evaluare adecvata reactualizare pug comuna luciu, judetul ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Evaluare Adecvata

Reactualizare PUG Comuna Luciu, Judetul Buzau

___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 1

CUPRINS

Legislatie

A). Informatii privind planul propus

1. Denumirea planului.

2. Descrierea planului.

3. Localizarea geografica si administrativa, cu prezentarea

coordonatelor STEREO 70.

4. Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului.

5. Resursele naturale necesare implementarii planului.

6. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale protejate

de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului.

7. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatile de eliminare ale

acestora.

8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

planului .

9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului .

10. Durata constructiei, functionarii, dezvoltarii planului si

esalonarea perioadei de implemntare a planului.

11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implemntarii planului.

12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate ce

pot genera un impact cumulative cu prezentul plan si care poate

afecta aria naturala de interes comunitar protejata.

B).Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar

afectata de implementarea planului

1. Caracterizarea biodiversitatii zonei.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 2

2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar:

suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care

pot fi afectate prin implementarea planului etc.

2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară -

ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.

2.2. Relaţia planului propus cu aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.

2.3. Informatii privind situl de importanta comunitara ROSCI 0259 –

Valea Calmatuiului.

2.4. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica

ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.

2.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia

speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente,

mentionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de

interes comunitar si de protecţie speciala avifaunistica.

2.6. Relatia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSPA

0145 – Valea Calmatuiului, ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.

2.7. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de

interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar

invecinate.

2.8. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes

comunitar.

2.9. Date privind structura si dinamica populatiilor afectate de

implementarea planului.

2.10. Relatii structurale structurale si functionale care se creeaza si

mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

2.11. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 3

2.12. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar .

C). Identificarea si evaluarea impactului

D). Masurile de reducere a impactului

E).Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile

si/sau habitatelor de interes comunitar afectate

Bibliografie

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 4

Legislatie:

• Ordinul 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

• Ordinul 19/2010 pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar;

• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, modificată şi completată de

O.U.G. nr. 154/2008;

• H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

• Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea regimului

de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, nr.

1967/2007, care transpune Directiva Habitate;

• Directiva Păsări;

• Directiva Habitate;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 5

A). Informatii privind planul propus

1. Denumirea planului.

“Reactualizare Plan Urbanistic General, comuna Luciu, judetul

Buzau.”

Titular PUG: Consiliul local al comunei Luciu, judetul Buzau.

2. Descrierea planului.

Reactualizarea Planului Urbanistic General, a fost intocmita in baza unei

analize multicriterale a situatiei existente a anului 2011 si a strategiilor de dezvoltare

care stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare a comunei Luciu in

urmatorii 10 ani.

Prin reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Luciu se vizeaza

armonizarea intregului teritoriu al comunei, a posibilitatilor economice, sociale si

culturale stabilite la nivelul teritoriului, precum si asigurarea echilibrului

compozitional, structural in dezvoltarea urbanistica ulterioara.

Reactualizarea Planului Urbanistic General la nivelul dezvoltarii comunei

consta in:

- corelarea strategiilor si politicilor de dezvoltare durabila la nivelul comunei cu

cele de la nivelul judetului Buzau stabilite prin PATJ ( Planul de Amenajare

Teritoriala a Judetului Buzau) .

- urmarirea aplicarii directiilor strategice de la nivelul comunei, corelate cu planul

de amenajare a teritoriului judetean Buzau (PATJ).

In conformitate cu tema program se propune:

- Introducerea in intravilan a unor terenuri in vederea construirii.

- Realizarea unor noi drumuri si reabilitarea cailor de comunicatie rutiera

existente.

- Extinderea retelelor de apa existente si realizarea unor retele centralizate de

canizare.

- Realizarea unei retele de alimentare cu gaze a celor doua sate ale comunei

Luciu.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 6

Programul de dezvoltare al comunei Luciu a fost initiat si aprobat de Consiliul

local al comunei Luciu.

Valabilitatea Planului Urbanistic General este pe o perioada de maxim 10 ani ,

putand fi reactualizat atunci cand apar noi propuneri de dezvoltare dar nu mai

devreme de 1 an conform legii 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si

urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare.

Zone functionale.

Teritoriul localitatilor comunei Luciu cuprind in intravilanul lor zone functionale

determinate de folosinta principala si natura activitatilor dominante.

Principalele zone functionale din intravilan sunt sunt :

- zone de locuinte si functiuni complementare ;

- zona institutii si servicii ;

- zona unitati industriale/ depozitare ;

- zona unitati agricole ;

- zona spatii verzi, sport agrement ;

- zona gospodarie comunala ;

- Zona teren sub ape ;

- zona cai de comunicatii rutiera ;

- zona cai de comunicatii feroviara ;

Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale din intravilan

a ) Zona de locuit

Zona de locuinte si functiuni complemenbtare ocupa in mare parte teritoriul

intravilanelor existente al celor doua sate componente a comunei Luciu.

In satele comunei Luciu, locuintele au in general structura functionala

traditionala a caselor de campie, care este inlocuita treptat cu locuinte functionale si

materiale de constructie moderne - caramida, beton care confera locuitorilor un grad

sporit de confort

Regimul de inaltime a locuintelor in intravilan este parter si putine P+1 si

accente de P+2.

Locuintele sunt în general în stare bunã, si prezinta siguranta in exploatare.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 7

a) instiututii si servicii .

Zona centrala a satului Luciu cuprinde principalele institutii si servicii a

comunei, dotari administrative , culturale, sanitare, prestari servicii, locuinte si altele :

SATUL LUCIU :

- primarie

- politie

- scoala + grdinita

- camin cultural

- dispensar uman,

- farmacie, cabinet

stomatologic.

- posta, romtelecom

- spatii comerciale

- C.E.C.

- biserica

- fitofarmacie

SATUL CARAGELE :

- scoala generala

- camin cultural

- dispensar veterinar

- casa specialistului

- spatii comerciale

- dispensar uman

- canton ABA Buzau

- piata agro-alimentara

In ultimi ani sediile acestor institutii au fost reabilitate structural , functional si

au fost alimentate cu apa potabila din sistemul centralizat al comunei. Aceste

reabilitari au creat un aspect arhitectural imbunatatit al cladirilor cuprinse in mare

parte in zona centrala a satului.

c) Zona activitati economice

Activitatile economice specifice ale comunei Luciu sunt in deosebi de tip

agricol, comercial si a prestarilor de servicii ce sunt realizate prin societati

comerciale, regii autonome, societati agricole, asociatii familiare si intreprinzatori

particulari.

Potentialul industrial consta in activitatea realizata de moara si brutaria din

satul Luciu si o moara in satul Caragele.

Zona este cunoscuta in deosebi pentru activitatea sa agricola de cultivare a

terenului si cresterea animalelor. Comuna Luciu detine o suprafata agricola in

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 8

suprafata de 7797,89 ha (reprezentand 89,92 % din total suprafata a comunei). Din

aceasta suprafata agricola , suprafata de 5296,02 ha o reprezinta terenul arabil (

61,07 % din total suprafata a comunei). Terenurile agricole sunt cultivate in mare

parte cu ceriale, grau si porumb, care constitue hrana pentru sectorul zootehnic, ce

va cunoaste in continuare o deosebita dezvoltare.

Activitatile agricole in cadrul asociatiilor agricole si in gospodariile individuale constau

in :

1. Cultivarea cerealelor si in mare parte grau, porumb si floarea soarelui ;

2. Cultivarea vitei de vie ( 132,75 ha ) ;

3. Cresterea animalelor bovine si ovine pentru carne si lapte ;

4. Cresterea pasarilor pentru carne si oua ;

5. Cresterea porcinelor pentru carne ;

6. In Nordul comunei Luciu sunt 2369,12 ha pasuni pe care se pasc animalele ;

Dezvoltarea sectorului economic se poate realiza în principal printr-o

valorificare superioarã a resurselor locale de care dispune comuna Luciu, precum si

prin revigorarea unor activitãti abandonate dupã anul 1990.

O importantã resursã care ar trebui valorificatã în beneficiul comunitãtii este

Balta Luciu, cu o suprafatã de aproximativ 20 kmp.

d) Zona spatii verzi, terenuri de sport, agrement

In comuna Luciu spatiu verde este foarte bine reprezentat . Spatile verzi sunt

reprezentate de : spatiile verzi plantate de-a lungul drumurilor judetene . terenurile de

sport, spatii de joaca pentru copii, spatiile verzi inalte si joase din incinta sediilor

institutiilor din comuna.

Pentru a pune in valoare monumentele de comemorare a eroilor satului sau

realizat scoaruri cu spatii verzi. In incintele institutiilor din zona centrala au fost

realizate spatii verzi care confera spatiului ambiental o valoare deosebita.

e) Obiective de interes public

Comuna Luciu are obiective de utilitate publica in cele doua sate

componente:

SATUL LUCIU:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 9

- Administratie publica - Primarie

- Invatamant - 2 scoli generale

- Sanatate - Dispensar uman , farmacie

- Cultura - Camin cultural

- Culte - Biserica + cimitir

- Politie - Politie

- Sport - Teren sport

- Comert - Magazine satesti

SATUL CARAGELE:

- Invatamant - Scoala generala

- Sport - Teren sport + locuri de joaca pentru copii

- Culte - Biserica + cimitir

- Cultura - Camin cultural

- Comert - Magazin satesc

- Sanatate - Dispensar uman , farmacie

f) Monumente de arhitectura si istorie conform Listei monumentelor

istorice- aprobata:

Conform listei monumentelor istorice aprobata pe teritoriul comunei Luciu sunt

doua situri archiologice aplasate la nord de satul Caragele :

1. Asezare satul Caragele , pe terasa de linga stinga Calmatuiului, la N si NE de sat,

sec.XII-V a.Chr.Epoca Hallstatt, poz.61, cod BZ-I-s-B-02209.

2. Asezare satul Caragele , pe movila lunga , sec. IV-V P. chr., Epoca

migratiilor,cultura Sintana de Mures -Cerneahov, poz.62, cod Bz-I-S-B-02210.

Se vor respectarea distantele de protectie fata de cele doua situri arheologice

aflate in extravilan - de cca. 500 m , definite de curbele de relief si cai de acces,

ambele inscrise in L.M.I.-2010.

Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei

comunale prevad:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 10

• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate - modernizare drumuri judetene

(203 I si 214 A) si comunale (DC 138);

• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;

• Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme centralizate de

canalizare independente formate din retele de canalizare si cate o statie de epurare;

• Extinderea retelei alimentare cu apa in intravilanul propus pentru localitatea Luciu

si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru localitatea Caragele.

• Se vor propune intretinerea si crearea de noi spatii verzi in lungul drumurilor

judetene din cele 2 intravilane ale comunei Luciu.

• Decolmatarea si popularea cu peste a baltii Luciu (in suprafata de 449,80 ha),

situata la nord de satul Luciu,

• Extinderea retelei de energie electrica;

• Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi abonaţi.

• Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.

3. Localizarea geografica si administrativa, cu prezentarea

coordonatelor STEREO 70.

Comuna Luciu este situata în partea sud-estica a judetului Buzau la o distanta

de cca. 40 km si este formata din localitatile Luciu si Caragele.

Comuna este strabatuta de 2 drumuri judetene: DJ 203I pe care se dezvolta

insiruit satul Caragele si DJ214A pe care este asezat satul Luciu. Satele sunt

amplasate in partea nordica a comunei, pe malul drept al paraului Calmatui.

Comuna Luciu se invecineaza cu :

- la N cu com. Cilibia si com. C.A. Rosetti,

- la V cu com. Galbinasi si com. Smeeni,

- la E cu com. Largu si com. Padina,

- la S cu orasul Pogoanele.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 11

Comuna Luciu

Coordonatele STEREO 70 ale intravilanului propus sunt prezentate atasat

prezentei documentatii.

4. Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului.

Modificările fizice ce decurg din implementarea planului prin pregătirea

amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier,

excavarea solului sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării

condiţiilor ce vor sta la baza construcţiei investiţiei analizate, pământul excavat va fi

ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea

spaţiului verde, etc.

În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei

analizate vor fi angrenati un număr semnificativ de lucrători. Nu se poate determina

durata de construcţie a planului, deoarece este strict influenţată de absorbţia de

investiţii.

Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului, în măsura în

care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării de şantier, însă

aceste potenţiale efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite prin efectele

benefice generate de implementarea PUG.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 12

Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă, fără a afecta zonele

limitrofe; lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la maxim 24 luni,

în funcţie de fiecare obiectiv ce urmează a se implementa.

Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:

În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate

temporar (organizarea de şantier, săpături fundaţii etc.), precum şi o urbanizare a

terenurilor agricol acolo unde se doreşte a se realiza noi amenajări urbanistice.

Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de

dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe

termen lung a zonei.

Neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante

de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi

promovarea PUG al comunei Luciu, judetul Buzau creează cadrul adecvat de

dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind dezvoltarea zonei.

5. Resursele naturale necesare implementarii planului.

Nu este cazul exploatarii unor resurse naturale regenerabila si/sau

neregenerabile, pentru implementarea prezentului plan.

6. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

planului.

Nu se vor exploata resursele naturale provenite din cadrul ariilor naturale

protejate (ROSPA 0145 şi ROSCI 0259) pentru a fi utilizate la implementarea

planului.

7. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatile de

eliminare ale acestora.

Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii localitatii, ar putea afecta

calitatea aerului, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 13

constructii, extinderea retelei de alimentare apa potabila, realizarea retelei de

canalizare si a statiei de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad:

� Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de

noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua , pana la eliminare a emisiilor

de pulberi , zgomot sau vibratii;materialele de constructii pulverulente se vor

manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi

antrenate de curentii atmosferici;se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de

pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.

� Platformele si containerele de depozitare temporara a deseurilor trebuie

mentinute in stare buna, in conditii de curatenie si ordine;

� Trebuie respectat programul prevazut in contractul cu operatorul de

salubritate ,de ridicare a deseurilor menajere si a celor valorificabile;

� In timpul iernii vor fi luate masuri speciale pentru a mentine drumurile de

acces la containere.

Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se situeze sub limitele

prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de

apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei

calitatii surselor de apa :

� Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa

potabila,conform Legii apelor cu respectarea distantei de 50 m fata de

posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 –

Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si

hidrologica.;

� Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor

de apa ;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 14

� Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri

de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora ;

� In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea

materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora ;

� Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu

respectarea legislatiei in vigoare ;

� Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare in momentul punerii in

functiune ;

� Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate

epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele

impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu

poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori

naturali ;

� Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de

canalizare ;

� Pentru gospodăriile individuale pentru care nu sunt conditii de rezolvare pe

termen scurt sau mediu a sistemelor centralizate de apă si canalizare se

preconizeaza să se realizeze sisteme locale de canalizare (individuale sau

colective) de fose septice cu biofiltru ce vor fi exploatate corespunzator prin

vidanjare periodica de catre firme autorizate.

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu

constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari

structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectele

ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri

compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar

fi:

� utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu

respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa

ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale

pe sol si in subsol;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 15

� se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin

vidanjarea lor periodica , acestea urmand sa fie dezafectate odata cu

racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare;

� refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu

organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea

vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul;

� constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării

provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi

reciclate in umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea

solului;

� In plus pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi

consolidare a terenurilor în pantă, plantarea lor şi amenajarea în continuare şi

dirijarea cursurilor de apă. De asemenea, trebuie renunţat la executarea

lucrărilor agricole pe sistemul „deal-vale" şi introdus sistemul de lucru pe

direcţia curbelor de nivel. Practicarea asolamentelor culturilor agricole si

respectarea tehnologiilor de crestere a acestora.

Modul de gospodarire al deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie:

Deseurile inerte rezultate pe perioada constructiei si functionare, vor fi limitate

în timp.

Aceste deseuri vor fi preluate de catre o societate autorizata si transportate la

un depozit conform pentru deseuri inerte.

Eventualele deşeuri metalice/ambalajele care pot rezulta pe perioada

construcţiei vor fi recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea

reciclării acestora.

Deseurile generate in perioada de functionare/operare:

Gestionarea deseurilor

Activitatea de salubrizare se realizeaza prin gestiune delegata - administratia

publica locala incheind contracte de prestari servicii cu operatori de servicii publice

de salubritate.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 16

In prezent Primaria comunei Luciu a incheiat trei contracte de prestari servicii

de salubritate, respectiv:

• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si SC RER

ECOLOGIC SERVICE SA Buzau, prin care deseurile menajere sunt ridicate

din poarta in poarta, pe baza unui program stabilit prin contract si transportate

conform legislatiei in vigoare la un depozit autorizat.

• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si SC RER

ECOLOGIC SERVICE SA Buzau pentru efectuarea serviciilor de transport si

depozitarea deseurilor selective.

• Contract prestari servicii incheiat intre Primaria comunei Luciu si S.C.

PROTAN S.R.L., pentru colectarea transportul si neutralizarea deseurilor de

origine animaliera;

Gestionarea deseurilor menajere

Colectarea la locul de producere, in fiecare gospodarie, a reziduurilor

menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate corespunzator. Reziduurile

nu se colecteaza direct în recipient, ci într-o pungă de polietilenă aflată în recipient,

care are un volum puţin mai mare decât volumul recipientului.

Prestatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau efectueaza urmatoarele

servicii:

- colectarea şi transportul deşeurilor satesti, ale deşeurilor reciclabile şi respectiv ale

deseurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim

special;

- preluarea de la cele 11 puncte de depozitare selectiva a deseurilor, realizate

conform normelor sanitare;

- colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase

provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor

menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.).

- colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii

şi demolări.

Gestionarea deseurilor valorificabile

In privinta deseurilor valorificabile, in comuna sunt amenajate 11 puncte de

colectare selectiva temporara a deseurilor valorificabile in pubele din material plastic

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 17

amplasate pe platforme betonate. Acestea sunt ridicate in vederea valorificarii de

catre firme autorizate, SC RER ECOLOGIC SA BUZAU, cu care primaria comunei

Luciu a incheiat contracte de prestari servicii.

Gestionarea deseurilor agrozootehnice

In privinta deseurilor agrozootehnice, compostarea si depozitarea si valorificarea

acestora se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile

proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe

o platforma speciala. Platforma de gunoi de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m

distanta de locuinta proprie si din vecinatati si de sursele de apa.

Gestionarea namolului provenit de la statia de epurare

Namolul provenit de la statia de epurare a apelor uzate va fi uscat si deshidratat

in modulul statiei si depozitat in saci pe o platforma betonata in vederea folosirii lui ca

ingrasamant agricol.

Gestionarea deseurilor animale

Pentru deseuri animaliere rezultate in urma activitatilor de ecarisaj, deratizare si

maturat stradal s-a incheiat CONTRACT DE PRESTARI SERVICII cu S.C. PROTAN

S.R.L., care prevede ca prestatorul va efectua urmatoarele servicii:

- colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora

unităţilor de ecarisaj;

- colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din

gospodăriile populaţiei, conform clasificarii prevazute in Ordinul 723/2003 si a

Normelor Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului din 29.09.2003.

- dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

Primaria v-a amenaja o camera frigorifica pentru depozitarea temporara a

cadavrelor de animale pana la preluarea acestora de catre societatea autorizata

pentru neutralizare S.C. PROTAN S.R.L.

Gestionarea deseurilor spitalicesti

Deseurile spitalicesti provenind de la cabinetele medicale din localitate,

considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fi colectate in containere

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 18

speciale ce vor fi preluate de catre unitatile specializate de neutralizare a deseurilor

periculoase si transportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator

spitalicesc autorizat .

Gestionarea deseurilor provenite din constructii si demolari

In privinta deseurilor provenite din constructii si demolari, primaria va lua masuri

pentru controlul acestui flux de deseuri, prin Regulamentele locale de salubrizare

(masuri pentru control fluxului de deseuri în scopul mentinerii unei evidente a

cantitatilor generate, reutilizate, reciclate si eliminate), prin conditiile de autorizare a

lucrarilor de constructii (clauze legate de spatiile de depozitare specifice acestui tip

de deseuri).

Până la realizarea facilităţilor pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi

demolări, acestea vor fi folosite pentru aducerea la cotă a terenurilor, ca straturi de

acoperire în depozitul conform de deşeuri nepericuloase, umplerea “gropilor de

împrumut” etc. Amplasamentele pentru eliminarea acestor deşeuri, modalitatea de

eliminare şi ruta de transport va fi indicată de primărie.

Gestionarea deseurilor biodegradabile

Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr.

951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si

judetene de gestionare a deseurilor, de care s-a tinut cont la elaborarea Planului

Regional /Judetean de Gestionare a deseurilor, pe langa compostarea centralizata,

in instalatii tehnologizate si autorizate, este permisa si chiar trebuie incurajata

compostarea individuala a deseurilor biodegradabile in gospodariile din mediul

rural, insa cu respectarea anumitor conditii, pe care le prezentam in continuare.

- Compostarea individuala

Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara mica in

curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa numitul back-yard composting).

In acest caz vor fi compostate in special deseurile verzi din gradina, livada si deseuri

biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, resturi de fructe si

legume, etc).

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 19

In cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deseurile

mentionate mai sus la care se poate adauga si dejectii solide de la animale (cai, vaci,

oi, pasari, etc). In toate cazurile vor fi evitate carnea, oasele, care emana un miros

fetid si in plus atrag sobolani si alte rozatoare.

Nu se recomanda compostarea deseurilor verzi impreuna cu cele de la

animale in cazul curtilor mici si foarte mici, datorita mirosurilor neplacute.

Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la

imbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si

composteze deseurile organice proprii local.

8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru

executia planului.

Zonificarea functionala din Planul Urbanistic General s-a realizat in

comformitate cu Avizul de opotunitate aprobat de Consiliul Local al comunei Luciu,

de optiunile populatiei si a altor factori interesati.

In cadrul actualului Plan Urbanistic General s-a reconsiderat intravilanul

localitatilor Luciu si Caragele care includ atat suprafetele cu folosinta de teren curti

constructii si suprafete de teren arabil.

In baza analizei situatiei existente, a avizului de oportunitate aprobat de

consiliul local al comunei Luciu, consultand si alti factori interesati s-au stabilit

obiectivele de dezvoltare pentru comuna Luciu cuprinse in Planul Urbanistic General.

Optiunile locuitorilor din comuna Luciu s-au indreptat in deosebi catre

extinderea intravilanelor celor 2 sate componente in cateva puncte si in deosebi de-a

lungul drumurilor judetene si in mare parte pentru functiunea de locuinte si functiuni

complementare :

Satul Luciu - suprafata existenta = 128.87 ha

- suprafata propusa = 180.19 ha

------------------------------------------------

- suprafata extinsa = 51.32 ha

Satul Caragele - suprafata existenta = 65.93 ha

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 20

- suprafata propusa = 112.44 ha

---------------------------------------------

- suprafata extinsa = 46.51 ha

Propunerile de dezvoltare a teritoriului administrativ al comunei Luciu a tinut

cont de conditiile socio-economice precum si de cerintele beneficiarului .

Functiunile pentru satul Luciu sunt :








- zona cai de comunicatii feroviara ( cuprinsa ca trup ) ;

Functiunile pentru satul Caragele sunt :








In determinarea zonificarii functionale se mentine, in general, configuratia

existenta a partilor ce compun intravilanul si s-a avut in vedere inglobarea in zona

centrala a nucleului central de dotari existente.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 21

BILANT TERITORIAL PROPUS INTRAVILAN SAT LUCIU

Nr

Crt

ZONE FUNCTIONALE

PROPUS

Suprafata (Ha)

Procent %

1. ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

151.38 84.03%

2. ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE

INTERES PUBLIC, COMERT

1.85 1.02 %

3. ZONA UNITATI INDUSTRIALE

DEPOZITARE

1.08 0.6 %

4. ZONA UNITATI AGRICOLE 1.87 1.03 %

5. ZONA GOSPODARIE COMUNALA

BISERICA+CIMITIR

1.74 0.96%

6. SPATII VERZI AGREMENT SPORT 5.32 2.95%

7. ZONA CAI DE COMUNICATII

RUTIERE

16.95 9.41%

TOTAL TERITORIU ZONA

STUDIATA

180.19

100 ,00 %

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 22

BILANT TERITORIAL PROPUS INTRAVILAN SAT CARAGELE

Nr

Crt

ZONE FUNCTIONALE

PROPUS

Suprafata (Ha)

Procent %

1 ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

90.31 80.32 %

2 ZONA INSTITUTII SI SERVICII DE

INTERES PUBLIC, COMERT

1.06 0.94 %

3 ZONA UNITATI INDUSTRIALE

DEPOZITARE

0,02 0,01 %

4 ZONA UNITATI AGRICOLE 6,98 6,2 %

5 ZONA GOSPODARIE COMUNALA

BISERICA+CIMITIR

0.72 0.65%

6 SPATII VERZI AGREMENT SPORT 2.63 2.34 %

7 ZONA CAI DE COMUNICATII 10.72 9,54 %

TOTAL TERITORIU ZONA

STUDIATA

112.44

100 ,00 %

Coeficientii spatiali propusi pentru inravilan nu vor depasi urmatoarele valori-

pentru P.O.T. = max.50%, iar pentru C.U.T. = max. 0,80, in conditiile utilizarii unui

regim de inaltime maxin de P+2 .

9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului.

Analizand obiectivele propuse prin prezentul PUG, prin implementarea

planului analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare care să presupună proiecte

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 23

de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte mijloace de

construcţie necesare în implementarea planului propus, care pot afecta integritatea

ariilor natulare de interes comunitar, existente pe teritoriul administrativ al comunei

Luciu, judetul Buzau.

10. Durata constructiei, functionarii, dezvoltarii planului si

esalonarea perioadei de implemntare a planului.

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic

General este 10 ani.

11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implemntarii

planului.

In perioada de timp, pentru care se fac propuneri in cadrul unui Plan

Urbanistic General se poate aprecia ca economia comunei se va dezvolta

valorificand conditiile favorabile existente si potentialul natural al baltii Luciu.

Obiectivele pe termen mediu de dezvoltare ale administratiei comunale

prevad:

• Imbunătăţirea legăturilor carosabile in localitate - modernizare drumuri judetene

(203 I si 214 A) si comunale (DC 138);

• Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;

• Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme centralizate de

canalizare independente formate din retele de canalizare si cate o statie de epurare;

• Extinderea retelei alimentare cu apa in intravilanul propus pentru localitatea Luciu

si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru localitatea Caragele.

• Se vor propune intretinerea si crearea de noi spatii verzi in lungul drumurilor

judetene din cele 2 intravilane ale comunei Luciu.

• Decolmatarea si popularea cu peste a baltii Luciu (in suprafata de 449,80 ha),

situata la nord de satul Luciu,

• Extinderea retelei de energie electrica;

• Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi abonaţi.

• Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 24

Activitati industriale – nu vor avea o pondere semnificativa în dezvoltarea

economica a comunei, aceasta rămânând la stadiul de mica industrie, nepoluanta.

Depozitare si constructii - se vor moderniza si vor avea o crestere economica

functie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a comunei (constructii de

locuinte, dotari, instititii, turism, echipare edilitara, etc).

Agricultura – se preconizeaza o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea

diversificata a teritoriului agricol, inclusiv a activităţilor ce prezintă interes turistic şi

pescuit sportiv.

Dezvoltarea activitatilor de agrement – valorificarea potenţialului baltii Luciu.

In masura în care vor aparea investitori sau fonduri pentru demararea unor

proiecte importante din punct de vedere economic, turistic si nu numai, pe teritoriul

administrativ sunt destule posibilitati de amplasare a unor noi obiective.

Transporturile si circulatia, reprezinta o functie urbana generalizata si in

consecinta trebuie sa tina cont de aspecte variate: comportament individual si social,

evolutia preferintelor privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distractiilor, etc.

Aceste aspecte au consecinte directe asupra mobilitatii, a circulatiei rutiere si

transporturilor.

In ceea ce priveste zonele verzi si zonele de protectie atat in jurul ariilor

naturale protejate, cat si a gospodariilor comunale, au rolul de a proteja atat mediul

inconjurator, cat si protectia populatiei din zona.

12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate

ce pot genera un impact cumulativ cu prezentul plan si care poate

afecta aria naturala de interes comunitar protejata.

Activitatile economice specifice ale comunei Luciu sunt in deosebi de tip

agricol, comercial si a prestarilor de servicii ce sunt realizate prin societati

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 25

comerciale, regii autonome, societati agricole, asociatii familiare si intreprinzatori

particulari.

Potentialul industrial consta in activitatea realizata de moara si brutaria din

satul Luciu si o moara in satul Caragele.

Zona este cunoscuta in deosebi pentru activitatea sa agricola de cultivare a

terenului si cresterea animalelor.

Comuna Luciu detine o suprafata agricola in suprafata de 7797,89 ha

(reprezentand 89,92 % din total suprafata a comunei). Din aceasta suprafata

agricola , suprafata de 5296,02 ha o reprezinta terenul arabil ( 61,07 % din total

suprafata a comunei). Terenurile agricole sunt cultivate in mare parte cu ceriale, grau

si porumb, care constitue hrana pentru sectorul zootehnic, ce va cunoaste in

continuare o deosebita dezvoltare.

Activitatile agricole in cadrul asociatiilor agricole si in gospodariile individuale

constau in :

� Cultivarea cerealelor si in mare parte grau, porumb si floarea soarelui ;

� Cultivarea vitei de vie ( 132,75 ha ) ;

� Cresterea animalelor bovine si ovine pentru carne si lapte ;

� Cresterea pasarilor pentru carne si oua ;

� Cresterea porcinelor pentru carne ;

� In Nordul comunei Luciu sunt 2369,12 ha pasuni pe care se pasc animalele ;

Turismul in comuna Luciu, in prezent nu cunoaste o activitate deosebita dar

prin concentrarea eforturilor administratiei locale, judetene si cu sprijinul

investitorilor privati, turismul poate deveni o sursa importanta de venit prin crearea de

spatii de cazare si alimentatie publica care sa corespunda standardelor actuale.

Comuna Luciu este situata în partea sud-estica a judetului Buzau, la o distanta

de cca 40 km si este formata din localitatile Luciu si Caragele.

Comuna este strabatuta de 2 drumuri judetene: DJ 203I pe care se dezvolta

insiruit satul Caragele si DJ214A pe care este asezat satul Luciu. Satele sunt

amplasate in partea nordica a comunei, pe malul drept al paraului Calmatui.

Aceste doua drumuri judetene DJ 203I, DJ214A reprezinta arterele majore de

circulatie rutiera ,de marfa si persoane pe teritoriul administrativ al comunei Luciu .

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 26

Aceste drumuri petmit realizarea relatiilor economice rapide cu celelalte teritorii si

orase din imprejurimi.

Transportul in comun este asigurat de societati detinatoare de autoturisme

proprietate personala , maxi-taxi care efectueaza curse zilnice dupa un program

stabilit. In satul Luciu sunt amplasate 5 statii auto pentru calatori iar in satul

Caragele 4.

Comuna Luciu are teritoriul administrativ traversat in partea de sud de o cale

ferata , Faurei – Urziceni.

Proiecte derulate

1. Lucrări de prospecţiuni seismice în zona Caragele, judeţul Buzău, pentru

descoperirea zăcămintelor de hidrocarburi, beneficiar Prospecţiuni SA Bucureşti,

Acord de mediu nr. 5/25.02.2010;

2. Reconstrucţie ecologică pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare

Gherăseni, judeţul Buzău, beneficiar Comuna Gherăseni, Acord de Mediu nr.8 din

17.03.2010;

3. Iazuri piscicole Luciu, beneficiar Comuna Luciu, Decizia etapei de încadrare nr.

101/9.06.2011;

Proiecte în derulare:

1. Parc eolian Costeşti, doc Notificare PUZ cu nr.7512/3.06.2011;

2. Parc eolian Gherăseni, doc Notificare PUZ cu nr. 3407/9.03.2011;

3. Parc eolian Smeeni, doc Notificare PUZ cu nr. 3408/9.03.2011;

4. Parc eolian Pogoanele, doc Notificare PUZ cu nr. 3409/9.03.2011;

5. Parc eolian Luciu, doc Notificare PUZ cu nr. 3410/9.03.2011;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 27

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 28

B). Informatii privind aria naturala protejata de interes

comunitar afectata de implementarea planului

1. Caracterizarea biodiversitatii zonei.

Conform asezarii geografice comuna Luciu, judetul Buzau se afla:

- in bioregiunea de tip continental ;

- in provincia floristică Danubiano ;

- in ecoregiunea silvostepa Campiei Romanei;

Vegetatia. Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul

de stepă, reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei si Câmpia

Călmăţuiului) si arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului si

Buzăului.

Stepa , în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-

95% cu plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseste în prezent pe

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 29

versanţii depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile

drumurilor, în zonele necultivate temporar.

Asociaţiile de bază sunt cele de pajisti xerofile presărate din loc în loc cu

tufărisuri constituite din arbusti de stepă.

Pajistile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa

pulcherrima, Stipa lossingiana, Stipa stenophyla, Stipa capillata), păiusurile stepice

(Festuca valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens),

pirul crestat (Agropyron cristatum), din compozite, cu mături (Centaureea) si pelin

(Artemisia austriaca), din leguminoase, cu specii de lucernă (Medicago), cosaci

(Astragalus), măzăriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jales (Salvia),

cimbrisor (Thymus), sovârliţa (Plomis), din ranunculacee, cu dediţei (Pulsatilla) si

ruscuţe (Adonis), din liliacee, cu specii de ceapă (Allium) si ceapa ciorii (Gagea

arvensis), din iridacee, cu stânjenei (Iris) etc.

Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic

(Amygdalus nana), visinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de măces (Rosa) etc.

Grosimea stratului de sol este relativ mare, ajungand la cca. 1,0m. Cernoziomurile au

un potential de fertilitate foarte ridicat, fapt ce determina folosirea lor la numeroase

culturi, dintre care graul si porumbul ocupa cea mai mare parte a terenurilor agricole;

in zona se mai cultiva si alte plante, cum ar fi floarea soarelui, sfecla de ferma, pomi

fructiferi, etc.

Fauna. Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri

deschise, mai uscate si mai calde venite din stepele si silvostepele estice.

Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajisti, pârloage)

cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare si păsările granivore. Din

grupul mamiferelor rozatoare, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul

(Citellus citellus), hărciogul (Cricetus cricetus), soarecele de câmp (Microtus arvalis),

orbetele (Spalax microphthalamus), soarecele de stepă (Sicista subtilis), sobolanul

de camp (Apodemus agrarius) si iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda

arvensis), ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepeliţa

(Coturiux coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corrus

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 30

frugilegus) iar în boschete, mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul (Sturmus roseu),

coţofana (Pica pica).

Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des sopârla de stepă (Lacerta taurica),

sopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, sarpele

rău (Coluber caspius).

În locurile cu pământ nisipos si loessoid trăieste broasca de pământ

(Pelobates fuscus). Desi au un areal mai mare de răspândire, apar si în această

zonă carnivore precum: vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc.

Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de

ortoptere, coleoptere, himenoptere, diptere si lepidoptere, populaţiile cele mai

numeroase avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală. Consumatorii

cei mai importanţi sunt lăcusta de păsune (Polysarchus denticaudus), cosasii

(Oedaleus nigrafasciatus), greierele de câmp (Gryllus campestris), viespea de pai

(Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus

apterus) plosniţa rosie (Euridema ornata), etc.

Un caracter aparte il prezinta intrecut balta Luciu:

Lacul Luciu avea o suprafaţă de aproximativ 3,2 km2 este situat în partea de

nord a localităţii cu acelaşi nume şi la sud de cursul Călmăţuiului. Era o baltă

permanentă de suprafata mare, dar se restrângea ca suprafaţă în perioada

secetoasă. Aici se pescuiau crap, şalău, caras, somn.

In prezent balta este partial colmata.

Vegetaţia acvatică

Reuneşte fitocenozele realizate de plantele acvatice natante, libere, care

plutesc la suprafaţa apei şi sunt purtate de curenţi. În această grupare sunt încadrate

şi asociaţiile realizate de plantele acvatice submerse fixate la început de substrat iar

apoi, unele sunt rupte de curenţii care se formează la suprafaţa sau în interiorul apei.

Vegetaţia palustră

Reuneşte vegetaţia stufăriţurilor, păpurişurilor şi a rogozurilor înalte, cantonată

în microdepresiunile cu apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor

curgătoare, pe aluviunile permanent unede sau băltite. Speciile palustre ce intră în

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 31

componenţa acestui tip de vegetaţie, sunt dependente de apă, ele dezvoltându-se

numai în lacurile cu umiditate în exces.

Vegetaţia pajiştilor mezofile

Acest tip de vegetaţie se găseşte în zona localităţilor Caragele şi Luciu.

Vegetaţia mezofilă este fragmentată şi se întinde ca o fâşie în lungul raului Calmatui.

Vegetaţia pajiştilor xerofile

Vegetaţia xerofilă este prezentă pe digul de protecţie al râului Călmăţui, între

Caragele şi Luciu. Ea este reprezentată prin asociaţiile reunite în clasa Fetuco-

Brometea , care au în structura lor specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit

de accentuat.

Obiectivele planului propus – Reactualizarea Planului urbanistic general,

comuna Luciu, judetul Buzau- se suprapune partial peste doua Arii Naturale

Protejate cuprinse in reteua Natura 2000: Aria de protectie Speciala Avifaunistica

ROSPA 0145 Valea Calmatuiului si Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0259 –

Valea Calmatului.

Suprafata analizata pentru intocmirea studiului de evaluare adecvata a cuprins

intreaga suprafata propusa pentru implementarea planului.

Obiectivele prezentului PUG sunt:

� Modernizarea cailor de circulatie rutiera ; drumurile judetene 203 I si 214

A , drumul comunal DC 138, si drumurile satesti din localitati;

� Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;

� Extinderea retelei de alimentare cu apa in intravilanul propus pentru

localitatea Luciu si realizarea unui sistem de alimentare cu apa pentru

localitatea Caragele.

� Realizarea in cele doua localitati ale comunei Luciu a unor sisteme

centralizate de canalizare independente formate din retele de canalizare

si cate o statie de epurare;

� Realizarea in cele doua sate componente ale comunei Luciu a unei retele

de alimentare si distributie a gazelor naturale.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 32

� Pentru realizarea unui management corespunzator al deseurilor se

propune infiintarea unui spatiu frigorific pentru depozitarea temporara a

cadavrelor de animale, iar pentru deseurile rezultate din constructii si

demolari se propune realizarea unei platforme pentru depozitarea

acestora.

� Se vor propune intretinerea spatiilor verzi existente si creerea de noi

spatii verzi ( 1.74 Ha)

� Extinderea retelei de energie electrica;

� Extinderea reţelelor telefonice şi de TV-Cablu pentru preluarea de noi

abonaţi.

� Realizarea unor noi unitati de prestari servicii – comert.

2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar:

suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care

pot fi afectate prin implementarea planului etc.

2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară

- ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului.

Principalul obiectiv al planului il constituie extinderea intravilanului cu 97.83

ha.

Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSCI 0159 Valea Calmatuiului,

in zona satului Caragele pe o suprafata de 13.24 ha.

Aceasta suprafata de 13.24 ha propusa a fi atrasa in intravilan are in prezent

functiunea de teren agricol iar dupa implementarea PUG va avea urmatoarea

zonificare functionala:

- 0.77 ha – teren sport;

- 12.47 ha – locuinte si dependente.

Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Caragele, in raport cu

ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 33

Legenda:

__________ limita intravilan

__________ limita ROSCI Valea Calmatuiului

Extinderea intravilanului in satul Luciu nu se suprapune peste ROSCI 0159

Valea Calmatuiului; intravilanul propus se afla in vecinatatea sitului Natura 2000.

Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Luciu, in raport cu

ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 34

Legenda:


__________ limita ROSCI Valea Calmatuiului

2.2. Relaţia planului propus cu aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.

Principalul obiectiv al planului il constituie extinderea intravilanului cu 97.83

ha.

Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSPA 0145 Valea Calmatuiului

atat in zona satului Caragele (0.25 ha) cat si in zona satului Luciu (10.46 ha), pe o

suprafata de 10.71 ha.

Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Caragele in raport cu

ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 35

Legenda:


__________ limita ROSPA Valea Calmatuiului

Suprapunerea intravilanului propus pentru satul Luciu in raport cu

ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 36

Legenda:


__________ limita ROSPA Valea Calmatuiului

Aceasta suprafata de 10.71 ha propusa a fi atrasa in intravilan are in prezent

functiunea de teren agricol, iar dupa implementarea PUG va avea urmatoarea

zonificare functionala:


- 9.69 ha – locuinte si dependente;

- 0.25 ha – locuinte.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 37

2.3. Informatii privind situl de importanta comunitara ROSCI

0259 – Valea Calmatuiului.

Situl de importanta comunitara ROSCI 0259 – Valea Calmatuiului, a fost

declarat arie naturala protejata pentru existenta :

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. Rel. Conserv Global

1530* Pajisti si mlastini saraturate

panonice si ponto – sarmatice;

90 A A B A

3260 Cursuri de apa din zonele de

campie, pana la cele montane,

cu vegetatie si Ranunculion

fluitantis si Calliotricho –

Batrachion.

1 B C B B

- speciilor de mamifere enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE: 1335 Spermophilus citellus;

- speciilor de amfibieni si reptile enumerate in anexa in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE: 1188 Bombina bombina, 1220 Emys orbicularis;

- speciide pesti enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

1149 Cobitis taenia;

- specii de nevertebrate enumerate in anexa in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE: 1060 Lycaena dispar.

Situl este situat la o altitudine maxima de 84 m, iar ca regionare biogeografica

aceasta este poziţionat în zona continetala, stepică, fiind delimitata de următoarele

coordonate: latitudinea – N 45 ◌۫ 0' 24'' si longitudine E 27 ◌۫◌۫ şi 2' 42''. Arealul analizat

se întinde în procent 52 % pe teritoriul judeţului Buzau.

Caracteristici generale ale sitului:

Cod % CLC Calse de habitate

N 12 75 211-

231

Culturi (teren arabil)

N 14 20 213 Pasuni

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 38

N15 5 242,243 Alte terenuri arabile

Asociatiile vegetale ce apartin Habitatului prioritar 1530* – Pajisti si

mlastini saraturate panonice si ponto – sarmatice:

� Puccinellietum limosae Rapaics ex Soo 1933;

� Plantaginetum maritimae Rapaics 1927

� Iridetum halofilae Serbanescu 1965

� Hordeetum maritimi I. Serbanescu 1965

Importanta ariei naturale protejate

La nivel naţional situl este reprezentativ pentru bioregiunea continentala si

stepică, fiind constituit în proporţie de 90% din habitate de interes comunitar 1530*,

Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto – sarmatice.

2.4. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica

ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului.

Suprafaţa sitului (ha)- 20.515;

Regiunea biogeografică - stepică;

Regiunile administrative- 48% Buzău şi 52% Brăila;

Situl de importanta comunitara ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului, a fost

declarat arie naturala protejata pentru existenta unui numar de 6 specii de pasari

enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si a unui numar de 5

specii migratoare

a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:

A133 Burhinus oedicnemus

A031 Ciconia ciconia

A135 Glareola pratincola

A131 Himantopus himantopus

A132 Recurvirostra avosetta

A151 Philomachus pugnax

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 39

b. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC:

A435 Oenanthe isabellina

A056 Anas clypeata

A160 Numenius arquata

A156 Limosa limosa

A048 Tadorna tadorna

Situl este situat la o altitudine maxima de 84 m, iar ca regionare biogeografica

aceasta este poziţionata în zona continetala, stepică, fiind delimitata de următoarele

coordonate: latitudinea – N 45 ◌۫ 0' 26'' si longitudine E 27 ◌۫◌۫ şi 3' 43''. Arealul analizat

se întinde în procent 48 % pe teritoriul judeţului Buzau.

Caracteristici generale ale sitului:

Cod % CLC Calse de habitate

N 06 3 511,512 Rauri, lacuri

N 12 75 211-

213

Culturi, teren arabil

N14 17 231 Pasuni

N15 5 242,243 Alte terenuri arabile

Limitele sitului cuprind pajisti saraturate si zonele umede de pe Valea

Calmatuiului dintre soseaua ce leaga localitatile Spataru si Costesti in vest si

Insuratei in est. Situl se suprapune in general cu SCI 0259 Valea Calmatuiului.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 40

2.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia

speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente,

mentionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de

interes comunitar si de protecţie speciala avifaunistica.

� Habitate si specii de interes comunitar prezente in ROSCI 0259

Valea Calmatuiului:

Cod Denumire habitat % Reprez Suprez.rel. Conserv. Global

1530* Pajisti si mlastini saraturate

panonice si ponto sarmatice

90 A A B A

Specii de mamifere enumerate in anexa II a directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: rezidenta

reproducere iernat

Pas

aj

Sit

pop.

Conserv. Izolare Global

1335 Spermophillus citellus C B C B

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: rezidenta

reproducere iernat

Pasaj Sit

pop.

Conserv. Izolare Global

1060 Lycaena dispar - D - - -

Specii de flora si fauna importante prezente in ROSCI 0259 Valea Calmatuiului:

Cat. Specia Pop. Motiv

P Artemisia santonicum P C

P Triglochin maritima P A

P Juncus gerardi P C

P Scorzonera parviflora P A

P Suaeda maritima P A

P Aster tripolium C C

P Cyperus pannonicus P A

P Puccinellia distans P C

P Spergularia marina C A

P Trifolium fragiferum C A

P Camphorosma annua P C

P Triglochin palustris P A

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 41

Evaluarea sitului în ceea ce priveşte speciile de flora şi fauna:

Populaţie:

P - nu există date numerice despre mărimea populaţiei:

C – populaţie cu reprezentativitate slabă la nivel naţional 2 >/= p > 0%;

Habitatul 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice.

Studiul pentru zonarea habitatului a presupus urmatoarele activitati:

� Analizarea terenului prin studierea planselor cu delimitarea topografica

realizata pentru prezentul PUG.

� Consultarea literaturii de specialitate precum si studiile botanice efectuale in

zona analizata.

� Identificarea si delimitarea in teren a habitatului prioritar 1530*. Delimitarea s-a

realizat cu ajutorul masuratorilor folosind tehnologia GPS.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 42

ZONAREA HABITATULUI PRIORITAR 1530*

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 43

Habitatul prioritar 1530* este un habitat specific bio-regiunilor continental,

panonic, pontic si stepic. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din

depresiuni si stepe sărăturate uscate, pajisti saraturate umede, şi comunităţi de

plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, care sunt influenţate în mare

măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea

în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii.

Aspecte ale habitatului 1530* identificat in zona A:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 44

Asptect al habitatului 1530* identificat in zona B:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 45

Dupa cum se poate observa din imagini zona B este mult mai bogata in specii

fata de zona A. Acest lucru se poate explica prin faptul ca in zona A impactul antropic

puternic - suprafete destelenite-, reprezentat de pasunatul excesiv (in zona s-a

observat existenta a 4 stane de ovine).

Tipurile de habitate naturale existente in zona analizata ce apartin

habitatului de interes comunitar 1530* conform sistemului romanesc de

clasificare a habitatelor:

- R 1507, Pajisti ponto – sarmatice de Carex distans, Taraxum

bessarabinum si Aster tripolium.

Raspandire: Saraturile din Campia Baraganului, in sudul Moldovei, Dobrogea

maritima si Delta Dunarii.

Structura: Specia dominata este Carex distans, alaturi de care se mai dezvolta

speciile: Puccinellia limosa, Agropyron elongatum, Juncus gerardi, Aster tripolium

ssp. Pannonicum, care impreuna realizeaza etajul superior.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 46

- R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia

laniflora

Răspândire: Habitat cu răspândire în zona Munteniei pe luncile râurilor Câlnişte,

Buzău,

Călmăţui dar şi pe solurile sărăturate din Câmpia Română.

Structura: Fitocenozele de Camphorosma annua sunt sărace în specii datorită

condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea (exces de umiditate primăvara,

uscăciune puternică şi sărăturare în timpul verii). Speciile dominante în cadrul

fitocenozelor sunt: Camphorosma anuua, Juncus gerardi, Puccinellia limosa,

Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum. În microdepresiuni, cu

concentraţie sporită în săruri, se instalează: Suaeda maritima, Spergularia maritima,

Crypsis aculeatus, Artemisia santonicum.

Valoare conservativă: mare.

- R1509 Comunitati vest – pontice cu Petrosimonia triandra si Artemisia

santonicum.

Raspandire: Transilvania (Baile Sarate Turda), Oltenia si muntenia (Baragan).

Structura: in cadrul fitocenozelor se intanesc putine specii, toate halofile. Specia

dominanta, Petrosimonia triandra, realizeaza etajul superior, inalt de circa 35 cm,

impreuna cu Artemisia santonicum, Puccinellia distans, Bassia sedoides. Etajul

inferior este mai slab reprezentat, fiind alcatuit din taxonii: Halimione verrucifera,

Lepidium ruderale, Spergularia maritima, Myosurus minimus.

Valoare conservativa: mare.

- R1513 Pajisti vest – pontice de Beckmannia eruciformis si Zingeria

pisidica

Raspandire: Apare sporadic in Transilvania, Muntenia (padurile Frasinu, Spataru,

judetul Buzau)

Structura: specia edificatoare: Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Agrostis

stolonifera. Specii caracteristice: Carex melanostachya, Ranunculus sardorus,

trifolium fragiferum, Lepidium latifolium, Aster tripolium, Juncus gerardi, Puccinellia

distans.


Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 47

- R1514 Comunitati vest – pontice cu Trifolium fragiferum , Cynodon

dactylon si Ranunculus sardous.

Raspandire: campia Munteniei, Dobrogea, Moldova, in luncile raurilor.

Structura: Lolium perene, Juncus gerardi, Puccinellia limosa, Aster tripolium,

Gypsolida muralis, Ranunculus sardous, Atriplex hastata, Taraxacum bessarabicum.

Valoare conservatica: redusa.

- R1516 Comunitati vest pontice cu Pholiurus pannonicus si Plantago

tenuiflora.

Raspandire: Oltenia, Dobrogea, Muntenia (saraturile din Campia Baraganului.

Structura: Pholiurus pannonicus, Plantago tenuiflora, Hordeum marinum, Cerastium

dubium, Puccinellia distans , Artemisia santonicum, Juncus gerardi, Limonium

gmelini.


- R1517 Pajisti vest – pontice de Agropyron elongatum.

Raspandire: Muntenia, Moldova.

Structura: Alaturi de Agropyron elongatum se mai dezvolta: Puccinellia distans,

Juncus gerardi, Artemisia santonicum, Agropyron repens. Stratul inferior: Atriplex

litorallis, Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Spergularia maritima, Trifolium

fragiferum.

Valoare conservativa: moderata-mare.

- R1519 Comunitati ponto – sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera.

Raspandire: Moldova, Muntenia (Baragan) si Dobrogea.

Structura: Stratul superior: Halimione verrucifera, Artemisia santonicum,

Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Petrosimonia triandra, Aster tripolium,

Juncus gerardi, Limonium gmelini.


- R1521 Comunitati ponto sarmatice cu Puccinellia limosa si Plantago

maritima.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 48

Raspandire: terenuri saraturate: Campia Romana, Dobrogea, Moldova, lunca Jijiei.

Structura: cele mai frecvente specii de plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta,

Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex

distans, Atriplex littoralis, spacii care alcatuiesc etajul superior al vegetatiei. Etajul

inferior este alcatuit din Spergularia salina, S. maritima , Cryspis aculeatus, Plantago

maritima.


- R 1522 Comunitati ponto – sarmatice cu Plantago maritima si Limonium

gmelini.

Raspandire: terenuri saraturate din Transilvania (Baile Sarate Turda), Muntenia

(Campia Baraganului), Moldova, Dobrogea, Delta Dunarii.

Structura: speciile componente sunt: Agropyron elongatum, Bolboschoenus

maritimus, puccinellia gmelini. Stratul mijlociu Aeluropus littoralis, Halimione

pedunculata, Plantago maritima.


- R 1523 Comunitati ponto sarmatice cu Leuzea (salina) altaica,

Scorzonera austrica var. mucronata si lepidium latifolium.

Raspandire: Lunca Calmatuiului la Costesti, Frasinu, Spataru, Moldova de sud

(Campia Covurulului).

Structura: speciile dominante sunt cele care formeaza etajul superior, acestea fiind:

Leuzea altaica, lepium latifolium, Peucedanum latifolium, aster tripolium ssp.

Panonicum, Oenanthe silaifolia, Puccinellia limosa, Juncus geradi, festuca

pseudovina. Etajul inferior slab dezvoltat, este alcatuit din speciile: Scorzonera

austrica var. mucronata, Taraxacum bessarabicum, Hordeum histrx, Scorzonera

cana, Plantago schwarzen-bergiana, Lotus tenuis.


- R 1526 Comunitati ponto-sarmatice cu Triglochiun maritima, Aster

tripolium ssp. Pannonicum, Scorzonera parviflora si Peucedanum latifolium.

Raspandire: Transilvania, Oltenia (Mutra, Dobresti, Glavacioc), Muntenia (caragele,

jud. Buzau; Lunca Iencii, Lutu alb, Jud Braila).

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 49

Structura: cele doua spacii dominante, Triglochin pannonicus si Aster Tripolium ssp.

Pannonicum, realizeaza etajul superior al vegetatiei. In cadrul fitocenozelor se mai

dezvolta: Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus, Puccinellia distans, P limosa,

Camphorosma annua, Juncus gerardi. Etajul inferior este bine dezvoltat, are in

componenta speciile: Spergularia maritima, Suaeda maritima, Taraxacum

bessarabicum, Tripolium fragiferum.

Valoare conservativa : mare.

Asociatiile vegetale ce apartin Habitatului prioritar 1530* – Pajisti si mlastini

saraturate panonice si ponto – sarmatice:

� Puccinellietum limosae Rapaics ex Soo 1933;

Distributie la nivel national: - pe terenuri saraturate din Campia Romana, Dobrogea,

inclusiv pe litoral, Moldova, Lunca Jijiei.

Suprafete: cele mai multe fitocenoze ocupa terenurile moderat saraturate, inapte

pentru agricultura, cu suprafete de cel mult 2-3 ha.

Structura: fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile cu putere relativ mare

de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinele limosa, p.

convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum,

Carex distans, Atriplex littoralis, Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus,

Scorzonera parviflora, Plantago maritima.

� Plantaginetum maritimae Rapaics 1927

Distributie la nivel national – pe terenuri saraturate din Transilvania, Moldova,

Dobrogea, Delta Dunarii.

Suprafete: ocupa suprafete din ce in ce mai mici, deoarece prin drenaje si spalari

terenurile au fost redate agriculturii. In Lunca Calmatuiului (Buzau - Costesti) si Ianca

– Traian (Braila), suprafete de zeci de ha sunt folosite ca pajisti.

Structura: Speciile componente sunt reprezentate de: Agropyon elongatum,

Bolboschoenus maritimus, Puccinella limosa, P. convolata, aster tripolin, Artemisia

santonicum. Limonium gmelini, L. meyeri, Aeluropus littoralis, halimione pedunculata,

Plantago maritima, Acorzonera parviflora.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 50

� Iridetum halofilae Serbanescu 1965

Distributie la nivel national: - pe terenuri saraturate din Muntenia in lunca Ialomitei

intre Urziceni si Slobozia, Moldova, in bazinul inferior al Jijiei.

Suprafete: 50 ha.

Structura: Iris halofila este cea care realizeaza etajul superior, inalt de aproximativ

40-50 cm, alaturi de care se mai dezvolta: Puccinellia limosa, Camphorosma anna,

Limonium gmelini, Artemisia santonicum, Daucus carota, Achillea setacea, Carex

extensa, Plantago tenuiflora, Bassia sedoides, Trifolium fragiferum, Cerastium

dubium, Taraxacum bessarabicum.

� Hordeetum maritimi I. Serbanescu 1965

Distributie la nivel national: - pe terenurile saraturate din Muntenia, Moldova,

Dobrogea.

Suprafete: Ocupa vetre de dimensiuni reduse, de 500-1000 mp pana la 1-2 ha pe

terenurile secundar saraturate.

Structura: planta dominanta, Hordeum maritium, talie scunda, care ealizeaza stratul

inferior al fitocenozelor impreuna cu: Taraxacum bessarabicum, Pholiurus

pannonicus, Myosurus minimus, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastium

dubium, Trifolium ornithopodioides, Spergularia maritima, trifolium fragiferum, T.

retusum. Stratul superior este alcatuit din specii inalte de 34-45 cm dintre care mai

reprezentative sunt: Artemisia santonicum, Carex distans, Puccinellia distans, P.

limosa, Atriplex littoralis, Aster tripolium, Limonium ornithopodioides, Spergularia

maritima, Trifolium fragiferum,Tt. retusum.

Descrierea asociatilor vegetale reprezentative pentru zona analizata:

� Asociatiile acvatice:

1. As. Lemnetum minoris Oberd ex. Muller et Gors 1960

Asociatia a fost semnalata in zona Caragele si Luciu. Este raspandita in apele

dulci ale raului Calmatui, acoperind suprafete extinse in bratele calmante unde apa

stagneaza. In structura fitocenozelor participa un numar relativ mic de plante, in

totalitate submerse, dintre care cele mai reprezentative sunt: Lemna minor,

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 51

Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus,

potamogeton pectinatus.

2. As. Potamogeton lucentis Hueck 1931 subass potametosum crispi (Soo

1975) Chifu et al 2006.

Asociatia a fost semnalata in zona Caragele si Luciu. In structura floristica a

fitocenozelor speciile mai frecvent semnalate sunt: Lemna minor, Potamogeton

crispusm, Potamogeton pectinatus, Potamogeton perfoliatus, Myriophyllum spicatum

, Iris pseudacorus.

3. As. Potametum trichoides J. et R. Tx. 1963

Fitocenozele de Potamogeton trichoides au fost idebntificate in albia

Calmatiului , la Luciu si Caragele.

4. As. Ceratophylletum demersi Hield 1956

Asociatia este prezenta la Luciu si Caragele, in apele Calmatuiului unde

realizeaza vegetatia submersa.

In fotocenozele de Ceratophyllum demersum au mai fost identificate specii de

Myriophyllum spicatum, Lemna minor, Ranunculus trichophzllus, Potamogeton

pectinatus, Potamogeton crispus.

5. As. Ranunculeto (Batrichio) tricophylle Soo (1927)1971 (syn . Ranunculeto

trichophylli – Calitrichetum polymorphae Soo 1927).

Fitocenozele de Ranunculus trichophyllus identificate in apele Calmatuiului la

Luciu au o acoperire de cca. 80%.

Specia caracteristica, Ranunculus trichophyllus se dezvolta in bazinele

acvatice de mici dimensiuni (cca. 80 cm.) in cadrul acestei fitocenoze se dezvolta si

Calitriche polymorpha, care uneori devine dominanta.

� Asociatii palustre:

1. As. Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 52

Asociatia a fost identificata la Cargele, in coturile cu depunri aluvioare

permanent baltite si la balta Luciu. Dintre speciile cele mai reprezentative enumeram:

Schenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Typha latifolia, Iris pseudacorus,

Sparganium erectum.

2. As. Typhetum angustifoliae Pign. 1953

Se intalneste la Luciu si Caragele, precum si in lungul raului Calmatui. Pe

langa Typha angustifolia apar frecvent exemplare de Typha latifolia (dar aceasta din

urma prefera apele mai adanci, cu concentratie scazuta de saruri), Schoenoplectus

lacustris, Sparganium erectum, Lycopus europaeus, Stachys palustris, Iris

pseudacorus, Butomus umbellatus, Glyceria fluitans.

3. As. Typhetum laxmanni Nedelcu 1969

Fitocenozele de Typha laxmanni au fost identificate la Luciu. Alaturi de Typha

laxmanni, in zonele de apa mai adanca, se intalnesc: Typha angustifolia, Alisma

plantago-aquatica, Butomus umbellatus, Carex vulpina, Ranunculus repens.

4. As. Sparganietul erecti roll 1938

Asociatia este putin raspandita in lunca Calmatuiului, a fost identificata la

Luciu si caragele. Plantele insotitoare sunt: Typha angustifolia, Pragmites australis,

Polygonum hydropiper, Bolboschoenus maritimus.

5. As. Irideum pseudocari Eggler 1933

Asociatia este semnalata la Luciu, unde formeaza palcuri de 10-15 m2 in

imediata apropiere a apei.

Fitocenozele de Iris pseudocorus populeaza ochiurile de balta, cele mai

reprezentative specii sunt: Typha angustifolia, Berula erecta, Butomus umbellatus,

Lycopus europaeus, Alisma plantago aquatica, Phragmites australis, sparganium

erectum.

6. As. Butomo – Alismetum lanceolati Segal et Warsthoff 1969

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 53

Asociatia se dezvolta in microdepresiunile din lunca Calmatuiului, a fost

identificata la Luciu. Spaciile reprezentative sunt: Butomus umbellatus, Alisma

lanceolatum, Oenanthe aquatica, Iris Pseudacorus, Alisma plantago aquatica.

7. As Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933

Asociatia este prezenta in imprejurimile lacului Luciu. Speciile reprezentative din

cadrul asociatiei sunt: Mentha aquatica, Phragmites australis, Typha angustifolia,

Berula erecta, Catabrosa aquatica.

8. As. Astero tripolii – Phramiteum humilis Krisch (1927) 1974

Se intalneste la Luciu, zona este folosita ca pasune. Specia dominanta

realizeaza etajul superior impreuna cu: Bolboschoenus maritimus, Calistegia sepium,

Lythrum salicaria, Alopecurus pratensis.

9. As. Caricetum vulpinae Nowinski 1927

Fitocenozele de Carex vulpina sunt prezente la Luciu si Caragele, pe

marginea raului Calmatui. Speciile cele mai reprezentative sunt: Carex acutiformis ,

Rumex hydrolapathum, Galium palustre , Tipha angustifolia, Lysimachia

nummularia, Oenanthe silaifolia.

10. As. Glyceria fluitantis Eggler 1993 (syn Sparganio – Glycerietum fluitantis

Br. Bl. 1925)

Fitocenozele de Glyceria fluitans sunt prezente la Caragele si Luciu; speciile

ce apartin asociatiei sunt palustre, cele mai frecvent intalnite sunt: Catabrosa

aquatica, Alisma plantago aquatica, Galium perene, Lycopus europaeus, Carex

acutiformis.

11. As. Catabrosetum aquticae Rubel 1912

Asociatie este prezenta la Luciu si Caragele, iar compozitia floristica este

alcatuita din speciile: Epilobium parviflora, Veronica anagallis – aquatica, myosotis

scorpioides.

12. As Mentho-Beruletum erectae Nedelcu 1971

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 54

Asociatia este prezenta la Luciu si este alcatuita din plante acvatice, duntre

care cele mai rerezentative sunt: Mentha longifolia, Veronica plantago aquatica,

Carex acutiformis, Galium palustre, Alisma plantago aquatica, Lycopus exaltatus.

� Vegetaia pajistilor mezofile

1. As. Ranunculo repenti – Alopecuretum pratentis Ellmauer et Mucia 1993

Asociatie este prezenta la Luciu, in componenta floristica se intalnesc speciile:

Ranunculus repens, Lotus corniculatus, Rumex palustris, Lolium perene, poa

ptratentis, Aropyum repens.

2. As. Medicagini lupulinae – Agropyretum repentis Popescu et al. 1980

Fitocenozele de Agropium repens cu Medicago lupulina sunt bine

reprezentate in lungul raului Calmatui la Luciu si Caragele. Cele mai reprezentative

spacii sunt: Medicago lupulina, Agrostis stolonifera, Trifolium fragiferum, Poa

pratentis, Trifolim repens, Taraxacum officinale.

3. As. Poetum pratentis Rav., Cazac. et Turenschi 1956

Asociatia este bine reprezentata pe digul din lungul Calmatuiului , intre

Caragele si Luciu. Plantele reprezentative sunt: Agrostis stolonifera, Alopecurus

pratentis, Aropium repens, Lolium perene, Taraxacum officinale, Trifolium repens.

4. As. Lythro – Calamagrostietum epigei I. Pop 1968

Asocia este semnalata la Caragele si Luciu, unde ocupa microdepresiuni cu

apa in exces. Compozitia floristica a fitocenozei de Calamagrostis este realizata de:

Ranunculus repens, Trifolium repens, Agropium repens, Mentha longifolia.

� Vegetatia pajistilor xerofile

1. As. Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1959 (syn Aegilopsetum cylindricae

– Cynodonetum Cartu 1971)

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 55

Asociatia a fost semnalata pe digul din lungul Calmatuiului , intre Caragele si

Luciu. Cele mai reprezentative specii sunt Poa angustifolia, Lolium perene, Trifolium

repens, Artemisia austriaca, Poa bulbosa.

2. As. Artemisia austriacae – Poetum bubosae I. Pop 1970

Asociatia a fost semnalata pe digul din lungul Calmatuiului , intre Caragele si

Luciu. Specia caracteristica Poa bulbosa, se dezvolta primavara, iar in timpul verii se

dezvolta cea dea doua specie caracteristica, Artemisia austriaca, planta xerofila

rezistenta la seceta. Speciile frecvent intalnite in cadrul asociatiei sunt: Poa

angustifolia, Plantago lanceolata, Festuca valesiaca.

3. As. Botriochloetum ischaemi (Krist. 1937) I Pop 1977 (Taraxaco seratinae –

Botriochloetum ischaemi et. al. 1956 Sarbu et al. 1999)

Pe digul Calmatuiului, la Caragele, formeaza fitocenoze de mici dimensiuni, cu

structura caracteristica. Speciile mai reprezentative sunt: Artemisia austriaca, Poa

bulbosa, Poa angustifolia, Medicago minima, Salvia nemorosa, Festuca valesiaca.

� Vegetatia halofila

1. As. Bassietum sedoides Ubrizsy 1948 carr. Soo 1964

Fitocenozele de Basia sedoides, dominate de Atriplex litoralis sunt prezente

pe terenurile folosite capasune in localitatile Luciu si Caragele. Alaturi de aceste

specii se mai intalnesc specii slab sau moderat halofile ca: Camphorosma annua,

Halimione verrucifera, Artemisia santonicum, Lotus tenuis.

2. As. Staticeto – Artemisetum monogynae (santonicum) Topa 1939

Asociatia este semnalata la Caragele, situate la periferia saraturilor puternice.

Asociatie are in componenta un numar mare de specii moderat halofile : Halimione

pedunculata, Puccinella limosa, Hordeum Hystrix, Camphorosma ovata, Agropium

elongatum, Lotus Tenuis.

3. As. Artemisio- Petrasimonietum triandrae Soo 1943

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 56

Asociatia este semnalata la Caragele, Petrosimonia triandra se dezvolta pe

saraturi clorurice cu umiditate scazuta in timpul verii.

4. As. Camphorosmetum annuae Rapaics ex Soo 1933

Asociatia a fost semnala la Luciu si Caragele. Cele mai intalnite speciii in

cadrul asociatiei sunt: Artemisia santonicum, Puccinellia limosa, Petrsimonia triada,

Atriplex litoralis.

5. As. Obionetum pedunculatae serbanescu 1965

Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele. In cadrul fitocenozelor

de Halimione pedunculata, participa specii halofile precum: Puccinellia limosa, Aster

tripolium, Agropyrum elongatum, Lotus tenuis, Artemisia santonicum, Hordeum

hystrix.

6. As. Obionetum verrucifarae Topa 1939

Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele, speciile identificate in

fitocenozele de Halimione verrucifera, sunt moderat halofile, cele mai reprezentative

fiind: Puccinella limosa, Artemisia santonicum, Camphorosma annua< Halimione

pedunculata.

7. As. Taraxaco bessarabici – Caricetum Wendelbg. 1943

Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele. Cele doua specii

caracteristice sunt si dominante, Taraxacum bessarabicum realizeaza etajul inferior

impreuna cu: Obione pedunculata, Medicago lupulina, Lotus corniculatus. Etajul

superior este dominat de Carex distans, alaturi de : Puccinellia distans, Aster

tripolium, Juncus gerardi, Aropyum elongatum, Agrostis stolonifera.

8. As. Crypsidetum aculeati Wenzl. 1934 e. Mucina in Mucina et. al. 1993

Asociatia a fost identificata in saraturile de la Caragele, structura acesteia

cuprinde specii halofile: Salicornia prostrata, Spergularia media. Pe terenurile scurse

dar suficient de umede se intalnesc: Puccinellia limosa, Aster tripolium, Artemisia

santonicum, Ptrosimonia triandra.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 57

9. As. Astero pannonici – Puccinellietum distans gehu, Roman et Boullet 1994

(syn. Puccinellietum distans Soo 1937).

Asociatia a fost identificata in saraturile de la Cargele si Luciu. Compozitia

floristica este saraca in specii, dintre care cele mai reprezentative sunt:

Camphorosma annua, Bassia sedoides , Aster tripolium, Cyperus pannonicus,

Taraxacum bessarabicum, Artemisia santonicum.

Habitatul 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele

montane, cu vegetatie si Ranunculion fluitantis si Calliotricho – Batrachion,

- habitatul a fost identificat in raul Calmatui, in extravilanul satului Caragele.

raul Calmatui nu traverseaza zona propusa a se atrage in intravilan.

Specii identificate in cadrul habitatului:

Salvinia natans

Ceratophyllum demersum

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 58

Typha angustifolia

� Fauna de vertebrate

Dintre reprezentantii campurilor deschise, cele mai reprezentative vertebrate

sun mamifere rozatoare si pasarile.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 59

Sperophilus citellus (popandaul) este un rozator terestru din Familia

Sciuridae, de dimensiuni medii (22 cm lungime), cu corpul alungit, membre scurte si

blana de culoare bruna-cenusie-galbuie. Are cerinte de habitat specifice, populand

zonele deschise de stepa si habitate asemanatoare: terenuri inierbate, izlazuri,

pajisti, terenuri cultivate, indeosebi cu plante furajere, perene, gradini, pana la liziera

padurii, rape, diguri, marginea drumurilor de tara, pe terenuri bine drenate, unde isi

pot sapa galeriile. Evita terenurile cultivate intensiv. Este un animal social, traieste in

colonii, fiecare individ avand galeria proprie.

Galeriile au o arhitectura foarte variata, in functie de tipul de sol, cantitatea de

precipitatii, microrelief, densitatea populatiei, varsta individului.galeriile pot avea una

sau mai multe intrari, iar culuarele pot fi ramificate. Dupa modul in care sunt utilizate

galeriile pot fi temporare sau permanente.

Galeriile temporare sunt constituite fie la suprafata, la 20-30 cm adancime, fie in

profunzime (80-120 cm adancime). Pot avea unul sau doua cuiburi.

Galeriile permanente servesc pentru hibernare, au o structura mai complicata, si pot

ajunge pana la 2 m adancine. Cuibul acestora este amplasat profund si adapostit

intr-o camera cu dimensiuni variabile.

Cuibul este confectionat din diferite materiale, resturi vegetale, frunze uscate de

graminee, frunze si tulpini de la alte specii de plante, la care se mai adauga fire de

lana, bucati de hartie sau panza. Cuibul serveste la cresterea puilor si ca si loc de

hibernare.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 60

Hrana. Popandaul este prin excelenta diurn, heliofil si isi desfasoara activitatea de

cautare a hranei in prima parte a zilei (intre orele 8-11) si dupa amiaza, inainte de

asfintitul soarelui.

Consuma atat hrana vegetala cat si animala, vegetalele predominand prin volumul

mare, fiind consumate partile verzi ale plantelor, seminte si muguri. Au fost

identificate in hrana popandaului peste 200 de plante dintre care gramineele,

leguminoasele si compositele sunt preferate.compozitia speciilor de plante

consumate cat si numarul lor difera in functie de structura biocenozei, de anotimp, de

varsta si de de sexul individului.

Hrana animala este constituita din insecte, miriapode, melci, rame, mici vertebrate.

Insectele ocupa un loc important in hrana popandaului, consumand specii de

odonate, ortoptere, coleoptere, lepidoptere, diptere, himenoptere, hetereoptere,

homoptere.

Cantitatea de hrana ingerata zilnic este de 70-80 g. popandaul desi nu isi face

rezerve de hrana pentru iarna, strange mici cantitati de plante in galerie pe care

consuma in zilele ploioase, cand nu paraseste adapostul. Femela aduna rezerve mai

mari in perioada de reproducere. Greutatea medie a acestor rezerve variaza intre

270-250 g. in general popandaul isi cauta hrana pe o raza mica in jurul galeriei, doar

in unele cazuri se poate deplasa la distante de 500-800 m.

Reproducerea. Perioada de reproducere la popandau incepe la cateva zile dupa

iesirea din hibernare, mai tarziu in unele zone nordice (aprilie) si mai devreme in cele

sudice (martie). S-a observat o esalonare a participarii indivizilor la reproducere, in

functie de varsta. Mai intai devin activi sexual indivizii adulti din anii precedenti, apoi

cei tineri, nascuti cu un an inainte. Durata gestatiei este de 25-28 de zile. Femela are

o singura gestatie pe an. Nasc intre 2 si 9 pui, mai frecvent 4-5. Numarul embrionilor

este in general mai mare, dar pe perioada gestatiei acestia se resorb, factorii care

determina acest lucru fiind variati: stresul, infestarile cu paraziti, seceta asociata cu

lipsa hranei. Nasterile au loc la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii iunie. La

nastere puii sunt golasi si cu pleopele lipite. Deschid ochii dupa dupa 22-29 de zile

de la nastere. Alaptarea dureaze 6 saptamani. Maturitatea sexuala este atinsa in al

doilea an de viata, dupa iesirea din hibernare.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 61

Perioada de hibernare este determinata de temperatura. In general incepe in luna

septembrie, dar in anii caldurosi chiar la sfarsitul lui octombrie. Cand temperatura

scade sub 15 grade, acestia nu mai parasesc adapostul.

Raspandirea geografica. Se intalneste in partea centrala si sud estica a Europei si in

Asia Mica. Arealul sau nu este continuu ci este divizat in zone separate sau izolate

de fluvii, rauri. Paduri compacte. In Europa se intalneste in partea sud estica a

Austriei, Germaniei, intr-o zona limitata a partii sudice a Poloniei, in Ungaria,

Iugoslavia, Macedonia, Romania, Republica Moldova, partea vestica a

Ucrainei, Bulgaria, Turcia, Grecia.

In Romania popandaul are o distributie discontinua, lipsind total in Podisul

Transilvaniei . Se intalneste in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in

Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. In Crisana, Maramures si Moldova de nord

efectivele sunt mici.

Conservarea. Popandaul este o specie in declin din punct de vedere conservativ,

fiind citata ca specie vulnerabila in Lista Rosie a IUCN si Lista Rosie nationala. Este

protejata prin legea 13/1993 prin care Romania ratifica Conventia de la Berna,

privind Directiva Habitate (92/43/EEC) si OUG 57 /2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Populatia adevenit fragmentata, specia disparand in unele parti ale europei, ca de

exemplu in Germania (din 1985) sau in Polonia (din 1970, fiind recent reintrodusa).

Desi inca in unele parti ale arealului sau specia reprezinta subpopulatii aparent

stabile au fost semnalate declinuri ale populatiei, in special in partea nord – vestica a

arealului, cat si in partea sudica a acestuia. In habitatele optime au fost integistrate

densitati de 18-48 de indivizi pe hectar, cat si densitati de 5-14 ind/ha. In Romania,

populatia a fost estimata la cca. 15 000 indivizi. In un ele parti ale Dobrogei,

populatia arata semne de stabilizare si refacere dupa 1989, ca rezultat al abndonarii

agriculturii intensive.

In urma deplasarilor in teren, pe suprafata amplasamentul nu au fost identificate

exemplare ale speciei Spermophilus citellus.

� Amfibieni si reptile

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 62

Bombina bombina

Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, temporar sau

permanent, la altitudini între 0-400 m. Este o specie cu activitate diurnă,

predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage

pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat, în ascunzişuri. Reproducerea

începe din aprilie-mai şi poate dura până în august, cu depuneri repetate.

Fecundarea este externă, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele

anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la

o depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul

are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte între 7-8 mm, este brun

închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. O femelă poate depune mai multe ponte pe

an.

Emys orbicularis

Trăieşte în ape stătătoare, mâloase şi în cele cu curs liniştit, înoată şi se scufundă

foarte bine.Reproducerea are loc prin mai-iunie, femela depune 4-16 ouă mai

mult sau mai puţin cilindrice; clocirea durează între 3-5 luni. Puii apar, cel mai

adesea, în primăvara anului următor.

Se hrăneşte cu viermi, insecte de apă, raci, scoici, mormoloci şi pestişori;

mănâncă de obicei sub apă. A fost identificată în bălţile din fostele amenajări

piscicole de la Balta Luciu.

Lacerta agilis – soparla de camp, a fost identificata in zona B conform

imaginii cu zonarea habitatului prioritar 1530*.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 63

� Pesti

Cobitis taenia

Trăieşte în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietros,

cât şi în ape stătătoare, evitând însă în general pe cele cu mult mâl; în bălţi se

întâlneşte mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Pentru protecţia speciei se

interzice exploatarea nisipurilor din albia râului precum şi poluarea apei prin

deversarea apelor uzate neepurate, depozitarea de deşeuri pe malul râului,

spălarea animalelor sau a diverselor utilaje în râu.

� Nevertebrate

Lycaena dispar:

Specie protejata cu risc al micsorarii efectivului clasificata ca aproape

periclitata, fiind inclusa in lista rosie a speciilor periclitate – IUCN.

Habitat: euro-siberian. Habitate locale foarte izolate din Europa de vest, populaţie

coerentă din Moravia de sud în nordul Greciei, prin Rusia europeană până în

Extremul Orient. În Europa, apar mai multe subspecii diferite: în Europa Centrală şi

de Est L. rutilus D. (Werneburg, 1864). Traieste pe păşuni îmbibate cu apă şi

mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi,

precum şi bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 64

Dezvoltare: Lungimea aripii din faţă: 14-21 mm. Două generaţii (aprilie-iunie şi iulie-

septembrie). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex, în special Rumex

obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe

partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la

baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentarí.

Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de

primăvară; staţionează pe vegetaţie însorită înaltă (de multe ori la cca. 0,5 m

înălţime), unde stă cu aripile deschise. În habitate adecvate apar în mod regulat timp

de mulţi ani la rand.

Specia Lycaena dispar nu a fost identificata in zona analizata.

Specii de fluturi identificate in zona B, conform imaginii cu zonarea habitatului

prioritar 1530*.

Lycaena thersamon

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 65

Polyommatus icarus

Pontia edusa

� Specii importante de păsări pentru care a fost desemnat situl

Natura 2000 –ROSPA 0145 Valea Calmatuiului:

Cod Specie Pop: Rezi- denta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit pop

Conserve Izolare Global

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 66

A133 Burhinus oedicnemus

15-20p B B C B

A031 Ciconia ciconia 1500-2000 i

C B C B


40-50 p B B C B


>30 p B B C B


60-80 p B B C B


800-1000 i

C B C B

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC:

Cod Specie Pop: Rezi- denta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit pop

Conserve Izolare Global


>3 p C B B B

A056 Anas clypeata 800-1000i

C B C B


80-100i C B C B

A156 Limosa limosa 150-200i

C B C B

A048 Tadoma tadoma 100-120p A B B B

Legenda/Abrevieri:

Statut, Cuibăritor:

“F” - frecvent

“E” - eratic

“R” - rar

“RC” - relativ comun

“P” - pasaj

“C” - cuibăritor

“A” - abundent

“OI“- oaspete de iarna

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 67

“OC” - ocazional cuibăritor

“i” - indivizi

“p” – perechi.

POPULAŢIE: mărimea si densitatea populaţiei speciei prezente din sit in raport cu

populaţiile prezente pe teritoriul naţional.

Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei in

sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:

“A”- 100 ³ p > 15%

“B”- 15 ³ p > 2%

“C”- 2 ³ p > 0%

“D”- populaţie nesemnificativa

CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i

I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, de refacere, = elemente in stare

medie sau parţial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii

“C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinaţii

IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente in sit fata de aria de răspândire

normala a speciei:

“A”- populaţie (aproape) izolata;

“B”- populaţie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuţie;

“C”- populaţie ne-izolata cu o arie de răspândire extinsa.

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

“A”- valoare excelenta;

“B”- valoare buna;

“C”- valoare considerabila.

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 68

Habitat. Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate – pe şură, case,

coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi

construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a

speciei este condiţionată de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de

procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.

Populaţia din România. Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în

ţară. În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi

ale ţării populaţia a suferit o diminuarea accentuată.

Burhinus oedicnemus (pasărea ogorului)- cod A133

Mărimea: 39-41 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: mai -

iunie. Cuibul este amplasat pe solul nisipos. Caracteristicile cuibului: are formă de

covată plană, de obicei simplu, uneori căptuşit cu resturi de plante, cu pietricele mici

sau excremente de iepure. Depune 2 ouă de culoare ocru gri cu pete mari brune.

Puii sunt nidifugi. direct pe pământ. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Număr de

ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 3. Timp de clocire: 25-27 zile. Clocesc

ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor: 60 zile. Habitat: regiuni uscate şi

nisipoase cu aspect de stepă. Hrana: moluşte, râme, insecte, larve, rareori mici

rozătoare, broaşte, pui de cuib, unele vegetale.

Glareola pratincola ( Ciovlica ruginie) – cod A135

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 69

Mărimea: 25-30 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe

pământ, pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren nisipos sau cu pietriş.

Caracteristicile cuibului: foloseşte adânciturile naturale, de exemplu o urmă de copită

sau o balegă veche. Uneori este adăpostit de un muşuroi sau de tulpina unei

buruieni. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă

în pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete negre dese. Timp de clocire: 17-18

zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 22 zile. Puii sunt la început nidicoli, apoi devin

nidifugi. Habitat: mlaştini, terenuri nisipoase şi întinse. Hrana: insecte mari (gândaci,

libelule, lăcuste, cosaşi, greieri, coropişniţe).

Himantopus himantopus( Piciorong, Cătăligă )- A 131

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 70

Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe

malurile nămoloase ale lacurilor semisecate şi în apele de inundaţie, aşezat pe

mănunchiuri de plante sau perne de plante în apă puţin adâncă sau pe movile de

nămol de pe mal. Caracteristicile cuibului: are formă de covată plană, subţire în

locurile uscate şi mult stratificat în cele umede, fiind alcătuit din plante uscate.

Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă:

3-4 ouă de culoare măslinie roşcată cu pete întunecate.. Timp de clocire: 25-26 zile.

Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri cu

nămol lipsite de vegetaţie, mlaştini şi lagune descoperite. Hrana: insecte acvatice,

larve, moluşte mici, crustacee mici, mormoloci, peştişori.

Recurvirostra avosetta ( Ciocîntors)- A132

Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul

execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau

semisărată, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe păşuni, uneori în

vegetaţie sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii.

Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu puţin material vegetal uscat, fără

căptuşeală. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de

ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire:

22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:

lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana:

viermi, moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe, ţânţari,

muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă.

Philomachus pugnax ( Bătăuşul) –A151

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 71

Mărimea: 25-35 cm. Categorie fenologică: pasaj, rar oaspete de iarnă. Descriere:

Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. În timpul împerecherii, masculii prezintă

gulere mari şi smocuri în dreptul urechilor, foarte variat colorate: albe, negre, brune,

zebrate pe fond maro, galben, negru, portocaliu. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în

ţară. Habitat: malurile lacurilor, mlaştini, câmpii, ocazional pe litoral. Hrana: viermi,

moluşte, crustacei, viermi, insecte (gândaci) dar şi alge, seminţe (în special mei), mai

ales toamna, când le culeg din câmp.

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Oenanthe isabellina (pietrarul rasaritean)- A435

Pietrarii sunt păsări predominant terestre, întâlnite în regiuni deschise, pietroase,

deseori aride. Dimensiuni 14-20cm şi au un colorit uniform galben-ocru. Coada are

mai mult negru decât pietrarul sur. Fuge repede pe sol dar zboară numai pe distanţe

scurte. Cuibul este amplasat pe sol printre pietre, fiind alcătuit din muşchi şi iarbă

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 72

uscată, căptuşit cu păr. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Hrana: insecte (în special

gândaci).

Anas clypeata (Raţa lingurar) - A056

Mărimea: 51 cm. Categorie fenologică : specie de pasaj, oaspete de vară. Descriere:

Pe apă are din faţă un aspect masiv, dat de ciocul lung şi lăţit spre vârf. Aripile au

benzi late gri-albastre. În general, culorile care se văd la mascul în zbor sunt foarte

caracteristice. Mod de cuibărire: aprilie - mai. Cuibăreşte în ierburi lângă ape puţin

adânci, folosind o adâncitură de pământ pe care o căptuşeşte cu ierburi. Depune 8-

12 ouă de culoare alb gălbuie sau verzi cenuşii. Cloceşte numai femela. Puii sunt

nidifugi. Habitat: bălţi cu stuf, mlaştini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de des

întâlnită pe apele de câmpie puţin adânci şi acoperite cu vegetaţie. De obicei stau în

cârduri mici, ascunse între plantele palustre. Hrana: crustacei mici, insecte acvatice

şi larvele lor, peşti mici, ouă de broaşte, alge verzi, frunze seminţe. Se hrăneşte

noaptea.

Numenius arquata (Culicul mare) - A160

Mărimea: 55-60 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit:

Cuibul este amplasat pe sol, în sărături, folosind denivelările solului, pe care le

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 73

căptuşeşte cu ierburi uscate. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ouă în

pontă: 4 ouă de culoare brună cu pete gălbui măslinii şi brun închis. Timp de clocire:

26 - 30 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. 5 - 6 săptămâni.

Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi cu plaje noroioase, câmpii, mlaştini. Hrana: moluşte,

viermi, crustacee, râme, larve, insecte, mormoloci, broscuţe, plante acvatice.

Limosa limosa (sitarul de mal)- A156

Mărimea: 40 cm. Categorie fenologică: pasaj, rar oaspete de vară. Descriere: Este

agitat şi zgomotos. Zbor rapid şi energic. Iarna, ambele sexe sunt maro-cenuşii

deasupra, de culoare deschisă dedesupt. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat pe

sol, folosind denivelările terenului, pe care îl căptuşeşte cu fân. Perioada de cuibărit:

aprilie - iunie. Depune 4 ouă de culoare verzui măslinie cu pete brun măslinii.

Cloceşte numai masculul. Puii sunt nidifugi. Habitat: bălţi, mlaştini, terenuri

noroioase, câmpii. Hrana: viermi, moluşte şi crustacei mici, insecte (furnici, ţânţari,

muşte) şi larvele lor, mormoloci, peşti mici.

Tadorna tadorna (Călifarul alb)- A048

Mărimea: 61-72 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj, rar oaspete de

iarnă. Mod de cuibărit: pe pământ, în adâncituri, în vizuinile părăsite de vulpi, în dune

de nisip, sub stâncă, bine ascuns. Caracteristicile cuibului: bine căptuşit cu puf şi cu

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 74

câteva pene. Perioada de cuibărit: aprilie - iunie. Număr de ouă în pontă: 8 -12 ouă

de culoare alb gălbuie. Timp de clocire: 28 - 30 zile. Cloceşte numai femela. Timp de

şedere în cuib a puilor: 8 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune şi lacuri,

mlaştinile din jurul acestora. Hrana: crustacee, moluşte, viermi,insecte, foarte puţină

hrană vegetală.

Avifauna ROSPA0145 Valea Călmăţuiului (Balta Luciu) cuprinde un

număr de 78 de specii, după cum urmează:

Speciile de păsări observate în cadrul ROSPA0145 Valea Călmăţuiului

(Lacul Luciu):

Nr.crt.

Ordin Familie Specie Statut fenologic

1. Galliformes Phasianidae Phasianus colchicus S Coturnix coturnix OV Perdix perdix S 2. Anseriformes Anatidae Anser anser PM Anser albifrons OI Anas platyrhynchos PM Anas clypeata P Anas querquedula OV Anas strepera OV Cygnus olor PM Tadorna tadorna OV 3. Piciformes Picidae Dendrocopos major S Picus canus S 4. Upupiformes Upupidae Upupa epops OV 5. Coraciiformes Alcedinidae Alcedo atthis OV Meropidae Merops apiaster OV 6. Cuculiformes Cuculidae Cuculus canorus OV 7. Strigiformes Strigidae Athene noctua S 8. Columbiformes Columbidae Streptopelia decaocto S 9. Gruiformes Rallidae Fulica atra PM Gallinula chloropus OV 10. Ciconiiformes Scolopacidae Gallinago gallinago P Numenius arquata P Phailomachus

pugnax P

Limosa limosa OV Charadriidae Himantopus

himantopus OV

Recurvirostra avosetta

OV

Charadrius alexandrinus

OV

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 75

Vanellus vanellus OV Glareolidae Glareola pratincola OV Laridae Larus cachinnans S Larus ridibundus S Sterna hirundo OV Accipitridae Accipiter gentilis S Buteo buteo PM Circus aeruginosus OV Falconidae Falco tinnunculus PM Falco peregrinus P Podicipedidae Podiceps cristatus OV Phalacrocoracid

ae Phalacrocorax carbo OV

Ardeidae Ardea cinerea OV Ardea alba OV Egretta garzetta OV Nycticorax nycticorax OV Ardeola ralloides OV Treskiornithidae Plegadis falcinellus OV Ciconiidae Ciconia ciconia OV Ciconia nigra P 11. Passeriformes Laniidae Lanius collurio OV Lanius minor OV Corvidae Corvus frugilegus S Corvus corone cornix S Corvus monedula S Pica pica S Garrulus glandarius S Oriolus oriolus OV Muscicapidae Saxicola rubetra OV Oenanthe oenanthe OV Oenanthe isabellina OV

Sturnidae Sturnus vulgaris OV

Paridae Parus major S

Parus caeruleus S

Hirundinidae Hirundo rustica OV

Riparia riparia OV

Sylviidae Sylvia communis OV

Sylvia curruca OV

Acrocephalus arundinaceus

OV

Acrocephalus OV

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 76

scirpaceus

Alaudidae Alauda arvensis OV

Galerida cristata S

Passeridae Passer domesticus S

Passer montanus S

Motacilla alba OV

Motacilla cinerea P

Anthus campestris OV

Fringillidae Fringilla coelebs S

Carduelis carduelis S

Miliaria canadra PM

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, cele 78 de specii de păsări

sunt încadrate în 11 ordine şi 31 de familii. Ordinul cu cel mai mare număr de specii

în zonă este Passeriformes, cu 30 de specii, urmat de ordinul Ciconiiformes cu 27 de

specii şi de ordinul Anseriforme cu 8 specii. Ordinul Galliformes este prezent cu 3

specii în zona cercetată, ordinele Gruiformes, Coraciiformes, Piciformes cu câte 2

specii fiecare, iar ordinele Columbiformes, Strigiformes, Cuculiformes şi Upupiformes

cu câte o specie fiecare.

Distribuţia pe ordine a avifaunei din ROSPA0145 Valea Călmăţuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 77

2.6. Relatia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate

ROSPA 0145 – Valea Calmatuiului, ROSCI 0259 – Valea

Calmatuiului.

Din obiectivele specifice planului – Reactualizare PUG comuna Luciu, o parte

a acestora au legatura directa cu ariile naturale protejate aflate în unitatea

administrativa a comunei si anume:

� Introducerea în intravilan a unei suprafete de 97.83 ha;

Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSCI 0159 Valea Calmatuiului,

in zona satului Caragele pe o suprafata de 13.24 ha.

Aceasta suprafata de 13.24 ha propusa a fi atrasa in intravilan are functiunea

de teren arabil “teren arabil”, iar prin implementarea obiectivelor PUG va avea

urmatoarea zonificare functionala:


- 12.47 ha – locuinte si dependente.

Extinderea intravilanului se suprapune peste ROSPA 0145 Valea Calmatuiului

atat in zona satului Caragele (0.25 ha) cat si in zona satului Luciu (10.46 ha), pe o

suprafata de 10.71 ha.

Aceasta suprafata de 10.71 ha propusa a fi atrasa in intravilan va avea

urmatoarea zonificare functionala:


- 9.69 ha – locuinte si dependente;

- 0.25 ha – locuinte.

Implementarea acestor obiective nu are efecte potenţiale asupra habitatelor,

speciilor de floră si fauna de interes conservativ. Intravilanul propus asociat acestor

obiective este reprezentat de terenuri cu funcţiuni agricole şi păşuni semi-naturale cu

valoare conservativă redusă.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 78

2.7. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor

de interes comunitar afectate si a relatiilor acestora si a relatiilor

acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

Din punct de vedere fenologic, speciile de păsări observate în zona cercetată

se încadrează în umrătoarele categorii:

- 42 de specii sunt oaspeţi de vară;

- 21 de specii sunt sedentare;

- 7 specii sunt parţial migratoare;

- 7 specii sunt de pasaj;

- 1 specie este oapete de iarnă.

Fig. 2. Repartiţia pe categorii fenologice a speciilor din cadrul

ROSPA0145 Valea Călmăţuiului

În sezonul hiemal (lunile noiembrie – februarie), avifauna zonei este una

săracă, fiind prezente doar speciile sedentare, speciile parţial migratoare (care atâta

timp cât condiţiile meteorologice le permit rămân în zonă, valorificându-i resursele) şi

oapetele de iarnă – Anser albifrons, care se hrăneşte pe culturile agricole din zonă şi

înnoptează pe apa lacurilor. Astfel, avifauna acestui sezon este alcătuită din 29 de

specii. Când condiţiile meteorologice devin neprielnice, speciile de păsări (mai ales

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 79

cele antropofile) au tendinţa de a pătrunde în gospodăriile localnicilor, în căutarea

resurselor trofice şi pentru a se adăposti.

Sezoanele prevernal şi vernal (lunile martie – mai) surprind desfăşurarea

migraţiei de primăvară, care se desfăşoară într-un ritm rapid, păsările grăbindu-se să

ocupe cele mai bune teritorii de cuibărit. Este perioada în care numărul de specii

prezente în cadrul zonei cercetate creşte, sosind în aceste teritorii oaspeţii de vară,

dar şi speciile de pasaj, care utilizează zona pentru a se hrăni şi odihni. Astfel,

avifauna ajunge la un număr de 74 de specii de păsări, dintre care 42 sunt oaspeţi de

vară, 21 de specii sunt sedentare, 7 specii sunt parţial migratoare şi 5 specii de

pasaj. Speciile care tranzitează zona în timpul pasajului sunt: Motacilla cinerea,

Falco peregrinus, Philomachus pugnax, Numenius arquata şi Anas clypeata.

Efectivele cu care speciile de limicole traversează zona cercetată, au

înregistrat o scădere în ultimii ani, datorită pobabil resurselor trofice reduse şi

activităţii antropice desfăşurată în aceste teritorii. Astfel, efectivele de Numenius

arquata nu depăşesc 40 – 50 de exemplare aflate în pasaj, iar Philomachus pugnax

a fost observat cu efective ce nu depăşesc 140 – 160 de exemplare. Efectivele de

Anas clypeata au scăzut şi ele, această specie traversând zona în timpul migraţiei de

primăvară cu nu mai mult de 100 de exemplare. Au fost observate de asemenea şi 2

exemplare de Falco peregrinus, o prezenţă incostantă în aceste teritorii.

Sezonul estival (lunile iunie şi iulie) marchează perioada de reproducere

pentru unele specii prezente în zona cercetată. Astfel, din numărul total de 78 de

specii observate, 60 de specii sunt cuibăritoare, iar 18 nu cuibăresc în aceste teritorii.

Dintre cele 60 de specii, 55 clocesc în mod cert în zonă, iar 5 specii sunt posibil

clocitoare (au fost observaţi în perioada de reproducere indivizi adulţi însoţiţi de

imaturi, dar nu au fost identificate cuiburile): Sterna hirundo, Plegadis falcinellus,

Anas strepera, Accipiter gentilis, Saxicola rubetra.

Tabel 2. Speciile de păsări care cuibăresc în cadrul ROSPA0145 Valea

Călmăţuiului:

Nr.crt. Specia Nr.crt. Specia

1. Podiceps cristatus 29. Alauda arvensis

2. Nycticorax nycticorax 30. Riparia riparia

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 80

3. Ardeola ralloides 31. Hirundo rustica

4. Ciconia ciconia 32. Anthus campestris

5. Tadorna tadorna 33. Motacilla alba

6. Cygnus olor 34. Oenanthe oenanthe

7. Anas platyrhynchos 35. Oenanthe isabellina

8. Anas querquedula 36. Acrocephalus arundinaceus

9. Circus aeruginosus 37. Acrocephalus scirpaceus

10. Buteo buteo 38. Sylvia curruca

11. Falco tinnunculus 39. Sylvia communis

12. Perdix perdix 40. Parus major

13. Coturnix coturnix 41. Parus caeruleus

14. Phasianus colchicus 42. Oriolus oriolus

15. Gallinula chloropus 43. Pica pica

16. Fulica atra 44. Corvus frugilegus

17. Himantopus himantopus 45. Corvus corone cornix

18. Recurvirostra avosetta 46. Corvus monedula

19. Vanellus vanellus 47. Lanius collurio

20. Streptopelia decaocto 48. Lanius minor

21. Cuculus canorus 49. Sturnus vulgaris

22. Athene noctua 50. Paser domesticus

23. Alcedo atthis 51. Passer montanus

24. Merops apiaster 52. Carduelis carduelis

25. Upupa epops 53. Fringilla coelebs

26. Picus canus 54. Miliaria calandra

27. Dendrocopos major 55. Glareola pratincola

28. Galerida cristata

Manţionăm faptul că în ultimii cinci ani, specia Burhinus oedicnemus (care

apare în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA0145 Valea Călmăţuiului ca

fiind o specie clocitoare în acea zonă) nu a mai fost observată în aceste teritorii.

De asemenea, efectivele cuibăritoare ale speciilor Tadorna tadorna,

Recurvirostra avosetta şi Glareola pratincola au scăzut în ultimii ani faţă de numerele

precizate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSPA0145 Valea

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 81

Călmăţuiului, lucru constatat şi în cadrul altor zone protejate din vecinătatea acestui

sit.

Speciile de păsări care cuibăresc în cadrul acestei zone îşi construiesc cuibul

în locuri şi moduri extrem de diferite. Există astfel specii de păsări care îşi

amenajează cuibul direct pe pământ, printre ierburi: Motacilla sp., Anthus campestris,

Miliaria calandra, Galerida cristata, Alauda arvensis, Oenanthe sp.. Alte specii îşi

amplasează cuiburile în coronamentul arborilor/arbuştilor: Accipiter gentilis, Buteo

buteo, corvidele, Sylvia sp., Lanius sp., pe când altele utilizează scorburile din lemn:

Picus canus, Dendrocopos major.

Există de asemenea specii care îşi construiesc cuibul în stufărişuri:

Acrocephalus sp., la baza stufurilor, pe platforme: Fulica atra, Gallinula chloropus,

anseriformele. Limicolele cuibăresc pe sol, amenajându-şi cuibul fie în locuri cu

pietriş, fie printre vegetaţia existentă. Merops apiaster şi Riparia riparia cuibăresc în

galerii în maluri lutoase, iar Tadorna tadorna în vizuini amplasate de asemenea în

malurile lacurilor.

Pe parcursul sezoanelor autumnal şi serotinal (lunile august – octombrie) se

desfăşoară migraţia de toamnă a păsărilor, un eveniment care se derulează mai lent

decât migraţia de primăvară, atâta timp cât condiţiile meteorologice o permit, speciile

de păsări valorificând la maxim resursele zonei. Oaspeţii de vară formează stolurile

de migraţie, pregătindu-se să părăsească aceste teritorii, speciile de pasaj utilizează

zona pentru resursele ei trofice şi pentru a se odihni şi de asemenea îşi fac apariţia

oaspeţii de iarnă. Compoziţia avifaunei atinge în această perioadă numărul maxim de

specii prezente în această arie, şi anume 78: 42 oaspeţi de vară, 21 de specii

sedentare, 7 specii de pasaj, 7 specii parţial migratoare şi 1 specie oaspete de iarnă.

Dominante în zonă sunt speciile acvatice şi semiacvatice (al căror ciclu de

viaţă este dependent de existenţă apei), 36 de specii, urmează apoi speciile

caracteristice zonelor acoperite cu păşuni (terenuri deschise), 23 de specii, specii

caracteristice culturilor agricole, 3 specii şi specii antropice 16 specii.

Pe balta Luciu nu exista ferma piscicola care sa exploateze ihtiofauna.

Existenta vegetatiei palustre in jurului lacului favorizeaza cuibaritul pasarilor acvatice

si limnicole, a caror pondere este mare.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 82

Pe Lacul Luciu s-au observat în special specii cuibăritoare limnicole

(Recuvirostra avosetta, Himantopus himantopus) dar si specii acvatice (Tadorna

tadorna.)

Recuvirostra avosetta:

Speciile necuibăritoare atât acvatice, cât şi terestre, folosesc zona ca loc de

hrănire şi popas pe perioada staţionării lor în areal.

2.8. Statutul de conservare al speciilor si habitatelor de interes

comunitar.

Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca

obiectivele planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. De asemeni se

propune stabilirea unei zonei de interdicţie de construire şi dezvoltare urbanistică,

zonă ce va asigura integritatea Ariei naturale protejate ROSCI 00259 şi conservarea

habitatelor prioritare existente.

Habitat Starea de conservare

pe teritoriu analizat

Amenintari Tendinte

1530*

B (buna)

Pasunat, depozitarea

necontrolata a

deseurilor, incendiere.

Degradare Înlocuirea speciilor specifice cu specii ruderale si invazive Mărirea suprafeţelor agricole.

Din punct de vedere al protecţiei şi conservării la nivel internaţional,

european şi naţional, speciile de păsări observate în aceste teritorii prezintă

următorul statut:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 83

Tabel 3. Statutul de protecţie al speciilor de păsări din cadrul

ROSPA0145 Valea Călmăţuiului

Nr.

Crt.

Specia Bonn Berna Directiva Păsări

Anexa I

1 Phasianus colchicus III 2 Coturnix coturnix II III 3 Perdix perdix II III 4 Anser anser III 5 Anser albifrons III 6 Anas platyrhynchos III 7 Anas clypeata II III 8 Anas querquedula II III 9 Anas strepera II III 10 Cygnus olor III 11 Tadorna tadorna II II 12 Dendrocopos major II 13 Picus canus II + 14 Upupa epops III 15 Alcedo atthis II + 16 Merops apiaster II II 17 Cuculus canorus III 18 Athene noctua II 19 Streptopelia decaocto III 20 Fulica atra III 21 Gallinula chloropus III 22 Gallinago gallinago III 23 Numenius arquata II III 24 Phailomachus pugnax III + 25 Limosa limosa II III 26 Himantopus himantopus II II + 27 Recurvirostra avosetta II II + 28 Charadrius alexandrinus II II + 29 Vanellus vanellus III 30 Glareola pratincola II II 31 Larus cachinnans 32 Larus ridibundus III 33 Sterna hirundo II II + 34 Accipiter gentilis II 35 Buteo buteo II II 36 Circus aeruginosus II + 37 Falco tinnunculus II II + 38 Falco peregrinus II II 39 Podiceps cristatus III

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 84

40 Phalacrocorax carbo III 41 Ardea cinerea 42 Ardea alba II II + 43 Egretta garzetta II + 44 Nycticorax nycticorax II + 45 Ardeola ralloides II + 46 Plegadis falcinellus II III + 47 Ciconia ciconia II II + 48 Ciconia nigra II II + 49 Lanius collurio II + 50 Lanius minor II + 51 Corvus frugilegus 52 Corvus corone cornix 53 Corvus monedula 54 Pica pica 55 Garrulus glandarius 56 Oriolus oriolus II 57 Saxicola rubetra II 58 Oenanthe oenanthe II 59 Oenanthe isabellina II 60 Sturnus vulgaris 61 Parus major II 62 Parus caeruleus II 63 Hirundo rustica II 64 Riparia riparia II 65 Sylvia communis II III 66 Sylvia curruca II III 67 Acrocephalus arundinaceus II 68 Acrocephalus scirpaceus II 69 Alauda arvensis III 70 Galerida cristata III 71 Passer domesticus 72 Passer montanus III 73 Motacilla alba II 74 Motacilla cinerea II 75 Anthus campestris II + 76 Fringilla coelebs III 77 Carduelis carduelis II 78 Miliaria canadra III

Legendă

Bonn – Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare (Anexa 2 – specii

migratoare conservate)

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 85

Berna – Convenţia europeană privind conservarea florei şi faunei sălbatice şi

a habitatelor naturale (Anexa II – specii strict protejate, Anexa III – specii

protejate).

D 147/09 AI – Directiva Păsări a Uniunii Europene (Anexa I).

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, dintre cele 78 de specii de

păsări observate în aceste teritorii, 19 specii apar în Anexa I a Directivei Păsări, 31

de specii apar în Anexa III a Convenţiei de la Berna, ca specii protejate, 38 de specii

apar în Anexa II a Convenţiei de la Berna, ca specii strict protejate, 23 de specii apar

în Anexa II a Convenţiei de la Bonn, drept specii migatoare conservate, iar 9 specii

de păsări nu prezintă niciun statut de protecţie sau conservare, prevăzut de legislaţia

luată în considerare.

2.9. Date privind structura si dinamica populatiilor afectate

de implementarea planului.

Sezonul hiemal, care se ȋntinde pe parcursul a patru luni (noiembrie-

februarie), are o compoziţie specifică săracă spre deosebire de celelalte sezoane

ecologice, motivul fiind temperaturile scăzute.

Ordinul cu cele mai multe specii prezente ȋn zonă ȋn acest sezon este ordinul

Passeriformes.

Sezoanele prevernal şi vernal se desfăşoară pe parcursul lunilor martie,

aprilie şi mai şi corespund unui moment extrem de important al existenţei păsărilor, şi

anume migraţia de primăvară. Aceasta se desfăşoară mult mai rapid decât migraţia

de toamnă, păsările grăbindu-se să ajungă la destinaţie, să ocupe cele mai bune

teritorii şi să se pregătească pentru perioada de cuibărit.

Conform lui L. Rudeanu (1958), zona cercetată face parte din drumul est-elbic

de migraţie, frecventat de berze, gâşte, gârliţe şi raţe, după cum se poate observa şi

pe figura următoare:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 86

Fig.2.9.1. Drumurile de migraţie de primăvară ȋn România (Rudescu, 1958) (1 – drumul panono-bulgar, 2 – drumul trecătorii Oltului, 3 – drumul est-elbic, 4 – drumul pontic, 5 – drumul sarmatic, 6 – drumul Jiu – Streiu).

Speciile de pasari pentru care a fost desemnat ROSPA 0145 Valea

Calmatuiului sunt oaspeti de vara.

Toate aceste specii sunt dependente de existenta unor ecosisteme acvatice

sau limnicole, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit.

Sezonul estival, desfăşurat pe parcursul lunilor iunie şi iulie reprezintă, pentru

majoritatea speciilor de păsări, perioada de cuibărit.. Ordinul cu cei mai mulţi

reprezentanţi este ordinul Ciconiiformes, dupa care urmeaza ordinul Passeriformes,

Anseriformes.

Pe lângă deplasările de amploare ale păsărilor, cunoscute sub numele de

migraţii sezoniere (migraţia de primăvară şi toamnă), aceste vertebrate execută şi

alte tipuri de mişcări, cum ar fi deplasările de ȋntreţinere, realizate cu scopul de a găsi

necesarul de hrană, un loc de odihnă, un loc pentru ȋnnoptare sau de protecţie ȋn

timpul zilei (migraţii locale). Acestea se realizează pe distanţe mai scurte decât

deplasările sezoniere, pe trasee bine stabilite, ȋn diferite momente ale zilei.

Aspectele serotinal şi autumnal se desfăşoară pe parcursul lunilor august,

septembrie şi octombrie, perioadă ce corespunde migraţiei de toamnă a păsărilor

(atunci când condiţiile meteorologice o permit, migraţia de toamnă se poate prelungi

şi ȋn prima jumătate a lunii noiembrie). Spre deosebire de migraţia de primăvară,

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 87

aceasta se prelungeşte pe o perioadă mai lungă de timp, ȋntrucât păsările valorifică

cât mai multe resurse trofice, acumulând nutrienţii pentru lunga călătorie pe care o

vor ȋncepe.

Este momentul ȋn care oaspeţii de vară ȋncep să părăsească zona, speciile de

pasaj se opresc pentru a se hrăni şi odihni şi ȋşi fac apariţia primii oaspeţi de iarnă.

Conform lui L. Rudescu (1958), zona studiată se află pe traseul drumului de

migraţie est – elbic, desprins de la nord de Satu Mare şi la sud de Munkács,

ȋnconjoară munţii Carpaţi prin valea Tisei, peste munţii Maramureşului şi se ȋndreaptă

spre sud-est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până ȋn

Delta Dunării.

Fig.2.9.2. Drumurile de migraţie de primăvară ȋn România (Rudescu, 1958) (1 – drumul est – elbic, 1a – ramura nordică a drumului est-elbic, 2 – drumul pariosio – bulgar, 2a – drumul berzelor prin Transilvania, 3 – drumul trecătorii Oltului, 4 – drumul pontic, 5 – drumul carpatic, 6 – drumul sarmatic, 7 – drumul prepelitelor şi turturelelor, 8 – drumul sitarilor) .

Ordinul cu cele mai multe specii prezente ȋn aceasta perioadă ȋn zona lacului

este ordinul Ciconiiformes, urmat fiind de ordinul Passeriformes şi de ordinul

Anseriformes.

Fenologia speciilor de pasari pentru care a fost desemnat situl ROSPA

0145 Valea Calmatuiului:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 88

Nr.

crt.

Denumire stiintifica Denumire populara Cat.

fenologica

Ecologia

speciei

1 Burhinus oedicnemus Pasarea ogorului OV Ter.

2 Ciconia ciconia Barza alba OV Acv.

3 Glareola pratincola Ciovlica ruginie OV Acv.

4 Himantopus himantopus Piciorong OV Acv.

5 Recurvirostra avosetta Ciocintors OV Acv.

6 Philomachus pugnax Batausul PAS Acv.

7 Oenanthe isabellina Pitrarul rasaritean OV Ter.

8 Anas clypeata Rata lingular OV Acv.

9 Numenius arquata Culic mare OV Acv.

10 Limosa limosa Sitarul de mal OV Acv.

11 Tadoma tadoma Califarul alb OV Acv.

2.10. Relatii structurale structurale si functionale care se

creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes

comunitar.

Ansamblul relatiilor structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea

ariilor naturale protejate sunt relatiile de interdependenta dintre elementele

componente ale intregului sistem ecologic; aceste relatii asigura mentinerea

structurii, functionarea si dinamica armonioasa a acestuia.

Mentinerea structurii si functiilor ecosistemelor intr-un mediu permanent

schimbator, dar si cu resurse finite, se poate explica si ca rezultat al unor mecanisme

de autoreglare (autocontrol) si se materializeaza cu echilibru ecologic.

Mentinerea starii de echilibru ecologic reprezinta stabilitatea, integritatea

sistemului, in descrierea careia se au in vedere numeroase marimi a caror

cunoastere devine importanta in actiunile de reconstructie ecologica si de stabilire a

cailor de exploatare rationala a resurselor.

Astfel, marimile prin care se cacaracterizeaza integritatea sunt reprezentate de :

• Constanta sau lipsa perturbatiilor;

• Persistenta - capacitatea de supravietuire in timp a ecosistemelor;

• Inertia sau capacitatea de a rezista perturbarilor;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 89

• Amplitudinea – masura indepartarii reversibile de starea initiala de echilibru;

• Stabilitatea traiectoriei – propietatea ecosistemelor de a se indeparta si evolua

spre o stare particulara pornind de la o varietate de situatii;

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei Luciu,

judetul Buzau nu sunt de natură să afecteze relatiile structurale si functionale ale

ariilor naturale protejate ROSCI 0529 Valea Calmatuiului si ROSPA 0145 Valea

Calmatuiului.

2.11. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de

interes comunitar.

Siturile Natura 2000, ROSCI 0259 Valea Calmatuiului si ROSPA 0145 Valea

Calmatuiului, nu au elaborate pana în prezent planurile de management, prin care

sunt stabilite obiective de conservare si masuri pentru mentinerea integritatii ariilor

naturale protejate.

Masurile pentru protecţia ariilor naturale de interes comunitar şi protecţie

speciala avifaunistică care sunt avute în vedere pentru implementarea Planului

Urbanistic General vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor de flora si

fauna prioritare de interes comunitar a căror masuri de conservare au dus la

instituirea ariilor naturale protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecărei

specii si fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes

avifaunistic posibil afectata de implementarea proiectului propus, astfel încât sa se

asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea reţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000 au în vedere menţinerea si

restaurarea statutului favorabil de conservare al speciilor si habitatelor de interes

comunitar.

2.12. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar .

Starea de conservare a ROSPA 0145 Valea Calmatuiului si ROSCI 0259

Valea Calmatuiului este foarte diferită în funcţie de zona despre care se discuta.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 90

In situatia implementarii obiectivelor prezentului plan, evoluţia ROSPA 0145

Valea Calmatuiului si ROSCI 0259 Valea Calmatuiului va fi către menţinerea

structurii actuale.

Cu privire la presiunile şi ameninţările exercitate asupra siturilor de interes

comunitar, acestea sunt:

1. Ameninţări asupra populaţiilor de Spermophilus citellus:

• Principalele ameninţări le reprezintă transformarea habitatelor specifice de

stepă şi a păşunilor în terenuri cultivate sau împădurirea în habitatele ocupate

de această specie, abandonarea păşunilor urmată de invadarea acestora de

ierburi înalte şi tufărişuri, habitate neprielnice pentru popândău.

2. Ameninţări pentru tipurile de vegetaţie caracteristice:

• Diversele activităţi derulate în sit pot afecta speciile rare de floră, în special

a speciilor adaptate la salinitate ridicată aflate în perimetrele cu vegetaţie

spontană;

• Extinderea terenurilor pentru construcţii şi a celor destinate agriculturii, dar

şi abandonarea unor terenuri care au avut destinaţie agricolă;

• Utilizarea resurselor acvatice pentru piscicultură ducând la afectarea

tipurilor de specii şi habitate adaptate la o salinitate crescută;

• Scăldarea animalelor în apa Călmăţuiului afectează calitatea apei care

trebuie supusă controlului autorităţilor locale.

• Pasunatul;

• Eutrofizarea ;

3. Alţi factori care influenţează negativ managementul sitului:

• lipseşte acţiunea de conştientizare a populaţiei şi mai ales a factorilor de

decizie din comunităţile circumscrise sitului comunitar;

• lipseşte (la nivel naţional) metodologia de compensare a deţinătorilor de

terenuri cu statut de protecţia naturii la nivel comunitar (SCI sau SPA), deşi

această compensare este prevăzută pentru terenurile în discuţie, în OUG

57/2007.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 91

C). Identificarea si evaluarea impactului

Degradarea habitatelor: este o degradare fizica ce afecteaza un habitat.

Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele membre

trebuie sa ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului

(apa, aer sol) si implicit asupra habitatelor. Daca aceste impacturi au ca rezultat

modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor intr-unul mai putin

favorabil fata de situatia anterioara impactului, atunci se poate considera ca a avut

loc o deteriorare a habitatului.

Disturbare: disturbarea nu afecteaza parametrii fizici ai unui sit, aceasta

afecteaza in mod direct speciile si de cele mai multe ori este limitata in timp (zgomot,

surse de lumina, etc.). Intensitatea, durata si frecventa elementului disturbator sunt

parametrii ce trebuie luati in calcul.

Pe teritoriul administrativ al comunei Luciu sunt prezente ariile de interes

european ROSCI 0259 „Valea Calmatuiului” si ROSPA 0145 “ Valea Calmatuiului”.

Limitele suprafetei ROSPA 0145 “ Valea Calmatuiului” se suprapun in general peste

limitele suprafetei ROSCI 0259 „Valea Calmatuiului”.

Integritatea ariei naturale protejate este legata atat in mod specific de

obiectivele de conservare ale ariei cat si de totalitatea aspectelor ariei naturale

protejate.

In cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directa la

speciile si/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat.

Avand in vedere ca planul presupune modificari a limitelor intravilanului si tinand cont

de definitiile referitoare la degradare, respectiv disturbare, enuntate anterior,

posibilele impacturi pe care planul il are asupra integritatii siturilor sunt urmatoarele:

� degradarea a habitatelor speciilor de interes conservativ;

� disturbarea speciilor de interes conservativ.

Integritatea ROSCI 0145 poate fi afectata daca implementarea obiectivelor PUG

Luciu, poate sa determine urmatoarele:

- reducerea suprafetelor

habitatelor si/sau

numarul exemplarelor

Propunerea de inroducere in intravilan a suprafetei de

13,24 ha reprezinta o suprafata afectata la nivelul

sitului, de 0,073%, raportat la suprafata totala a ROSCI

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 92

speciilor de interes

comunitar

de 17923 ha.

Restul teritoriului administrativ al comunei Luciu, ce se

suprapune peste perimetrul ROSCI, nu este

reglementat functional prin PUG altfel decat este starea

prezenta.

Ca urmare: nu se va reduce suprafata habitatelor sau

numarul de specii. Pe suprafata celor 13,24 ha nu

exista habitate de interes comunitare.

- reducerea sau

fragmentarea habitatelor

de interes comunitar

Avand in vedere suprafata de 0,073% afectata la

nivelul sitului, nu se va produce fragmenta habitatele

de interes comunitar. Trupurile introduse in intravilan

au dimensiuni mici si nu pot actiona ca o bariera (de

exemplu construirea unui drum, autostrazi).

- producerea unui impact

negativ asupra factorilor

de mediu care determina

mentinerea starii

favorabile de conservare

a ariei naturale protejate

de interes comunitar.

Nu va exista un impact negativ asupra habitatelor de

interes comunitar si asupra speciilor protejate de flora

si fauna, cu conditia respectarii masurilor propuse de

reducere a impactului.Terenul (teren arabil supus

periodic lucrarilor agricole) reglementat prin PUG nu

asigura conditii specifice de habitat si reproducere

pentru speciile de interes comunitar.

- un impact negativ

asupta calitatii factorilor

de mediu de care depinde

mentinerea integritatii

ariei naturale protejate.

Implementarea obiectivelor PUG, va determina:

- imbunatatirea calitatii aerului prin modernizarea

infrastructurii in intreaga localitate.

- imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si

subterane, prin realizarea sistemelor centralizate de

canalizare si a statiilor de epurare.

- imbunatatirea calitatii solului prin realizarea sistemelor

centralizate de canalizare si a statiilor de epurare,

precum si prin gestionarea corespunzatoare a

deseurilor.

Integritatea ROSPA 0259 poate fi afectata daca implementarea obiectivelor

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 93

PUG Luciu, poate sa determine urmatoarele:

- reducerea suprafetelor

habitatelor si/sau

numarul exemplarelor

speciilor de interes

comunitar

Propunerea de inroducere in intravilan a suprafetei de

10,71 ha reprezinta o suprafata afectata la nivelul

sitului, de 0,052%, raportat la suprafata totala a

ROSPA de 20515 ha.

Teritoriul introdus in intravilan este in majoritate

reglementat anterior prin PUZ-uri locale aprobate,

astfel ca impactul la nivelul ROSPA este

nesemnificativ.

- reducerea sau

fragmentarea habitatelor

de interes comunitar

-la o suprafata afectata la nivelul sitului, de 0,052%, nu

se va produce fragmenta habitatele speciilor de pasari


- producerea unui impact

negativ asupra factorilor

de mediu care determina

mentinerea starii

favorabile de conservare

a ariei naturale protejate


Nu va exista un impact negativ asupra conditiilor

necesare speciilor de pasari declarate protejate, cu

conditia respectarii masurilor propuse de reducere a

impactului. Terenul (teren arabil supus periodic

lucrarilor agricole) reglementat prin PUG nu asigura

conditii specifice de habitat si reproducere pentru

speciile de interes comunitar.

Producerea unor

modificari ale dinamicii

relatiilor care definesc

structura si/sau functia

ariei naturale protejate.

Reglementarile propuse prin PUG Luciu nu vor

modifica functia ariei naturale protejate de interes

comunitar. Complexul de habitate si specii de pasari

pentru care situl Natura 2000 a fost desemnat nu va fi

afectat;

Identificarea si evaluarea tuturor formelor de impact al implementarii PUG

comuna Luciu , posibil sa afecteze siturile de importanta comunitara:

Identificarea

impactului -

Tipul

impactuluii

Evaluarea

impactului

ROSCI 0259 Valea

Calmatuiului

ROSPA 0154 Valea

Calmatuiului

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 94

Direct

1. Procentul din

suprafata

habitatelor de

interes comunitar

care va fi pierdut;

- 0% suprafata afectata.

Nu va exista un impact

negativ asupra habitatelor de

interes comunitar a speciilor

protejate de flora si fauna .

0% suprafata afectata

Implementarea PUG

prin extinderea intravilanului nu

afecteaza habitate specifice

pasarilor pentru care a fost

desemnat situl, in conditiile

respectarii

masurilor de reducere. Nu au

fost identificate habitate

specifice pentru cuibarire si

reproducere.

2. Procentul ce

va fi

pierdut din

suprafetele

habitatelor

folosite pentru

necesitatile

de hrana, odihna

si

reproducere ale

speciilor de

interes

comunitar;

- 0,0% suprafata afectata.

Nu va exista un impact

negativ asupra habitatelor

folosite pentru necesitatile de

hrana, odihna si reproducere

ale speciilor protejate.

-0,0% suprafata afectata

Nu va exista

un impact negativ asupra

habitatelor speciilor protejate

de

pasari. Nu s-au identificat

habitate de

cuibarire-reproducere

si hranire.

3.Fragmentarea

habitatelor de

interes comunitar

(exprimata in

procente);

- 0,073%, raportat la

suprafata ROSCI de

17923 ha.

Procentul de suprafata

afectat fiind foarte

mic nu consideram ca

nu se va realiza o

fragmentarea a habitatelor de

interes

comunitar pentru a fi

necesare alte masuri

compensatorii.

- 0,052%, raportat la

suprafata ROSPA de

20515 ha

Nu vor fi fragmentate habitate

specifice de cuibarire

reproducere

si hranire, ale speciilor de

pasari de interes comunitar.

4. Durata sau

persistenta

ragmentarii;

Neexistand o fragmentare a

habitatelor nu exista si

o durata a fragmentarii.

Neexistand o fragmentare a

habitatelor nu exista si

o durata a fragmentarii.

5. Durata sau Nu va exista un Nu va exista un impact de

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 95

persistenta

perturbarii

speciilor de

interes

comunitar.

impact de durata sau

persistent la nivelul

sitului Natura 2000

ROSCI 0259 care ar

putea disturba speciile


durata sau persistent la nivelul

sitului Natura 2000

ROSPA 0145 care ar putea

disturba speciile de interes

comunitar.

6. Schimbari in

densitatea

populatiilor (nr.

de indivizi

/suprafata);

Reglementarea a

0,073% din suprafata

sitului pe care nu exista

specii si habitate de interes

comunitar nu va duce la

schimbari in

densitatea populatiilor.

Reglementarea a 0,052% din

suprafata

sitului pe care nu exista specii

de pasari de interes comunitar

nu va duce la schimbari in

densitatea populatiilor.

7. Scara de timp

pentru inlocuirea

speciilor/

habitatelor

afectate

de

implementarea

planului

urbanistic

Nu se distrug specii si

habitate de interes

comunitar.

Nu se distrug specii si

habitate de interes

comunitar.

Indirect Prin introducerea in intravilan a suprafete prouse vor avea loc o

serie de modificari ce presupun investitii in vederea dezvoltarii

zonei.

Pe termen

scurt

Impactul pe termen scurt este posibil a fi negativ nesemnificativ

asupra zonei prin activitătile de constructie și amenajare a

investitiilor propuse prin PUG, însă datorită datorita folosintei

actuale a zonei reprezentata de terenuri agricole, nivelul

deranjului va fi minim.

Deranjul produs asupra biodiversitatii zonei datorită activitatilor

specifice implementarii obiectivelor planului, efect produs pe o

perioada scurta de timp.

Pe termen

lung

Impactul pe termen lung va fi posibil reprezentat de obiectivele

propuse a se realiza prin PUG,care vor schimba definitiv

functiunea actuala (terenuri agricole).

Rezidual Prin implementarea obiectivelor PUG, nu se vor reduce

suprafete ale habitatului prioritar 1530* si ale habitatului 3260.

Impactul prognozat asupra speciilor de nevertebrate:

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 96

In perioada de implementare a obiectivelor planului se va inregistra un impact

direct pe termen scurt. Impactul va fi de intensitate redusa asupra nevertebratelor din

sol, prin efectuarea lucrarilor de constructie; speciile posibil afectate sunt specii

comune cu valoare conservativa redusa, precum si cu o capacitate mare de

inmultire.

Impactul prognozat asupra speciilor de amfibieni si reptile:

In perioada de implementare a obiectivelor planului se va inregistra un impact

direct pe termen scurt manifestat prin restrangerea habitatelor, care sunt antropizate

(terenuri agricole). Speciile de amfibieni si reptile vor migra catre zonele invecinate

care ofera aceleasi tipuri de habitate.

Impactul prognozat asupra avifaunei:

Impact direct, manifestat prin:

- deranj in perioada de reproducere si crestere a puilor pentru speciile(in special

passeriformele) din vecinatatea zoneler propuse pentru implementarea obiectivelor

planului.

De mentionat este faptul ca majoritatea speciilor pentru care a fost desemnat

situl de importanta comunitara sunt dependente de existenta unor ecosisteme

acvatice, unde isi pot gasi hrana sau conditii pentru cuibarit, iar obiectivele propuse

prin PUG nu sunt de natura sa afecteze ecosistemele acvatice.

Impactul prognozat asupra vertebratelor/mamifere

In urma deplasarilor in teren, pe suprafata amplasamentului nu au fost

identificate exemplare ale speciei Spermophilus citellus.

Totusi, popandaul, poate tranzita, in cautarea hranei zona propusa pentru

implementarea obiectivelor PUG.

Datorita faptului ca terenurile pe care urmeaza a se implementa obiectivele

PUG sunt terenuri agricole, pe care popandaul le evita (din cauza efectuarii lucrarilor

agricole), este putin probabil ca aceasta specie sa foloseasca zona amplasamentului

ca zona unde isi poate sapa galeriile.

Avand in vedere cele spuse mai sus se poate spune ca implementarea

proiectului propus nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciei

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 97

Spermophilus citellus, specie protejata in cadrul sitului de importanta comunitara

Valea Calmatuiului.

� Evaluarea impactului generat plan fara a lua in considerare masurile de

reducere:

In ceea ce priveste impactul planului asupra habitatelor de interes comunitar

putem afirma ca acesta este nesemnificativ, pentru ca, in zona care se suprapune

peste ariile naturale protejate nu a fost identificat habitatul prioritar 1530*, iar

distantele dintre zona unde habitatul prioritar 1530* a fost identificat este : cea mai

mica 112 m iar cea mai mare 1245 m ;

Pentru protectia speciilor de pasari in timpul implementarii obiectivelor

prezentului PUG este impedios necesara monitorizarea avifaunei, pentru a se putea

lua masurile de protectie cele mai adaptate la nivelul conditiilor locale.

� Evaluarea impactului generat plan dupa implementarea masurilor de

reducere :

In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acesta consta in pierderea

definitiva a suprafetei 13,24 ha din suprafata ROSCI 0259 si a 10,71 ha din suprafata

ROSPA 0145, prin schimbarea destinatiei terenului.

Avand in vedere ca suprafata afectata de implementarea obiectivelor planului

ocupa doar 0,07 % din suprafata ROSCI 0259 si 0,05% din suprafata ROSPA 0145,

se apreciaza ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Impactul cumulativ

Impactul cumulativ a fost analizat de pe o suprafață reprezentată de un cerc

cu raza de 1km. Pe acesta raza de 1 km nu a fost identificat nici unul dintre

proiectele aprobate sau in curs de aprobare, mentionate la punctul 12.

In concluzie impactului cumulativ va fi unul neutru.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 98

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 99

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 100

In concluzie implementarea obiectivelor PUG nu afectează integritatea

ROSCI si ROSPA Valea Calmatuiului deoarece:

- nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;

- nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar;

- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de

conservare a sitului de interes comunitar;

- nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună

care definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;

D). Masurile de reducere a impactului

� Masuri avand caracter general:

� Se impune respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

aprobata prin Legea 49/20011, precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile

ulterioare, aprobata prin Legea 154/2006 – Cap. VIII – Conservarea biodiversitatii si

arii naturale;

� Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de

management si a regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate,

precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si

alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor

naturale protejate;

� Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul ROSCI si ROSPA se va

face numai cu acordul administratorului/custodelui;

� Se vor pastra amplasamentele si masurile propuse prin PUG;

� Se vor interzice cu desavarsire depozitari neconforme de deseuri si se

impune colectarea selectiva a acestora;

� Se va evita afectarea de catre infrastructura temporara si permanenta a

habitatelor din ROSCI si ROSPA ;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 101

� Masuri avand caracter specific pentru protectia speciilor si habitatelor

pentru care au fost desemnate cele doua situri:

Tipuri de habitate (anexa 1 Directiva 92/43) - 1530 * Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto-sarmatice:

� interzicerea suprapăşunatului şi menţinerea unui păşunat tradiţional (cu

speciile, efectivele şi în perioadele utilizate pe parcursul ultimelor decenii);

� evitarea târlirii, care determină înlocuirea comunităţilor de pajişti cu alte

tipuri de comunităţi vegetale;

� interzicerea arderii miriştilor;

� limitarea suprafeţelor introduse în intravilanul localităţilor;

� renunţarea la tratamentele pentru îmbunătăţirea conţinutului furajer al

pajiştilor;

� monitorizarea impactului asupra vegetaţiei în perioada de implementare

a unor proiecte şi ulterior în perioada de desfăşurare a activităţilor din aria protejată.

� interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede, desecare,

drenare;

� interzicerea accesului motorizat în arie, în afara căilor de acces;

� interzicerea /limitarea folosirii erbicidelor, îngrăşămintelor chimice sau a

altor tratamente chimice pe pajişti şi terenurile arabile din vecinătatea habitatului.

Habitat 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane,

cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho –Batrachion:

� menţinerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor prin canale de

desecare şi interzicerea îndiguirilor care pot duce la creşterea nivelului apei;

� reglementarea şi controlul evacuării apelor uzate în Râul Călmăţui;

� interzicerea folosirii tratamentelor chimice în interiorul şi în vecinătatea (50 m)

acestui tip de habitat;

� prevenirea eroziunii malurilor Râului Călmăţui prin menţinerea vegetaţiei

speciilor lemnoase şi interzicerea exploatării depunerilor de nisip şi pietrişuri.

1335 Spermophilus citellus

� evitarea fragmentării habitatelor prin construcţia de drumuri sau alte bariere;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 102

� interzicerea tratamentelor fitosanitare de eradicare a speciei pe terenurile

agricole;

� menţinerea păşunatului tradiţional pentru reducerea suprafeţelor cu iarbă

înaltă şi tufărişuri;

� interzicerea inundării galeriilor cu ocazia implementării anumitor proiecte în

zonă

� interzicerea arderii vegetaţiei

1188 Bombina bombina

1220 Emys orbicularis


drenare;

� monitorizarea bălţilor temporare sau permanente, precum şi a cursurilor de

apă sezoniere;

� conştientizarea populaţiei asupra importanţei speciilor şi eliminarea pericolului

uman;

� evitarea activităţilor care distrug sau degradează habitatul speciilor;

1149 Cobitis taenia

� reglementarea şi controlul evacuării apelor uzate în Râul Călmăţui;

� interzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice şi

în vecinătatea acestora (50 m);

� interzicerea/limitarea exploatării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râului;

� controlul poluării apei prin interzicerea spălării unor utilaje în albia râului.

� reglementarea şi controlul activităţilor de pescuit;

1060 Lycaena dispar

� menţinerea vegetaţiei naturale în lungul cursurilor de apă, în special a

plantelor din genul Rumex ( măcriş);

� limitarea activităţilor agricole pe malul apelor;


drenare;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 103

� interzicerea arderii vegetaţiei.

Specii de păsări enumerate

în anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE

Măsuri de conservare

A133 Burhinus oedicnemus • interzicerea transformării bălţilor naturale în bazine piscicole;

• interzicerea/ limitarea intervenţiilor asupra habitatelor umede,

desecare, drenare;

• interzicerea/limitarea exploatării stufărişului şi a vegetaţiei

adiacente suprafeţelor acvatice utilizate pentru cuibărit de

către păsările acvatice;

• menţinerea culturilor agricole tradiţionale în detrimentul

culturilor energetice (rapiţă, salcie energetică, etc);

• evitarea/limitarea activităţilor de extragere de hidrocarburi în

perimetrul sitului pentru evitarea poluării solului;

• monitorizarea permanentă a impactului asupra păsărilor

sălbatice produs de parcurile eoliene din zonă;

• menţinerea/întreţinerea pajiştilor prin păşunat şi cosit pentru

asigurarea condiţiilor optime de hrănire/cuibărit a speciilor

specifice acestor ecosisteme;

• combaterea braconajului şi a utilizării otrăvurilor,

electrocutării sau a altor metode ilegale de intervenţie asupra

păsărilor sălbatice;

• interzicerea folosirii momelilor, capcanelor: arme, cuşti,

păsări artificiale, plase, spray-uri, orbirea animalelor cu

lumina pe timp de noapte şi altele;

• educarea populaţiei pentru evitarea omorârii păsărilor şi

culegerii/distrugerii ouălor acestora;

• gestionarea corespunzătoare de către localnici, conform

normelor în vigoare, a substanţelor şi deşeurilor periculoase;

• limitarea traficului prin sit la drumurile de acces

A031 Ciconia ciconia





Specii de păsări cu migraţie

regulată nemenţionate în

anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC


A056 Anas clypeata


A156 Limosa limosa

A048 Tadorna tadorna

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 104

� pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si

subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A

(specii de interes comunitar) si 4 B (specii de interes national) din OUG 57/2007,

precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale

protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare,

ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in

oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

� perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de

crestere, de hibernare si de migratie;

� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor

si/sau oualor din natura;

� deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

� se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din

activitatile specific.

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

� uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

� deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau

oualor din natura;

� culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;

� perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de

crestere si de migratie;

� detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si

capturarea;

� comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora

in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea,

usor de identificat;

� se interzice deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de

zgomote.

Calendarul implementarii masurilor de reducere propuse

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 105

Masurile propuse pentru diminuare vor fi implementate pe parcursul

implementarii PUG – 10 ani.

Responzabilul pentru implementarea masurilor de diminuare a impactului si

monitorizare este Primaria comunei Luciu prin CL.

Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Masuri de reducere a impactului Implementare Monitorizarea

Pe parcursul lucrarilor de

constructii si dupa terminarea

lucrarilor de constructii

amplasamentul se va elibera de

deseuri si resturi de materiale de

personal angajat pentru a nu

afecta calitatea factorilor de mediu

Pe tot parcursul executarii

si dupa finalizarea


Executantul

lucrarilor

Folosirea de utilaje performante ,

avansate de excavare,

compactare, cofrare, turnare beton


si dupa finalizarea


Executantul

lucrarilor

Folosirea de utilaje al căror nivel

de zgomot produs să fie cat mai

redus


si dupa finalizarea


Executantul

lucrarilor

Proiectarea retelelor de cablu

subteran din cadru

amplasamentului trebuie sa se

realizeze urmarind reteaua

drumurilor de acces ,

minimizandu-se astfel suprafata

de teren afectata


si dupa finalizarea


Executantul

lucrarilor

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 106

E). Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind

speciile si/sau habitatelor de interes comunitar afectate

Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în

Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea

adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la

amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de

obiectivele propuse prin PUG..

În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de proiectantul

planului, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor

colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a

amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii

locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de

mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu

ocazia deplasărilor în teren.

Studiul pentru zonarea habitatului a presupus urmatoarele activitati:

� Analizarea terenului prin studierea planselor cu delimitarea topografica

realizata pentru prezentul PUG.

� Consultarea literaturii de specialitate precum si studiile botanice efectuale in

zona analizata.

� Identificarea si delimitarea in teren a habitatului prioritar 1530*. Delimitarea s-a

realizat cu ajutorul masuratorilor folosind tehnologia GPS.

Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate urmatoarele metode:

Metoda observaţiei – implica pe deoparte consultarea studiilor de faunistică,

de distribuţie a avifaunei şi pe de alta parte studiul hranei, al comportamentului, al

migraţiei, etc.;

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 107

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi cu

instrumente optice: binoclu 10 x 50.

Identificarea speciilor s-a făcut în general vizual, comparând observaţiile din teren cu

determinatoarele avute la dispoziţie.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţii speciilor într-o

anumită zonă.

Numărarea individuală a speciilor de păsări

Pentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor

cuibăritoare, precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot

fi densitatea mică a perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de

reproducere foarte discret, ca în cazul raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară

sau nocturnă sau comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în cazul

multor păsări acvatice.

Această metodă constă în numărarea directă a păsărilor notând pe o foaie de

observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.

Evaluare Adecvata


___________________________________________________________________________

________________________________________________________________________ 108

Bibliografie

- BELDIE, A.-1979- ” Flora României”, Ed. Acad. , Bucuresti;

- BERTEL B., HAKAN D., LARS S., SOR – Pasarile din Romania si Europa, 1999;

- Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005, Cartea Roşie a Vertebratelor din România,

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Gr.Antipa”, Bucureşti,

- CIOCHIA V, 1992 – Pasarile Clocitoare din Romania, Editura Stiintifica;

- Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, Mihaela, Mihăilescu, Simona, Biriş, I.,

A., 2005, Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti,

- DUMITRESCU,I., BRANDABUR, T., SANDULESCU, M., - 1970- ” Harta geologica

”,Sc. 1:200 000, ( L-35-XV) Covasna, Com. Stat.Geol., Bucuresti;

- Nicolae D., Popescu A., Mihailescu S., Comanescu M., Iovu A., 2005 – “ Habiate

din Romania”, editura Tehnica si silvica Bucuresti.

- MUNTEANU D., 2004 – SOR - Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania,

Documentatii, Editura Alma Mater, Cluj Napoca;

- Rudescu, L., 1958, Migraţia pasărilor, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,

*** surse de documentare internet;

*** , Convenţia de la Berna privind conservarea florei şi faunei sălbatice şi a

habitatelor naturale

*** , Convenţia de la Bonn asupra speciilor migratoare

*** , Directiva Păsări 147/2009 a UE

*** , Directiva Habitate 92/43 a UE

***, Raportul Agenţiei de Protecţie a Mediului Ialomiţa privind Starea Mediului ȋn judeţ

pentru anul 2008

www.iucn.com

evaluare adecvata reactualizare pug comuna luciu, judetul ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents