ESEU

POLICIES AGAINST NATURAL RESOURCES EXPLOITATION

A aparut recent, un termen ce poate caracteriza acest inceput de mileniu: “economia ecologica”,

avand drept obiective: “Dezvoltarea Durabila pluridirectionala a economiei prin propriul sau progres,

armonia cu Natura si Umanitatea, utilizarea intregii capacitate de creatie si o politica ecologica a

sanatatii”. O astfel de abordare constituie o solutie pentru prezent si viitor. Putin utopic astazi, dar poate

ca viitorul nu va mai oferi ragazul de a sta la indoiala si de a cauta solutii de salvare.

Notiunea de Dezvoltare Durabila se refera la acel tip de dezvoltare economica care asigura

satisfacerea necesitatilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface

propriile cerinte. Obiectivul major al dezvoltarii durabile, acelasi pentru orice stat al lumii, de la cele

mai bogate tari pana la tarile Lumii a Treia, este satisfacerea necesitatilor si aspiratiilor, fara a

compromite viitorul urmatoarelor generatii.

Componentele esentiale ale unei strategii pentru o dezvoltare durabila sunt clar definite. Ele

prevad stabilizarea cresterii demografice, reducerea dependentei de hidrocarburi, promovarea resurselor

de energie regenerabile, conservarea solului, protejarea sistemelor biologice, reciclarea materialelor.

In acest fel, conceptul de dezvoltare durabila defineste un process de schimbare, in care

exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, dezvoltarea tehnologiei, schimbarea institutiilor se

completeaza reciproc si sporesc atat potentialul prezent, cat si pe cel viitor, de satisfacere a necesitatilor

si aspiratiilor umane.

1. Mediul ambiant, componenta a dezvoltarii durabile

Protectia mediului ambiant constituie una din problemele care preocupa omenirea din ce in ce mai

mult.

1

1

Datorita faptului ca poluarea (in toate formele ei: apa, aer, sol) este un fenomen complex si care

nu cunoaste frontiere, din anii ’80 au inceput sa se cristalizeze anumite politici de protectia mediului

ambiant.

Obiectivul afirmat al politicilor de protectia mediului inconjurator vizeaza punerea sub control a

fenomenelor de poluare care trebuie correlate cu nivelul propriu de dezvoltare a fiecarei tari in parte.

Mediul ambiant si resursele naturale au fost considerate simple instrumente ce servesc cresterii

economice, neglijandu-se costul degradarii si al pagubelor aduse mediului si sanatatii umane.

Evaluarea financiara a avantajelor pentru mediul inconjurator sau al prejudiciilor are drept scop

principal, sa permita stabilirea unor comparatii directe intre costuri si avantaje rezultate din aplicarea

unor politici de protectie in vigoare, sau in proiect.

In decursul ultimilor ani, politicile de protectie a mediului inconjurator au avut in vedere

realizarea practica a unei dezvoltari durabile. De peste 20 de ani, incepand cu Conferinta asupra

mediului de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca faptul ca problemele mediului

inconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si de procese economice in general. In acest sens a

fost stabilita Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe langa ONU, care a finalizat studiile

cu o serie de recomandari.

Conceptul definit a fost denumit dezvoltare durabila , notiune introdusa din 1987 prin Raportul

Bertland si acceptarea atunci de catre reprezentantii guvernelor celor 7 tari puternic industrializate.

Dezvoltarea durabila inseamna, printre altele, urmatoarele:

1. satisfacerea cerintelor prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si

satisface propriile cerinte; aceasta presupune neafectarea elementelor cadrului natural (apa, aer, sol

etc. ) si conservarea biodiversitatii, in asa fel incat sa se poata bucura de ele si urmatoarele generatii;

2. inlocuirea criteriului pur economic, care guverneaza de multa vreme intreaga activitate umana, cu

cel al dezvoltarii armonioase si de durata, care tine seama de aspiratiile omului de a trai si activa

intr-un mediu sanatos.

3. stabilirea unor limite spatiale (pana unde?) si temporale (pentru cat timp?) ale potentialului

productiv pentru sistemul avut in atentie (regiune, localitate, padure, pasune, etc.); aceasta presupune

stabilirea si cunoasterea balantei proceselor naturale – interventie umana, capacitatea sistemelor

naturale de autoreglare – masuri de protectie initiate de societatea umana. In acest caz, dezvoltarea

durabila se combina cu ecodezvoltarea; de pilda, se impune studierea atenta a ansamblului unei

anumite regiuni si, in functie de aptitudinile principalelor componente ale acesteia, sa se stabilieasca

2

2

ce utilitati poate dobandi: folosinte agricole, industriale, rezidentiale etc. sau, din contra, padure,

pasune ori alta asociatie vegetala necesara pastrarii echilibrului om-natura.

2.1 Dezvoltarea durabila in Romania

Dezvoltarea durabila poate deveni o realitate in Romania daca se va reusi sa se elaboreze si sa se

utilizeze politicile adecvate pentru domeniul economic in conditiile gestionarii riguroase a resurselor si

ale integrarii mediului in toate activitatile.

Strategia dezvoltarii economice a Romaniei favorizeaza includerea protectiei mediului in

procesul de dezvoltare economica a unitatilor industriale, cheltuielile suplimentare destinate protectiei

mediului fiind greu de suportat, ale regasindu-se in pretul produselor finite si fiind preluate de societate.

In acelasi context, trebuie amintit ca structura actuala de productie nu poate fi rapid adaptata la

standarde occidentale de protectie a mediulu, deoarece trebuie sa indeplineasca cel putin doua conditii:

in primul rand sa garanteze durabilitatea sistemelor de care depinde economia nationala si in al doilea

rand sa satisfaca toti partenerii economici, inclusiv populatia, pentru a nu se crea inechitati, suprematii

sau tensiuni care nu pot servi ca un fundament pentru o inderdependenta si condordie de durata.

Caracteristica dominanta a evolutiei procesului economic din Romania a fost si ramane in

continuare agresivitatea asupra mediului inconjurator. In acest sens exista mentinerea unor factori

puternici de impact precum: tehnologii industriale si agricole superintensive, infrastructuri cu caracter

excesiv poluant, dimensiunile mari de concentrare a productiei, predominarea proprietatii de stat asupra

avutiei nationale, inexistenta unui cadru legislativ adecvat. Problemele perioadei de tranzitie, printre

care convulsiile de ordin politic, incetinirea dezvoltarii mecanismelor de piata, colapsul productiei,

explozia preturilor, excerbarea somajului, dezorganizarea, incompetenta birocratiei de guvernare etc.,

reprezinta tot atatea impulsuri de agravare a problemelor economice si ecologice din tara noastra.

Pentru viitorul apropiat, identificarea prioritatilor de mediu va trebui sa conduca la actiuni de

stopare a emisiilor poluante si stabilirea nivelului acestora cel putin la nivelul declinului economic.

Problemele tot mai critice se refera la cantitatea si calitatea resurselor de apa, emisiilor toxice ale

industriei, managementul deseurilor periculoase.

Pe masura redresarii economice, protectia mediului va trebui sa fie asigurata de un sistem

eficient de legi si reglementari. Trebuie avuta in vedere reglementarea tipurilor

de activitati cu efecte nefavorabile asupra sanatatii umane si implicit a mediulu. Studiile de impact

ecologic si procedurile de monitorizare a activitatilor economice vor trebui aliniate la standardele

internationale. In acest sens, de mare importanta va fi instituirea unui sistem adecvat de control si

3

3

supraveghere a implicarii normelor si reglementarilor ce urmeaza a fi adoptat pe baza noii legi a

mediului.

4.2 Legislatia mediului in Romania

Numeroase reglementari au fost adoptate in acest domeniu, de-a lungul anilor, vadind

diversitatea planurilor in care raporturile dintre om si natura implica actiuni si conduite suspuse

prevederilor legii. Astfel, in tara noastra, a fost adoptata o legislatie simpla, care precizeaza

responsabilitati in domeniul protectiei mediului ambiant: Codul Silvic (1962) , Ocrotirea Naturii (HCM

nr. 518/1964), Gospodarirea Apelor (Legea nr. 12/1972 si Legea nr. 8/1974) etc. Legea nr. 2/30

octombrie 1987 reglementeaza conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor

rationala, economica si mentinerea echilibrului ecologic.

Pe baza decretului nr. 80/1974, in Romania a fost creat Consiliul National pentru Protectia

Mediului Inconjurator, organ de specialitate subordonat Guvernului, avand menirea de a coordona unitar

toate activitatile privind protectia mediului. Trebuie precizat ca protectia mediului vizeaza ansamblul

problemelor protectiei aerului, apelor, solului, ale florei si faunei, ale rezervatiilor naturale, ale

monumentelor naturii si ale asezarilor umane, iar pentru studierea si solutionarea unor aspecte de fond

ale poluarii au fost elaborate programe nationale de cercetare.

S-au abrogat legi improprii, cum ar fi: Legea nr. 1/1976 pentru adoptarea “Programului national

de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din RSR”; Legea nr. 2/1976 pentru adoptarea

“Programului national privind conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010” sau

Legea cu privire la sistarea lucrarilor de amenajare a Deltei Dunarii.

O noua lege urmeaza sa inlocuiasca Legea nr. 9/1973, care nu mai corespunde exigentelor

actuale. Ea cuprinde reglementari la scara nationala pentru domenii cu potential poluant deosebit, cum

sunt tratamentele fitosanitare, regimul de producere, utilizare si eliminare in mediu a substantelor toxice

periculoase, regimul activitatilor nucleare, protectia speciala a florei si faunei valoroase etc.

A fost de asemenea, reglementat regimul de emitere a acordurilor si a autorizatiilor in materie de

mediu, intrumente deosebit de importante pentru introducerea disciplinei in domeniul respectiv.

In ceea ce priveste prioritatile concrete ale Romaniei in acest domeniu, acestea au in vedere

realizarea sistemului de monitoring integrat al mediului, retehnologizari ale proceselor industriale,

reconstructia ecologica a zonelor Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare, Delta Dunarii, litoralul etc., dotarea cu

4

4

aparatura corespunzatoare de laborator pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu, diminuarea unor

capacitati de productie la unitatile mari poluante sau oprirea unor linii tehnologice de productie.

S-a urmarit alinierea la o serie de acorduri si conventii internationale in domeniul protectiei,

acestea devenind operabile si pe teritoriul tarii noastre.

Astfel:

Legea 5/1991 prevede aderarea Romaniei la “Conventia asupra zonelor umede de importanta

internationala; in special ca habitat al pasarilor acvatice”;

Legea 6/1991 prevede aderarea Romaniei la “Conventia de la Basel, privind controlul

transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora”;

Legea 8/1991 aproba “Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontalere pe distante lungi”;

Decretul 187/1990 accepta “Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si

natural”;

Decretul 223/1991 specifica aderarea Romaniei la “Conventia cu privire la notificarea rapida a

unui accident nuclear” si la “Conventia cu privire la asistenta, in caz de accident nuclear sau

urgenta radiologica”.

Baza logistica a actiunilor concrete pentru punerea in practica a acestor prevederi este pusa la punct

de Ministerul Mediului, sprijinit in Parlament de “Comisia pentru echilibru ecologic si protectia

mediului”.

In Romania implementarea Agendei 21 Locala se realizeaza cu sprijinul PNUD, care asigura

sursele de finantare din partea Guvernelor Marii Britanii si Canadei. Prin implementarea Agendei 21

Locale se urmareste integrarea problemelor de protectie a mediului in procesul de luare a deciziei in

sectoarele social si economic, formandu-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmareste si

implicarea publicului in monitorizarea si raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul

aplicarii Agendei 21 Locale incurajeaza participarea intregii comunitati (mediul de afaceri, organizatii

guvernamentale si neguvernamentale si chiar participarea individuala a cetatenilor) intrucat dezvoltarea

durabila se refera la o planificare pe termen lung care recunoaste interdependenta dintre factorii sociali,

economici si de mediu care afecteaza sanatatea si calitatea vietii.

Institutia principala (neguvernamentala) implicata in acest proces este Centrul National pentru

Dezvoltare Durabila care a initiat implementarea Agendei 21 pe plan local la inceput pentru noua orase.

5

5

Principalele probleme de care se ocupa CNDD sunt:

reducerea saraciei;

protectia mediului;

egalitatea intre femei si barbati;

calitatea vietii;

managementul conflictelor

In 1995 a fost elaborat primul Plan National de Actiune pentru Protectia Mediului iar in luna mai a

anului 2003 a fost lansata Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila, pentru urmatorii 25 ani.

Continutul Agendei 21

SECTIUNEA PROBLEMATICA ABORDATA

I. Dimensiunea sociala si

economica a dezvoltarii

Cooperarea internationala pentru accelerarea dezvoltarii durabile in tarile in curs de

dezvoltare si a politicilor interne corespunzatoareCombaterea sararcieiModificarea modelelor de consumDinamica demografica si durabilitateaProtejarea si promovarea conditiilor pentru sanatatea umanaPromovarea dezvoltarii asezarilor umane durabileIntegrarea mediului si a dezvoltarii in procesul de luare a deciziilor

II. Conservarea si

managementul

resurselor naturale

Protectia atmosfereiAbordarea integrata a planificarii si a managementului resurselor

teritorialeCombaterea defrisarilorManagementul ecosistemelor fragile: combaterea desertificarii si a seceteiManagementul ecosistemelor fragile: dezvoltarea durabila a zonelor montanePromovarea agriculturii durabile si a dezvoltarii ruraleConservarea diversitatii biologiceManagementul prudent al biotehnologieiProtectia oceanelor, a tuturor tipurilor de mari, incluzand marile inchise si semi inchise

si a zonelor costiere si protectia, utilizarea rationala si dezvoltarea resurselor vii ale Protectia calitatii si a cantitatii resurselor de apa dulce: aplicarea unei abordari

integrate a dezvoltarii, managementului si utilizarii resurselor de apaManagementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al substantelor toxice,

incluzand prevenirea traficului international ilegal cu produse toxice si periculoaseManagementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deseurilor periculoase,

incluzând prevenirea traficului international illegal cu deseuri periculoase.Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deseurilor solide si al

activitatilor de salubritate

6

6

Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu si in conditii de siguranta,

al deseurilor radioactive

III. Intarirea rolului

grupurilor majore

Actiuni la nivel global destinate dezvoltarii durabile si echitabile a femeilorCopii si tineretul in cadrul dezvoltarii durabileRecunoasterea si Intarirea rolurilor populatiilor bastinase si a comunitatilor acestoraIntarirea rolului organizatiilor neguvernamentale: partenerii dezvoltarii durabileInitiative ale autoritatilor locale pentru sprijinirea dezvoltarii durabileIntarirea rolului muncitorilor si al sindicatelorIntarirea rolului sectorului afacerilor si al industrieiComunitatea stiintifica si tehnicaIntarirea rolului agricultorilor

IV. Mijloace de

implementare

Resurse si mecanisme financiareTransferul de tehnologii mai putin poluante, cooperarea si constructia Stiinta In sprijinul dezvoltarii durabilePromovarea educatiei, constientizarii publice si a instruiriiMecanisme nationale si cooperarea internationala pentru constructia

capacitatilor in tarile in curs de dezvoltareOrganizarea institutionala la nivel internationalInstrumente si mecanisme legale internationaleInformatia, In sprijinul luarii deciziilor

Indicatori de dezvoltare durabila, cu referinta la mediu

Domenii Obiective specifice Indicatori Tinte Activitati

Schimbarea climatica

Schimbarea climatica

si energia si energia

Imbunatatirea eficientei

echipamentelor termo-

electrice;

1. Emisiile de gaze cu

efect de sera, In termeni

absoluti;

2. Emisiile de CO2/loc;

3. Consumul intern brut de

energie.

Reducerea emisiilor de gaze

cu efect de sera cu 8%, In

perioada 2008 – 2012.

Functioneaza Comisia

Nationala pentru

Schimbari climatice,

creata prin HG

1275/1996, care are

rolul sa analizeze

propunerile de

colaborare

internationala din

domeniu si sa propuna

masuri de optimizare a

aplicarii prevederilor

Conventiei Cadru a

Natiunilor Unite privind

Schimbari Climatice.

7

7

România a ratificat

Protocolul de la Kyoto

In anul 2001.

Natura si biodiversitate Ocrotirea bio-diversitatii;

Prevenirea si reducerea

procesului de desertificare;

4. Proportia terenurilor

acoperite cu paduri:

- dinamica fondului

forestier;

- dinamica Impaduririlor.

5. Suprafata ariilor

protejate pentru

asigurarea conservarii

biodiversitatii.

- Cresterea gradului de

Impadurire, de la 27%

la 35% din suprafata

tarii, pâna In anul

2040s

- Cresterea proportiei

ariilor protejate de la

2,56 sin suprafata tarii

In anul 1990, la 10% In

2015.

Pentru protectia

diversitatii biologice,

România a ratificat

Conventia privind

Diversitatea Biologica,

In anul 1992. Prioritara

este si intrarea In

vigoare a Protocolului

de la Cartagena.

In 1992 s-a Infiintat prin

lege Rezervatia

Biosferei “Delta

Dunarii”.

Pentru cresterea

gradului de Impadurire,

Strategia de Dezvoltare

pe termen lung a

Silviculturii, elaborata

de MAPAM si aprobata

de Guverul României Isi

propune doua

programe: “Pepiniere” si

“Impaduriri”.

Calitatea vietii In

mediul urban si a

mediului In general

Asigurarea unui standard

ridicat de viata din punct de

vedere al apelor;

Reducerea emisiilor de

poluare a atmosferei si

mentinerea poluantilor sub un

anumit prag pentru a evita

deterioarea sanatatii umane,

ecosistemelor si mostenirii

culturale.

6. Procentul populatiei cu

acces la sursele de apa

potabila;

7. Numarul de locuitori

care are acces la un

sistem centralizat de

alimentare cu apa;

8. Racordarea populatiei la

serviciile centralizate de

apa si canalizare;

9. Gradul de echipare cu

retele de apa a strazilor;

10. Pierderi de apa In retele

de distributie;

- Dublarea pâna In 2015

a ponderii persoanelor

care au acces la apa

potabila;

- Imbunatatirea si

dezvoltarea

infrastructurii sistemului

centralizat de

alimentare cu apa si

canalizare din

aglomeratiile umane

urbane si rurale.

S-a implementat Planul

de Investitii al MAPAM

si al Planului National

de Amenajare

Teritoriala – sectiunea

“Apa”.

S-au transpus cele 12

directive ale UE din

domeniul “Calitatii

Apelor”.

In 2001 s-au Infiintat

Comitetele de bazin In

baza Legii Apelor nr.

8

8

11. Vechimea retelei de

distribuire a apei;

12. Numarul de statii de

epurare.

13. Populatia urbana

expusa la poluarea

aerului.

107/1996.

Utilizarea resurselor

naturale si generarea

deseurilor

Administrarea resurselor

naturale mai responsabil

Imbunatatirea calitatii

resurselor de apa.

14. Colectarea deseurilor

municipale, gropile de

gunoi si incinerarile In

Kg/loc;

15. Schimbarea utilizarii

terenurilor (naturale-

agricultura-constructii);

16. Extragerea apei de

suprafata si subterane/

resursele disponibile.

Transport Pe termen mediu

si lung, România trebuie sa

pastreze un sistem de

transport echilibrat, In care

calea ferata sa detina 30 –

35% din piata de transport.

17. Volumul de marfa

transportat, raportat la

PIB;

18. Volumul de pasageri

transportati, raportat la

PIB;

19. Transportul de marfa pe

tipuri de transport;

20. Transportul de pasageri

pe tipuri de transport.

- Internalizarea costurilor

externe ale transporturilor

- Sprijin echivalent In

dezvoltarea infrastructurilor

rutiere si feroviare

- Sustinerea transporturilor

ecologice.

9

9

Concluzii

Dupa cum se observa, abordarea dezvoltarii durabile prin politicile publice nu este

nici pe departe un lucru facil. Este un proces continuu care necesita ajustari

permanente, interactiuni multiple si o interrelationare eficienta cu multe alte domenii.

Prin urmare, putem concluziona ca in Romania politicile de dezvoltare durabila sunt

strans legate de cativa factori de fond absolut obligatorii pentru ca ele sa se

transforme cu adevarat in politici publice de larga aplicare. Acesti factori sunt:

educatia, informatia, viziunea si vointa politica si cresterea economica. Desigur,

fiecare dintre acesti factori poate deveni in sine un subiect important de studiu. Prin

intermediul materialelor prezentate se incearca niste pasi initiali in privinta primilor

doi factori.

1

1

BIBLIOGRAFIE

[1]. Dumitrache Carcota

Constantin Razvan Carcota

[2]. Ion Popescu

Aurelian Bondrea

[3]. Victor Pasausanu

Ioana Maior

Alexandru Ionescu

[4]. Silviu Negut

Mihai Ielenicz

Gabrieta Apostol

[5]. *** Continutul Agendei 21

1

1

(tabel)

[6].*** Indicatori de dezvoltare

durabila, cu referinta la

mediu (tabel)

[7]. *** Dezvoltarea durabila

[8] *** Agenda 21 la nivelul

Romaniei

Dimensiuni contemporane ale

dezvoltarii durabile si competitive,

Ed. Ase, Bucuresti, 2004

Dezvoltarea durabila:o perspectiva

romaneasca

Ed. Economica, Bucuresti, 2005

Dezvoltarea durabila si protectia

mediului

Ed. Pro Universitaria, Bucuresti,

2006

Geografie fizica generala

Manual pentru clasa a IX-a

Ed. Humanitas Educational,

Bucuresti, 2002

http://www.hydrop.pub.ro/

polcurs1.pdf

http://www.insse.ro/cms/files/

evenimente/Tulcea/romana/

Toma_tabel-IDD.doc

http://ro.wikipedia.org/wiki/

Dezvoltarea_durabil%C4%83

http://www.121.ro/articole/art1881-

dezvoltarea-durabila-in-cateva-

randuri.html

1

1

[9] Held, D., McGrew, A.,

Goldblatt, D., Perraton, J.,

Transformari globale. Politica,

economie si cultura, Editura Polirom,

Iasi, 2004,

9 Held, D., McGrew, A., Goldblatt, D.,

Perraton, J., Transformari globale

. Politica,

economie si cultura, Editura Polirom,

Iasi

1

1

2004,

1

1