elemente de anatomie patologica os si articulatii
DESCRIPTION
osTRANSCRIPT
Elemente de anatomie patologica os si articulatii
Dr. Doina Pop
cuprins
Structura si fiziologia osului Vindecarea fracturilor Infectiile osului Boala degenerativa articulara Necroza aseptica de cap femural Tumori benigne Tumori maligne
Structura si fiziologia osului
Osul este o forma specializata de tesut conjunctiv Constituit din matrice proteica mineralizata si celule,
unele proprii (osteoblast, osteocit), altele derivate din celule stem apartinind liniei monocit macrofag (osteoclast)
Osul cortical(diafizar) si trabecular( spongios) matur este lamelar( colagen tip I cu dispozitie I lamele paralele) cel imatur este fibros neorganizat( in fracturi, in boli osoase cu turn-over crescut si in tumori)
Matrice
Colagen I Proteine non colagene: osteocalcina, osteonectina, fibronectina Componenta minerala in cea mai mare parte : calciu
hidroxiapatita Osteoid : matrice nemineralizata produsa de osteoblaste Pe biopsia transfixianta de creasta iliaca osteoidul este
distribuit pe 20% din suprafata trabeculelor si are o grosime de 12-24microni, iar numarul osteoclastelor pe o sectiune intreaga(ob x20) este de maxim 2. Suprafata trabeculelor este neteda cu ocazionale lacune Howship(sub 5% din suprafata trabeculelor) In osteomalacie si rahitism matricea osteioda este in exces.
Matrice osteoida
Cresterea si remodelarea osoasa
Osteoblastele(OB) sint prezente pe suprafata osoasa, sintetizeza matricea osteoida si regleaza mineralizarea
OB delimiteaza suprafetele osoase, sint incorporate in matricea mineralizata(osteocite) sau sint indepartate prin fenomenul de apoptoza
OB produc RANK-L( ligant for receptor activator of nuclear factor Kappa-B)si OPG(osteoprotegerin) care intervin in generarea si activarea osteoclastelor
OB exprima receptori pentru PTH, ER, Prostaglandine, IL, TNF-alfa, (TGF)-beta
Osteoclastele exprima receptori pt RANK-L si calcitonina OB si osteoclastele coopereaza in procesul de
remodelare osoasa
Osteoblast /osteocit
Osteoclast/con de taiere
Remodelare osoasa
Remodelare osoasa -BMU
Osteocitele supuse stressului mecanic activeaza osteoblastele de la suprafata osului
OB activate si de alti stimuli( citokine, factori de crestere, hormoni) cresc productia de RANK-L si scad OPG promovind formarea de osteoclaste din precursori circulanti care rezorb osul. Alte semnale inhibitorii limiteaza activitatea osteoclastului.
Rezorbtia osoasa este urmata de productia de osteoid de catre osteoblastele recrutate dintre celulele stem locale sub influenta factorilor de crestere
Ciclul dureaza 120 zile si este echilibrat daca masa osoasa formata este aceeasi cu cea rezorbita
Cantitatea de os scade cu virsta fiind mai mare al femei datorita insuficientei estrogenice dupa menopauza
Ajunsa la maturitate masa scheletica incepe sa scada cu fiecare ciclu de remodelare( pierderea osoasa legata de virsta este de 0,7% pe an)
Estrogenul este un factor reglator major al remodelarii osoase atit la femei cit si la barbati actionind prin inhibarea osteoclastogenezei si cresterea apoptozei osteoclastelor
La tineri osul osteonal are mai multe inele iar la varstnici creste cantitatea de os interstitial
Os cortical 70 ani
Cresterea in lungime a osului se realizeaza prin cartilajul de crestere
Cartilaj de crestere
Def: zona de cartilaj restanta intre centrul de osificare primar(diafizar) si cel secundar(epifizar). Asigura prin procese de remodelare cresterea in lungime a osului. Dupa pubertate platoul de cartilaj de conjugare dispare prin osificare totala
Contine mai multe straturi de la versantul epifizar spre cel diafizar: - cartilaj hialin
- cartilaj proliferant cu coloane paralele de condrocite
- cartilaj hipertrofic cu celule tumefiate incarcate cu glicogen
- zona de osificare a cartilajului calcificat invadat de muguri vasculari
Tipuri de osificare
Osificare de tip encondral, precedata de cartilaj dupa modelul catilajului de crestere( oasele lungi, pelvisul si oasele bazei craniului se osifica prin acest proces, pot dezvolta tumori cartilaginoase primare)
Osificare intramembranoasa: prin conversia directa a tesutului conjunctiv in os( oasele craniului). Formarea osului din periost este esentiala prentru cresterea in grosime . Acest proces intervine si in reparatia osului post fractura
Tipuri de fracturi .Reparatia osului post fractura
Complete sau incomplete(în lemn verde) Închise(simple) Compuse cînd focarul de fractură comunică cu suprafaţa
cutanată Cominutive cu multiple fragmente osoase Cu deplasare cînd capetele osoase nu sunt aliniate Fractura pe os patologic survine pe o patologie osoasă
prexistentă Fractura de stress se dezvoltă încet şi urmează unei
perioade de activitate fizică intensă în care osul este supus la solicitare repetitivă (marş forţat, activitate sportivă suprafiziologică)
Etapele formarii calusului
Dupa intreruperea traumatica a continuitatii osoase sint initiate procese de reparatie tisulara care daca sint intrunite toate conditiile favorabile ( fractura simpla, nedeplasata,inchisa, neasociata altui proces patologic) se soldeaza cu vindecarea si restabilirea integritatii osului.
In primele zile : hematom, necroza osoasa care se recunoaste histologic prin absenta osteocitelor din lacune
Spre sfirsitul primei saptamani de evolutie naturala reteaua fibrino -hematica incepe se se organizeze prin tesut de granulatie
Saptamana 2-3: apare os imatur, provizoriu(calus). Histologic :celule mezenchimale se diferentiaza in osteoblaste si condroblaste.
Reţeaua de fibrină etanşeizează focarul dar atrage celule inflamatorii, fibroblaste şi stimulează formarea de muguri vasculari caracteristici ţesutului de granulaţie
Celulele inflamatorii eliberează PDGF,TGF-beta, FGF care activează celulele osteoprogenitoare din periost, cavitatea medulară şi ţesuturile moi înconjurătoare
La sfîrşitul primei săptămîni hematomul se organizează fuziform în vederea producerii de matrice dar este structural lipsit de rigiditate : procalus
Tesut de granutatie , edem, fibre muscualre striate inglobate,Sufuziuni hemoragice
Osteoblastele periostale activate depun os primitiv care este orientat perpendicular pe axa corticală precum şi în cavitatea medulară
Celulele mezenchimale din ţesuturile moi încojurătoare se diferenţiază în condroblaste care vor forma fibrocartilaj şi cartilaj hialin
În fracturile necomplicate focarul de fractură este stabilizat la sfîrşitul celei de a treia săptămînă printr-un calus condro-osos dar care nu este suficient de puternic.
Calusul osos care stabilizează eficient focarul de fractură rezultă din osificarea subperiostală de tip intramembranos şi din osificarea de tip encondral intramedulara pe matricea cartilaginoasă nou formată după un proces similar cu cel de la nivelul cartilajului de creştere.
Calus condro- osos
Calusul condro-osos
Aspect histologic pseudosarcomatos al procalusului: hipercelularitate, dezorganizare, formare de matrice osteoida de catre osteoblastele diferentiate din celule mezenchimale
Calus osos caracterizat prin arcade osoase subtiri delimitate de osteoblaste proeminente, separate de o stroma fibroasa hipocelulara , vascularizata.
În stadiile precoce ale formării calusului există un exces de ţesut fibros, cartilaj şi os
Dacă oasele nu sunt perfect aliniate volumul calusului este mai mare în partea concavă a focaruluide fractură
Odată cu maturarea calusului, porţiunile care nu sunt solicitate fizic se rezorb, calusul îşi reduce volumul şi forma osului se restabileşte
Complicatii ale vindecării fracturilor
Fracturile cominutive sau cu deplasare se vindecă cu diformitate datorită fie formării de calus în exces fie datorită unei remodelării care se extinde pe o perioadă lungă de timp
Imobilizarea inadecvată permite mobilitate în focar şi impiedică formarea calusului. Acesta poate fi înlocuit de ţesut fibros şi cartilaj care perpetuează instabilitatea şi poate rezulta în vindecare întirziată sau non-uniune. Cînd porţiunea centrală a spaţiului de fractură degenerează chistic , suprafaţa luminală este delimitată de celule de tip sinovial formind o falsă articulaţie: pseudartroză. În această situaţie procesul de vindecare poate fi reactivat prin îndepărtarea ţesuturilor moi şi stabilizarea focarului
Infecţia mai ales în fracturile cominutive şi deschise
Metodele mecanice de imobilizare a unui focar de fractura faciliteaza vindecarea cu formare redusa de calus
obls=osteoblaste, os=osteoid, ost=osteocit, m=celule mezenchimale Col. Giemsa