euro asiatica

3
Transnistria se integrează deja în Uniunea Euro-Asiatică a lui Putin Exponenţii regimului separatist din stânga Nistrului solicită Moscovei să fie incluşi, ca membri cu statut deplin, în cadrul instituţiilor care stau la baza Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan şi care vor constitui nucleul viitoarei Uniuni Euro-Asiatice. Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a emis respectiva doleanţă în cadrul unei întrevederi, la Moscova, cu şeful Comitetului Relaţii Internaţionale a Dumei de Stat, Leonid Sluţki, transmite 24h.md. „Am făcut această solicitare, pentru ca să ştim care trebuie să fie paşii concreţi făcuţi de noi pe drumul integrării euro-asiatice”, a declarat Mihail Burla. Reamintim că liderul de la Tiraspol, Evgeni Şevciuk, a declarat recent că noua concepţie a politicii externe a enclavei transnistrene consfinţeşte independenţa „republicii moldoveneşti nistrene” şi integrarea acesteia în Uniunea Vamală Euro-Asiatică. „Integrarea euro- asiatică este chitesenţa ideii naţionale transnistrene. În ultima perioadă, Rusia, Belarus şi Kazahstan au devenit locomotive ale integrării economice în spaţiul euro-asiatic. De statele respective ne leagă vechi şi stabile legături economice, iar renaşterea Transnistriei este posibilă doar în cadrul structurilor euro-asiatice, în special a Uniunii Vamale”, a declarat Evgheni Şevciuk. Cetăţenii Republicii Moldova îşi pun în prezent legitimele întrebări: De ce este oportună aderarea ţării noastre la structurile Uniunii Europene sau Uniunea Vamală Rusia-Belarus- Kazahstan? Care sunt avantajele intrării în una din structurile economice? Economişti şi analişti politici, cetăţeni de rând discută care vor fi progresele în diverse domenii, cum ar fi creşterea economică, îmbunătăţirea nivelului de trai, modernizarea administrativă, o mai

Upload: zoooro

Post on 08-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

euro

TRANSCRIPT

Transnistria se integreaz deja n Uniunea Euro-Asiatic a lui PutinExponenii regimului separatist din stnga Nistrului solicit Moscovei s fie inclui, ca membri cu statut deplin, n cadrul instituiilor care stau la baza Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan i care vor constitui nucleul viitoarei Uniuni Euro-Asiatice. Preedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a emis respectiva dolean n cadrul unei ntrevederi, la Moscova, cu eful Comitetului Relaii Internaionale a Dumei de Stat, Leonid Sluki, transmite 24h.md.Am fcut aceast solicitare, pentru ca s tim care trebuie s fie paii concrei fcui de noi pe drumul integrrii euro-asiatice, a declarat Mihail Burla.Reamintim c liderul de la Tiraspol, Evgeni evciuk, a declarat recent c noua concepie a politicii externe a enclavei transnistrene consfinete independena republicii moldoveneti nistrene i integrarea acesteia n Uniunea Vamal Euro-Asiatic. Integrarea euro-asiatic este chitesena ideii naionale transnistrene. n ultima perioad,Rusia,Belarusi Kazahstan au devenit locomotive ale integrrii economice n spaiul euro-asiatic. De statele respective ne leag vechi i stabile legturi economice, iar renaterea Transnistriei este posibil doar n cadrul structurilor euro-asiatice, n special a Uniunii Vamale, a declarat Evgheni evciuk. Cetenii Republicii Moldova i pun n prezent legitimele ntrebri: De ce este oportun aderarea rii noastre la structurile Uniunii Europene sau Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan?Care sunt avantajele intrrii n una din structurile economice? Economiti i analiti politici, ceteni de rnd discut care vor fi progresele n diverse domenii, cum ar fi creterea economic, mbuntirea nivelului de trai, modernizarea administrativ, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea libertii economice pe noile piee de desfacere.ara noastr se afl ntr-o dilem a dou poluri opuse: ce direcie s urmeze cursul politic? n acest articol se vor stabili avantajele impactului politic i economic n cazul unei eventuale aderri la una sau la alta dintre cele dou uniuni economice.Pentru locuitorii RM, integrarea european reprezint o speran spre mai bine. Intrarea n Uniunea European nseamn progres economic, nivel de trai decent, oportuniti de dezvoltare i modernizare, securitate i protecie. Una dintre prioritile actuale este definitivarea reelelor transeuropene de infrastructur (TEN).Politica Agricol Comun este una dintre cele mai vechi politici comunitare. n prezent, aproximativ 35% din bugetul Uniunii este ndreptat spre programe care in de politica agricol.Se insist pe calitate, pe protecia mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante nregistrate n deceniile anterioare). O mare problem a Uniunii este dependena energetic. n prezent, statele membre import 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu.n concluzie, beneficiile integrrii n Uniunea European sunt multiple i eseniale avantaje pentru progresul societii moldoveneti n urmtoarele puncte.

Ofertele Uniunii Europene: UE reprezint o pia de 503.492.041 de consumatori i o economie ce are: suprafaa 4.324.782 km2; un PIB total de $ 16.282 trilioane, iar pe cap de locuitor de $32.338,14; un comer extern n valoare de $3,791 trilioane; investiii interne anuale n sum de $2,88 trilioane sau 18,7% din PIB; un volum de credite interne de $29 trilioane; un volum de cheltuieli anuale pentru cercetri tiinifice i dezvoltarea noilor tehnologii n sum de $239,7 miliarde; un volum de investiii directe strine n statele UE de circa $7,972 trilioane; un volum de investiii directe n strintate efectuate de statele UE n valoare de $9,524 trilioane.n mod inevitabil, integrarea n UE presupune renunarea la o parte din libertile de a aciona independent n politica extern. n particular, dup cum se propunea n proiectul Constituiei europene prezentat de ctre Valery Giscard DEstaing (preedintele Conveniei Constituionale), statele membre urmeaz s se abin de la orice aciune care ar contraveni intereselor UE sau care risc s diminueze eficiena UE [www.euobserver.com 08/02/03].Dac RM ar adera la Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan, apologeii acesteia ne asigur c vom tri bine, am beneficia de gaz ieftin, vinul nostru ar curge nestingherit pe piaa rus, iar problema transnistrean ar fi, n sfrit, rezolvat. Ele sun ca un dulce cntec de siren, n special pentru acea parte a societii noastre care nc mai este nostalgic dup bunstarea proletar a fostei URSS.Ofertele de mai sus sunt impuntoare, ns pentru a nelege mai bine amploarea ofertei Uniunii Vamale, ele trebuie comparate cu date similare din UE.

Ofertele Uniunii Vamale: Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan reprezint o pia de 171.443.868 de consumatori; Suprafaa 20.000.095 km2; un PIB total de $1.939 trilioane, iar pe cap de locuitor de $ 1.130.982; un comer extern n valoare de $1.021 trilioane; investiii interne anuale de $603 miliarde sau 22% din PIB; un stoc de credite interne n sum de $853 miliarde; un volum de cheltuieli anuale pentru cercetri tiinifice i dezvoltarea noilor tehnologii n sum de circa $15,3 miliarde; un volum de investiii directe strine n statele Uniunii Vamale de $435,38 miliarde; un volum de investiii directe n strintate, realizate n special de Rusia i Kazahstan, de $330,86 miliarde.De asemenea, sunt trecute cu vederea prile mai puin feerice ale povetii de succes care se numete Uniunea Vamal Rusia-Belarus-Kazahstan. Este adevrat c n primii doi ani ai existenei sale volumul comerului ntre cele trei state a crescut anual cu peste 30%, n mare parte datorit creterii importurilor din Rusia de ctre agenii economici kazahi i belarui. Cu toate acestea, doar 18,2% din volumul total al comerului extern efectuat de Kazahstan n 2011 a revenit comerului efectuat n cadrul Uniunii Vamale. n cazul Rusiei, aceast proporie a fost de 7,5%, iar a Belarusiei de 46,4%. Din aceste date rezult c doar economia belarus e orientat preponderent spre piaa Uniunii Vamale.Pn n prezent, RM cu astfel de parametri de guvernare democratic i economic nu a stabilit un vector final de aderare. O analiz calitativ ar determina faptul c aderarea la o uniune comercial sau vamal trebuie, n primul rnd, s aib suport sau raionament economic, adic s vin din partea celor care nemijlocit sunt implicai n aceste tranzacii i a experilor care ulterior ar putea face o analiz de impact, adic ar stabili care sunt avantajele i dezavantajele.