Ştiri expresUn sat plin cu Bodrugi

Ştiaţi că la fotoliul de primar al comunei Condrăteşti aspirătrei persoane care poartă acelaşi nume şi prenume: Ion Bod -rug? Secretara consiliului local, Ana Bodrug, care, de altfel, nuare nici o legătură de rudenie cu vreunul dintre cei trei Ion Bo-drug, susţine că lumea îi deosebeşte după porecle. „Trambon”,„Trubă”, „Bordei”, „Mielu”, „Drînga-drînga” - sînt doar cîtevadintre ele. În buletinele de vot însă, fiecare dintre cei treicandidaţi va avea înscris şi numele tatălui, adică patronimicul.Nu se ştie dacă lumea va ţine cont de acesta şi va opta pentruacel Ion Bodrug pe care şi-l doreşte cu adevărat primar.

Apropo, potrivit secretarei consiliului local, Condrăteştiuldeţine un record absolut la acest nume de familie – îl poartăcam jumătate de sat. Şi primarul actual tot Bodrug e. De altfel,şi purtărori ai numelui Ion Bodrug sînt mulţi. Ana Bodrug însănu a putut să spună cîţi anume, recunoscînd că nu s-a gîndit vreo -dată să-i numere. În această perioadă, Condrăteştiul deţine în -că un record: are cei mai mulţi candidaţi în raion pentrufotoliul de primar – 9. Oraşul Ungheni are 8 candidaţi, plasîn -du-se pe locul II.

Protest... ortodox în Piaţa PrimărieiZeci de preoţi şi enoriaşi, „înarmaţi” cu cruci şi icoane, s-au

adunat în ziua de 18 mai în Piaţa Primăriei din Ungheni, pentrua protesta împotriva deciziei Ministerului Justiţiei de a legalizaislamul în Republica Moldova. Protestul a avut loc cu binecu-vîntarea P.S. Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, anunţăsite-ul oficial al Episcopiei. Clericii şi creştinii veniţi din toateprotopopiatele au înălţat rugăciuni la Cer „pentru întărirea şiocrotirea ţării”. Rugăciunea a fost săvîrşită în faţa icoanei făcă -toa re de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Hîrbovăţ.Prea Sfinţitul a prezentat mai apoi declaraţia publică a Epis-copiei de Ungheni şi Nisporeni împotriva înregistrării oficialea religiei islamice în R. Moldova, care a fost semnată de toţimembrii Consiliului Eparhial. Cei prezenţi în piaţă au scandatlozinici cu mesajele: „Nu dorim islamizarea Moldovei!”, „Săstaţi strajă la hotare! Să păziţi acest pămînt!”. Un reportaj fotode la această acţiune puteţi viziona pe site-ul Expresul.com.

„Vocea Basarabiei” – şi la UngheniÎncepînd cu săptămîna trecută, unghenenii pot audia emi-

siunile postului de radio „Vocea Basarabiei” şi prin eter, pefrecvenţa FM 101.10 MHz. „Deocamdată, au loc lucrări detestare, dar peste o săptămînă-două totul va fi pus la punct şicalitatea sunetului va fi impecabilă”, a dat asigurări VeaceslavŢîbuleac, directorul acestui post de radio. Deşi îşi are sediul laNisporeni, la doar cîţiva zeci de kilometri de Ungheni, emisi-unile „Vocii Basarabiei” nu au putut fi recepţionate aici timpde zece ani, din cauza lipsei unei antene performante. De notatcă postul de radio „Vocea Basarabiei” s-a impus prin calitateaemisiunilor şi a colaboratorilor săi – personalităţi marcante dinChişinău, dar şi din alte oraşe ale Republicii Moldova.

Vor să urmeze exemplulvoleibaliştilor ungheneni

FC „Victoria” Măcăreşti” se află la un pas de medalia de aura Campionatului naţional la fotbal feminin. Înainte de ultimaetapă a campionatului, echipa de pe malul Prutului conduceîn clasament, dar, potrivit antrenorului Ion Sacacol, are nevoiedoar de victorie în ultimul meci pentru a-şi asigura locul I. „Vremsă urmăm exemplul voleibaliştilor de la „Olimp” Ungheni şi sămai aducem o medalie de aur în puşculiţa sportului unghe-nean”, a spus dînsul. Meciul decisiv va avea loc la 22 mai, cu în-cepere de la ora 12.00, pe stadionul din Măcăreşti. FC „Victo -ria” va întîlni pe teren propriu FC „Moldova” Mîndreşti (Tele -neşti).

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 20 mai 2011 Anul IV, nr. 20 (175)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Au comemorat victimeleunei maladii nemiloase

Evenimentul s-a produs, graţie unui grant oferit de cătreFundaţia „Soros-Moldova” pentru realizarea proiectului „Ziualumînărilor aprinse la Ungheni”. Aplicant: ONG „Vis-Vitalis”.Anterior, a avut loc şi un concurs de desene între elevii insti -tu ţiilor preuniversitare din localitate, acesta avînd genericul:„Vigilenţă, nu indiferenţă”. Tinerii prezenţi la eveniment, îm -brăcaţi în tricouri albe cu o panglică roşie în piept - simbolul lup -tei contra SIDA, au mers în tăcere pe strada centrală a Unghe -niului, după care s-au oprit în piaţă, unde au aprins lumînăriîn memoria celor ce s-au stins din cauza nemiloasei boli.

Potrivit lui Tudor Leva, specialist în cadrul Centrului Medi -ci nă Preventivă, deşi primul caz de infectare cu HIV a fost în-registrat la Ungheni cu zece ani mai tîrziu decît în republică, adi că

în anul 1997, situaţia este în prezent destul de alarmantă. Dejaau decedat de SIDA şapte persoane din cele 53 infectate şi depis -tate. Cele mai multe persoane infectate cu HIV, 22 la număr, sîntînregistrate în oraşul Ungheni. Virusul respectiv a fost depistatşi la unele persoane din 16 localităţi ale raionului. Avem şi doicopii infectaţi, unul fiind născut de la o mamă HIV-pozitivă.

În acest context, evenimentul de duminică a fost unul caresă atragă atenţia opiniei publice asupra unei probleme ce riscăsă devină din ce în ce mai stringentă.

De notat că parteneri ai proiectului respectiv au fost: Spita -lul raional, Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni,Consiliul Raional, Centrul de Resurse şi Atragere a Investiţii -lor, Primăria Ungheni.

Ungheniul – printre lideri la capitolul zone economice libere Potrivit studiului „Problemele şi perspectivele zonelor economice libere (ZEL) în Republica Moldova”, lansat de experţiiIDIS „Viitorul” pe 5 mai curent, Zona Economică Liberă din Ungheni, alături de cea din Bălţi şi Expo-Business-Chişinău,sînt cele mai profitabile din republică, acestea concentrînd 68% din volumul total de investiţii făcute în cele şapte zoneeconomice libere din R. Moldova şi 66-67% din volumul total al vînzărilor de mărfuri şi servicii.

Conform experţilor, anume aceste zone au potenţial şi capacitate de impact asupra întregii economii.

Per ansamblu, însă, zonele economice libere din R. Moldova nu şi-au atins obiectivele în ultimii 10 ani din cauzainstabilităţii politice, imprevizibilităţii legislaţiei şi problemelor la vamă - sînt principalele trei probleme evidenţiate de in-vestitorii străini interesaţi de zonele respective, este concluzia Ministerului Economiei, urmare a unui sondaj.

Start unei noi campanii de abonareChiar dacă ne-au acaparat campaniile electorale, nu uitaţide o altă campanie, mult mai frumoasă şi mult mai plă -cută – campania de abonare la ziare şi reviste. Abonaţi-vă la EXPRESUL DE UNGHENI, ziarul carespune lucrurilor pe nume în mod expres şi profesionist.Vă asigurăm: în semestrul doi vă vom oferi o surpriză deproporţii. Nu rataţi şansa s-o trăiţi alături de noi. Abonamentele se perfectează la orice oficiu poştal, pen-tru orice perioadă. Indice de abonare: 21945. Preţ – 6 lei/1 lună.

Peste 70 de lumînări au fost aprinse, în amiaza zilei de 15 mai, în Piaţa Primăriei din Ungheni. Astfel,zeci de tineri au comemorat victimele SIDA, o boală dintre cele mai crunte la ora actuală, care deja începe să facă ravagii şi pe la noi. „Este pentru prima dată cînd la Ungheni are loc o asemenea acţiune prilejuită de Ziua internaţională de comemorare a persoanelor decedate din cauza SIDA, marcată anual în a treia duminică a lunii mai”, a subliniat doctorul Igor Obadă, preşedintele ONG „Vis-Vitalis”.

Sînt conştient de faptul că locuitoriioraşului Ungheni demult au pierdut spe -ranța că se mai poate ceva schimba în lo-calitatea noastră care, după mai mulți ani,arată ca după război: cu drumuri sparte,gră mezi de gunoi, întreprinderi în ruini șicase în paragină.

Eu, Vladimir Medvedev, sînt inginer-şef al Portului Fluvial Ungeni, locul meude muncă îmi place și mă simt foarte bineîn meseria mea alături de un colectiv deoameni extraordinari, care îmi sînt sprijinîn tot ce fac și care îmi apreciază calită ți -le mele profesionale și omenești. Spunacest lucru, pentru că nu m-ași despărținici oda tă de ei, dacă aș putea trăi doar cugrijile Portului și dacă nu mi-ar păsa desoarta familiei mele, a rudelor, prietenilor,veci ni lor și sutelor de concetățeni pe careîi în tîl nesc în fiecare zi și pe care îi văddin ce în ce mai triști.

Tocmai pentru că nu mai pot merge in -di ferent pe străzile orașului meu, tocmai

pentru că îmi pasă și mă umilește sărăciaîn care ne zbatem de mai mulți ani, amde cis să candidez în această campanieelectorală la funcția de primar. În timp cealți candidați vor sa-și încerce puterile, săvadă dacă pot face ceva pentru orașulUngheni - intenție bună și salutară dintoate punctele de vedere - eu nu am ne -voie să încerc. Experiența mea profe sio -nală și de viață îmi permite să fac ceeace mi-am propus și ceea de ce au nevoielocuitorii orașului nostru chiar din a douazi a mandatului meu de primar. Or, de fă -cut avem multe, avem unele problemecare trebuie rezolvate urgent, în regim dealertă. Una dintre aceste urgențe estemizeria din orașul nostru, iar lichidarea einu necesită investiții capitale sau eforturiumane peste puterile noastre.

Sînt sigur și vreau să mă credeți pe cu-vînt că mediul în care trăim este prima șicea mai mare problemă în calea rezolvăriituturor celorlalte probleme cu care neconfruntăm în fiecare zi. Problema medi-ului este importantă nu doar fiindcă Un -gheniul este un oraş de frontieră și cei cepăşesc pentru prima oară în ţara noastrăîşi fac o impresie şi după cum arată Un ghe -niul, ceea ce influenţează ulterior asup raatitudinii pe care o au aceştia faţă de noi.Problema mediului este importantă, în pri -mul rînd, pentru motivația noastră de aface regulă în toate domeniile vieţii so-ciale. Avem problemle care trebuie rezol-vate în scurt timp cu investiții, dar și cumultă voință.

Una ditre acestea este reconstrucțiadrumurilor. Dacă nu o vom soluţiona, vomrămîne cu un singur drum pentru toatecelelalte probleme – drumul spre nicăieri,

pe care, se pare, mergem acum.

Nu-i credeți pe cei care disperă și spunla fiecare pas că nu mai e nimic de făcut,că totul este pierdut, că nu sînt bani pen-tru asemenea lucrări costisitoare. Nu-iadevărat. Drumurile într-adevăr necesităinvestiții substanțiale, dar ele nu țin de do -meniul unui lux nepermis, ci de necesi tă -ţi le stringente ale oamenilor care se res -pectă și care vor să trăiască mai bine.Fiind conștient de acest lucru, eu voi acor -da o atenție sporită problemei respective,pentru că de rezolvarea ei depinde rea -lizarea altor obiective cum ar fi:

1. Crearea condițiilor de dezvoltare abu siness-ului mic și mijlociu prin elimina -rea birocrației, fărădelegilor și corupției;

2. Construirea caselor de locuit pentrutineri la prețuri accesibile;

3. Reconstruirea rețelelor de alimen ta -re cu apă;

4. Amenajarea, în preajma rîului Prut,a zonei de odihnă și agrement;

5. Construirea unui Palat al sporturilor;

6. Curățirea și amenanjarea laculuioră șenesc;

7. Creare condițiilor favorabile pentruatragerea investițiilor străine, crearea noi -lor întreprinderi şi majorarea număruluilocurilor de muncă bine plătite;

8. Modernizarea piețelor orășenești.

Totate acestea pot fi realizate doar prinmodernizarea actului de guvernare a tre-burilor orașului Ungheni, prin acțiuni tran -sparente, în văzul lumii, prin înlăturareabirocrației, prin angajarea specialiştilor

prin concurs, prin ordine și disciplină – cri-terii cărora mă voi subordona, în primul șiîn primul rînd, ca om ce țin la reputațiamea profesională și la bunul meu nume.

În această campanie electorală, amalături de mine o echipă de oameni pecare mi-aş dori să-i am în preajmă. Deaceea vă îndemn: votaţi-i! Alături de ei, cumultă răbdare și înțelegere, voi reuși săfac ceea ce mi-am propus.

De asemenea, sînt sprijinit de Miș ca -rea Antimafie, organizație politică ce luptăde mai mult timp cu furturile și corupțiadin țara noastră. În buletin, alături de nu-mele meu, va sta sigla pe care va fi scrisNU MAFIEI. Acesta este semnul cu carevreau să vin la Primăria orașului și vreauca, pe parcursul mandatului meu, acestsemn să stea nu numai pe masa prima -ru lui, ci și pe fațada tutoror clădirior in sti -tu ţilor puterii de stat din Ungheni: Pro cu-ratură, Poliție, Judecătorie, InspectoratFiscal etc.

Așa să ne ajute Dumnnezeu!

Achitat din Fondul electoral al PPNŢ

Oraşul Ungheni şi cetăţenii lui merită o soartă mai bună

Internet Adevărat

Acum şi în oraşul TĂU!Fii parte a comunităţii StarNet!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

SRL “Confort”, filiala Petreşti

vinde purcei de rasă la preţul

50 lei/1 kg.Telefon:

(236) 42561, satul Petreşti

Vînd casă la Ungheni

(Kurkuliovka).Toate comodităţile.

Tel.: 34614,069647097

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

SRL „Javelin” exprimă sincere con do le -anţe directorului Ion Ţîţu, în legăturăcu trecerea în nefiinţă a tatălui Leonid.Dumnezeu să-l odihnească în pace.Transmitem condoleanţe întregii familii.

Primăria Ungheni şi Consiliul orăşe -nesc transmit sincere condoleanţeconsilierului Ion Ţîţu în legătură cu de-cesul tatălui său Leonid. Dumnezeusă-i facă parte în Ceruri.

CONDOLEANŢE

Publicitate:28575

079461811unexpres@gmail.com

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru FRIZERI. Studiile

se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova. Durata cursurilor – 5 luni. Tel.: 24697, 069232326

:-)

Partidul Liberal

De ce Partidul Liberal?Iurie CHIRINCIUC, director general fabrica de mobilă “Cavio” Ungheni,preşedintele FC “Costuleni”:

Partidul Liberal este cu adevărat acea for -ţă democratică ce ne apără interesele noas-tre naţionale, este partidul care promoveazătineretul, care promovează oamenii pro fe -sionişti.

La capitolul corectitudine şi onestitateeste un exemplu demn de urmat pentrutoate celelalte formaţiuni politice. Se ştie căcei mai incoruptibili sînt membrii PartiduluiLiberal, liderii acestuia.

La fel şi la capitolul verticalitate: Mihai Ghimpu a demonstrat, de ne nu mă -rate ori, că ţine la neam, că are curajul să spună cu glas tare adevărul despre noi,despre istoria noastră, îndemnîndu-ne să fim uniţi, să fim mîndri de ceea cesîntem, să facem tot ce ne stă în puteri pentru cei care ne-au crescut şi ne-aueducat. Aceste valori ne vor ajuta să ne apropiem tot mai mult de UniuneaEuropeană, ca într-o bună zi să fim membri cu drepturi depline ai ei.

Pentru Partidul Liberal fiecare om contează, în prim-plan este pusă persona -litatea, este pus adevărul.

Am decis să mă implic în activitatea politică, să candidez pe lista PartiduluiLiberal la funcţia de consilier raional Ungheni, deoarece nu-mi este indiferentăsoarta raionului meu de baştină, soarta satului meu natal, Costuleni. Niciodatănu aş putea uita locul de unde am plecat. Deşi, în virtutea activităţii pe care oam, mă aflu mai mult în Italia sau în România, gîndul întotdeauna îmi este laUngheni, la oamenii din raion. O parte din afacerile mele le-am amplasat, decîţiva ani, la Ungheni, cu scopul de a crea aici noi locuri de muncă, de a demon-stra pămîntenilor mei că se poate de făcut lucruri frumoase şi la noi acasă, cănu-i neapărat nevoie să ne luăm traista şi să plecăm în lumea largă după obucată de pîine. Îmi iubesc baştina şi vreau s-o văd renovată, cu o conducereprofesionistă, competentă, spre binele şi bunăstarea populaţiei întreguluiraion.

Consider că, cu experienţa pe care am acumulat-o, pot să-mi aduccontribuţia la o schimbare în bine. Vă chem doar să votaţi Partidul Liberal şi înConsiliul raional, şi în consiliile locale.

Sergiu SCUTARU, om de afaceri din Ungheni:

Partidul Liberal şi-a menţinut totdeaunaverticalitatea, a stat la bazele stabilirii de -mocraţiei în Republica Moldova. Cuvîntul amers în permanenţă în pas cu fapta la acestpartid. De-a lungul anilor, Partidul Liberal nus-a abătut de la cursul său politic, nu şi-aconstruit politica în dependenţă de anumiteinterese de grup. Consider că este cel maiimportant factor pentru un partid politic, decare ar trebui să ţină cont şi alegătorul.

Totodată, Partidul Liberal are o doctrinăclasică, care presupune, în ultimă instanţă,apărarea intereselor cetăţeanului, apărareaintereselor naţiunii, nu ale unor grupuri de influenţă. Dacă veţi examina cinesînt membrii acestui partid, vă veţi convinge că sînt oameni competenţi,cinstiţi şi oneşti. În funcţii de stat au fost promovaţi profesionişti devotaţi ide-alurilor sociale, devotaţi adevărului.

PL este partidul care a încercat să soluţioneze probleme majore pentru stat,contribuind la dezvoltarea democraţiei. Este un mare promotor al reformelorcare să ne aducă o schimbare majoră, o democratizare adevărată a societăţii,unde fiecare om să se simtă adevărat cetăţean al Republicii Moldova, mîndrude locul unde s-a născut şi unde trăieşte.

Cred că pentru orice alegător este foarte clar deja ce reprezintă Partidul Li -be ral, astfel că, în cazul în care va decide să voteze reprezentanţii acestuia, vaşti exact ce oameni vor ajunge în Consiliul raional, în consiliile locale, înfuncţiile de primar. Alegătorul va şti cui îi încredinţează mandatul.

Deseori vedem partide care apar şi dispar. Vin cu promisiuni sofisticate, cuvorbe frumoase, oamenii îi aleg, iar ei nu fac decît să-şi rezolve problemele şiapoi dispar. Nu este de mirare că alegătorul rămîne dezamăgit. ReprezentaţiiPartidului Liberal nu se gîndesc la fotoliile lor şi asta au demonstrat-o deja.Pentru ei în prim-plan este omul, indiferent de naţionalitate. Toţi sînt cetăţeniai Republicii Moldova şi împreună trebuie să ne construim aici viaţa. Să votăm,deci, Partidul Liberal!

Achitat din Fondul electoral PL

Împreună pentru Ungheni

Echipa Partidului Liberal care aspiră la mandatele Con-siliului Raional este cu adevărat profesionistă şi cu multăexperienţă. Nu sînt oameni întîmplători, care ar dori săobţină vreun locuşor mai cald. Printre primii zece candidaţila funcţia de consilier raional se regăsesc doi foşti deputaţiîn Parlamentul Republicii Moldova: Anatol Arhire şi DumitruPaladi. Deci, sînt doi oameni cu o experienţă politică de in-vidiat, care, în virtutea poziţiei pe care au ocupat-o anterior,cunosc legislaţia, ştiu cum să elaboreze o decizie bună şiştiu cum să stabilească priorităţile.

Printre primii zece candidaţi la funcţia de consilier raional se regăsesc importanţi antreprenori, careşi-au construit afacerea prin multă muncă, prin perseverenţă, prin insistenţă.

Este vorba de Iurie Chirinciuc, dicrectorul general al fabricii de mobilă „Cavio”. Produsele întreprinderiirespective se vînd, la ora actuală, în peste 20 de ţări ale lumii, calitatea mobilei fiind recunoscută pînă şiîn Italia sau România, ţări cu tradiţii frumoase în ale mobilei. Iurie Chirinciuc a început-o de la zeroajungînd, la ora actuală, să fie recunoscut printre cei mai prosperi oameni de afaceri din Moldova.

Este vorba şi despre Sergiu Scutaru, cel care a pus bazele Zonei Economice Libere din Ungheni, pla sînd-o,într-o perioadă relativ scurtă, printre primele din Republica Moldova. Sergiu Scutaru are şi o experienţămare în administraţia publică locală, căci a fost şi primar de Unţeşti, a lucrat şi în Consiliul raional Ungheni.

Este vorba de Radu Bînzaru, un tînăr de 30 de ani, care a revenit, după absolvirea facultăţii, acasă şis-a inclus în activitatea de antreprenoriat, fiind recunoscut, în prezent, printre cei mai buni tineri busi-nessmani ai raionului Ungheni.

Nu lipsesc din lista Partidului Liberal pentru Consiliul raional nici reprezentanţi ai intelectualităţii.Maria Buruiană, director adjunct al Liceului „Gheorghe Asachi” din Ungheni, şi-a demonstrat, de-a lungulanilor, profesionalismul, capacităţile sale de bun organizator, de bun orator, fiind respectată şi apreciatăde colegii de breaslă, dar şi de toţi cei ce o cunosc. Cu siguranţă, va şti cum să apere drepturile pedagogilor,ale oamenilor de cultură, ale sportivilor etc.

Menţionăm că lista Partidului Liberal pentru Consiliul raional este una reprezentativă, aici regăsindu-se reprezentanţi ai 16 localităţi din raionul Ungheni. Cel mai tînăr candidat la funcţia de consilier raionalare 18 ani, iar cel mai în vîrstă – 67 de ani. Cu toţii au un singur scop: să-şi folosească experienţa acumulatăşi cunoştinţele la prosperarea raionului Ungheni, la crearea unui climat lucrativ, care să permităsoluţionarea oricărei probleme cu care se confruntă societatea.

Dacă veţi vota Partidul Liberal, primăriile vor fi în mîini de nădejde

Partidul Liberal şi–a desemnat candidaţii la funcţiade primar în 29 de primării ale raionului Ungheni.Sînt oameni bine instruiţi, oameni cu experienţă, carevor să contribuie la dezvoltarea localităţilor pe carele reprezintă:

Natalia Rotaru – or. Ungheni, Vera Buga – or. Cor -neşti, Iurie Ţurcanu – în s. Corneşti, Ion Şoimaru –Cornova, Ion Dumitru Bodrug – Condrăteşti, MariaBostan – Mănoileşti, Viorica Balica – Teşcureni, Mi-hail Gorenco – Zagarancea, Angela Iucal – ValeaMare, Valentin Poia – Unţeşti, Mihail Cantemir –Todireşti, Iurie Ţăruş – Sineşti, Andrian Tolocica –Sculeni, Ion Matei – Rădenii Vechi, Inga Crasnoşciuc– Petreşti, Profir Pancu – Negurenii Vechi, Alexan-dru Paladi – Măgurele, Marin Guca – Măcăreşti,Vasile Bodrug – Hîrceşti, Vera Cucu – FloriţoaiaVeche, Dumitru Paladi – Bumbăta, Ion Vladei – Chi -ri leni, Victor Gorincioi – Cetireni, Igor Vîrlan – Buşi -la, Angela Şuletea – Buciumeni, Vitalie Bujor –Ale xeevca, Sorin Gurău – Costuleni, Alexandru Foc -şuc – Cioropcani, Vladimir Pidghirnîi – Pîrliţa.

Votaţi candidaţii Partidului Liberal la funcţia de primari!Votaţi echipele Partidului Liberal în consiliile locale!

Ei vor şti cum să gestionezeoraşul Ungheni

Lista candidaţilor (primii zece) în Consiliulorăşenesc Ungheni

1. Natalia Rotaru - şefa Oficiului teritorialUngheni al Cancelariei de Stat

2. Vasile Iucal – directorul Muzeului de is-torie și etnografie Ungheni

3. Denis Mutu – şeful Direcției pentru Sta -tis tică Ungheni

4. Tatiana Babin – specialist Secţia raionalăcultură

5. Raisa Cojocaru – directoarea Școlii dearte plastice din Ungheni

6. Lilia Morari – educatoare la grădiniţa-creșă nr.11din Ungheni

7. Veniamin Aparu – director executiv SCMemosan SRL

8. Viorel Scutaru – şef adjunct al DirecţieiAgricultură şi Alimentaţie

9. Ghenadie Cvasniuc - operator-lăcătuș laIM „Apă-Canal”

10. Vladimir Bădănău – inspector Secţiaevidenţă şi documentare a populaţiei Ungheni

Candidaţii Partidului Liberal – decişi să muncească pentru binele raionului, pentru binele fiecărei localităţi, pentru binele fiecărui cetăţean în parte

Votat

De ce FC „Costuleni”? „Pentru că îmi iubesc baştina, îmi iubesc sătenii,

profesorii, pe toţi cei care m-au crescut, m-au educat,mi-au dat carte”, spune patronul FC „Costuleni”, IurieChirinciuc. Un mare amator al sportului, dînsul nuputea să nu acorde, într-o bună zi, o nouă şansă fot-balului costulenean, mai ales că aici au existat dintot-deauna tradiţii frumoase în acest domeniu.

De trei ani, doar despre FC „Costuleni”

Fotbalul la Costuleni are o istorie veche. Zeci debăieţei au bătut mingea pe imaşurile satului, apoi pestadion, participînd la competiţiile raionale şi obţinîndvictorie după victorie. Au fost perioade cînd desprefotbaliştii costuleneni se vorbea cu mare respect. Aufost şi perioade cînd fotbalul costulenean dispărea înneant.

De trei ani încoace, despre Costuleni se vorbeşte înpermanenţă, iar FC „Costuleni” a devenit echipa de su-flet nu doar a celor născuţi şi crescuţi la Costuleni, ci aîntregului raion Ungheni, dar şi a unui număr impre-sionant de amatori ai fotbalului din întreaga republică.

RememberÎn 2010, după un parcurs de vis în Divizia A a Cam-

pionatului Republicii Moldova la fotbal, FC „Costuleni”ajunge în elita fotbalului moldovenesc.

În acel sezon de pomină – 2009-2010 - FC „Costu-leni” obţine rezultate impresionante: 24 de victorii, 2remize şi doar 4 înfrîngeri. Golaverajul a fost unul, pecare presa l-a calificat „zdrobitor”: 90-27. Cu un totalde 74 de puncte, FC „Costuleni” a devenit campioanaDiviziei A şi a primit dreptul de a evolua în DiviziaNaţională a Moldovei.

Victorii importante, planuri măreţe

25 iulie 2010. „Leii albaştri” – astfel au fostsupranumiţi fotbaliştii costuleneni - au debutat în Di-vizia Naţională. Prima partidă a fost disputată de cătreformaţia de pe malul Prutului pe stadionul din Orhei,în compania echipei FC „Nistru” Otaci, una dintre le -gendele fotbalului moldovenesc. FC „Costuleni” a în-vins cu scorul de 2-1, astfel obţinînd primele treipunc te cu adevărat istorice.

Au urmat noi victorii - şi în Cupa Moldovei, undecostulenenii s-au calificat, în premieră, în optimile definală. FC „Costuleni” a ieşit din competiţie onorabil,fiind eliminată de nimeni alta decît campioana deatunci a Republicii Moldova, Sheriff Tiraspol.

Acum, după un sezon fierbinte, fotbaliştii noştri sesituează pe locul X. Este cea mai bună performanţă afotbalului unghenean din toate timpurile.

„Sigur, acest loc nu ne mulţumeşte, deşi sîntemconştienţi de faptul că nu e rău deloc pentru odebutantă în Divizia Naţională”, spune Iurie Chirinciuc.Planurile pentru următorii trei ani sînt îndrăzneţe.„Avem ambiţii mari. Ne dorim să jucăm în una din Cu-pele Europene. Vom face investiţii mari în acest club.Cred că în viitorul apropiat vom avea cu ce bucura su-porterii raionului Ungheni. Cu siguranţă, FC „Costu-leni” va deveni mîndria noastră, a tuturor”, a subliniatpatronul echipei.

Unde-i stadionul?

Este incredibil: echipa de suflet a raionului Ungheninu are un stadion care să corespundă tuturor stan-dardelor actuale şi a fost nevoită să joace, pe durataîntregului sezon, în deplasare. Pentru meciurile dinCampionatul Naţional a închiriat stadioanele celor dela „Milsami” Orhei şi „Buiucani” Chişinău.

„Avem nevoie de un stadion al nostru, ca să putemjuca acasă, ne dorim să-i avem alături pe suporteriinoştri, căci fără ei nu poţi obţine performanţe”, spuneIurie Chirinciuc. Datorită insistenţelor sale, Consiliulraional Ungheni a decis alocarea a 500 mii lei pentruconstruirea unui stadion la Costuleni. Dar mai enevoie şi de dorinţa primăriei din localitate. „Dinpăcate, am avut la Costuleni conducerea pe care amavut-o şi avem ceea ce avem. Sper că lumea a înţeles,s-a deşteptat şi va vota acum persoana care va puteaface acel stadion, va putea sprjini ideile noastre”,susţine Iurie Chirinciuc.

Un stadion care să întrunească condiţiile minimepentru cerinţele Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal arcosta, la ora actuală, 5 milioane de lei. „Eu nu vădproblema în suma respectivă, vad problema în per-soana care se va ocupa de construirea acestei lucrăriimportante”, a remarcat patronul FC „Costuleni”.

Ce înseamnă un stadion performant? În primulrînd, o imagine mai bună atît a Costuleniului, cît şi araionului în întregime. Înseamnă noi locuri de muncă.Înseamnă noi investitori în zonă. Înseamnă o infra -struc tură foarte bună. Simplu. Acum totul e în mînaalegătorului nostru.

Premiere în fotbalul moldovenesc

Prima galerie din Moldova, compusă doar din fete,a fost înregistrată la FC „Costuleni”. Evenimentul s-aprodus la 12 decembrie 2010, cînd un grup din circa50 de domnişoare, una mai frumoasă decît alta, a datnăvală la meciul FC „Rapid” Ghidighici - FC „Costuleni”,uimind suporterii. De atunci, fetele îşi însoţesc şi-şisusţin echipa favorită peste tot. Se numesc „GolulLeoaicelor” şi sînt coordonate de o chişinăueancăinimoasă - Dorina Bagrinovski. Ea, Dorina Bagrinovski,a fost desemnată chiar recent „Miss Divizia Naţională”.

După ce şi-a făcut cea mai frumoasă galerie din ţa -ră, FC „Costuleni” a mai dat o lovitură de imagine: şi-alansat imnul oficial. În Republica Moldova îşi mai auimnurile lor doar trei cluburi de fotbal: FC Zimbru, FCDacia şi FC Olimpia.

Sfîrşitul nu-i aiciIurie Chirinciuc visează să creeze la Costuleni o

adevărată şcoală de fotbal, unde să vină cei maitalentaţi copii din raion. Iurie Chirinciuc visează săaducă la Costuleni cele mai faimoase echipe de fotbaldin ţară şi de peste hotare. Sînt visuri care pot fi reali -zate doar într-o atmosferă calmă, liniştită, într-o soci-etate condusă de oameni care pun preţ pe pro -fesionalism, competenţă, corectitudine. Este un alt visal lui Iurie Chirinciuc – să trăiască şi acea clipă cît maicurînd.

Achitat din Fondul electoral al PL

FC „Costuleni” votează Partidul Li-beral

FC „Costuleni” – echipa de suflet a raionuluiCe înseamnă fotbalul pentru un om de rînd? Ce înseamnă fotbalulpentru un sat? Ce înseamnă fotbalul pentru un raion? Ceînseamnă fotbalul pentru o republică?

Ficare va avea răspunsul său. Fotbalul înseamnă, indiscutabil, unmod de viaţă sănătos, înseamnă bărbăţie, înseamnă frumuseţe.Fotbalul îi uneşte pe oameni – de aceasta este sigur Iurie Chirin-

ciuc, omul care a redat viaţă acestui sport la Costuleni şi, implicit,în raionul Ungheni.

„Pentru mine, FC „Costuleni” este şi o sponsorizare, şi un hobby”,spune dînsul, fiind ferm convins că orice om de afaceri trebuie sărealizeze lucruri frumoase nu doar în business, ci şi în afara lui.

Expresul de UngheniVineri, 20 mai 5

Timpul trece repede. Copilul,care parcă mai ieri făcea primiipaşi, mîine va deveni şcolar.Bineînteles că aţi renunţat să îlmai cîntăriţi şi să-l măsuraţisăptămînal sau lunar, iar progre-sele sale zilnice nu vă mai uimesc,dar în mod sigur vă întrebaţi dacăeste dezvoltat normal pentruvîrsta lui.

Ce face copilul la vîrsta între 6- 7 ani?Ce puteţi face pentru a stimula un copilde 6-7 ani?

Daţi-i copilului ocazia să scrie aşa cumo poate face. Dacă este încă în etapa de în-ceput a scrisului, puteţi începe cu semne/de sene simple, îl rugaţi să scrie ce i-ar plă -cea să facă la sfîrşitul săptămînii. Ulterior,puteţi propune activităţi mai sofisticatecare stimulează aptitudinile de scriere şicitire, cum ar fi o agendă pentru zilele deodihnă.

Mergeţi regulat la bibliotecă şi lalibrărie şi ajutaţi copilul să-şi aleagă o va-rietate de cărţi caracteristice vîrstei sale.

Chiar dacă începe să citească singur,tot se va bucura să-i citiţi chiar dum nea -voastră. Deci, făceţi-vă timp să-i citiţi înfiecare zi cu voce tare. Puteţi ajuta copilulsă-şi îmbunătăţească aptitudinile de citireşi întelegere, punîndu-i întrebări despreceea ce citiţi împreună. Puteţi pune în -trebări chiar şi în timp ce citiţi. De exem-plu: „Ce crezi că se va întîmpla în continu -are?“.

Discutaţi cu viitorul pedagog desprecum ar putea copilul dumneavoastră să seîncadreze în etapa şcolară a învăţămîn tuluiprimar.

Elevii din clasa întîi trebuie încurajaţisă vorbească liber despre ceea ce simt, săînveţe să lucreze individual şi în grup, săgăsească soluţii creative de a rezolva unelesituaţii propuse.

Copilul este acea fiinţă care caută hranăsufletească zi de zi. Luaţi aminte de cuvin-tele lui Plutarh: “Consideră copilul o făclieaprinsă pe care să o arzi astfel, încît maitîrziu să lumineze cu o lumină proprie”.

Noi, pedagogii, avem misiunea să-i ori -entăm pe părinţi să ia o atitudine corectăşi diferenţiată în educaţie şi instruire, prinrespectarea particularităţilor individualeşi de vîrstă ale personalităţii – copilul.

Aveţi copil pe care urmează să îl în -scrieţi în clasa întîi? Aţi ales şcoala,clasa? Dar învăţatoarea? Sfatul nostrueste să vă grăbiţi, pentru că, oficial, în-scrierile în clasa întîi sînt în plinădesfăşurare. Pentru noul an de studiiŞcoala Primară “Spiridon Vangheli”prevede 4 clase, ceea ce înseamnă 100-110 de locuri disponibile şi învăţători,,potriviţi” pentru copiii dum neavoas -tră, astfel ca să fiţi siguri că procesuleducaţional se va încununa cu mai multsucces.

Vă aşteptăm cu mult drag la şcoală.Tatiana Şoltoianu,

director adjunct ŞP “SpiridonVangheli”, oraşul Ungheni

Am demonstrat că se pot facelucruri bune şi la Ungheni. Amdemonstrat că e posibil să obţiisuccese şi cu mijloace mici. Ştiucare e cheia succesului: multă mun- că, pasiune, insistenţă şi dorinţă.

Doresc să-mi folosesc cunoş -tin ţele, experienţa şi capacităţilepentru a transforma Ungheniulîntr-un oraş cu adevărat european.

Ştiu că, împreună, putemschim ba aspectul oraşului nos-tru:

- Spaţiile verzi să devină cuade vărat verzi, cu gazoane îngri-jite, cu flori multicolore.

- Drumurile să fie reparate nudoar în centru, ci şi la periferii.

- Curţile blocurilor locative săfie amenajate cu adevărat.

- Să fie construite scuaruri, te re -nuri de sport în toate cartie re le.

- Fiecare teren public să fieuti lizat la maximum.

- Palatul culturii să devină uncentru cu adevărat cultural, por -nind de la aspectul său exteriorşi terminînd cu amenajarea par-cului din preajmă.

Ştiu că putem soluţiona nu-meroasele probleme existente, laora actuală, în Ungheni, prinatra gerea unor noi investiţii, prin

implementarea unor noi proiec -te.

Optez pentru transparenţăma ximă a activităţii primărieiUngheni. Fiecare cetăţean tre-buie să cunoască tot ce seîntîmplă, să cunoască deciziilecare se iau, mai ales în chestiu-nile ce ţin de utilizarea banilorpublici. Numai atunci va exista oîncredere reciprocă, numai atuncioamenii vor dori să se implice cuadevărat.

Eu nu sînt omul vreunuipartid. Eu sînt omul care rep -rezint unghenenii de rînd, cuproblemele şi necazurile lor,cu bucuriile şi visele lor.

Vreau, ştiu cum şi pot să con-tribui la rezolvarea problemelororaşului Ungheni. Pentru aceas -ta, am nevoie de mandatul dum -neavoastră, dragi ungheneni.

Votaţi

Vasile Verdianu,candidat independent.

Votaţi nr. 9 în buletinele de vot.

Faceţi cunoştinţă:Vasile Verdianu

Născut la 17 octombrie 1962 în oraşul Ungheni

Studii: Universitatea Agrară din Moldova, specialitatea: agronomie

Activitate profesională: 1984-2001 – Şcoala Profesio nală din Ungheni, maistru-profesor2001-2011 – SRL „Nizor-Lux”, directorCăsătorit, 2 copii.

Achitat din Fondul electoral

La piaţa agricolă din Chişinău sînt comercializaţi cartofi timpurii autohtoni, fiind înlocuită treptat producţia de cartofi timpurii importaţi din Egipt. Producţia autohtonă este de aproapedouă ori mai scumpă, scrie bursa agricolă AgraVista. Cartofii timpurii importaţi sunt comercializaţi cu circa 14 lei/kg, iar cei autohtoni cu 26 lei/kg, adică cu 86% mai scump.

Vreau, ştiu cum şi pot să contribui la rezolvarea problemelor oraşului Ungheni

Sfaturi pedagogice pentru părinţi

PETRU LANGA, candidatul Partidului Democrat la funcţia de primar al oraşului Ungheni

În ultimii patru ani, aţi fost vicepreşedinte de raion. Acum,candidaţi la funcţia de primar al oraşului Ungheni. Ce v-afăcut să luaţi această decizie? Or, trebuie să recunoaştem,alegerea dumneavoastră în calitate de primar de Ungheni arfi, totuşi, un pas înapoi în cariera pe care v-aţi construit-o de-a lungul anilor.Nu cred că e un pas înapoi. Fiind primar al unui oraş ca Unghe-niul, ai posibilitatea să-ţi manifeşti cu adevărat profesionalis-mul la capitolul gestionare a treburilor, să obţii nişte veniturisuplimentare clare, o gestionare eficientă a lor. Iar asta pre-supune, în ultimă instanţă, şi soluţionarea mai multor prob-leme, fără să te bazezi în mod special pe transferuri. Să nuuităm şi de faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţilede nivel unu, adică primăriile, se bucură de autonomie, ceeace oferă fiecărui primar posibilitatea să-şi demonstrezecapacităţile şi să-ţi transpună în viaţă ideile.

Care sînt principalele idei ale programului dumneavoastrăelectoral?Este vorba de un program ce reflectă toate domeniile vieţii soci ale,accentul fiind pus pe acele probleme cu care se confruntă oame -nii zi de zi. Trebuie să le asigurăm unghenenilor siguranţa zilei demîine prin crearea unei infrastructuri de calitate. Aici mă referşi la drumuri, şi la continuarea iluminării stradale, a salubrizăriişi amenajării oraşului. Trebuie continuate lucrurile bune care auînceput, dar e foarte important ca aceste lucruri să se întîmplepe întreg teritoriul oraşului, şi nu preponderent în anumite sec-toare. Or, toţi unghenenii au drepturi egale, toţi contribuie labugetul orăşenesc şi, fireşte, trebuie să beneficieze propor ţio -nal de condiţii mai bune de trai, de muncă, de agrement. Tre-buie să ne îngrijim şi de crearea locurilor de muncă, a unor lo curide muncă bine plătite, ca să diminuăm exodul oamenilor înstrăinătate, unde sînt nevoiţi să muncească la negru. Sigur, nuprimăria va deschide aceste locuri de muncă. Dar primăria poa -te crea condiţii atractive pentru potenţialii investitori străini,astfel ca aceştia să simtă deschiderea şi suportul autorităţilor.

Trebuie să ne bazăm pe o încredere reciprocă. În cele mai desecazuri, lucrurile bune nu se fac doar dînd şi luînd, ci mobilizînd.Dacă obţii încrederea agenţilor economici, a cetăţenilor simpli,poţi realiza multe şi nu neapărat cu foarte mulţi bani.

Cum vedeţi continuarea amenajării oraşului? Avem un scuar bine amenajat în centrul oraşului. Dar aseme-nea scuaruri trebuie să apară în toate sectoarele Ungheniului.Şi nu doar scuaruri, ci şi parcuri, şi terenuri sportive. E nevoiesă aplecăm urechea la doleanţele oamenilor, căci ei ştiu maibine, în cele mai dese cazuri, ce-i de făcut. Rămîne apoi capropunerile lor să fie raportate la planul urbanistic generalcare, din păcate, deja este învechit, dar oricum serveşte ca bazăpentru dezvoltarea localităţii. Sînt locuri potrivite pentru zonede agrement în toate sectoarele oraşului.

În ultimii ani, se vorbeşte foarte intens despre redobîndireastatutului de municipiu pentru oraşul Ungheni. Ce părereaveţi despre aceasta?Eu am activat în cadrul primăriei pe vremea cînd Ungheniulavea statut de municipiu, în anii 1999-2003. Sigur că existămari avantaje, sigur că pledez pentru statutul de municipiu şivoi susţine această idee în continuare. Şi Ungheniul, şi altecîteva oraşe din R.Moldova merită un statut aparte. Cînd zic unstatut aparte, mă refer atît la relaţii directe cu MinisterulFinanţelor, dar şi cu alte instituţii guvernamentale.

Care este mesajul dumneavoastră pentru ungheneni?Indiferent de rezultatul alegerilor din 5 iunie, eu rămîn cuaceeaşi atitudine de stimă şi respect pentru toţi unghenenii.Dar îmi va părea rău, ca locuitor al oraşului, dacă li se va dadreptul de a dirija cu treburile Ungheniului unor oameni carevin din orgoliu, sau pentru a-şi satisface un moft. Eu i-aş în-demna pe ungheneni să voteze oameni care le insuflă în-credere, care sînt, după părerea lor, cei mai pregătiţi şi, nu înultimul rînd, cu care nu le va fi ruşine ulterior.

Vitalie VRABIE, primar de Ungheni în anii 1999-2006:

Am încredere deplină în Petru Langa

Un om cu bun-simţ, inteligent, cu o bună pregătire pe -dagogică – aşa l-am cunoscut pe Petru Langa în anul1999, atunci cînd a venit să lucreze la Primăria Ungheniîn calitate de specialist tineret şi sport. Ulterior, ademonstrat că este foarte bun, cu multă iniţiativă, co-municativ, competent şi responsabil. A progresatfoarte mult, ajungînd, în cîţiva ani, de la simplu spe-cialist în primărie pînă la secretar al consiliului oră şe -nesc şi, mai apoi, vicepreşedinte de raion. Consider că, la ora actuală, este cea mai potrivităpersoană pentru a prelua conducerea oraşului Un -gheni şi a dezvolta proiecte importante şi vitale pen -tru comunitate. Am încredere deplină în el, în capaci- tăţile sale de a găsi limbaj comun cu oricine, de a di-aloga, de a soluţiona orice problemă cu calm şi inte -ligenţă. Am încredere în profesionalismul dînsului. Cu siguranţă, va fi cel mai bun primar de Ungheni pen -tru următorii patru ani. Iar eu, la rîndu-mi, îi voi acor -da toată asistenţa necesară, atuncă cînd va fi nevoie. Dragii mei ungheneni, votaţi-l pe Petru Langa, votaţiun primar inteligent, responsabil şi cu bun-simţ.

Achitat din Fondul electoral al PDM

“E nevoie să aplecăm urechea la doleanţele oamenilor, căci ei ştiu mai bine ce-i de făcut”

Aveţi un program electoral ambiţios, pecare l-aţi dat publicităţii chiar recent. Cît dereal însă este ca acesta să poată fi realizat înurmătorii patru ani?

Programul meu electoral nu este altcevadecît o continuare logică a celui precedent.Din moment ce doresc să obţin un nou man-dat, e firesc să fie aşa. Am muncit mult la el şivă spun cu toată sinceritatea: nu este o simplălistă de promisiuni. Am divizat programul înopt capitole, fiecare capitol are un anumitnumăr de paragrafe, în total 54. Fiecare par-graf conţine un plan de acţiuni, însoţit şi de undeviz de cheltuieli.

De unde veţi lua bani, căci realizarea unuiasemenea program presupune investiţii se-rioase.

Este logic: din moment ce promiţi ceva, tre-buie să spui şi de unde vei lua bani pentru rea -li zarea promisiunilor. Recunosc: angajamen te-le luate sînt puţin mai mari decît forţele noas-tre, dar cred că numai aşa putem asigura pro-gresul. Am încrederea şi certitudinea că vomreuşi. De ce?. Unu: fiindcă am deja patru anide experienţă, ştiu foarte bine ce am de făcutnu mai am nevoie, de data aceasta, de o„încăl zire”, pentru a începe să acţionez. Doi:anumite proiecte deja le-am început, iar baniivor veni în curînd. Trei: sper să prindem operioadă de stabilitate politică, iar crizaeconomică nu mai poate recidiva, astfel că înurmătorii patru ani vom avea, din acest punctde vedere, o perioadă calmă. Patru: am înspate un partid cu o echipă energică şi bineintenţionată, cu un lider – premierul Vlad Filat- foarte puternic, care a dat asigurări că mă vasusţine în implementarea programului meuelectoral, inclusiv în atribuirea statutului demunicipiu oraşului Ungheni. Am spus-o şi cualte ocazii, acest statut înseamnă un buget maimare. În consecinţă, vom reuşi să facem multmai multe lucruri.

Despre acest statut se vorbeşte intens decel puţin doi ani. Pînă la ora actuală nu a fostsoluţionată problema. Ce vă face să credeţică o veţi soluţiona acum?

Mai devreme sau mai tîrziu, lucrurile fru-moase devin realitate. Depinde mult de felulcum putem să convingem autorităţile cen-trale. Personal, în calitate de primar, mi-amexpus punctul de vedere şi la Guvern, am spusfoarte clar din ce cauză unele unităţi adminis-trativ-teritioriale nu se pot dezvolta – pentrucă nu sînt motivate. R.Moldova nu poate fi unstat cu doi poli: Chişinău şi Bălţi, iar în rest – omasă cenuşie de localităţi. E nevoie şi de alţipiloni de dezvoltare, fie chiar şi de dimensiunimai mici. Acest fapt ar da un impuls dezvoltăriieconomiei şi lucrurile s-ar schimba în bine. Op-timismul îmi este alimentat şi de faptul căPLDM promovează reformele, chiar dacăunele dintre ele nu sînt populare. În plus, destatutul de municipiu are nevoie nu doarUngheniul, ci şi Soroca, Orhei, Cahul. Dacă esă mă refer strict la Ungheni, cred căactivităţile pe care le-am realizat timp de patruani ne îndreptăţesc să solicităm acest statut.Am făcut tot posibilul să dăm valoare oraşului,să demonstrăm că sîntem un oraş mai de-osebit decît altele. Şi am demonstrat.

În campaniile electorale, înclusiv în cea deacum, sînt în vogă zvonurile. V-aş propune să„dezghiocăm” cîteva dintre ele. Se spune căprimăria nu a făcut absolut nimic pentru amişca lucrurile în vederea conferirii statutuluide municipiu oraşului Ungheni, nici măcar nua depus un demers la Guvern.

Nu este adevărat. Demersurile sînt depuse.Ele au fost semnate de reprezentanţiiautorităţilor publice din cele patru oraşe decare v-am vorbit anterior. Ştiu că problema sediscută la Guvern.

Se mai spune că în cei patru ani, de cînd seaflă în fruntea primăriei, Alexandru Ambross-a căpătuit cu numeroase terenuri în oraşulUngheni.

E o neruşinare totală din partea celor careemit asemenea zvonuri. Este adevărat, nu sînto persoană „proletară”, fără nici un ban înbuzunar. Dar tot ce am la ora actuală a fostacumulat pînă în iunie 2007, pînă a deveni pri-mar. Din 2007 pînă în 2011 nu am achiziţionatnici un imobil, fie că e vorba de construcţii saude terenuri. Absolut nimic. Eu i-aş sfătui pe ceice aud asemenea zvonuri să ceară, cel puţin,o dovadă.

Foarte multe semne de întrebare apar înlegătură cu terenul de pe strada Eminescu, cea aparţinut Armatei Naţionale. Acest teren afost transmis Primăriei cu doi ani în urmă. Dece nu a fost valorificat pînă acum?

Pentru că am avut o atitudine patrioticăfaţă de oraşul meu. Da, am putut să-l vînd, darun gospodar bun nu-şi vinde marfa dacă nuexistă o ofertă bună. În momentul în care ne-a fost transmis, treceam prin criza financiar-economică. Am avut perioade cînd terenurilenu se vindeau deloc sau se vindeau la preţuriderizorii. Scopul nostru este, pe de o parte, săîncasăm bani la buget, pentru a rezolva anu-mite probleme ale oraşului. Pe de altă parte,ne dorim ca pe terenul respectiv să aparăobiecte ce sînt lipsă la Ungheni. Trebuie să sta-bilim clar ce vom avea acolo. Nu am vrut săforţez lucrurile.

Deci, terenul este intact, nu este promisnici un metru pătrat nimănui, nu este vîndutnimic?

Nu. Este intact, nu au fost făcute nici un felde promisiuni nimănui. Dar ce fel de promisi-uni pot fi făcute, dacă va fi anunţată o licitaţie?Ne dorim ca acest teren să devină o com-pletare a infrastructurii oraşului Ungheni.

S-a vorbit foarte mult, inclusiv la nivel derepublică, despre salubrizarea oraşuluiUngheni, experienţa de aici fiind recunoscutădrept o realizare a administraţiei publice lo-cale. Iată însă că unii afirmă acum că, cică,primăria Ungheni nu ar avea nici un merit înacest sens. A venit aici, pur şi simplu, un in-vestitor interesat să scoată bani. Ce-a fosttotuşi în realitate?

Din start, ne-am pus scopul de a reformasistemul de salubrizare. Iniţial, am încercat săajutăm asociaţiile de locatari, dar ne-am datseama că de salubrizare trebuie să se ocupeprofesioniştii. Am apelat la diferite companiide salubrizare din România, Germania, Cehia,Austria. A reacţionat doar compania austriacă,reprezentanţii căreia s-au şi deplasat laUngheni. Noi i-am căutat, noi i-am convins săvină aici. Cum poate fi diminuat rolulprimăriei, din moment ce consiliul local are40% din capitalul social al întreprinderii? Să nezică cei ce susţin că nu e meritul primăriei, dece investitorul s-a oprit anume la Ungheni? Dece a investit aici 11 milioane de lei?. Putea s-ofacă şi în altă parte. Lucrurile sînt atît de evi-

dente, încît nici nu e cazul să mai fac explicaţii.Chiar mă amuză o asemenea abordare. Mi-emilă de cei ce răspîndesc aceste zvonuri.

În campania precedentă aţi vorbit desprereamenajarea sectorului locativ, spuneaţi căfaţadele trebuie să capete un aspect maiatrăgător. Vedem că, în ultima perioadă, aufost amenajate terenuri de joacă şi s-a rezol-vat problema iluminării pe scări. Cam atît.

Nu este doar atît. Atunci cînd e vorba deamenajarea spaţiului locativ, trebuie să privimproblema în ansamblu. E vorba şi de ilumi-natul de curte, şi de cel de scară, şi de reame-najarea curţilor cu terenuri de joacă, cuterenuri pentru parcare, cu terenuri de sport.Avem acum în derulare un proiect-pilot, încurtea de la intersecţia străzilor Decebal-Romană. E o investiţie de 600 mii de lei.Totodată, în 36 de curţi au fost instalateterenuri de joacă pentru copii. E un început.Ceea ce ţine de termoizolare, căci asta ar pre-supune schimbarea faţadelor, am depus douăproiecte la Programul transfrontalier Ucraina-România-Moldova. Aşteptăm rezultatul. Une-ori, lucrurile nu pot fi obţinute imediat.

O problemă majoră pentru oraş sînt şi dru-murile.

Da, e o problemă cu adevărat complicată.Niciodată nu o vom rezolva bazîndu-ne pebugetul orăşenesc. Nici un ban din impozitulrutier pe care-l plătesc conducătorii autoungheneni nu ajunge în bugetul orăşenesc:50% pleacă în bugetul republican şi 50% - încel raional. De aceea, ne-am pus ca sarcină ca,cel puţin, să întreţinem drumurile. Pentruasta, anual se cheltuie 600 mii lei. E vorba deplombări. Noi avem în Ungheni circa 70 km dedrumuri de asfalt. Este imposibil să leplombezi pe toate, în fiecare an. De aceeaplombăm sectoarele unde traficul este intens.Celor ce susţin că ar fi mai bine să reparămcapital cîte o porţiune de drum, vreau să lespun că 600 mii de lei ne-ar ajunge la reparaţiacapitală doar a unui drum cu o lungime de 300de metri. Ce facem cu restul?

Care, credeţi, au fost cele mai importanterealizări în cei patru ani cît aţi fost primar?

Consider că o realizare foarte importantăeste faptul că am putut asigura o continuitateşi durabilitate a tuturor proiectelor începutede predecesori. Doi: am identificat proiectenoi, pe care le-am început şi care sînt ladiferite etape de implementare. Este vorba deschimbarea sistemului de salubrizare, inclusivevacuarea deşeurilor din sectorul privat, de lacasele de la sol. Acest lucru este făcut defoarte puţini în R.Moldova, pentru că pierder-ile-s mari. Este vorba de reformarea sistemuluide iluminat stradal: de la 300 de corpuri de ilu-minat am ajuns la 2400. Trei: am soluţionatproblemele stringente ale Palatului culturii. A

fost o investiţie de milioane de lei. S-a rezolvatproblema încălzirii, s-a schimbat acoprişul, s-au schimbat geamurile. Patru: reconstrucţiacapitală a grădiniţei „Guguţă” de pe strada Po-rumbescu. Nu a fost atît de simplu. A trebuitsă comasăm două şcoli. Timp de doi ani amdiscutat cu profesorii, cu părinţii, cu elevii.Încet-încet, am ajuns la o înţelegere. În scurttimp, această grădiniţă, cu 320 de locuri, va fideschisă. Cinci: construcţia Centrului de reabil-itare şi orientare profesională a persoanelorcu dizabilităţi – un proiect de peste 2,5 mil-ioane lei. Şase: scuarul din centrul oraşului.Ne-am gîndit că e foarte bine să existe şi unloc de agrement, un loc cu care unghenenii săse mîndrească. Avem de tot 93 de proiecte im-plementate în aceşti patru ani, care au adus22 de milioane de lei. Alte 16,5 milioane de leiau fost obţinute din vînzarea terenurilor. Dacămai adunăm şi investiţiile făcute de companiaAVE, obţinem peste 50 de milioane, ceea ceînseamnă că am adus resurse extrabugetareechivalente cu un buget anual.

Şi totuşi, unii ungheneni întreabă: „Ce amai făcut şi primarul ăsta?”.

Eu cred că marea majoritate a populaţiei nupune întrebarea în felul acesta, căci se vede ceam făcut. Vreau să menţionez că toaterealizările le-m obţinut muncind împreună: şicu echipa primăriei, şi cu echipa consiliuluiorăşenesc. Din păcate, nu putem face toate lu-crurile odată. S-a spus că ne axăm doar pe cen-tru şi uităm de periferii. Nu sînt de acord.Iluminatul stradal, de exemplu, l-am începutde la Ungheni-Deal. Acum ne-am concentratpe Bereşti şi Vasilica. Vom continua la Dă -nuţeni, unde a mai rămas o porţiune nei lu -minată. Sau Palatul culturii – nu e în centruloraşului.

Pot spune un singur lucru: sînt cu inimaîmpăcată şi nu-mi este jenă să-i privesc peungheneni în ochi. Am lucrat la maximum. Îmidoresc un nou mandat, pentru a duce la o fi-nalitate logică cele începute.

Dacă unghenenii au încredere în vorbelemele, i-aş îndemna ca la 5 iunie să votezePLDM, să voteze Stejarul. Este foarte impor-tant să votăm la fel în toate cele trei buletine:şi alegerea primarului, şi consiliul orăşenesc,şi consiliul raional. Contează foarte multsusţinerea echipei. Sînt sigur că împreună vomreuşi.

ALEXANDRU AMBROS:

“Sînt cu inima împăcată şi nu-mi este jenă să-i privesc pe ungheneni în ochi”

Achitat din Fondul electoral al PLDM

„Am deja patru ani de experienţă,ştiu foarte bine ce am de făcut nu mai am nevoie, de data aceasta,de o „încălzire”, pentru a începe să acţionez.”

„E o neruşinare totală din partea celor care emit zvonuri. Este adevărat, nu sînt o persoană „proletară”, fără nici un ban în buzunar.

Dar tot ce am la ora actuală a fost acumulat pînă a deveni primar. Din 2007 pînă în 2011 nu am achiziţionat nici un imobil,fie că e vorba de construcţii sau de terenuri. Absolut nimic.”

” ”

E BINE SĂ ŞTII!

CA

TIVC

TIV aagină de educPesei Irsociaţia Peditată de A

orală, tţie elecaAPI)e (ndependentesei I

CAp

egitimitaLdepin

TIVCea auttegitimita

nde de fi

TIV . 2ediţia nr

orităea aute carfiec

ţţilor loorită

eanţetăe c

alealeccţilor loean

E BINE SĂE BINE SĂ are:bÎntre m Cu

ot vde nele ibuletsilcon, iuullumaripr

ŞTII!ŞTII!ă zaecompletse m a eregaleegu rnttrepşi i alcloilor rieilli

ppănie 2011, cetua 5 iLt nrept de vot suu dc

ene pnra ui lţaeptştai iiere consillegşi aa-u ce i. Cimarii şi prlacloac, ce făzaee vote staci îştesăe regu tă nacd

ar şi c, dăzaa de bstilarezaniga orstvor co

ilor erlega aarerşuăsffădet abretnle, l-am îaclosiei ul Comiret

i eniţă

u rten

u ce i ac

n i ît âar şi c

a şi areilor t siei

u ne arcle aneoersP- vor ă zabde le estliîn c ses

acDe. artsuplimenle estlimotiv din ă stliîn ă zaeurg

loa eacîn t encert autmacdemonstra a eputvor

acum cepre tumencdou cimobilului,a e arânzve-ărarpumc

u trenpar Iplu. emxede invom ultiplu, mul vot

arziurcesde sm anicmeun de pilei diul in

ăgere s -epa vot

fiu nă ac -u-asă cmotiv e,taalitcptaffast edeul tac

imobilului,aitvea educotrin

inpre, arol

ţţ

prpiipnici (muaionallirra

:nsspuăR ăgAleV„„Va ipţircinsu ca pil

singui unului cercvot de tin bulee arcfie

vota ă camnă eînsorcoral tcleeul tenre altlleecdin ile urc

uracrămână să buie ă zaetpleomce svot enbina paumai în cn

şi )?ii)alip

amştă plicaul ortă -uliorertinîn ” taotVVo

diner taultrapur singeca eec, imitprvot

uonccu trenpt avot -Cer. ortăspunzeor -

etre ertaultrape -dele tineBulee. turaortăgalee trăcde ă

.terceu vot stren

siei ul Comiarretcee sple, artle CenaortcleE

.rritolenrei VVodAn

cuc,rr,taerreceselD-nie?ua 5 ia llaottam veemput

trenp,iorr,ertanşi a C- ece tenurcale cloile gerptedra itcerxeexa eputvor şi î

e: tacle earotmăuru cvot şaape, tatitidende ul tin1974 ului anlul demotic ieovsMRa eniţătec“a ţiunemen

ăl

alul

siei

e tcaec

aleu tr -eniiţăte

deul ptbulee: -

ultorpşauc1974

oldoM

de pilei amştdiul meertinbuleîn ă taplicafi a ve arc

e.tatitiden

dtopiiriotăeggălleA-sfdend iivprriirrieânggepllâcelleeieinapmmpacaerre

me?nde anuuUUnunanuot penii ţătCe- topuasirăclăcnîetimăffăseddnivirpiregnâlpnallarotceleiulusecorp40432)220(noffoeleted

oltroncdeul tinbule

e nupeepddearraşuăffă -

? elarraotc

uana ţun -e nupeda eraruşăl urămuna luas74

e arcul ortăgAlesine de eze tpleomcsă să ul ptedre arul, tin

u c, anăoerspă alto ţiei cesoului birlor

uronccţilor antzenutalor aneoerspa şi

orale.tcleţiile eeraa opl

are: bÎntre e Că acddaul orătggăaleeg

earstîn e steu ne buleor tătăstsine -binăacîn e itvinsă

imembra pţiecxe -eprere, arvotde -

oralitcleeţilor enurestsiasă e taziorut

orale.

ă accăffaă sie eburta ă cărrăsidecon

M. Ra eniţăteca ţiunemenDF9. iu zoriovprul tac, ”avii armilitt âuctrin, astaeacn, vota lă ipticarpu nmen ului terliva zabîn a vota eputmedlutenracucicin,rr,atilPrul. torpşaapu ci nicşi

u ca vota eputa ve se, mariliul domică stetae arce tac

cumscirca zraîn anei osaemenesae Dorale. tcleecane oerspde mii 6 a circ

de u sae saioligermotive

u

alul

oldoM -atade D

ertîn ii -avvae su n

miului -r aniram

urin Pr -leeacu

erpiliul -ipţieircvema, dine argenalt

40432)220(noffoeleteddnipedăsnÎ.CECluides

stxieă cu trenpe, ângerple D. ăbilitastbine hie aresăgeresunăcad,ulp

etaopesălarotceleatsila lu saoral tcleeoul bira lsmucricedlarotceleluil

ăuodetsecaicinăcaDorpavlozertopi-un

. CECenivretniicnuta

latasocrovtâC-

a luas74e dişed

iero ă st -emxee -

e petşea serdae

onsica -. eiţpircsi ţătitne, amelbo

elleirrieeggelle

şit eeşrgat completnele de vinul/bulet

:nsspuăR ă acDtinbuleşit ergt atple

votde ţiei cesal ral bulest eacă zaulean

dură singo , tadiimeemenesA. votde tin

sul-ecoprîn ă zaţioneumărărnle etaezultra le răoraltclea estşi în li

ibuletn idnul u -ot?nele de v

omca ul ortăgale -otcleeoul birul, tin -

lui,a eererca le, arvotăzaeerlibeîi şi tin bule

bulenou un , ătad -mene si zuraca emene -

iivpru cal verbsul- -ilorurvotii umărăr

.ă

ligca earindica lt aţunenru a

P) N(Conal erspic umernştiecAe. tatitidende ul tinle

acu ca vota eputvor um cîn e tnaertinle aneoersP

elaauiznîiirotanasuasna ura itolicsa eputvor amenaţiile cesîn a votvor u sa

umai nar dale, spitîn e tşi u nali, cloii onsilierc

vot de ţiile ceS. imarprde ei obicde a ce shicsde

ul

aa

genduluioc

buîn -iora şti -.tacst e

alespitr oliregeămobil

jaamena -utrenputrenpfivor

7.00a l

ale?clozinocerpluteguB-

ar dlei, de mln 58 de .ămixamamusetseatdacnîenăsiudărtsmovimonocemecaffaăsraihc

e: sursă doudin in ovprtrentpt acaloal uanul tgeCECiulutarapaaeranoiţ

tcirtstanitsedlutegub. elacoleliregela

al

eg

e tsetazsaeac -e nioNi şmărdi inaB.ii

budin -uncffuu tr -

n idişCu rtnep

ăraţep%45tiutitsnocănişihCluipicinumnîffiraenrualaţnezerp

ma,uănişihCnîeramdărffricalanoiţidartalmevaavunăsmărepsioNăcimiamerapicitraped

infde anie pamco t ansalbaloc,iulutarotceleaerveracălivicaetateicostacudeirutopsesrevid

pliideşi âudio

u

% 5,73işă caD.ui amtsoffos nujaajfi. %06edă taromi şmA.ă

maornffo -u cmăroa snalavt âta,evveit

br

rcemeelleborropeceD-ni?cioi ceţvă v

ie erso ăm ipticAn- vedeliiţcesucelocatsernÎ.iulurtsiNagnâtspalmătpetşaenunu

orde ar doe taopi, mareerps,firamuc,cin

ieigreneaeratcenocedraD.iulutenretniauasruţii institvem aav, enssbuna sigbile

ul

ulu

ă ccăiţeddeerre

obde ie -n îeratovi irăţlutsee melborp

hetdin or -, ulpmexee cirtcelet secanî,rr,

onsaspe -debuna

diirozinruffu,”mocelet..aă şictrclee

arrattrellejaajsemeCCe-ilor?orriăttoggăaleeg

ul votă ce uitu nă S- icitrapedăcişăzaetacollurotiivednipednopseredludargeDavnaeţăteciurăcefia

tive atezenprerde t âcliifii

are: bÎntre Cue natrrnentianele so

ilor?regaleeg:nsspuăR ă acD

t naertine steul ortăaldicmeuţie institcu trenpar doul votarcîn ondiţiile cîn în ului raional al spitnaertine steă acD. ăz

e igreneed

i ţetimssna

onclor ul -r olaerapi. roliiţătilae tatilibasne dnipedaiglede şi -îll

repă zaeotvm -a uizn îînal spittanîîne

ăgaleiunie, 5 a lă -ăaltu saal spitîn ada eputa vşi î, ă

raionali,ii onsiliercun-trînă afle se arailidomice arcîn -

deraion alt în t na -

a 21.00.ână lp

otva eeaputor vmCuu- ăseggărreesunerreacelleenaos

e?stteilli

ţii elecenoncurCe Csă semnez.camai 16 luni, ână P

rt

ar-epa tta -re pcseăs

eţave nozggnoogprroe C- piipcitrapeddetaarradniv

i?rrieggealeegiregelaelemitluaL-citrapedatar,7002nid

ali nu se gortţii eleconduităodul de ce C

uatide arpu trapar do.c ursS

a

iprrii eţ -allaerreap

, elacolia erapic

anplio, idevşi t âcudio aoneracepinuiţca,iruşnucerfimovişeniţsusatiecosdin ilor enertarp

e.arplicu imtrenă pl

ăbescrali nu se gonduită

tidului arPal să eprde iul icversa lde e urs

uobre, tan -m oveli

i rotăcsoniivca eta -

buna ura sigavor e arcbile diulusecorpaeraruşăffăvetsE.einui5edauiz

ne, ertInde ul erstMini. Î.Sonomiei, Ecul ert

iLtidului -

enaosrePibaziduc

erut au c

sdebuna -n îtovvoede dabrov

sMinine, -old“M -

eliţătirotuafirovemitu ani.traii portmăur

iu revInterana ide D

e lei ţătil

”otes la vcc„A

al iliu, domicde l ect âcemxee D. avota eputiliul domice arşi îul ortşi heni ngUul raionînilor geralea iuzîn a vl eraion, şi aleacraionali. ii onsiliercu trenp

spitun -trînt naertinălţi Bu, şinăhiCdin

ticara pea putu vl ne

Între

n îelacole

t azilaiu reUGNLU

avu nana oerspiliu, ăgaleă acdplu, em -

dint saun -trîniliul tnaertină afle sşi

dinal spitun -trînardoa vota eputa esteă acDraionali.

iuortsanau saal spitane,raioe altu saălţi i.gera alea liptic

.camai 16 luni, ână P

onduitcde dul Cot emnasleeaniei pampca eartcefler

2011. iunie 5 din generale tidul arP, arăŢŢaşi am Neu trenp

tidul Dart şi Pracemoeral DibLul taandidcdon, oDIgor

şinăhiCipiului unicmal mar enpmotiv un ă stxieu nă cţii antezenprerde t emnasPur . motivv.un u saţie entino pul adrcîn t cespast eact at

să eprărăffă, tmomene icor

uatide arpu trapar do., .c

şia eşurarăsffădeind ivvipră onduitalecloile geralea lorale tcle

tidularPde a vorbe stE2011. tidularPan, publicRetidul

.tracemotidul Diprde a ţiuncffua lM RCPul -

PIAu trenpt azicepra u şinăstoffoa u ndul Coe arcu trenăstxieu “N.ştilorr.uniomcţii

ucsdiam u nplu simşi Pur -îne acffaot po Şi tidului. arp

amt adiImee. taitpublicşi

ursSa leral bdură ecopr

urând.cdul Coere trînoliticpal-ic, adimede şi e rarlezlude c

orali. tcleeaC ECaniei pampc

tidului arPal să eprde iul icversa lde e urs

stiune heco ar doe steă ct azicepru al effea t emnasfie să ă zameurdul Coşi dură

urând.încţie venonnvco e steă onduitcde dul

anigoror alt,lorr,tidearpţii antezenpreţii antezenprerşi e, tarpo de e pe, oliticdede dul moind ivvipre, tarpă altde e p,

orale, tcleeaniei pamca e artceflerde uronccinii imagşi ţii ădemnita earlezedului Coilor derveeprm orConffoorali.

înca lână pa uisteaca eemnarsură sigetdineşepr,iorr,ertAnorale. tcleeaniei

iLtidului

destiune mait âct

ătaheiîncosţii azani -

-ssmaţii şuăsffăde -xeexe arc -

ţilorenuroral,tclee

aeerpeîncCECle e

anosere ptulai mMile, u rote cnuacn sî

i embrm şi mucpreilor iţazanigai or

le, atennamveruegna ţan ft îasteu prota

i, cerutulenamarlPn selor îanosera pc

eree ci să le stanulrare sceeile niţidcon

şi ă-a setu a purtenp

„Aerut au c

e anile,

le, a

d âni, cere nuacn s

e zeare

şi

eprt aralcdea ,otile”,rtrdinul uno, encvceŞde a ţiuneaca lţii anipc

a vots leccAă „taultitinrManole, a Olgomo „Prţiei aicosaa tantnţile ăitorutaă cspune

onsasperde e uitsă ie ă ac“Du. ale e arce p

oluţioneze ssă sibil opu trenpoblemă pră t

otes la vcc„A

are:bÎntre ndUUn

vau nu e arci iortnţidşeeeşi de rşi nic

:nsspuăR acÎn galegenerale, ale coriliu domicde ă ziv

a vota lipticarot pp

are: bÎntre Aleelea stillinîînsuulnci

e C. ezeotvă se şter

g Oleei setiarpe tr -st eotprde

.”a votezenpre -

, ”xeLomo buetru n -ţile ăbilitonsa

fia vu nsaeacoluţioneze -ile gerale

ăggăaleegă zaeotvnde -

u iilidomicde ă zivă?ţţă

loilor geralezul a -uau ne arcii ortăgună ţdineşerde i or

.a vot

e stenu ul orătggăeegdoar dda,ăă,allăorractele -

ut ăcffăde ie eburte

tăgalemai, 16 luni, e Dîn ă zaeurfigă acda ificver

ile geraleu trenpă zabde generale.

sufice ste, enssst eacÎn leeConsiliul a lţi saeadră vPiliului. domica zradin

prsă-l g merşi tid arpa lsun să RCi, Pşi zaeedon. În acoD

erifică dacă ești în listă!V

otpii orleestliîn

alecloile

săt iensuficoraltcle

itivotrP

e taificverfi a eputvor şi ne arcle aneoersPiunie. 4 eadrvor e se stlie pc sesăge ererco u coral tcEleului

demonstre cle etacşa atavor alitcloîn iliul domicu aă coului Birii embrMătivvăcesp

publicşi iurărsigat ada , ”emnezssă-l

dul.t CoemnaM a sR

pCioie urIssşi ma

erifică dacă ești în listă!

alână pere su n -oBirsa e -earca le ăzaedemonstr

era etaalit -cleeoului -

endumereffera l, iorr,ertAnptes5 din uţional onstitcamenlarpile geraleşi 2010

noiembr28 din e taipticane rşinăhiCii oruitclo2010,

urfigă acda ificverut putdiul meertinin prşi e stli

şpreţii enuronccoţi tt îndemnaa an cCio

d.st Coeemneze aca să sdi-mess

ulendumieembrptatamen -ienoiembruaului şină

înă zaeurneertin -

oralitcle şi ă-a setu a purtenpa votreptul le dtiercxe

zdiu cle aneoersPacfie să vor ă cspun

doru nşi e tatiecosde şi îând ce umilită tsim

domica lvot de ul ptedră tăm votsă im dor„Noi

esa la cim dor, tivv,cespce taercfie să e arvota ci dorş Ae. sarecne

ramu ce tahipcefie să

şi . a vot

ţi ăbilitaze taptecace ssă c seicerxeşi -

iliu. domicerşi, ăm -de ţiile ce

ondiţiile ca esteaca

ar i, ăpram

u trenpoblemă pră t5 din ale clogenerale t enurca lfie să puţin

e pi surmăă indpretra Manole. t Olgţionamen

ă publica ţiunecAanigorst offoa ” vota lţie”aotivM„ţiile aicosaomo-L„Pr, aoldovMhild Csty Amne, ”karPyde „HInstitşi a oldovMtional na

Omile urpteDru trenp.aoldovM

ie?aţuă sitsttăan aceîîn: nsspuăR iuzÎn

umitandin e arcii ortcleea stliîn şi ircînscbilit astu -ase arcarţiei de votceiul sr

orale, tcleeei stlia erară tsuplimenă stli

ae cului tumencdoesul trimeerpîn lor

.ăzauc

ile geralel eciunie,

însă şi t -a , ”oriitv

a Manole. s eccA„ă

de ă tazaniyverE,e”, -

, ”xeomo-LertInsty -ul utInstit

din ului Om

ie?ăgale, ilorr,geralea iu -

tsînu nmotive e umiteniiţătecşi ă oraltc

oiterte ptraiul u -atpleomă ce dupar --otrîniu rcînse sorale, aeartezenpra lară aeilierdomică stet

îne arvotde ţiei ce

Piliului. domica zradin fie să buie etrle estli, CECde ţiile cesîn ibil zivc loîn

itivotrPetşaafifie earvotde

oului Birii embrM. ătivvăcespdeo a isă ă zameuroral t

e.urs de 24 orcde

cleeoului înie zicde

diul meertinin prşi e stliprul e-sitsând ecacului, t

u.şinăhiC

neertinieiimărpr

hipa lfie să vot de le neurcsîn ane oerspunei

, plul nivea

u cun ac ww: wasr(su

sr(Su.noi.md)w.

.md) c.ceww.w: was

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂCum să scapi de mătreaţă? Masează-ţi în fiecare zi scalpul, timp de cîteva minute, pentru a stimula circulaţia şi a îndepărta celulele moarte; spală-ţi regulat părul, folosind un sampon anti-mătreaţă, apoi clăteşte foarte bine părul pentru a îndepărta orice urmă din produsul utilizat. Stresul şi emoţiile negative joacă un rol important în cazul mătreţii, aşadar cîteva tehnici de relaxare ar fi foarte indicate.

BerbecO perioadă potrivită pentru a încerca să rezolvaţi careva

probleme mai vechi. Capacitatea de concentrare şi spiritul deobservaţie vă vor ajuta să vă menţineţi pe linia de plutire.

TaurSînteţi preocupaţi mai mult de problemele personale, ceea

ce vă împiedică să vă concentraţi asupra lucrurilor importante.Întîmpinaţi dificultăţi în a vă exprima în relaţiile cu cei din jur.

GemeniO săptămînă destul de agitată. Vă gîndiţi cum să rezolvaţi

mai repede cîteva probleme mai vechi. Sînteţi dispus să acordaţimai multă atenţie celor din preajmăşi să le urmaţi sfaturile.

RacSînteţi preocupat mai mult de locul de muncă, se pare că

este nevoie de o comunicare mult mai bună cu superiorii. Do-riţi să vă prezentaţi ideile, dar aveţi nevoie de foarte multă în-credere.

LeuÎncercaţi să vă concentraţi asupra lucrurilor importante, nu

lăsaţi detaliile minore să vă încurce. Oricît de mult aţi vrea catotul să iasă aşa cum vă doriţi, încercaţi totuşi să nu vă extenuaţi.

FecioaraPlănuiţi să faceţi cîteva investiţii serioase, însă e nevoie, mai

întîi, să vă documentaţi. Evitaţi să trageţi concluzii pripite şi nusemnaţi documente oficiale fără a şti clar ce presupun acestea.

BalanţaProblemele de ordin financiar nu încetează să apară. Încer-

caţi să vă gîndiţi la o soluţie care să nu presupună crearea denoi datorii. Comunicarea este esenţială în această perioadă.

ScorpionVă organizaţi timpul foarte bine. Prioritar este să achitaţi

facturile. Pe plan profesional vă concentraţi foarte mult asupraunui proiect care trebuie finalizat cît mai repede posibil.

SăgetătorVă aflaţi într-o dispoziţie foarte bună şi doriţi să vă implicaţi

în tot soiul de activităţi. Sînteţi mulţumit de relaţia pe care o aveţicu persoanele din jur şi sînteţi foarte încrezatori în forţele dvs.

CapricornVă concentraţi asupra lucrurilor mărunte, deşi nu ar trebui.

Nu vă lăsaţi influenţaţi de acţiunile persoanelor din jur şi încer-caţi să vă implicaţi în activităţi care vă vor ajuta să vă relaxaţi.

VărsătorCuriozitatea vă caracterizează în această săptămînă, dar în-

cercaţi să vă temperaţi reacţiile. Este posibil ca anumite per-soane din anturaj să nu fie la fel de deschise ca dumneavoastrăla discuţii.

PeştiSînteţi preocupat de situaţia financiară, cheltuielile din ul-

tima perioadă au avut un efect major asupra bugetului şi nuştiţi cum să faceţi pentru a remedia această situaţie.

Horoscop 23 – 29 mai

23-29 maiLuni Sf. Ap. Simon Zilotul; Sf. Taisia.Marţi Sf. întocmai cu Apostolii Chiril şi Metodie. Ziua

îngerului Păzitor a Prea Fericitului Patriarh KIRIL.Miercuri Sf. Irh. Epifanie, Gherman, Ermoghen; Cuv. Dio-

nisie.Joi Sf. Mc. Glicheria, Macarie, Alexandru; Sf. Gheorghe,

Irina.Vineri Sf. Mc. Isidor; Cuv. Nichita; Sf. Irh. Leontie.Sîmbătă Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Irh. Isaia.Duminică Duminica VI (a orbului). Cuvioşii Teodor,

Efrem.

Expres ortodoxSfaturi simple de a trăi mai sănătos

Pe lîngă clasicele sfaturi de a bea apă, de a consumamulte legume și fructe proaspete, de a dormi cel puțin8 ore pe noapte, sînt și cîteva trucuri mai puțin știutecare te vor ajuta:

1. Plănuiește-ți mesele pentru restul săptămînii în weekend.2. Petrece 30 de minute de două ori pe săptămînă tăind le-

gume, pentru a le avea tot timpul la dispoziţie.3. Înlocuiește batoanele cu proteine cu alune și semințe crude.4. Nu bea alcool pe stomacul gol. Îți va face rău și distruge vi-

tamina B.5. Cînd faci prăjituri sau tort, înlocuiește jumătate din cantita-

tea de unt cu sos de mere sau piure de dovleac oir prune. Maipuține grăsimi și mai mulți nutrienţi.

6. Variază mîncarea. Dacă ai mîncat azi ceva, repetă acelaşi feldoar peste patru zile.

7. Mîncarea în culori diferite are nutrienți diferiți, așa că mă-nîncă după principiul "curcubeului": ardei roşii, morcovi oranj,salată verde etc.

8. Îngroașă supele cu piure de boabe (de fasole, de mazăre).Delicios și un plus de nutrienți!

9. Nu bea apă din sticle de plastic, pentru ca au în componențăbisphenol A (BPA). Folosește-le pe cele din sticlă, sau mai binebea apă filtrată sau dezghețată.

10. Incepe-ți ziua cu un pahar de apă în care ai stors jumătatede lămîie.

11. Cînd vrei să mănînci omletă, călește mai întîi cîteva legumeîn tigaie și apoi adaugă ouăle. Mai delicios și mai sănătos nu sepoate!

12. Incearcă cel puțin o zi pe saptămînă să nu mănînci carne. 13. Folosește sare de mare în loc de sarea extrafină din magazine.14. Folosește făina integrală cînd gătești, în loc de faina albă.

E mult mai sănătoasă.15. Încearcă întotdeauna mîncăruri noi; nu te feri de fructele

și legumele exotice.16. Farfuriile și tacîmurile mai mici înseamnă porții mai mici.17. Fii mai comunicativ, mai iertător și mai binevoitor cu

ceilălalți. Rodica Guţu

Mîncăm corect şi sănătos

Fotografia săptămînii

Canalizare... „a la Corneşti”

Bancuri Este foarte uşor să faci o fe-

meie fericită! Trebuie să-i fii:prieten, partener, iubit, frate,tată, profesor, educator, bucă-tar, mecanic, instalator, arhi-tect, stilist, electrician, sexolog,ginecolog, psiholog, psi hi atru,terapeut şi: amabil, sim patic,sportiv, iubitor, atent, inteli-gent, amuzant, creativ, sensi-bil, puternic, înţelegător, to -lerant, modest, sincer, practic,curajos, recunoscător, vesel,pasional.

Un student e la examen şinu prea ştie. Profesorul îi zice:

- Măcar ştii ce-i ăla exa-men?

- Da, este atunci cînd doioameni inteligenţi vorbescîntre ei.

- Şi dacă unul dintre eieste idiot?

- Celălalt nu ia examenul.

VALENTINA DELION, FEMEIA CARE ÎŞIDOREŞTE SĂ FIE MAMĂ

Funcţia actuală: sportivă, antrenoarela Şcoala sportivă orăşenească Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: pentru ca un sportiv să ajungă la per-formanţe, trebuie să lupte. Deci, sînt oluptătoare.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat:înalt, prezentabil, deştept şi bun familist.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: pe lîngă toate cele menţionate maisus la un bărbat, o femeie ar trebui să fieşi o bună gospodină.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: sinceritatea.

Ocupaţia mea preferată: îmi placesă ascult muzică autohtonă.

Principalul meu defect: atunci cîndceva nu-mi iese aşa cum mi-aş fi dorit,mă descurajez. Este un neajuns, cred eu.

Visul meu de fericire: Am visat săparticip la Jocurile Olimpice şi visul mis-a îndeplinit. Acum visez la o familie.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să-i pierd pe cei apropiaţi.

Ce-aş fi vrut să fiu: îmi doresc să fiumamă.

Ţara în care aş vrea să trăiesc:numai în Moldova, pentru că aici m-amnăscut, aici îmi este familia, aici mă simtfericită. Voi spune mai mult: nu aş schim -ba Ungheniul pe nimic altceva, îmi placefoarte mult aici şi nu aş putea să mă sta-bilesc cu traiul în altă parte.

Culoarea preferată: culoarea ochilormei, adică verde.

Floarea preferată: trandafirul, caremă duce cu gîndul la un mod de viaţă să-nătos.

Pasărea preferată: lebăda, pentru căatunci cînd o privesc uit de toate grijile.

Scriitorii preferaţi: Recunosc, nuam timp deloc pentru lectură. Voi spuneînsă numele unui scriitor - Mihai Emi-nescu.

Eroul preferat: etiopianul Haile Geb -rselassie, dublu campion olimpic şi cvad -ruplu campion mondial la 10 000 metri.

Eroina preferată: Constantina Diţă,campioană olimpică la maraton.

Eroii din viaţa reală: antrenorul meu,Mihai Grosu. Este un adevărat erou, dinmoment ce a reuşit să pregătească trei at-leţi participanţi la Jocurile Olimpice.

Băutura şi mîncarea preferată:vinul roşu şi friptura cu mămăligă.

Ce detest cel mai mult: făţărnicia,prefer să mi se spună lucrurile în faţă.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: nu m-am gîndit niciodată că voiajunge sportivă de performanţă, dar, dinmomentul în care am început să practicsportul, nu m-am gîndit la altceva.

Cum aş vrea să mor: să mă scoată cupicioarele înainte din şcoala sportivă.

Starea de spirit actuală: bine dis-pusă şi optimistă.

Greşeli care îmi inspiră cea mai mul -tă indulgenţă: cele făcute inconştient.

Deviza mea: este deviza olimpică:“Mai repede, mai sus, mai puternic” şi...să nu ne dăm bătuţi niciodată.

Este cea mai titrată atletă din Ungheni, este maestru în sport de clasă internaţională cu acte în regulă încă din anul 2006. Aremulte performanţe în sport, încît a şi pierdut numărul de medalii şi cupe obţinute de-a lungul anilor.Sportul pentru ea înseamnă totul.

A acceptat, fără a sta măcar o secundă pe gînduri, provocareanoastră de a răspunde la întrebările“Chestionarului…”. Cu atît maimult, că la 22 mai, în raionul Ungheni se sărbătoreşte Ziua Sportivului.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine