erson walker terapia gerson - libris.ro · la ficat cu metastaze in 1992 qi mi-am revenit folosind...
TRANSCRIPT
TerapiaGerson
Cel mai eficient program de nutriliepentru prevenirea 9i tratarea cancerului
9i a altor boli grave
CHARLOTTE G ERSONMORTON WALKER
Traducere din limba englezd
RUXANDRn onRcA
**Bucuregti
2019
rYzrEl'F
I
n Thcrapy:
nfr &neer and Other lllnesses
Dr- Morton \Talker
ron Valker gi The Gerson Institute
r fiuar4, Buouegd, Rominia,E 16 t*,0752 518 372ozilalitera-ro
fcicnt pogram dz nuniyie'nxeniri ;i a ahor boli graue
Dr. Morton'Walker
tl9 Grup Media Literar limba romanirile rezervate
limba englezi:ra Oarga
lra;cu gi fiiifr$hel, Ovidiu $erban;lori Trhiuxess Bogdan Coscaru
l.Iati, onde a RomAniei
kron gi dr. Morton'W'alker;arcgi titere,2019
Cuprins
Rispunderea autorilor.. ...............,..,,..... 7
Despre autori .,..,,.,,...,,.,,,.11
Prefa!5 ,,.,,...1 5
lntroducere
PARTEA lruTAIcuM FUNCTToNEAZA TERAPTA GERSON
1. Cum vindecE nutrilia ,,,,,,,,,.,.,,.,,.,.,,.,.31
2, Scurtt biografie a dr. Max Gerson ,,,,,,,...,,,,,.....,...42
3. Principiile biologice ale Terapiei 6ers0n..,....,.. ......,..,..,...,,,.,...,,53
4. Nucleul Terapiei Gerson .,..,.,..,,.,;.,.,,,.,,.,..,.,,,,,.,.,,...03
5. Remisia - cum devine posibile ........71
PART€A A DOUATERAPIA GERSON lru NCTIUruC
6, Vindecarea melanomului prin f.r.pi. Gerson ..,..,,.,..,..,.,,.,..,,,g5
7. Vindecarea altor b01i....,,,,,.,..., ,,:,.,,,,.g5
8, Alimentele din planul de dieti Gerson ,,.,.,,.,,,.. '106
9, Treisprezece pahare .,,.,.,....,,.,..,,,,., 1 18
10. Dieta Gerson fir5 sare ,,.,..,.,,....,. 1 31
1 1, Suplimente nutritive in dieta Gers0n,....,... .,.. 140
12. Detoxif ierea ficatului prin clisme cu cafea .,..,..,,.,.,,.........,, 1 54
1 3, Clismele cu cafea 5i administrarea lor .,.,.,.,,.. 165
PARTEA A TREIAADAPTAREA TERAPIEI LA DIFERITE AFECTIUNI
14, Terapia Gerson standard pentru majoritateatipurilor de cancer..,., .....177
15. Terapia modificati in timpul chimioterapiei,,...,....,,.,.,.. .,,.,,,,,.... 1g3
16, Terapia modificatE pentru pacienlii cu cancer foarte s1ibi1i...,,.,.,....,,,.,....,,206
17, Terapia modificatb pentru alte boli in afar5 de cancer.... ...,..,. Zl g
PARTEA A PATRAFOLOSIREA METODEI GERSON
18. Abordiri psihologice in Terapia Gers0n.,,....... .,,.,..243
19. Cum sE urmali Terapia Gerson singuri ,.,,.,..,.,,,....,.253
20. Explicarea testelor de laborator necesare ?n Terapia Gers0n,,....,.,,.,.....,,.,.. Z5g
21, Pove5ti de succes ale pacien1i1or,,,,,,,.....,.,,,., ....,....27g
22, Relete ,....... z9B
ANEXEInforma{ii frnanciare gi date de contact.. ................... 341Raport de nutrifie: studiul China ...........355Ingrediente anticanceroase in Terapia Gerson.... ......357Substanfe chimice pentru uz casnic: o alti sursi de toxicitate ....35gCosmeticele: o alti sursi de toxicitate ....................... 361De ce iau copiii antidepresive?....... .........363Imunizare-vaccinare ...........365Rolul tratamentelor pe canal gi al amalgamului dentar
in aparilia cancerului gi a altor boli degenerative .......... .........369
Bibf iografie generali .........372
1ndex...,,,,.,,. ....,.399
CAPITOLUL 1
CUM VINDECA NUTRITIA
in l992,la Colegiul Medical din Fukushima; pe insula Hokkaido, in nor-dul |aponiei, profesorul in medicini, dr. Yoshihiko Hoshino, a descoperit cise imbolnivise de cancer la colon. in timpul operaliei pentru indepirtareatumorii, chirurgul oncolog va descoperi cd dr. Hoshino avea deja metastazela ficat. in timp ce era la recuperare, pacientul a fost sfbtuit de prietenul siuapropiat gi fost coleg de clasi, acelagi chirurg oncolog, si inceapi un trata-ment cu chimioterapie.
intdmplarea a frCut ca programul terapeutic Gerson pentru cvasistopareabolilor degenerative acute qi cronice, precum cancerul, diabetul, atacurilevas-culare, artrita gi alte boli care pun in pericol via{a, si fie destul de bine cunoscutgi foarte respectat in llrile industrializate din Europa gi din Asia. ProfesorulHoshino era printre acei medici care cuno$teau cartea dr. Max Gerson, O tera-pie naturald eficientd pentru tratarea cancerului ;i a altor boli grave (tradusi injaponez.i) qi eficienfa medicald a programului siu de tratament.
Din cauza bine cunoscutelor efecte secundare gi a ratei foarte mari denereuqite in cazul cancerului de colon/rectal (93o/o dlntre pacienli mor dupice fac chimioterapie pentru astfel de tumori) Ei a prognosticului gi mai nefa-vorabil pentru metastazele la ficat (97o/o dintre pacienfi mor dupi ce fac chi-mioterapie), acest profesor in medicin| a refuzat si ia citostatice. in schimb,datoriti popularitifii traducerii in limba japonezl a cirlii dr. Gerson,dr. Hoshino i-a urmat instructiunile gi a inceput si urmeze Terapia Gersonde unul singur.
in prezent, dupi aproape noui ani de la diagnosticarea dr. Hoshino,el gi oncologul siu au declarat pacientul ,,vindecat" de cancer la colon qi demetastazele Ia ficat. Iati scrisoarea pe care Charlotte Gerson a primit-ode curind de la profesorul Yoshihiko Hoshino.
Dupi ctrm gti{i, am suferit de cancer de colon gi de cancerla ficat cu metastaze in 1992 qi mi-am revenit folosind Terapia
Terapia Cerson 3l
Gerson. Am scris o carte prin care am prezentat Terapia Gersonbeneficiarilor de servicii medicale din |aponia. cartea a fost pu-blicatr in 1998 si este prima despre Terapia Gerson scrisi de unmedic in |aponia. A fost foarte bine primitd de japonezi, deoarece,prin programul Gerson, alli doisprezece pacienti bolnavi de can-cer au fost vindecali. cartea descrie nu numai recuperarea mea,dar include gi povegtile acestor doisprezece japonezi care nu maisuferi de cancer.
VINDECAREA PRINTR.O TERAPIENUTRtTtONATA PUTERNTCA
Prin aplicarea tehnicilor de vindecare, to{i medicii recunosc un adevircomun: existi o singuri gtiin{i a imunologiei umane, care posedi legile spe-cifice ale biochimiei. in profesia de medic, totugi, doui grupuri sau principiiopuse se afli in concurenti. Medicina convenlionali, orientatd spre boali, gimedicina holisticd, orientati spre pacienli, sunt de acord doar cu datele actu-ale ale biochimiei gi ale imunologiei, dar cu nimic altceva.
Practica medicald orientatd spre boald igi direclioneazi eforturile spre gd-sirea unor formule generale pentru tratarea tipurilor sau a categoriilor de oa-meni cu simptome similare. clasificarea pacienlilor in grupuri sau categoriieste indispensabili pentru gisirea unui tratament. pentru a descoperi terapiacare funclioneazl, cel mai bine se folosesc frecvent procedurile simplu-orbsau dublu-orb, studiile clinice cu placebo. cand se descoperi ceva nepotrivitin fiziologia unui pacient, medicul alopat (folosind medicamente) incearcisi corecteze problema de sdnitate cu medicamente, chimioterapie, chirur-gie, imunoterapie, radioterapie sau folosind alte forme de inalti tehnologie.Medicina orientati spre boali este un sistem ce foloseste, in primul rand,medicamente in incercarea de a produce efecte in organism, care vor luptadirect gi, prin urmare, vor calma simptomele bolii. Folosirea chimioterapieiin cazul cancerului este exemplul perfect pentru practica medicinei orientatespre boald.t
Practica medicald orientatd spre pacient dezvolti procedurile de vinde-care prin ciutarea tuturor lucrurilor care pot fi fbcute pentru optimizareastirii de sdnitate a unui anumit individ. o astfel de orientare, definiti 9i ca,,medicini funcfionali" de profesorul dr. leffrey Bland, de la Gig Harbor,washington, cere deciziibazate pe hotirari ale medicilor holiqti, .hiropru.-ticieni, homeopafi, naturopati, acupunctori , ale unor asistenti, nutrifionigtigi ale altor profesioniqti din domeniul medical. Aceasti practici are nevoiegi de participarea personali intensd a pacien{ilor. Medicul igi dedici adeseala fel de mult timp inviland pacientul c6t dedici administririi tratamen-tului. chiar daci pacientul prezinti doar teste de laborator modificate,
32 [harlotte Cerson, dr, Morton Walker
1 care arn prezentat Terapia Gersonicale din ]aponia. Cartea a fost pu-despre Terapia Gerson scrisl de un: bine primitd de japonezi, deoarece,
loisprezece pacienfi bolnavi de can-descrie nu numai recuperarea mea,
rr doisprezece japonezi care nu mai
ERAPIECA
:care, toli medicii recunosc un adev[rrunologiei umane, care posed[ legile spe-medic, totuqi, doui grupuri sau principiina conventionali, orientati spre boali, gi
lcienfi, sunt de acord doar cu datele actu-i, dar cu nimic altceva.
boaldiEi directioneazi eforturile spre gd-tratarea tipurilor sau a categoriilor de oa-carea pacienlilor in grupuri sau categoriinui tratament. Pentru a descoperi terapiablosesc frecvent procedurile simplu-orbacebo. Cind se descoperi ceva nepotrivitalopat (folosind medicamente) incearcdcu medicamente, chimioterapie, chirur-folosind alte forme de inaltl tehnologie.
r un sistem ce folosegte, in primul rdnd,oduce efecte in organism, care vor luptamptomele bolii. Folosirea chimioterapiei:rfect pentru practica medicinei orientate
t pacient dezvoltd procedurile de vinde-or care pot fi ficute pentru optimizarealivid. O astfel de orientare, definitd gi ca,rul dr. leffrey Bland, de la Gig Harbor,hotirAri ale medicilor holigti, chiroprac-punctori, ale unor asistenti, nutrifionigtiLiul medical. Aceasti practicd are nevoiei a pacienfilor. Medicul igi dedici adesea
:ntul cit dedicl administririi tratamen-rti doar teste de laborator modificate,
in medicina orientatd spre pacient se fac eforturi pentru a ajunge la trei ris-punsuri fi ziologice specifi ce:
1. Armonizarea biochimiei pacientului.2. imbundtifirea funclionlrii sistemului imunitar deprimat.3. Corectarea funclionirii defectuoase a organelor vitale.
Prescrierea tratamentului homeopatic corect este un exemplu perfectpentru practica medicinei orientate spre pacient.2
Terapia Gerson este.un alt exemplu despre cum putem folosi medicinaorientati spre pacient. Este cea mai bund pentru preocuparea pentru propriasin[tate, mai ales pentru cvasistoparea bolilor degenerative foarte grave. Te-rapia Gerson folosegte in special nutrilia pentru a realiza cele trei deziderateale medicinei holistice, biologice, orientate spre pacient. Este cea mai nouidescoperire in ceea ce priveste vindecarea naturall gi un antidot puternicpentru stilul de viafd complet nenatural, care domini societllile industrialemoderne.
in urmitoarele sectiuni ale acestui capitol, v[ oferim o descriere generalda modificdrilor de ordin patologic din interiorul lesuturilor gi al celulelor ti-pice pentru cancer. Aceste descrieri ale modificirilor de la fiziologia normalivi vor oferi o inlelegere mai profundl a anomaliilor prezente in unele dintrecelelalte boli degenerative.
De cAnd a fost introdusl prima oari, in jurul anului 1926, ptternica te-rapie nutrilionali vindecitoare a dr. Max Gerson nu gi-a gisit loc in comu-nitatea medicinei alopate. De exemplu, dintre cele patru voturi decisive alelegiuitorilor prin care s-a respins legea anticancer Pepper-Neely, in 1946,in Senatul SUA, cei care au votat impotrivd au fost patru medici devenifisenatori. La acel moment, tratarea oamenilor prin dietd, pentru eliminareabolilor degenerative, era o idee mult prea simplisti. Aceasta ar fi insemnatdiminuarea puterii de decizie a medicilor; prin urmare, cei patru medici,senatori ai SUA la acea vreme, au votat impotriva legii senatorului ClaudePepper. Astfel, pacienlii cu cancer au devenit victimele votului acordat inurma unor interese speciale.
Dr. Gerson a muncit cu perseveren
chimice din plante, nutraceutice gi alte componente organice regisite adeseain alimente, care pot preveni, opri sau intirziapro..*l bolii. ia inceputulanului 1995, Institutul Nalional pentru cancer din SUA urmdrea patruzecide studii noi sau mai vechi in domeniul nutriliei, care implicau enzime, fibre,grdsimi, micronutrienfi, vitamine gi substanle chimice din plante.
Pdni in 1999, cele patruzeci de rezultate ale studiilor incepute in 1995,avand ca subiect cancerul gi nutrilia au fost finalizate gi transmise AsociafieiAmericane de cercetare a cancerului aparfinind Guvernului suA. Acestestudii ne oferr in prezent informafii vitale asupra substanfelor care trebuieadiugate sau eliminate din dieti pentru a invinge .un..rrrl. probabil nu visurprinde faptul ci aproape toate componentele Terapiei Gerson se afli prin-tre cele mai importante dintre aceste ingrediente chimice din plante. prinadoptarea lor, Terapia Gerson este, de fapt, recunoscuta drept un tratamentviabil impotriva cancerului gi a majoritdfii bolilor degenerative. Este recu-noscuti de SUA, dar fbri si aibi tn aviz legal gi fiind, practic, neoficiali. cutoate acestea, componentele Terapiei Gerson sunt dovedite gi folosite pentrusalvarea vielii bolnavilor. Stau chiar gi labazasfaturilor realizatorilo, d" pro-fituri din industria cancerului, precum Societatea Americani pentru Cancer,Institutul Nafional pentru cancer, clinica pentru cancer sloan-Ketteringgi multe companii farmaceutice, care introduc producitorii de nutrienfi instructurile lor corporatiste.
in prefali am mentionat ci, in SUA, in fiecare an, cel pulin 1,9 milioanede oameni sunt diagnosticali cu un tip de tumori maligni (excluzdnd cance-rul de piele gi cancerul de col uterin). L-am qi citat pe medicul oncolog holist,internist 9i homeopat w. Douglas Brodie din Reno, Nevada, care spunea c6cel pulin 700 000 de americani mor in fiecare an din cauza cancerului.
Aproape fiecare medic 9i majoritatea consumatorilor din servicii me-dicale gtiu acum ci peste 70o/o din tumorile maligne sunt cauzate, intr-unfel sau altul, de ceea ce mdncim. Alimentele denaturate sunt, de fapt, cauzaprincipal[ a cancerului de san, de colon sau rectal precum gi a canceruluipulmonar la nefumdtori. in fiecare an, se adund. mai multe dovezimedicalegi gtiinfifice, care ne arati cd tot ceea ce ingerim are o influent[ extraordinarlasupra sinitifii noastre - daci vom face cancer sau dac6 vom putea vindecabolile maligne in cazul in care apar simptome.3
Acest domeniu de cercetare este unul foarte interesant, iar comunitateamedicinei convenfionale incepe abia acum sd il investigheze cu seriozita-te. insi, probabil cu jumitate de secol inaintea timpului siu, in cursul uneivieli profesionale active de patruzeci de ani, din 1919, in Bielefeld, Germa-nia' pani in 1959, in New York, un medic modest a reuqit si gdseasci ris-punsurile nutritive si alimentare pentru cancer gi alte boli degenerative. cutoate acestea, dr. Max Gerson a fost denigrat pe nedrept, hirluit gi persecutatin SUA de cdtre AMA, mai ales de redactorul jurnalului editat de acesta,dr. Morris Fishbein, qi de cohorta de medici-politicieni.a
34 Chariotte Cerson, dr. lYorton Walker
i alte componente organice regisite adeseari sau intArzia procesul bolii. La inceputulrentru Cancer din SUA urmirea patruzeci,eniul nutriliei, care implicau enzime, fibre,9i substanle chimice din plante.le rezultate ale studiilor incepute in 1995,
;ia au fost finalizate Ei transmise Asociafieirului aparlinAnd Guvernului SUA. Acesteafii vitale asupra substanlelor care trebuiepentru a invinge cancerul. probabil nu vi:omponentele Terapiei Gerson se aflI prin-:este ingrediente chimice din plante. prin:, de fapt, recunoscuti drept un tratamentrajoritdfii bolilor degenerative. Este recu-rn aviz legal gi fiind, practic, neoficiald. Cu
'iei Gerson sunt dovedite gi folosite pentrurr si la baza sfaturilor realizatorilor de pro-cum Societatea Americani pentru Cancer,r, Clinica pentru Cancer Sloan-Kettering:are introduc producitorii de nutrienfi in
SUA, in fiecare an, cel pulin 1,9 milioaner tip de tumord maligni (excluzAnd cance-r). L-am qi citat pe medicul oncolog holist,Brodie din Reno, Nevada, care spunea cirr in fiecare an din cauza cancerului.oritatea consumatorilor din servicii me-n tumorile maligne sunt cauzate, intr-un\limentele denaturate sunt, de fapt, catza: colon sau rectal precum gi a canceruluil an, se aduni mai multe dovezi medicalea ce ingerlm are o influent[ extraordinarin face cancer sau daci vom putea vindecar simptome.3te unul foarte interesant, iar comunitateabia acum si il investigheze cu seriozita-ecol inaintea timpului sdu, in cursul unei:ci de ani, din 1919, in Bielefeld, Germa-n medic modest a reugit si g[seascd ris-entru cancer gi alte boli degenerative. cu: denigrat pe nedrept, hlrfuit gi persecutatle redactorul jurnalului editat de acesta,le medici-politicieni.4
Dupi o demonstrafie cu pacienfiin 1946, in fala comitetului SenatuluiSUA, in urma cireia a intrat in atenfia mass-mediei nationale, dr. Gersona fost atacat intr-un editorial din paginile publicaliei lournal of the Ameri-can Medical Association (IAMA). Motivele atacului au fost legate de politicilemedicale nalionale 9i de diferitele politici financiare impuse la acea vremede dr. Morris Fishbein, de multi vreme politician AMA, redactor IAMA gimedic nepracticant.
De ce a durat atdt de mult timp ca medicina alopatd organizatdsd igi deaseama de legitura care existd intre dietl gi cancer?
De ce pionierii in oncologie, precum dr. Max Gerson, au fost denigrafi,stigmatizafi s,i au fost descurajafi cand au incercat si foloseascl nutrilia ca peo unealti terapeutici?
cel pulin pentru prima dintre aceste intrebdri, autorii acestei clrfi potg[si patru rispunsuri:
1. ln SUA, progresele in tehnologia medicali sunt considerate mai im-portante decdt orice alt tip de tratament. ca naliune, am avut tendinla dea ne axa pe tehnologie pentru a invinge cancerul gi alte probleme de s6n6-tate. MAncatul legumelor, aga cum recomanda dr. Gerson, nu necesita nicio tehnologie.
2. Industria farmaceuticd din SUA impune modul in care poate fi prac-ticati medicina nu doar in aceastd !ari, ci in intreaga lume. Daci o sub-stanti sau o metodi terapeutici nu este patentabili - ftri profituri realizatedintr-un medicament sintetizat -, de obicei, este ignorati, contracaratl sauscoasi din fabricalie. Nici o companie comerciald din domeniul medical nula dori sd investeasci timp in cercetare gi bani pentru a o promova.
3. Recunoagterea faptului cd existi o relafie stransi intre ceea ce mincdmgi cancer sau alte boli va atrage atenlia asupra a doui grupuri de persoaneresponsabile: (a) companiile care proceseazi md.ncarea gi ne vand alimen-te sintetice gi fhri nutrienfi sau alimente nenaturale preambalate qi (b) noi,ca sursi a propriei boli. Degi am putea recunoagte adevirul unei astfel deacuzatii, este o povari psihici grea.s
4. Majoritatea medicilor au avut o educafie extrem de limitatd in privinlagtiinlelor nutrifiei. Acei medici care folosesc, in prezent, nutritia ca trata-ment sunt, in cea mai mare parte, autodidacfi.
Nu a existat recunoa$tere in aceasti lume pentru aceia precumdr. Gerson - cel putin, pdni acum. vremurile se schimbi remarcabil pentrumedici - nu doar financiar, ci gi din punct de vedere nutritiv. cei mai con-gtienfi dintre ei au considerat necesar sd se intoarci spre terapia nutrifionaliaproape ca spre ultima solufie impotriva cancerului, a artritei, a bolilor car-diovasculare, a diabetului, a atacurilor cerebrale gi a altor boli degenerative.De ce? Pur gi simplu, pentru ci prea mulli dintre pacienfii lor nu iqi mai
Terapia Cerson 35
revin niciodati dupi ce se apeleazi la medicina qi la oncologia alopati stan-dard, practicati convenfional. Treptat, medicii cauti adeviratele cauze alebolilor debilitante, precum cancerul, gi decid ci prea multi vreme au tratatsimptomele gi nu sursele ascunse ale bolii, pe care nu le infelegeau.
DIFERITE FORME DE FORMATIUNI CANCEROASE
Dintre cele 150 de tipuri diferite de formafiuni canceroase, cinci grupurimari sunt recunoscute in mod conven{ional in oncologie (studiul gi prac-tica tratamentului tumorilor). Acestea sunt clasificate in funclie de fesutulcare ptezinti formafiuni celulare anormale si in exces. Clasificdrile descrisemai jos sunt preluate din cartea An Alternative Medicine Defnitive Guide tocancer (Ghidul complet pentru vindecarea cancerului prin medicina alterna-tivd), scrisit de dr. w. |ohn Diamond, directorul centrului Medical Triaddin Reno, Nevada, gi de medicul cardiolog w Lee cowden, consultant laInstitutul de Medicini Tradilionali din Richardson, Texas, cu contributia luiBurton Goldberg, editor la Future Medicine publishing, Inc.3
carcinoamele se formeazi in celulele epiteliale care acoperi pielea, gura,nasul, gatul, ciile respiratorii gi aparatele genital-urinar ;i gastrointestinalsau care ciptugesc glande precum cele mamare sau tiroida. Tumorile solidecare invadeazi plimAnul, sinii, prostata, pielea, stomacul qi colonul/rectulsunt numite carcinoame.
sarcoamele se dezvolti in oase gi in lesuturile conjunctive gi cele de sus-tinere, care inconjoari organele gi fesuturile, precum cartilajele, mugchii,tendoanele, grisimea gi alte ciptugeli ale plimanilor, ale abdomenului, aleinimii, ale sistemului nervos central gi ale vaselor de singe.
Leucemia (leucoza) apare in singe gi in miduva osoasi. Globulele albeanormale din sdnge produse in acele lesuturi ajung in tot sistemul circulator,distrugAnd splina gi alte fesuturi. Acestea nu formeazi tumori solide, ci suntconsiderate mai degrabi boli ale sdngelui.
Limfoamele sunt tumori maligne ale glandelor limfatice, compuse dinglobule albe anormale (limfocite) adunate in gat, abdomen, axile, splini,mediastin gi in jurul intestinelor, sub forma unor tumori solide. Doud din-tre cele mai r[spindite tipuri de limfoame in rxndul nord-americanilor suntlimfomul non-Hodgkin gi boala Hodgkin.
Mieloamele sunt mai rare si apar ln globule albe sau in celulele stemhematopoietice producitoare de anticorpi din miduva osoasi.
Celulele canceroase sunt, in cea mai mare parte, parazite gi ,,nemuritoa-re". Acestea nu reu$esc si dezvolte funcfii specializate gi igi produc propriilerelele circulatorii pentru a deturna hrana de la celulele normale, ajungand laun asemenea stadiu de anormalitate, incat iqi omoari gazda. Celulele cance-roase nu sunt incapsulate de fibre qi, prin urmare, pot invada celulele nor-male din jur. Daci nu le invadeazi, formafiunile canceroase sunt considerate
36 Charlotte Cerson, dr, Morton Walker
d la medicina gi la oncologia alopati stan-eptat, medicii cauti adevi,ratele cauze alerul, gi decid ci prea multi vreme au tratatale bolii, pe care nu le infelegeau.
THAT|UNI CANCERoASE
de forma(iuni canceroase, cinci grupurirnventional in oncologie (studiul gi prac_estea sunt clasificate in funcfie de lesutulrnormale si in exces. Clasificdrile descrisen Alternative Medicine Defnitive Guide tordecarea cancerului prin medicina alterna-Lond, directorul Centrului Medical Triadcardiolog W Lee Cowden, consultant lai din Richardson, Texas, cu contributia luilfedicine Publishing, Inc.3:lulele epiteliale care acoperd pielea, gura,paratele genital-urinar gi gastrointestinalcele mamare sau tiroida. Thmorile solide:ostata, pielea, stomacul gi colonul/rectul
gi in lesuturile conjunctive gi cele de sus-i lesuturile, precum cartilajele, muqchii,geli ale plimAniloa ale abdomenului, alerl gi ale vaselor de sdnge.nge gi in miduva osoasl. Globulele albele tesuturi ajung in tot sistemul circulator,.cestea nu formeazi tumori solide, ci suntngelui.ne ale glandelor limfatice, compuse dinadunate in gAt, abdomen, axile, splini,
ub forma unor tumori solide. Doui din-rfoame in rdndul nord-americanilor suntrdgkin.>ar in globule albe sau in celulele stemrticorpi din miduva osoasi.mai mare parte, parazite gi ,,nemuritoa_
funclii specializate gi igi produc propriilehrana de la celulele normale, ajungAnd lae, incdt iqi omoari gazda. Celulele cance-;i, prin urmare, pot invada celulele nor_Formaliunile canceroase sunt considerate
localizate; dacd se extind spre alte pirfi ale corpului, tumorile maligne suntnumite metastaze.
D€ CE APAR CANCERUT 5t ALTE BoLl DEGENERATTVE
in 1958, dr. Max Gerson a fost primul medic din lume care a spus desprecancer ci ar fi cauzat de mai mulli factori independenfi. El identificase maimulli dintre acegti factori, in timpul carierei sale de patruzeci si unu de anica medic. Acum, dupi alte zeci de ani, lista originali creatd de dr. Gersons-a extins. Poluarea mediului inconjuritor a dus la eliberarea in aer, in solqi in api a numeroqi agenli cancerigeni (la ultima numiritoare, erau peste52 000 de substanfe), crednd astfel noi modalitili de suprimare a imunitiliioamenilor gi de inhibare a enzimelor necesare viefii. in prezent, existi celpulin patruzeci gi noud de elemente care contribuie la deteriorarea acutd saucronici fizici, mentali gi emolionald (vezi tabelul 1.1 de la paginile 3s-39).
Degi dr. Gerson a fost primul care a identificat aceste elemente, opiniilesale au fost ignorate intotdeauna de oncologii care practici medicina con-venfionali. Drept rezultat, pacienfii care sunt ingrijifi de ei suferd inevitabil.Tratamentele alopate nepotrivite pentru cancer sunt folosite de aproape ojumitate de secol pentru a ataca tumorile, fhr6 corectarea cauzelor care staula baza stimulirii dezvoltirii acestora.
,,LOVITURILE" MULTIPLE ATE SUBSTANTELORCANCERIGENE
in ciuda existenfei a patruzeci qi noui (sau mai multe) de substanqe can-cerigene, dacS' o persoand eviti si fie ,,loviti" de majoritatea acestora, esteposibil si nu dezvolte, in timpul vielii sale, un cancer simptomatic. cu toateacestea, avdnd in vedere ci unul din trei (ne apropiem chiar de unul dindoi) nord-americani sau europeni ajung si aibl cancer, gansele sunt mari catumorile maligne sd vi atingi gi pe voi sau pe cei care vd sunt dragi.
conform acestei teorii a loviturilor multiple,toate cancerele apar in urmaa cel pulin doud modificiri sau ,,lovituri" asupra celulelor. Aceste lovituri du-ble se aduni gi interaclioneazd odatd, cu trecerea timpului. in cele din urmi,se ajunge la un moment critic (proverbiala ,,picitura care a umplut paharul")qi incep si se dezvolte formafiunile canceroase. Loviturile vor veni probabildin lista pe care o glsifi in tabelul 1.1.
cele mai importante sunt numirul gi tipurile de lovituri cancerigene,frecvenfa gi intensitatea lor. Unele dintre loviturile cancerigene sunt ,,initia-toare" de cancer, in timp ce altele sunt ,,sustinitoare ale bolii,,.a
r eTaDra uerson 3 /
TABCLUT 1.1.
Factori zilnici care contribuie [a dezvoltarea canceruluicompilati din literatura medicali, gtiinfifici gi a mediului inconjuritor,
dar gi din experienlele de zi cu zi, mai jos veli lista celor patruzeci qi noui defactori care continui si fie surse ale cancerului, afectand sistemele enzima-tic, hormonal, imunitar gi alte sisteme de apirare din ce in ce mai sldbite aleorganismelor umane.s
1. Radia{iile cosmice qi radialiile X2. Radiafiile ultraviolete (UV)3. Expunerea cronici la cdmpurile electromagnetice4. Stresul geopatic5. Sindromul clidirilor bolnave (SBS)
6. Radiafiile ionizante7. Radialiile de la cuptorul cu microunde8. Radiafiile electromagnetice neionizante de la aparatele electrocasnice9. Cablurile electrice supraterane
10. Radiafiile nucleare11. Reziduurile de la pesticide/erbicide12. Toxinele industriale13. Biutul sau imbi.Lierea in ape poluate14. Biutul sau imbiierea in ape cu clor15. Biutul sau imbiierea in ape cu fluoruri16. Tutunul qi fumatul1 7. Terapiile hormonale1 8. Medicamentele imunosupresoare19. Consumul alimentelor iradiate20. Ingerarea aditMlor alimentari21. Toxicitatea mercurului din orice sursd22. Metalele grele23. Plombele cu amalgam24. Tratamentele stomatologice pe canal25. cavititlile osoase (spa{iile din maxilar aperute in urma extrac$ilor den-
tare prost realizate)26. Orice tip de metale in compozifia dinlilor27. Folosirea constanti a drogurilor28. Folosirea constanti a medicamentelor date pe refeti29. Folosirea constant[ a medicamentelor pentru care nu este nevoie de reteti30. Cimpurile de interferente nervoase3 1. Deficienlele nutrifionale
38 Charlotte Cerson, dr, Morton Walker
ibuie la dezvoltarea canceruluicaii, gtiinlifici 9i a mediului inconjurdtor,mai jos vefi lista celor patruzeci gi noud derle cancerului, afectdnd sistemele enzima-eme de apdrare din ce in ce mai sldbite ale
X
le electromagnetice
sBS)
croundeionizante de la aparatele electrocasnice:
'icide
rluate
. clor
. fluoruri
ce sursd
, canal
maxilar apirute in urma extracfiilor den-
ilia dinlilor)rrentelor date pe releti:ntelor pentru care nu este nevoie de refetlioase
32. Consumarea,,nonalimentelor" sintetice33. Stresul cronic fizic sau mental34. Emoliile negative distructive35. Activitatea redusi a tiroidei36. Toxicitatea intestinali sau afecliunile digestive38. Virusurile39. Infec$ile bacteriene40. Infecliile fungice41. Clile de detoxifiere blocate42. Patologia radicalilor liberi43. Oxigenarea celulari scizut[44. Teren celular advers45. oncogene (gene anormale care antreneazi modificiri de naturi can-
ceroasi)46. Predispozilia genetici4T.Energia reziduald a bolilor precedente48. Inflamatorii fizici (de exemplu, azbestul)49. Consumul de alcool
oricare dintre aceste elemente cancerigene (adesea numite de oncologiprocancerigene) pot fi inifiatoare sau promotoare de tumori. schimbirilepotenlial cancerigene incep in ADN-ul celulelor distruse dupd a doua ,,lo-vituri" procancerigeni devastatoare. creqterea necontrolati intr-o celulddistrusd urmeazi indeaproape, progresand, in cele din urm[, intr-o leziunemaligni observabili, cu o masi sau o tumori ce poate invada alte lesuturi.
in primul pas spre dezvoltarea cancerului, inilierea, lovitura procan-cerigenilor poate produce un numir mare de agenfi toxici, numili radicaliliberi, care creeazb un proces patologic ce distruge ADN-ul celulei cand fi-catul rdspunde printr-o reactie enzimatici, denumiti Faza l.Aceasti reaclietransformi procancerigenii in cancerigeni maturi. in plus, ficatul produceenzime de Faza a 2-a, pentru a indepirta reziduurile periculoase pe careenzimele din Faza 1 le lasd in urmd. Ficatul joaci un rol vital in procesulfbrmdrii cancerului, iniliind simultan carcinogeneza gi neutralizand-o.
in a doua etapd citre formarea cancerului, susfinerea, procesul de neu-tralizare al ficatului s-ar putea si nu facd fala gi o celuld distrusd s[ se modi-fice prin mitozi (diviziunea celulari normali). Aceasta incepe si se dividiabundent. Acum este momentul cand incepe sd aclioneze sistemul imunitar,recunoscdnd aceste celule drept striine gi distrugdndu-le; daci., insi, nu reu-geEte, celula distrusi poate deveni o leziune tumorald.
in al treilea pas spre un cancer matur, progresia, tumora incearci sd igiconstruiascd un sistem circulator pentru a obline constant hrani. Apoi poate
are
Terapia Cerson 3g
incepe invaziatumorald a tesutudlor din jur. Grupurile de celule canceroaseau tendin{a si eliberezefactori esen{iah de cregtere, care sustin aceastd dez_voltare a unor vase noi de-sdnge, numiti angiogenezd, astfel incit poate avealoc invazia maligni a lesului inconjuritor6
TERAPIA GERSON PRIN DIETAPENTRU CtNCtZECt 5t DouA DE BOUFiecare dintre factorii enumerali in tabelul 1.1 pot contribui la aparifia can_cerului sau a altor boli cronice sau acute, cari pot fi prevenite sau tratatecu succes prin dietd. Anumite alimente se luptd cu cancerul gi cu alte bolidegenerative sau pot chiar sd cvasistopeze procesul patorogic. Fiecare com-ponentd alimentari incorporati in Terapii Gerson este eficientd impotrivaunui numlr mare de boli fizice sau mentale.
Pini in prezent, aproape zece mii de pacienfi au beneficiat de TerapiaGerson prin dieti. Multe dintre aceste povegti de succes sunt descrise in iu-blicalia bilunari a Institutului Gerson, Gerson Healing Newsletter. Tabelulr.2prezrntd, o parte dintre sutele de probleme de sindlate pe care le poatevindeca permanent Terapia Gerson:
TABETUL 1.2
Probleme de sinitate tratate cu succes prin Terapia Gerson
1. Acnee2. Dependenfe3. SIDA4. Alergii5. Anemii6. Spondilozi anchilozanti7. Artritit8. Astm9. Cancere gi leucemii
10. Candidoze11. Sensibilitd{i la substan{e
chimice12. Sindromul oboselii cronice13. Constipafie14. Boala Crohn15. Sindromul Cushing16. Depresie/atacuri de panici17. Diabet
40 Charlotte Cerson, dr. Morton Walker
18. Emfizem19. Endometriozi20. Epilepsie21. Fibroame22. Fibromialgie23. Herpes genital24. Gutit25. Boli cardiovasculare26.Hemoroizi2T.Hepatitit28. Hipertensiune29. Hiperactivitate30. Hipoglicemie/hiperglicemie31. Deficienli imunitard32. Infertilitate33. P ar azili intestinali34. Boli ale rinichilor35. Ciroza ficatului