exemplu scara axis

32

Click here to load reader

Upload: ancacheschesgata

Post on 18-Dec-2014

145 views

Category:

Documents


14 download

DESCRIPTION

Exemplu de alcatuire a unei scari cu doua rampe si podest in programul de calcul structural AxisVM

TRANSCRIPT

Page 1: EXEMPLU Scara Axis

EXEMPLU DE CALCUL“CALCULUL SCĂRII DIN BETON ARMAT”

Versiunea AXIS. VM10

Page 2: EXEMPLU Scara Axis

PORNIRE PROGRAM-La pornirea programului se alege butonul “Model nou” şi se completează datele din fereastra alăturată.- Planul de lucru este indicat să se aleagă X-Y

DEFINIRE GEOMETRIEDesenare prima rampă

-Se desenează un dreptunghi cu dimeniunile de 1,00m x 2,50m în plan orizintal-Dupa alegerea punctului de pornire, prin apasarea tastei X se introduce valoarea abscisei punctului care reprezintă colţul opus al dreptungiului (X=1), iar prin apăsarea tastei Y se introduce valoarea ordonatei punctului (Y=2,5). (Z va avea valoarea 0).

Coordonata X=1

Coordonata Y=2,5

Page 3: EXEMPLU Scara Axis

Desenare podest-Se desenează un dreptunghi cu dimeniunile de 2,20m x 1,00m în plan orizintal pornind de la un colţ al dreptunghiului deja desenat.- După alegerea punctului de pornire, prin apăsarea tastei X se introduce valoarea abscisei punctului care reprezintă colţul opus al dreptungiului (X=2,2), iar prin apasărea tastei Y se introduce valoarea ordonatei punctului (Y=1). (Z va avea valoarea 0).

Desenare rampa a doua-Se desenează un dreptunghi cu dimeniunile de 1,00m x 2,50m în plan orizintal pornind de la coltul podestului-Dupa alegerea punctului de pornire, prin apasarea tastei X se introduce valoarea abscisei punctului care reprezintă colţul opus al dreptungiului (X=-1), iar prin apasarea tastea Y se introduce valoarea ordonatei punctului (Y=-2,5). (Z va avea valoarea 0).

Coordonata X=2,2

Coordonata Y=1

Coordonata X=-1

Coordonata Y=-2,5

Page 4: EXEMPLU Scara Axis

Vizualizare model 3D-Se vizualizează desenul în perspectivă, mod în care se va realiza înclinarea celor două rampe.

Realizare rampă înclinată 1

-Se translatează linia de la capătul rampei pe verticală (direcţia Z) cu valoarea Z=1,50. Liniile adiacente punctelor de la capatul liniei translatate vor fi translatate automat.-Translaţia se realizează cu ajutorul comenzii „ Translaţie”

Mod de vizualizare în perspectivă

Page 5: EXEMPLU Scara Axis

-După selectarea entităţilor pentru translaţie se apasă butonul „OK” (terminarea selecţiei)

-Opţiunea comenzii „Translaţie” prin care se realizează deplasarea unui element este „Deplasare”-După bifarea opţiunii Deplasare se apasă OK

Page 6: EXEMPLU Scara Axis

-Se alege punctul de bază al translaţiei (orice punct din spaţiu) faţă de care se introduce valoarea vectorului de translaţie.

-Vectorul de translaţie este punctul relativ la punctul de bază selectat anterior care are coordonatele X=0, Y=0, Z=1,5.

Coordonata X=0Coordonata Y=0

Coordonata Z=1,5

Page 7: EXEMPLU Scara Axis

Realizare rampă înclinată 2

-Se translatează linia de la capătul rampei pe verticală (direcţia Z) cu valoarea Z=-1,50. Liniile adiacente punctelor de la capatul liniei translatate vor fi translatate automat.

-După selectarea entităţilor pentru translaţie se apasă butonul „OK” (terminarea selecţiei)

Page 8: EXEMPLU Scara Axis

-Opţiunea comenzii „Translaţie” prin care se realizează deplasarea unui element este „Deplasare”-După bifarea opţiunii Deplasare se apasă OK

-Se alege punctul de bază al translaţiei (orice punct din spaţiu) faţă de care se introduce valoarea vectorului de translaţie.

Page 9: EXEMPLU Scara Axis

-Se alege punctul de bază al translaţiei (orice punct din spaţiu) faţă de care se introduce valoarea vectorului de translaţie.-Vectorul de translaţie este punctul relativ la punctul de bază selectat anterior care are coordonatele X=0, Y=0, Z=-1,5.

Vizualizare 3D geometrie finalizată

-Se vizualizează modelul în perspectivă, mod în care este recomandat a se lucra în continuare.

Coordonata X=0Coordonata Y=0

Mod de vizualizare în perspectivă

Coordonata Z=-1,5

Page 10: EXEMPLU Scara Axis

DEFINIRE ELEMENTEDefinire domenii

-Dreptunghiurile definite în etapa „Definire geometrie” se vor defini ca „Domenii” cu elemente finite de tip „Învelitoare”-Definirea domeniilor se face în meniul „Elemente”

-După apasarea comenzii „Domeniu” se selectează cu ajutorul butonului „Aplică peste tot” toate dreptunghiurile definite. După selectarea tuturor elementelor se apasă butonul OK pentru terminarea selecţiei.

Comanda domeniu

Meniul elemente

Buton „Aplică peste tot”

Page 11: EXEMPLU Scara Axis

-Se alege tipul de element finit „Învelitoare” (implicit bifat în momentul în care sunt selectate atât plăcile înclinate cât şi podestul)-Se alege un material din biblioteca de materiale (STAS ROMÂN / BETON C16/20)-Se introduce grosimea plăcii de beton a rampei scării (nu se introduc în grosime treptele)

-Biblioteca de materiale

Tip element finit „Învelitoare”

Bibliotecămateriale

Grosimeelement

Page 12: EXEMPLU Scara Axis

-După alegerea parametrilor indicaţi mai sus domeniile sunt definite, finnd reprezentate printr-o linie subţire de culoare verde care urmăreşte conturul domeniului

Definire sistem local de referinţă pentru rampe

-În unele situaţii sistemul local de coordonare pentru cele trei domenii diferă ca orientare. Pentru o vizualizare corectă a rezultatelor este necesară ajustarea sistemelor locale ale domeniile în aceeaşi direcţie-Vizualizarea sistemului local de coordonate se realizează cu ajotorul butonului „Opţiuni de reprezentare” şi bifarea opţiunii „Sistem local pe domeniu”-Legenda de culori: Roşu- direcţia axei locale X Galben- direcţia axei locale Y Verde- direcţia axei locale Z

Buton „Opţiuni de reprezentare”

Alegere sistem local pe domeniu

Sistem local pe podest

Sistem local pe rampă

Page 13: EXEMPLU Scara Axis

-Este necesară definirea a doi vectori de referinţă prin care se defineşte direcţia axei locale X pentru cele două rampe-Definirea vectorilor de referinţă se face din meniul „Elemente” cu ajutorul comenzii „Vector de referinţă”-După lansarea comenzii se solicită punctul de bază al vectorului şi capătul acestuia. -Direcţia vectorului de referinţă va fi paralelă cu direcţia înclinată a fiecărei dintre cele două rampe.

-După lansarea comenzii se solicită punctul de bază al vectorului şi direcţia acestuia. -Direcţia vectorului de referinţă va fi paralelă cu direcţia înclinată a rampei-În acelaşi mod se procedează şi pentru definirea vectorului de referinţă al celeilalte rampe.

Definire vector de referinţă

Punct de bază vector de referinţă

Direcţie vector de referinţă

Page 14: EXEMPLU Scara Axis

-Vizualizarea numelor celor doi vectori de referinţă se face prin apăsarea butonului „Opţiuni de reprezentare” şi bifarea opţiunii „Etichete pe Referinţă”

-Ataşarea vectorilor de referinţă la cele două domenii se face în meniul „Elemente” prin selectarea domeniilor şi modificarea „Referinţei după X local”. În locul opţiunii implicite „Automat” se alege vectorul de referinţă corespunzător rampei respective-În acelaşi mod se ataşează vectorul de referinţă R2 celei de-a doua rampe

Vector de referinţă R1

Opţiune de reprezentare „Etichete pe Referinţă”

Vector de referinţă R2

Fereastră parametrii domeniu

Alegere referinţă după X local corespunzătoare

Page 15: EXEMPLU Scara Axis

-În urma ataşării sistemelor locale celor două rampe, sistemele de coordonate trebuie să fie în concordanţă cu figura alăturată

Definire reazeme-Reazemele se definesc ca reazeme liniare (ataşate unor linii) în funcţie de modul real de rezemare al rampelor şi podestului-Se definesc reazeme articulate la capatele rampelor şi al podestului cu ajurorul comenzii „Reazem liniar”

Notă: Reazemul articulat sau încastrat ca alegere cade în sarcina proiectantului, funcție de posibilitățile de realizare a încastrării etc

Reazem liniar

Sistem local pe podest

Sistem local pe rampă 2

Sistem local pe rampă 1

Page 16: EXEMPLU Scara Axis

-După selectarea liniilor de rezemare se alege direcţia în funcţie de care se definesc reazemele (direcţie globală=faţă de sistemul global de coordonate)-Pentru definirea unui reazem articulat valorile rigidităţilor la rotire (Rxx, Ryy, Rzz) şi valorile rigidităţilor la deplasare (Rx, Ry) au valori egale cu 0 iar valoarea rigidităţii la deplasare (Rz) are valorea implicită 1E+9.-La unul dintre reazemele liniare valorile (Rx, Ry) au valoarea implicită 1E+9.

-Caracteristicile reazemelor se pot vizualiza prin apropierea cursorului de elementul de reazem

Direcţia reazemelor

Rigidităţile reazemelor

Caracteristici reazem

Sistemul global de coordoonate

Page 17: EXEMPLU Scara Axis

Generare reţea-Reţeaua de elemente finite se generează pe toate domeniile definite cu aceeaşi mărime-Generarea reţelei se face în meniul „Reţea” cu ajutorul comenzii „Generare reţea”

-După apăsarea butonului „Generare reţea” se selectează toate domeniile cu butonul „Aplică peste tot” (*) apoi se apasă OK pentru terminarea selecţiei-În fereastra „Parametrii de generare reţele se introduce mărimea medie a elementului finit (0,15), celelalte opţiuni rămânând cele implicite

Buton generare reţea pe domenii

Meniu reţea

Page 18: EXEMPLU Scara Axis

-După apăsarea butonului OK se generează reţeaua de elemente finite pe toate domeniile selectate-Prin apropierea cursorului de un element finit de suprafaţă se pot vizualiza caracteristicile acestuia

DEFINIRE ÎNCĂRCĂRI-Se definesc două Grupări de încărcări, una pentru încărcările permanente şi una pentru încărcările variabile-În fiecare din cele două grupări se vor defini atâtea ipoteze de încărcări câte sunt considerate necesare-Definirea Grupărilor şi Ipotezelor de încărcări se face din meniul „Încărcări”

Fereastră caracteristici element

finit de suprafaţă

Definire Grupare de încărcări

Meniu Încărcări

Definire Ipoteze şi Grupări de Încărcări

Definire Ipoteze de încărcări

Page 19: EXEMPLU Scara Axis

-În gruparea de încărcări permanente „PERM1” se definesc două ipoteze de încărcări „greutate proprie” şi „finisaje”

-În gruparea de încărcări variabile „VAR1” se definesc trei ipoteze de încărcări „utilă 1” „utilă 2” şi „utilă 3”. Aceasta datorită posibilităţilor în care încărcarea utilă poate să apară pe scară (doar pe rampa 1, doar pe rampa 2, doar pe podest)-După definirea grupărilor şi ipotezelor de încărcări se apasă OK

Ipoteze în gruparea Permanente

Grupare Permanente

Ipoteze în gruparea Variabile

Grupare Variabile

Page 20: EXEMPLU Scara Axis

-Încărcările din cele două grupări de încărcări se combină conform principiilor din CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii-Realizarea combinaţiilor de încărcări se face cu ajutorul comenzii „Combinaţii de încărcări”

-Generarea combinaţiilor se poate face automat sau manual prin introducerea coeficienţilor încărcărilor pentru fiecare ipoteză definită anterior

Buton Combinaţii de încărcări

Fereastră „Generare automată combinaţii de

încărcări”

Generare automată combinaţii de încărcări

Introducere manuală combinaţii de încărcări

Page 21: EXEMPLU Scara Axis

-După selectarea stării/stărilor limită pentru care se doreşte generarea combinaţiilor de încărcări (SLU/SLS) se apasă OK generându-se tabelul de combinaţii de încărcări prezentat alăturat. Se apasă OK pe fereastra tabelului.

Generare greutate proprie

-Greutatea proprie a elementelor se generează doar în ipoteza de încărcare „greutate proprie” din meniul „Încărcări” prin apăsarea butonului „G”. La selecţie se selectează toate elementele definite şi se apasă OK.-Ipoteza de încărcare curentă este vizibilă în fereastra „Info” afişată în colţul din stănga sus al ecranului. Modificarea ipotezei de încărcare curenta se face cu ajutorul butonului în formă de vîrf de săgeată poziţionat între butoanele „Ipoteze şi grupări de încărcări” şi „Combinaţii de încărcări”

Tabel„Combinaţii de încărcări”

Buton selectare ipoteza de

încărcare curentă

Buton generare greutate proprie automată

Fereastra InfoIpoteza de

încărcare curentă

Page 22: EXEMPLU Scara Axis

Generare încărcărilor în ipoteza „finisaje”

-În ipoteza „finisaje” încărcările se definesc ca încărcări uniform distribuite pe suprafaţă-Se selectează toate suprafeţete şi se introduce valoarea încărcării uniform distribuită în căsuţa corespunzătoare direcţiei acesteia ţinându-se seama şi de sensul de acţiune al acesteia. În cazul nostru valoarea se introduce în căsuţa Z cu valoarea „-„ având în vedere că acţionează în sens contrar axei Z pozitive

-În fereastra „Încărcare distribuită pe suprafaţă” se selectează direcţia de acţiune a încărcării(Global pe suprafaţă/ Global Proiectat/ Locală)

Comandă „Încărcare distribuită pe suprafaţă”

Fereastra InfoIpoteza de încărcare

„finisaje”

Valoare încărcare

Direcţia încărcării

Page 23: EXEMPLU Scara Axis

-Ipoteza de încărcare „finisaje”-Pentru vizualizarea valorii încărcărilor definite într-o ipoteză de încărcare se utilizează „Opţiuni de reprezentare” şi se bifează din meniul „Etichete” opţiunea „Intensitate de încărcare”

Generare încărcărilor în ipoteza „utilă 1”

-În ipoteza „utilă 1” încărcările se definesc ca încărcări uniform distribuite pe suprafaţă-Se selectează domeniul pe care se consideră că acţionează încărcarea „utilă 1”, şi se introduce valoarea încărcării uniform distribuită în căsuţa corespunzătoare direcţiei acesteia ţinându-se seama şi de sensul de acţiune al acesteia. În cazul nostru valoarea se introduce în căsuţa Z cu valoarea „-„ având în vedere că acţionează în sens contrar axei Z pozitive

Comandă „Încărcare distribuită pe suprafaţă”

Fereastra InfoIpoteza de

încărcare „utilă 1”

Opţiuni de reprezentare

Intensitate de încărcare

Meniu „Etichete”

Page 24: EXEMPLU Scara Axis

-Ipoteza de încărcare „utilă 1”-Pentru vizualizarea valorii încărcărilor definite într-o ipoteză de încărcare se utilizează „Opţiuni de reprezentare” şi se bifează din meniul „Etichete” opţiunea „Intensitate de încărcare”-Definirea încărcărilor în ipotezele „utilă 2” şi „utilă 3” se face în mod asemănător cu ipoteza „utilă 1” tinându-se cont de domeniul pe care acţionează

-Ipoteza de încărcare „utilă 2”

Valoarea încărcării uniform distribuite pe suprafaţă”

Fereastra InfoIpoteza de

încărcare „utilă 2”

Page 25: EXEMPLU Scara Axis

-Ipoteza de încărcare „utilă 3”

ANALIZĂ STATICĂ-Analiza statică a modelului se face în meniul „Statică” prin apăsarea butonului „Analiză statică liniară”-După rularea analizei se apasă OK

Fereastra InfoIpoteza de

încărcare „utilă 3”

Valoarea încărcării uniform distribuite pe suprafaţă”

Meniul „Statică”

Comandă„Analiză statică liniară”

Page 26: EXEMPLU Scara Axis

-În urma analizei programul prezintă valorile deplasărilor, eforturilor, tensiunilor, reacţiunilor în fiecare element finit al reţelei de suprafaţă-Pentru vizualizarea rezultatelor, din bara de meniu se pot selecta: Ipoteza/Combinaţia din care se vizualizează rezultatele Tipul de rezultat dorit (deplasare/solicitare/tensiune/reacţiune) Modul de afişare (diagramă / izolinie / suprafaţă de nivel...)

-În imaginea alăturată este prezentată diagrama „Înfăşurătoare Max” pentru solicitarea „mx” în modul de vizualizare „Suprafaţă de nivel 3D”-Vizualizarea valorilor numerice ale rezultatelor se face prin bifarea în fereastra „Parametrii de afişare a rezultatelor”

Selectarea Ipotezei/Combinaţiei

Selectare tip de rezultat

Fereastra „Parametrii de afişare

a rezultatelor”

Selectare mod de afişare

Legenda de culori

Page 27: EXEMPLU Scara Axis

-În imaginea alăturată este prezentată diagrama „Înfăşurătoare Min” pentru deplasarea „ez” în modul de vizualizare „Diagramă”-Vizualizarea valorilor numerice ale rezultatelor pe o suprafaţă oarecare se poate face prin apropierea cursorului de suprafaţa respectivă şi apariţia unei ferestre de informare

ARMAREA ELEMENTELOR DE BETON-Armarea elementelor de suprafaţă din beton se face în meniul „Dimensionare beton”. Se apasă după care în fereastra apărută pe ecran se introduc valorile acestora.

Fereastră de informare

Meniul „Dimensionare beton”

Comanda„Parametrii de armare”

Page 28: EXEMPLU Scara Axis

-După selectarea elementelor pentru care se definesc parametrii de armare, pe ecran apare o fereastra de dialog care cuprinde valorile acestora. Valorile implicite date de program se modifică în funcţie de poziţia exactă a armăturilor-După apăsarea butonului OK programul calculează în fiecare element de suprafaţă ariile de armătură necesară la partea inferioară şi superioară pe cele două direcţii locale ale acestora

-În imaginea alăturată este prezentată diagrama „Înfăşurătoare Min/Max” pentru valorile ariilor de armatură „axi” (armătură pe direcţia X la partea inferioară), în modul de vizualizare „Suprafaţă de nivel ”-Vizualizarea valorilor numerice ale rezultatelor se face prin bifarea în fereastra „Parametrii de afişare a rezultatelor”

Selectare tip de rezultat

Fereastra „Parametrii de armare”

Selectare mod de afişare

Fereastra Info

Legenda de culori