electromagnet i

8/16/2019 Electromagnet i

1/26

Argument ........................................................................................pag. 2

Capitolul 1 Noţiuni de electromagnetism ........................................................pag. 4

1. Forţe electromagnetice şi forţe electrodinamice ....................pag. 4 2. Permiabilitatea magnetică ......................................................pag. 5 . !lectromagneţi. Circuit magnetic. .........................................pag. "

4. #nducţia electromagnetică ......................................................pag. $

Capitolul 2 !lectromagneţii .............................................................................pag. 1%

1. Construcţia şi principiul de funcţionare .................................pag. 1% 2. &omenii de utili'are ...............................................................pag. 11 . (ipuri constructi)e .................................................................pag. 12

a. !lectromagneţi de curent continuu ...................................pag. 1 b. !lectromagneţi de curent alternati) ..................................pag. 1

4. (e*nologia de fabricaţie ........................................................pag. 1" a. +ie'ul magnetic ................................................................pag. 1" b. ,obina ...............................................................................pag. 1$ 5. -ntreţinerea şi eploatarea electromagneţilor .........................pag. 1$

Capitolul Norme de protecţia muncii /n cadrul

atelierelor electrice ........................pag. 2% 1. !fectele curentului electric asupra organismului uman .............................pag. 2%

2. +ăsuri de pre)enirea electrocutării .......................................pag. 21 . Protecţia muncii /n instalaţiile electrice 0 generale şi specifice ...........................pag. 22

,ibliografie ............................................................................................pag. 24

1


2/26

Pentru a satisface utili'ările din ce /n ce mai numeroase sortimentul de produse

electrote*nice este /n continuă de')oltare şi di)ersificare. ricare ar fi /nsă aceste

produse electrote*nice ele pot fi /ncadrate din punctul de )edere al funcţiei principale

pe care o /ndeplinesc /n instalaţie /n una din următoarele categorii3

surse de energie electrică

consumatori de energie electrică transformatoare de energie electrică

aparate electrice.

Aparatele electrice 6/ntreruptoarele siguranţele fu'ibile separatoarele trans7

formatoarele de măsură bobinele de reactanţă etc.8 nu sunt nici surse, nici consu-

matori de energie electrică, ci au numai rolul de a asigura efectuarea în bune condiţii

a transportului energiei electrice de la surse la consumatori.

Aparatele electrice au o construcţie relati) compleă a)9nd /n componenţa lor

toate elementele următoare3

căi conducătoare de curent form9nd circuitele electrice ale aparatului

piese izolante, care asigură i'olarea căilor de curent /ntre ele şi faţă de masă

diferite elemente mecanice 6adesea /n mişcare8

carcasa de protecţie şi susţinere a ansamblului. Aparatele electrice /ndeplinesc /n instalaţie una dintre funcţiunile următoare3

închiderea circuitelor electrice pentru a asigura alimentarea cu energie a unor

consumatori sau deschiderea lor pentru a /ntrerupe c9nd este necesar această

alimentare

comutarea 6modificarea legăturilor electrice8 /n anumite circuite cum este

necesar de eemplu la pornirea motoarelor electrice cu inele la care /n timpul

pornirii trebuie modificată treptat )aloarea re'istenţei introduse /n circuitul rotoric

2


3/26

supravegherea transportului energiei şi protejarea instalaţiilor sau a con7

sumatorilor de energie electrică /mpotri)a a)ariilor 6/ntreruperea unui scurtcircuit prin

arderea unei siguranţe deconectarea prin relee de suprasarcină a unui motor

supra/ncărcat eliminarea unei supratensiuni etc.8

măsurarea )alorii curentului a tensiunii sau a altor parametri electrici ai

instalaţiei

supravegherea anumitor procese de producţie şi menţinerea automată 6fără

inter)enţia unui operator8 a regimului de funcţionare dorit 6de eemplu3 pornirea şi

oprirea unei pompe acţionate electric /n funcţie de ni)elul lic*idului /n re'er)or

reglarea automată a tensiunii /n instalaţie etc.8.

Întreruptorul este un aparat simplu acţionat manual care comută sarcini rela7

ti) modeste p9nă la cel mult curentul nominal al circuitului. Nu este de regulă

pre)ă'ut cu dispo'iti)e de stingere a arcului electric de comutaţie.

Separatorul are numai funcţia de separare reali'9nd /n po'iţia desc*is con7

diţiile de i'olaţie faţă de reţea pentru circuitul din a)al. -nc*iderea şi desc*iderea

circuitului se reali'ea'ă /n gol 6fără sarcină8 sau /n ca'uri speciale la sarcină foarteredusă 6separatorul de sarcină8 este asociat totdeauna cu un aparat de comutaţie

capabil să funcţione'e /n sarcină normală şi la supracurenţi.

Întreruptorul de putere (disjunctorul) este capabil că comute curenţi normali

curenţi de suprasarcină şi curenţi de scurtcircuit. !ste menţinut /n po'iţia /nc*is cu

a:utorul unui mecanism de 'ă)or9re asupra căruia trebuie acţionat pentru a obţine

declanşarea 6la comandă umană sau automat /n ca' de defect prin intermediul unuidispo'iti) de protecţie asociat8. Aparatul este conceput pentru un număr relati) mic de

mane)re /n gol şi /n sarcină. Completat sau asociat cu dispo'iti)e adec)ate poate

/ndeplini simultan funcţiile de comutaţie 6pentru toţi curenţii8 de protecţie automată

6/n ca' de suprasarcină şi de scurtcircuit8 şi de separare electrică.

Contactorul electromagnetic este un aparat cu o singură po'iţie de repaus

6desc*is8 acţionat cu a:utorul unui electromagnet destinat unei frec)enţe mari demane)re 6/n gol /n sarcină normală şi la suprasarcină8. Asociat cu relee adec)ate

contactorul reali'ea'ă funcţiile de comutaţie şi de protecţie la suprasarcină.

3


4/26

A)9nd /n )edere cele arătate mai sus se poate rele)a rolul important pe care /l

au electromagneţii /n funcţionarea aparatelor electrice destinate /ntreruperii şi comu7

tării circuitelor /n construcţia releelor de diferite tipuri /n acţionări electrice etc fapt

ce m7a determinat să aleg drept temă pentru lucrarea mea de absol)ire3 ;


5/26

&acă cele două circuite de curent sunt suficient de apropiate asupra fiecărui

circuit se eercită o forţ% electrodinamic% care este proporţională cu produsul celor

doi curenţi3 $ * $ +

Aceste forţe inter)in /n funcţionarea maşinilor şi aparatelor electrice.

2. Permeabilitatea magnetică

%

1%

4π µ = se numeşte permia+ilitate ma$netic% a ,idului(

Forţa de atracţie a bobinei care are mie' fiind mai mare re'ultă că mie'ul face

să crească )aloarea inducţiei magnetice " astfel /nc9t /n interiorul bobinei apare3

l

$ ' "

⋅⋅= µ

μ se numeşte permiabilitate magnetică absolută a corpurilor3 r µ µ µ ⋅= %

5


6/26

μr se numeşte permiabilitate magnetică relati)ă care eprimă creşterea relati)ă a

inducţiei /n fier /n comparaţie cu inducţia /n aer.

Inten!itatea c#mpului ma$netic pentru o bobină este3 l $ '

. ⋅

=

.

-entru un conductor rectiliniu parcur! de curent 6ca cel din figura 18 intensitatea

c9mpului magnetic este direct proporţională cu intensitatea curentului I ,

care străbate conductorul şi in)ers proporţională cu distanţa r faţă de conductor la

care este situată linia de c9mp magnetic3r

$ .

⋅=

π 2 .

Inducţia ma$netic% de)ine3 . " ⋅= µ .

-n bobina cu mie'ul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare dec9t

dacă bobina ar fi goală pentru că permiabilitatea magnetică a oţelului este mult mai

mare dec9t cea a aerului. Apariţia /n oţel a acestei inducţii de )aloare mare se constată

eperimental prin magnetizarea oţelului adică oţelul de)ine un magnet. &acă se /ntre7rupe curentul /n bobină se constată că mie'ul din oţel pierde proprietăţile magnetice

adică se demagnetizează.

-n figura 4 se obser)ă )ariaţia inducţiei

magnetice /n oţel /n funcţie de )ariaţia intensităţii

c9mpului magnetic numită şi curba de magnetizare.

&in grafic se obser)ă că inducţia magnetică nu creşte

proporţional cu intensitatea c9mpului magnetic

deoarece permiabilitatea nu răm9ne constantă ci

)aria'ă după o anume lege atunci c9nd intensitatea c9mpului magnetic )aria'ă.

3. Electromagneţi. Circuitul magnetic

bară de oţel moale /ncon:urată de o /nfăşurare parcursă de curent electric

de)ine magnet put9nd atrage piese de oţel. ?n astfel de magnet se numeşte elec.

troma$net( 6fig. 5.8

6


7/26

&eoarece oţelul moale are un

magnetism remanent 6pro)enit dintr7o mag7

neti'are anterioară8 negli:abil de c9te ori nu

mai trece curent electric prin /nfăşurare

electromagnetul /şi pierde calităţile mag7

netice. Astfel armătura fiă )a atrage sau )a

elibera armătura mobilă /n funcţie de pre'enţa

sau absenţa curentului /n /nfăşurare. Pe

această proprietate /şi ba'ea'ă funcţionarea

numeroase tipuri de magneţi industriali.


8/26

0nitatea de măsură pentru tensiunea magnetomotoare este amperul.

0nitatea de măsură pentru reluctanţă este A / Wb (amper 1 2eber).

(ensiunea magnetomotoare trebuie considerată cau'a care produce fluul

magnetic. Formula ei seamănă cu legea lui *m.

&rumul pe care /l parcurg liniile de forţă magnetică se numeşte circuit

ma$netic şi de aceea relaţia tensiunii magnetomotoare se mai numeşte le$ea

circuitului ma$netic după cum legea lui *m este le$ea circuitului electric(

Fluul magnetic determinat prin legea circuitului magnetic corespunde nu

numai unei spire a bobinei dar şi oricărei secţiuni drepte prin inelul de oţel dat fiind

că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune.

&acă presupunem că mie'ul de oţel este /ntrerupt pe o porţiune mică a)9nd

lungimea l a 6figura >.8 circuitul magnetic este constituit din două medii diferite3

7 o porţiune de oţel de lungime l 3

7 o porţiune de aer de lungime l a numită

"ntrefier(

eluctanţa circuitului magnetic este3

%

l

%

l a

⋅+

⋅=ℜ

%

%

µ µ

&acă de7a lungul unui circuit magnetic

oarecare eistă di)erse porţiuni cu lungimile l *

l +... secţiunile % * ,% + ,,.... şi permeabilităţile 4* 4+

.... fluul magnetic este3

....

2

2

1

1+

⋅+

⋅

⋅=Φ

%

l

%

l

$ '

µ µ

.

$ntroducerea întrefierului are drept efect o mărire importantă a reluctanţei

circuitului magnetic. 5a maşinile electrice este necesar să se obţină un flu# magnetic

c&t mai mare şi în acest scop, între altele se micşorează reluctanţa magnetică, făc&n-

du-se întrefierul circuitului magnetic c&t mai redus.

4. Inducţia electromagnetică

8


9/26


10/26

&acă printr7o spiră fluul magnetic )aria'ă uniform de la )aloarea 6* la 6+ /n

timpul care trece de la momentul t * la t + )aloarea ten!iunii electromotoare e de

inducţie este3

Această lege a fost enunţată de către fi'icianul estonian LEN0 Beinric*Friedric* !mil.

Pentru o bobină cu N spire tensiunea electromotoare de inducţie totală )a fi3

t ' 'ee

t

∆

∆Φ−==


11/26

ELECTROMAGNEŢII

1. Construcţia şi principiul de funcţionare

&acă se /nfăşoară /n :urul unei bare de oţel moale sau din alt material magneticmai multe spire din conductor i'olat şi se lasă sa treacă un curent electric prin această

/nfăşurare se constată că bara 6mie'ul8 capătă proprietăţi magnetice adică atrage alte

bucăţi de fier aflate /n )ecinătatea sa.

0n astfel de dispozitiv, format dintr-un miez magnetic şi o bobină, se numeşte

electroma$net(


12/26

2. omenii de utili!are

!lectromagneţii constituie unele dintre elementele constructi)e importante ale

aparatelor electrice fiind folosiţi pentru3 D acţionarea echipajului mobil al contactoarelor de joasă şi înaltă tensiune8

D comanda de la distanţă a deschiderii întreruptoarelor automate de joasă

tensiune8

D ca dispozitive de declanşare voită sau automată a unor mecanisme 6relee de

declanşare8

D ca dispozitive de protecţie la variaţii de tensiune 6relee de tensiune8 D ca dispozitive de siguranţă 6relee de blocare8 etc.

-n afară de utili'ările de mai sus /n fabricile de aparata: electric se produc şi

electromagneţi de acţionare folosiţi în diferite mecanisme ale maşinilor-unelte sau ca

electromagneţi de ridicare.


13/26

a. #lectromagneţi de curent continuu

A,anta2e( !lectromagneţii de curent continuu sunt /n general de construcţie

simplă a)9nd circuitul magnetic din oţel masi) armătura mobilă şi sunt cilindrici. !i

13


14/26

au o forţă de atracţie mai mare dec9t cei de curent alternati) pierderi mai reduse şi

/nc*idere mai puţin brutală.

De*a,anta2e( !lectromagneţii de curent continuu pre'intă /nsă unele incon7

)eniente şi anume3 necesită o sursă de curent continuu iar /n po'iţia ;/nc*isE 6c9nd

armătura este lipită de mie'8 absorb un curent mult mai mare dec9t cel necesar pentru

menţinerea armăturii mobile /n această po'iţie. Acest lucru impune să se pre)adă /n

sc*ema electrică de alimentare a bobinei posibilitatea /nserierii /n momentul /nc*i7

derii armaturii a unei re'istenţe care să limite'e curentul absorbit de bobină la

)aloarea necesară reţinerii armăturii.

(ipurile de electromagneţi de acţionare de curent continuu folosite mai

frec)ent /n construcţia aparata:ului electric sunt repre'entate /n figura 11.

b. #lectromagneţi de curent alternati$

3 -articularit%ţi( !lectromagneţii de curent alternati) pre'intă /n raport cu cei

de curent continuu unele de*a,anta2e şi anume3

D la aceleaşi dimensiuni ale mie'ului forţa portantă este mai mică D pierderile de energie /n mie'ul magnetic 6prin curenţi Foucault8 impun

reali'area acestuia din foi de tablă silicioasă i'olate /ntre ele cu lac sau *9rtie 6fig.

128

D forţa portantă a unui electromagnet 6)ariind cu pătratul )alorii curentului ce

străbate bobina8 la electromagneţii de curent alternati) este o mărime variabilă în

timp, oscil9nd de 1%% de ori pe secundă /ntre )aloarea maimă şi 'ero ceea ce face camagnetul să )ibre'e produc9nd uneori un 'gomot foarte supărător. ariaţia /n timp a

14


15/26

forţei portante măreşte şi pericolul de desprindere a armăturii la scăderi accidentale

ale tensiunii.

Pentru a se remedia aceste deficienţe se introduc /n armaturile magneţilor

monofa'aţi de curent alternati) /n )ecinătatea planului de lipire a armăturilor spire /n

scurtcircuit al căror rol este de a reduce 'gomotul şi pericolul de desprindere.

Tipurile de electroma$neţi de curent alternati, folosite mai frec)ent suntrepre'entate /n figurile 1 14 şi 15.

15


16/26

&intre formele de electromagneţi repre'entate /n figura 1 cel mai mult utili7

'ate sunt3

D electromagnetul în dublu 9, cu armătura mobilă identică cu partea fiă

această formă fiind utili'ată /ndeosebi la contactoarele p9nă la 1%% A la care armătura

mobilă se deplasea'ă prin translaţie D electromagnetul în formă, de 0, cu două bobine folosit /ndeosebi la contac7

toarele mari cu mişcare de rotaţie a armăturii. Prin /mpărţirea bobinei /n două

16


17/26

:umătăţi se reali'ea'ă o importantă economie de cupru 6la acelaşi număr total de

spire lungimea spirei medii este mult mai mică8

D electromagnetul în formă de 0, realizat prin benzi 6fig.1##8 permite meca7

ni'area şi automati'area mai simplă a fabricaţiei

D electromagnetul trifazat 6fig.1###8 se foloseşte acolo unde puterea necesară

depăşeşte 5 ... $ daN la 1% ... 2% mm cursă. Construcţiile u'uale se reali'ea'ă pentru

forţe de 15 ... 2% daN la un /ntrefier de 5% mm 6fig. 148.

4. "e$nologia de fabricaţie a. %ie&ul magnetic

Circuitul magnetic al magneţilor de curent continuu fiind de oţel masi) se

obţine de obicei prin turnare şi prelucrare la strung.

Pentru a se obţine o g*idare bună a armăturii mobile /n interiorul bobinei se

foloseşte de obicei un tub de g*idare din material nemagnetic 6alamă8.

@a electromagneţii de curent continuu eistă /n mod deosebit pericolul ca după

/ntreruperea curentului mie'ul magnetic să păstre'e un magnetism remanent şi

datorită acestuia armătura mobilă să ;răm9nă lipităE 6atrasă8. Aceasta se pre)ineasigur9nd /ntre armături c*iar /n po'iţia ;/nc*isE un /ntrefier de %1 ... %2 mm .

Pentru fabricarea mie'ului magneţilor de curent alternati) sunt necesare

următoarele operaţii3

D ştanţarea tolelor din foi sau ben'i de tablă silicioasă

D debavurarea tolelor prin poli'are

D izolarea tolelor8 : asamblarea pachetelor8

: fi#area spirei în scurtcircuit 6fig. 1"8

D vopsirea sau acoperirea anticorosivă8

: verificarea suprafeţelor de lucru8

D asamblarea8

D verificări electrice şi funcţionale. 4i/area !pirei de !curtcircuit pe polul magnetului este o problemă deosebit

de importantă deoarece lo)iturile repetate care se produc la /nc*iderea electro7

17


18/26

magnetului pot pro)oca desprinderea sau ruperea spirei ceea ce atrage după sine

funcţionarea nesigură şi cu 'gomot mare a electromagnetului. ?nele metode de fiare

sunt indicate /n figura 1". &intre acestea metoda cea mai bună de fiare este cea din

figura 1"c deoarece spira este reţinută de două laturi. metodă mai nouă şi mai

sigură de fiare a spirei /n scurtcircuit este cea indicată /n figura 1" e, unde fiarea

unei spire sudate din liţă este reali'ată cu a:utorul unui ade'i) elastic 6cauciuc

siliconic8. ceasta reprezintă metoda de fi#are cea mai sigură şi mai productivă

cunoscută în prezent.

3 Rectificarea !uprafeţelor de lucru( Pentru ca electromagneţii de curent

alternati) să funcţione'e corect şi fără )ibraţii este necesar ca suprafeţele de lucru să

fie absolut plane lucru care se obţine prin prelucrarea acestor suprafeţe pe maşini de

rectificat cu masa magnetică.

;entru a se asigura desprinderea imediată a armaturii la întreruperea ali-

mentării bobinei, este necesar să se asigure un mic /ntrefier /ntre armăturile /nc*ise.


19/26

-n pre'ent soluţia practic generali'ată la electromagneţii /n formă de ! este de a

se lăsa mai scurt miezul mijlociu 6fig. 1>a8. Acest lucru se reali'ea'ă la operaţia de

rectificare folosind pietre profilate care prelucrea'ă dintr7o singură prindere at9t

coloanele eterioare c9t şi mie'ul central.

A)9ndu7se /n )edere că /n timpul funcţionării coloanele eterioare se turtesc

puţin se asigură pe coloana centrală un /ntrefier de %> ... % mm .

@a electromagneţii /n formă de ? se obţine un /ntrefier fi de %5 ... %> mm

reali'9nd mie'ul din două pac*ete de tole /n @ fiate cu a:utorul tolelor de margine

6fig. 1> b şi c8.

b. Bobina

Carca!a +o+inei se reali'ea'ă prin presare din răşini termoreacti)e

6bac*elitice8.

Pentru e/ecuţia +o+inei se folosesc conductoare i'olate cu email.

Pentru a se asigura o durată de ser)iciu suficient de mare a bobinei se iaumăsuri de impre$nare a acesteia şi se dă o foarte mare atenţie eecuţiei legăturilor

sale la bornele de alimentare.

-n ceea ce pri)eşte impregnarea se folosesc soluţii diferite de la simpla lăcuire

e#terioară 6la electromagneţii pentru utili'ări normale8 p9nă la impregnarea prin

imersie şi c*iar impregnarea sub vid 6la electromagneţii destinaţi să funcţione'e /n

climat tropical8. &rept lacuri de impregnare se folosesc3 lacuri bac*elitice răşini poliesterice sau

răşini de turnare epoidice.

19


20/26

&ate fiind şocurile numeroase şi brutale pe care le suportă /n funcţionare

bobinele electromagneţilor se fiea'ă cu ben'i ade'i)e at9t /nceputul c9t şi sf/rşitul

/nfăşurării iar ieşirile se eecută fie cu liţă elastică fie răsucindu7se /n patru

conductorul bobinei pe porţiunea cu funcţie de legătură la borne. Această operaţie

poate fi eecutată de anumite maşini automate de bobinat.

%. &ntreţinerea şi e'ploatarea electromagneţilor

@a montarea şi /n cursul eploatării unui electromagnet trebuie să se )erifice /n

primul r9nd dacă solicitările la care el este supus nu sunt mai mari dec9t cele pentru

care a fost construit şi care sunt /nscrise pe plăcuţa sa.


21/26

@a electromagneţii care funcţionea'ă /n mediu umed se verifică starea mie-

zului magnetic şi lipsa coroziunilor.

!lectromagnetul funcţionea'ă bine dacă3

D la /nc*iderea circuitului bobinei armătura se /nc*ide prompt fără frecări sau

e'itări pe parcurs

D /n starea ;/nc*isE nu )ibrea'ă prea puternic

D la /ntreruperea alimentării bobinei armătura mobilă se desprinde imediat şi

complet fără e'itări sau frecări pe parcurs.

@a eecutarea monta:ului se )a a)ea gri:ă ca armătura mobilă să se deplase'e

pe c9t posibil )ertical e)it9ndu7se solicitări ale acesteia perpendiculare pe direcţia de

deplasare. -n acest sens legătura armăturii mobile la elementul acţionat )a fi

/ntotdeauna o legătură care să nu transmită eforturi trans)ersale 6). fig. 158.

NORME DE -ROTECŢIA MUNCII 5NNORME DE -ROTECŢIA MUNCII 5NCADRUL ATELIERELOR ELECTRICECADRUL ATELIERELOR ELECTRICE

". #'ectele curentului electric asupra organismului uman .

Corpul uman se comportă din punct de )edere electric ca o re'istenţă.

&e aceea dacă /ntre două puncte de pe suprafaţa lui se aplică o diferenţă de

potenţial prin el trece un curent electric 3

h

a

.

7

0 $ = H A I

unde

?a este tensiunea aplicată sau tensiunea de atingere H I

* este re'istenţa electrică a corpului omenesc pe traseul străbătut

de curent H J I.

&efiniţie 3 (recerea unui curent electric prin organismul uman poartă numele de

electrocutare.

21


22/26

Curentul electric poate produce )ătămarea organismului sau c*iar moartea.

ătămările pe care le produce electrocutarea sunt 3

Arsuri electrice ale pielii corpului /n locurile de contact cu circuitul electric.

Acestea se datorea'ă acţiunii curentului electric ce apare /n aceste puncte

Koc ner)os care afectea'ă creierul şi ner)ii. Prin şoc se poate opri

funcţionarea 6parţială sau totală8 a sistemului muscular ceea ce poate pro)oca moartea

organismului.

Lra)itatea efectelor produse prin electrocutare depinde de 3

#ntensitatea curentului cu c9t acesta creşte cu at9t )ătămarea este maigra)ă cu c9t dega:area de căldură este mai mare cu at9t sistemul ner)os este mai

afectat

Frec)enţa curentului s7a constat că la aceeaşi )aloare a curentului curentul

alternati) este mai periculos. Curentul alternati) cu frec)enţa /ntre 1% şi 1%% B' este

cel mai periculos. @a frec)enţa de circa 5%% B' ecitaţiile nu sunt periculoase c*iar

pentru intensităţi mari ale curentului electric . &urata de acţiune a curentului dacă durata de acţiune a curentului este mai

mică de 1 ms efectul nu este periculos.

e'istenţa electrică medie a corpului omenesc este de 1%%% J şi poate a)ea

)alori mult mai mici 6circa 2%% J8 pentru o piele udă sau rănită.

(. %ăsuri de pre$enire a electrocutării .

a8 pentru a se reali'a protecţia la electrocutare prin atingere directă la instalaţiile

şi ec*ipamentele electrice acestea se construiesc astfel /nc9t elementele aflate /n

22


23/26

mod normal sub tensiune să nu poată fi atinse. Pentru aceasta se foloseşte /nc*iderea

/n carcase i'olarea foarte bună a conductoarelor de legătură amplasarea liniilor

electrice la /nălţimi mari unde nu pot fi atinse /nt9mplător folosirea unei /mpre:muiri

cu garduri legate la pri'a de păm9nt. Pentru i'olarea elementelor aflate sub tensiune /n

locurile foarte periculoase cu ume'eală şi pardoseli nei'olante se foloseşte alimen7

tarea cu tensiuni reduse.

b8 protecţia /mpotri)a electrocutării prin atingere indirectă se poate reali'a prin

legarea la nul legarea la păm9nt separarea de protecţie i'olarea suplimentară de

protecţie legarea /ntre ele a tuturor obiectelor metalice ce pot fi atinse concomitent /n

'ona de manipulare deconectarea automată etc. .

). *rotecţia muncii +n instalaţii electrice ! generale i speci'ice .

-n ţara noastră sunt elaborate ;Norme republicane de protecţia muncii= care

cuprind cadrul general de te*nica securităţii muncii şi normele de igiena muncii.


24/26

mănuşi ci'me galoşi co)oare preşuri şi platforme electroi'olante. #ndicatoare

mobile de tensiune pentru a )erifica pre'enţa sau lipsa tensiunii.

Larnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la păm9nt pentru protecţia

/mpotri)a apariţiei tensiunii la locul de muncă 6datorită conectărilor greşite tensiunilor

induse sau descărcărilor capaciti)e8.

Panouri para)ane /mpre:muiri şi semnali'ări sau indicatoare mobile folosite

pentru a delimita 'onele prote:ate şi 'onele de lucru. Plăcile de a)erti7

'are au următoarele roluri 3

de a)erti'are a pericolului pe care /l pre'intă apropierea de ele7mentele

aflate sub tensiune

de inter'icere a unor acţiuni care ar putea duce la accidentare

de siguranţă prin care se aduce la cunoştinţa personalului eecu7tant că

au fost luate măsuri /nainte de /nceperea lucrului şi că se pot eecuta anumite mane)re

şi lucrări cum ar fi 3 ;


25/26

#nstructa:e generale

#nstructa:e la locul de muncă

#nstructa:e periodice .

ing. Aurel Popa - APARATE, ELECTRICE DE JOASĂ ŞI INALTĂ TENSIUNE

- Editura Didactică şi Pedagogică, - Bucureşti -1977.

ing. Emil Pietrăreanu - AGENDA ELECTRICIANULUI (Ediţia IV-a)

25


26/26

- Editura Tehnică, Bucureşti-198.

!lorin "areş - TEHNOLOGII ÎN ELECTROMECANICĂ şi al#ii - A$T %rup Editorial, Bucureşti-&''.

Titu (o)tăche)cu - INSTALAŢII ELECTRICE PENTRU şi al#ii CONSTRUCŢII

- Editura *cri)ul $om+ne)c, (raioa-1978.

*it-ul nternet .protectiamuncii.ro

*it-ul nternet . el/a.ro

26

electromagnet i

Documents