IOI\U IAZTJ

ECOUL $I UMBRAJurnal zoo 5-2c,o6

'',M#**ffit:tlffi;

Aceastd carte se publicl in cadrul Proiectului

eLiteraturain edilii electronice qi tip5rite.

Coperta: Ion Lazu

@ zorg eliteraturaTo ate drep turile r e zeru ate.

ISBN sz8-6o 6-oor-zzs'z

Pentru informalii priuind prezenta carte, adresagi-ud edituriieliteratura : info@ePublishers.info.

Etf#Ett*#e*ffiwww. eliteratura.com.ro

www.eliteratura.us

Descrierea CIP a BiblioteciiNalionale a Romf,nieiI,AZU,IONEonl qi umbra : jurnal : zoo5-2oo 6 I IonLaza. -Bucureqti :

eliteratura, zotgISBN 978-6o 6-oor-zz5-z

Bzr.$5.r

7

115

407

E|:OUL 81. UMBR 4, .I[ZRAmi paas-a.ooS

CUPRINS

ANUL 2oos

ANUL 2006

REFERINTE CRITICE

'ECOUL FI UM&RA".{Uiff .Le$0S-'Eoo6

ANUL 2oos

Recuperez de pe diverse filuici (dar va trebui s[ ledatez):

Grozavele lobiuri ardelene - la care reg[1enii nu au

reac{ionat niciodatd adecvat, sd-i fi contracarat eficient, astapentru c[ le este str[in[ (qi stranie!) ideea de solidaritate. A,qa

ceva este de neconceput pentru intelectualii olteni-munteni...Gflqti, da!, ins[ nu front comun pe criterii regionale, precum cea

pe care o puneau mereu in aplicare ardelenii qi b[n[tenii...Nume din Istoria luiAlex.: UlvineAlexandru, C. Am[riulei,

Mircea Alifanti, Anamaria Beligan, Oana C[tina, N. CArlan,

Horia Cdpuqan, Petru C[rare, Eugen Cioclea, Victor Coconeli,Gh. Col1...

Victime ale comunismului: Iuliu Maniu, ISTS - 3 februarie1953;

Ion Antoneseu, 2 iunie rBBz Piteqti - r iunie 1946 Jilava, inperioada aug. 44 - mai 46 a fost inchis la ruqi, in celebra

Liubeanka.

Gh. Brltianu, 3 februarie rBgB - z3 aprilie 1953, arestat inmai r95o, necondamnat. Mort la Sighet.

iON LA.ZU

Cu privire la Ion Caraion: in seiful iui Marin Preda, la

moartea acestuia (rB mai 19Bo), s-a g[sit un manuscris de-al lui

LC., care a fost nevoit s[ se exileze in Elvelia, unde a murit in

1987;

Vlad Georgescu, l938-1988;

Regele Mihai, 25 oct. 1921

Ion Negoilescu, 1921 Cluj - tg9g?, Mtinchen'

Iar pe de alt[ parte, nici cea mai frumos adusl din condei

frazl din lume nu trebuie s[-l fac[ pe om s[ ridice mfina asupra

vielii semenilor s[i.T. Arghezi, intggT,despre realit[trile sovietice: ,,o !ar[ in care

o clash intelectuai[ intreagfl a disp[rut prin asasinat politic. Orice

tendin!6 de individualizare este lichidat[ cu glonlul. O dictatur[

care, departe de a fi a proletariatului, este a unui singur om' Sunt,

nu-i aqa, zo de ani qi revolulia rus[ nu s-a isprlvit. Facultatea

lor rece de nimicire qi devastare (Lenin la Ziirich.) Le lipsegte un

organ pe undeva care defineqte omul'"

Nu ne-am supus sor[ii, precum ciobanul mioritic - despre

care in mod greqit se crede c[ s-a ldsat omorAt - ci am f[cut ceea

ce el a fdcut realmente: sim$nd ameninlarea (de principiu, la el,

real[ ia noi), am scris. in volumul lui C. Stlnescu, p' 16z' (El a

spus-o? Sau aqa weau s[-i rePlic eu?)

Rugii ne-au c[lcat de rz ori.

Arn cedat acum, de bun[ voie, Insula $erpilor qi Nordul

Bucovinei, niciodat[ ruseasc[ sau ucraineanl'

La rAnd ca 1a... moarte!

Dirijismul a fost cu atAt mai dur cu cit activiqtii culturali erau

nepreg[tili profesional, nesiguri pe scaunele lor, temltori s[ nu

fie trimiqi la munca de jos.

B

E{:OUL I I UA,{&tu4., { UKNAL e * o g- zoo6

Literatura mare de dupd rlzboi nu a tnflorit in Elvelia post-

belic[, profitoare a tuturor situaliilor, cea mai sigur[ !ar[ dinlume, ci in Mexic, Peru, Columbia, Argentina...

Bujor Nedelcovici qi tortionarul tatdlui s[u: Aqa erauwemurile...

Aflu c[ qi in Italia c[rtile de poezie apar in tiraje de doar 3ooexemplare. Cf. Marco Cugno.

intre exhibilionismul paranoid gi anonimatul nedeslugibil,

aleg f[rd ezitare anonimatul.Fr. Nietzsche: Socialismul, ca tiranie gAndit[ pAn[ la capdt a

pigmeilor qi n[t[rdilor, adic[ a celor superficiali, invidioqi qi

cabotini...

Ianoq Kadar: Cine nu e impotriva noastrl este pentru noi.incerc[rile reale de destalinizare din Ungaria, Cehoslovacia

qi Polonia au fost in[buqite: 19g6, t"g69, r98o, r98r.Socialismul a pornit de la ideea utopic[ de a eradica inega-

litatea, suferinla, nedreptatea, exploatarea - qi a dus la cea maisufocant[ dictatur[. Iluzia ci este posibil s[ etatizezi qi s[ raliona-lizezi fericirea omeneasc[. Cine s[ o fac[? Niqte politruci, acei

inqi lipsili de cea mai elementar[ calificare in weun domeniu...Gherla, Aiud, Sighet, Mislea, Jilava, Vlclreqti, Carmic, Baia

Sprie, B[i!a; Oradea, Caransebeq, Deva, Rdmnicu S6rat; Bicaz,Borzeqti, Oneqti, Bumbeqti - Livezeni...

Canalul Dun[re - Marea Neagr[, pornit la sugestia lui Stalin,

cAnd Dej i s-a plAns c[ are duqmani politici in !ar[: Pune-i s[sape la canal. Lucrare opriti in 1952, tot la indicalia lui Stalin,care inlelesese c[ pierde controlul circulaliei navale din Delt[.

ION L4ZU

Lag[rele Poarta Alb[, Capul Midia, N[vodari, Km r4, Valea

Neagr[, Cernavodl, Peninsula, Periprava, Grddina. Mor{i cca

2oo.ooo oameni.

Deport6rile in Bdr[gan, 5 ani, bordeie... in r95o ii spui

cethleanului rom1n, in mijlocul Europei: Sap[-]i un bordei qi

tr[ieqte acolo. Mori acolo...

Comunismul nalional romAnesc despuiat de legende. Cu

rezultate economice foarte slabe, a copiat cu zel neegaiat tero-

rismul de stat stalinist; a desfiinlat cu o intdrziere de B ani

gulagul romdnesc, abia in '63-'64.

Tinerii recalcitran{i, parazilii, malagarnbi$tii, trimiqi pentru

6luni in lagirele de munc[. Anarhiqtii, sectanlii, contestatarii'

Securitatea era mai puternic[ decAt partidul qi il supra-

veghea.

in g8 de ani ca geolog terenist am vhzut toate jivinele

p[durii.Felul meu de a fi: am urAt s[-i dezamlgesc pe ceilalli: mai

bine s[ nu-qi punl cineva speranlele in mine, decAt s[ spere qi eu

s[ nu m[ pot line de promisiune. De aceea am practicat strategia

surprizelor. Vezi in cazul dedicaliilor...C. Stinescu: Destinul unei fiinfe de hArtie (despre G.

Cilinescu).

Nu-mi inchideli gura cu Milan Kundera. E un scriitor mare,

in orice limbl ar fi scris. Are toate calitd$le: talent, deschidere,

inteligen![, aplomb, detaqare, creativitate; poate scrie despre

orice, cu dezinvolturl. Or, s[ ne inleiegem odat[: talentul nu are

a face cu !ara, cu limba. Dup[ talent, care nu are nafionalitate,

urmeaz[ promovarea, care musai s[ fie internalionald.

10 11

ECOUL $I Ufr,{frP-4.,IUKNAL eoa g-*oofi

in 196r incepe construirea zidului Berlinului. in paralel deci

cu cucerirea cosmosului. in ce lume tr[im...

$ocul meu cAnd am citit in ziar ,,cel mai iubit fiu al

poporului". Am tres[rit: Alt Stalin?

Toat[ poezia de azi nu e mai mult decit un text de jurnal

chinuit, frustrat, pe care autori inabili qi f[r[ fior poetic se

grlbesc s[J punl in schem[ poetic[.imi inchipui dispre{ul securistului fa![ de informator, cdruia

totuqi ii zAmbea, pentru c[ din turn[torii iqi umplea dosarul: Eu

mlcar m-am vAndut pentru un salariu bun, din care s[ tr[iesccu familia, dar tu de ce i1i vinzi sufletul pe degeaba?

Nu ai luat niciun premiu, nu ai fost trecut intr-un diclionar(Zaciu),intr-o Istorie a literaturii (Alex.) - qi e de parc5. ai trecutpe lAngl niqte femei frumoase, admirate, jinduite, dorite qi care

te-au ignorat de plano...

Un prozator dacl e bun i1i d[ ce*!i trebuie, dar nu totul. Maitrebuie citit inc[ unul qi inc[ unul dintre cei buni. Fiecare are

domeniul lui de excelenld. Unul se pricepe in probleme de

familie (e p[1it), altul se pricepe la femei, altul la arhitectur[, la

muzic5., Ia... astrologie, alchimie, qtiinte naturale, arheologie,

istorie. Mereu mai trebuie citit incl un prozator bun, foarte bun,

imbatabil. Avem ce inv[1a, nu despre ceva anume, ci despre

Via![.Nu am acceptat prezumlia de talent, cu tot dezastrul sufle-

tesc ce-i incumb[ gi cu toate prerogativele ce se deduc din a !i se

recunoaEte oficial talentul.Domnul Dascfllu, din Constanla, cunoscut de mine in

Luxemburg, la o trecere prin aeroportul Otopeni, trebuind slschimb[m intre noi niqte plicuri - mesaje, s-a tulburat dintr-o

ION LAZU

dat[, apoi mi-a spus c[ a citit Veneticii, m-a felicitat qi pe loc i-au dat lacrimile. Altfel, din relatlrile fratelui Gelu, acest domn D.

e un dur, cum se spune astdzi.

Nu admit sd operez cu o ecualie in care exist[ termenul dacd:

dac[ aq fi tr[it inainte de r[zboi (poate aq fi fost de stAnga!); dac[

dupl r[zboi n-am fi intrat in sfera de influentd sovietic[ - ce-aq

fi scris, altceva decAt am scris sub comuniqti? Nu am niciun

r[spuns serios.

Nu m[ gAndesc acum qi indeobqte la pericolul unor mari

nenorociri qi cu atAt mai pulin nu m[ gAndesc la moarte. tmispun, cu toat[ convingerea: E altcineva care se ocup[ de toate

acestea. Noi s[ tr[im, cu pruden![, cu sfial[, ag spune. S[ ne

preg[tim in fiecare zi? Sau e mai bine s[ nu ne ocup[m cu atffta

obstinalie de sufletul nostru, ci numai de acea parte care se

numeqte conqtiintl.Tata, un european avant la lettre!Pentru poezie i1i trebuie impuls, inspiralie qi fantezie; pentru

proz[: perseveren![, intuilie qi spirit de observatie. Caracter, aq

zice.

Milenariqtii: nefiind vorba de versuri care s[ poat[ fimemorate, cu oricAt de mare efort, autorii unor atari producliuni

n-ar putea miza, eventual, pe sclipirea nestatornicl a efemerului.

Exist[ qi un avantaj in a nu fi contemporan cu un scriitor de

geniu - eu cu F.M. Dostoievski - I-am citit fir[ parti-pris-uri,

f[rd invidie. F[rd s[ trag cu urechea la zvonurile despre autor,

care te conturbd.

Total5 neincredere in finalurile de roman bine gAndite,

aduse iscusit din condei. Scriitorul cedeaz[ iniliativa vielii,

L2 r,3

ECOU I, F t Uf,'{B&4.,/[/RNAI t*rsg-uoa{t

marele regizor, care il tArnoseqte fdrd mil6 pe individ, ii smulge

toate penele pind la ultima qi il aruncl afarl din cuib...

Pentru c[ am decis c[ totul in viala mea este de vdnzare, ca

scriitor, mi-e mai greu s[ inleleg mofturile celor care se sesizeaz[

cAnd se face in leglturd cu ei fie qi cea mai sub$re aluzie. gi, maideparte: Dac[ scriu absolut sincer despre mine, de ce i-aq menaja

pe ceilalli, in scris - clci in via{a de fiecare zi nu am absolut nimiccu ei: nici s[ le reproqez greqelile, nici s[-i sf[tuiesc pe ce cale s5

apuce, nici s[ le cer sprijin.Veneticiisunt o profesiune de credinld pe care am avut Sansa

s[ o exprim qi e totodat[ o conceptie de viatd pus[ la lucru, iarconceplia artistic[ a autorului doar poate fi dedus[, in context.

Grigore Manu, bltrAn, iqi imagineaz{. ed. ar fugi de acas5, cls-ar ad[posti in weo coqmelie plrlsit[ - CAt imi trebuie mie?!

Stau eu in calea cuiva, ii ocup locul? Este ceea ce simte, mai ales

la b[trAne1e, omul de bun sim!. I se pare c[ deja a trdit qi a apucat

din bucuriile vielii, cAt de cAt, pe cAnd allii dintre cei pe care i-acunoscut bine, ori au pierit de mult, deja, ori n-au avut chiar nicio razd. de lumin[ in am[rAta lor via![. Grigore dorea s[ maitrliasc[ mult qi bine, de-ar fi fost la voia lui, de via![ nu s-a

scArbit nicicum, insi i se pare c[ deja le st[ altora in drum - deqi

poate era doar o idee de-a lui, din wemea tinerelii sale. Nimic nue mai frumos ca via{a, iqi spune - Ei s-ar mullumi cu oricit de

pulin...in confesional, te m[rturiseqti deplin, cu incredinlarea c[ te

ascult[ cineva, o conqtiin![ infailibil[. Nu te invinuiegte, nu tecondamnfl, nu te pedepseqte, ci doar ia cunoqtin!fl de tribulaliiletale, de indoielile tale gtiute Ei uneori neptiute. Acum toate ies la

I

ION L4ZU

iveal[... $i totuqi, aqtepli un semn de mAntuire"' Sentimentul ch

fl-ai desc[rcat sufletul pare sd prevesteascl asta'

Am gdsit in jurnalul meu cam roo pagini cu insemnflri din

Luxemburg, octombrie 1979. Se le trec pe calculator pentru

vreme inchisd? E un text precum cele ale lui Radu Tudoran din

c6l6toriile lui, liwate noul ca romane.

Alt[ intrebare se leag[ de albumul cu pietre. s[-i atagez o

addenda cu oameni pe care i^sm tntdlnit? Legltura ar face-o

poza cu femeia qi piatra. Fotografia cea mai bun[ a vielii mele, de

altfel.

Ce le lipseqte colegilor noqtri? Le lipseqte mai ales noblelea'

Noblelea este puterea sufleteascfl de a te ridica deasupra situa-

!iei. De a nu te plfinge tot timpul de imprejur[ri, de vitregia

wemurilor, de cei din preajml, de prieteni qi rude, de familie

mai ales. Nobilul se sume[eqte cflnd ar fi s[ faci referire la starea

lui precar[, o consider[ de moment, e preg[tit pentru a infrunta

vicisitudini, in numele spilei sale istorice. Egti s[rac? Dar cum-

p[r[ o carte, un bilet la un spectacol, intr[ la expozitrii, mergi

intr-o excursie. vei constata faptul stupefiant c[ in voiaj ai

cheltuit mai pulin decat dac[ ai fi r[mas acasd. Tem[tor,

prudent, meschin de fapt. Nobilul nu las[ s[ se vadl mereu cAt

e de strflmtorat materialiceqte. $i nu va face eazde egecurile sale

sentimentale. Un nobil nu e strAmtorat niciodat[, ci mereu gene-

ros qi curajos, el braveaz[ independenla in gindire qi in acliune'

Or, aceqti convivi ai noqtri nu sunt mAndri, demni, ci doar au

pusee de orgoiiu, au a4ag; ei tot timpul se plAng, se vaiet[, poate

qi din teama de a nu starni invidii, represalii, atacuri banditeqti.

$i rflzbunarea zeilor. Oameni cu capul plecat, minli inv[late sh

ascundd ceva - este o modalitate de a supravielui, de a te

74 15

frCOUL FI UMBfu4",IUKNAL e*rsg*arso6

strecura. Iar comunismul a validat acest fel de a fi al omului de

duzin[. Iar a fi nobil, cu dosar sau fhr[, devenise o pacoste.

Spre sfArqitul vielii nu facem decAt s[ ne... franluzim? Se maiscriu cAteva litere, insl nu se mai citesc... nu se mai aud aceste

dorinle abia qoptite...

Aceasth-sumelire p[guboas[, nu numai pecuniar ci qi ca

structur[ psihicfl: Bu nu qtiu decdt s[ scriu! Eugen Ionescu, uneweu probabil neinstare s[ facl nimic altceva (ins5 gi Cioran,prin definilie opusul omului indemAnatec, de acliune, aplicatetc.). Ionasco cerea cu vehemenlX sd i se respecte aceastd carac-

teristic[: scriitor qi nimic altceva. tn ultima lui perioad[ se pare

cd mai scria numai pentru a-qi dovedi c[ inci mai poate s[ duc[un gAnd, o frazd pAn[ la cap[t. Eu sunt Pithia, iar voi dali-mi de

mAncare! Pare o degenerare, in cel mai bun caz un r[sf[1 qi unabuz. Oare aqa procedau cAntlrelii antici? Nu ieqeau in arenl,nu mergeau la lupt[, nu se ocupau de ,,munci qi zile"?

S[ te wei/s[ te qtii de-o seam[ cu ceilalli - asta e o problde curaj sau de laqitate? Cei care nu vor s[ semene mullimii,implicit nu vor s[-qi aminteasc[ faptul c[ sunt qi ei muritori.Tipul genialoid.

Fiecare subiect pe care nu-l ataci la timp are in curAnd soarta

unui vis de azi noapte, la care n-ai ar,rrt iscusinla s[ te gAndeqti

la prima or[ a diminelii - iar pe parcursul zilei il uili in cascad6,

il pierzi cu desdvArqire... Ai mai uitat un vis, ai mai ratat o carte.

Visez mereu ieqiri in Natur[, ca geolog * o binecuvAntare.

Adev[rul e c[ o nou[ carte a autorului de astlzi cade chiar ca

Inusca-n lapte! Nimeni nu are nevoie de dAnsa, nimeni nu-i duce

lipsa - ai cumpirat-o dintr-un capriciu, ai primit-o cu dedicalie,ins[ nu gdseqti timpul s[ o qi citegti! De la o sdptlmAn[ la alta ea

ION L4ZU

devine un reproq mut, un motiv de jen[' O s[ te intilneqti cu

autorul qi o s6-l minli c[ ai citit-o, c[ e interesantl, c[ ti-a pl6cut"'

F'iecare ie gtie pe-ale lui. $i cartea pe*ale ei: s[ aqtepte iar gi iar'

Nu plAngi decAt ceea ce iubeqti'

Th. Mann: Nu e interesant decflt ceea ce a fost elaborat cu

migal[ (Muntele u r dj it)Mereu intre cei din exil qi cei din lari a fost o animozitate'

Noi, de-aici, i-am invidiat sincer pentru qansa lor, ei de-acolo,

ne-au dispreluit, cflnd nu le-a fost doar mil[. Prea rar ne-au

ajutat. Ilie C. mi-a spus la telefon, intgTg,c[ nu mai wea s[ aud[

de literatura socialistd' N-au recunoscut cd Ie e greu acolo, c[

suferd, c[ de fapt n-au reuqit, c[ s-au ratat". Cioran a refuzat sh

revin[, dup[ '89. Allii au venit, dupl Decembrie, au publicat pe

ruptele, cu subvenlie de la stat, qi-au scos cumva pArleala"'

Curios e c[ nici in acest fel nu au reuqit s[ ridice literatura

rominl pe culmi, nici s[-i m[reasc[ simlitor audienla precarfl

la cititorul de pe-aici. Nu au f[cut succesul de dAnqii scontat' I'C'

in niciun caz, poate Matei C[iinescu' poate I. Vianu. Normal sinu-!i doreqti decAt s[ fii citit qi apreciat la superlativ de ai t[i (vezi

cazul la limit[ Eliade), numai c[ onor cititorul romin a hotlrat

altfel: s[ treac[ mai departe, f[r[ p[s' Absorbit de viala consu-

mist[...La mine, refuzul de a pieca (acolo), dar gi refuzul de a minli

(aici).

Dac[ nu scriam jurnalele mele pe sirite, dac[ nu publicam

din an in pagte cAte-o carte, era o frustrare pentru mine, insl nu

vedeam nicicum in asta o pierdere iremediabil[ pentru literele

rom6.ne qi pentru conalionali.

16 17

ECOUL FI Ufu{EP-4 ",{UKNAL e*a7-&{}o6

N*am scris nici un articol in presa comunist[; inc[ din ciclulll, cAnd recrutau mici reporteri, viziunea mea s-a lovit de cenzura

vrcmii. Descriam apusuri, turle de biserici.Nu i-am dispre{uit patriotic pe cei care au r[mas dincolo, il

itveam la Luxemburg pe fratele Gelu, pe care l-am incurajat sX

rirrnAn[; a fost norocul lui, dar qi al intregii familii, o uqurarelinanciar[ pentru to!i, deci qi pentru mine.

Cioran, un personaj dostoievskian, un Verhovenski care alcnunlat la acliune, a dat-o pe vorbe...

fi-e team[ c[ nu le-ai dat plrin]ilor t[i iubi]i decAt o parte

;l'ea mic[ din ajutorul pe care ar fi trebuit s[-l primeascd de latine, dar inc[ mai tare !i-e teamd cd nu le-ai acordat aten]ia nece-

sar[, c5. in preajma lor !i-ai permis s[ te relaxezi, s[ dai motoarelela minim - qi c[ astfel ai pierdut ocaziade a le afla cifrul sufletesc,

ci n-ai folosit cheia potrivitfl pentru a accede in intimitatea lor.Comoditate gi pudoare r[u inleleasd. Cu disparilia lor, cutlecerea anilor, aceast[ autoinvinuire capdtl accente patetice.

Exist[ mai multe feluri de aqteptare: anxioasS., nerdbddtoare,tl6l zil, entuziastd, emolionald, luminoas[, resemnatd . ..

Ideile din c[r!i, oricAt de ingenioase, de sclipitoare, nu teajuti la nimic dac[ nu au trecut prin tine, dac[ nu le-ai redesco-pcrit intuitiv, pln[ cAnd observa]ia nu le redescoperi in via]aimediatd. Vezi Cioran: Contemplalia naivd este singura surs[ a

lilosofiei.

Dupd 45 de ani de exerciliu comunist al nesincerit[1ii, s-aajuns la situalia paradoxal[ c[ pare mai conving[tor cel care

minte cu neruqinare, cu aplomb, decAt cel care se str[duieqte s[pun[ in pagin5 adevirul, dup[ puterile sa]e. Ezit[rile lui stArnesc

ncincredere.