ed9d974et-2: rv:fm - legal magazin · 2018-03-21 · martie soluții pentru recuperarea bunurilor...

Ne concentrăm tot mai mult

pe zona de Corporate,Commercial and M&a

www.legalmagazin.ro

Ediția a XiX-a MartiE 2018

Managing Partner, Pavel, Mărgărit și asociații

Cătălin-RaduPavel

15 MartieSoluții pentru recuperarea bunurilor și acreanțelor, Ediția a II-a

15 MartieGala drepturilor de autor și a drepturilorconexe

27 MartieRevoluția aparatelor cu jurnal electronic,Ediția a II-a

29 MartieManagement sportiv & Drept sportiv -tendințe de dezvoltare în România

30 MartieEveniment Data Protection Brașov

4 aPrilieCum ne protejăm de criminalitateacibernetică?, Ediția a II-a

18 aPrilieStrategia energetică a României 2050; Noireglementări în sectorul energetic, Ediția aIII-a.

16 MaiForumul Dreptului Muncii, Ediția a VI-a

22 MaiGala Legal Magazin, Ediția a II-a

30 MaiLobby or not Lobby, Ediția a II-a

6 iunieEveniment Contrafaceri în industriaalimentară

6 iunieGala Proprietății Industriale, Ediția a II-a

13 iunieMediul de afaceri sub lupa ConsiliuluiConcurenței, Ediția a IV-a

20 iunieTendinţe şi provocări în procesul derestituire a proprietăţilor, Ediția a II-a

3 iulie Mișcarea patronală din România

19 sePteMbrie Reindustrializarea României, Ediția a II-a

3 octoMbrieForumul achizițiilor publice, Ediția a II-a

16 octoMbrieSoluții pentru recuperarea bunurilor și acreanțelor, Ediția a III-a

23 octoMbrieForumul de Mediu, Ediția a III-a

31 octoMbrie Excelență în medicină și farmacie, Ediția a II-a

9 noieMbrie Impactul fiscalității asupra mediului deafaceri, Ediția a IX-a

16 noieMbrieForumul Dreptului Muncii, Ediția a VII-a

21 noieMbrieGala Lady Lawyer, Editia a V-a

28 noieMbrieData Protection - efectele intrării învigoare a noii legislații

12 deceMbrie -Back in business versus „purgatoriul”falimentului, ediția a VIII-a

PeNTRU PaRTeNeRIaTe șI îNSCRIeRIMircea Fica, Senior editor, legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe legal Magazin 2018

2018Frecvenţă legal Magazin: 6 ediţii/anFrecvenţă ediție specială lady lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting Review: 1/anabonament 1 an (9 reviste) în format tipărit:

300 lei/abonament.Transport gratuit în România.Bonus – Un articol/interviu pe www.legalmagazin.ro

și o invitație la una dintre conferințele organizate de legal Magazin

vă propunem să vă abonați la publicațiile legal Magazin.Oferta noastră este valabilă până în data de 30 aprilie 2018.

le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBONaMeNT leGal MaGaZIN

coManda se face:1. prin email:

la adresa [email protected]. prin telefon:

la numărul 0736.366.192Persoană de contact: roxana Biga , Sales Manager

Toate conferințele sunt organizate la Palatul CCIB (Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3,București), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie București

1MARTIE 2018 ediŢia a XiX-awww.LegaLmagazin.ro LEGAL MAGAZIN

editoriaL

anul trecut s-au înscris în BaroulBucurești 277 de cabinete individuale și 32 de societăți

P otrivit informațiilorfurnizate de BaroulBucurești redacției Legal

Magazin, anul trecut au fost277 de Cabinete Individuale deavocatură care s-au înființat înanul 2017 în Baroul București.Totodată, au fost 32 desocietăți, din care 27 de SCP(Societate Civilă Profesională) și5 SPRL (Societate Profesională cuRăspundere Limitată).Pentru a putea înființa osocietate trebuie să fie minimdoi avocați asociați.

LiSta SocietățiLor de avocaturăînființate în anuL 2017 șiînScriSe în BarouL București

SCP Arsene, Diaconescu șiAsociațiiSCP Băiculescu și AsociațiiSCP Bunea și AsociațiiSCP Călin & GroșeanuSCP Călinescu & AsociațiiSCP Cojocaru, Ferendinos șiAsociațiiSCP Cristea, Vergu și AsociațiiSCP Dan Dracea și LauraDraceaSCP Drăgoi, Tufler și AsociațiiSCP Dumitrescu și MedregaSCP Dumitru și AsociațiiSCP Goronescu, Chirilă șiAsociațiiSCP Grigorescu și Asociații –AvocațiSCP Hărătău și AsociațiiSCP Iacoșan & AsociațiiSCP Ilie, DinuSCP Iosif și AsociațiiSCP Mihalache și AsociațiiSCP Moise, Paraschiv șiAsociațiiSCP Motorga, Cănureci șiAsociații

SCP Negoiță, Iancu și PanaitescuSCP Paziuc & JidaSCP Revnic și AsociațiiSCP Sora și AsociațiiSCP Stalfort & StăniloaieSCP Stancu, Răchitan șiAsociațiiSCP Vasilescu & AsociațiiSPRL Berechet HiritSPRL Cecilia Popa și AsociațiiSPRL Ijdelea MihăilescuSPRL Teodora Ionașcu șiAsociațiiSPRL Zamfir și AsociațiiSursa: Baroul București

În data de 2 martie 2018, în Baroul București erau înscriși 549 de societăți, 6.100de cabinete individuale, 9.072de avocați definitivi, 650 deavocați stagiari și 94 de avocațistrăini.

tot mai muLți avocați ieS din Barou

Totodată, existau 1.259 deavocați radiați. De remarcat cănumărul avocaților radiați estetot mai mare de la an la an.Sunt mai multe explicații pentruacest fenomen. Nu au reușit să-și găsească clienți. Nu maidoresc să profeseze și și-augăsit de lucru în alt domeniu.Concurența în București estemaximă, iar numărul avocațiloreste foarte mare. Manageriiromâni nu conștientizeazăimportanța colaborăriipermanente cu un avocat / uncabinet / o societate de avocatură.Fondat la 30 septembrie 1831 șireorganizat la 24 iunie 1865, înurma adoptării primei Legiprivind organizarea corpului de

avocați (decembrie 1864),Baroul din București (de Ilfov,cum s-a numit inițial) a repre -zentat nucleul în jurul căruia s-aafirmat și s-a manifestatprofesia de avocat în România.

în București Sunt active PeSte200.000 de firme

Conform statisticilor înregistratela Oficiul Național al RegistruluiComerțului, la data de 31ianuarie 2018 în București erauactive 26.671 de persoane fiziceautorizate și 2005.006 persoanejuridice (microîntreprinderi,SRL-uri, SA-uri etc.). La acestnumăr impresionant decompanii se adaugă numărulmare de instituții locale șicentrale care au sediul înBucurești și ONG-urile.

de mircea fica, Senior editor, Legal magazin

2 ediŢia a XiX-a MARTIE 2018LEGAL MAGAZIN www.LegaLmagazin.ro

Sumar

6/10 interviuL ediŢieine concentrăm tot maimult pe zona de corporate,commercial and m&ainterviu cu cătăLin-radu PaveL, managing Partner, Pavel, mărgărit și asociații

11/13inStituŢii

11 BeneFiciarii legii 8/1996 nu-și cunoscdrePturile

INTERVIu Cu constanța Moisescu,JuDECăTOR, SECţIA A III-ACIVILă, TRIBuNALuLBuCuREşTI

14/19LegaL magazin

14 Procesul derecuPerare eFectivăa creanțelor se va îngreuna

INTERVIu Cu cristina cornaci, DIRECTOR GENERAL, AVESTIS INTERNATIONAL

18 2018este un an al consolidăriiPentru dca

INTERVIu Cu diMana vlaeva, DIRECTOR GENERAL, DEBT COLLECTION AGENCy

Ediț ia a X IX-a mart ie 2018

22/26conformitate

22 noi orientări în doMeniul„eticii și conForMității” (2)

23o nouă orientare

a PrograMelor deconForMitate:

controlul exPorturilorARTICOL DE

oana raluca Bănățeanu

24“legal & coMPliance” –

două Funcții distinctesau una singură?

ARTICOL DE dr. cristian ducu

25resPonsaBilul de

conForMitateîn contextul solvency ii

ARTICOL DE virgil ovidiu tacu

26/32mediuL de afaceri

26 ne ProPuneMcreșterea nuMărului

de cercetători

INTERVIu Cu ProF. dr. adriana alexandru,

DIRECTOR GENERAL,INSTITuTuL NAțIONAL DE

CERCETARE-DEZVOLTARE ÎNINFORMATICă - ICI BuCuREșTI

30 în județul Prahova,oaMeniide aFaceri

străini găsesccondiții excelente de

dezvoltare

INTERVIu Cu aurelian gogulescu,

PREșEDINTE, CAMERA DECOMERț șI INDuSTRIE PRAHOVA

20/21ProfeSii LiBeraLe20 Privilegiul,cauza de PreFerință în noul cod al insolvenței

ARTICOL DE dragoŞ cosMin sarău, MANAGING PARTNER, SARău șI ASOCIAțII

Publicație editată de LegaL magazin media gruP

redacțiaMircea Fica, Senior Editor

[email protected]ătălina leancă, Editor

[email protected] neagu, Editor

[email protected]

PuBLicitateroxana Biga, Sales [email protected]

dtP carMen costescu

[email protected]

ADRESA REDACțIEIPalatul Camerei de Comerț și IndustrieBucurești, Str. Ion Ghica, Nr.4, Sector 3

Bucureştiwww.legalmagazin.ro

Copyright: Legal magazin media grup

Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau parția lă – pe orice cale –

a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ]iei și al auto ri lor, care de]in drep tu -ri le de copie re. Aparți ne cola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta -te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și con si de rați i le

din tex te le pe care le semnea ză. Opi ni i le lor nurepre zin tă ins ti tu ți i le și/sau fir me le cu care aceș tia

au orice fel de rela ții con trac tua le.ISSN 2343 – 7375

Tiparul: MASTER PRINT

Promovări La duncea, ŞtefăneScu & aSociaŢii:un nou Partener și aLți 2 avocați urcă în ierarhia SocietățiiSocietatea de avocatură duncea,ștefănescu & asociații anunță promovărileacestui an la nivel de top management,dar și în celelalte eșaloane. Astfel, av.Matei diMoFtache (42) este promovatpe poziția de Partener, av. radunicolescu (37) urcă încă o treaptăierarhică, devenind Managing Associate,iar av. diana cernat (34) devine SeniorAssociate.Aceste promovări concretizate la începutde an reflectă cu certitudine meriteleindividuale și dedicarea necondiționată afiecăruia în proiectele firmei, reprezentândîncă o etapă în dezvoltarea organică asocietății de avocatură. "Cooptarea lui Matei în calitate dePartener reprezintă o încununare adedicării sale, a seriozității șiprofesionalismului desăvârșit. Alăturatechipei noastre acum 10 ani, Matei acontribuit substanțial la dezvoltareapracticii noastre de drept bancar și deasigurări, consultanța oferită de elridicându-se la cele mai bune standarderecunoscute de piața de profil.", apreciazăCosmin ștefănescu - Managing Partner.

MateidiMoFtache (42)– Partener, head ofBanking & Finance

Matei deține o experiență de peste 18 aniîn sistemul bancar, de asigurări și serviciide consultanță juridică. Oferă asistență în crearea produselor și aprocedurilor de creditare retail saucorporate, conceperea și implementareaprocedurilor de achiziții, negociere șicontracte, proceduri AML / KyC, procedurianti-fraudă bancare sau specificesistemului de asigurări, proceduri și

sisteme de asistare a clienților customercare / complaints, precum și aspecte dereglementare.Înainte de a se alătura echipei duncea,ștefănescu & asociații, Matei a fostimplicat cu precădere în creare de produsede creditare retail sau corporate, creareproduse de asigurare în cadrul unoroperațiuni de start-up în sistemul bancar,de asigurări sau bancassurance în grupuribancare internaționale de renume."Traiectoria profesională a lui Radu,alăturat echipei noastre de 7 ani, aînsemnat o perfecționare constantă, oacumulare continuă de experiență înspecial în materia dreptului muncii.Promovarea sa ca Managing Associateeste deci un pas firesc. Apreciem în moddeosebit prestația profesională a lui Radu,pe care îl recomandăm pentrurigurozitatea și vasta sa experiență înconsultanță. Desigur, apreciem și aportulsău deosebit în materie de litigii, inclusiv alcelor de muncă.", precizează AdrianaDuncea – Senior Partner.

radu nicolescu (37) – Managingassociate

Radu are o experiență de peste 10 ani îndomeniu, fiind implicat în numeroaseproiecte de consultanță juridică de afaceriși reprezentare a clienților, atât în litigiicivile între profesioniști cât și litigii demuncă. De asemenea, Radu asistă clienți înprobleme specifice dreptului muncii,precum întocmirea contractelor de muncăși a documentelor de modificare aacestora, negocieri colective sau

individuale, restructurări de posturi,concedieri individuale sau colective,analize due diligence, întocmirearegulamentelor interne etc. Radu asistă șireprezintă în mod constant cliențiisocietății în chestiuni litigioase.

"Diana a confirmat la foarte scurt timp căeste un profesionist desăvârșit, riguros,serios. Calitățile sale personale cât și celeprofesionale concură și determinăperformanțe demne de apreciat în sferaconsultanței. Bazându-ne în continuare peaportul Dianei în ceea ce privește calitateaserviciilor noastre, suntem convinși căascensiunea ei în cadrul firmei vacontinua.”

diana cernat (34)– senior associate

Diana are o experiență de 9 ani înconsilierea clienților locali și internaționali îndiverse domenii ale legislaţiei româneşti șieuropene: de la aspecte comune privindnegocierea și executarea contractelorcomerciale, operațiuni de achiziții publice,până la pregătirea rapoartelor due diligence.De asemenea, a asistat și reprezentat cliențiîn probleme specifice industriei deautomobile, protecția datelor cu caracterpersonal, băncilor și serviciilor financiare.Domeniul său de competență includeurmătoarele specializări: drept civil,concurenţă, protecția datelor, achiziţiipublice, energie regenerabilă.“Îi felicităm pe colegii noștri pentrurealizările și implicarea lor și le dorimmult succes în noile poziții.”, afirmăavocații fondatori, Adriana Duncea șiCosmin ștefănescu.


LegaL newS

Firma globală de avocaturăClifford Chance a lansat DawnRaids App, o aplicație mobilăcare oferă clienților ce facobiectul unei inspecții un ghidîn timp real și pas cu pasasupra drepturilor șiobligațiilor pe care le au,precum și acces rapid laspecialiștii Clifford Chance dela care pot primi imediatasistență juridică.

Dawn Raids App este primaaplicație care oferă asistențăcu privire la modul degestionare a inspecțiilorderulate de peste 80 deautorități de reglementare șicontrol la nivel global cumsunt, de exemplu, autoritățilejudiciare sau administrative,incluzând autoritățile deconcurență, fiscale, dereglementare și control adiverselor piețe, etc. Primaversiune a aplicației a fostlansată în Franța în iunie2017, iar ediția globală – careacoperă 15 țări din Europa,Asia Pacific și Statele unite – afost dezvoltată ca urmare acererii în creștere din parteaclienților.

„Reflectând tendințeleinternaționale, autoritățile dereglementare și control dinRomânia au fost extrem deactive în ultimii ani, iaraceastă realitate este deașteptat să continue”, spuneDiana Crângașu, SeniorAssociate și coordonator alpracticii de dreptul

concurenței din cadrul CliffordChance Badea. „Investigații selansează în permanență, îndiverse industrii, pe diversepractici, iar pentru companiilevizate totul începe de lamomentul inspecției – modulîn care angajații știu săgestioneze această situațieare legătură directă cuîntregul curs al investigațieiulterioare, precum și cudecizia finală a autorității cederulează investigația.Companiile trebuie să știefoarte bine ce trebuie să facăîn astfel de situații. Rolulnostru este să ajutăm încă dela început, prin sfaturi simpleacordate în mod rapid – iaraplicația de față s-a doveditextrem de utilă în acest sens”.

nadia Badea (foto), PartenerClifford Chance și expertmenționat în aplicație dreptcontact de urgență în cazulunei inspecții pentru biroul dela București, adăugă: „Cafirmă globală, suntem în

permanență preocupați sălivrăm cele mai bune servicii șisă ne adaptăm la realitățilepieței. Noile tehnologii neajută să combinăm know-how-ul unei firme globale detop cu cele mai potrivitesoluții tehnice, într-unexercițiu de leadership îninovație pentru piațaserviciilor de avocatură debusiness, având constant înminte nevoile și beneficiileclienților noștri. AplicațiaDawn Raids este, de altfel,cea mai recentă inițiativă într-o serie de proiecte prin careintegrăm cu succes tehnologiaîn activitatea noastră”.

În 2016, Clifford Chance aanunțat un parteneriat cu Kirapentru a îmbunătățimanagementul procesuluijuridic printr-un software deInteligență Artificială, iar în2017 Clifford Chance s-aasociat cu NEOTA pentru adezvolta un instrumentautomatizat dedicat

instituțiilor financiare pentrua evalua și gestiona impactulreglementărilor MiFID2. Deasemenea, firma a înființat decurând un grup globalinterdisciplinar dedicattehnologiei – Tech Group,care va acorda asistențăclienților din toate industriile,în legătură cu oportunitățile șiaspectele specifice pe care leimplică noile tehnologii.

Dawn Raids App lansată deClifford Chance pune ladispoziție un ghid practic șiușor de folosit de cătreutilizatorii de telefoane smart.Conținutul său răspunde laîntrebări punctuale, în funcțiede legislația în vigoare dinfiecare țară în parte. Structuraaplicației include:

O platformă simplă șiușor de folosit pentru aaccesa conținutul aferentfiecărei țări.Conținut cu sfaturipractice și legislațieadministrativă și penalăpentru 15 jurisdicții.Informații și sfaturi înlegătură cu peste 80 deautorități de reglementareși control, de reglementareadministrativă (abuz depiață, antitrust, piațamuncii, protecția datelor),precum și judiciare(percheziții, controale AML,controale fiscale etc).Opțiunea de a contactaun specialist local CliffordChance direct prin aplicație.


LegaL newS

cLifford chanceLanSează dawn raidS aPP


LegaL newS

Societatea de avocațiZamfirescu Racoți & Partners(ZRP) anunță noi promovări încadrul departamentului Litigiiîncepând cu 1 februarie 2018.Această etapă face parte dinstrategia ZRP de managementși dezvoltare a talentelor șireflectă angajamentul firmei dea oferi fiecărui avocat, peparcursul carierei, traininguripersonalizate și un program dementorat customizat, astfelîncât aportul fiecăruia să fievaloros pentru întreaga echipă. Din cele șapte promovări,patru au vizat poziții de

middle-management. Avocațiilaura retegan, ștefaniaMăciuceanu, violeta saranciucși alexandru iorgulescu au fostnumiți avocați colaboratoricoordonatori, poziție ce le vaaduce calitatea de lideri deproiecte în ariile lor deexpertiză și responsabilitățiadministrative extinse. Alți treiavocați - andraconstantinescu, georgeavram și Bogdan radu aufăcut un pas înainte în carierăși au devenit avocațicolaboratori seniori. și în acest an, talentul,

inițiativa, abilitățileprofesionale și implicareasemnificativă de-a lungul anilorîn consolidarea și diversificareacontinuă a activității ariilor depractică din care fac parte austat la baza promovărilor pediferite trepte de senioritate.“ZRP a mizat întotdeauna pedezvoltarea internă atalentelor. Dintotdeauna amrecrutat și selectat avocațiresponsabili, determinați șiputernici. Avem încredere întineri și în capacitatea lor deadaptare și de inovare, deaceea, de cele mai multe ori,

ne alegem viitorii colaboratoriîncă de pe băncile Facultățilorde Drept sau imediat după cedevin avocați și ne implicăm încreșterea lor. Majoritateaavocaților coordonatori sauseniori din firmă și-au începutcariera la ZRP și au avut alăturicâte un partener care le-aghidat ascensiunea; una dintremarile noastre împliniriprofesionale este că auconfirmat și, la rândul lor, îșiasumă acum rolul deformatori”, a declarat CosminVasile, avocat asociatcoordonator.

Grupaj realizat de ana-Maria neagu

Echipa de drept penal a caseide avocatură Mușat &Asociații a câștigat definitivlitigiul în fața Înaltei Curți deCasație și Justiție în careLudovic Orban, președinteleprincipalului partid deopoziție, a fost acuzat de DNAcu privire la săvârşireainfracţiunii de folosire ainfluenţei în scopul obţineriiunor foloase necuvenite.Decizia de achitare pronuţatăde Înalta Curte de Casație șiJustiție este definitivă.Completul de 5 judecători arespins apelul DNA şi amenţinut decizia de achitaredispusă anterior de către unalt complet de la InstanţaSupremă.Acest succes se adaugănumeroaselor victoriiobținute de casa deavocatură Mușat & Asociațiiîn beneficiul clienților săi,

printre care și personalități ceocupa diverse funcții șidemnitați publice, senatori,deputați, magistrați, aleșilocali, care au fost, de-alungul anilor, reprezentați cusucces de firma de avocatură.Echipa Mușat & Asociațiiimplicată în acest litigiu a fostcoordonată de liviu togan,Partner. Din echipă au facutparte avocații adrianchirvase, Senior Associate șidoru schipor, Associate.“Suntem încântați de faptulca soluția pronunțată deinstanța de judecată a fost înfavoarea clientului nostru.Succesul obținut reprezintărezultatul implicării echipeiîntr-un litigiu complex caredurează de aproximativ doiani.”, a afirmat Liviu Togan,coordonatorul echipei dedrept penal din cadrul Mușat& Asociații.

zamfireScu racoți & PartnerS Promovează șaPte avocați

echiPa de drePt PenaL a caSei de avocatură mușat & aSociații oBŢine definitiv achitarea Lui Ludovic orBan într-undoSar de coruPție

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) câștigăpentru al cincilea an consecutiv premiul pentru „Firma deproprietate intelectuală a anului în România” - categoria Litigii*,în cadrul galei Managing Intellectual Property (MIP) organizată laLondra.

Managing Intellectual Property este o prestigioasă publicațieinternațională dedicată domeniului proprietății intelectuale. Înclasamentele publicate aferente anului 2018, NNDKP este peprimele poziții în domeniul litigiilor privind mărcile, precum și înprocedu rile de înregistrare a acestora.

Ana-Maria Baciu, partener și coordonator al practicii a declarat:”Dacă anul trecut spuneam că patru premii la rând reprezintă unrecord impresionant pentru orice practică de IP, acest al cincileapremiu consecutiv ne bucură enorm; pentru noi simbolizeazăsuccesul muncii noastre asidue. Suntem onorați de aceastărecunoaștere care ne motivează să fim conectați cu și alături declienții noștri, fără de care acest premiu nu ar fi fost posibil.Călătoria noastră continuă...”

Cosmina Simion, Partener în cadrul practicii de ProprietateIntelectuală a firmei, a ridicat premiul în numele NNDKPmenționând că "acest premiu reconfirmă sinergiile construite încadrul echipei noastre de avocați și consultanți în proprietateintelectuală a căror pasiune și dedicație se reflectă în muncadepusă zi-de-zi și în relațiile cu clienții".

*Începând de anul acesta, Managing Intellectual Property acordăpremiul pentru ”Firma de proprietate intelectuală a anului” ladoua categorii: Litigii și Proceduri de administrare.

nndKP - high five!firma anuLui în ProPrietateinteLectuaLă Pentru aL cinciLea an conSecutiv


interviuL ediŢiei

cătălin-radu Pavel,managing partner al

societății de avocaturăPavel, mărgărit și asociații:Suntem de părere că „estemai bine să previi decât să

tratezi”, astfel faptul căsuntem avocaţi specializaţi

atât pe consultanţă cât şi pelitigii, ne-a adus un plus de

valoare în fața cliențilornoștri și recunoașteri la

nivel internațional.Societatea de avocatură

Pavel, mărgărit și asociațiieste una relativ tânără, care

a obținut rezultateremarcabile în cei

doisprezece ani deexperiență ai avocatului

fondator cătălin-radu Pavel.rezultatelor profesionale

ale echipei de avocați Pavel,mărgărit si asociații,

coordonată de av. cătălin-radu Pavel, au fost

confirmate de cele maiprestigioase directoare

juridice din lume, precumLegal 500, care a poziționatsocietatea de avocatură în

topul clasamentului,excelând în arii de practică

precum corporate,commercial and m&a,

restructuring andinsolvency și real estate

and construction. artizanulacestui business este av.

cătălin-radu Pavel,partenerul fondator al

societății, care s-a lansat înconsultanța de business

încă din anii stagiaturii. văinvităm să aflați povesteacarierei sale și principiile

de management după carese ghidează, în interviul de

mai jos. ați intrat în Baroul București înanul 2005. ce v-a determinat săîmbrățișați profesia de avocat

ne concentrăm tot mai mult

pe zona de corporate, commercial and m&a


cătălin-raduPaveL


interviuL ediŢiei

și să înființați o firmă de avocatură?

Preocuparea pentru rigoare, atențiala detalii, dar și conceptul dreptate șiadevăr, m-au făcut să-mi doresc încădin adolescență să devin avocat. Dealtfel, pasiunea pentru rigoare,pentru studiu și aprofundare și deasemenea creație intelectualăștiințifică m-au determinat ca în anul2011 să încep și studiile de doctoratîn drept public.

În ceea ce privește cariera înavocatura de business, am demarat-o încă din anii de stagiatură. Eram peatunci avocatul unei mari firme ceactiva pe piața locală care, înschimbul serviciilor juridice, mi-auoferit un birou în cadrul unei clădiride birouri. Aveam proprii clienți, înspecial firme de construcții,dezvoltatori imobiliari și investitoristrăini, care derulau proiecteimobiliare de talie mare, respectivinvestiții de peste 100 de milioane deeuro. Era vorba despre proiecteambițioase, care implicau multeaspecte juridice în diverse arii depractică, de la revizuiri de contracte,opinii juridice, rapoarte de due-dilligence, până la acțiuni în instanță,acțiuni în revendicare, rezoluțiuni decontracte și antecontracte, litigii cuantreprenori generali, cusubantreprenori, acțiuni în daunecontractuale, asigurări de dovezi șinu numai, iar la finalizareaproiectelor imobiliare mă ocupam deînființarea asociației de proprietari acondominiului, a regulamentului deorganizare și funcționare și ulterior leofeream servicii de „day to dayconsultancy”. În calitate de avocatstagiar am avut ocazia să învăț și săpractic avocatura de business,studiind foarte mult, zile și nopți potspune pentru a dobândi experiența sipregătirea necesară gestionăriiproiectelor clienților. ulterior prin recomandări, acestorclienți li s-au adăugat firme de

construcții, retaileri, firme dinindustria grea și metalurgică,pharma, energie, producători interniși distribuitori atât interni cât șiinternaţionali, cărora le-am oferitconsultanță juridică, raportat lanevoile industriei din momentulrespectiv, precum și asistență șireprezentare în diverse litigii. Firmade avocatură s-a dezvoltat progresiv,respectiv în stagiatură biroul meu deavocatură avea doar un angajat, osecretară, iar în câțiva ani am ajuns lao echipă de 15 angajati, avocați șipersonal administrativ - este vorbadespre societatea de avocatură alcărei partener fondator sunt, PavelMărgărit și Asociații. Totodată încă din anul 2007, am avutoportunitatea să lucrez cu clienți dinrândul societăților aflate înprocedura insolvenței, carereprezentau provocări pentru unavocat de business. Pe atunci, eraudoar câteva dosare pe rolul Secției aVII – a, a Tribunalului București. Afost o experiență care mi-a folositextrem de mult în cadrul firmei pecare am înființat-o ulterior, în specialîn perioada de criză financiară, cândam avut de gestionat multe dosarede insolvență.

Către practica juridică m-a îndrumattatăl meu, care este profesoruniversitar, doctor în drept și autor almultor studii de specialitate. De la elam deprins rigoarea în studiu. Amvrut să adaug acestei moșteniri șilatura practică. Am avut încă de la ovârstă fragedă înclinații spre zonaantreprenorială și vroiam mereu săfiu la curent cu ce se întâmplă înlume, „să iau pulsul pieței”. Nu m-am desprins ca profesionistdintr-o casă de avocatură, nu provindintr-un „spin – off”, ci prin munca șipersuasiune mi-am creat propriaafacere timp de 12 ani. O partedintre principiile avocaturii debusiness, le-am deprins studiindprincipiile de organizare şi

funcţionare ale firmelor de avocaturădin Statele unite ale Americii. Înurmă cu 8-9 ani am studiatmanagementul firmelor deavocatură, ale cărui principii le-amaplicat și urmat în propria societatede avocatură. ulterior am cunoscut un redutabilprofesor universitar și doctor îndrept, Dl. Nicolae Mărgărit, alături decare am devenit partener însocietate și împreună cu care amdezvoltat societatea de avocatură.De asemenea, colaborăm împreunăîn diverse proiecte științifice.

cum este organizată echipa pe careo coordonați?

Organizarea societății are la bază unsistem piramidal de autorități șicompetențe, echipa fiind alcătuitădin parteneri, avocați seniori, avocaţiasociaţi, avocați juniori și personaladministrativ. Ca regulă generală,fiecare avocat are o listă de activitățide realizat, respectiv un „to do list”.Lista este actualizată zilnic cuactivități de efectuat astfel încât atâtavocații seniori cât şi echipa deconducere a societăţii, au conoștințăde gradul de încărcare al biroului.Suntem foarte atenţi în respectareatermenelor de livrare a lucrărilorcătre clienţii noştri, obiectivul finalfiind acela de a le oferi consultanţăjuridică peste asteptări. Deasemenea acordăm atențiedeosebită dosarelor și proiectelor pecare le gestionăm, respectiv nefocusăm pe soluționarea acestoraîntr-un timp optim și adoptămstrategii cât mai eficiente pentru aobține câștig de cauză.

În același timp, acord atențiedeosebită nevoilor echipei pe care ocoordonez. Dincolo de rigoarea ce seimpune în organizarea activitățiifiecărui membru al echipei, încurajezactivitățtile de team building șisocializare. De exemplu, avem o

Suntem foarteatenţi înrespectareatermenelor delivrare alucrărilor cătreclienţii noştri,obiectivul finalfiind acela de ale ofericonsultanţăjuridică pesteasteptări.”

La nivelulmediului debusiness existărelaxare fiscală,lucru apreciat dealtfel de cătreinvestitori. dacăar existastabilitate și lanivel politic,atunci apetitulpentru investițiiar fi și maimare.”


interviuL ediŢiei

„procedură” prin caresărbătorim fiecare caz câștigatîn parte. Mai mult, colegiiorganizează de ziua lor unmoment festiv, organizăm ieșirila diverse evenimente, atâtculturale cât și recreative. Nuam achiesat niciodată la ideeade a impune distanță întrecoordonator și echipă, dincontră – suntem apropiați ca șivârstă, preocupări, valori,suntem oameni pozitivi șiconsider că timpul petrecutîmpreună este unul de calitate șisolidifică echipa.

ce momente cheie au existat îndezvoltarea societății?

La momentul maturitățiisocietății a apărut și crizafinanciară, iar mulți clienți auînceput să aibă problemefinanciare. A fost pentru noi oprovocare de a deveni maibuni, pentru a putea continuaactivitatea în același ritm. Multefirme au intrat în insolvență șiam început să lucrăm peaceastă arie de practică și să nespecializăm și în insolvență. Aicimi-a fost de mare ajutorexperiența dobândită în anii destagiatură, când m-am ocupatde câteva firme intrate îninsolvenţă sau faliment. Cazurilede care ne-am ocupat îndomeniul insolvenței, în timpulcrizei, dar mai alesrestructurările de succes, aicăror artizani am fost, aucontribuit la consolidarearenumelui societății deavocatură. Astfel am ajuns ca înanul 2017, Legal 500, cel maiprestigios ghid de avocatură dinlume, să ne poziționeze pe locul2 în România, în domeniulRestructuring and Insolvency,alături de cele mai mari firmede avocatură de la noi. În

perioada crizei financiare ammuncit mult și ne-am specializatîn mai multe domenii precumrecuperări creanţe, litigii civile,administrative și nu numai. Amlucrat atât pe parte de dreptulafacerilor, respectiv Corporate,Commercial and M&A, cât șiDrepturi de autor, Citizenshipand Immigration, Pharma,Energie, Mining şi altele.

care sunt ariile de expertiză pecare mizați în următorii ani șice domenii intenționați săconsolidați?

Domeniile pe care le vomîncuraja vor urma tendințelecare există la nivelul mediului deafaceri, dar vom exploata șioportunitățile de business carese vor ivi. Cred că termenul de„consolidare” defineștemomentan mediul de businessde la noi. E adevărat, suntem înplin elan al economiei, însăfirmele poartă încă amprentacrizei financiare, care a trecut.Totodată, vedem tot mai multefuziuni și achiziții la nivelulpieței, realizate de investitori,private equity funds și alțijucători care doresc să îșiîntăreasca poziția pe piață. Deasemenea, există firme caredezvoltă o politică deexpansiune și care găsesc pepiața locală oferte de achiziție laprețuri convenabile.

Prin urmare, ca arii de business,am vrea să ne concentrăm totmai mult pe zona de Corporate,Commercial and M&A. Lucrămfoarte mult cu companiiinternaționale, listate la bursă,care fac achiziții pe piața locală.Pe zona aceasta de businessavem deja experiență în toateetapele procedurii de achiziție,atât de active cât și de părți

sociale, transfer de active,asocieri de tip „joint venture”,fuziuni sau divizări de societăţicu active mari, chiar și fuziuni cusocietăţi aflate în insolvenţă saufaliment, pentru care asigurămconsultanță juridică începând dela faza de due-diligence,realizarea contractelor devânzare-cumpărare, emitereade opinii juridice şi până la “dayto day consultancy”.Suntem avocaţi specializaţi pelitigii, am gestionat de-a lungultimpului dosare de litigiicomplexe. De asemenea,suntem specializaţi perecuperări creanţe, litigii îndomeniul proprietăţiiintelectuale, administrative şi nuîn ultimul rând civile.Practica exercitată atât în ariaconsultanței cât și a litigiilor ne-a ajutat să dobândim o imaginede ansamblu asupra proiectelorclienților și astfel săpreîntâmpinăm apariția unorsituații mai dificil de gestionatulterior. Suntem de părere că„este mai bine să previi decât sătratezi”, astfel faptul că suntemavocați specializați atât peconsultantă cât și pe litigii, ne-aadus un plus valoare în fațaclienților noștrii și recunoașterila nivel internațional.

Ne vom concentra și pe aria depractică „Citizenship andImmigration”. La ora actuală,suntem singura societate deavocatură de business dinRomânia care are avocaţispecializați în obţinereacetăţeniei române, în obţinereade permise de şedere pentruoamenii de afaceri străini, careinvestesc în România, saupentru cei care ocupă poziţiicheie de conducere în companiimultinaţionale, în România,fiind recunoscuți de Legal 500 în

zona de Corporate Immigration.De asemenea, ne dorim să fimtot mai implicați pe partea deRestructuring and Insolvency. Edrept că numărul firmelor careintră în procedura insolvenței ascăzut, dar ponderea acestoradin totalul companiilor rămâneuna considerabilă. Anul 2018 va include cel puțindouă momente cheie, care îmivin în minte acum. Mai precis înluna mai, va intra în vigoareregulamentul privind protecțiadatelor cu caracter personal, darva sosi și termenul limită pentrusoluționarea a zeci de mii dedosare de restituire aproprietății. Prin urmare, nevom concentra atât pe zona deconsultanță privind DataProtection, cât și pe partea delitigii care vizează restituireaproprietăților. Pe ambelesegmente avem deja personalspecializat și proiecte înderulare. Cred că fiind la fel de dedicați caşi până acum, vom reuşi săoferim clienţilor noştri, serviciipeste aşteptări, ca şi pânăacum. Ne mândrim cu faptul cămajoritatea clienților pe care îiavem au venit la noi pe bază derecomandări, iar gradul de clientretainer este de aproape 100%.

intenționați să faceți noirecrutări?

Ca societate de servicii deavocatură, avem mereudeschisă ușa pentruprofesioniști în domeniul juridic,avocati dedicați și careîmpărtășesc valorile noastre.Recrutăm constant, pentru a neextinde echipa, care de altfelcrește de la an la an. Suntematenți la gradul de încărcarepentru fiecare membru alechipei, astfel încât să existe


interviuL ediŢiei

întotdeauna un mediu de lucruarmonios.

ce strategie aveți pentru stimulareași fidelizarea angajaților?

Cred ca un mediu de lucru organizateste definit prin reguli clare șisisteme de evaluare eficiente, ce secaracterizează prin transparență șiprofesionalism. Fiecare membru alechipei își cunoaște atribuțiile șiprocedura de lucru, astfel încât înfuncție de performanțele obținute sebucură de bonusuri şi promovări.

Pavel, mărgărit și asociații s-apoziționat anul trecut pe primelelocuri în mai multe dintre topurilerealizate de directoareleinternaționale de profil. cât de multcontează aceste clasamente pentrudumneavoastră și pentru cliențiidumneavoastră?

Majoritatea clienților pe care îi avem,fie au venit pe calea recomandărilor,fie ne-au ales după ce ne-amcunoscut în diverse medii. Prezențaîn fruntea ierarhiilor realizate deaceste prestigioase directoareglobale de avocatură, nu fac decât să

întărească încrederea clienților însocietatea noastră, ale cărei rezultateau fost recunoscute, de altfel la celmai înalt nivel. În ceea ce ne privește,participarea la aceste concursuri afost un mod de a ne testacompetențele, iar rezultatele au fostextraordinare. Am reușit să concurăm de la egal laegal cu cele mai mari firme deavocatură din țară, cu peste 20 - 30de ani de experiență. Să fiinominalizat de cel mai prestigiosdirector juridic din lume, Legal 500,pe locul doi în România, în aria depractică Restructuring andInsolvency, pe locul patru, tot la nivelnațional în domeniul Real estate andConstruction și pe poziția a cincea înaria de practică Commercial,Corporate and M&A este un rezultatextraordinar, care ne-a bucuratfoarte mult. Celebrul director juridicLegal 500 din Londra, Marea Britanie,a acordat societății noastre deavocatură titulatura de „LeadingFirm” în România în anul 2017 -2018,iar mie mi-a acordat titulatura de„Leading Lawyer” tot pentruperioada 2017 – 2018, de altfel, am șiacordat un interviu în anul 2017,pentru celebra publicaţie londoneză.

De asemenea, societatea noastră deavocatură este recunoscută la nivelinternațional și de ghidul londonezInternational Financial Law Review,IFLR 1000 Financial and Corporate,care reuneşte cele mai bine pregătitesocietăți de avocatură din lume, înaria de practică Financial andCorporate, atât în 2017 cât și în2018, IFLR acordându-mi titulaturade „Rising Star” în domeniul RealEstate and Construction, Energy andNatural Resources și nu în ultimulrând M&A. Suntem totodată singurasocietate de avocatură din Româniarecomandată de directorulinternațional Global Law Experts dinLondra, în aria de practică DisputeResolution – avocați specializați înaria de practică litigii.

cum apreciați nivelul deconștientizare și gradul decunoaștere al managerilor româniîn privința regulilor și standardelorimpuse de Legea concurenței?

Din ce în ce mai mulți manageriapelează la serviciile noastre pentrua le proteja interesele în fațaconcurenței neloiale, pe care opractică alți jucători din piață. Credcă gradul de conștientizare la nivelulmediului de afaceri este unul adecvatnivelului de dezvoltare al economieilocale.În ce privește activitatea societățiinoastre de avocatură, pot spune căam reprezentat societăți dedimensiuni mai mici care riscau să fiepăgubite de mari jucători ce profitaude poziția lor dominantă, iar princonsilierea și reprezentarea oferită,am reușit să contracarăm acesteinițiative, și să facilităm încheiereaunor înțelegeri pe cale amiabilă, dincare ambele părți au avut decaștigat. De asemenea, am reprezentat maricompanii, care comercializauanumite produse pentru care erauunic distribuitor, companii ce au

Lucrăm foartemult cucompaniiinternaționale,listate la bursă,care facachiziții pepiața locală.”


interviuL ediŢiei

descoperit că alți jucătoriîncercau să introducă în piațăproduse similare. și aici amintervenit, reușind să stopămconcurența neloială.

cum percepeți apetitulinvestițional al cliențilordumneavoastră în anul 2018?

Apetitul pentru investiții cred căva fi în creștere în acest an,lucru care se reflectă și înactivitatea societății noastre.Până acum, în 2018 am finalizatdeja o tranzacție importantă, pecare o vom face publică încurând. Alte tranzacții la carelucrăm vor fi încheiate în primajumătate a acestui an.La nivelul mediului de businessexistă relaxare fiscală, lucruapreciat de altfel de cătreinvestitori. Dacă ar existastabilitate și la nivel politic,atunci apetitul pentru investițiiar fi și mai mare.

Piața serviciilor juridice treceprin transformări radicaledatorate reglementărilor totmai complexe, riscului crescutîn arii multiple, evoluțieieconomiei digitale și presiuniicontinue pentru reducereacosturilor. cum vedeți evoluțiapieței de avocatură dinromânia în acest context?

Transformările legislativemarchează toate domeniile debusiness. Din fericire, prinformație profesională, suntemcei mai în măsură să neadaptăm noilor cerinţe şimodificări. Ca practică de zi cuzi, orice firmă de avocatură estela curent cu noutățile legislativece apar. Dat fiind că suntem șiconsultanți și ajutăm multecompanii pe partea decompliance, ne vine destul de

ușor să ne trasăm nouă înșinereguli pentru a ne adaptaschimbărilor legislative dindomeniul consultanței juridice. Riscul aferent ariilor de practică,la care vă referiți, am încercat săîl diminuăm la minimum, prinfaptul că ne-am înconjurat deavocaţi profesioniști, care auoferit cele mai bune soluțiiclienților, astfel încât nu amavut clienți nemulțumiți. În ceeace privește riscurile informatice,am încercat să le contracarămprin încheierea unor contractecu firme de specialitate, care neasigură un mediu de lucrusecurizat, în special pe partea debaze de date și infrastructură,emailuri, comunicații, etc.Referitor la costuri: costurile defuncționare au rămas aceleași,sau au crescut chiar, pe măsuracreşterii necesităților firmei,pentru că mi s-a părut mereuimportant să păstrăm cele maibune condiții de lucru pentruechipă și o relație în condițiioptime cu clienții noștri. Nu ampromovat ca soluție scăderea de

costuri, ci am preferat săacoperim necesitățile financiarelărgind portofoliul de clienti. Ca o concluzie, aș spune căpentru noi schimbările în piațade servicii de avocatură debusiness au avut un efectpozitiv, le-am primit cudeschidere și nu cu aversiune șicred că acesta ar trebuie să fiemodul de abordare al firmelorde avocatură din acestdomeniu.

ce hobby-uri aveți? cum vărelaxați după o săptămânăintensă de lucru?

Printre pasiunile mele senumără călătoriile, îmi place sădescopăr locuri, oameni șiculturi noi. Când nu existătimpul necesar pentru un sejurîndelungat, este binevenit și uncity break. Aceste experiențeculturale noi m-au ajutat să mădezvolt ca om și s-auîntrepătruns cu alte pasiuni pecare le am, cum ar fi aceeapentru o alimentație sănătoasă.

La nivel gastronomic, amîncercat să preiau tot ce amgăsit bun în culturile cu care amintrat în contact: m-am inspiratdin dieta mediteraneană și amintrodus în propria alimentațiepește de captură, ulei și măslinede proveniență grecească și nunumai. Din cultura asiatică amales nucile de cocos,condimentele şi diverse feluri demâncare. Din cultura arabăprefer houmus, kafta, falafel șialte preparate culinaretradiționale. Pentru a-miîmbogăți cunoștințele dindomeniu, am participat chiar şila câteva conferințe de medicinăintegrativă. Sunt pasionat de lectură: îmiplace să studiez cărți dedezvoltare personală,marketing, management, dar șicărți de spiritualitate, etc.Aceste lecturi se îmbină perfectcu înclinația spre introspecție șimeditație.

Ca activități de natură fizicăpractic jogging, dar și schi șiînot, în funcție de sezon.Ca orice avocat de business, amdestul de puțin timp liber. Neocupăm de multe proiecte carenecesită un efort intens dinpartea mea și a echipei, zi de zi,oră de oră, așa că aceste sesiunide recreere nu sunt foarte dese,dar atunci când le organizăm,ajută la menținerea unuiechilibru între viața personală șicea de business, echilibru încare cred cu tărie.Per ansamblu sunt un ompozitiv și-mi place să cunoscoameni asemeni mie. Cred căasta m-a ajutat de-a lungulanilor să mă înconjor de oamenifrumoşi și sunt adeptul ideii căîn viață nimic nu este întâmplător.

Mircea Fica


inStituŢii

ați fost coordonator adjunct încomisia pentru elaborareaLegii nr. 8/1996 privinddrepturile de autor şidrepturile conexe, apoi ațicondus oficiul român pentrudrepturile de autor. cumapreciați activitatea orda înprezent? dar a organismelorde gestiune colectivă?

După ce am plecat de la ORDAîn anul 2000, am fost încadratăla Ministerul Justiţiei, unde încontextul atribuţiilor postului(administrarea convenţiilorinternaţionale, a relaţiilor şiprogramelor speciale decooperare internaţională îndomeniul justiţiei) am mai avutlegături cu domeniul dreptuluide autor şi cu ORDA, însă preapuţin.Abia după ce am fost numitjudecător la TribunalulBucureşti în 2003 şi s-au formatcompletele specializate deProprietate Intelectuală amreluat legătura cu domeniul,însă pe alt palier, având învedere că atribuţiile mele numai priveau administrareadomeniului (conform obiectuluide activitate al ORDA), ci suntreprezentate de soluţionarealitigiilor intervenite între titulariide drepturi (cei mai mulţireprezentaţi de organismele degestiune colectivă) şi terţi

utilizatori sau terţi acuzaţi căîncalcă drepturile acestora. În unele litigii a fost chematăsau a intervenit şi ORDA, aşaîncât activitatea acestuiorganism guvernamental ca şicea a OGC-urilor am observat-odoar din această perspectivă,neavând cunoştinţă de toateaspectele activităţii lor.

considerați că se mai impunanumite modificări/actualizări ale Legii 8 /1996,ținând cont de evoluțiatehnologică și de impactul

internetului asupra activitățiituturor titularilor de drepturi?

Proiectul de modificare a legiinr.8/1996 privind dreptul deautor şi drepturile conexe a fostdeja supus aprobării Parlamen -tului şi probabil că foartecurând va intra în vigoare. Dincâte ştiu, modificările la legevizează printre altele aspectelegate de organizarea,funcţionarea şi activitateaorganismelor de gestiune adrepturilor, menite să asiguretransparenţa activităţii lor şi

posibilitatea membrilor de acontrola modul de colectare şirepartizare a sumelor provenitedin drepturi. Astfel, se prevede posibilitateaalegerii între gestiuneaindividuală sau colectivă adrepturilor, se prevede obligaţiaOGC-urilor de publica pe site-urilelor informaţii privind veniturile,comisioanele, reţinerile etc. Seprevede, de asemenea, posibi -litatea ca autorii să încredinţezegestiunea drepturilor lor cătreentităţi de gestiune indepen -den te, având forma de orga ni -zare a unor societăţi comerciale,urmând ca raporturile dintreacestea şi autori să fiereglementate prin contract. Din forma actuală a legii s-aeliminat procedura arbitrajului,criticată de toate părţileimplicate, aceasta fiind înlocuităcu procedura medierii, lăsândposibilitatea părţilor să apelezela instanţă dacă nu reuşesc săcadă de acord asupra metodo -logiilor propuse spre negociere.În fine, o altă noutate impor tantăse referă la reglemen tarealicenţelor multiteritoriale,privind drepturile de autor asupraoperelor muzicale pentru utili -za rea online pe piaţa internă.

din anul 2003 suntețiJudecător la Secţia a iii-acivilă a tribunalul Bucureşti,

Beneficiarii Legii 8/1996 nu-și cunosc drepturileinterviu cu conStanța moiSeScu, Judecător, Secţia a iii-a civilă, tribunalul Bucureşti


inStituŢii

unde se soluționează dosarele deproprietate industrială și celeprivind drepturile de autor. înaceastă perioadă ați avutposibilitatea să vedeți ce companiiîși protejează mai bine mărcile,brevetele și invențiile. existădiferențe în modul de abordare șide înțelegere a importanței acestuisector între companiile multina -ționale și firmele românești?

S-ar putea să existe unele diferenţeîn modul de abordare şi deînţelegere a importanţei drepturilorde proprietate intelectuală întrecompaniile multinaţionale şi firmeleromâneşti, având în vedere că, deexemplu, marile companii audepartamente specializate de PI, iarcompaniile mai mici din România nuse preocupă aşa de mult să-şiasigure protecţia bunurilorincorporale de felul drepturilor de PI,devenind conştienţi de acest faptabia când se confruntă cu situaţii deîncălcare a drepturilor din parteaterţilor, deşi mulţi consilieri înProprietate Industrială încearcă săprevină astfel de situaţii, sfătuindu-şiclienţii să-şi înregistreze mărcile,desenele industriale, să obţinăbrevete de invenţii etc.Situaţia este mult mai gravă îndomeniul dreptului de autor şi aldrepturilor conexe, unde titularii dedrepturi persoane fizice (autori deopere scrise, autori dramatici sau demuzică, autori de scenarii, de film,autori de opere de artă plastică,artişti interpreţi sau executanţi etc.)nu ştiu ce drepturi le conferă legea,iar dacă nu sunt membri la unorganism de gestiune colectivă nupot exercita anumite drepturi legale,a căror exercitare se poate faceconform legii doar colectiv (deexemplu dreptul de radiodifuzare,de comunicare publică, dreptul deretransmitere prin cablu, dreptul laremuneraţie privind copia privată etc.). Artiştii interpreţi se mulţumesc să

semneze un contract cu unproducător, pentru realizarea uneiopere audiovizuale de exemplu,având în minte doar dreptul defixare a prestaţiei sale, pentru careeste remunerat în cadrul realizăriioperei audiovizuale, însă prin acestecontracte artistul cesionează şi altedrepturi, prestaţia sa fixată putând fiutilizată în diverse modalităţi,ulterior, fără ca artistul să bene -ficieze de pe urma acestor utilizări.De aceea este nevoie de asistenţaunui avocat specializat în domeniu.

ce-i sfătuiți pe managerii românicare încă nu conștientizeazăimportanța protejării mărcilor,brevetelor, desenelor etc. șiapelează la experți/ consultanțiexterni doar în cazuri extreme?

Aşa cum am răspuns la o întrebarede mai înainte, chiar dacă nu estecazul ca orice companie să-şiînfiinţeze un departament specializatîn PI (cazul marilor companiiinternaţionale, care au un portofoliufoarte mare de mărci, design etc.),societăţile române pot apela lacolaborarea unui consilier în PI caresă le explice de ce este important să-şi înregistreze mărcile, desenele etc.şi care pot să-i reprezinte în acestscop în faţa autorităţii naţionale (OSIM) sau în faţa autorităţiieuropene (EuIPO), care să le expliceavantajele acestor demersuri,putând evita situaţiile conflictuale,iar atunci când nu le pot evita vorbeneficia de asistenţă de specialitateîn faţa instanţei sau în faţa OSIM.

totodată, ați putut vedea la lucruavocații specializați în proprietateindustrială. ce ne puteți spunedespre nivelul acestora depregătire, expertiză și tenacitate?cum a evoluat numărul de dosare șigradul lor de complexitate? din cesectoare economice provin celemai multe dosare?

Consilierii în Proprietate Industrialăcare reprezintă societăţi române saustrăine în instanţă în litigiile de PI nusunt foarte mulţi, dar cei mai mulţisunt foarte experimentaţi şi foartebine pregătiţi. La TribunalulBucureşti se prezintă foarte rarconsilieri în PI din provincie, deşilitigiile având ca obiect decăderea şianularea a mărcilor sunt încompetenţa doar a TribunaluluiBucureşti, deci titularii de drepturidin toată ţara sunt nevoiţi să for -muleze cereri la Tribunalul Bucureştisau sunt chemaţi în judecată laaceastă instanţă în acele cauze.În ce priveşte avocaţii specializaţi înPI, aceştia sunt de asemenea foartepuţini la număr, deşi specializarea îndomeniu este obligatorie, pentru aevita situaţiile hilare, în care avocaţiiconfruntaţi pentru prima dată cu astfelde cauze invocă excepţii inedite sausolicită probe nepotrivite.Dosarele de PI au un grad mare decomplexitate (10), conformmăsurătorilor oficiale, iar numărullor a crescut vertiginos din 2004, dela 14-15 dosare pe un complet într-oşedinţă, la 45 sau chiar 70, deşi treisferturi din acestea sunt reprezen -tate de litigii în care OGC-urilechemă în judecată diverşi utilizatori,pentru ca instanţa să-i oblige la platadrepturilor de autor sau adrepturilor conexe conform legii. A doua categorie de dosare, canumăr, sunt cele care au ca obiectcontestaţiile împotriva hotărârilordate de comisiile pentru mărci,desene/ modele industriale saubrevete din cadrul OSIM, dosareavând ca obiect contrafacereamărcilor, anularea mărcilor şi maipuţin decăderea din drepturi,dosarele având ca obiect anulareanumelui comercial, anulareanumelui de domeniu şi mult maipuţine cele care au ca obiectanularea unui brevet de invenţie.Există cauze care privesc încălcareadrepturilor de autor din domeniul

experţii judiciaridin domeniulproprietăţiiindustriale sunt,din păcate, foartepuţini la număr şilista nu se maicompletează deani buni.”

autorii de operescrise literare,ştiinţifice ş.a. nucunosc că legeale recunoaştedreptul la oremuneraţiepentru copiaprivată, pentrucomunicarepublică,împrumut,închiriere etc.”


inStituŢii

operelor scrise, filmului,arhitecturii, sau cauze care sereferă la protecţia portretului.Nu am o statistică privindsectoarele economice din careprovin cauzele respective, însăcele mai multe societăţiimplicate în dosarele de PI suntsocietăţi române sau străine dindomeniul producţiei sausocietăţi care comercializeazădiverse produse, multe com pa niistrăine părţi în aceste cauzefiind proprietari de mărci notorii.

aproape două milioane dincetăţenii ue care lucrau în2016 în domeniul culturii erauartişti şi scriitori, din careaproximativ jumătate (48%)erau liber profesionişti. înromânia, doar 1,6% dintreangajaţi lucrau în sectorulculturii în 2016, comparativ cuo medie de 3,7% la niveluluniunii europene. cum comentați?

Domeniul culturii este slabreprezentat la noi, probabilpentru că investiţiile îndomeniu sunt minime, iar ceicare activează în acest domeniunu sunt retribuiţi foarte bine (personalul Ministerului Culturii,al instituţiilor de spectacole deorice fel, al muzeelor, cine ma to - gra felor, studiourilor de film ş.a.).Cei care nu au semnat uncontract de muncă şi care nu audat „lovitura” cu o carte sau unrol într-un serial de succes seluptă din greu să câştige decentde pe urma activităţii lorcreative în România, chiar dacăvaloarea lor este comparabilăcu a celor din alte ţări.

există o serie de artiștiinterpreți și executanți carenu-și încasează (sau încaseazădoar parţial) drepturile deautor cuvenite. cine poate face

educație juridică și fiscală înacest domeniu?

Artiştii interpreţi sauexecutanţi, aşa cum am arătatmai înainte, nu-şi cunoscdrepturile, aşa cum nici autoriide muzică, sau autorii de artevizuale plastice nu le cunosc (deexemplu cu privire la dreptul desuită). Autorii de opere scriseliterare, ştiinţifice ş.a. nu cunosccă legea le recunoaşte dreptulla o remuneraţie pentru copiaprivată, pentru comunicare pu -blică, împrumut, închiriere etc.. Soluţia este ca respectivii autorisă devină membri la societăţilede gestiune colectivă şi săsolicite sumele de bani care li secuvin proporţional cu utilizărileoperelor sau prestaţiilor lor, iarîn măsura în care nu sunt mul -ţumiţi de colaborarea cu acestesocietăţi şi sunt de părere căsumele repartizate sunt încuantum prea mic, pot acţionaîn judecată aceste societăţi.

realizarea unui act de justiţiede calitate presupune

alocarea timpului minimnecesar studierii cauzelor,analizării problemelor de dreptşi a legislației în continuămodificare, iar nu pronunțareaunor soluții ce pot fi afectatede inadecvarea condițiilor delucru, de lipsa de timp șisupraîncărcare. cum apreciațicondițiile de lucru actuale îninstanțele din românia?

Condiţiile de lucru actuale nusunt cele mai bune, dar nici celemai proaste, cel puţin în ce măpriveşte. Din fericire beneficiezde un birou cu ferestre şi decicu lumină naturală, însăconfortul se opreşte aici, pentrucă din păcate suntem departede ziua în care judecătorii vorintra în mai puţine şedinţe şi cumai puţine dosare şi vorbeneficia de colaborarea unuigrefier care să nu mai lucreze şicu alţi judecători. Cât despre un secretar pentrufiecare judecător, aşa cumexistă în alte ţări din Europa,nici nu poate fi vorba. Este greude imaginat, de exemplu, că un

judecător care a pronunţatpeste 200 de hotărâri (în fond,apel şi recurs) în perioadaseptembrie – decembrie 2017,să poată şi redacta în timpullegal prevăzut hotărârile, fărămari întârzieri, de care bineîn -ţeles este ţinut răspunzător.

cum percepeți pregătireaexperților judiciari din do -meniul proprietății industriale?

Experţii judiciari din domeniulproprietăţii industriale sunt, dinpăcate, foarte puţini la număr şilista nu se mai completează deani buni. Cei care activează suntîn general bine pregătiţi, însălipsesc experţi care să aibă şialte specializări decât cele dejaexistente.

cum decurge o zi de lucrunormală pentru dumnea -voastră? ce faceți în timpulliber?

O zi de lucru normală sepetrece la instanţă, undetrebuie să pregătesc şedinţa dinsăptămâna respectivă, care încel mai fericit caz durează o zi,sau două, dacă este vorba de oşedinţă de apeluri şi recursuri. În zilele în care nu pregătesc oşedinţă sau nu intru în şedinţă,mă străduiesc să redactezdosare, iar pentru unele timpulalocat este foarte lung ( maiales dosarele de fond). După program ( la 17,00 sau18,00) dacă nu merg directacasă, mă opresc în oraş pentruun film, o piesă de teatru, sauo cafea cu prietenii. Niciodatănu omit să mă uit la TV seara (laserialele mele preferate sau laun film), iar înainte de culcarecitesc măcar o oră.

Mircea Fica


LegaL magazin

cum vi s-a părut anul 2017, dinpunctul de vedere alrecuperării, de cătreantreprenori, a creanțelordebitorilor. ce problemeprevizionați pentru anul 2018,pe acest segment?

În linii generale, gradul desolvabilitate al debitorilor, peparcursul anului 2017, a fostsimilar cu cel din anul anterior,2016, prezentând totuși oușoare scădere spre sfârșitul

anului. Din punctul nostru devedere, în general, cu câtdemersurile de recuperare acreanțelor se plasează maiaproape de termenul scadenței,șansele efective de încasaresunt mai mari, deoarece ointervenție promptă punedebitorul în gardă asuprariscurilor pe care întârzierea laplată le implică și cresc șansele,chiar, a continuării colaborăriidintre creditori și debitori. Cucât demersurile de recuperare

intervin la o perioadă maiîndelungată de timp de lascadență, pericolul ca debitorulsă acumuleze și alte datoriicrește, iar solvabilitatea să sediminueaze.Pentru anul 2018 apreciem căprocesul de recuperareefectivă a creanțelor se vaîngreuna deoarece asistăm la ocreștere a inflației, lainstabilitate în mediul deafaceri, provocată demodificările legislative

intervenite la sfârșitul anuluitrecut și, de ce nu, defrământările sociale cu careRomânia se confruntă.În acest context, recomandăm omai mare atenție în analizasituației financiare apartenerilor de afaceri, anteriorperfectării contractelor. Iar dinpartea consumatorilor, înspecial a persoanelor fiziceinteresate de accesareacreditelor, o sporităresponsabilitate financiară.

Procesul de recuperare efectivă a creanțelor se va îngreunainterviu cu criStina cornaci, director general, avestis international


LegaL magazin

Societatea pe care o conduceți s-aimpus ca una dintre cele maiputernice din sectorul recuperăriibunurilor și a creanțelorcomerciale. cum a luat nașteresocietatea avestis?

Am fondat societatea în anul 2010,punând în practică un vis personal,antreprenorial, mai vechi, de aconcepe un sistem nou derecuperare integrată a creanțelor,dar și de repunere în posesie abunurilor mobile (cum ar fi bunurilede leasing, bunurile mobile și imobileipotecate, bunurile asupra carora suntinstituite măsuri asigurătorii etc.).M-am definit mereu ca un om alconstrucției, ambițioasă și tenace.Am beneficiat de studii universitareextinse, axate atât pe disciplinelejuridice, cât și pe cele economice. Deasemenea, și experiența acumulatăanterior, atât ca salariat, dar și caantreprenor, m-a făcut, în anul 2010,să mă simt pregătită să mă implic pedeplin în crearea și dezvoltareaconceptului mai sus menționat. Scopul societății Avestis esterealizarea obiectivelor încredințatede clienți, într-un termen cât maiscurt (maximum 60 de zile de laînregistrarea dosarului), a încasăriicreanțelor, respectiv a preluăriiposesiei bunurilor, de către cliențiinoștri. Dosarele pe care nu reușim săle soluționăm pe cale amiabilă suntsupuse unei proceduri contencioasece conduce la o soluționarefavorabilă, într-un timp rezonabil.

cu ce profesioniști (societăți deavocatură/ birouri notariale /birouri de executori judecătorești /evaluatori etc.) colaborați permanent?

Prin colaboratorii cu care alegem sălucrăm urmărim, în principal, săcontractam și să menținemactivitatea cu profesioniști dedicați,ambițioși, profund implicați înproblemele clienților. Desigur,

pregătirea profesională solidă este ocondiție sine-qua-non, dar nu estesuficientă, din punctul nostru devedere, pentru o colaborare fructuoasă.Contează foarte mult condițiaumană a colaboratorilor noștri,empatia pe care aceștia trebuie să osimtă față de preocupările cliențilornoștri, aptitudinea lor de a se aplecacu înțelegere asupra dificultăților cucare clienții noștri se confruntă.Numai înțelegând pe deplinproblemele unui client și punându-teîn locul său poți identifica soluțiilecele mai eficiente de rezolvare achestiunilor ce îți sunt încredințate.

cum a evoluat în ultimii ani solu țio -narea dosarelor pe cale amiabilă?

În ultimii aproximativ 6 ani,soluționarea pe cale amiabilă achestiunilor ce țin de recuperareacreanțelor a cunoscut o descreșteresemnificativă, care, în opinia mea,este cauzată de mediatizarea din ceîn ce mai mare a litigiilor derivate dinneexecutarea obligațiilor financiare. Ca și conduită generală, debitorii,persoane fizice ori juridice, suntfoarte atrași de perspectiva susținerii

proceselor, pe termen mediu și lung,fără să conștientizeze sau săaproximeze costurile totale la carese angajează pentru a susțineasemenea litigii. Pe de alta parte,negocierea unei tranzacțiiextrajudiciare pentru a preveni sau aînchide în fază incipientă un litigiuprezintă avantaje pentru ambelepărți, deoarece, chiar dacă, poate,niciuna dintre părți nu își realizeazăintegral interesul urmărit, totușidirecționează mai mult resurselefinanciare spre achitarea datoriilordecât spre plata, prioritară, adiferitelor cheltuieli (onorariiavocați, taxe de timbru etc.). Medierea continuă să nu fie suficientpopularizată, și, de multe ori,asistăm la o luptă a orgoliilor întrecreditori și debitori, în loc să rezolvămîn mod pragmatic divergențele.

cum a decurs procesul executărilesilite în ultima perioadă? care suntprincipalele motive pentru care numai puteți recupera bunurile?

Nu putem afirma că nu mai putemrecupera bunurile, evoluția pe acestsegment fiind, aproximativ, liniară.Dimpotrivă, am putea considera că,spre sfârșitul anului trecut, amobservat o ușoară creștere arepunerii în posesie a activelor decătre societățile de leasing. Astadeoarece unii utilizatori, în specialpersoane juridice, care s-auconfruntat anul trecut cu dificultățifinanciare, au optat pentru întreru -perea anticipată a contractelor deleasing, întrerupere privită ca omăsură de restructurare a activitățiiși de diminuare a pasivului.

care este durata medie a litigiilorcare privesc activitatea derecuperare a bunurilor?

Durata litigiilor este similară, chiardacă privesc recuperarea de bunuriori de creanțe. Influența majoră

recomandăm omai mare atențieîn analiza situațieifinanciare apartenerilor deafaceri, anteriorperfectăriicontractelor.”

Problemele cucare neconfruntămderivă dininterpretareasubiectivă a legiiși de punerea saîn practică, într-un mod eficient,nu din lipsă dereglementare.”


LegaL magazin

asupra prelungirii termenului desoluționare a unui litigiu o au, înprimul rând, incidența viciilor înprocedura de citare a părților,excepțiile pe care acestea leinvocă și amplitudinea probelor. Durata „normală” a unui litigiucare parcurge ambele fazeprocesuale (fond și apel saurecurs), aplicabile în domeniulrecuperărilor, este de 18 luni,aproximativ. Cu toate acestea,avem litigii având ca obiectcontestații la executare (litigiucare, conform normelor Coduluide procedura civilă, ar trebui săse soluționeze cu celeritate,care au început în anul 2012 șis-au soluționat, până în prezent,doar în fond, fără să fie, încăredactată sentința de cătrejudecător, și fără ca litigiul să fifost vreodată suspendat în ceiaproximativ 6 ani.Concluzionând, putem estima omedie de soluționare a litigiuluica fiind în jur de 24 luni.

Pentru ca activitatea derecuperare să aibă succeseste nevoie de concursuleficient al organelor statului.ce recomandări aveți în acestsens?

În domeniul recuperăriibunurilor de leasing ne dorim omai mare înțelegere din parteaautorităților, în principal aorganelor de cercetare penală.Deoarece, atunci când dreptulde proprietate asupra unui bunaparține creditorului care apierdut numai posesia (mă referîn special la societățile deleasing), organele statutuluisunt datoare să acorde totconcursul creditorului pentruaparărea dreptului său deproprietate. De multe ori, deși formulămplângeri penale pentru

săvârșirea infracțiunilor de abuzde încredere ori înșelăciune șidemonstrăm foarte concretîntrunirea tuturor elementelorconstitutive ale infracțiunilorrespective, nu obținem soluțiifavorabile. Fiind motivat defaptul că respectivele fapte nuar prezenta un grad de pericolsocial corespunzator uneiinfracțiuni, iar societățile deleasing se văd în imposibilitateade a își recupera activeestimate chiar la sute de mii deeuro.

totodată, este nevoie dereglementarea activității derecuperare și a profesiei derecuperator. ce semnale avețiîn acest sens?

Din punctul meu de vedere, nuconsiderăm că ar fi nevoie de olegislație specifică, pentruactivitatea de recuperare, ori de reglementarea uneiprofesii de „recuperator”. Ci,mai degrabă, de aplicarea, înmod eficient și prompt alegislației în vigoare care estesuficient de clar detaliată.Problemele cu care neconfruntăm derivă dininterpretarea subiectivă a legiiși de punerea sa în practică,într-un mod eficient, nu dinlipsă de reglementare.

valoarea datoriilor comercialeînregistrate de companiileromâneşti a depăşit, în 2016,nivelul de 306,6 miliarde de

lei, sumă cu aproape 100 demiliarde de lei mai mare decâtîn 2009 (213,3 miliarde lei).Peste 400.000 de firmeînregistrau / înrergistreazădatorii comerciale. credeți căacest fenomen se vaperpetua?

Din păcate, da, cred că acestfenomen se va perpetua, iarpasivul companiilor se va măriîn perioada anului viitor,deoarece, așa cum ammenționat anterior, România seconfruntă cu o creștere ainflației, instabilitateguvernamentală și legislativă.Din păcate, perspectivele anuluiîn curs nu sunt optimiste,analiștii economici avertizând,în mod constant, mediul deafaceri asupra adoptării uneiconduite cât mai prudente fațăde eventualele intenții, aleacestora, de extindere.

cum apreciaţi condiţiileoferite investitorilor locali şistrăini de către administraţialocală şi de către executiv?

Administrația locală și centralădescurajează, în prezent,investitorii, atât cei locali, cât șicei străini. Instabilitatea majorăîn domeniul legislației fiscaleface, aproape, imposibilăopțiunea investitorilor de aîntocmi un plan de afaceri petermen mediu și lung, învederea menținerii unor afacerisau a extinderii.Nu doresc să închei într-o notăpesimistă, însă consider că, dinpunct de vedere antreprenorial,este întotdeauna de preferat opolitică prudentă, pentrumenținerea solidității uneiafaceri.

Mircea Fica

organizează conFerința

13 iunie 2018ediția a iv-aPaLatuL camerei de comerț și induStrie BucureștiauLa caroL iSTR. ION GHICA, NR. 4, SECTOR 3, BuCuREșTI

mediuL de afaceri

SuB LuPa conSiLiuLui

concurenței


LegaL magazin

Piața de management acreanțelor este extrem decompetitivă în românia. cerezultate a avut debt collectionagency în anul 2017? care aufost principalii clienți?

Sectorul în care activăm esteîntr-adevăr competitiv, însă noicredem cu tărie în beneficiileunui mediu de afacericompetitiv, bazat pe criteriisănătoase și cu respectareacadrului legal în vigoare înfiecare gând și acțiune pe carele avem. Competiția așa cumam descris-o mai sus este ceeace ne face mai buni astăzi fațăde ieri. Suntem atenți lamișcările pieței și învățăm dinexperiențele noastre. Facemparte dintr-un grup decompanii cu sediul în Norvegiași cu reprezentanțe în 21 dețări din Europa. Acest lucru neoferă avantajul de a avea accesla bune practici din alte statedin regiune. Colaborămîndeaproape cu celelaltecompanii din grup, cu careîmpărtășim valori sănătoase debusiness. Viziunea B2Holding

este de a construi relațiidurabile pe termen lung,bazate pe încredere șicorectitudine, cu toți clienții șipartenerii noștri de business.Suntem într-un business carese rotește în jurul oamenilor șinevoilor lor și acest lucru esteceea ce noi avem în vedere întot ceea ce facem.În business-ul nostru, cliențiisunt de fapt persoanele fizice cucare colaborăm pentru a lesusține cu multiple soluțiipentru achitarea datoriilor pecare le au, în măsuraposibilităților și a dorințelor lor.Dacă însă ne referim lapartenerii noștri de business, șianume companiile de la careachiziționăm pachete decreanțe, aceștia activează cupreponderență în zona financiarbancară, non-bancara și în zonade telecomunicații.Rezultatele noastre de businesspe 2017 au fost foarte bune,întrucât am decis să neextindem mărimeaoperațiunilor față de anulprecedent. Dacă la finalul anului2016 aveam un număr de 78 de

angajați, în 2017 am avut oechipă de 130 de oameni.

cum a decurs anul trecutprocesul de colectarejudiciară și extra-judiciară acreanțelor avute în portofoliulcompaniei dumneavoastră?

În 2017 am dezvoltat operațiunilenoastre, lucru care ne-a permissă fim și mai mult la dispozițiaclienților noștri cu dificultăți laplată. Prioritatea principalăpentru noi este de a oferi soluțiipersonalizate luând în calculsituația individuală a fiecărui om.Eșalonările la plată, flexibili tateîn planurile de rambursare, înțe le -gerile de plată sunt unele dintrecele mai folosite modali tă ți de arăspunde la nevoile oamenilorpentru a stinge datoriile lor.

ce obiective aveți pentru anul2018?

Pentru noi 2018 este un an alconsolidării, după ce în 2017 amcrescut foarte mult. și, desigur,ca în orice business, suntematenți la oportunitățile care apar

în piață. Acolo unde acesteoportunități se întrepătrund cuviziunea noastră suntemdeschiși să le îmbrățișăm.

cu ce profesioniști (cabinete şisocietăţi de avocatură, birouride executori judecătorești,evaluatori, traducători, agențiide detectivi etc.) colaboraţiconstant?

În cadrul DCA avem o diviziejuridică foarte puternică formatădin profesioniști extraordinaride care suntem foarte mândri.Colaborăm în plan extern cufoarte multe birouri de executorijudecătorești din toată țara și cumai multe case de avocatură, înfuncție de situație. Ne alegemcu foarte mare atenție partenerii,evaluând întotdeaunastandardele și etica de practicăa fiecărui potențial partener.

cum percepeți actualalegislație privind regimul fiscalal vânzării de creanțe bancare?

Suntem foarte îngrijorați demodificările legislative din acest

2018 este un an al consolidăriipentru dca

interviu cu dimana vLaeva, director general, debt collection agency


LegaL magazin

sector, dar totodată ne păstrămîncrederea în legiuitori că vorlua cele mai bune decizii.Anticipăm că populația va fi înprimul rând afectată, din cauzafaptului că rambursarea șiposibilitatea îndepliniriiobligațiilor contractuale cuprivire la creditele scadente dela bănci și IFN-uri vor deveni maipuțin flexibile. Spre deosebire de creditareabancară sau cea obținută de laIFN-uri, companiile specializate,al căror obiect principal deactivitate este tocmai acela deachiziție, administrare,monitorizare și colectare acreanțelor, evaluează individualsolvabilitatea fiecărei persoanefizice debitoare și propun unplan mai flexibil de rambursare,fie prin amânarea termenului deplată, fie prin oferirea unorstimulente de plată în cadrulcampaniilor de promovare.Înghețarea cesiunilor de creanțedin credite și facturi de teleco -municații / utilități va adâncirata de sărăcie a României.Astfel, populația nu va maiputea să își reducă datoriilecurente din credite sau facturi.O astfel de abordare comercialăva avea în final un efect negativși asupra creșterii economice,întrucât persoanele fizice nu vormai avea abilitatea de a accesacredite noi, ceea ce va conducela reducerea consumului și ainvestițiilor, dar și lainfluențarea deciziilor băncilor /IFN-urilor fie de a nu maicredita, fie de a oferi finanțarela costuri mai mari.De asemenea, proiectele de legiproduc consecințe negativeindirecte pentru toți ceilalțiconsumatori/clienți, în sensul încare veniturile obținute de bănciprin cesiunea de creanță șiindirect prin îmbunătățirea

comportamentului de plată vordispărea, crescând substanțialcostul cu sumele nerecuperateși cu provizioanele. Acestecosturi vor fi ulterior reflectateprin creșterea prețurilor șidobânzilor. Mai mult decât atât, alteproiecte de legi încurajeazăconsumatorii să nu-și maiplătească datoriile,comportament cu consecințegrave asupra întregii activitățieconomice și a investițiilor.Impactul asupra debitorilor debună credință va fi imediat șijustificat astfel: societățile decolectare creanțe, careachiziționează creanțe prinintermediul cesiunii de creanțe,acordă reduceri debitorilor,precum și eșalonări la plată,aceste societăți abordând înmod flexibil situațiile de neplatăși oferind soluții debitorilor,soluții posibile tocmai prinexistența unei marje de

discount între prețul de achizițieal creanțelor și valoareaestimată a fi recuperată. Consecințele neplății debitelorde către debitori le suportă defapt persoanele de bună-credință din România care, celmai probabil, vor fi nevoite săplătească dobânzi mai mari,comisioane mai mari lacontractarea creditelor pentrucă datoriile neplătite genereazănevoia de siguranță din parteabăncilor.

intenţionaţi să faceţi noiangajări în perioadaurmătoare?

Așa cum spuneam, 2018 este unan al consolidării pentru DCA șinu ne vom opri angajările undeeste cazul. Însă, luăm în calculîntreg contextul pieței, inclusivcel legislativ și fiscal. Suntemnevoiți să ne pregătim pentruorice scenariu.

ce investiţii realizaţi anualpentru pregătirea profesionalăa angajaţilor?

Este dificil să vă pot oferi o cifrăexactă, însă într-un business deoameni pentru oameni,calitatea și nivelul de pregătireal echipei sunt esențiale pentrubunul mers al companiei.

cum catalogați condiţiileoferite investitorilor locali şistrăini de către administraţiilelocale şi de către executiv?

Se poate mult mai bine șiaceastă opinie este împărtășităde orice om de afaceri, oriceantreprenor sau persoană fizicăautorizată. Cu toții știm căRomânia bate recordul la nivelde uE în ceea ce privește numă -rul de pași pe care o companietrebuie să-i urmeze pentru a seînființa. unul din elementelecheie pentru a stimula investițiileeste stabilitatea legislativă, careîn momentul de față este departede așteptările investitorilor. Eucred în continuare în marileoportunități pe care le areRomânia și consider că mediulde afaceri poate aduce multsucces. De aceea sper că vomavea și înțelegerea organelor deconducere ale țării în a stimulabusinessul pentru a contribui ladezvoltarea României.

cum apreciaţi calitatea actuluide Justiţie (tribunale, Judecătorii,curţi de apel, înalta curte decasaţie şi Justiţie), în 2018?

Noi nu suntem în măsură săpunem la îndoială actul dejustiție, însă, cred că împreună,companii și oameni, ne dorim ojustiție echidistantă.

Mircea Fica


oPinia SPeciaLiStuLui

P rezentul studiu îşidoreşte să aducă îndiscuţie aplicabilitatea

sau nu a instituţiei privilegiuluispecial şi/sau general instituitde către debitor în folosulcreditorului persoană juridicăprin raportare la dispoziţiileart. 2.338 şi 2.339 NCCcoroborat cu dispoziţiile art. 5pct. 15 din Legea nr. 85/2014privind procedurile deprevenire a insolvenţei şi deinsolvenţă ( în cele ce urmeazăCodul insolvenţei).

La data de 25.06.2014 a intratîn vigoare codul insolvenţei,care prin dispoziţiile art. 5arată care sunt noţiunile,definițiile unor termeni utilizaţide această lege printre care senumără şi definiţia creanţelorce beneficiază de o cauză depreferinţă.

Dacă prin dispoziţiile Legii nr.85/2006 legiuitorul a dat doar

o definiţie a creanţelorgarantate, prin dispoziţiile Legiinr. 85/2014 acesta a înţeles săclarifice textul de legeprecedent, căci încă de la bunînceput, deşi privilegiile existauşi în Vechiul Cod Civil, acesteaNu se regăseau printre criteriilecare arătau caracterul privilegiatal unui creditor diligent,beneficiar al unei astfel de clauzeprivind instituirea privilegiului.

Aşadar, suntem în situaţia unuiadevărat reviriment legislativ,fiind îndreptată o eroareprezentă pentru mulţi ani încuprinsul textului de lege, pecare legiuitorul a îndepărtat-o.

Aşa a apărut sintagma„creanţă beneficiară a uneicauze de preferinţă”, oformulare pe cât de utilă, peatât de cuprinzătoare, căci numai este îngrădit niciunuldintre actorii procedurii deinsolvenţă la a analiza în mod

exclusiv dacă există sau nugaranţii reale mobiliare oriimobiliare, ci se puneproblema existenţei oricărorcauze de preferinţă, respectivipoteci şi/sau privilegii1.

Această definiţie din CodulInsolvenţei trebuie să fieanalizată în concordanţă cudispoziţiile art 2.338 NCC carestabileşte privilegiul general,precum şi art. 2.339 NCC carestabileşte privilegiul special.

Atâta vreme cât legiuitorul astabilit prin dispoziţiile art. 5pct. 15 din Legea nr. 85/2014,faptul că o creanţă privilegiatăintră în categoria celor carebeneficiază de o cauză depreferinţă înseamnă că întreactorii procedurii insolvenţeisunt aplicabile normele legalece reglementează privilegiul.Orice altă concluzie ar face caacest articol să nu producăniciun efect.

Noul Cod Civil stabileşte caexistente două feluri deprivilegii: generale şi speciale;dacă pornim de la ideea căprivilegiul, ca noţiune generică,nu intră între cele caredefinesc creanţa beneficiară deo cauză de preferinţă a uneipersoane juridice, de vreme ceprivilegiul general nu estelimitat de niciun fel, acesta nuar putea produce efecte faţăde persoanele juridice, ceea cear însemna o îngrădirearbitrară a drepturilorpersoanei juridice.

Prin urmare, avem cucertitudine situaţia în care, înmăsura instituirii unuiprivilegiu general între douăsocietăţi comerciale, creditorulva fi înscris în tabelul decreanţe al debitorului cu ocreanţă privilegiată. Astaînseamnă că, în măsuraprezervării şi îndepliniriicondiţiilor de publicitate,

Privilegiul, cauza de preferință înnoul cod al insolvenței

articol de dragoŞ coSmin Sarău, managing Partner, Sarău și asociații

1 art. 5 pct 15 - creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de drepturi asimilateipotecii, potrivit art. 2.347 din codul civil, şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului ( subl. ns.), indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţgarant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturilecorelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel;


oPinia SPeciaLiStuLui

acesta va avea prioritate laîncasarea oricăror sume debani rezultate din valorificareaoricăror bunuri asupra căroranu au fost instituite garanţii,ori privilegii de către altcreditor şi înaintea îndepliniriiacestor formalităţi depublicitate.

Privind aplicarea instituţieiprivilegiului specialreglementat de dispoziţiile art2.339 ncc, acesta este gânditde către legiuitor ca producândefecte doar între persoanelefizice.

Cu toate acestea, persoanelejuridice pot utiliza aceastăinstituţie fiind necesar unacord expres al părţilor învederea instituirii acestuiprivilegiu, căci altfel ar însemnao îngrădire arbitrară şi lipsităde orice temeinicie a posibi -lităţii părţilor de a beneficia deefectul acestor norme legale.

Din redactarea art. 2.339 NCCs-ar desprinde ideea căprivilegiul special este aplicabilexclusiv persoanelor fizice, fărăposibilitatea ca acesta să fieaplicabil şi persoanelor juridiceprin stabilirea convenţională aunei derogări de la aceastăregulă.

ipoteza de la care pornim esteaceea prin care părţile auderogat în mod convenţionalde la limitarea aplicabilităţiiprivilegiului special exclusivpentru persoanele fizice şi, înconsecinţă au stabilit că acestprivilegiu se va aplica şipersoanelor juridice.

Normele analizate sunt denatură supletivă şi nu existăniciun text de lege care să

arate că nu se poate deroga dela acestea, iar o altăinterpretare ar duce la osituaţie absurdă în carelegiuitorul îngrădeşte în fapt şiîn drept, posibilitatea părţilorde a stabili convenţionalmodalitatea în care înţeleg săderuleze raporturile juridice.

Prin intervenţia sa, legiuitoruleste dator să prevadă cuexactitate impactul pe care-lare o constrângere alibertăţilor persoanelor şi, învirtutea caracteruluidemocratic al societăţiinoastre, să dispună înconsecinţă.

Orice ingerinţă de acest feleste şi trebuie să reprezinte oexcepţie, temeinic motivată defactori obiectivi, care săjustifice în orice momentaceastă limitare a libertăţilorrespective, pe câtă vreme,textul clamat de noi nu facereferire directă laimposibilitatea de a deroga şimai ales la sancţiunea derogăriide la aceasta, nu putem vorbide a veritabilă intervenţie înmanifestarea de voinţă apărţilor.

„O asemenea intervenţietrebuie să fie justificată deinterese cu totul excepţionale,deoarece, în principiu, oasemenea imixtiune esteincompatibilă cu regulilestatului democratic” – LiviuPop, Ionuţ-Florin Popa, StelianIoan Vidu – Drept civil|Obligaţiile, editura universulJuridic

Mai mult, pentru a putea vorbide o îngrădire a unui drept,această sancţiune ar trebui săfie expres prevăzută încuprinsul legii, astfel cum esteprevăzut în multe cazuri peparcursul Noului Cod Civil

astfel: art 1.277, art. 1.523 alin.4, art. 1.541 alin. 3, art. 1.588alin. 3, art. 1.594, art. 1.595,art. 2.087, art. 2.172, art.2.339alin 2, art.2.384, art.2.385,art.2.396, art.2.433, art. 2.440,art.2.459

Toate aceste articole de legearată cu exactitate care estesancţiunea eventualelorderogări convenţionale de laregulile stabilite de către lege.Mai mult, vă rugăm săobservaţi faptul că o astfel desancţiune există şi în cazularticolului 2.339 NCC care, laalin. 2 arată că nu există nicioposibilitate ca părţile să derogede la dispoziţiile privitoare laordinea prevăzută la alineatul1 al articolului clamat.

Aşadar, dacă legiuitorul ar fiavut în vedere restricţionareapărţilor din a deroga de laprezentele norme ar fiprevăzut sacţiunea ca atare, cinu s-ar fi limitat la a menţionadoar sancţiunea privitoare laordinea de preferinţă arătatăla alin 1 al acestui articol.

În concluzie, opinia noastrăeste aceea că instituţiaprivilegiului general se aplicăindiferent de calitateapersoanei: fizică ori juridică, iarprivilegiul special se aplicănumai în situaţia în care părţileau derogat în mod expres de lanorma de drept amintită.

Instanţele specializate înprocedura insolvenţei au datcâştig de cauză acestor opinii,fiind cu titlu de excepţie Curteade apel Craiova cea care nu aînţeles să dea creditoruluiposibilitatea de a beneficia deprivilegiul său stabilit conven -ţional cu debitorul acestuia.

instituţiaprivilegiului generalse aplică indiferentde calitateapersoanei: fizică orijuridică, iarprivilegiul special seaplică numai însituaţia în carepărţile au derogat înmod expres de lanorma de dreptamintită.”


conformitate

noi orientări în domeniul „eticii și conformității”(2)

orice schimbare de paradigmă vine la pachet nu numai cu o pereche de ochelari nouă, dar și cu oboseală și spasme oculare,

cu momente de vedere încețoșată sau, dimpotrivă, cu nevoia de a îți scoate cu totul ochelarii.

grupaj realizat de criStian ducu (centre for advanced research in management and applied ethics / european ethics & compliance association), în colaborare cu oana Bănățeanu și virgiL ovidiu tacu.

a m inaugurat în număruldin decembrie 2017 oserie de articole care

aduc în prim plan schimbărilemajore și tensiunile care aparodată cu acestea în domeniulEticii & Conformității. Așa cumspuneam și cu acea ocazie,singura șansă reală de a punebazele unui progres la nivelprofesional, dar șiorganizațional, este prindezbatere, prin testarea ideilornoi, prin deconstruirea celorvechi, prin analize complexe șicercetări empirice privindevoluțiile respective. Nuputem aștepta, ca de fiecaredată, acest dialog să neincludă și pe noi în virtuteaunei autorități pe care oreclamăm a priori.Profesioniștii înșiși trebuie săinițieze acest dialog, înainte ca

eventuale reglementări săapară pe agenda publică saupe cea a unor oficiali.

Spre deosebire de 2007, cândse lansau primele cursuri dinRomânia, dacă nu chiar dinEuropa, pentru Ethics &Compliance Officers, acumexistă la nivel național o masărelativ generoasă depracticieni, câțiva specialiști cuștate vechi și un bagajprofesional mai larg, dar și 5-6experți. Mai mult, acum seorganizează conferințe despecialitate -- unele mai bunedecât altele, ce-i drept --,workshop-uri, hub-uri, dar șiîntâlniri mai puțin formale,after-work. Cu alte cuvinte,premisele dialogului s-auschimbat. Oarecum.Ceea ce lipsește, nu doar

comunității profesionale dinRomânia, este depășirea stăriide „marginalitate”, dar și oprofesionalizare reală și multmai multe lecturi. Oameniicare lucrează în Conformitate,în Etică & Conformitate, în G-R-E-C-S (Governance, Risk,Ethics, Compliance,Sustainability) nu trebuie să fienoii birocrați, corporatebureaucrats. Deschiderea lordepinde în mod direct de ce șicât citesc aceștia, de câtstudiază/învață în modcontinuu, de cât depășesccondiția de simpli funcționariîn mediul corporativ.

Totodată, trebuie reafirmatfaptul că acest dialogreprezintă singura modalitateprin care comunitateaprofesională poate să-și

dezvolte acele valori șiprincipii etici care să o ghidezeîn evoluția sa. Iar acesteprincipii sunt esențiale nu doarpentru a determinacomportamente dezirabile laprofesioniștii aceleicomunități, ci și pentru adezvolta anticorpii necesari pentru noi toți ca să rezistăm unor tendințede a transforma foșticondamnați în „guru” înmaterie de Etică &Conformitate, așa cum seîntâmplă deja în SuA (a sevedea cazurile RichardBistrong, Airan Rashmi, sau, înalt domeniu, Jordan Belfort --„Lupul de pe Wall-Street”).

Textele din aceste grupajegăzduite de Legal Magazindeschid exact acest dialog.


conformitate

o nouă orientare a Programelor de conformitate: controlul exporturiloroana raLuca Bănățeanu, expert în corporate compliance (anti-corupție, concurență, Protecțiadatelor, Prevenirea spălării banilor, drepturile omului în business), Secretar general aleuropean ethics & compliance association

î n mediul privat,implementarea șidezvoltarea continuă a unui

program de conformitate,esteun demers necesar pe carecompaniile trebuie să îl facăpentru a se asigura că toateoperațiunile derulate deacestea respectă standardele,reglementările industriilor încare activează şi nu în ultimulrând, legile aplicabile.

Orientarea eforturilor dereglementare în diverse zone aadăugat gradual, portofoliuluistructurii de conformitate,domenii noi precum cel alprotecției datelor cu caracterpersonal, prevenirea spălăriibanilor, protejarea drepturiloromului, iar în urma scandaluluiDieselgate, a întețitpreocupările legate deconstruirea unui cadru de aînțelege și de a tine sub controlconformitatea tehnică.

Avansul tehnologic fărăprecedent, noile tehnologii careintră în piață (precum additivemanufacturing, imprimarea 3Detc.), globalizarea, conflicteleregionale, migrația, accesul facilla comunicațiile electronice șievoluția rapidă a funcționalită -ților produselor aflate încircuitul civil, creionează unmediu de riscuri de securitatecomplex și într-o continuă

schimbare. Nu este de mirareașadar, să observăm că, subumbrela structurii deconformitate în organizațiile încare s-a dovedit a fi eficientă șisuficient de flexibilă în agestiona riscuri diversificate,apare o tendință de a integra șicontrolul exporturilor, subaceeași construcție consacrată:prevenire, detectare și răspuns.

Controlul exporturilor dinperspectiva conformitățiipresupune diligența șistrictețea cu care își îndeplinescobligațiile agenții economici înderularea activităților ceimplică exporturi, importuri șialte operațiuni de comerț cuproduse militare, sau produsecu dublă utilizare supuseregimului de control. Ocompanie din România de pildătrebuie să se asigure că toateoperațiunile sunt conforme șirespectă legislația națională,tratatele, acordurile și

aranjamentele internaționale îndomeniu aplicabile teritoriilorîn care își desfășoară afacerile.

Conformitatea la modulgeneral este o responsabilitatea fiecărui angajat dintr-ocompanie, însă, ca structură,este și un instrument esențial alconducerii pentru a gestiona înmod eficient riscurile legate deneconformitate. Aplicarea custrictețe a legilor în vigoareeste punctul de plecare în oriceprogram de conformitate, însăde multe ori procesul deadoptare a legii nu estesuficient de rapid în a acoperitoate situațiile de risc nouapărute, astfel că structura deconformitate are un rol strategic,proactiv, de auto-reglementarea operațiunilor sale.

Auto-reglementareacoordonată de structura deconformitate se face printr-oanaliză frecventă a

potențialelor riscuri asociate șidefinirea planurilor de acțiune.Trasarea de reguli clare șiimplementarea în interiorulorganizațiilor a instrumentelorcare sprijină aplicarea corectă aacestora, este pasul următor.Înparalel, conștientizarea periodicăa angajaților cu privire laobligațiile impuse de lege şi aregulamentelor interne este deasemenea necesară.Mecanismele interne de controlşi răspuns sunt de asemeneaparte a oricărei structurifuncționale de conformitate.

Ca indicatori ai eficacității unuiprogram de conformitateamintim: rapiditatea şi modulîn care o companie reacționeazăla detectarea unui comportamentneconform, o cultură organiza -țională care încurajeazăîmbunătățirea continuă aproceselor interne și gradul deintegrare a acestora în business.

Monitorizarea și prevenireariscurilor de securitate asociateexporturilor, importurilor șialtor operațiuni cu produsemilitare și produse cu dublăutilizare, se poate face doarprint-o strânsă colaborare întresectorul privat și autoritățilestatale, printr-o înțelegereprofundă și o deschiderevoluntară a ambelor părți sprea atinge aceste deziderate.


conformitate

“Legal & compliance” –două funcții distincte sau una singură?

c a specialist care urmăreșteacest domeniu de maibine de un deceniu, care

cercetează evoluțiile și practicilesale, am căutat să înțeleg de ceexistă un clivaj atât de mareîntre starea de fapt șirecomandările experților, întremodul în care este poziționatăfuncția de Etică & Conformitateîn companii și ceea ce studiile șiunele reglementări bine făcutespun că ar trebui să se întâmpleîn această chestiune. Primulexemplu care îmi vine în minteeste cel al comasării funcțiilor deConformitate și Legal într-osingură poziție în schemaorganizațională. Sau, și mai grav,a comasării unor multiple funcții– Legal, Conformitate, ProprietateIntelectuală sau SpălareaBanilor, și, mai nou, ProtecțiaDatelor – într-o singură poziție.

Această tendință nu este doar ocuriozitate din partea unui expertîn G-R-E-C-S (Governance, Risk,Ethics, Compliance, Sustainability),ci ea reprezintă o abordare extremde nocivă la nivel organizaționalîn privința căreia am fostpreveniți încă din 2007, odată cupublicarea studiului Defining theRole of the Chief Ethics &Compliance Officer (CECO) decătre fostul Ethics Resource Center.Iar gradul ei de toxicitate, dincolode absența independenței șiautorității, de implicațiilebugetare ș.a.m.d., constă tocmai

în lipsa de viziune în materie depractici etice de business.

Ceea ce înțeleg prin această lipsăde viziune este de fapt o formăde „miopie morală”, adicămanagementul unei companiinu realizează faptul că pot existasituații, contexte în care, întrefuncția de Legal, o funcțiesuport, și cea de Conformitate,să apară conflicte de interese. șinu mă refer aici la indivizii careocupă poziția de Legal andCompliance Manager (LCM), ci lacele două funcții comasate.

un prim exemplu pe care dorescsă-l invoc este cel în carecompania se află într-un litigiucu un angajat, iar cele douăfuncții – cea de Legal și cea deConformitate – au roluri diferite,cu interese contrare. Imaginați-vă situația în care un angajat,respectând regulile companiei, aacționat într-un mod care a adusun prejudiciu pentru terți ce s-auîntors ulterior împotrivacompaniei. În urma unei analizeinterne, LCM a descoperit căacțiunile angajatului au fostcorecte conform procedurilorinterne, însă procedurile încauză nu mai respectau legislațiaîn vigoare la momentulrespectiv. În procesul intentat deterți, LCM trebuie să pledezecauza companiei, apărândinteresele acesteia; însă, în astfelde spețe, funcția de

Conformitate ar fi pusă în situațiaabsurdă de a reprezenta incorectceea ce s-a întâmplat cu adevărat,de a încălca principiile de eticădupă care funcția sa trebuie săse ghideze. Mai mult cu câtactualizarea procedurilor interneera în responsabilitatea LCM.

Al doilea exemplu este cel încare un angajat este hărțuit deCEO/GM și merge să discute cuLCM pentru că aceasta esteprocedura organizației, pentrucă știe faptul că, deși este LegalManager, se ocupă și de meca -nismul de raportare internă acomportamentelor incorecte(whistleblowing hotline), pentrucă se știe cu acesta, pentru că …– și puteți adăuga aici oriceargument doriți dumneavoastră.În această nouă speță, LCMtrebuie să-l consilieze pe angajatcu privire la acțiunile viitoare pecare trebuie să le întreprindăpentru ca hărțuirea să înceteze.În același timp, LCM trebuie săgăsească o cale astfel încât el,subordonat acelui CEO/GM, sauchiar CFO-ului companiei, orisubordonat unui departamentglobal, să-l determine pemanagerul abuziv să încetezesau să escaladeze chestiunea laun nivel superior. Oare, înaceastă situație, care credeți căva fi reacția LCM, de vreme ce eltrebuie să se împartă între repre -zentarea interesului corect alangajatului și interesul companiei

de a nu exterioriza conflictul, dea nu produce prejudiciisuplimentare acesteia, de aatenua o eventuală criză internă?

Al treilea exemplu poate fi acelaîn care o lege prevede obligațiaca o companie să aibă unResponsabil de Conformitate cetrebuie să facă raportăriperiodice către o anumităautoritate/reglementator, iarorganizația nu are o funcțiededicată. Ca atare, funcția deconformitate este îndeplinită totde Legal Manager. Acesta s-arputea afla în situația în care,compania fiind sancționată deautoritatea către care s-a făcutraportarea, să reprezinte îninstanță compania pentru acontesta sancțiunea respectivă.

Aceste trei exemple pot păreadoar situații ipotetice, lipsite decontact cu realitatea, însă elesunt exemple reale, anonimizateși „dezbrăcate” de detalii tehnicecare ar fi dus la identificareacompaniilor ce au experimentatastfel de dificultăți. Evident,exemplele doar ilustrează ceeace spuneam anterior, și anumecă pot exista tensiuni întrefuncția de Legal și cea deConformitate, fără a o feri osoluție concretă. Dar înțelegândaceste tensiuni, oare nu trebuiesă reflectăm mai mult la statutulși poziția pe care o acordămfuncției de Conformitate?

dr. criStian ducu, expert în etică, conformitate și Sustenabilitate, director general al centre for advanced research in management and applied ethics și Președinte al european ethics &compliance association


conformitate

responsabilul de conformitate în contextul Solvency ii

Succesul, într-o accepțiunepragmatică, este îngenere determinat de

know-how, capital și efort; darsustenabilitatea, un dezideratmult mai mare al organizațiilorși al shareholderilor acestora,este asigurată de cel puțin încăo componentă fundamentală:conformitatea.

Asigurările reprezintă undomeniu complex prin însășiactivitatea de cumpărare ariscului și a atributului deinteres public, activitateguvernată de funcții precumRisk Management, Actuariat,underwriting etc., la care seadaugă atât cadrul dereglementare specific, cât șicadrul legislativ general, volu mulsemnificativ de tranzacții șiimpactul semnifi cativ alacestuia, contextul economic,dar și factori comuni precumconcurența sau evoluțiatehnologică.

Solvency II, cadrul de reglemen -tare specific companiilor deasigurare, este menit să asigurecapacitatea companiilor de a îșionora obligațiile, respectivsolvabilitatea acestora, prinactivități bine definite deevaluare, control și prezentare.

Abordarea Solvency II este unastructurală, împărțită pe 3piloni: unul cantitativ cu privirela cerințele de capital șiprovizioanele tehnice; un altulcalitativ, ce are în vedereguvernarea corporativă,principiile de control intern șirisk management, ORSA; și unpilon ce se referă la cerințele deraportare și transparență.

Funcția de Conformitate repre -zintă un element fundamentalal sistemului de guvernarecorporativă, nu pentru căsintagma este prezentă de 91de ori în Directiva Solvency II, cipentru că facilitează atingerea

obiectivelor de sustenabilitateși profitabilitate ale organizațieiprin respectarea procedurilorinterne, a cadrului legal și nu înultimul rând a implementăriicelor mai bune practici îndomeniu.

Deși poziția de Responsabil deConformitate nu estereglementată încă, în contextulprezent, aceasta poate avea unrol foarte important, și poatecrea valoare atât prin concen -trarea sa pe conformitate, ceaduce echilibru într-un mediuguvernat de obiective deeficiență, cât mai ales prinpoziția sa de stakeholderindependent.

Mai mult decât atât, îndeplinireaobiectivelor unui program deconformitate eficace nu poate fiobținută decât printr-oconlucrare între Responsabilulde Conformitate și Comitetul deConformitate, unde acesta din

urmă este format din specialiștidin diferite arii tehnice deactivitate.

Ariile principale ce trebuieabordate de cătreResponsabilul de Conformitatesunt cele esențiale unei buneguvernări corporative, precumariile responsabile de politicileși procedurile companiei,monitorizare și control intern,managementul riscului,raportare, comunicare internăși externă, juridic, resurseumane și cultură organiza -țională etc.

Cele mai mari provocări pe carele va întâmpina ofițerul deconformitate sunt legate deconștientizarea necesității unuiastfel de rol în organizație,stabilirea unor protocoale decomunicare și colaborare cuceilalți stakeholderi șibineînțeles independența șiautoritatea de care va dispune.

Cum imaginea și încredereasunt alte două elementeesențiale în domeniulasigurărilor, și pe principiul“Nihil sine Deo”, valorile șipracticile etice sunt deasemenea factori determinanțice contribuie la conformitate șisustenabilitate. Ca atare, eletrebuie să reprezinte un tărâmferm pentru Responsabilul deConformitate.

virgiL ovidiu tacu, expert în grc, industria de asigurări


mediuL de afaceri

care sunt sursele de finanţareale institutului național decercetare-dezvoltare îninformatică - ici București?care au fost alocările bugetarepentru institut în ultimii ani?

ICI funcționează pe bază degestiune economică șiautonomie financiară,calculează amortismente șiconduce evidența contabilă înregim economic; întocmeșteanual buget de venituri șicheltuieli, bilanț contabil și contde profit și pierdere. Principalele surse de finanțareale Institutului Național deCercetare-Dezvoltare înInformatică - ICI Bucureștiprovin din activitățile de:Cercetare-dezvoltare-inovare incluse în proiectelede cercetare câștigate lacompetițiile lansate la nivelnațional (de către MCI, MCSIși alte Organisme decercetare) și internațional;Dezvoltare, implementareşi furnizare de servicii infor -matice, inclusiv în domeniulreţelelor de calculatoare.

Atragerea de fonduri prinparticiparea la competițiinaționale și europene îndomeniu constituiepreocuparea principală șipermanentă a institutului. ICI Bucureşti organizează,administrează şi gestioneazăTLD (top level domain) „.ro”,îndeplinind funcţia de registrupentru numele de domenii„.ro”, fiind autorizat de IANA(Internet Assigned NumbersAuthority). Prin aplicareatarifelor de înregistrare șimentenanță anuală a

domeniilor “.ro”, ICI asigură șifondurile necesaredimensionării infrastructurii IT șicreșterii securității și fiabilitățiiserviciilor oferite. Noile tarife auintrat în vigoare de la 1 martie2018.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICIBucureşti a fost desemnat prinOrdinul nr. 578/2015 cainstituţia de drept public careemite avizul tehnic favorabilpentru aparatele de marcatelectronice fiscale. OrdinulMinistrului finanţelor publice şi

al Ministrului comunicaţiilor şisocietăţii informaţionale nr.3247/1179 privind aprobareaProcedurii de avizare tehnică afost publicat în Monitorul Oficialnr. 30 din 12 Ianuarie 2018. ICIBucureşti a demarat din data de06 februarie 2018 procedura deavizare tehnică a aparatelor demarcat electronice fiscal.ICI București furnizează șiservicii de consultanță în mediulde afaceri în scopul dezvoltăriiactivităților legate de cloudcomputing.În ultimii 2 ani, evoluţiaveniturilor din activitatea de CDeste următoarea:

anul venituri din activitatea de cd (lei)

2016 26.523.3242017 30.520.610

care sunt rolul şi atribuţiile ici București?

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICIBucurești desfășoară activitațide cercetare știintifică șidezvoltare tehnologică în

ne propunem creșterea numărului de cercetători

interviu cu Prof. dr. adriana aLeXandru, director general, institutul național de cercetare-dezvoltare în informatică - ici București


mediuL de afaceri

domeniul TIC și contribuie, înprincipal, la elaborareastrategiei de dezvoltare adomeniului specific și larealizarea cu prioritate aobiectivelor științifice șitehnologice stabilite prinprogramele naționale decercetare știintifică și dezvoltaretehnologică.ICI București este cel maiimportant institut de cercetare-dezvoltare şi inovare îndomeniul TehnologiilorInformaţiei şi Comunicaţiilor dinRomânia. Principalul rol al ICIBucurești este de a consolidapoziţia câştigată de centrul decompetenţă în cercetare,dezvoltare, inovare, dedicat TICşi de a dezvolta suportulştiinţific şi tehnologic îndomeniul tehnologiilorinformaţiei şi comunicaţiilornecesar realizării structurilor şiseviciilor specifice societăţiiinformaţionale din România.Misiunea sa este de a dezvoltacercetarea de excelenţă şiinovativă pentru crearea șidiseminarea de cunoaștere,dezvoltarea economiei bazatepe cunoaştere în România şiintegrarea în spaţiul decercetare european.În conformitate cuRegulamentul de organizare șifuncționare al ICI București dinHG 1621/2003, institutuldesfășoară activități deinformatizare a administrațieipublice, a sectoarelor economieinaționale și a societății înansamblu, precum și activitățide formare și specializareprofesională în domeniul său deactivitate, de comerț interior,operațiuni export-import,producție, marketing, prestăride servicii cu valoare adăugatăîn domeniul tehnologiilor șicomunicației de date.

care sunt obiectivelestrategice şi direcţiileprioritare de cercetare ale iciBucurești?

obiectivele strategice aleinstitutului sunt:1. Promovarea unor iniţiativeadecvate în domeniul TIC,inclusiv prin cercetărimultidisciplinare, pentru arăspunde la politicile, strategiileşi cerinţele naţionale şieuropene; 2. Îmbunătăţirea dezvoltării deproduse, aplicaţii şi servicii prinadoptarea şi implementareametodelor şi tehnologiilormoderne specifice domeniului; 3. Creşterea nivelului decalificare a personalului prinpregătirea şi formarea continuăa personalului şi obţinerea decertificate de competenţă; 4. Optimizarea investiţiilor îninfrastructură astfel încâtaceasta să susţină cât maieficient cercetările desfăşurateîn proiectele la nivel naţional şiinternaţional; 5. Creşterea prestigiului şivizibilităţii institutului la nivel denaţional şi internaţional prindiseminarea şi valorificarearezultatelor cercetării ştiinţifice.

direcțiile prioritare decercetare ale ICI Bucureștiinclud:Metode, modele șialgoritmi pentru rezolvareaunor probleme complexe dinștiință, inginerie, economie,societate;Managementul datelor demari dimensiuni (Big Data);Cloud computing; Internetul viitorului șisisteme fizico-cibernetice; Sănătate pentru o medicinăsustenabilă, personalizată,inclusivă şi inovativă;

Consolidarea societăţiiinformaţionale prindezvoltarea de competenţedigitale, servicii publiceelectronice şi accesibilitateweb;Informatica pentru mediulindustrial şi de afaceri; Managementulconținutului digital interactiv; Tematici orizontale.

consideraţi că este necesarăîmbunătăţirea legislaţiei cuprivire la cercetare-dezvoltare,în general, şi la institutulnațional de cercetare-dezvoltare în informatică, înparticular?

ICI București nu are de formulatpropuneri legislative. Strategiilede dezvoltare relevantedomeniului TIC (Strategia CDI2014-2020 corelată cudocumentul strategic Europa2020) sunt în curs deimplementare, anul 2018 fiindun an de mijloc pentru perioadaacoperită de ele. O eventualăactualizare a obiectiveloracestora pentru perioadarămasă ar fi binevenită. Deasemenea ar fi necesarăapropierea alocărilor bugetareanuale pentru cercetare de celeale celorlalte țări europene.

cu ce institute de cercetareromâneşti şi din străinătatecolaborează ici București?

ICI București a colaborat și/saucolaborează cu numeroaseinstitute decercetare/universitățiromânești, ca de exemplu:Biblioteca Academiei Române,Institutul Naţional de Studii şiCercetări pentru Comunicaţii –INSCC Bucureşti, universitatea„Dunărea de Jos” din Galaţi –

uDJG, Centrul de InformareTehnologică, CIT – IRECSON,Institutul Naţional de CercetareDezvoltare pentru Fizică şiInginerie Nucleară Horia Hulubei– IFIN-HH, Agenția SpațialăRomână, universitateaPolitehnica București – uPB,Institutul Astronomic alAcademiei Române, Institutulde științe Spațiale, InstitutulAstronomic al AcademieiRomâne, Academia TehnicăMilitară, Institutul Național deCercetare-Dezvoltare pentruTextile și Pielărie - INCDTP,universitatea ValahiaTargoviște, Institutul deGeriatrie și Geriatrie „AnaAslan” – INGG, Academia deStudii Economice – ASEBucurești, universitatea deMedicina și Farmacie „CarolDavila” – uMF, Institutul deStatistică Matematică șiMatematică Aplicată – ISMMA,universitatea Națională deApărare ”Carol I” – uNAP,Institutul de Fizica Pământului,Institutul Geologic.De asemenea, a colaborat și/saucolaborează cu următoareleinstitute de cercetare/universități din străinătate: NIA– National Information SocietyAgency din Coreea de Sud (afost înființat Centrul Româno –Sud Coreean de Cooperare înIT), university of Patras, Grecia,university of Ljubljana,university of Macedonia,Salonic, Grecia, Institute ofFundamental TechnologicalResearch Polish Academy ofSciences, Varșovia, Institute forInformation andCommunication Technologies –Bulgarian Academy of Sciences,Sofia, Information SocietyDevelopment Institute,Chișinău, Mihajlo PupinInstitute, Belgrad, Institute for


mediuL de afaceri

Informatics and AutomationProblems of the NationalAcademy of Sciences of theRepublic of Armenia, Erevan.

ce politici credeţi că ar trebuiaplicate în raport cu piaţa ticautohtonă în strânsă legăturăcu reglementărileinternaţionale în informaticădin ultimul timp?

În ceea ce privește politicile, cear trebui aplicate în raport cupiața TIC autohtonă în strânsălegătură cu reglementărileinternaţionale în informatică dinultimul timp, vom ține cont șivom promova acele politicicuprinse în Strategia CDI 2014-2020 care sunt corelate cudocumentul strategic Europa2020, prin care uniuneaEuropeană îşi propune să creezecondiţii pentru o creştereeconomică inteligentă, durabilăşi favorabilă incluziunii. ICI București este partener laelaborarea Strategiei șimetodelor pentru stimulareapromovării rezultateloractivității de cercetare și noiinstrumente pentru dezvoltareapieței CDI, strategie aMinisterului Cercetării și Inovării(MCI) ce urmează a finalizată înluna iunie 2018. În plus, colectivul nostru varealiza o platformă digitalăpentru comunicarea rezultatelorde CDI și pentru stimulareapieței. Aplicația și baza de dateaferentă vor fi instalate șioperate pe infrastructurainformatică a MCI și vor fidisponibile utilizatorilorinteresati din piață, pentruaccesarea informațiilorexistente sau/ și pentrucompletarea datelor despreprodusele de cercetare, precumși despre utilizarea acestora. Se

va avea în vedere comunicareasau integrarea cu bazele de datedin cercetare existente, pentrufacilitarea accesului, asigurareaconsistenței datelor și bogățiaresurselor disponibile.

consideraţi că este suficientăactuala structură de personal ainstitutului sau este nevoie desuplimentarea acesteia,precum şi de instruireatemeinică a cercetătorilor?

Structura de personal a ICIBucurești a fost modificată înluna noiembrie 2017, fiindaprobată de Consiliul deAdministrație și MCSI.Necesitatea noii structuriorganizatorice a rezultat în urmaunei analize de ansamblu aactivității institutului efectuatăîn perioada august-octombrie2017 și a necesității uneiabordări transversale, decolaborare cu alte structuri aunor activități de Cercetare-Dezvoltare-Inovare și de creerea unor poli de excelență pe ariispecializate (Biroul BNP, Centrulde Pregătire și FormareProfesională Continuă).De asemenea, o serie deactivități desfășurate în institutnecesitau reorganizarea șiadaptarea facilă la evoluțiilelegislative înregistrate în domeniu,situație care întâmpina greutățitocmai din cauza vechii structuriorganizatorice.A fost constituit și uncompartiment specializat deMarketing și Relații Internaționale,a cărui necesitate a decurs dinexistența unor proiecteinternaționale/europene,precum și din cooperarea cupartenerul din Coreea de Sud. ținând cont de actuala structurăde personal aprobată, nepropunem creșterea numărului

de cercetători prin organizareaconcursurilor de promovare (seestimează o creștere de 5%anual), formarea profesionalăprin doctorat și masterat (seestimează o creștere de 2%anual și, respectiv, 4% anual) șiefectuarea de cursuri deformare și perfecționare (seestimează o creștere de 10%anual).

care sunt principalele proiecteşi parteneriate dintre iciBucureşti şi institutele decercetare, universităţi şi alteinstituţii din ţară şistrăinătate?

În ultimii ani, ICI București aparticipat în calitate decoordonator sau partener întoate programele naționale decercetare importante, cum ar fi:PNCDI II, PNCDI III, ProgramulOperațional Sectorial al MCSI șicel al MCI și în proiecteinternaționale.Dintre proiectele din cadrulProgramelor naționale decercetare realizate înparteneriate menționăm:Tehnologii spaţiale înmanagementul dezastrelor şicrizelor majore, manifestatela nivel local, naţional şiregional – SPERO;Mediu de dezvoltare șiPrograma Analitică pentruimplementarea de jocurieducaționale – DESiG;CALCuLOS Arhitecturăcloud pentru o bibliotecădeschisă de blocurifuncționale logice reutilizabilepentru sisteme optimizate;Prelungirea vieții activepentru o îmbătrânireindependentă și sănătoasă;Model experimentalpentru detecția și diagnozaschimbărilor în procese

vibratorii folosind tehniciavansate de măsurare șianaliză bazate pe model;Sistem mecatronic inovativpentru controlul inelelor derulmenți prelucrate de mașiniCNC ca factor de optimizare acalității suprafețelor prelucrate;Conectivitatea funcţionalăîn stare de repaos întulburările motorii –biomarkeri noninvazivi aipatologiei (NEuROCON).

Proiecte din cadrul Programelorsectoriale mcSie-Guvernare șiInteroperabilitate: Propuneride soluții în implementareaCadrului European șiInteroperabilitate la nivelnațional – exemple de bunepractici în Statele Membre aleuniunii Europene;Soluții privind identificareași autentificarea pentrurealizarea comunicăriielectronice între instituțiipublice și cetățeni și mediilede afaceri;Big Data: „utilizareatehnologiilor Big Data însistemele informaționaleguvernamentale; TIC în Sănătate:”Analizacomparativă a soluțiilor e-health în statele membre șimodele de succes pe planmondial;Cercetare-Dezvoltare șiInovare în TIC: „Dezvoltareade produse și serviciiinovative care să deserveascăcele 10 sectoare identificateîn domeniul SmartSpecialization”;Securitatea Cibernetică –Securitatea Rețelelor și aSistemelor Informatice:”Scenarii privind soluționareaincidentelor de securitate –gestionarea incidentelor la


mediuL de afaceri

nivel național cu potențialimpact la scară largă;Sistem informatic integratde tip Portal pentru acces laBiblioteca Naţională dePrograme.

Principalele Proiecte europenela care s-a participat în ultimiiani sunt:TOOP (Once-Only Principleproject);HoCare (Delivery ofInnovative solutions forHome Care by strengtheningquadruple-helix cooperationin regional innovation chains);Trans-national cooperationamong ICT NCPs (IDEALIST);Cloud for Europe – C4E;e-SENS (electronic SimpleEuropean Intrnet Services);PPP4 Broadband (Tacklingthe »Broadband Gap« in SEERural areas through PPP model);Simple Procedures On-linefor Crossborder Sevices –SPOCS;Regional ICT Foresightexercise for SoutheastEuropean countries”,Programul “SEE TransnationalCooperation – FORSEE;Experimental Deploymentof an Integrated Grid andCloud Enabled Environmentin BSEC Countries on the Baseof g-Eclipse – gEclipseGrid;Integrated Sustainable Pan-European Infrastructure forResearchers in Europe - EGI-InSPIRE.

ce manifestări ştiinţificeorganizează anual iciBucureşti?

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICIBucuresti organizează anualurmătoarele manifestăriștiințifice:

”Educație și Cultură în EraDigitală” împreună cuBiblioteca Centralăuniversitară Carol I;Simpozionul ”SloveMuscelene”, aflat în acest anla ediția a X-a;Dezbateri profesionaleprevăzute în proiectele decercetare sau propuse dediverse foruri de cercetare.

Ca manifestare științificăocazională pentru anul 2017menținăm Workshop "RDAMeets Romanian Researchers",organizat de Research DataAlliance Europe și ICI Bucrești,30.05.2017. (https://www.rd-alliance.org/rda-meets-romanian-researchers-30-may-2017-bucharest-romania)

care sunt produsele software,site-urile web, portalurile,produsele şi serviciile întehnologie web, serviciile deadministrare infrastructuri itpentru cercetare şi educaţie,precum şi serviciile deconsultanţă în domeniul it,administrate de ici Bucureşti?

Produsele software, site-urileweb, portalurile, produsele şiserviciile în tehnologie web,certificate ORDA sunt incluse înBiblioteca Națională dePrograme, accesibilă de pe situlinstitutului.Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICIBucurești prin proiectul"Infrastructură de tip cloudpentru instituțiile publice dinRomânia - ICIPRO" pune ladispoziție instituțiilor publiceinteresate, în mod gratuit,servicii de :Infrastructură:Servere virtuale, spațiude stocare date, definite șioperate de ICI București,

utilizate de instituția publicăsolicitantă.Seturi de resursevirtualizate sub formă decloud, date în administrareinstituțiilor client.

Serviciul de bibliotecăvirtuală, prin intermediulcăruia instituțiile publice potavea acces la servicii dearhivare electronică și auposibilitatea de a expune într-un portal cu acces publicdocumente electronice.Serviciul de date deschise,prin intermediul căruiainstituțiile publice auposibilitatea de a publica într-un mod standardizatinformații de interes public,din proprie inițiativă sau carăspuns la solicitărileformulate de către public. Catalogul de aplicații/servicii cloud.Documentare și informare.

cum vedeţi viitorul internetuluişi al societăţii informaţionaleîn românia?

Evoluția Internetului a făcut ca,în zilele noastre, să fimfamiliarizați cu reţele sociale,Cloud, conținut digital de omare diversitate, mobilitate.Oamenii au acces la tot maimultă informație. În următoarea fază în evoluțiaInternetului va fi posibilăconectarea a patru elemente debază: oameni, procese, date,obiecte, accentuându-seimportanța conceptului BigData. Dispozitivele pe care lefolosim zilnic au devenitinteligente și comunică între elefolosind IoT (Internetul TuturorObiectelor). În 2016 număruldispozitivelor inteligente deorice fel conectate la IoT era depeste 6 ori mai mare decât

numărul de utilizatori deinternet, iar în următorii trei ani,numărul acestor dispozitive s-arputea dubla, conform predicțiilor. Dezvoltarea mereu crescândă aunor domenii precum cele aleinteligenței artificiale și alestandardului de comunicație 5G,ne vor oferi un nou nivel deconfort în viața de zi cu zi. Esteînsă posibilă apariția unei seriide noi probleme ce suntasociate noilor tehnologii.

Prin ce măsuri poate ficonsolidată poziţia iciBucureşti pe piaţă?

Dintre măsurile de consolidare apoziției ICI București pe piață,mentionăm:Promovarea unei atitudinide marketing mai agresivepentru a face cunoscutăoferta de colaborare șiportofoliul de problemepentru care institutul poateoferi soluții; Creșterea capacității deobținere de fonduri dinprogramele naționale decercetare-dezvoltare șiinternaționale prin participarela competiții;Inițierea unor colaborăriși/sau contracte cu agențieconomici și firme privateprin implicarea în proiectePOC și/sau POR;Creșterea gradului depregătire a personalului decercetare adecvat necesită -ților de cercetare și corelat cutematica de cercetare;Asigurarea de mobilitățipentru personalul decercetare prin facilitareaparticipării la conferințeinternaționale și cursuri deperfecționare profesională.

ana-Maria neagu


mediuL de afaceri

camera de comerț și industriePrahova este una dintre celemai active și mai bineorganizate dintre camerelejudețene din țara noastră. cumeste structurată instituțiadumneavoastră? câți membriiaveți în prezent?

În primul rând, mulțumescpentru aprecieri! Mă bucur căeforturile întregii noastreechipe – de a fi în avangardaactivității de reprezentare,promovare, informare, afirmelor prahovene.... și nunumai, este remarcată șiapreciată. Camera de Comerț șiIndustrie Prahova, caorganizație neguvernamentalăde utilitate publică, autonomă,autofinanțabilă, funcționează înbaza Legii 335/2007. Caorganizare, după 28 ani deexistență, considerăm că amajuns la o formulă optimadaptată funcționalitățiiorganizației noastre, modului încare în timp ne-am creat șidezvoltat activitățile specificcamerale.Activitatea noastra estestructurată pe direcții șicompartimente de lucru:Direcția de Relații Interne șiInternaționale, care asigură opaletă foarte bogată de serviciiîn sfera cooperăriiinternaționale – organizarea demisiuni economice, primiri dedelegații economice șidiplomatice străine în România,organizarea de parteneriate șiforumuri economice, burse șicontacte de afaceri, precum șiservicii de consultanță peprobleme de comerț exterior;Direcția Promovare,Comunicare, PR. – care asigurăservicii de promovare firmelorprin: organizarea de manifestăriexpoziționale cu caracter local și

național, dar și în străinătate,organizarea participării custanduri și delegații de vizitatorispecializați la manifestărileexpoziționale din străinătate;organizarea de conferințe,seminarii, work-shop-uri, dar șia celui mai amplu și mai vizibileveniment al CCI Prahova –Gala Topul Firmelor Prahovene;Direcția de FormareProfesională – în cadrul căreiase organizează o paletădiversificată de programe deformare și perfecționareprofesională, adaptatecerințelor actuale ale piețeiforței de muncă; Direcția dePrograme și Afaceri Europene –

în cadrul căreia derulămproiecte cu finanțare externă;Compartimentul Juridic,Resurse umane și ArbitrajComercial – prin care sedesfășoară și activitatea deconsultanță înființare firme, darși solutionarea litigiilor prinarbitrajul comercial; DirecțiaEconomică - cu un importantrol suport pentru întreaganoastră activitate.Legat de membrii CCI Prahova –este foarte important deprecizat că organizația noastrăeste bazată pe membership,reunind în jur de 500 firmemembre – între care seregăsesc cele mai

reprezentative pentrudomeniile lor de activitate șicare reprezintă 65% din PIB-ulJudețului Prahova.

ce strategie aveţi pentrufidelizarea actualilor membriși pentru atragerea de noicompanii în cadrul cciPh?

Membrii CCI Prahova sunt firmedin toate domeniile deactivitate, de toate mărimile,firme cu capital integralromânesc, mixt, sau integralstrăin. În cele mai multe dintrecazuri, firmele decid să devinămembre ale CCI Prahova atuncicând ajung să ne cunoască mai

în județul Prahova, oamenii de afaceri străini găsesccondiții excelente de dezvoltare interviu cu aureLian goguLeScu, Președinte, camera de comerț și industrie Prahova


mediuL de afaceri

bine activitatea, atunci când vin launa, la două ... la mai multe acțiunisau evenimente pe care leorganizăm și realizează potențialulde informații de afaceri care decurgdin aceste acțiuni. La acțiunileorganizate de CCI Prahova participăatât firme membre, cât și firme carenu sunt membrele noastre - însă pemembri, cunoscându-i mai bine,putem să-i ajutăm poate maieficient, direcționându-le informațiide afaceri specifice, care se pliază celmai bine pe domeniul lor deactivitate și de interes. Așadar, înatragerea de noi membri, dar și înfidelizarea celor existenți esteesențială încrederea pe care le-ocâștigăm, care se consolidează prinfiecare colaborare, dar și facilitățilede care beneficiază membrii noștri –facilități legate de informare, derelaționarea în afaceri, depromovare. O mențiune specială înlegătură cu promovarea este faptulcă de curând am lansat noul web-site al CCI Prahova, o platformămodernă, actuală, foarteprietenoasă și ușor de accesat, careoferă firmelor în general - și înprimul rând firmelor membre,posibilități importante depromovare.

ce beneficii are o companie careeste membră în cciPh?

Membrii CCI Prahova beneficiază dereduceri de tarife la servicii și chiarde gratuități. Am să le amintesc aicidoar pe cele mai importante:discount-uri pentru participările latârguri și expoziții, la cursuri, lamisiuni economice, la eliberarea decertificate de origine. În cazulparticipărilor la târgurile organizatede Romexpo SA, firmele membrebeneficiază de discount-uri de 20%la tarifele de listă pentru chiriaspațiului. Pentru firmele membre existăposibilitatea participării gratuite sau

cu importante facilități la manifestăriexpoziționale externe, prinintermediul colaborărilor pe care leavem cu Ambasadele în România aleunor țări precum Grecia, Turcia,Argentina, etc... Legat de promovarea în mediul on-line, pentru că am amintit de noulnostru web-site, acesta cuprinde înpremieră o secțiune dedicatăprezentării gratuite a fiecărei firme-membre – prin intermediul uneicasete care cuprinde informații deinteres - logo, text, imagini. Avemdeja semnale concrete că membriinoștri apreciază mult aceastăfacilitate, dar și că firmele care nusunt încă membre doresc să devinămembre, fiind în mod deosebitatrase de acest nou concept depromovare.

cum apreciați organizareasistemului cameral din românia, înanul 2018?

După cum probabil știți, sistemulcamerelor de comerț din Româniaare o rețea care cuprinde toatejudețele țării, așadar, din punct devedere al acoperirii teritoriale, darși din punct de vedereorganizațional, sistemul cameralromânesc este unitar, iar relațiileintercamerale sunt bazate pecolaborare. Cu siguranță că o maibună corelare a problemelor carepreocupă mediul de afaceri, o maicoerentă comunicare a acestorprobleme către factorii decidenți, arînsemna o mai eficientăreprezentare a mediului de afacerila nivel național. un alt aspectimportant este necesitateaschimbării actualei legi a Camerelorde Comerț și Industrie, care insistăprea mult asupra unor problemeprivind alegerile în sistem, în loc săinsiste asupra aspectelor care suntcu adevărat stringente șiimportante pentru Camerele deComerț din România.

ce sectoare economice considerațică au un potențial ridicat decreștere, în județul Prahova?

Prahova are una dintre ce maiputernice economii, la nivel național,din punct de vedere al valorii PIB-ului situându-se pe locul 4 – dupăBucurești, Constanța și Cluj. JudețulPrahova are o economiepreponderent industrială, în caresectorul petrolier a fost și esteemblematic. Pe lânga acesta, înultimele aproape 3 decenii s-audezvoltat și alte domenii precum:producția de materiale deconstrucții, industria alimentară și abăuturilor, industria confecțiilor,serviciile profesionale, domeniulIT&C. În prezent, un bun potențialde creștere au domenii precumagricultura ecologică, turismul,serviciile logistice, profesionale,industria automotive.

cciPh organizează misiunieconomice și acțiuni de promovarea exporturilor în străinătate. careeste calendarul pentru 2018?

Activitatea de relații externe șicooperare internațională este unafoarte bine reprezentată înansamblul activităților CCI Prahova.Acest lucru se datorează, cusiguranță și excelentelor relații pecare le avem, atât cu Ambasadelestrăine prezente în România, cuAmbasadele României dinstrăinătate, dar și cu parteneriinoștri instituționali din alte țări –camere de comerț sau instituțiiomologe, cu care avem încheiatepeste 80 de acorduri de cooperare.Aceste legături și relații decooperare sunt deosebit de utile,mai ales că ele generează unimportant potențial de informare șide promovare pe care îl punem ladispoziția firmelor prahovene șiromânești care doresc să exporte peanumite piețe, să identifice

în perioada careurmează, înPrahova vor aparenoi investiții îndomeniulproducției demateriale deconstrucții, îndomeniulautomotive, dar șial producției deutilaj petrolier.”

de curând amlansat noul web-site al cciPrahova, oplatformămodernă, actuală,foarteprietenoasă șiușor de accesat,care oferăfirmelor îngeneral - și înprimul rândfirmelor membre,posibilitățiimportante depromovare.”


mediuL de afaceri

parteneri pentru dezvoltareaafacerilor. Programul misiuniloreconomice în străinătate esterealizat în fiecare an bazându-seși pe propunerile pe care leprimim din partea companiilor,așadar el reflectă interesulfirmelor pentru anumite piețeexterne. Pentru 2018,programul misiuniloreconomice cuprinde deplasăriîn Republica Moldova, Bosnia-Herzegovina, RepublicaMacedonia, Kazahstan, R. P.Chineză, uruguay – Brazilia,Orientul Mijlociu (Kuwait,Iordania, sau Arabia Saudita).

cum apreciaţi condiţiileoferite investitorilor locali şistrăini de către administraţialocală şi de către executiv?

Investitiile in general, intre careinvestitiile straine in modparticular, sunt unul dintremotoarele economieiprahovene, alaturi de exportulde produse si servicii. Aceastarealitate reflecta faptul ca injudetul Prahova, oamenii deafaceri straini gasesc conditiiexcelente de dezvoltare aafacerilor: o traditie industrialavaloroasa, forta de munca inaltcalificata si cu un grad mare deadaptabilitate, o retea de 11parcuri industriale care oferaconditii optime de dezvoltare aafacerilor si - nu in ultimul rand– suport din partea autoritatiloradministratiei publice locale.Autoritatile administratieijudetene, cat si cele din cadrulprimariilor localitatilorprahovene, cu care de altfelsuntem intr-un contactpermanent si intr-o relatieexcelenta bazata pe dorintanoastra reciproca de a sprijinimediul de afaceri local – suntalaturi de investitori si de

potentialii investitori, iar acestlucru se vede in nivelul ridicat alinvestitiilor din judetul Prahova.

cum percepeţi apetitulinvestiţional al companiilorcare au sediul central înjudețul Prahova?

Într-o perioadă în care la nivelnațional investițiile – și înprincipal investițiile străine auînregistrat un regres, județulPrahova a continuat să seremarce printr-un nivel ridicatde atractivitate pentruinvestitori, care au apreciat șiapreciază avantajele oferite șicare au continuat să vină și săse dezvolte în Prahova. Înprezent, în Prahova sunt 1.762de firme cu capital străin,provenind din peste 80 de țări.În cel mai recent clasamentrealizat de către Banca

Națională a României pe temainvestițiilor străine (carereflectă situația de la sfârșitulanului 2016), județul Prahovase situează pe poziția secundădupă județul Timiș, cu o valoaretotală investită de 2,162miliarde euro. Cele 11 parcuriindustriale ale județului în carefuncționează peste 250 defirme din domenii industriale,dar și din domeniul serviciilorlogistice și profesionale, sunt cusiguranță un veritabil magnetpentru investitorii străini. Înperioada care urmează, înPrahova vor apare noi investițiiîn domeniul producției demateriale de construcții, îndomeniul automotive, dar și alproducției de utilaj petrolier. Cu fiecare nouă investițierealizată, investitorii străinicontribuie la crearea de noilocuri de muncă, la

implementarea de know-howvaloros, la dezvoltarea locală.Tocmai de aceea, interesulnostru este acela de a atrageinvestitori, pe de o parte și de apromova exportul românesc pepiețele străine, pe de altă parte.

care sunt cele mai desîntâlnite nemulțumiri alefirmelor din Prahova cu privirela mediul economic / financiar/ fiscal din țara noastră?

Avem o comunicare foarteactivă cu firmele, îndeosebi cufirmele membre, iar din acestschimb de informații nestrăduim să identificăm inclusivproblemele cu care acestea seconfruntă. De cele mai multe ori,firmele sunt nemulțumite delipsa de predictibilitate amediului economic, de legislațiafiscală stufoasă și unori ambiguă,de birocrația excesivă, dar șiinfrastructuranecorespunzătoare de transport.O altă problemă cu care acestease confruntă este reprezentatăde dificultatea tot mai mare de agăsi forță de muncă – fie înanumite specialități tehnice, fieîn domenii în care calificarea sepoate face la locul de muncă. Nu ne-am mulțumit doar săidentificăm aceste probleme, ci– de fiecare dată când am avutocazia - le-am adus lacunoștință factorilor de deciziedin sfera legislativă, acționândca un veritabil „purtător decuvânt” al comunității deafaceri pe care o reprezentăm.De altfel organizăm periodicîntâlniri – dezbateri, la careparticipă deopotrivă reprezen -tanții autorităților locale saucentrale, ca și reprezentanțiimediului de afaceri.

ana-Maria neagu

15 MartieSoluții pentru recuperarea bunurilor și acreanțelor, Ediția a II-a

15 MartieGala drepturilor de autor și a drepturilorconexe

27 MartieRevoluția aparatelor cu jurnal electronic,Ediția a II-a

29 MartieManagement sportiv & Drept sportiv -tendințe de dezvoltare în România

30 MartieEveniment Data Protection Brașov

4 aPrilieCum ne protejăm de criminalitateacibernetică?, Ediția a II-a

18 aPrilieStrategia energetică a României 2050; Noireglementări în sectorul energetic, Ediția aIII-a.

16 MaiForumul Dreptului Muncii, Ediția a VI-a

22 MaiGala Legal Magazin, Ediția a II-a

30 MaiLobby or not Lobby, Ediția a II-a

6 iunieEveniment Contrafaceri în industriaalimentară

6 iunieGala Proprietății Industriale, Ediția a II-a

13 iunieMediul de afaceri sub lupa ConsiliuluiConcurenței, Ediția a IV-a

20 iunieTendinţe şi provocări în procesul derestituire a proprietăţilor, Ediția a II-a

3 iulie Mișcarea patronală din România

19 sePteMbrie Reindustrializarea României, Ediția a II-a

3 octoMbrieForumul achizițiilor publice, Ediția a II-a

16 octoMbrieSoluții pentru recuperarea bunurilor și acreanțelor, Ediția a III-a

23 octoMbrieForumul de Mediu, Ediția a III-a

31 octoMbrie Excelență în medicină și farmacie, Ediția a II-a

9 noieMbrie Impactul fiscalității asupra mediului deafaceri, Ediția a IX-a

16 noieMbrieForumul Dreptului Muncii, Ediția a VII-a

21 noieMbrieGala Lady Lawyer, Editia a V-a

28 noieMbrieData Protection - efectele intrării învigoare a noii legislații

12 deceMbrie -Back in business versus „purgatoriul”falimentului, ediția a VIII-a

PeNTRU PaRTeNeRIaTe șI îNSCRIeRIMircea Fica, Senior editor, legal Magazin; Tel: 0732.903.216; [email protected] Biga, Sales Manager, legal Magazin; Tel: 0736.366.192; [email protected]

Calendar conferinţe legal Magazin 2018

2018Frecvenţă legal Magazin: 6 ediţii/anFrecvenţă ediție specială lady lawyer: 2/anFrecvență ediție specială Tax and accounting Review: 1/anabonament 1 an (9 reviste) în format tipărit:

300 lei/abonament.Transport gratuit în România.Bonus – Un articol/interviu pe www.legalmagazin.ro

și o invitație la una dintre conferințele organizate de legal Magazin

vă propunem să vă abonați la publicațiile legal Magazin.Oferta noastră este valabilă până în data de 30 aprilie 2018.

le mulțumim celor care s-au abonat deja!

aBONaMeNT leGal MaGaZIN

coManda se face:1. prin email:

la adresa [email protected]. prin telefon:

la numărul 0736.366.192Persoană de contact: roxana Biga , Sales Manager

Toate conferințele sunt organizate la Palatul CCIB (Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3,București), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie București

Ne concentrăm tot mai mult

pe zona de Corporate,Commercial and M&a

www.legalmagazin.ro

Ediția a XiX-a MartiE 2018


Cătălin-RaduPavel

ed9d974et-2: rv:fm - legal magazin · 2018-03-21 · martie soluții pentru recuperarea bunurilor...

Documents