea

nevrzuta de altii.

Am peresit lara eu oriee rise. Chiar eu aeela de a nu mai

injgheba alte vieli sub luminile seenei. Vindeam eirti, suuind

pe la ugi, solia rnea celea intr-o lavanderie. llle pripagisem in

eea mai s&raetr gi tnfriguEte pensiune florentini, cind sune

telefonul. Era loana, sotia lui Noel Bernard. Apoi, yocea lui, bine

eunoseuta. Mi se pf,rea ireale, ln eontact direet cu mine. "Draga,

urei-te ln avion, eoboarf, I,a Mtnehen gi cere pe aeroport azil

politie.'f,liei mai mult niei mai putin Dupa Ge am fugit dintr-o

l.ar[, sa fug li din eealalta. A$a era NoeI Bernard: direet, proba-

tR.giro" de teatru.


171

bilitatea deveuea pentru el aetiune, riseul - pasiune. A+a ,rqd:un jurnalist adevtrat.

fo fior, am poposit Ia Mtnehen Ma agtepta prima camerf,

alduroasa dupa aproape 6 luni. iloel Bernard o"-: luat de Ia

hotel, pe mine $i pe Magda, la ora 11. Bra foarte punetual. Ilie-a

ur.cat pe nigte serpeltine cu un BMW6/fmrte rapid. Era un.{tr,&;

eondueato'*ffi""at +i ti placea viteza. Am mtneci-.Ii plaeea sa

Beninee gi sf, bea ee e bun, dar foarte mtsrrat. M-a lntrebat:

'Ce erezi despr.e Fedinti?",Era vorba de elebra, din iunie ? l,prin care Ceaugeseu laeepuse sA distruga p{-rnq oameni, sate

gi orage. Fieeare ne-am spus pirerea. "I)aea yrei, ft o serie de

emisiuni, ln eare se poyeoteOti ged.inla. . . 6a zieem 400 de

dolari." Pe vrremea aGssa, 400 de ddari, pentru a vcbi tmpotriva

singurului om Ile care l-am urlt weodata. . .

Illoel Bernard a fteut ce-a spus. Eu am dormit tn casa

Imnei $i-am seris. A$a cum m-a eiutat, cum m-a primit pe

mine, a ftreut NoeI Bernard gi cu alti rom&ni, veniii sau ln

treeere. Departe de el aroganfa individului care-l agtepta eu

dispret pe eel slrman, de dincolo. El il etuta, tl aqteptat era un

jurnalist adevf,rat.

iloel Bernard ma ehemase sr-+i spune ptrerea despre

materialul primei mele emisiuni. 'E superb. Am o singura

obieelie, dar rimlne la latitudinea dumitale, daerf, o elimini sau

oo.{io"putul mi se pape eam abstract." Emm pe vrenea aceea

mlndru, arn spus totul.

Primul gory a bntuu Eram mai emotionat deett tnaintea

unei premiere. Intram pentru prima oara ln studioul care, in

.1,I.

crL,.i.l,ir-

-t


172

elteva seeunde, lvea st' ma despartn de janf,. Prin geamul'

studioului vedeam ehipul lui iloet Bernard, eoneentrat, cred ctr

emo[imat. ilu era acasl la terminarrea swiciulul Nu era ln

biroul lui, de unde m-ar fi putut aseulta. Era aiei, ln studio, de

unde mA vedea, Erl simtea, mf, aseulta, poate de teamf, se nu

gre$esc, sf, nu-mi 3remure yocea. Era pariul lui, pe care-l

urmf,r.ea pe viu. Se lntunecase. Popieu (Ion Megureanu) mtr

prezenta. Nu auzeam nimie. S-a aprins butonul ro$u. Trebuia se

lneep. Deodate, luminile s-au stins. Panf, de lumine lD Europa

Libera. Pentru prima em? Iutuneric. Apoi, flaeara eltorva

lumini.ri. Una mi s-a pus lingf, mier.ofon. Butonul rogu s-a

aprins din nou. Am tnceput si vorbese" Ls sfir+itul unei fraze,

respirtnd adlne pentru a redoblndi linbtea necesarf,, am vf,zut

prin geamul studioului capul difuz aI Ioanei, al altora care Ee

urmereeu Fi pe eel al lui iloel Bernard, luminat mai puternie,

de lrrminarea pe care o tinea in mtnt Era tot atit de eoncentrat,

poate emotionat. Straniu, fata aeestui om atlt de realist mi se

ptrrea, tremuraCtr de flaetrf,, atlt de ireala.

Speriat, m-am dus lntro zi l,a Nel Bernard. Un binel'oitor,

lntr-o scrisoare, un aetor ln treeere prin Mtnehen gi fata

doctorului X, tmi atrageau ateatia, ftm sf, $tie unul de altul, sa

nu ies singur elnd se lnnopteazi, cA de, un cutit rau o matina.

Fusesem ameaintat eu moartea? *llu se-nttmplr uimie, draga,

au mai ameulntat, [-arrea niei o grije, nu se-ntlmple niuie." Mi

s-a perut lntotdeauna faseinanti siguran[a 9i rapiditatea

nf,spunsulul felul la care tmnsf,c'na hazardul iE centitudine,

ehiar formularea ironice a tndoielilor, pe care le aeeepta ca owww.arhivaexilului.ro

173

l;tn" A''"'ttUceea ce lnseamnf, juraalism 9i viatf, oeeideuale.fmi

"nooo,'"Drage, un jurnalist bun trebuie st scrie simplu, limpede. OuI

lui eolumbian este st tneeapi. prin a spune ceea ee vrea sa

spEn[, apoi se spune ee are de spus., iar ln eoneluzie, de ee a

spus ceea re a spus." Luasem un interviu, in care mfi

ambitionasem sa fiu mai istet deett iaterloeutorul. M-a dojeuit:

'Cind iei un interviu, prrne intnebari, nu nf,spunde, nu vorbi

mult, lasi-l pe intervievat si vorbeasei. ASa ai o ganse se-fiasa bine."

L-am urmtrit pe Noel cind, cu minecile sufleeate, cu

dmt televizmr-e in fatf, li gtirile ee-i eurgeau pe masa din

studio, tradueea simultan din gngleza gi germane. Timp de doui

zile a transmis singur tragedia olimpiadei din tg?Z de la

Mtnehen, atunei eind tntrreaga echipa israeliant fusese ueisi

de tercrigti. Era inima aeelui radio. Inspira totul, deeidea,

improvizu. ?" anii eei mai negri ai Jarii rom0.negti, a fost

direetorul rom&nilor din Europa Libem, dar mai ales prietenul

rominilor din tara, vorbind eu fieeare pe limha lui, ea unjurnalist adevirat.f-i adue emiute. M-a luat odata de hrat si a

pornit-o pe euloarul gol al radioului. *Draga, vreau se tenumesc direetorul sectiei nmstr.e din lUerr' Yorh". Dae-aq fideseoperit tn mine asea permarlenta dinamirt, aeea neezitare ln

fa[a iusolitului, pe care le deseoperisem la el, poate ei dorinta

lui iloel ni-ar fi scris un alt destin.

.L

I

I

ile-am respectat gi ered cA ne-am tmprietenit. Venea lawww.arhivaexilului.ro

7

byn6X,^ 4(174lfiIg*Vrrady. Eu am pleeat spre f,ror4 eI asu4 dar sehinbam rneneu *;;; ::: "j I FaEa$ deparh r,

Ee pehrore ra r{unehea, *"::T;:-":::.u r,_a. deeis si

f,roel se fae si o emisim",rroor;;;;:::.:::rff;luni' hainte s-o porne$e spre sud' r-am sunar la telefon. ,i-at{sprrns o vooe seLiobata, lmpiedieati de resveate prustt". Rareori r_am anzit spunrnd

rpirafie. "Draga, or$a ceya. "[f_amolrraf mi-au gtsit Geva, Dn se Stie Inoa de ccera friot de morre. A muneit crr "_:-::,

ce naturr e". ilu-irceasra vihrirare n_o por "*j"'il;;:i ::ff"x:;apare gi astazi fala aeeea concentratt,

Iroate emotionah, aut deireara' tremurata de flaeara Inm6f ii lle care o rinea h urtna.

Mtuehen, Bo Aqgust I99l


4-

SERBAN oRAscu'

Noel Bernard nu a fteut polidce militaata, &r ca direetor

, al Europei Libere a fost vizut ea atare de totri eare lI aseultau. .,I..

f;1 M-am numirat ani la rtnd printre aceptia ln Rominia.IJcapacitatea de a sesiza ce anurtre agtepta poporut rom&n (ceei

de etr e vqta elnd spunem auditc) tn alegerea temelc, totdeauna

aetuale, sesizarpa la fel de pnmte gi sigum a suhtratului poli-

tic, a rapctului de putenq ln misurt se erpliee ti sa remedieze

(dupa caz), feeeau dovada uaui rnare instinet pe ca"e tl ai sau

nu, ftrnf, a-l putea dobtudi.

Adevirati pentru poet" maxima -poeta naseitur, orator

fit' era aplieabile - mu&atis mutandis - amberor eompmente

ale prezentei lui Ia microfon. om politie lnnescut, devenise totmai mult gi orator politie. Impaetul dietiei acompania o fraza

nu uumai giDdita dinainte spre a fi rostih, ci Ei daltuita spre a

eonvinge, uneori prin spulberarea advercarului.

sosind in Germania, am rvut curlnd dupa acsea dorinta

lqitime se-l cunose. M-a putut frapa rapiditatea cu caFe Noel

Bernard sesiza Ge era eeenfial potitic lntr-un diseurs uarativ,

La el eoneentrarea ideilor nu deptgea eapaeitatea de asimilare

-3-'"

tqi^"

'Red"etor la Radio Europa n*ql"www.arhivaexilului.ro

176

a aseultetorului obi+nuit; ea era tnst mai mult deeit sufieienta

spFe a incinta pe cel mai putin &i9nuit. gi uul # altul ascultau

faseinati, crr l!f,Fercea de rf,u ce editorialele nespectau cele l0minute, dar gi cu uimirea ca iotul fusese spus. tn sine,

diseursul siu politie produeea prin ordouarea pf,rtilorcompotrente impresia unei clasiee simfonii - cu o bine apasate

eoncluzie finala; crr ea r.imlnea aseultetorul in minte pina

simbata viitoare. ..

Nu era ua speeialist gi niei nu trebuia se fie. Dar nu mi

s-a lntlmplat si surprind yreo eroare de economie, dupa cum

nu i-am putut repro$a yreo insufieieu[e de informare. Semn al

unei faeultrti de adaptare gi de asimilare eu totul remareabile

- dact se aFe in vedere cA tru a fct domeniu pe eare lloel

Bernard si nu-l fi tratat in editorialele lui, Se poate spune ca

necAutlnd neeesarmente eqlacii, el a vizut mai bine padurtea

deeit mulf.i speeialigti. $i nu voi uita nieiodatf, cum, tratind la

mierof on problema respectirii eontraetelor dintre ln treprinderi,

iloel Bernard mi-a sugerat subieetul viitmrei mele teze de

doctorat. Era rD ptrnct nevralgie aI eeonomiei planifieate(meritlnd deei se fie analirat pe larg), csea ee peete eltiva ani

avea sr-mi reprossze de altfel un ofiter de securitate, negtiind

desigur cine tmi inspir.ase subiectul. .. gi mai ales pe ce eale,

fo C.t*ania m-am pEtut eonvinge odan mai mult de

aseufimga simfului seu politic. Cfnd i-am sugerat o diseutie la

mierofon (pe atunei eram prepedintele unei asoelatii rominegti

de la KoIn) despr-e trE ppqram de reforme democratiee ln

Rominia, a prins ideea din zbor. Peste doui siptlrnlni disenlia

4I

AJ-


177

b4,i ).* +rEI

r&spunderea pentru ce lgi dadea seama de utilitatea politica,

eonvingere pe eare allii Du o lmpertd;eau in mod necesar.

Dopa oe rn-arD angaFt la Eunopa Libem in mai lgg l, l-am

tntrebat eum crede ci tnebuie scris un artieol. Mi-a raspuns

'nu-i niei o filozofis la lneeput spui elar de ae anrrme te ocupi,

la mi$oeul artieolului e de dorit sf, o repeti (pentru eel eare

abia atunei a desehis mdioul) iar la sfirtit (qi aeesta e momentul

deeisiv), tnebuie si oferi aseultatorului eoneluzii elare, crr care

si nhminl in minte. oarwum r€gulile pe cane lra aplieat 9i

Beethoven, oompuutndu-gi sonatele. . . caei iloet Bernard a fostun amator de muzicf, elasie&. Am aflat asta mai tirziu, dar

aflind-o mi-am erplicat multe, lntre care gi seusibilitatea per-tru tot eeea ce vibra tn jur. Din aeeasta categorie a faeut parte,

poate, gi apleearea spre politiee, inteleasi de la lnal[imea

amvonului pe Gare l-a slujit eu pasiune - mierofonul Europei

Libere - ca rra fel de simfonie a naturii rrmnne.

Nu ag putea ilustra mai bine dorinla lui NoeI Bernard de

a veni tn qiutml eelc naptrsttriti poli[ie dectt eitind urmitorulfapt.

Pe ctnd nu eram lnei la Europa Libem, aflindu-mt laMadrid in deeembrie lq80 peutru a protesta la conferinlapost-Helsinki;are toemai avea loe aeolo, tmpotriva lnetleiriidrepturilor omului tn Romi.nia, Noel Bernard mi-a telefonat

arume' rugindu-ma se ridie $i eazul unui eet"itean din lagi de

la eare primise tocmai o scrisoare ln legatura eu presiunile Ia


178fi ";^ I*#J,;t v* 6r^A.

nelattnd apoi tutr-una diu emisiunile pctului Eurcpa Ufem.Sf

Ihpa elte ttiu, eettteauul respectiv a primit satisfactia ..Ce fel de politice ar fi fecut iloel Bernard dae& ar fi

rjuns de la mierofou ln arenf, e.{{'t rrru de spus; cred tnsi c[ '? lilq-

ideile lui erau undeva lntne social-demcratie gi liberalismul

social. Mmrtea I-a lipait de satisfae[ia de a vedea triumfulideilor democratiee pentru caFe luptase de la distanfi o viata

iDtreage. Dar si spenlD cf poporul pentru GaFe a luptat ptna tn

ultima clipe va gesi modalitatea de a-i eterniza Ia un moment

dat memoria, ageztndu-l aleturi de marile figurt ale r.ezistentei

en ticomuniste rom&negti.


ALEXAITID RU PATEOLOGUT

Cu Noel Bernard am avut numai dout tnttluiri, fn t96B

la Paris gi tn 1979 la Mtnehen. Ile cunoseut ll cunogteam de

mult, auzindu-l tn cursul anilor la radio Europa Libere.

Admiram euorrn comentariile lui politiee gi Ie fi.seamreeonforlante. Nu erau totdeauua optimiste dar erau totdeauna

.A.lneurajatoare. In primul rtnd prin lueiditate. Nu ltiu altii eum

or fi dar pe mine eel mai adesea optimismul mi deprimtr, iarmetoda Cou6 tmi distruge oriee sperantt.i sehimb inteligenta

tmi ridiei. moralul, indifereut daef, perspectiva pe care o

dezvtluie e favorabilt. sau nu. Unii ered ci lueiditatea eneees&rmente pesimiste, dar Drr e adevilaL pesimismul nu e o

atitudine mult mai inteligenti deett cmtrariul sf,u. Ctnd ilascultam 1le l{oe[ Bernard la Eurupa Libem analizind drumul

spre dezastru al regimuld din fara noastrf,, lmi zieerm: da, da,

mai bine crr un de;tept Ia paguba deett eu un prct ta ctEtig

humai ci aI doilea termen aI alternativei nu era niei atunci gi

uu e niei acuu acesta, ei: iot la pagube dar cu o droie de

proqti).

I

I

t ctitio ,r*.-r{- wwww.arhivaexilului.ro

180

ceea ee lntirea efeetul reeonfortant al eomentariilor luilloel Bernard er& eonaturala cu lueiditatea, ertrema limpezime

a analizelor lui, ferieita lor formulare, darul de a relevaimediat gi frapant esenlialul, eleganta preeizie lerieala 9ifrumusetea rostirii (aeesta fiind azi un fenomen din ee ia ce

mai rar nu numai tn limba rmeni dar oi tn altele ea, bunioari.,constat cu rcceagi tristete, franceza). f, sfrroit, la efeetulacesta mai eontribuia tot attt de hotirltor tonul ferm, juvenil,eurajos pi totdeauna bine dispus (nu vesel, nu jovial, nu glume[,

ci serios dar bine dispus ).

Noi nu puteam gti daea tn dmpul vielii vom avea p&r[e,

generatia Doastre, sa vedem pmbugirea comuuismului, dar de

sperat o speram gi me glndeom et, atunei ctnd lceasta se va

lnttmpla, pr"obabil ea iloel Bernard rra veni so eonduef, ln tartrrn rnare ziar de faeturi oceidentala, dupt modelul celor care

aptreau la noi lnainte de rezboi (pi mai ales ln ceeolul treeut).

Marea lui erperienit gi prieepere ar fi eonstituit desigur oemulatie eolegiala de mar.e pret tn eadrul ncfi nmstrre prese

independente.

Ctci singuta cuoerire realf, a cieea oe s-a aumit, nu gtiu

ctt de propriu, *revolufie', e libertatea presei. Mai eract,libertatm de erpr.esie, preoa nefiind eu adevtmt libem ctta

vneme eelei lndependente i se fae gieane eu hlrtia, tiparul gi

difuzarea. Puterea din Romtnia lneeeref, prin toate mijloaeele

st juguleze aeeaste libertate de erpresie sau macar s-o reduei;nereugin!"" pnevaleazl de ea si o invoca drept dovada de

toleran[i gi democralie, dar asta Du e deett lnce o impostum.

),

,


Ip:"i )io- .u+7

181

erpresie 9i o mentin eu tenaeitate neoboeitf,, ore cu orA gi pas

cu pas. Aeepti ziarigti nu puteau erista ca atare La noi luainte

de "reyolutie": ru apf,rEt ea prin genera[ie spontanee, de la o zi

la alta, dintre intelectualii (mai ales tineri) de foarte diverse

diseipline: filologi, istoriei, arheologi, poefi, pietori, aetori, critiei

Hterari, fizieieni, filozofi; chlar +i dintre eei ettiva ziarigti de

profesie care nu putuseri st se manifeste tuainte pi ale ctrortentative eurajoase fuseseri drastie reprlrnate.

llu mf, pot opri de a-mi imagina prezeuta 9i aetivitatea

tui Noel Bernard, daea ar mai ti t'*li+{rrzi, printre noii luieonfrali din Romtnia.fn contertul roninesc de azi, cu

tranziliile $i mai ales eu non-tranziiiile actuale, eu mutatiile

istorieegte neeesare, crr stagntrlle voite, cu fantastieaineompetenlf, gi stupida fe[e'raieie a autoritefilor, eritiea

ttioas& a lui lioel Bernard ar fi arrut ln fatri o materie tot atlt

de stimulentf, ca acsea oferih atlta yrerne de regimul eeaugist.

Ba ehair mai stimulentf,, neocomunismul fiind orieum un

fenomen diferit, poate mai eompler, ln tot eazul mai eonplieat

9i mult mai zapeeit, foarte ineoerent la suprafati iar lnsubstrat mai mult tndtrltnic deett coerent. Cum ar fi eomentat

lloel Bernard toate aeestea? C.e solutii ar fi propus, buntoar.a, tn

alternativele Aliantei eiviee? Tocmai icum clnd multi rcmlnitgi pierd speranfele o elipe redegteptate, etnd atttia dlntre

tinerii caFe rrr lnfruntat glonlele gi taneurile ta deeembrie

1989, dezamegifi de tot ee ved ln tari, sunt EEta s[ pleee c&re

g{..^t


:. 182

aproape de rdsata demoeratie, lueiditatea $i tonusul ridieat ale

Iui lUoel Bernard ar fi fost de natura a ne stdvili aluneearea pe

panta starilor depresive. El nu e printre noi, dar amintirea lui

ne poate ajuta. Cunoseindu-i stilul li forma de spirit, tmi pot

inehipui cum De-ar faee sa tntelegem lamurit gi eonrdngetor ca

neoeomunismul e eondamnat. Ce nu mai are mult. llJiei el, niei

slujitorii Iui.

==.

=

=-


MICHAEL SHAFI RI

Smrta nu mi-a oferit $ansa de a fi luerat cu, sau inapropierea lui l\oel Bernard. Mai generos, eI mi-o oferise. Era

prin vara lui 196?, seurt timp dupa Rezboiul de gase zile pe

care, israelian fiind, trebuise sa *il fae' la. Muenehen.

Lueram pe atunei in seetia de sondaj al ascultitorilor postului

de rad"io Europa Libera, $i . , .pa plietiseam eopios de tot ceea ee i/'\

faeeam. Razboiul a treeut repede, fulgerator de repede, gi uniiau putut uita eu tot atita rapiditate ee insemDase ajunul lui.Eu nu puteam uita. Aveam 23 de ani (eeea ee. orieum este o

seuza) qi m-am hot6rit sa rDe lntorc imediat in Israel, p€ntru a

nu mai treee tnea &.ata prin eogmarul prin eare treeusem de-a I\lungul aeelei sf,pttmini. departe de tara de eare apueasem sa

rle atagez profund- Fortuna, o zeila pe elt de dialeetiea pe atitde perfidi, zimbea probabil, eu satisfaetie, gtiind ea dupa dour

deeenii gi eiteva razboaie petreeute tn Israel, va trebui si tree

printro erperieng similam in anul de gratie lggl, aflindu-ma

Ia . . Moenehen. Reflee[*m asupra ac€stor inmii ale sorte{ cu

clteva zile in urna, cind loan" i""o""d mi-a propus si agtern i

' Specialist in probleme esl-europeneEL/L. Tertul a fost seris la Muneheu la

la Inslitutul de eereetari7 februarie 199 I : ::


184

citeva rinduri. $i mi-am amintit eum, auzind de hotarirea

meai llloel mi-a propus sa trec Ia departamentul rominese.

Aveam 23 de ani gi . . . am refuzat. IlJoel a iuteles. Itiu-mi

amintese sa fi insistat. Dar imi adue aminte cum m-a privit

indelung in oehi, dindu-mi paref, a intelege ei peste mul[i ani

voi gindi poate, altfel. Dar eu avearD 23 de ani, eeea ce

orieum, este o scuza..

I[u, nu am regretat *i tru re'gret pasul faeut atuuci. Dar

ered ei lioel gtia. El a qtiut ca va trebui sa tree personal prin

aeea erperienti. fara de tare aeel Aufhehung de ordin hegelian.

eare inseamna pestrare gi depagire in aeelagi t.imp, nq ar fifost posibil. EI $tia ci ma voi alatura aeelor israelieni eare sint

conrin;i ea fara ca poporul palestinian si-9i obtina drepturile,

popornl israelian nu va avea nieiodata, niei "1.

p"o".-imi spun

ca aeum. eind TeI Avir'-ul este prada raehetelor Seud irakiene,

;i eind liderii palestinieni (peatru a eita mra?) fae aeeleagi

grqeli aplaudiud fiecare erplmie. este mai important decit

orieind sa nu uit toate astea. Sa nu uit ceea ee l\oel stia.

Iletesta fanatismul, detesta mineiuna. Dar le detesta indiferenl

de provenienln. D*'""""", a fost de multe ori neinleles. De prea

multe ori.

!\iu l-au inteles niei aeei eolegi care se mirau eum poate

sa-gi lntrebe eorespondentul Ia Tel Avir', tn timpul rezboiului

din 1973: *De ce mint eondueitorii vogtri?" 9i eu atit mai putin

l-au inteles aeeia eare, ineapabili de a diferenlia intre datoria

etieii jurnalistiee qi identifiearea politiea, l-as aeuzat de

simpatii legionare numai pentru ca reruse ea episeopul

I

,t,,::::: :

===--=:


185

Yalerian Trifa se fie inten'ievat atunei eind treeutul luidevenise obieetul disputei publiee in Statele Unite. Ctta ironie. . ,

I[oel, eare fusese nevoit sa-gi para.seasea primul direetorat

tocmai din cauza uDon intrigi strave(r)zii. $i l$oel ? tUoel nu

putea deett s& dea din umeri la asemeDea aeuzatii. l\u, Du era,

gi nu putea fi nepisirtor. Ar fi trebuit se fie un inger pentru a

putea treee peste ele cu nepesare. Dar Noel nu era uD inger. Era

uman, eu tot ce€a ee fiinta umaDa are mai pozitiv pi mai

intens. Ba putea fi ehiar eolerie. Dar ee alteeva putea sir faei

deeit si dea din umeri. atunei elnd era eonfruntat cu singura

boala umana de-a pururea ineurabila, prostia?

Memoria joaee multe feste. Noel se uita in oehii mei si

gtia. Altfel, de ce am fi ramas in legaturi strinse. degi ne

desparteau mii de kilometri gi in ciuda faptului ea n-am

sehimbat nieiodata un rind intre noi ? (ltu ;tiu daea l\oel era

omul epistolelor.?nelin sa ered ce nu. Era prea energie in riata

de tmte zilele gi. prea dedicat scrisului, pentru a serie. . .

serisori. Mie, in oriee raz. Du mi-a seris nieiodata. Si niei eu Du

i-am seris.) Dupa citeva zile ne-am reintitnit. $i ee daea

fusesera, de fapt, eitiva ani ? Sa fi fst prin 1973. Dar ne

spusesem numai ieri "la revedere". Part.iripam amindoi la oconferinta de'sovietologi" la Garmisch-Partenkirehen. in

Germania. IUoel apreeiase foarte mult un referat linut de Paul

Shapiro, care sus(inea ce in RomAnia iuterbeliea valorile

demoeratiei fusesern deja inradaeinate. Eu eritieam referatul,

gi l-ag eritiea $i astazi. llioel mi-a adresat citeva remarei pe

care Ie rredeam sarrastiee.'in nairitatea rnea. eram eonrins ca


:.:::,,=:::j=:-.-=::

==::-_-:

-=

=!

186

de aeum ineolo relatia Doastra se va sehimba. De fapt, am ar-ut

dreptate. A devenit mai strinsi. Aveam 29 de ani, 9i nu mai

aveem niei o seuza.

Rareori am intilnit o per.smna catp sn fie atit de capabila

si fac2r distinetia neeesara intre o opinie diferita, dar bine

argumentata, 9i una identica propriei vederi, dar lipsitn de

argumente. IUoeI prefera, de departe gi orieiud, soeietatea primei

eategorii. Memoria joaeA fest.ele ei. .{ mai treeut o saptamina. Si

ee daei fuseseri. din nou. ciliva ani? La Ioana 9i foel aeasa. Ia

Mtineben. Citiva fogti. niseaiva riitori eolegi Ia "Europa". La uD

moment da[, se diseut& o anumita personalitate politiea

oeeidentala a vremurilor, nu-mi amintese exael de eine era

vorba. Cineva (poate chiar eu, sint aproape sigur ea ata e) ziee

ei respeetivul e "prea de stin$a. prea social-demoerat". JUoel

spure t&ios: "$i eu sint soeial-demoerat". Se rhspunde aproape

in con "gi eu, dar gi eu". Ma rog, pererea domnului direetor,

org'eum. . . IUoel se uita tndelung la Ioana si, daei nu me insel

(sinl aproape sigur ce a$a e), la mine. Am stiut atunei rA l-am

inleles, Creseusem. Aveam peste 30 de ani gi uu mai trebuia

sa-mi cer scuze. F"ta de mine, bineinteles.

l98I. \Ioel nu mai este. Cind am aflat vestea, nu i-am

seris nimie loanei. Atunei, probabil Du a inteles. Aeum ered ea

intelege. Ulterior am aflat de tmte eelelalte care ne legau.

Mozart, de exemplu. Aflasem de Ia l\Joel en i;i petrecuse o buua

parte din adoleseenti Ia lerusalim (Si asta ne lega) ;i ca isi

facuse "ueeDieia" de meloman in singura sala de eoneerle rare

exista pe atunei in orag. sala YMC-{. Dar nu stiam restul. Aeum


187

e prea tlrziu. Dar imi amintese eu citir nostalgie vorbea de orele

petreeute in aeea sala. Ceea ee Du lnseamni citusi de pulin ea

I\oel Bernard nu a fost, in primul rind gi deasupra oriearor I'a-Iori, un romin ee tpi iubea profund tara.il aeeasta iubire intragi conr-ingerea ef, ade.r'iratul patriotism poate fi slujit de

oriunde te-ai afla, ce lD mod paradoral, el nu cunmste niei

granite 9i niei deosebiri de etuie, 6i eir, mai presus de oriee. el

iueepe eu aeele valori oniversale ee nu pot fi uit.ate nieiodata.

$i niei misurale nu pot fi aeele valori, fie pe seala $tiinlelorsociale, fie pe cea a sentimentelor generate de apartenenle

datorate, in cele diu urmir, simplelor aceidente naturale. I\oel

;tia. Si de aeeea nu a ramas nimanui dator eu seuze. Ceea ee,

din paeate, nu esle valabil +i reeiproe. Mai ales ea prea multi

din eei eare ii datoreaza seuze Du au 23 de ani.

..]I

a


:::::::::

=:-:-=::::==::

=-:-:

-

=:

=:

rereG

t

LIvILi TOFAIII

L-am cunoscui pe Noel Beruard in primavara anului

1973, elnd, prmspat r.efugiat in Germania, am ajuns, ea din

intimplare, la Europa Libem. "Ce vor studentii din Rominia?",

s-a interesat Bernard. "Sa fie ltsati ln paee. am sptrs eu,

parasit bruse de oriee inspiratie. Banuiese ea rsspunsul meu Du

I-a impresiouat cine gtie ee. Ma eonsolez cu giDdul ea n-am fost

niei primul niei ultimul e&re Du s-a aratat tocmai la inaltime

intr-un moDlent ce ayea sa se dor.edeasei hotiritor pentru

viitorul lui.

l[oel Bernard parea sa creada ca ag fi rotu;i bun la ceva.

Am ramas tn redaetie, unde, eu timpul, praetic niei o emisiune

nu a seapat de aportul rneu. Degi eram doar eolaborator ertern,

Bernard mi-a oferit dupa un timp destul de seurt o

rerDuneratie firn de eare Du ma puteam plinge (ehiar dae&

aveam s-o fae, eeva mai ttrziu). Ceea ee me preocupa lns& pe

mine ln aeea perioada nu era Europa Libera, ei o pasiune mai

veehe - einematografia. \'enisem in oeeideDt cu ideea de a faceA

regie de film.'In redsctie l-am tntilnit pe llad Mugur, cuDoseu-

'Direelor a(iunet al Departamentului rominese - Radio Eurpopa Libera.


189

tul regizor de leatru, pe care inghelul eultural diu l gZ l f lfaeuse si aleaga ealea exilului. Curind aveam sa-mi impart

timpul lntre redactia din Munehen gi teatrul din ora;elul

Koostanz, unde VIad Mugur aeeeptase lntre timp un pct de

regizor, oferindu-mi gansa de a-i fi asisl.ent. lUoel Bernard mi-a

oferit la rindul lui un aranjament deosebit de favorabil:

trebuia sa fiu la MuneheD numai la sfir;it de septamina,

pentru a faee de senieiu simbata gi duminiea. Aveam astfel

timp pentru teatru, dispunind gi de un venit extrem de neeesar,

dat fiiud ea asistenta de regie Du era platita. Faptul ce ma

boeuram de un tratament preferential diu partea lui Bernard

mi-a devenit mai elar abia atuoei elnd asupra radioului s-au

abatut primele ronseeinle finaneiare ale "destinderii" relaliiloramerieano-sovietice; dia rauza restriel.iilor bugetare. unele

sectii au fost nevoite sa recurga ehiar la coneedieri, iar seetia

romini a trebuit sa se despar[a de toti eolaboratorii externi -

cu exeeptia mea.

Cam eit de ingrat pot fi am al.ut oeazia si demonstrez in

vara anului 1975. \'lad Mugur lmi facuse rost de un post de

regizor tehnie la teatrul din Xonstanz, gi nu am stat prea mult

pe ginduri. M-am hottrrit sa plee de la radio. lioel Bernard,

eonsiderind pr.obabil ea sunt rnomente in care unii mmeni

trebuie apirati de ei in$igi, m-a invitat intr-o seara Ia el aeasa

gi a ineereat se-mi erpliee, eu mult taet, ei umblu eu prostii gi

ca ar fi biue sa-mi bag mintile in eap, pentru ca eu Du sunl

bun de teatru, ei de radio; $i ca ma va angaja de indata ee va

avea un post liber. Culmea este cA Bernard s-a tinut de


:::::

--::,,=.:::-.=:.-=:::

=---=:

re

190

promisitrne, ehiar daen eu Du m-am lasat con!'ius sa remin laMunehen.

[,a teatrrl din llonst.anz am pet.r.ecut un an demebit de

iuteresant 9i placut, invitind teatru de Ia vlad Mugur gi faeind

o foame erunta (ered et de Ia eartofi prajiti gi oua mi se trag

multe). cu alte eurinte, boema totala. Salariul de regizor tehnie

fiind niei si mori, niei sir triiesti, mai eurind sa slabesti,

mi-am amintit repede de Europa Libera, oferindtr-ma sa

colaborsz de la distanta. De Ia Mtinehen - refuz categorie.

Bernard ma pusese sub un embargo total, cu seopul edueativ de

a ma qiuta s6-mi bae miutile tn eap. M-a ajutat.

IUe-am revazut de eiter-a ori la Konstanz, eind Bernard gi

Ioana au venit sa vada premierele lui Vlad Muqur. De fieeare

data, Bernard se interesa - redau doar aprorimativ spusele sale

- daei mai vreau tealru, sau m-am siturat?! Fapt este ei, invara lui 1976, destramarea grupului de prieteni din Konstanz

(\'lad Mugur pleca la alt teatru) m-a determinat (;i eartofii

pra$ti) sa refin Ia radio L-am suDat pe llioel Bernard. Mi-a

spus: "\''iDo". Dintre oei care au pleeat de la radio qi au dorit IaIrD morDent dat sa vint inapoi, am fost, din eite gtiu, sinEurul

pe eare Bernard I-a primit.

Spuneam ce BerDard s-a tinut de promisiunea de a mtr

angaja. in pofida indaratnieiei mele. cind m-arD intors laMtinehen Eu era niei un post liber. A intervenit lnsi moartea

subita a lui Preda Buneseu. direetorul adjunet.. Bernard a

transformat acest post intr-unul de redaetor in seetia de stiri.In 1980, lfoel Bernard m-a numit geful aeeslei seetii.


191

Ca Ia orice bun rom&n, mintea de apoi este cea de-,

referinti.'Imi este foarte ugor aeum sa eonstat ee rol deosebit a

jueat Bernard in riata mea. Mai greu mi-ar fi sa spun ee I-a

determinal si mizeze atuaei pe aeel aiurit de niei 25 de ani,

care spunea ee studentii vor sa fie lasali in paee, gi eare avea

in eap aumai prostii ca film, teatru 9i alte asemenea oeupatii

de baza. Cert este ea, fara l[oel Bernard" r'iata mea ar fi luat

alt curs. Iliu gtiu currr ar fi arttat aeesta. $tiu doar ca eeea ee

sunt eu acrrrn, sunt gratie lui tioel Bernald. Constatar,ea este

ugm eopl6itere. dar imi de un sentiment plaeut. Ca gi senzalia,

avula adesea. ea l\oel Bernard este ln preajma.


/ri\ lr i r

\ ,,:. L \

CRISTIAN TOPESCLI'

Aseultam Eoropa Libera. Ca gi aeum. Doream sa fiuinformat. Sa gtiu ce se intimpla iu lume ert mai repede 9i de la

o supsa eit mai "pe faza". Iertati limbajul sportir'. Aflasem ca

cele mai bune buletine de gtiri se fae Ia Eur.opa Libera ;i la

BBC. M-am eonvins ca aga esle. Cu timpul, nu m-am mai

multumit eu gtiri. -Am simtil Devcia sa ascult gi eomentarii. l\-am

faeut nieiodati politiea. M-a pasiotrat sportul. Dar, uneori,

politiea e un speetaeol ea 9i sportul. Am eautat in ambele "fairplav-ul". Maear al eomentatorilor daca nu al "actorilor". Un

astfel de eomental.or a fost, dupa umila Dea parere, ilioel

Bernard.

M-a cistigat prin obieetiritate. Apoi priu eaparitatea de sinteza.

$i cind l-am eunmeut perronal. tirziu prin 'B l, intro scurta

diseu{ie (nu se putea mai mult. cooperativa "oehiul +i ureehea"

avea oameni peste tot). deei lntr-o seurta diseulie, am pereeput

gi ealitatea umana. Niei un fel de emfaza (era totusi pe ealea

undelor eel mai ascultat om ^fa Romfrniar dia Romnnia era

alteineva...) niei uD gest, niei o expresie cu aer de superioritate

' Comentator sportiv de rad.io 9i teler-iziune.---

::::::::.:-:::=.:,::::::==

=-

-::=:


193

(eine eram eu, iE fond, pe linga el?) o comportare fireasea,

sport. A inteles imediat ei e mai bine pentru mine ea in seurta

noastri diseulie si nu-mi puua lntrebari la care D-a$ fi gtiut

ce se raspund. $i eulmea, ur-a intrebat ce nu-mi plaee in.programele postului de radio pe eare-l eondueea. M-a surprins.

Mi-am adunat gindurile gi am formulat citeva obiectii eu

caraeter profesional $i m-a surprins gi mai mull atonei eiud,

ulterior, am constatat et a linut eont de unele dintre obieetiile

mele. Am iavalat atunei ei de vrei binele institutiei tale,

trcbuie si-i lntr.ebi pe 'benCiciari", in primul rind, ee nu leplaee'"in rnunca ta gi a eolegilor tai, ee trebuie si faei pentru a

fi aseultat eu un interes constant. Am prins euraj. Am pus gi

eu inLrebari. Ocazia era rara. (Din paeatg o alta nu s-a mai

ivit). La una din intrebarile de reporter vrind sa invete din

erperien[a altora, mi-a respuns: o& etezi @a @ spai sa spui

@ea ee enezi'r lntrebarea eare a provoeat aeest nf,spuDs nu e

greu de ghieil l-am urmat sfatul. Si un an mai tirziu, in '82,

am fost "debarcat" de pe corabia T!?.fn oriee reu este gi un

bine. corabia era in deriva. cirmaeiul pierduse busola. Dupa

Iovitura pe care am aeuzat-o din plin, (paraseam totugi oEuDei facute cu pasiuae), aD aseultat eu radioeasetofonul sub

perne qi e-u telefonul mutat ln buetterie, fiindei aeei care me

pedepsisenh vroiau se auda cuEr reaetionez gi mijlmeele de

ascultare intrasere in funefiune, am ascultat un c(xtreutariu

despre eele ee mi se tnttmplasera.fl am si aeurn lnregistrat pe

o caseta. Se termina cu euvintels *In numele iubitorilor de

sport din Rominia, cerem, fiindea ei nu pot se o faca, revenirea

-'-:\

::::: :

::::::::::a :::::::,====

=:--

=-:

IE

il

-+\


194

lui Cristian fopeseu Ia mier.'ofon". Inutil, fineste. Dar util pentru.

moralul ureu. Si ee mult conteaze moralul. io "po"t

ea gi in

viatf,. Daea este adeverat, Si este, ei reeuno$tinta tru se

preserie, daef, memoria e buni +i inima e dreaptf,, ii slnt

reerrDmcator lui lUoel Bernard pentru un cuvlnt hun, spus

intr-un moment greu pentru mine. A contat. Multuurese,

domnule Noel. Ati fct un OM.

-*\L

:,::: :

:=:::: :

=:: :

==:=ij::

=--_-

=E#

twww.arhivaexilului.ro

:':::::::::::::

_=

=

===€re

RALPH S'ALTERT

L-am vtzut ultima oara pe Noel Bernard eu o zi lnainte

de a se interna in spitalul de unde Du ayea se se mai intoarei

nieiodati. A murit la citeva zile dupa aeeasti ultima lntilnire.

$tia ea moartea este aproape; aflase de o bueata de weme ea

sufera de un cancer ineurabil. cu toate astea, era ealm, lueid gi

rational; ba in timpul eooyersat-iei a mai reugit sa aihe gi

rlrDor. l\loel nu videa niei o amtrf,ciune sau mila de sine. Era

preoeupat mai ales de viitorul sotiei sale loana 9i de aI fiieeisale Andrea (doi eopii dintr-o eisatorie anterioara fiind la data

respeetive deja adulli gi pe pieioarele lor). Din fericire, Du avea

dureri dar se plingea ca este eomplet epuizal Aeeastf, stare era

atlt de stmine de intensitatea cu,car'p trtise, incit viata nu

mai avea niei un rmt. Am stat de vorbe tn linigte, amindoi

fiind eongtienti ta nu vom mai ayea o alta oeazie.

Ne-am tntilnit prima (Ere Ia mijlocul anilor S0. la

Mtinehen, unde amindoi eram nou veniti la Radio Europa

Libera. cum activitatea Erea la timpul respeetiv se eoneeutra

lsupra evenimentelor poloneze, am ajuns sa De osssnft€m prin

' Directr al Eunopei Libpre, l96E-1975: viee-presedinre REL/RL lg?S-

$sd -\ \.:-:

-


:::::

=::::=:::::::::::==

=-

==G*reE

I

196

intermediul unor prieteni eomuni, Ia lneeput mai mult soeial

deeit prdesimal. Cind llrel a devenit director aI deprtamentului

ruminesq err erartr iocl ru]ul din fmrte finerii diFectori din Bir.,ml

Consilierului politie, Noel eolabora strins eu eI $i se bucura de

eea mai rnare eonsideratie din partea lui +i a a(iunetului siu,

cu eare tmpartegea atrunite valori fundamentale ln abordarea

emisiunilor pentru Europa eentrala gi rasariteane.-io to"-oa tui t958, dupe aproape trei ani qi jumatate in

care se dovedise cel mai efieimt dirretor pe rane i.l avusese

postul de radio rominesc, eoutractul lui tioel cu Radio Europa

Libera a fost desfaeut pe neagteptate Si in modul eel mai ineo -reet, Ia ordinul direetorului de atunei aI Europei Libere, de la

Nerr' York. Noel a fost vietima eforturilor acestui om de a

submina autoritaiea eonsilierului politie de la Mrnehen. tloel

devenise tiuta ataeurilor sale brutale, datorita loialitatii tui

fate de eonsilierul poLitic de la Mnnehen 9i de prineipiile pe

care Ie apirau amlndoi. Dezgustat, ca multi dintre noi, de

aceasta nedreptate cmse. am constatat ei Drr se putea faee

nimie pentru a o impiediea.

Pentru Noel a fmt o erperieuli devastatmre, d6i, eu

verva 9i optimismul sau obignuit, a pemsit Europa Libera

hotirit Ee se reafirme profesional elt de eurind pcibil. A

devenit eorestrrcDdent strain al uDor poeturi de radio amerieane,

bueur.os ei-gi pmte eontinua aetivitatea de ziarist. Cu teteastea, rcgrcta pnofund ca ntr mai pote om riea eu aseultfrtorii

lui din Rominia.


197

Cind am devenit direetor politie al Europei Libere, la

sfiraitul lui 1965, era elar ei. departamentul romanese ivea

nevoie de o eondueere mai dinamiet pi mai energietr.

Reeomandarea psa insistent& a fost ea NoeI si fie reangajat tn

postul de direetor, lueru care s-a tnttmplat, din ferieire, ln mai

1966.

'iot**""". tui NoeI a avut atit efeetul de a cflnpensa

evidenta nedreptate pe care o suferise, cit qi de a faee sa

creasea rapid 9i impresionant numirul aseultetorilor postului

de radio rominesc. Cum era de agteptat, iloel nu a lntirziat str

dea un sens nou misiuD,ii, direetiei pi energiei sale.

Ile la lntoareerea lui Ia Europa Liberf,, tn 1966, gi pinn hmomentul cind boala cane avea sf, se dovedeasei fataltr I-a

impiedieat sn mai luereze, iloel +i eu mine am eolaborat strins,

cu exceptia unei perioade Geva mai lungi de doi ani, ln e&re eu

am fost mutat la biroul radioului de la Washingtou. Dar ehiar

9i in aeest ristimp am pistrat o legaturi strlnse prin popte 9i

telefon gi ne-am vtzut eu prilejul ealttoriilor mele de serrriciu

la Mttneheu sarr in apartameutul sotilor Beruard din Florida. r4.Cum ne lntilnisem prima oare iu 1954, la data mortii sale ne

cunopteam de mai bine de 25 de ani.

Noel avea preocupari numeroase gi variate 9i le praetiea

pe tmte eu entuziasm. ?l iot""*sau ideile, era faseinat de

procesul politie, citea mult $i cu laeomie qi era un ereelent

interlocutor, datoriffi erprimerii sale ertraordinar de elare gi a

prezenfei lui de spirit. Iubea muziea clasiet, uitlnd eomplet de

sine, profund emotionat de eeea ce asculta. Una din compozitiile

t

Ur-t^gV*._

,t


198

sale pneferate era *vespro della Beata veqgine" de claudio,Monteverdi. fi acelagi timp rusi iloer juea poker, bine 9iagresir', eigtigind de cele mai mult* ori.'il plaeea sf, eonduef, o

maqinf, bunermergind de obieei mult prea r-epede.fmi amintese

de rrn drum eu Noel pe autostrada salzburg-Mtinehen, care mi-afwt frici et va fi lntr-adevtr ultimul din via0a mea. Noel

aprwia o minearce qi un vin bun gi avea o elabieiune pentru

whishy-ul seotian, vechi de 12 ani. Bauii nu l-au preoeupat

nieiodate. cit avea, eheltuia cu generozitate. cit nu avea, nu-ltngrijora. Era rrn orn debordind de energie, aembdator dar totusiperseverent, uneori aproape filozofie.

Indiferent ce faeea, era crr entuziasm, vervi gi intensitate

Energia lui ptrea str Du aiba limite. Aeeasti eombinatie de

gindire napide, eneqgie inepuizabila gi devotament total pentru

activitatea lui la Radio Europa Libem, faeea difieile infelegerea

gi eolabor&rea armonioasa eu eei care nu benefieiau de aeelea+i

ealitati. Noel ayea teudin[a si seziseze rapid oamenii *isituatiile; uneori prea pripit, eind viteza gindirii prevala

asupra judeeatii. Ile-a lungul timpului, asta a dus la o serie de

probleme serioase de Personal, datoriti unor gregeli in angajari.

Singur ajunsese se recunoaset ei se insela deseori ln judeearea

oamenilor, avlnd tendinia sa se lase influentat de apareute +isa nu fact efortul de a lneerea si afle mai mult despre ei

pentru a-gi forma o perere mai judieioase.

Pe scurt ilel Ber:nard a fat un fln Femarteabil qi empler,cu o personalitate gi motiva[ie puterniee gi eu tresitEriemtradietorii, earaeteristiee de obieei cmenilor demebit de

+4r--t

-*s.\

:=::

=:::::=:t:,=:::::::-==:=:

=:

iEeilffi


:=::

=::

=-===GuEtEs

n

199

capabili +i dotali. Nu-i era u$or sa accepte limitele care-i'

lmpovirau pe eei mai putin talentati $i era aproape ineapabil

se-$i slipineasee dispr.etul fafe de eei Garre nu se dedieau in

aeeeagi mf,surf, profesiunii lor.

Calitatil* So"ffiistiee ale lui Noel erau deosebit de .)l.ar.

impresiouante $i p;plin apreeiate de aseultf,torii lui din

Romflnia. Ayea capaeiatatea sf, prindi din zbor noutatea

evenimentelor, iar apri si serie rrn cqnentariu efieient gi la

obieet pe eare str-l difuzeze ln eel mai seurt timp posibil. Nu

arareori, eind un redactor al departamentului rom0.nese se

lmholndvea li tru putea sa-$i pregtrteasca programul

incr.edintat, Hoel redaeta pur gi simplu el tnsugi comentarinl

respeetiv, dietindu-l pe loe. Se simtea foarte aproape de

aseultatorii lui, striduindu-se s[ fie eit se poate de coreet qi

riguros in programele sale.

Aetualitatea era pentru el de eea mai rDare importan[n.

Capaeitatea lui de a absorbi informatii eu o vitezi uimitoare pi

tunm.sterea vastt a prrcblemelon nomflnqti Si internatimale,

faeeau ca emisiunile sale si fie tntotdeauna ln perfeeta

eoneordanti eu situatia oamenilor din Romflnia.

Noel era tot mai agasat de lentoaree procesului de

schimhare diu Romf,nia, pe masura ee devenea durerm de

limpede c{ sperantele pe eare multi +i le pusesere ln Ceaupescu,

odatfi cu venirea sa la puter", &l#tffilemeiat*. ft i"irr *-

politica Statelor Unite, care punea mai mult aecentul pe

independenta limitate a lui Ceaugeeeu ln afaeerile erterne

deeit pe rrepresiunea brumla gi stupida, pe tmte planurile, awww.arhivaexilului.ro

200

oamenilor din Romtnia, Noel qtia et ceaugeseu distrugea tnsigiflbra soeietitii rominegti. Dorea din tot sufletul se oe pmtnface mai mult pentru oprirea aeestei spirale deccende.nte aanihilarii

Noel era eontaetat de un flur eontinuu de vizitatori dinRom&nia, care tI ajutau efeetiv si se lintr la eurent cu Eeea ce

se intimpla lntradevir in aeeasti iarf,. drdea de dcinta str.,{vizitere Romonia $i sa vade eu prropri{)toi oehi. fn eele din

trrma, ln 1978, pirea ee ar fi venit momentul pentru o astfelde viziti, elnd nn redaetor aI Televiziunii Romlne l-a invitatinsistent se se duei la Bueuregti. Noel era entuziasmat giereitat de aeeasta perspeetive. Fiind eongtient de ura patologiea

a ceaugegtilor pentru Radio Eumpa Libera $i tn mod speeial

pentru Noel Beruard, mi s-a perut ca ratiutrea unei astfel de

eeletorii era ertrem de discutabile. cind i s-a solicitat parerea

Generalului Ion Paeepa, afrat deja rn oeeident, aeesta s-apronun[at eatqorie tmpotrive. I se pirea forte probabil ca,

lntrun fel sau altul, tn timpur gederii sale la Bueure$ti, luif,loel sa i se faea un reu, Atunei s-a hotirit ef, momentul erainoportun, desi NoeI a fost ertrem de dezr-f,git de pierderea a

ceiea ce el credea ed repreziati o oeazie uniet Din neferieire, numai triit destul pentru a faee rreodata celabria attt de multdorita.

Respectul meu pentru iloel Ei pentru ealitttile lui uniee,

era uria$. Cmtributia lui la eueeesul Eunopei Liberre si, mai

Fesus de cieg la alinapr restri$tei ascul6tmilc din Rominia.este dineolo de oriee eragerare. C-olaborapea eu lioel nu era insi

R-->/\

(ti)' "':,:;;

4.. a-

i

:-:.:

-:www.arhivaexilului.ro

201

lntotdeauna simplf,. Nu o datf, aE avut divergenle de opinii'

destul de serimse; iar faptul cf, lnef,pitinarea reprezenta o

tresfi.turf, comrrne, nu era tocmai un avaniaj. De-a lungul

anilon, am avut o serie de lnfruntf,ri vehemen[g dezaemduri.

substantiale eare tnebuiau rezolvate pentru evitarea unor

nein[elegeri viitoare. Noel s-a yazut uneori eonfruntat eu

alternative dure. Spre satisfactia amtndurora, am fost in stare

s[ rezistim aeestor confruntiri fere niei o fisure in relatiile

noastre profesionale sau personale pi fara niei o diminuare a

respeetului pe eare ni-l purtam unul altuia,

fL situatiite de urgenti sau ln cursul erizelor, ca

invadar=a Cehmlovaciei de cetFe trupele Pactului de la Varqovia

eonduse de sovietici, ealitefile uuice ale lui Noel iegeau

numaideeit in evideuta. Era gata sf, luer.eze ptnf, eidea din

pieioare $i era lntotdeauna romplet stf,pin pe situafie. Romfinii

Du vor uita podul radifonie desfesurat de Noel in timpul

teribilului eutremur din 1977. Astfel de situafii iI stimulau,

obligindu-l sa-gi dea mi.sura puterii de deeizie, imaginatriei,

pregatirii 9i eapaeihtii de a realiza emisiuni pline de miez, in

eel mai seurt timp posibil.

Crcetoria lui Noel eu Im.na Megum s-a dovedit o mar.e

binecuvintare pentru tmindoi, ea gi pentru Andrea, fiiea Ioanei

din primul ei mariaj. Aeeasti eisnieie a adus tu viata lui NoeI

un grad de stabilitate oi ealm GaFe s-au dovedit tnee gi mai irportante elnd a fost lovit de mnee".fot"" Andrea gi iloel s-au

tnfiripat relatii de afeetiune, profund semnifieatiye. Acest

puternie nueleu de familie l-a suslinut imens pe llioel, in zilele,

.+


202

sepEmitrile +i lunile grele in eare s-a luptat cu boala.

chiar lnainte de a se interna tn spital pentru opera[ia laplemin, iloel mi-a propus sf, mergem impreuni la masfi. lfu era

niei deprimat, niei speriat, ci realist: gtia et o opera[ie laplamh nu poate fi o interventie minori. Era perfeet conqtient

de riseurile eristente. Pentru el, eristau douf, lucruri de

impctanF eapiule: siguran[a familiei gi sueeesiunea eondueerii

departamentului rom&nese.

Cind, tn timpul operafiei, doetorii au descoperit ea boala

nu mai putea fi oprita, au decis se Drr-i eomuniee tragiea

eonstatare, hottrire care i-a stirnit furia clnd a aflat adeverul,

gapte luni mai tirziu. fotr* timp, deqi supus unui tratament eu

radiatii, pirea eonvins ea boala a fost stevilim $i ci se afln pe

calea insf,ni.to,girii. Dupd goeul initial provocat de aflarea

adevi.ratei naturi a bolii sale, Noel a aeeeptat cu trn curaj

eremplar eee& ee Dtr mai putea fi 6gaduit. Nu vroia si devinfi

o porari pentru familia lui. Ca noi toti, spera ea va fi seutit de

o suferinta iDsuportabila, Din ferieire, nu a trebuit sa treace

prin agonia eare lnsote$te atit de freevent eancerul pulmonar.

NoeI a fost luat din mijloeul nostru literalmente lnfloarea vlrstei. Energia gi entuziasmul lui nu deduseri. niei un

semn de oboseald ineinte de a fi lovit de boala ineurabilfi care

l-a mpus. Ele au fmC de fapt rpvitalizate in Dorra sa vialir,

alaturi de Ioana ;i Andrea. Celor dintre noi eare tI cunogteqm

bine, Du ne veuea sd eredem ef, poate fi doborit la o asemenea

virsti $i eu atlta timp tnainte de a fi realizat idealul eeruia igi

dediease viat& aDurne de a faee oriee eu putin[e spre a grabi

L


203

ziua ln Gare r.omenii se petf, trii tntr-o soeietate liberi gi,

demoeratf,.

Soiia mea gi eu mine resimtim profund lipor lui iloel ca

prieten, tn timp oe eu am pierdut ln plus un eoleg ertrem de

pretuit. Ne gindim adesea ce faseinat ar fi fmt de rrecentele

evenimente din Europa rf,sf,riteanfi gi din Uniunea Sovietiei, eu

ee graba ar fi profitat de posibilitatea de a ealetori tn Rominia,

ce nefericit ar fi fost si vada promisiunea revolutiei violente

din Romf,nia transformlndu-se ln cerugi gi eu clte energie ar

fi eautat mijloaeele de a-i ajuta pe ascultatorii din Rom&aia s[lupte eu realitatile difieile ale vietii lor. iloel este afft de des tn

gtndurile noastre lneit nu tre vine se credem ei ln eurlnd se

vc lmplini trsts rni de la mcrtea sa Cmtributia lui remareabilr

la viata atltor oameni din Rominia, de-a tungul anilor, nu va fiuitatt curind - o amintire mult mai semnifieativf, deeit ar

putea fi vreodatf, un uronument ofieial.

Mai, l99l

::::

=

=

==

=G

=-


scntrIDtpL

-:

=:::=

=


In aeest eapitol am reprodus elteva serisoriprimite de Noel tn timpul bolii, 9i altele adresate miedupa moartea lui.

:t::

::

=

-


206

Paris, 2I octombrie l98l

Ilraga Dounule Bernar{

Am aflat, de eurin{ et starea senetetii te va obliga se

rtmii, pentru o vreme, departe de trebile Europei Libere. Inea o

veste pnm'ste din salba de v6ti prmste caFe se abat asupm

noastri, tn ultimul an.

Chiar daea din punet de vedene, si-i zieem: administrativ,

tru am fct legat de 8"L., pot spune e[ l€eturile mele au fctmult mai strinse deett ale ryief,rri alt funetimar.

Mai inti, pentru ci, ehiar daee uneui mi se pere c{ m-am

faeut singur, totugi, rD-arr faeut singur. . . ru ajutorul Europei

Libere. $i ehiar daei ag admite cf, aq fi ajuns la aeelaqi

rezultat, (eeea ce nu este sigur deloe), drumul ar fi fost mult

mai lung 9i mult mai anevoios, Lipsit de dreptul la euvtnt, ln

Rmiinia, paradoxal (dar adevf,rat), iE avu[, datoriH Eurnpei

Libere, o audienla infinit mai mare deeit datre E-aS fi putut

erprima, ln lanf,, priu mijloaeele permise aeolo.

'tn il doilea rind soarta mea individuala s-a legat, mai

ales din 1977, de soarta altora. Ajutindu-ne unul pe altul,

benefieiind eu totii de tribuna Europei Libere, am reugit, totu;i,

daef, Du sA ne libemm [ara, eel putin (dar nu e putin] si ne

liberem de fnea de a vorbi.

e\./

Or, aeeasti tribuni este de necmeqrut fe*f Dumtr€ata.www.arhivaexilului.ro

2A7

Fam sfi. cunce tmte detaliile binoeratiee gi de bueet&rie ale'postului, gtiu, totuqi et, d.aea Seetia Rom0.ueasea &r fi arut un

alt d.ireetor, rezul[atele ar fi fost, nu doar altele, ci, probabil. . .

contrarii

Ilaea le lufm, cronologie gi logie rr lg?I, ai aprobat ca

romanul meu, "Ostinato" se fie difuzat in foileton; daea nu ar fjfost difuzat (pi daca tru ar fi fost difuzate gi alte "terte"), eu

Brr a$ fi primit pagaport tn 19?2; primind pagaport, am al,ut

posibilitatea si seriu gi sa inregistrez, la Paris, oGherla" - 9i,

prin eiteva interviuri, si.-mi confectionez o umbrela de

protee[ie - eape a fost incredibil de efieaee (pina la I aprilie1977. . . ).

alln continrare: daea nu ai fi eristat Dumneata, Europa

Libera Drr ar fi sustinut - la zi, iar in anumite prilejuri: la eeas

- miqearea noastri peutru apArarea drepturilor omului. $i mai

mult daa na l$ fi gtiat ea pt aata pe Daaawta, aa aS fiYpornit la trwhap:obabil amerieanilor nu le-ar faee deloe plir.-

cere sa auda rrna ca asta, dar eu me adresez Dumitale, nu

emerieanilor (eare se tem si nu provoace mi+eari . . . pe eare nu

le-ar putea eontrola). Iata ce, in cazul Rom&niei, le-au provoeat

(fera sa-gi dea seama), nu le-au emtnolat - dar totul a ie+it

aproximativ bine. . .\./

Dghsemeni, dupi. eutremurul din 4 martie: atuaei Europa,(Libera a devenit un post nalional- datorite Dumitale. Apoi in

evenimentele care au umat: gFeya din Valm Jidui, constituirea

Comitetului Creptin, a Sindieatului Liber - eu toatf, istoria lortragie[ - in fine, emisiunea Dumitale'De vorba eu ascuttitorii"

\

.lr,Aa


208

dedieatf,, de ani de zile, neferieitilor din fare care Du au alt Zid

al Pltngerii.

Am iryirat aeeste'fapte' ale Dumitale (El desigur, numai

o parte din ele), peutru ei am senzatia aeutt - uai preeis: certi-

ludinea - ea altol tu lcul Dumilal* nu le-ar fi faeul $i pentru

ct, daee este adeverat ct ai de Bind se abandmezi emducerea

pctului, sunt emvins ee eel eare te va sueceda, cieine ar fi el,

nu le va faee. Ca ai fct ataeal din tmte pardle mai ales cu

'argmente' antisemite. . . - ce vrei, draga Ilomnule Beruard, a

fost nevoie de un et?eu Gare sa allere interesele rominapilor I

Or sfi vada ei, eind va ineipea postul pe mina uDor daeoromani.

.. el$i etrmvot fi aptrate iateresele tricolore.. . (nu mai intruz\in detalii de pr"ofe[ie, fiindci +tiu ce am gura spureattr).

Ti-am seris toate astea, Du Ga sf, te amirase pi mai mult

ci nu iti sta tn putintf, si emtiuui eeea ee Dumneata ai ineeput;

ei ea si-ti repet ceea ce ti-am mai seris ti cu alte prilejuri,

anume ea ai faeut din Sectia Rmiufi, nu dm.r eea mai buni

seetie a Europei Libere, ci unieul pritej pentru douezeei de

milioane de traumatizati pi tndobitoeiti sf, spa.rgr, din cind in

cind, cnrsta, gi sA-$ aratg daea nu eapul, micar un deget, fuor-roi,Ytta a fost Europa Libera, creatia D'rmitale.

(I

Fie ca eei care te vor urEra si fie maear pe sfert atit de

'$dani" eum ai foot Dumneata, pentru "eregtinii" noqtri.

Cu pretuire, cu prietenie, cu rseuno tinttr,

AI Dumitale,

vI,

-(:::: :: :.:::::::

::

:::::::::=:a ::

===::::::=i=:

=-

:-=:

=:=

ffi

Paul Goma


209

24 februarie l98l

Stimate llomnule Bernar4

vt urmirese cu gtndul de etnd al,i pleeat ln fieeare zi, eu

fieeare iasomnie $i ma doar.e se vrd uqa biroului Dv. lnehise.

Pmte ee mi-ati simiit gtndurile atintite, a$a curn simfi de

multe ori o privire gi tutorei eapul. De fapt, 1rcate ed asta vreau

si vf, spuD: ci stnt aleturi, ea mi-ati iuvadat zilele 9i noptile 9iyreau si aveti acurn gl un sernn material. Sau poate vreau sa

ve spun mai muIL mult mai mult. Cum ne tmpiedici Eer€u

cuvintele. $tiu asta lnei de pe yremea adoleseeutei gi avisurilor literare, cind nemultumite de heeretrile mele, lntr-ori mi-am dat seama Gf, at yrea sa fiu, de fapt, doar urrDa aripiide flutun strivita fera vorbe pe htrtie. . .

NoeI, te rog si te faei biae.

Ilaee rryei mata - este posibil.

$i de ee n-ai vrea? Attta timp clt slnt lnet lucruriminunate pe luue, ea brira sirate a Ef,rii, fiestele muzieii,

credinta diu oehii unui om apropiat gi fre,amatul loeurilor ineare n-ai fost tnet nieiodatt.

Ve dorese din inima st.nitate

Cu aesflrr'itf, afeetiune,

Iloiaar

rlloina Alerandru, redaetor la Euro e Lihred


210

Paris, 29 lanuarie lg8 l

Draga llloel,

Speram ef, vei ayea de lndurat o operatie ugoara, cA totulse va [simina eu bine. ca barbeiia pi eurajul D ritale mora]vor sfida lneerearea. Noi ne spunem - zilnie - niei rru se poate

altfel.

Ne vei ierta eriza de patetism prin care treeem, dar nu-tiputem aseunde ceea ee niei noi nu gtiam: e& in familia

Vnostr{(numemsa) erista, de fapt, un al treilea: un frate, $i ee

^am descoperit eu aeelagi prilei dimensiunea eopleqite de adineirt./ G-- ft-a prieteniei.

Virgil gi Moniea


211

Mtnchen,27. 04. 8l

Draga Domnule Bernard,

Ma bueur mult si aflu ce ve simtiti bine gi ee ne vom

revedea ln eurind la Mtnehen. Repet pr.obabil un lueru gtiut

atunei eind spun cA prezenta dumneavmstri la nadio este

ertrem de neeesanf,. Situatia aiei este destul de triste, dar

lncerc, atunei cind pot, si-mi pAstnee calmul Ei ummul. Spre

ilustrarea faptului, gi a lneeref,rilor, ar putea servi urmttoruleitat cules reeent din spusele risipite ale eolegului Mar Banug:

'Rau cE mu, dar mai rau fera Df,u!'.Ce v-afi fi pulut dori mai

mult?

Multe eomplimente loanei.

Va dorese si.nitate eit cuprinde pi o tnapoiere

grabnier la Mtnchen.

Cu stima,

Liviu Tofan

::::::::a:::::::::::

=-

===----E'

=GGEre


212

Stimate D-le Dineetor, q-am bueurat nespus cind

am aflat de la Alerandrmie cA operatia a reu$it gi c[ v&.

simtiti bine. Ve rqg sf, nu rideti de mine, niei sa nu me eredeti

clrrnva bigot, dar eu o duminiei lnninte de a vi interna, m-am

dus La Perintele Birsan (eare este din Bragov gi eare reeent a

trecut de la Episeopia Misionara a Bueuregtiului la eea

independentA a lui Trifa) +i m-am rtrgat sa vf, dea Dumnszeu

slnf,tate. Nu mie nu Europei Libe!? sau ehiar D-nei l@nn, ne

suntefi necesar, ci ,arii tntregi, popcului eare vi aseulttr eu

sufletul la guri, pentru eare reprezertati mai mult deeit oriee

Prmintean de atlta amar de ani. Ve dorese se reveniti eit mai

repede Ia loeuJ damaeat'aaslrd,pentru eare v-ati saerifieat o

pa.rte din viati 9i din sinf,tate. MAear ca se moare dugmanii de

neeaz!

Cu stimi deosebita,

Cornel Dumitreseu

II Feurar l9Bl, New Yorh


213

28. Ot. Bt

Drage d-le Bernard,

M-am apteptat si iegiti eurlnd din spilal. Aflu acrrm eu

rqgret ca veti lipsi o perioade mai tndelungatf,. Eu unul veresimt foarte aeut Upsa. gtiu ce slnt ln eompanie bun&: multormilioaue de aseultabri radioul tr.ebuie si li se pari un obieet

plietisitor fam "directorul postului nostru", ff,ra vocea pe care

obignuiese s-o asculte cu veneratia datorati de obieeiinstitutiilor, nu oamenilor. Dar, desigur, Noel Bernard e o"iustitufie".

Insanetqire grabniea ri revenire neintirziatf, inrobia radiofoniea.

Cu dragoste, Nestor Rateg

::

:-:

,i

==

E-::-


214

Este greu de crezut ea Noel Du se mai afle printre noi.

Conform ultimei sale dorinfe, nu va ayea loe niei o

ceremonie.

Fie ea toli eei eare l-au iubit pe NoeI st nu-l uite

nieiodati.

Ioana Bernard

Mtnehen,2S Dee.l981


215

Paris, 12 lleeembrie lg8l

TESTAMENT

B. ApanFmente funerare. Dor.ese str fiu lneinerat faraniei o ceremonie religimse ori publiee. Daea este necesar ca

eineva si fie pnezent, acesta va fi fiul meu Dan, va.rul meu

Ralph sau Marin Dordea. lliueni diutre memhrii familiei sau

dintne prieteni tru va purta doliu. Deasemeni, nu se vor tine

niei un fel de cuvintf,ri. Virgil lerunca va serie $i va rctineerologul pentru emisiunea romina. Colegilor mei le urez mult

sueees in aetivilatea lor viitoare.

9. Multumesc eondueerilo succesive ale Europei Libere

pentru sprijinul lor constant Si pentru ei mi-au permis si ma

tmplinese profesioual. Daea Glenn Feqguson vFea st pun[ un

anunt Ia avizier, n-am nimie tmpotriva. Vreau si $tie ci l-am

preiuit lntotdeauna ln mod deosebit, ea pregedinte gi a prieten.

Scris gi se,mnat de mine ln aeeasta zi de 12 lleeembrie, la

Paris.

NoeI Bernard


216

t

In ziua de 23 Deeembrie 1981, la ora l7 gi l0minute, desehizind ca de obicei emisiunea Metronom, Radu

Teodor se adresa astfel aseultetorilor lui:

Ib Ia tnepal fi ea toatt siaeritalea ul oer sEaze, daaastlzi, aeamt fa aeeastd orfl de prograa a dapt amiezii,

ziabetal lai pie'w dia vac.e *i de pe baze, elad ut adtesez

friSaailal salat de ban gasit. tVapta ltwat& s-a stias dia

tial& lJoel Bernatd, dirwtoral pslulai nostra de radia

tVa ar fi meairw fi{ett:ooomalzi - eaisiane uazieald - sa

Gonepmnese ae6l trist eveaimeal llad a fae tnsil se datoreaze

anei aaamite sdidaritali artistiee" lUel Bematd, paliai Etiaawl laem, e.m tm Infld&nt psimat de mwit* elasiei. ITaia

maziea la fieeare fibre a safletalai sea. O tteia ca

iaeaadseald si lal.elqgnd-o dqlia, la iaima, la spirital ;i ta

safletul sau. Valori 1rc elt de aobila pe atit de nte $i F ane

i{ettwnamal liae & le oDoneae eu tol tespetul astLzi.

NouI direetor aI eeetiei rom&negti a Europei Libere, Mihai

Cismareseu (Radu 6cun), desehidea ln aceea;i zi Programul

Politie eu citeva euvinte de rtmas bun pentru ltloel:

4-Imi tev'iae mie acaslfi lristt sanine fi spaa etteta

eatinle la dtsprilia lai ,UoeI kroatd, la dtspritia wri *lqtt


217

Aa laent aletari de el Ia arct pst de ndio aprwp 25de ani. fr Ut aee.sr fimp, eI a eoadus ea inleligenla, eu

devotaaenl, ca ahaqatie fal nuttz, frar ai-a fatdat sa Gtm6? an dn allt de devotat fn sltrfu awei t*teia se

aagqi*sa II gasam la qele 7 drmiaala la rdaetie Si sanllrtia, anoeti piat la mie.zal aoplii. Diseuta problemele

wmfinqti elabora planuri de ptgnm, data sfr adaet menpa

taaoiri Si tmbaaa&liri emisraailor amstte. A fact za maaeitor

lmsioaat, at ann de eu4i Si iaitialit*. A fost o pereoaalitate.

Pealra aai disparilia lai prcmatar& - Dtr lapliaise lacla

57 de aai - trytwiatt o g|w lor.ilw*. Cd arc am reruas a &w ttn aam aetitita ta lbpfiamea tzlui Rmfinw, I aalinzdm

tnasaisiunile fn linba wmfat, ne lqaa si faeem tot e stiIn putinld pealru ea diqnrilia lai irel Benatd st aa fiefuuparabile. Adio ilel Dorai ta pce !

La 9 Ianuarie 1982, dupa tema muzieala eunoeeutt,

Monica lpviueseu desehidea astfel Tezele gi Antitezele la Paris:

E priaa emisiane lrc cate o latqrisfiez la Paris dapaarf,a Iu ilel B*zard Si rwlcxtlada-i Mata, aa va a&aga

nimie Ia nxtolqwl F arc i l-a faeat J'|itgtl l*ma. Dar aa ma

pd fmpidia g-ai aainlse et acastt misiane s-a atsert

l;-"'

il

=-


{,.,p;{;}*, 6 ',.1'to 218

\entbziasle, et priaa am tntqislral-o, aeaa weo ,aee aai ln

stadiwl dtn kdd la pmenta IEt, ane veaise spial de Ia

tr{taehea eu ae.sl p?ilet l{i se pre dui cam ns se loute mai

aatanl ea de ,eam Ineolo $i Paoemt ln mod iapllit Te,'ze gi

Aatiteze Ia Paris' sab seaaal meaoriei lai iloeI Eetaard,

e&mia, wieate ar fi subixtal ltalal, Ii vs fi ddiale lateeaisiaaile e.e vor aprrra" $i pe.atru a ze daprfii de eI' pealru

aeev,sll noad a.bsezli tulelart, sd-mi fie nfoadait laet o'l-

amiatire: Ia patinil tle.me laainte de aaarta elad safem pesle

paleri, ana din alrimele fnze pe eane le-a twtit, a fut o

re,ferialt Ia rtIonlev'erdi: -A,rrore ca tlloaleverdi Taseiale miL"'morirci . . Sa legm dxi mazieii, srcina implaeabila de a

lasoti ireparabiluL

.',,'/i/

,,,.11

\ ,,,'

fr.,,,r1',,,

.::]=

=::-==


219

RADIO EUROPA LIBERA/RADIO LIBERTATEA

MUilCHEN

BTROUT PRESEDINTELUI

23 DECEMBRIE I9B I

CATRB PERSONALUT RELIRL

Cu cel mai profund regret, anunltm mmrtea lui Illoel

Bernard, Directonul Departamentului Rominesc al Europei

Libere. Dupa o boala tndelungatf,, Dl. Bernard a murit ln zorii

zilei de asti.zi, Ia Mtnehen.

ilod Bernad s-a niscut la Bueureqti pi a pafisit Rom&nia

[a ineeputul eelui de al doilea razhf mondial Delinea titluriaeademiee in matematie& ti filcofie de la Universitaiile din

Ierusalim +i Londra. Dupa eiliva ani de aetivitate ln seetia

romini a BBC-ului de la Londra, tn l954rDl. Beruard a devenit

direetor al Departamentului Romio""oTl Europei Libere, la

Mtnehen.

ln perioada 1959-1965, lloel a fost Direetorul Operatiilor

Interaationale ale lui Radio Press Interuational, o agentie

partieulara de qtiri cu cediul la Lmdra.

In 1966, iloel a revenit la Munehen, ta director al

Ilepartanentului Rominese aI Europei Libere.tu ultimii 15 ali,6{r -/'-a tndeplinit aeest rol critie cu o Gornpetenli gi dedica-re uaiee.dfil=. r--

/.

T

=I


2N

Inzestrat crr nE inteleet aseutit gi eu un simf lnvior:ttor alumorului, $i-a erqdgat o reputatie bine meritati de adevf,rat

profesionist al radimlui interoatioal sub cmdueer.ea sa, seetia

miai s-a bueurat de un nrmir forte rnare de ascultltmi gi a

fispuns unei aecesitati fundam€ntale lu Rominia.

.-, N" exprimf,m simpatia ir* U" sotia sa, Ioana, gi fati de

ra&ili" lui.t eouformitate cu doriata lui lrioel, nu va avea loe

niei o eeremonie funeram.

Glenn W. Ferguson

Preoedinte

,,,*:-

l="

::www.arhivaexilului.ro

:::::::

-:::::::=:::::

==::

=::-::

re

ffi

225

fIOEt BERilIARD

(n. Bueurepti 25.2.1925 - m. Mrneheu Zg. lZ. lgBl)

o bola neeruEturce l-a rf,pus pe Nel Beruard ln floarea

virstei; tn plinf, putere. Abia ayea 56 de anil ctnd l-nm vhzut

in casa lui din Florida, tn aprilie anul trecut, nu gtia cit de

gpav bolnav era. Faeea plauuri. vroia si scrie douf, e{rti. Mi-a

vorbit de ele. Ambele legate de lunga lui erperienli ea gef al

transmisiunilor Radio Europa Liberr h limba romin&.

illoel a fost un om de o integritate rara. Avea eoneep[iile

gi eredint.ele lui care nu eoincideau tntotdeauna crr ale mele.

Dar am respectat intotdeauna mtestria lui profesionqlr ;ieongtiineiszitatea crr care se adresa Rominiei. L-am vizut,ultima dati, cu dou& siptimini lnainte de deeesul lui. Mi-a

vorbit lueid - fara pie de auto-milf, - de moartea eare gtia ef,

trebuie sf, vini. Pregetise totul. Era gata. curajul 9i tariaomului, eu totul ereepfionale.

Dopa pleearea Imnei, sotia lui, am stat, apoi, gi-am

ascultat tntregol prognam al Em.qei Libene Hel feeind tot felulde eomentarii. Era, iu general, multumit de ee a realizal Mi-a

vcbit de Im.na, de eopiii 9i de aepotii lui. Totul eu un ealm

absolut.

La despfirtire, m-a lmbreiigat gi m-a sf,rutat pe rmiaflei

obrajii. Heobilnuit la el. eaei nu-i plecea si mirturiseasci


CONSUI,ATUL GENERAL AtSTATELOR UNITE AIE AMERICII

28 Deeembriel9Bl

221

,a*\-A",

rtk",'dr: fr

,rr. lr,Waw Vu.{f.t h^.F,'

Qtnan \nt--a-

y),.h,)un-^

Modul intelept pi inspirat tn care NoeI Bernard

a eondus l}epart@tul Ron&Dese aI postului de

radio Europa Libem, a fost lntotdeauna apreeiat

de eei care au luerat la Ambasada din Bueuregti

pi nu mai pufin de noi, eei din actuala generafie.

Multi dintre noi am awt de-a lulgul anilor gi

plteerea de a-l eunoagte personal, benefieiind astfel

direet de eunogtiutele sale rmste 9i de analiza

profunda a evenimentelor romfinegti; noi toti iivom resimti lipaa.

IlaYid B Fuaderburk

Ameriean Ambasador

Ameriean Embassy

Bueharest, Romania=:www.arhivaexilului.ro

222

Mesaj de eondoleante pentru D-na iloel Bernard. din partea

Ilepartamentului de Stat, Washington, D.C.

Dragn D-na Bernard

Aceia dintne noi, din Departamenul de Stat de la

Washington, eare l-au eunoseut $i au luerat eu Noel Bernard

de-a lungul aailor ln eare a eondus llepartamentul Rominese al

Eurqei L,ibere, au fat ertrcm de tntristati aflind desp.e moartea

sa.

Am apreeiat enorm contribulia lui neobosiffi la

efmturile Eumpei Libere de a-i informa in mod eehilibrat pi

onest pe romiui despre """oi-ftIe din propria lor gam pi din

striinttate. Cunoa$tem presiunile puterniee ef,rora a trebuit s[

le faefi fate tn aetivitatea lui. StiE ea iubea poprul romfin qi

era afectat de soarta lui.

,1L-.

'ii "m nesimti lipca dar ne vsn rminti lntotdeauna f-de eI cu afeetiune $i admirafie.

Ne alatumm doliului dumneavoastra.

23 Ileeembrie l98l


223

5 lanuarie l9B2

Ihage D-le Feryrrsorr,

Gto*iodu-Ere dintr-o scurta Yaeanti, am aflat asti.zi

despre tragiea pierdere a dineetmlui Departamentului Romfinese

al Europei Libere, l$oel Bernard,

Cu mulli ani ln rrrma, lnainte de venirea rnea la Voeea

Amerieii, iloel Beruard gi-a pus talentul fn seryieiul emisiunilm

Vcii Amerieii, err o mare dedieatie pi empetent& fiiud unul din

euespondentii nqtri la Lmdra Chd a hotirit sa se htoareo la

Radio Europa Libem, i s-a resimtit puternie lipsa; singura

nmstrf, emsolare a fct ci, de fapt, Du a pamsit nicioda6 lupta

ln eare sintem angalti eu totii - lupta pentru informarea

onesti gi adevarata.frleles ef,, de-a lungul anilor, trloel Bernard

a devenit un nume f'miliar tn Rom&nia gi sint sigur ea Upsa

Iui va fi resimfite qi mai puternie de aseultttorii sei.

Va nqg s& tr:ansmiteti familiei lui gi cdqilc emfoleantele

mele eele mai sineere pentru aeeastf, tragice gi prematura

pierdere.Cu sineeritate,

James B. ConhlingDireetor

D-lui Glean FergusonPreoedinteRadio Buropa Libem - Radio Libertatea

4.T

a

=

-


224

24 Deeembrie l9B I

Draga loana,

vreau sa $tii eit de mult am fost alaturi de tine in eruda

@eapsa pe caFe ai indurat-o in aceste ultime luni. prima mea

mult iubiti sotie a murit de eaneer acrrm lB ani, s-a scins indureri car.,e Drr puteau fi alinate deeit eu droguri. Doream cu

disperare sd trtriasca, dar tn aeelagi timp nu mai puteam supctas-o vld chinuindu-se. gtiu deci prin ce ai treeut gi nu pot deeit

se ma rog ca suferinta ta si ia eit mai repede sfirgit. primele

siptf,mini sint eele mai grele.

Imi va lipsi lioel. L-am apreeiat pentru multe lueruri, nu

numai fiindea era un ziarist stnhlueit ei gi pentru ei gi spunea

.parenea cu tmtf, siueeritatea decpre problemele nm.stre din

Radio. Cind am venit prima oam la Mtnehen, i-am rugat pe totidineetcii str-mi atraga ateutia eind vad ei !ne$ese. llel a fctsingurul eare a ficut-o. I-am foot lntotdeauna ertrem de

FecuDmcf,tc pentlu sfaturile lui. M-a ajutat en(rm.

Am pi alte amintiri pleeute. Doutr zile tn compania lui laski. Citeva eine in loeuinta voastra. Seri de poker,

An pierdut un prieten minuat.

Mury mi se alatura pentru a-ti trimite simpatia noastricea mai profunda.

Cu sineeritate,Biu r

7_

r *illiam Buell - foet director al Europ ei L;*ry)/'-www.arhivaexilului.ro

26

emotie.

'l[-o sa ne mai vedem", mi-a treeut prin cap. Dar niei o

elipe Du Er-am gindit ei desnodemintul va veni attt de eurind,

Ce pot str mni adaug ln aeeste seraee rtnduri?

Cred ei istoria va recunoa$te cf, NOEL BERNARD a fost

omul eare a influentat euorm mersul poporului romon intr-o

intreaga epoca. Dupa ee a luerai La Radio Londra, a ajuns sa

conduee seetia romonf, a pctului de radio Europa Libem ln

doui perioade: 1954-58 ti 1966-Bl.fo tot aeest timp, tloel a

dat dovade de un profesionalism eremplar. Ilevenise rrn mit in

Rominia, Era aseultat ln orage ti la sate. Pretutindenea. Peatru

ci spunea rom&nilor Geea ee Du puteau afla altfel Pentru cf,

spcnea adevi.rul, nefalsifieat de ProPaganda eomunistf,.

CeI mai frumos epitaf, dupa mine - ti Pe carer sunt sigur,

iloel l-ar apreeia - este povestea eu Ceau$eseu aterizind, fortat,

eu elieopterul pe rrtrful munlelui.*Nu mf, cun6ti? ilu +tii cine sunt? se mira Ceauteseu,

adresindu-se ciobauului.

"?7??"*Da'D-ai radio? Eu vorbese la fieeare zi."

'Baciuleeee!! striga pacurarul, ln gura mare. Hai repede,

eb vint NoeI Bernard!"o

Fie-i tdrtna utoanl!

Ion Ratiu

Aeest necrolog a apdrut la

Romanian Press.

t

::::a

-=

=

=

=

=

C. tr -*.ue17 irnuarie 1982, tn publieatia Free


227

Draga noastri loana,

Am aflat eu multl ptrere de rf,u ca azi noapte eel

mi-a fat maestru, pef 9i proteetm a incetat din viala Uo t#rtitpe eare-l tntreziream mai de mulL dar pe cane-l aluugam din

mintereiei pe undeva uai speram ci aeest mare luptitor va

fnvinge destinul.

$i daee ne gfrndim mai bine, l-a tnvins. Chiar daen

el a murit, spiritul sau ertraordiDar va dainui de-a pururi lneongtiintele milimnelor de aseultitori, iar celor ce am fost

aproape de marea lui opem, nrr ne rimine deeit a ne .fta"i

"n*#oAo-o.,')f* luerat tn subordinea lui iloel Bernard".

Da, el, marele rrreu maestru, $ef qi protector a

modelat suflete, a aseutit iuteligente gi sunt eonvins ei aeum

lntreaga Rominie fI plfnge pe eel ee i-a fost un devotat prieten.

Si nu se etie &"U ideile tlri ,t*t de generoase si ,tfi a*

stmlueit erprimate vor da fi mai multe roade.1.t itllu i-am foot tntotdeauna at8t de loial pe ehil

merita. N-am a\rut prilejul sfi-i mri eer odata iertare tnainte de

marea deepertire. Te nog ttrstr pe tine, sotia lui, et primegti

rqgrmiutea rnea sineer.t ln acest sens.i/)t,

Alfrl Lydia dt $i eu Stim bine *t ati fteut pentru

noi lntotdeauna ti tudeosebi tn zilele de dupi atentafliu vom

&_t

I

,i".

,iA

IlJ

+ 9r^ank vt,fu ry**A i.--lwww.arhivaexilului.ro

228

uita nieiodatt aeest lucru, iar poitia lui iloel fati de mine,

dreapte gi einstitf,, ya constitul mereu o pilda demni de urmat.//

Suatem altturi de ting dragt lona, cu gflndul gi

cu sufletul natru, ,npkao-te sf, prinegti cmddeantele aoastrec

sineere $i sa eontezi orieilhd pe noi.

Lydia ti Emil Georgeseu

24 Deeembrie l98l

:::-:

:


28

Geneva,3 ianuarie l9B2

MuIt Stimati lloamnfi,

O asemenea durere pi un asertrenea gol nu au

euvinte, ehiar daef, nu pot fi asemuite crr ale dmueavmstrt.

Taleutul, inteligeD[a, energia, vointra, pasiunea

pmfeeimala, eine nu i lra necunceut ?

Dar uumai dumneavcstrt ati patruns tn taina unei

sensibilitali eare se apora sa fie cunceute, fiindea, dupa eum

am benuit, fusese uleemti.

Primiti, rri roE, reeunoqtinia mea flra marginipetrtru a fi oferit o insule de pace gi armonie bunului meu

prieten, a ctrui fiinE va emtinua si treiasn[ ln mine atit timp

eit vti trf,i 9i eu.

Vladimir f, rasnosselski


230

Boulogne, 7 Ianuarie l9B2

Drage loana,

Crede-ma et tmi Iipsese euvintele adeevate pentru a-mi

exprima imensa tristele la aflar.ea vegtii ef, lloel nu mai eprintre noi. lllu arr crszut Ia tnceput cd aeel om attt de genepos,

acel ziarist eare De-a mentinut eperan[a in0r-o lume mai bunir,

nu mai e printre uoi. L-nm eunoscut pe ealea undelor de foarte

multt rrreme ca pi multi alti romtni. In fieeare zi aproape ilaseult.am. Felul lui "britanie" de a se adresa rminilor, mtr

fermeea. Prin anii 72-73 am arrut oeazia str-l cunose la Paris

gi sa-mi eoufirm impresiaHre o aveam despre el. ille-am

revezut la Mtnehen ln aeele zile de toamn[ Ei de primil'arf,, in

care ne-ati primit atit de generm pe mine gi pe sotia rnea.

Sonbeam euvintul lui Noel. Regretnm ef, nu puteam sta mai

mult sa-I aseult.

Ihaga loana, te r-ugem mult, solia mea gi eu mine, daea

tru o floare, cel putin un gtnd bun si depui ca pioastr amintire

diu partea noastri, cu oeazia unei oerernonii eare se va eelebra

ln onoarea eelui care a fost NoeI Bernard ziarist care a feeut

einste pogrcrului romin.

Cu deosebita tristete qi afeetiune,

Miehel gi Henriette l[ieolas

Miehel iiieolas alias Mihai hlieuleseu, fost redaetor ia seetia de

emisiuni interuationale la Radio Bueuregti.


231

londra, 30 Ileeembrie l98t

Ilraga loana,

HiIary 9i eu mine am fct fmr{e tulhurati la primirea

ve$tiiFXeldespre moartea lui llloel. Apreeiem faptul ei ne-ai

trimis-o 9i fti erprimtm cele mai profunde condoleanfe pentru

aceasti pierdere teribila.

iloel mi-a fost pe vremuri bun prieten. El a avut o

influentf, emsiderabile asupra vietii mele. Eram thar, mai tinerpr.obabil deeit enii mei, iar el cm.ducea seegia erternf,.ihRadioPress Intematim.al, dintru bim de la Lmdra" L-em htrlnig 9i

i-arn eerut sf, mi triniti oolaborator ln Algeria, pentru a relata

despre ultima faza a rezboiului de aeolo M-am dus gi autrimis eoespondente pentru RPI gi pentru un ziar ameriean.

Cind rD-am lntm la Lmdra, lloel mi-a ofenit o jumente de

Dorne ca nunltrrul doi ta biroul de acolo. lsu qtiam rtrare lueru

despre radio gi nimic despre editarea unei benzi; Noel m-a

lnrif,tat. Ilar munea aleturi de el a lnsemnat o edueatie lntr-uncens mult mai laqg: m-a tnve[at sa priveee altfel lumea politieii,

ea dealtfel gi alte lueruri lnei gi mai importante. I-am pretuit

foarte mult prietenia.

- Ile*i l-am y*zut rar ln ultimii a-ui, este - aga eum spui -&.

greufirezut ei nu mai apar[ine lumii noostre, Multi oameni tgi

lmintesc lntr-adevir de el eu mult respeet gi afectiune. sper

ef, asta tti poate alina putin durerea.

Cu sineeritate,

ilormaa Moss

r*t

l*u


232

? Ianuarie 1982

Ilrage loana,

Primirea veptii tale cf, dragul tloel - totdeauna atlt

de vital - Du mai este eu tiue +i cu toli ceilalti care l-au

eunooeut bine, ca pepsoanf, fiziei pe aeest pf,mint, a fost

neogteptattr, provctndu-mi urr $oc ai o pnofunda tristele. Am

ar.ut prilejut deocebit de ferieit si mtndria de a luera lmpreunf,

eu el pentru o buni informarre, despre care am eonstata[ cL

poate fi adevarat&, falsfi, bunf,, rea, deeenti cau orieum, gi, in

consecintf,, erpusi ori eritieati tau sprijiniE gi aparatn.

Daei cnezi ct pot emtribui cu ceYa aBlrrne la un

rtroDument eare i s-ar faee lui Noel sau sprijini o cauzf, ln eare

ar fi dorit sf, fiu implieat, te rog spune-rni.'intre timp, itmpirffigindu-ti mrndrla de a-I fi cunoseut bine pe iloel 9i de a

fi petneeut cu el multe ore pleeute de discutii, fiind apr@pe

lntotdeauna de aeotd cine gi c-e.este bun sau rrf,u ln Yriemea

noastrf,, eI va trii mereu tndni

'ifi a*oe lie 9i a lor 3ii siguranE si

acea Lume Libem mai buntr, la eduearea cireia a

printr-o activitate attt de tndelungaE.

e-ferieire 9i -t

cmtribuit

AI IAu,

Stephen Laird


:.::: :::

:::::: :::

:t:::::::::=-:::::=:

=::

IGEE

re

re

233

Tel-Aviv, 24.02.82

Draga loana,

Acum eiteva zile mi-a spus lulia ef, ii-ai erprimatsurprinderea ef, nu te-am condolat Ia pierderea lui Noel.

Nu are rost sf, caut seuze cere se apariana/ lipsite de

sens deeit taeerea mea de la sfirgitul lui lleeembrie gi deei, am

sa-fi seriu adeueral, care poate tl.i va aparea banal: am

eonsiderat ct slnt (persoml) prea putin important pentru a fifost remarcat ln aeele momente triste. se pare ce am gregit gi

cum Ln asemenea cazuri este inutil sa-ti ceri "seuze', te rog sf,

uifi, eonsiderind ee am fost lingi tine curn, de altfel, a si fost

eazul.

$tiu bine ea pielderea ta persmala nu pmte fi consolata

niei de cuvinte pi niei de gesturi pseudoteatrale. Noi, eei care

I-+m apreeiat pe Noel ca inteleetualul lipsit de empmisuriGans era, cei care em gtiut cit de identifieatffieu to[ eeea ee

faeea, slntem emtiienli cf, nu va putea fi tnloeuit. Nu este

adevf,rat intotdeauna ei timpul taehide mnile. sint mmeni

care, prin statura lor iqit{ din eomun, lasa ln urmi locuri care

nu se pot eieatriza. gi timpuri, Si aminti r+F, affitea altele. Noel

era unul din acegti putini mmeni, gi este, in aeelasi timp,

ghinionul ttu - dar gi marele tau privilegiu - de a fi tmpertagir

d"[a sa. De aceea, bineinteles ca vei fi nevoita se duei aceasta

trista qi tn aeelali timp unie-eonsnlaloare povarr a amiatirilor

{


EEi

294

aproape de una singum, Prieteuii - aceia Ge erau attt de multi -vor nf,rnlne aeum putini, tn schlmb gobolanii (dar mai ales

gorieeii) tpi vor artta dinlii ln curtnd.

Te rog si consideri, tn ciuda distantei fi a tteeriianterimre, ca Be vri numira lntotdeauna printne primii. Este

singurul fel rn eare vti putea einsti memcia aoeluia GaFe, ehiar

atunei ctnd Drr eram de aceleagi pereri, €pi printre putiniiadeverafi parteneri ai unc ciutiri Ge nu pot fi definitivatefem a eidea tn pf,eatul ridicolului verbal.

Cu multe prietenie,

Miehael Shafir


==:-

23s

Scumpe duduie Ioana,

Profund lndurerali, nu gtim crrm v-am putea arata

sentimentele noastre de desevtrgiti tristete gi ptrere de r.[u eidragul noatru prietea De-a perAsit.

Ne gindim la matale Oi daee o eonsolare esle posibila sau

eel putin o ugurare ln durerea imens{ Le o fneereati - apoi, o

gesiti ln laerimile oi rqgretele unanime cu care noi toti sifoarte multi altii au primit trista yeste.

Ve asigusm de afeetiunea nmstr.rf, gi rugam pe bunul

Ilumnezeu sf, vli lumineze eafea, sf, yi fereasef, de nieazuri gi

si Yi deruiisa multi ani sanetogii

Mary 9i Guta

NrH,. Scrisoarea a fost expediati prin po$tlt, pe un Drrme german, de W

aetrita Maria Voluntaru 9i sotul ei, Gabriel Steinberg.

I

=:

:::=:


236

Washifl on,22 febr. lgilz

Draga Ioana,

Degi s-au dus dma lui de zile de cfnd iloel a treeut peste.

pragul vieiii, ln fieeare dimineati clnd primese de la voiprlgramul emisiunii Oi vad un alt nume pe el, tresar peutru o

clipe neputindu-ma obiqnui eu gindul ci nu mai este printrre noi..*'Imi inehipui eit de gneu tti este tie sr te obignuiqti eu acest

ieribil gind.

ilu-mi vine si cr.ed ci a pleeat; cf, l-am vtzut peutru

ultima oara vara treeuti., dupe intoareerea yoastra dir Florida;

ci aeest om ni-a tntins o mlni de qiutor elnd m-am aflat laeea mai mare cumpiua a vietii mele gi n-a agteptat si-i arat

ca pot face gi eu oeya pentru el t

S-a dus ca o vijelie, eraet aga cun gi-a trait tntreaga-i

viali. A treeut peste pragul ei ri.minind tn pieimre, ca un

stejar. Niei prin mmrte n-a dat satisfactie refraetarilor sf,i r

a..i

nehsindu-i sa lade ett de mult a suferit, iar prietenilor nu Ie- ./ }",z/ it,,,-i

a ingreuaat inimile, aseunzindu-le drnerea. l; '' p;'a

Lui tloel, pe care D-arD qiuos so-I eunose bine, pentru efi

a$a au fost tmprejurarile, li &torez mult". f-i pare imens de

reu ca D-am putut sa-i fiu de uici un ajutor atunei eind avea

nevoie de tot qiutorul d" p. lune... ,

-Il voi purta tot timpul in grnd. Cum oare l-ag putea uita feind lntreaga-mi viatf, de dupr l? martie 1980, a fosteehimbati de el ?!

l

Constantin Alerandroaie


E

=:-.

237

Stimati doamnt Bernard

9i stimatri prieteni de la Europa Libera,

Vestea rlisparitiei lui iloel Bernard m-a clatiuat 9i m-a durut,dar m-a surprins lnainte de toate.

un simfamtut de iueredulitate a ftcut ea zile rn;ir eondeiul sa

nu mi se lqge de mtni ca se vi seriu citeva euvinte. prea era o

prezenfi eontinui lloel Bernard pe acea linie libera de eter, ,cf,utati gi aseultati cum putine sunt eiutate gi aseultate.

Ilevenise traditie 9i legenda, pirea sedit acolo de-o veguieie qi

pentru o vegnieie. Crm sf, crezi ci aeum nu mai e? .

Primiti, vt rog, sentiuentele mele alese.

Cieerone Cernegura

Roma, ianuarie'82


28

B Februarie 1982, ilew York

Stimati D-na Bernard,

A+ dori din tot sufletul sf, ma eredeti ef, sunt alaturi de

Dvs. tn durerea provoeatf, de pierderea unui om m dl. Direetor

Noel Bernard (eu aqa trJ, spune latotdeauna). Ilin neferieire,

sunt unul dintre putillii romini diu eril care l-au iubit,apreeiat gi respeetat 16ne tn ultima etipa pe eel ee a fost un

urare Om, un bun Romnn (degi adeseori i se imputa ef, n-are uD*escu' tn coada) +i un profesionist extraordinar. Chiar daca a

ar"ut multi dupmani (eei mai multi - paradoxal - diutre evrei),

a avut gi un tnare prieten: poporul romi.n, cel diu tara, pentruf/

care a eontat eft un Ilumnezeu gi eare nu-l va uita nieiodata. .

La 23 Ianuarie, Ia New Yorh, Comitetul 'Adeverul despre

Rmf,nia" de sub emdueerrea d-lui PFof. Bmrtus Ccte a aniyersat

Unir.ea Prineipatelm, ca tn fiecare an. Fiind vclftml prineipal,

em eonsiderat ei este de datoria rlea si adue un ultim omagiu

eetui de la care arn lnvigal ,tfit a" multe (deli erem peste mAria\.1/

de dlnsul). I-am faeut utr pan€irie 9i apf am propus asistenfei

si pf,strim rrn moment de recul4ere ln memoria sa.

Am auzit (mi-au spus ai mei prin telefon, eu euraj) ef, in

trare i s-au aprins luminf,ri la biserici pentru sufletul seu

einstit gi pentru eeea Ge a lnsemnat el tn ultimii aproape 20 de

ani pentru fara noastnL.

. Cred ef, cineva, $i cel mai tndreptetit ati fi Dvs., ar

ft-at ,

tit.tt - ,


239

trebui si scrie o arte despre rcest rihr mti-eomrnis[ care ilatrat definitiv ln istoria poporului rrDtrtirL . ,

Tcmai pentru ct a fct atlt de Dar-, dugmanii nu-l iarttntci dupa mo*.tnffi:"t-, ofii'i€;hp,? h uew ych,

subventieatl de BuereOti eu cazia mctii sale s-a scUs Gtutf, aetivilatea s-! a dovqdit o puternicl orientare nazistf,,/i,. /n tpromovltod 9i ajutfina p" dft i-a fost cu putinta nazismul $i pe

adeptii lui" Am inelus acest pasaj ln diseursul ueu gi rumea

din sala a foet isdignatf, la au,irea aeestei Eer$ayii. ..Cu stimt,

Cornel Ilumitreseu

/1

T.

t(*/ur*, *-


240

Mttnchen, 30. XII. 98I

D".ga Doamna loana,

cuvinte ehiar lzvcite din prietenie sint neputineimse atitpentru cel ee le exprimf,, eit gi pentru cel camia ti sint adresate.

Dintr.e nd a disparut rm (nn, hdirit, dedieat-, cane a arrut gansa

uniea de-a faGe din pr.ofesia sa o vmtie o misiune. Nmai eei

aleqi de smrto ating un asernenea nivel +i - in majoritatea

cnzurilm - eei cu care luer.eazl nu-gi dau seama deeit pnea tirziu,

Ardoarea cu care a muneit nu i-a mai dat timp se

euamsci m.menii din jurul stn llml a asumat ci o pnefesiune ea

a nm.stri este o dedieare integrala $i s-a anf,tat dezamagit de eel

cal.te Du aveau acea flaef,nf, in ei - EraFea mqlritate l,a Eurrya

.Libera.

Miernfmul nctru va fi pentru nomnni eu totul artul feredediearea militanta fata de libertate pe care NoeI o difuza

neineetat. Oameni abili, talentati, crr rem&rcabile eunogtin[e se

vor mai gasi pi ei vor vorbi la Buropa Libere, dar mi rndoiese

ei se va gasi un radio-juraalist de calibrul lui Noel.

Mierofonul este un deteetor nemiloo fi pretentic. El

lnregistrazf, eele mai neinsemnate eziteri, rezerye sau

nesincerihti. Nel, ln rnii lui de matm-pr.ofesimalism, a devenit

un minuitc aI ideii vcbite' Currinte simple, dineete clare gi mai

presus de tmte sincer.e. Ca erai de aeord sau nE eu el era

mrrcnm secundar, ef,ei aqgmentul lui te afecta. Pledmria sa

pasionati, dar ralionalf,., impresiona fiindea se adresa


241

colrcetiteanulEi tn temeni care-i erau inteligibili apropiag.i,,ehiar perconali. iliei false eruditie, niei zeflemea ieftiae gi rareori poleniea. Polemiea a folosit-o ca sa-gi lpere colaboratorii.& sef aI mei echipe de ruerr eI a tuptat, ehiar {u sunericiisil ea sa-qi ape,e qiniile pe care Ie dmea erprimate. ilel Ei-aaparat cdqii dar a uitat sf,-*i asigune slntele.

Majoritatea norilor care i-au umbrit aaii Ia EuropaLiberr as fost provoeati - indireet - de eredulitatea sa. Un darnu a avut tn viatf,: de a eunoagte oamenii. H li eredea de bunacredintd Si dezamrgirea f-a fost eu afft mai eruutt Lggile gircgulamentele americane gi germane i-au paralizat aefiunileiar cmpasiunea l-a tmpiedicat se ia aeele decizii eare st-Ipotd elibera de colaboratci ineapabiti, nedemnl ba ehiar derea eredinfi.

Tmte aoestea, firu$te apartin acrrm treeutului, dar pentrumine Noel - coleg la BBG apoi amic dup o lunga separane _

rtrnine rrn orn ridieat de talentul gi putenea lui de mme&, darnlpus, ln mare parte, de nepd.saFea ar.[tatt animozit1tii piperieolelor eare-I lneonjurau.

Ih"ga lloamni loana, Dta ai pierdut un tovarts de viatd,noi - care l-rm cunoseut ea amiei - un tovarrg de drum. Totinf,mlnem sufletegte mai simei. Timpul ya rnehide rana, dartrrnra ei nu va disptrea uror,

Puiu CristeaLiviu cristea alias Radu pi.rvan, redaetor la Europa Libera.

I-\t..t",


F.

=.:=

242

Mult stimatt Dormni Bernar4

t*

,J\,()L'1/'

Va multumesc peDtru cartea (Alei_e Eu ta Lilem) pe

care am primit-o eu mare emotie gi am eitit-o eu un interesdeosebit. Din paginile ei arn Feu$it sa reintrupez imaginea

faseinan& a regretatului prieten - deqi Du ne-arn tntilnit deeit

de prea putine ci, l-am eonsiderat gi eu ca gi atitia pe Gar.e

dinsul niei mf,ear Du i-a eunoseut, un prieten de nedejde, eum

putini ai cazia sn inffimpini rn viate. ceei seenetul pensonatitatii

lui Nel Bernard, dineolo de inteligenta ld ertraordinam, eare i.i

permitea sa cuprinda, ln asoeiatii de idei frlgeritoarersituatiigi evenimente din eele mai eomplieate, eonsta ln atagamentul

pasionat fate de o realitate pentru eI totdeauna bogatl,'vrnednief, de eueerit prin tnfelegerea, prin deseifrar.ea ei. Din

aeest atagament, din aeeaste pasionalitate, a cerei ardentfi se

transmitea prin $asul vibriud de menie se ntttea in ascultator

gi intedoeutor puternieul sentiment ce €$ti intimpinat de un

prieten. Noel Bernard, ziaristul genial, onul minunat - suntferieil ef, l-am cunoseut, sEnt lnclntat ci trumele meu eprezent in earta lui (aeeastf, carte, ce nepFezinti un atit de

valoros doeument istorie), sunt meneu dezolat efi Romflnia gi noi

toti l-am pierdut.

Ion ilegoiteseu


F

24

La eiliva aui dupf, mmrtea lui UeL lrina Mcehuna,.

- secretara dirrectorului de atunei, Vlad Georgeseu, m-a chemat

tn biroul ei $ mi-a dat o earte: un album Cauil Ressu lle care

Vtad tl primise printr-un intermediar din Rominia, de la

doamna Floriea lorrtneseu, pentru Noel. Ctud va fi fost trimiso

eartea ti eare era erplieatia faptului ee erpeditorul nu aflase

lncf,, dupa attta \rretner ea Noel nu mai este ln vial.i, nu am de

unde sa OtiuJ Ce gtiu lnsi eu eertitudine este ce gestul Doamnei

Iorri.neseu m-a emo[ionat aprope la fel de mult ea biletelul pe

care l-am gtsit tn album, scris de mina lui Ylad.

oIoaDa,

A ajuns Ia mine.

Dupa eum vezi,'lqgenda trf,ieqte"

fkL"-t*

!

rsrlru

,(-...


e f+ $'$o i personale/monica...a.ljyilt iilaitvte ia 41imal ct*eimalui l99a a ssit dia...

Documents