epidemiologia trichinelozei in românia între anii 1996

8/9/2019 Epidemiologia trichinelozei in Romnia ntre anii 1996

1/8

EPIDEMIOLOGIA TRICINELOZEIIN ROMANIA

(1996-2003)

COSTACHE KIRILEANU GEORGE

CIORNEI EMIL PETRICA

Grupa 776 A

An III

1


2/8

Epidemiologia trichinelozei in Romnia ntre anii 1996-2003

Definitie

Trichineloza este o boal infectioas acut determinata de nematodul Trichinellaspiralis,manifestat,la om,prin febr,mialgii si fenomene alergice.

Boala se produce de obicei prin ingestia de carne infestat,insuficient tratat termic.Etiologie

Nematodul Trichinella spiralis-Traieste ca adult in intestinul subtire,in jejun.Este vivipar,larvele fiind eliminate de femele in peretele intestinului gazdei.Numrul larvelor

eliminate de o femel,in cele aproximativ 4-6 sptmni de viat,este foarte mare;dup unii autori

pn la 10 000-15000(Brown,Newmann).Larvele eliminate trec,cele mai multe,pe cale limfatic,pringanglionii mezenterici si ajung in canalul toracic si apoi in cordul drept.De aici ajung in plamn,cordul

stng si apoi in circulatia general,rspndindu-se in tot organismul.In tot acest timp,larvele naprlesc

de mai multe ori,urmnd a evolua ctre stadiul infestant numai acelea care au ajuns in musculaturastriat a gazdei;celelalte,localizate in alte organe sau tesuturi,mor.

Larva ajunsa in musculatur,la inceput se rsuceste usor in spiral si apoi se inconjur cu o

membran ce izoleaz parazitul de restul corpului.Apare astfel larva inchistat,a crei form ovalseamn cu o lmie.Larvele se dezvolt repede in musculatur;astfel evoluate si inchistate ele pot stamult timp.Logevitatea larvelor in musculatur e areciat la 5-12 ani.Ele constituie elementul de

contaminare si deoarece nu prsesc musculatura,trecerea la un alt animal sau un alt om se face numai

prin ingerarea musculaturii.Se constat c acest nematod,ale crui stadii evolutive se petrec in corpul aceleiasi

gazde,are un stadiu foarte scurt ca adult in intestin,in timp ce stadiul larvar,in musculatur,este extrem

de lung.In mod obisnuit,dup 6 luni,chistii pot degenera producndu-se fenomenul de

calcificare,dar care nu intotdeauna atrage si moartea larvei.

Repartitia in timp si spatiu

Incidenta la 100.000 locuitori,in anul 1998 a fost de 7,35 in Romnia si de 15,91 in zona devest a trii.

Numrul de cazuri noi inregistrate in Romnia in perioada 1996-2003(incidenta):

2


3/8

Incidenta trichinelozei in perioada 1996-20

466

1185

5 05 5 0559 8

476

23 6 267

0

20 0

40 0

60 0

80 0

1000

1200

1400

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

anii

numarcazuri

cazuri noi

Numarul total de cazuri de trichineloza intlnite intre anii 1996-2003(prevalenta):

Prevalenta Trichinelozei in perioada 1996-2003

3331

6001

5305 5305

2872

3250

9571311

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

anii

numarcazuri

cazuri

Prevalenta instantanee la intrarea in anul 1997 este de 6001 cazuri ceea ce reprezint celmai mare numr de cazuri intlnite in acest interval.Prevalenta totala intre anii 1996-2003 este de28332.

Avnd caracter zoonotic,trichineloza este o boal raspndit pe tot globul (cu exceptia

Australiei),fiind mai frecvent in zonele temperate si reci din emisfera nordic ceea ce ne-ar putea faces credem c agentul su infectios este influentat de existenta unor temperaturi moderate sau coborte

ale aerului,care-i asigur conditiile optime de dezvoltare si multiplicare,fie c frecventa acestuia este

mai redus in zonele tropicale calde unde,din cauza unor determinri cultural-religioase,consumul

3


4/8

crnii de porc este foarte rar sau chiar absent,iar sansele de imbolnvire sunt minime.Cu toate

acestea,trichineloza rmne o amenintare real peste tot,impunnd un control riguros al crnii si

produselor din carne in orice abator(examen trichinoscopic obligatoriu),in vederea protectiei populatieiconsumatoare.

Diagnostic si teste de depistare

Deoarece,in general animalele domestice nu manifest semne clinice,diagnosticul clinic nueste posibil.

Datorit dificulttilor de diagnostic clinic s-au cutat a se adopta metode imunobiologice.In

acest sens s-au aplicat:reactia de precipitare inelar ,reactia de fixare a complementului,reactia dehemoaglutinare pasiv.Pe bolnavul respectiv s-a folosit reactia alergiei cutanate.

La animale,in special la porc,diagnosticul se bazeaz pe metode aplicate dup sacrificarea

animalelor.Acestea pot fi:examenul microscopic al musculaturii,depistarea larvelor dintr-un fragmentde musculatur prin digestie artificial.De asemenea se mai pot folosi si reactii de precipitare:extract

din musculatura suspect si antigenul fiind extract de larve.

In cazul existentei de Trichinella spiralis,acestea apar sub aspectul unor formatii

alungite,globulare,cu extremittile busonate.

Metodele imunobiologice,neaplicate inc la animale,folosesc un antigen ce s-a dovedit a fispecific,care d reactii att pe animal ct si in vitro.

Simptome

In general,la animale si in special la porc,este foarte greu a se constata semnele clinice.Sunt

ins animale ca pisica,cinele,iepurele,care au o sensibilitate mai mare si pot manifesta unele semne

clinice intestinale si apoi musculare.La infestrile experimentale cu un numr mare de larve pot aprea stri diareice,lipsa poftei

de mncare,contractii musculare,in special la membrele posterioare,muschii maseteri.Dac numrul de

larve este foarte mare,se produce si moartea.La porc este vorba de evolutia lent si fr manifestriclinice.

Statistic descriptiv

In graficul urmtor gsim evolutia trichinelozei(cazurile semnalate si inregistrate)inRomnia intre anii 1996-2003:

Evidenta trichinelozei in Romania intre anii 1996-

2003

466

1185

5 05 5 05 598 476236 267

3331

6001

5305 5305

28723250

9571311

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

anul

numarcazuri

cazuri noi

total cazuri

In toat aceast perioad nu a fost inregistrat nici un mort din cauza trichinelozei.

4


5/8

La pisic,multe lucrri arat prezenta trichinelozei,procentul de parazitare la aceast specie

fiind in unele zone foarte ridicat;iar in altele zone foarte scazut:

Bacau 33,33%

Suceava 14,3%Galati 1,51%

In urmatorul grafic vom aduga si numrul de animale sacrificate in urma infestatiei cu trichineloz:

Evolutia trichinelozei:cazu

inregistrate+sacrificari

0

1000

2000

3000

40005000

6000

7000

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

anul

numarcazu

ricazuri noi

total cazuri

numar de animal

sacrificate

Observm din grafic c din numrul total de cazuri de trichineloz inregistrate au fostsacrificate aproximativ toate;in anul 2002 s-a inregistrat un numr mai sczut de cazuri inregistrate-

957,iar dintre acestea 200 de animale nu au fost sacrificate.

Asadar,din numrul total de cazuri inregistrate intre anii 1996-2003 adic 28332,au fostsacrificate 28132 de animale.

Surse de agenti patogeni

Rezervorul de infectie:-animale slbatice sau domestice cum ar fi

porci,cai,cini,pisici,ursi,mistreti,vulpi,roztoare.Transmiterea se face prin consumul de carne sau preparate din carne insuficient tratate

termic.

Receptivitatea:generala.

Imunitatea este de scurta durat;reimbolnviri nelimitate.Contaminarea

La toate speciile de animale,contaminarea se face pe cale oral,prin ingerarea musculaturiicare contine larve de Trichinella spiralis.Porcul se contamineaz prin consumul sobolanilor vii sau al

cadavrelor acestora,ca si prin consumul cadavrelor de animale slbatice purttoare de larve de

trichin;desigur c frecvent tot sobolanul este cel mai apropiat.acest mod de contaminare este posibil

in cazul gospodriilor nederatizate sau acolo unde porcii sunt lsati liberi.

5


6/8

Cercetri facute in S.U.A. au demonstrat c porcii se pot infesta si prin consumul resturilor

de la abatoare,cnd acestea sunt date in hrana porcilor,fr a fi in prealabil sterilizate.

S-a mai artat c larve de Trichinella spiralis pot s triasc 5-8 zile in corpul diferitelor insectesarcofage.Prin consumarea acestor insecte de ctre animalele receptive se consider c boala poate fi

transmis.

S-a emis prerea c fecalele animalelor in care s-ar gsi portiuni de musculaturnedigerat,cu trichin,ar putea constitui posibilitatea de contaminare.

Pentru om,sursa de contaminare cea mai frecvent este porcul,precum si carnea anumitor animale

vnate,de ex.mistretul.In regiunile unde nu se cresc porci,asa cum sunt regiunile polare,trichinozaexist la om,sursa de contaminare fiind carnea de urs alb,mors sau foc.

Mod de transmitere

In mod experimental a putut fi transmis si la:maimut,cobai,diferite erbivore,liliac;Matov a transmis boala la broaste testoase si broaste rioase,prin mentinerea acestor animale la

temperatura de peste 35C.

Aceste posibilitti multiple de parazitare fac ca trichineloza s existe peste tot,s fie una din

zoonozele importante.

Specia asupra creia s-au fcut cele mai multe statistici referitoare la frecventa acestei bolieste porcul.

In Romnia cercetrile arat c la sobolanii din jurul abatoarelor,infestarea ajunge la9,93%,iar la cei din alte locuri doar la 0,75%.Un singur sobolan infectat cu Trichinella,in caz c

moare, constituie un focar puternic.

La animalele slbatice,trichineloza a fost gsit de numerosi cercettori in procente destulde mari.La noi in tar s-a gsit:

procentul trichinelozei la cateva specii

de animale salbatice

12,1

21,6

5,2

0

5

10

15

20

25

lup vulpe dihor

specia

procentul

procentul

trichinelozei

Profilaxie

Baza combaterii trichinelozei const in prevenirea ei.Se iau msuri,in primul rnd,referitorla biocenoza din imediata apropiere a omului.Ca msuri profilactice sunt necesare:

Deratizri ct sustinute si pe suprafete ct mai mari,cunoscnd c totusi sobolanul esteelementul principal in contaminarea porcului.

Ecarisarea si distrugerea cadavrelor de animale;

6


7/8

Examinarea obligatorie a examenului trichinoscopic la toti porcii sacrificati;

Sterilizarea subproduselor sau a resturilor de abator care eventual se dau in hrana

animalelor.A doua grup de msuri,mult mai greu de luat,se refer la biocenoza pdurilor,la animalele

slbatice,care si ele constituie un rezervor trichinotic.Aici este necesar ingroparea sau distrugerea

cadavrelor,examenul trichinoscopic al vnatului.

Tratament

La animale nu poate fi vorba de un tratament,boala diagnostificandu-se dup sacrificare.Laom s-au folosit tratamente simptomatice,cu scopul de a se mri puterea de rezistent a organismului.

Tratament igieno-dietetic cu repaus fizic si diet bogat in calorii;

Purgative si vermifuge administrate in stadiul intestinal;

Antihelmintice:Tiabendazol(Mintezol);

Corticoterapie si antihistaminice;

Tratament patogenetic.

.

7


8/8

Distributia Trichinelozei in Romania in perioada ianuarie-iunie 2000

Bibliografie:-www.oie.int;www.ansv.ro;www.ispt.ro. -Epidemiologie veterinar general-Gheorghe Savuta

-Patologia si clinica bolilor parazitare-Al.Niculescu

8

epidemiologia trichinelozei in românia între anii 1996

Documents