Iil[rAutori:

Clive Gifford, Susan Kennedysi Philip Parker

Consultant:Jack Challoner

E_, n rc j i rcl I rol pl erd li la i

(EKreativ

CuprinsF/in urmd cu 3 m.a.-800 e.n.

inaintea primelor

//800-1545

Noi idei

34 800-94536 Anatomia38 945-104540 Medicina medievala42 1045-11,45

44 Astronomia46 1145-124548 Roger Bacon50 1245-134552 Istoda prafului de pusca

54 1345-144556 1445-1545

58 Leonardo daVinci

//1545-1790

Epocadescoperirilordescoperiri gtiinlifice

B In ulma cu 3 m.a.-8000 i.e.n.

10 inceputulagicultuii12 8000 3000 i.e.n.

14 Pictuile rupestre16 3000-2000 i.e.n.

18 Prelucrareametalelor20 2000-1000 i.e.n.

22 Stonehenge24 1000 i.en.-l e.n.

26 Arhitectura antica28 1 800 e.n.

30 Aristotel

62 1545-157064 Mdsuatoi66 1570-1590

68 Galileo Galilei70 1590 1610

72 Cai pe cer74 1610-163076 Vindecareabolnavilor78 1630-1650

80 Cat e ceasul?

82 1650-1670

84 Pivind indeaproape86 1670 1690

88 Isaac Newton90 1690-1710

92 Calato i pdn lume94 1110-173096 Atlasul ceresc98 1730,17501,00 fl54-1770102 Cum va fi vremea?104 Mica era ghciara1,46 1170-1790

Calehrie in timpCele mai vechi evenimente prezentate in aceasta carte au ar,rt loc in urmd cu foarte mult timp.Vei vedea anumite pedoade marcate cu litere, cunl ar fl l?r. a. o prescufiare de la milbarede anr. Aite pedoade sunt urmate deier. Si en. prescufidd de la inajntea erei noastrc siera noasffa. En noastra este considerata pedoada care a inceput odata cu nasterea lui IisusHdstos. Cend nu se cunoa$te data exactd a unui eveniment, se foloseste dda prescurtarea

cuvantului latin ctca. Acesta insearrind in jur de si alala cA data este aproxima va.

Descoperirirevolu!ionare110 1790-1805

112 Calatodi pdn natura114 1805-1815

116 Studierea fosilelor118 1815 1825

120 intelegerea evolutiei1,22 1,825 1,835

124 Masini de calcul126 1835 1845

128 Locomotiva lui Stephenson130 Povesteamotoarelor132 1945-1855134 Charles Darwin136 Studierea lumlnii138 1855-1865

140 Curentul electric142 Louis Pasteur144 1865-1875

146 Studierea chimiel148 1875-1885

150 Comunicauile152 Bobina Tesla154 1885 1895

1790-1895//1895-1945

Epoca nucleard

158 1895-1900

160 1900 1905

162 Spre cer164 1905-1910166 1910-1915

168 Povestea atomulul170 1915-1920

172 Alben Einsteinfi4 rc24-rc25176 La volan178 1925-1934180 Made Cude182 1930 1935

184 Detalii marirc186 1935 1940

1BB Tabelul periodic190 1940 1945

192 Testul Tdnity

//1945-prezent

Stiinta modernd

196 1945 1950

198 ADN;codul vietii200 1950 1955

202 Rachel Carson204 1955-1960

206 1960-1965

208 Cu urechea pe Univerc210 1965-1970

212 Cursa spatiala214 1970 1975

216 1975-1980218 1980 1985

220 Clima in schimbare222 I9B5-r990224 Stephen Hawking226 1990 1995

228 O lume conectata230 Imagini din spaliu232 1995 200A

234 Robotica236 2000-2005238 2045-24rc240 Acceleratorul

de pafiicule242 201,4-2015

244 Nanotehnologia246 2015-prezenl

250 Glosar252 lndex255 Multumii

t

^/f"urmd cu 3 m.a.>8ooo i.e.n.

Cele mai vechi instrumentemuzicale descoperitepAnd acum sunt ni$tefluiere fdcute in urmdcu mai bine de 40.000

de ani din oase de pasdresi fildeg de mamut.

Prima intrebuingare a focrrluiEste posibil ca str;mosii nottri sd n ;tiut cum sa facA 5i

sd controleze focul chiar Si in urma cu 1,5 milioane de ani. Celemai timpurii dovezi ale existenlei focurilor casnice le reprezintdurmele de lemn ars de Ia situl cesher Benot Ya'aqov din Israel,

care dateaza din anul 790.000 i.e.n. Cu ajutorul focului oameniiputeau gati, hrdnindu se astfel cu mai multe ieluri de mancare.

tpa'-

Vanatoarea cu suligein aceasld pelioadd, primii vanAtoincepeau sa loloseascA bele din lemnpe post de sulile. Aceste unelte cu varfascufit puteau fi infipte in prada sauchiar aruncate de la distanla. in jurulanului 200.000 i.e.n., sulitele aveaudeja varfuri de piatrd, ceea ce Ieidcea mult mai eficiente.

Cele mai vechi sulitre dinlemn au fost descoperitela Schiiningen,iD Germania.

in urmecu 3 m.a,

cca 2,6 m.a.-250.000 i.e.n.

Primele obiecte fdurite de sfAmogiinogtri au fost uneltele din piatrd.Cele mai vechi au fost descoperitein Lacul Tlrrkana din Kenya gidaleazd din urmd cu 3,3 m.a.Megtegugarii preistoriciciopleau o piatrd lovind-ocu o altd piatrd pane ce cepetao muchie ascutitd. UneltelefAurite ?n acest fel apa4instilului numit Oldowan.

Topoare din piatraUneltele Oldowan din piatrd erau destulde nefnisate, a$a cd, in urma cu cca 1,76 m.a.,a apdrut o noud metodd de prelucrare a pieirei,cunoscutd sub denumirea de Aclreulean. AceastaconstS in rdzuirea unei pietre pe dou5 p5rlipentru obFnerea unei margini duble, urmatede cioplirea pA4ii de dedesubt ca sd fre ugorde apucat. Aceste un€lte se numesc topongti.

400.000

T'NEI,TE DIN PIATRA

Unealta Ohowandin piatre

Tehnica Levalloisln urmd cu cca 325.000 de ani,mesteiugaii au inceput sdfoloseascd tehnica ce poartdastazi denumirea de levalJois,care presupune cioplirea pietreiintr o anumitd formd urmandun model stabilit dinainte.

Arcuri $i sdgetiMicile varfuri de sdgefi dinpiatrd descoperite in Africa

de Sud dovedesc cd oameniiau invalat sa facd arcuri 5i

sdgeli in jurul anului 71.000i.e.n. Aceste arme erau

mai eficiente decat suliteledeoarece omul putea lua la

vandtoare foarte multe sAgeli,reusind sa doboare prada

de la o distanlA mai mare.

125.000

ToporiEc.i Acheulean Vad piimitiv de sdqeata

ResDairca fiLitelar .l ,a inle face mai tezistente

OldritulPrimele vase au fost ldcute din lut. oamenii

le dadeau o formd ti intareau apoi lutul incuplor. Vasele oblinute se fo]oseau la g;tit

sau la pdstrarea alimentelor. Cele mai vechidatedza din jurul anului 18.000 i.e.n. si au

fost descoperite in china. in anul 14.000i.e.n., poporul japonez denumit Jomonse ocupa deja de olArit la scara larga.

Primele fibre de inFibrele rAsucite de in gdsiteintr-o pe$terd din ceorgia,in regiunea caucaziand dintreEuropa $i Asia, sunt dovadaci oamenii au invdtat sdfoloseascd nbrele plantelorca si obfine franghii Si funiiin jurul anului 34.0001.e.n.Unele dintre acestea au fostvopsite ca sd fie mai colorate.

Domesticirea animalelorin loc sa le vaneze pur si simplu. primii

fermieri au inceput sd strengd animalelein jurul gospodariei Fi sa le imperecheze.

Primele specii domesticite ln acest felau fost oile gi caprele, acestea ofefind

o sursa sigura de hranii

I3b.ooo soooDAce inwste c\ vafini

aso)tite pentru staprngerc a

?rsreattul en cioplit asifel incete)ii sa se poata aFeza inaun'Iu.

pieitot de animate ACe de CUSUT Cultivarea plantelorPlantele au inceput sd ne cultivatecand locuitorii asezarii AbuHurelra din Siria au inceputsa semene secard sdlbaticd sialac (specie de grau). oameniiintrebuintau aceste cerealeca sursa suplimentara de hrani,acestea putand f, stranse fdrasA ne necesara o caldtorie lunga.

in aceasE perioadd au inceputsa se raspandeasca acele din oaseasculite, ceea ce sugereazi caoamenii inv;traserd deja sd coasa.Existi dovezi cA acele simple dinos erau folosite incd din anul63.000 i.e.n. in China, Aftica 5ianumite pdti ale Europei, insanu se cunoatte scopul exactalintrebuintirii lor.

11De la terase vede cAmpurile plaltategi culese, eleqteele qi livezile. tt

Epopeea tui chilgamer., poem epic din Mesopotamia (astdzi - Irak),scris in iurul anului 2000 i.e.n.

Prima barcdEste posibil ca oamenii sa fi

ajuns cu barcile in Australia injurul anului 50.000 i.e.n., dar cea

mai veche barcd p5strata pandastazi este o canoe carc dateazldin anul 8000 i.e.n. 5i care a fostdescoperitd ln Olanda. ln fel ca

numeroase alte ambarcaliuniprimitive, a fost fdcua dintr un

bu$tean cioplit in a$a fel incatsA se obfna o suprafata

adancitA inAunhul c;reiagedeau oamenii-

Barcile primitive semenau loarte multcu aceasta canoe lolositd in fiecut de amedndieni. s7

t

nevoili sd petreacd mult timp in cautdrile lor. Aproximativ in aceeasiperioadd, acesti primi fermieri au inceput sd domesticeascd porci,capre, oi gi vaci, alegdnd cele mai bune exemplare ca sd leinmulteascd. Astfel, au obtinut o sursi de carne, lapte gi piele.

Inceputul agriculturiiin jurul anului 8500 i.e.n., oamenii din sud-vestul Asiei au inceputsa cultive cereale in apropierea locuinlelor 1or, nemaifiind astfel

Teosinte,porumb sdlbatic

Porumb dinzilele noastre

Porci mai blanziPrimii crescatori de porci au foslvandtorii din vestul Asiei_ in jurulanului 7500 i.e.n., aceslia au inceputsa lina in captivitate mistre[]i pe careI prindeau. jnmultindu ide-a lungu]timpului, au obfinut porcul domestic,un animal mai mic gi mai docil.

Porc domestic din zilele noaste

Cartofi mai gustotiSlldmo5ii cartofilor din zilelenoastre au inceput sd fie cultivaliin Peru cu cca 8000 de ani in urme.La lnceput acestia erau amari, darcultivarea repetata a diferitelor speciile a imbundtdiit treptal gustul.

Cartofi sabaticidin Peru

Cartofi dinzilele noastre

Porc mistret (salbatic)

' -. 800G-3000 i.e.n.Ardei, avacada, potunb,dovlecel, f asale, butulrac,

rosii, curcati, nte t

DX

Rdspandirea agriculturiiCreFterea plantelor ti domesticireaanimalelor a inceput aproape ln aceiasiIrmp. rnsa ln colluridiler.re dle globulu.pamantesc: vestul si estul Asiei, AmericaCentrala gi de Sud, estul Americii de Nord,diferite parli ale Africii ti lndia. Agriculturas a rdspandit apoi in intreaga lume.

Unelte pentrustrangerea recottei

Pentlu retezarea tulpinilorrezistente, fermierii

foloseau diverse unelle,mai ales seceri cu lamecurbate. pdmele astfel

de lame erau fdcute din piatrdtlefuitii, dar pe mdsurd ce

prelucrarea metalelor evolua,au incepul s; apard celedin aramd, bronz gi fier.Unelte pentru agdculture cu lame

din bronz (stanga) si ner (dreapta)Evenimente importante

23.500-22.500 i.e.n.Vandtorji culegdtod din OrientulMijlociu strangeau o planta salbaticadenumiiA anne. (un soj de gr6uprimiliv), dar riorz, fistic simasline.Ace$tia mArunleau cerealelecu ajutorul mojarului

14.000 i.e.n.Vas€le d€ htinldrjte in cuptor, amrde jmportante pentru viitorii lelmieri,au aprru!pentru pdma oalain china,insa in jurul anulul I 4 000 i.e.n., popu-laliaJdmon dinJaponia era deja liderain producerea vas€lor de inalh catitat€.

13.000 i.e.n.Primul an 1ma1 domesiicir vreodata a fost lupul, acesh ninds!.amosul tuturor cainilor Esteloarlc probabil ca domesricirealupuluisa n avut locin mai multelocuriln acelatitimp.

ruto

Inaintea primelor descopedri Stiintifice

,r--$

OCEANUL PACIFIC

€'

EUROPA

PERU6000-4500 i.e.n.Cartofr, quinoa,porc\qofi de Guineea,lame, alpaca

OCEANUL ATLANTIC

OCEANIJLINDIAN

LegendaTerenuri agricole

(10.500 r000 i.e.n)

CIIINA

4300 i.e.n.

Primele lanuri lnundatede orez ar aparutin china,dar aceste plante erau dejacultivate de cnca aeimilenii

Mei, varzA, oez, gain' porci,

-- - baaane, testie de zahar

\.

)

3500-2000 i.e.n.Bab (plantA), Drechi de eietant@lafia), igname, napi, lici (fruct),

iA -*---- ?ooo-6soo i.e.n.

.|Y

Fermieri sedentariDatoriti progreselor tehnicii

in domeniul agriculturii,popoarele au renunial la viafa

:rmad; ii s au stabilit in at€zdrjomenegti. Sursele mai sigure

de hrand ofe te de plantelecultivate si de animalele

domesticite au dus Ia cregtereapopulaliilor. oamenii lncepeau

astfel sd iii organizeze vialain funclie de ciclul anua]

al perioadelor de semAnat9i de strengere a recollei-

10.000 i.e.n.Bourii, bovine salbatice de talie mare,au lost dom€sticiti ln vestul lurcieipeniru came $i lapte De a lungultimpului, imperech€rea aceslora a dusIa aparilla unor animale maimicirimai docile. asemAnAbar€ vitelor din

8500 i.e.n.Primii lennieri au semanat emmer$i alac (specii de grau salbatic)La slrangerea recoltej, ace$liapastau cele mai bune scminte rile semanauin anululmdtor. De aIungultimpului, recollele lor audev€njt din ce in ce maibogatc.

3500 i.e.n.

Printr€ putjneLe ani ale dinAmerica de sud a ciror crestere€ra convenabilii se numdraula'na riruda sa apropiatA, alpaca,dar Si porcusorul de cuineea

t

tt ir''

ArhitecturaantiGe

Vezi Paginile

I

8000>300^a;Eb(dFinGos;-(u59.adl?'gs;oE9E$ E.E..E,H

EsHur5 (U

X5o)tr] ir6rrtl

Il., l.e.

Reproducere ape baza excav

l.

llodtbaza

0dede

de ohritCuptorul de ol:

se folosea la intdrire:din lut 9i a fosr in\

in I\4esopotamia (llide astazi) lntr un as

cr.lptor, lutul se agazdsursa de caldurd. Ace:rmite ca lemDeratura

sd ie menIinuta maiweme, vasele fiind al

rezistente decat ceprin metode m

Cuptorde ohrit)rul de oldd.a intdrirea \i a fost inveltamia (lrakintr-un astfse agazd d(

ldurd. Acestnpe(atura rfinutd mai nele fiind asu3 decat celemetode mai

torul de olddtla intdrirea vaselor

9i a fost inventat)otamia (trakul. intr-un astfelll se asaza deDartetldura. ecest iucnrimpe(atura fidicatdllinutd mai multdsele fiind astfel maite decat cele arsel metode maipdmitive.

Primul ora$ConstruiL pe o movila din

sudul Turciei de asLazi,qatalhdylik a fost primulorag din lume, gazduind

intre 3500 Si 8000de locuilori, care traiau

in gospodAriiinghesuitedin chilpici. intre case

nu existau deloc cardri,iar oamenii se deplasau

pe acoperisuri saufolosindu-se de scari.

cere a oraguluiexcavatiilor

7000

Plugul primitivPrimii fermieri au lucrat pAmantulcu unelte manuale, lolosind rapalig,cu lame ca sa facd in pdmant gauriin cale sa planteze <eminle. Mai tarziu.acestia au fixat aceste sApdligi pe oscandurd lungd cu o cormand, oblinandprimul plug primitiv din lemn, carepermitea ararea si dezmiri$tirea unorterenuri mult mai intinse. P ma astfelde unealta a fosl la(uta rn N4esopolamia.

Pictuld dintr-un mormant din Egiptul antic,cu un plug primitiv ttas de boi

Caralhityiik

e sursa orpermite c

sdnerweme,

tffl sooo

Topirea cupruluiObiectele din arama, a c;rorforma se obtrinea prin lovirea

cuprului cu un ciocan, erau dejadestul de rdspandite ln aceaste

pe oada, f,indcd oamenii auinceput sd prelucreze acest metal

incA din jurul anului 9000 i.e.n.Primele dovezi ale topirii cuprului

9i amestecArii acestuia cu altesubslante au fost gasite in Turcia

si dateazA din jurul anului 5500i.e.n. (vezi pagina 18).

6000

Fusulin jurul anului 5000

l.e.n., popoarele dln OrientulMijlociu au invelat st facdFseturi tragand si nisucindflre de hniA sau de bumbaccu ajuton-rl unui befitor lung

ti subtire denumitrfus.Inlepenind capetul de josintr o rotilii ca un disc,

reugeau sb loarc;mai repede.

Primele canale de irigagieFermierii care locuiau ln asezarea Choga

Mami din estul lrakului de astazi au sdpalcanale ce conduceau apa raului Tigru

pe campudle lor cultivate. Aceste canalede irigatrie faceau posibila cultivarea

plantelor in zone sarace ln precipitatrii.

\"

rr5000,ry4000",tt-j tttfr.Megaliti in EuropaPopoarele din vestul Europeiau inceput sd construiascastructufi uria$e din piatra,denumite megd,liFr. Celmai probabil, acestea eraumonumente funerare saureligioase. cercurile de laStonehenge (sudul Angliei),sirudle de la Camac (Franta)

si morminteleimprejmuitesau construite cu pietre de laNewgrange(lrlanda) toateacestea sunt megalili.

Primele oraseln jurul acestui an,

micile sate Si cet5triledin Mesopotamia au

inceput si se dezvolte,formand importante

centre de adminislraliesi de negol. UriaFelepalate ti temple sunt

vestigiile acestororage primitive 5i pot fi

vdzute in situdlede la Ur si de la Uruk,

in Irakul de astazi.

cca 3200 i.e.n. PRIMELE SCRIERI

Scrisul a apdrut in jurul anului 3200 i.e.n., in Egiptgi in Mesopotamia. Pe mdsura ce oragele qi cedliledeveneau din ce in ce mai diflcil de administrat,scrisul le permitea funclionarilor oficiali sA nuse mai bazeze doar pe memorie in pdstrareacu exactitate a datelor din acte.

Scrierea cuneiformeSumerienii. ',echiul popor al Mesopotamiei,

au inventat sc erea cuneifome. Aceastaconstd ln imagini Si simboluri in formd

de cuie sau ace, obfinute p n apdsareaunei unelte ca un fel de penild primitivd

intr-o tdblil5 de lut moale.

.rl inaintea primelor clescoperiri Stiinlifice

Primele b5rci crr pdnzePrimele bArci care inaintau mai degrabd

datorita panzelor decat vaslelor au aparutin Egipt. Cu toate ca aveau incA vasle casA poatd circula impotriva curenlilor sau

cand nu b;tea vantul, aceste bdrcise puteau deplasa iute datoritd

vantului care umflA panzele.Pdmele astfel de ambarca-

tiuni erau ficute dinscanduri legate

intre ele.

Prima oblinerea bronzului adevdrat

Machetd din lemn a unei berciegiptene cu panze

Inventarea rotiiEste posibil ca roata sd fi lostinventata dintr un simplu buFteanrotund. Rolile din lemn solid,asemEndtoare celei din imagineaalaturate, au fost inventate inPolonia, in regiunea Balcanilor siin Mesopotamia. Acestea erau 6xatepe dru[e cu ajutorul unei osii delemn cu fusuri la cele doua capete.

Din amestecul metalelor rezulu un aliaj,care este adesea mai rezistent decat cele

doue metale care intrA in compozitie.Mestesugarii din sud-vestul Asiei

au amestecat cupru topit cu cositor,iar astlel a aparut bronzul, un metal

mult mai dur decat cuprul, deci mai bunpentru realizarea armelor Si armurilor-

3oooroI

Hieroglifele egiDteneEgiptenii au inventat un sistemcomplicat de sc ere pe bazade simbolu denumite hiercgllfe.Acestea puteau fi sculptate 1n piatrd,in lut sau pictate pe papirus (materialasemdnetor cu hartia, oblnut dintr oplantd acvatica asemdndtoare trestiei).

Siruri de pietre de la Cahac,

il :rI -IN

IiRMA CU 9000 DE AffI, tW nnegmu,ungg

t4

"n- .jtf

'' t :''';

Inaintea primelor descoperiri Stiintifice

Picturile rupestreOamenii au incepuL si picteze pe pcreiii pesterilorcel putin in urmi cu 35.000 40.000 de ani, in tinrpulepocii de piatrS. Acest exemplu vechi de 9000de ani se afld in Cueva de 1as Manos (in spanLolaPestera mainilor) din Argentina. Artistii stravcchipuneau mdna pe perete, ca un ;ablon, si slropcaucu rropsea ln jurul acesteia. Uneori, pe peretri lnarmoi ai pesterilor se sculptau imagini folosindu-seunelte de cremene. Pentru vopsele se loloseaupigmenti minerali: oxidul de fier ro;u, oxidulde mangan sau lignitul negru, iar din alte mineralese obtineau culorile gaJben si maro. printre tehnicilefolosite la crearea picturilor rupestre se numdrdpjclatul cu degetele sau cu ajutorul unor pensuleobLirluie dhr pal de aninral sau din f,bre vegetale.

, Fie in picturi rupestre, fie in celemai recente intrebuintdri ale

Internetului, fiintele umane si-aupovestit mereu istoriile gi

adevdrurile prin parabole si fabule. '

ilaaltarn llr,.lrat! raliircr,i: claiie3t ii3 ilrrr, iii'i"t:d,:L: ar!J1l ::i!

'i

I

l:.'-'-.r i l;r. :. -

t'' '' ":""' *,ii,-. ,";.11.'p,-^.ii:.;-,:-'. "'',-. i'

Pictura cu maid de copii si adulti din Cueva de las Manos(Peslera mainilor). Santa Cruz. Argentina

15

I

^/gooo>2ooo i.e.n.

Greutdti standardPe mdsura ce ora$ele cregteau, se dezvolta$i cometul - atat cel local, cat si cel intrealte orate. ln Mesopotamia (trakul de astdzi)au aparut astfel greutatile standard, careimpiedicau negusto i sa insele cumpdratorii.Acestea erau bazate pe grau sau pe orz,cereale cu o greulate similarA.

Mice machete a unei vechi ambarcaliuniegiptene. Cea originala a tost dezgropatain apiopiere de Marea Ptuamida din ciza.

PrcrA indta,c\rbata in sus

Prima hartda unei asezdri

Cea mai veche harti cunoscutdpand in prezent a fost descoperitdin Mesopotamia gi infdliseazi unLeren dintre doud dealuri. Tdblita

de lut din aceastd imagine estecea mai veche harta stradalA,

infa $and asezarea sumedanaNippur si raul Euftat, zidurilecetEiii, precum $i un templu.

Table6 a strddutelor din agezareaNippu4 cca 1500 i.e.n.

Suport penftu vasle

CArmeleAmbarcafiunile din Egipt erau carmuite cu una sau

doua vasle fixate pe un pilon vertical. Mai tarziu,aceste perechi de vasle au fost unite printr-o bari,

rezultand astfel prima carma propriu-zisa.

Adapast pentru echipaj

ry3oooryzeoorezoooEgiptenii ii spuneau faianleitjehnet, ceea ce inseamndorbitor de sclipitor.

Vechi cotier egipteandin margele de faiantA,arul 2000 i.e.n.

Piramida in treptea lui Dioser

Cele mai vechi morminte egiptene,cunoscuLe ca mdstabqle, erau

structuri dreplunghiulate fdcutedin cdrdmizi de lut. Mormantul

faraonului Djoser (2630 2611i.e.n.) a fost construit din mai

multe mastabale suprapuse,fiecare dintre acestea fiind ceva

mai micA decat cea de dedesubt.Aceasta suucturd in trepte a fost

p ma piramidA construitd ln Egipt.

Pietrelede la Stonehenge

Popoarele neolitice au ridicatcercul central din blocuri

de piatrd de la Stonehenge(vezi paginile 22-23) in sudul

Marii Britanii. Cel mai probabil,acesta este un monument

religios cu ro1 calendaristic.Importanla istoricd a ansamblului

Stonehenge este recunoscutdde cateva sute de ani. Muncala acest monument a inceput

in jurul anului 3100 i.e.n.cu inAllarea unor grinzi ti

blocud de piatrd in jurulunui banc de nisip.

Faianta egipteandEgiptenii au perfectrionattehnica obtinedi faiantrei, o pastdfdcuti dintr-un amestec de cuar[si piatrd de var. AtragAtoarele saleculori albastru Si turcoaz erauobfinute prin addugarea de oxiziai anumitor metale. La cdldurA,faianla poate f, modelat5 la fel calutul, pentru oblinerea unor statuete;i alte obiecte. De asemenea, aceastapoate n turnatA peste alte materiale,oblinandu-se astfel smaltul.

\tu

2550 i.E.N. MARILE PIRAMIDE

in jurul anului 2550 i.e.n., ca morminte pentru faraoni,egiptenii au inceput sd construiascd piramide mult maimari decAt cele de pAnd atunci. Spre deosebire de celein trepte, acestea aveau laturile netede si erau alcAtuitedin milioane de blocuri de piatrA acoperite cu un inveligneted de calcar. Prima a fost Marea Piramidd din ciza,

, a faraonului Khufu. in urmetorii 300 de ani au fostconstruite in jur de I O0 de piramide.

Marea Galeie,lunga de 50 de meftj, dvcespre camera martuara a tegelui,

Ptaniida cenEteste peste cincimiliaane de tone.

Construirea DiramideiMarea Pirdmrda din Ciza esle al(atuiudin doua mil'oane de blocutide pidtracalcarul fiind extras din desertul dinaprooiere. Pietrele au fosl inp:nse pan.;la Giza pe bugLeni rotunjili, iar piramidaa fosr.onstruiLa nivel Lu nivel. Cel maiprobabil, pentru transportul blocurilorde piatra la nivelele superioare au fostfolosite rampe.

Piata din veirl piramide\denumila ptamidion :,i

)

2400

Inventarea cumpeneiCumpdna, o unealtd de scos din fantana apa folositdIa irigalii, a fost invenlata in MesopoLamia ti folosiLa maitarziu Fi in Egipt. Aceasta era alcdtuiLa dintr-un cadruvertical cu o prajina la capatul careia se fixa o galeald.Fermierii coborau prdjina pentru a scoate o gdleatdcu apd, apoi roteau cumpana Si goleau apa in ulucecare o duceau de a lungul canalelor de irigalii.

2000

Aparilia calendaruluiCel maj vechi calendar cunoscut pand in prezent este celdin Umma, al regelui Shulgi, pus la punct de sumerieni(locuitod din sudul lrakului de astdzi). Avea 12 luni a cate29 sau 30 de zile, deci 354 de zile in total. Ca sa coincidAcu un calendar solat de 365,25 de zile, sumerienij adaugaucale o luna dupa cativa ani.

Construirea ziguratelorMesopotamienii au construit primele zigurate: templeuriate in formh de piramidd, alcdtuite din mai multenivele unite prin terase in trepte. Acestea gdzduiaualtare de inchinare la zei, iar Ia construirealor se foloseau cantitdli uriate de materialede construclie, dar $i numeroti muncitori.

2200

Pidura pe zid infdfi+and un laran care scoate apac! o cumpand, cca 1200 i.e.n.

Marele Zigurat de la Ur

"r7