entomologie bine

8/16/2019 Entomologie Bine

1/9

Clasa INSECTA (HEXAPODA)

Sunt cele mai perfecţionate artropode şi singurele nevertebrate capabile de zbor; reprezintăcca 2/3 din lumea animală. Populează toate mediile de viaţă: terestru acvatic aerian de laecuator la pol din grote p!nă "n v!rful munţilor.

#pro$imativ %&'.''' de specii au fost identificate p!nă "n prezent şi se estimează ca sunt"ncă sute de mii de specii necunoscute. (umele clasei provine din latinescul )insectus*

+ secţionat segmentat, iar prezenţa celor şase picioare dă celălalt nume al clasei +gr. -e$a şase; podos picior,.Scurt istoric al insectelor.Aristotel este primul care "n secolul 0 i.1. introduce "n sistemul său de clasificare

termenul de Insecta prin care indică un grup -eterogen de animale: păianeni raci viermeinsecte. ulte secole mai t!rziu 4inne introduce "n cele opt ordine de insecte şi ara-nidecrustacee şi miriapode. 5e altfel 4inne pornind de la prolificitatea şi numărul lor mare aremarcat ) că trei muşte devorează tot at!t de repede ca şi un leu cadavrul unui cal*.

Latreille +6%7286933, grupează insectele sub termenul de Hexapoda, "n acest fel elimin!nddin grupa lor crustaceii miriapodele şi ara-nidele. 5e asemenea "mparte insectele "n douăgrupe: cu aripi şi fără aripi şi introduce criteriul metamorfozei respectiv "mparte insectele "n

Ametabola +insecte cu metamorfoză incompletă, şi Metabola +insecte cu metamorfozăcompletă,. (umărul mare şi diversitatea grupului a constituit ulterior o provocare pentru foartemulţi cercetători astfel "nc!t "ncep!nd cu a doua umătate a secolului studiul lor a luat oamploare deosebită.

În ţara noastră, primele informaţii despre insecte se cunosc din cronicile lui rigorentomologică "n cadrul


2/9

"or#olo$ia E%ternă

5imensiunile variază: unele specii sunt milimetrice +'6 D '2 mm la tric-ogrammatide,altele aung la 33 cm +specii e$otice de lepidoptere coleoptere,. Eecent cea mai mare insectadin lume Phobaeticus chani, a fost descoperită "n 2''9 in ?orneo; seamănă cu o ramura decopac şi are lungimea de &7% cm.

1orpul insectelor este diferenţiat "n trei regiuni: cap +& segmente, torace +3 segmente, şi

abdomen +62,.Capul prezintă o perec-e de antene piese bucale şi organe vizuale.Toracele este alcătuit din trei segmente: protorace +prot-ora$, mezotorace +mesot-ora$, şi

metatorace +metat-ora$,. Fiecare segment poartă ventral c!te o perec-e de apendicelocomotoare. ezo8 si metatoracele prezintă dorsal c!te o perec-e de aripi; la unele grupearipile lipsesc.

Abdomenul este format din cel mult 62 segmente; la cele mai multe grupe numărulsegmentelor se reduce. Eudimente de apendice abdominale se găsesc la insectele inferioare saula unele stadii larvare +omizi etc,. n rest dispar sau se transformă "n organe cu diferite funcţii:

cerci stili ac cu venin genitalii etc.Ca!ul &i a!en'icele sale

1apul este format din fuzionarea acronului cu primele segmente ale somei constituind ocapsulă cefalică. Segmentele cefalice sunt vizibile doar "n timpul dezvoltării embrionare: ocularintercalar mandibular ma$ilar şi labial. Prezintă două orificii: bucal şi occipital. Pe suprafaţa luise disting mai multe regiuni delimitate prin suturi fine +Fig. ,. Partea dorsală se numeşte vertexsau creştetul capului. Fruntea sau frons este un sclerit neperec-e situat median "ntre orbitemărginit de braţele suturii frontale. #nterior fruntea se continuă cu o placă lată clypeus sauclipeul de care este separată prin şanţul epistomial. 1lipeul este articulat prin sutura clGpeo8

labrală de labrum sau buza superioară. Cnapoia verte$ului se află ceafa +occiput ,. 4ateral şi suborbite se găsesc obraii + genae, care se prelungesc posterior cu t!mplele +tempora,. Parteaventrală a capului este "nc-isă de labium şi gula un sclerit mare care se intinde de la orificiuloccipital p!nă la baza labiului. 4a capul prognat gula fuzionează cu submentumul şi formează

gulamentul .1apul este legat de torace printr8o membrana care formează g!tul.Tipuri de capodul de procurare a -ranei a determinat o anumită poziţie a capului faţă de restul corpului.

Se deosebesc astfel trei tipuri de cap +Fig. ,:

Capul prognat +gr. pro "nainte; gnat-os falcă, este situat "n acelaşi plan cu corpul av!nd piesele bucale orientate "nainte +coleoptere dermaptere,.Capul ortognat +gr. ort-o drept, este situat perpendicular faţă de a$a longitudinală a

corpului cu piesele bucale "ndreptate "n os +ortoptere,.Capul hypognat +gr. -Gpo sub inapoi, este situat oblic "n os form!nd un ung-i ascuţit cu

a$a longitudinală a corpului iar piesele bucale sunt orientate inapoi +-omoptere tisanoptere blatari,.


3/9

Antenele sunt apendice senzitive perec-i şi simetrice inserate "n diferite poziţii pe cap+anterior oc-ilor sub oc-i etc.,. Principalul rol al antenelor este cel senzorial pe articoleleflagelului găsindu8se numeroase sensile olfactive şi tactile. 4a unele specii pot să "ndeplineascărol de c!rmă "n timpul zborului +unele -imenoptere, rol pre-ensil "n timpul copulaţiei+pediculide, etc. 5e asemenea constituie un caracter de dimorfism se$ual: sunt mai dezvoltate la

masculi dec!t la femele.H antenă este alcătuită din trei componente: scap pedicel şi flagel +Fig. ,.Scapul sau articolul bazal +scapus, este inserat pe capsula cefalică. Pe el sunt fi$aţi muşc-ii

antenali care permit mişcarea antenei. Pedicelul +pedicellus, este un articol scurt care conţine organul lui Io-nston cu rol "n

ec-ilibru. lagelul +flagellum sau funiculum, este format dintr8un număr variabil de articole: de la 6

la peste 6'' de articole +e$.: !latta orientalis,>$istă mai multe criterii de clasificare a antenelor.. 5upă formă: drepte cu articole dispuse in linie dreaptă şi genunchiate sau geniculate

c!nd scapul formează cu restul antenei un ung-i +unele -imenoptere,.. 5upă mărimea articolelor: regulate +antennae aeJuales, cu articole mai mult sau mai

puţin egale şi neregulate +antennae inaeJuales, cu articole inegale.n aceste două grupe sunt cuprinse următoarele tipuri de antene +Fig. ,: setiforme +unele

ortoptere, , filiforme +sp. coleoptere, serate+ sp. elateride, moniliforme +sp. coleoptere, pectinate, +specii de coleoptere lepidoptere etc., bipectinate+specii de lepidoptere, penate"plumoase# + masculii de 1ulicidae (octuidae, clavate+Pieridae (Gmp-alidae, aristate+ setifore, +diptere 8 uscidae, m$ciucate

#rticolele distale sunt "ngroşate sub forma unei măciuci. ăciuca poate fi: compact$ cu

articolele str!ns unite "ntre ele +coleoptere 8 %icrophorus vespillo,; lamelat$ cu articolele puternic dezvoltate unilateral av!nd forma unor lamele +coleoptere 8 Melolontha Polyphylla, Anomala,; pectinat$ articolele măciucii sunt imobile şi dezvoltate unilateral sub forma unor dinţi de pieptene +coleoptere 8 &ucanus cervus,. Alcătuirea ca!ului la Blatta orientalisant. D antenă; cd. D cardo; cl. D clGpeus; ga. D galea; ge. D gena; gl. D glosă;l. D lacinia; lbr. D labrum m. D mentum; md. D mandibulă; o. D oc-i;oc. D ocel; ocp. D occiput; o.ocp. D orificiul occiputului; pgl. D paraglose;

p.l. D palp labial; p.m$. D palp ma$ilar; pocp. D postocciput;

sm. D submentum; st. D stipes; s.c. D şanţ coronar; s.e. D şant epistomial;s.fr. D şanţ frontal; s.pocp. D şanţ postoccipital; ve. D verte$.#lcătuirea anteneifl. D flagel +funicul,; f.ant. D foseta antenei; m.sc. D muşc-ii scapului; ped. D pedicel; sc. D scap.Kipuri de antene:a D setiformă; b D filiformă; g 8 penată; c D moniliformă; - D clavată; d D serată e D pectinată;i D genunc-eată; f D bipectinată; L l D măciucate; m D aristată +setiforă,.\Aparate bucale

Cn urul orificiului bucal sunt dispuse piesele bucale care constituie aparatul bucal. #cesta

este format dintr8un labrum sau buză superioară o perec-e de mandibule şi două perec-i demaxile. # doua perec-e de ma$ile se unesc şi formează un labium sau buză inferioară ca şi la

miriapodele diplopode. Kipul -ranei şi modul de procurare al acesteia a dus la diferenţierea mai


4/9

multor tipuri morfologice de aparate bucale: masticator pentru lins şi supt de tip labial pentru

supt de tip ma$ilar pentru "nţepat şi supt.

Aparatul bucal pentru rupt şi masticat (masticator )

Se "nt!lneşte la ortoptere blatari mantodee dermaptere coleoptere etc. şi se consideră a fi

un aparat bucal primitiv din care au evoluat toate celelalte tipuri de aparate bucale.

Se studiază aparatul bucal la !latta orientalis +Fig. 6,.

&abrumul este o piesă mobilă "n formă de lamă şi delimitează partea anterioară a gurii. Pe

suprafaţa sa prezintă peri şi gropiţe cu rol senzitiv iar pe faţa internă e$istă peri cu rol "n

diriarea -ranei şi o proeminenţă moale epifaringe.

Mandibulele sunt piese c-itinoase scurte dure cu dinţi pe margini. #supra lor acţionează

muşc-i foarte puternici inseraţi pe capsula cefalică. >le au rol "n preluarea -ranei "n rupere şi

masticare. arginea internă dinţată este diferenţiată "n două regiuni: regiunea incisiv$ cu dinţi

ascuţiţi pentru tăiere şi regiunea molar$ cu tuberculi adaptaţi pentru sfăr!mare şi mestecare. 4a

alte specii dezvoltarea acestor regiuni este "n legătură cu tipul -ranei. 4a unele specii + &ucanuscervus, mandibulele sunt -ipertrofiate la mascul reprezent!nd un caracter se$ual secundar.

A!aratul asticator la Blatta orientalis

ca. M cardo; ga. Mgalea; gl. M glosa; l. M lacinia; lbr. M labrum; m.M mentum; md.Mmandibulă; m$. D ma$ilă; pgl. Dparaglosă; p.m$. D palp ma$ilar; p.l. D palp labial; sm. D submentum; st. D stipes.

Maxilele +perec-ea , sunt formate din următoarele articole: cardo +gr. cardo ţ!ţ!nă, prin

care ma$ila se articulează la cap stipes +stipes trunc-i, la capătul căruia se găsesc două lame:

lacinia, internă şi galea e$ternă. Pe stipes se inseră lateral palpul maxilar format din & articole

cu rol gustativ. 4acinia puternic c-itinizată şi prevăzută cu peri are rolul de a separa alimentele.

alea slab c-itinizată şi cu peri serveşte la curăţat.

&abiumul este format din următoarele articole: submentum rezultat din unirea celor două

cardo mentum format prin unirea celor două stipes terminal cu două perec-i de lobi: glose,

interne şi paraglose e$terne. 4ateral se află palpii labiali cu rol gustativ formaţi din trei

articole. Pe faţa internă a labiului se află o proeminenţă sau un pliu moale hipofaringe la baza

căruia se desc-id glandele salivare. Cmpreună cu epifaringele acoperă gura. 4a alte insecte

-ipofaringele este foarte dezvoltat şi alungit iar desc-iderea glandelor salivare se deplasează "n

v!rful său. 4abiul formează planşeul spaţiului prebucal şi are rolul de a linge alimentele lic-ide.

Aparatul bucal pentru rupt, lins şi supt de tip labial

Se "nt!lneşte la unele -imenoptere +albine bondari,.

A!aratul ucal la Apis mellifera

ca. D cardo; ga. Dgalea; gl. D glosa; lbr. D labrum; m. Dmentum; md. Dmandibulă; m$. D ma$ilă;

pgl. Dparaglosă; p.m$. D palp ma$ilar; p.l. D palp labial; sm. D submentum; st. D stipes.Piesele bucale la albină s8au alungit ca urmare a modului de -rănire.

&abrumul şi mandibulele au rămas aproape nesc-imbate. andibulele au rol "n mala$area

polenului prelucrarea cerii construirea fagurilor etc. Maxilele au suferit modificări: laciniile şi


5/9

palpii maxilari au regresat foarte mult stipesul şi galeele s8au alungit. 4a labium paraglosele s8

au redus glosele s8au alungit şi s8au sudat "ntre ele form!nd limba principalul organ de lins şi

supt. Palpii labiali şi galeele formează un tub "n urul limbii. #lbina suge nectarul prin spaţiul

dintre palpii labiali şi galee. 1!nd alimentele sunt solide +za-ăr fructe uscate, albina elimină

prin canalul limbii salivă care dizolvă -rana după care este absorbită pe calea mai sus amintită.

Eol important are faringele musculos şi aspirator.

Aparatul bucal pentru lins şi supt de tip labial 'e la 'i!terele ra*icere (u&te)A!aratul ucal la Musca domesticaant. D antenă; c.s. D canal salivar; cl. D clGpeus; es. D

esofag;

-Gp. D -ipofaringe; lb. D labium; lbr. D labrum; p.m$. D palp ma$ilar; ptr. Dpseudotra-ei; prm. D prementum +-austel,; o. D oc-i; rst. D rostel.

andibulele au dispărut din ma$ile au rămas palpii maxilari şi nişte bag-ete c-itinoase pe

care se inseră muşc-i. &abiul se transformă "ntr8o trompă cărnoasă. >ste alcătuit din trunc-i sau

haustel prevăzut pe faţa anterioară cu un şanţ hipofaringe străbătut de canalul salivar ; -austelul

este "n legătură cu rostelul o prelungire a capului cu pereţii moi şi fle$ibili iar "n v!rf se

termină cu doi lobi numiţi labele care reprezintă palpii labiali modificaţi. 5orsal labiul este

acoperit de labru prevăzut pe faţa internă cu epifaringe un tub sugător "n legătură cu faringele.

4abelele sunt străbătute de pseudotrahei un sistem de tuburi capilare "n legătură cu canalele

salivar şi sugător. Cn repaus trompa stă sub cap datorită articulării -austelului la rostel. Prin

pomparea de s!nge trompa se e$tinde labelele se aplică pe suportul nutritiv iar pompa

faringiană aspiră. 5acă -rana este reprezentată de o bucăţică de za-ăr prin canalul salivar

prelungit la nivelul pseudotra-eilor este pompată saliva care dizolvă za-ărul iar prin canalul

sugător este aspirată -rana.

a

constituie un tub sugător "n legătură cu faringele aspirator. 1elelalte piese bucale s8au redus

vizibili fiind doar palpii labiali.

4a fluturii inferiori se "nt!lneşte un aparat bucal masticator tipic.


6/9

Aparatul bucal pentru înţepat şi supt de la dipterele nematocere (ţnţari)

Se studiază aparatul bucal la Culex pipiens +Fig. &,

odul de -rănire a dus la alungirea tuturor pieselor bucale. &abiul alungit prezintă un şanţ

"n care se găsesc mandibulele, maxilele şi hipofaringele aciculare. andibulele şi ma$ilele sunt

dinţate la v!rf. Palpii labiali sunt transformaţi "n labele senzitive situate "n v!rful labiului. Faţa

anterioară a labiului este acoperită de labrum. 4abrumul delimitează pe faţa internă canalul

sug$tor . Cn momentul -rănirii piesele dinţate taie pielea şi "ntregul fascicul pătrunde "n

profunzimea pielii "n timp ce labiul răm!ne la suprafaţă. Hipofaringele inectează salivă ce

conţine substanţe cu efect iritant şi anticoagulant prin canalul salivar ceea ce duce la creşterea

flu$ului sanguin "n zonă. 1analul sugător "n legătură cu faringele aspiră acest s!nge. #cest aparat

se "nt!lneşte şi la unele diptere bra-icere +tabanide,.

#!aratul ucal la #eela 'e Culex pipiens. a D vedere generală; b 8 secţiune:ant. D antenă; c.a. D canal aspirator; c.s. D canal salivar; cl. D clGpeus; -Gp. D -ipofaringe; lb.

D labium; lbr. D labrum; md. Dmandibulă; m$. D ma$ilă; o. D oc-i; p.m$. D palp ma$ilar; p.l. D palp labial; Aparatul bucal pentru înţepat şi supt de la heteroptere

A!aratul ucal la !lo&niţă++ a D vedere generală; b 8 secţiune:ant. D antenă; c.a. D canal aspirator; c.s. D canal salivar; cl. D clGpeus; lb. D labium; lbr. D

labrum; md. Dmandibulă; m$. D ma$ilă; o. D oc-i.

5eşi indeplineşte aceeaşi funcţie ca şi aparatul bucal de la ţ!nţari prezintă o serie de modificărideterminate de conformaţia diferită a capului la ploşniţe. #stfel labrumul şi labiumul constituie

un tub bucal care adăposteşte mandibulele şi maxilele aciculare şi foarte mobile acţionate de

muşc-i ai capului. andibulele sunt dinţate terminal ca să taie ţesuturile gazdei "n timp ce

ma$ilele str!ns alipite delimitează cele două canale, sug$tor şi salivar' Kubul labro8labial

răm!ne la suprafaţă.

Toracele &i a!en'icele sale.


7/9

>$istă insecte primitive care nu au avut niciodată aripi. aoritatea insectelor au două perec-i de aripi inserate pe mezotorace şi metatorace. 4a insectele cu o singură perec-e de aripiacestea sunt inserate pe mezotorace.

H aripă +alae, este formată din două membrane suprapuse şi intim sudate "ntre ele. 4a oaripă se disting următoarele regiuni: baza +basis, prin care se prinde de torace; v!rful +apex#;marginea anterioară sau costala +costa, partea situată "nainte "n timpul zborului;marginea

posterioară +dorsum, opusă costalei; marginea e$terioară +termen, opusă bazei.

embranele sunt c-itinizate "n dreptul tra-eelor şi nervilor form!nd tuburi numite nervurilongitudinale şi transversale.Kotalitatea nervurilor constituie nerva*iunea aripii mai vizibilă la aripile membranoase şi

pergamentoase. (ervurile care străbat aripa sunt: costala subcostala radiala mediala cubitala şi anala. Prin

unirea nervurilor longitudinale cu cele transversale se formează celule, +celula cubitală radialăetc. ,.

Eegiunea delimitată de două nervuri longitudinale reprezintă un c0mp şi poartă denumireanervurii ce se găseşte imediat după ea: c!mp costal radial anal etc.

(ervaţia fiind caracteristică pentru fiecare grup de insecte oacă un rol important "nsistematică.

Du!ă consistenţa lor, ari!ile sunt 'e ai ulte ti!uria. Aomonome sau membranoase D

8 membranoase propriu8zise +diptere odonate -imenoptere etc.,;8 mb. cu peri la tric-optere,

8 mb. cu solzi +lepidoptere, b. Aeteronome 8 elitre c-itinizate +aripile anterioare de la coleoptere,; 8 tegmine pergamentoase +ortoptere blatari,;

8 -emielitre, c-itinizate bazal şi membranoase apical +-eteroptere,.4a diptere aripile posterioare sunt reduse la balansiere +-altere, cu rol senzorial şi de

reglare a zborului. Nborul insectelor are loc fie prin mişcarea alternativă a perec-ilor de aripi+odonate plecoptere, fie prin mişcarea simultană a aripilor situaţie "n care acestea sunt prinse

prin dispozitive speciale +-amuli frenulum,.


8/9

Ghearele una sau două pot fi simple dinţate pectinate. 2mpodiumul este o prelungiremediană situată l!ngă g-eare cu aspect de păr. Arolium este o prelungire mediană cu aspect delob şi are rol adeziv. Pulvilii sunt sub forma a doi lobi adezivi şi se "nt!lnesc la diptere.

Cn conformaţie cu modul de viaţă picioarele suferă modificări. Se pot distinge mai multetipuri de picioare: mergător şi alergător +1arabidae 1icindellidae, săritor +#crididae, săpător +rGllotalpidae, pre-ensil +antis >mpusa, "notător +5Gtiscidae, pentru colectat şi transportat

polen +#pis, curăţător al antenelor +AGmenoptera, agăţător +#noplura,.

A'oenul &i a!en'icele saleFiecare segment abdominal este alcătuit dintr8un tergit dorsal sternit ventral şi pleure

laterale. 5e obicei sternitele sunt mai dezvoltate.


9/9

Or$ani-aţia internăTegumentul este format dintr8un epiteliu unistratificat aşezat pe o membrană bazală.

embrana bazală constă dintr8un strat subţire de celule stelate. >piderma secretă la e$terior cuticula c-itinoasă. #ceasta are rolul de a protea corpul de acţiunea factorilor e$terni. >stealcătuită din & straturi: cimentul e$tern sub 6 O grosime; stratul ceros subţire; epicuticulasubţire cu substanţe lipoide şi ceroase; exocuticula stratul cel mai dur alcătuită din c-itină şi

proteine; endocuticula stratul cel mai gros alcătuită din c-itină şi proteine.

Studiile de ultrastructură au relevat e$istenţa unor canalicule cuticulare prin care substanţele produse de epidermă aung şi formează straturile cuticulare.1-itina substanţa de bază a cuticulei este din punct de vedere c-imic un poliza-arid

azotat: poliacetil glucozamina. >ste insolubilă "n apă solvenţi organici acizi slabi. (u estedizolvată de fermenţii digestivi ai mamiferelor dar e descompusă de ?acillus c-itinivorus.1-itina formează cu proteinele un comple$ c-itino8proteic ce conferă cuticulei proprietăţicaracteristice.

Kegumentul este diferit colorat culorile dator!ndu8se pe de8o parte pigmenţilor iar pe dealtă parte structurii fizice tegumentare Prin fenomene de refracţie şi interferenţă a luminii se

produc culorile metalice vii. 1oloraţia are semnificaţie foarte importantă "n viaţa insectelor:-omocromie mimetism caracter se$ual secundar etc.

2xoscheletul este reprezentat de cuticulă "mpreună cu apofizele c-itinoase din interiorulcorpului. >l serveşte la fi$area muşc-ilor. Scleritele corpului sunt formate din cuticulă.

usculatura de natură mezodermică este bine dezvoltată fiind formată din două tipuri demuşc-i: somatici alcătuiţi din fibre musculare striate şi viscerali alcătuiţi din fibre muscularenetede.

uşc-ii somatici sunt cefalici toracici şi abdominali după localizarea apendicelor asupracărora acţionează. Se estimează că sunt cca 7@ muşc-i cefalici 6'' toracici şi 72 abdominali.uşc-ii acţionează antagonist unii fiind fle$ori alţii e$tensori. #stfel muşc-ii de pe faţa

dorsală acţionează ca e$tensori iar cei de pe partea ventrală ca fle$ori.$. &ucanus cervus muşc-ii care acţionează asupra

elitrelor. uşc-ii somatici sunt bine dezvoltaţi mai ales la nivelul toracelui şi permit realizareaunor mişcări comple$e; multe insecte realizează un travaliu muscular mare. >$.: albina ridică ogreutate de 23& ori mai mare dec!t greutatea corpului cărăbuşul de mai de 6B3 ori; puricelesare la o distanţă ce depăşeşte de 9' ori lungimea corpului etc.

entomologie bine

Documents