C/rnilpA Dix/wrres

*F

s

: Do.riJ Coppunfiul{F

*s

s

** taducere din englezl: {

Luana Schidu

""s-* eb* * s e$ {F.q s "}*"

SUFEREOtEETIR TR

--*&*P-$.ctr+-*.-4-

r*'' "$$

{$

last;t::

s

Editura ARC

relatie cu virul ei, Jack Maldon, iar doamna Markleham, mamalui Annie, intervine grosolan in cS"snicia celor doi. intre timp,domnul Pegotty gi David sunt anuntaEi de Littimer, servitorullui Steerforth, ci micuta Emily (care fugise de acasa cindva cu

Steerforth) a fugit acum de la Steerforth.Dupi moartea tragici a Dorei, David pleaci in striinita-

te pentru a-gi reveni dupi toate cele prin cafe trecuse. in acest

timp, descoperi c5., de fapt, o iubegte pe Agnes, o veche gi buni,prieteni. La pugin timp dupi ce se intoarce la Londra, cei doi se

cisitoresc si triiesc fericiti.

ra\-.upnrno

Chartes Dickens 9

Faceli cunogtinla.u'pnr.onantn 1 1-12. oaa.

Capitotut 1

M-am nascut 13-18

c.pitltur zCad in dizgrafie 19-25

c"pitli.lr simi largesc cercul de cunogtinfe 26-31

c"oilir, +Primutm€u semestru l'a Salem House 32-38

..pi"i.t sAm o zide nagtere memorabila 39-45

cupiot,rr oincep viafa pe cont propriu gi nu imi ptace 46-51

c"pi.i.,, zUrmareahotarariimele 52-60

..pi.i.,, tUn nou inceput 61-66

..pi"i.,, nApare cineva 67-72

..p,*,tri ,oO retrospectiva 73-79

76

Capitotut 11Ma studiez gifac o descoperire 80-85

c"piti*i r zO pierdere 86-93

inceputur *?tdf:liJ,i .,,, e 4-ee

c.pitir*i r +O binecuvantare 100- 105

cupitJrui r sMatuga mea ma uimegte 106-110

c"pitJrri roMatugile Dorei 111-116

c.pitiui r zAsist [a o explozie 117-122

cupiti,ri reCatatorul 123-128

c.piiiui I gGAnduri 129-131

c.piiJr'i zoO atta retrospectiva 132-137

c"piiit*r z rMena,1'ul nostru 1 3B- 140

cupito'rui zzDomnu[ Dickindeplinegte predicfiite matugii 141-1 49

cupitJt,ri zlO ultima retrospectiva 1 50- 158

Ckonluu DioLu^.u

Charles Dickens s-a niscut pe 7 februarie 1812, inPonsea, Anglia. Piringii sii apargineau clasei de mij-loc, dar aveau probleme financiare fiindcl triiau peste

posibilitigile lor. CAnd Dickens avea doisprezece ani,

necazurile familiei l-au forgat si. renunge la gcoali. gi silucreze intr-o fabrici de crem5. de ghete. Dupi citeva

siptimAni, tat5"l siu a ajuns la inchisoarea datornicilor,unde i s-au aliturat curf,.nd si mama, 9i fragii lui Dic-kens. Asa ci, micul Charles a locuit singur mai multe

luni gi a continuat si lucreze la fabricl..

Dupi ce a primit o mo;tenire, tatil lui Dickens a

iesit din inchisoare, iar Charles s-a intors la pcoali. A

DddArA, td Daui^d. ?ernr;^e ffi uto mfrruw luL f{an qL fmilyP%flsffi; i rena, I ui Duizl Peflfsef

c.trySterr4arilv

dz cta,sa ew fiaid, lo, $ilem H*uo

l{anvlf"A&f MPetteq sLal ftnteluLaneatai^q DanU.

(lann (eppnJUld,

[Qana, tui flarid, *,iu i n a^^ vd"&fi,.

Dmrul tltfuhdatatuBdtrlraful cu/ cahr/ te, mtuth, (lona Uvhnp cz ffauid, vt7iteadi, Wia,lui

P%#eq, h, g;na,tfrL.

Dmiltl Bar.hi^(/LdifrAl conzeL &rco po Daai^d,lLPetfleffil lo, lattmntffi.

B"taqTberwd,$enntafr)ul td Dt"id, s.Fn* ntA;tru;n

Dwvuil 1L&atmofilboulnnC 4 rl c* cnt e tft, fi ui^d, 6n^d, ute, hi,mit t d, I urrv,V I a, dlfvAful dwtu-

ruldlVluhd^t$w.

TnnddluTsnnq Tnnddle,s. unal &nk^e culegil de, cta.td, aL tui fla*id, do tw $ilem

l{ou,to. fino v fit o pldr^dd, fi un suflet bun

C4"lDsetehnl Sh,an* 9L frniz

eiuffsilt u, eane' Dauid, kre c;u,aqfu1fr, i,tuAnqurl yedzniL tuL ta,

d"*,;'1 WWd.

Deiltnd Di&ChrliA4ul bLVn, eLtnXtut lu mirto ol luL Sefael Tha.exood.

*sS*S&*v"qda -da

-s'B!-6 ols

Cafitelul I4s&

,.*/Y\vr**:-1* r l-arn naoeuf '"*\_:#,s

# DanawLdaleileJryal vizfri mzlq tau,dnrd,nnlul vo X

fi nu<ni'aftuirra4 sovovdza,nanutopnginL $"sW

6S-&q:S*&gS--*

ssS

-s@ssssr"

t2

Devro CoppBRFTELD

a si. irni incep povestea cu obArsia vietii mele, voispune ci. m-am ni.scut (dupi cum am fost infor-

mat si cum cred) intr-o zj de vineri, la douisp rezecenoaptea. S-a observat c5" ceasul a inceput sI bati ;i euam inceput si. pling in acela;i timp. Avind in vede-rc ziua si ora nasterii mele, moafa, dar si cAteva femeiingelepte din vecini, care erau deja foarte interesate demine cu cAteva luni inainte sL mi. poari. cunoaste, audeclarat mai intAi ci. destinul meu era si. fiu nefericit;si apoi, ci. aveam darul de a vedea fantome ;i spirite;ambele meniri comune tuturor. copiilor de orice sex,ni.scuti in orele mici ale unei nopti de vineri. pentruprima, nu mai trebuie si. spun nimic aici, de vreme cenimic nu poare ardta mai bine decit povestea mea daci.prezicerca s-a adeverit sau nu. Pentru a doua chestiune,voi spune doar ci., in afara cazului in care acea pafte a

mostenirii s-a epuizat cAt eram bebelus, inci. nu m-amintilnit cu ea. Dar nu mi plAng deloc; gi daci altcine-va se bucuri. in prezent de asta, n-are decit si o faciin continuare. M-am nS"scut cu ciiti", pentru care s-adat anunt de vinzare in ziare,la pretul sci.zut de cinci-sprezece guinee. Fie ci oamenii care plecau pe mare nuaveau bani atunci, fie c5. nu credeau in ea si preferaucenturile de salvare cu pluti., nu stiu; rot ce sriu esreci a existat o singuri cerere, de la un avocat care se

ocupa de tranzactii comerciale, care a oferit doui lirenumerar gi restul in sherry, dar a refuzat si mai pli-teasci. si garangia impotriva inecului. A;adaa anuntul

M-erra N;,scur

a fost retras in pierdere - pentru ci sherry vindea chiar

biata mama atunci - si, zece ani mai tArziu, caita a fost

pusi la o tomboli cu cincizeci de membri, la jumS.tate

de coroani de persoand., iar cigtigitorul trebuia si maidea cinci gilingi. Am fost gi eu prezent gi imi amintesc

ci m-am sim;it destul de confuz gi stAnjenit c5. o par-

te din mine era oferiti in asemenea mod. Ciiga a fost

cAstigatS., imi amintesc, de o doamni in vArsti. cu uncog in m6.ni., care, cu mare retinere, a scos din el cei

cinci ;ilingi, togi in monede de jumitate de penny gi cu

doui jumiti;i de penny mai pu;in - gi a fost nevoie de

foarte mult timp si de o aritmeticS. serioasS. pentru asta.

Va ri.mA.ne memorabil prin acele locuri faptul c5. nu s-a

inecat, ci a murit triumfitoare tn patul ei, la nouS.zeci

gi doi de ani. Am ingeles ci s-a liudat pAni in ultimaclipi ci nu a fost in viata ei pe o api, cu exceptia tre-

cerii unui pod; gi c5.,la ceai (care ii plicea foarte mult),igi exprima mereu indignarea faEL de marinari si altiicare aveau neobrilzatea si se tot ,,preumble" prin lume.

Era inutil s5. i se explice ci unele produse, poate chiar gi

ceaiul, api.reau in urma unei astfel de practici revolti.-

toare. Rispundea mereu, cu gi mai multi forti si cu ocunoagtere instinctivl a puterii pe care o avea ideea ei:

,,Nu avgm nevoie de hoinireli". $i ca si. nu mai hoini-resc si eu acum, mi. voi intoarce la nasterea mea. M-amniscut la Blunderstone, in Suffolk, sau,,pe acolo", cumspun cei din Sco;ia. Am fost un copil orfan. CAnd am

deschis ochii, ai tatei se inchiseser5. de sase luni. Mi

r5t4

?ll

T6

M-evr N.Lscur

se pare ciudat chiar gi acum cAnd mi gAndesc ci nu

m-a vlzut niciodati; gi mai ciudate sunt vagile asoci-

eri din copilirie cu piatra lui albi din curtea bisericii

sau cu nedefinita compasiune pe care o simgeam gin-

dindu-mi cd. zace acolo singur in noaptea intunecatS',

cind salonul nostru mic era cald 9i luminat de foc;i de

lumAnS.ri, iar ugile casei noastre erau - aproape cu cru-

zime, mi se p5.rea uneori - inchise gi zivori-te pentru el'

O mitu;i a tatilui meu, strimituga mea deci, despre

care voi povesti mai multe, era principalul magnat al

familiei noastre. Domni;oara Trotwood, sau domni-

soara Betsey, cum o numea mereu biata mama' cAnd

reugea si-gi infri neze groaza de acest personaj formi-

dabil suficient pentru a fi in stare si Pomeneasci de el

(ceea ce se intimpla rar), fusese miritati cu un birbat

mai t6.nir, foarte frumos, doar c5. el nu confirma ve-

chea zicali ,,frumos este, frumos face" - fiindci existau

suspiciuni puternice ci o bituse pe domnigoara Betsey

si, o dati chiar, avAnd o discugie despre provizii, a spus

la mAnie, dar cu hotirire, ci o va arunca pe fereastri

de la etajul al doilea. Aceste dovezi de nepotrivire de

caracter au ficut-o pe domnigoara Betsey si il pliteasci

pentru a se despirEi de comun acord. El a plecat in In-

dia cu banii si acolo, conform unei legende din familia

noastri, a fost zirit odati cilirind un elefant, in com-

pania unui babuin - sau a unei printese indiene' Ori-

cum, zece animai tirziu, au venit gtiri din India despre

moartea lui. Nimeni nu Stie cum a afectat-o aceasta Pe

17

Devro Coppnnr,rElD

mi.tuga mea; penrru c5. imediat dupi despirgire, gi-a re-luat nurnele de fati, a cumpi.rat o cisuti. intr-un citunde pe coasti., s-a stabilit acolo ca femeie singuri. cu unservitor si de atunci incolo a tri"it complet retrasl.

Cafitelul 2s--s*'. (n l^ l' l' **. \-,ad in dizonatie #

e),$-+

$ Dona *u cattp " t*t f^ fffitl mzw an $L $

" fut v fiinfr' vip ca.rw m pnafr, pnvofi, ehiah, gL a,ft'6l ;- a,t anzla,luea,- mrtUfi?drcitwdnanmpa,zlarc.lel - td, iu'loss

^ dzru.nn nanfuii*' ptnfiu' inina' ct/Lea/ at/ calte/ arrus,t0#g - 4^ - 4 s

" fA tI/ mAuilJutz s

s !ll*

18

Ceo tN DrzcRATrE/\,Jn timp ce vizitam familia lui Peggotty, in Yarmouth,

I-"-, s-a rec5.s5.torit. Noul meu tata era domnulMurdstone.

Am revenit acasi. Am intrat, auzind litratul cAine-

lui din curte tot timpul cAt am urcat scS.rile; ;i, pri-vind camerala fel de ciudat gi gol cum se uita;i ea lamine, m-am alezat cu mAinile mele mici incrucigate gi

m-am gAndit. M-am gindit la cele mai bizare lucruri.La forma camerei, la cripiturile din tavan, la tapetulde pe pereti, la defectele geamului, care avea unde si

unde incretituri, la masa de spilat nesiguri. pe cele treipicioare ale ei si care avea o expresie nemultumiti., ce

imi amintea de doamna Gummidge. PlAngeam in-truna, dar sunt sigur ci nu m-am gAndit deloc de ce

plAngeam, doar ci-mi era frig si mI simteam respins.

in cele din urmi, in dezolarea mea, am inceput s5. mi.gAndesc ci eram teribil de indrigostit de mica Em'ly gi

ci fusesem rupt de ea ca si vin aici, unde nimeni nupirea si mi vrea, nimi.nui nu pilrea si.-i pese de mine,m5.car pe jumitate cAt ii pi.sase ei. Era atAt de ingrozi-tor, incAt am tras peste mine un colt al cuverturii gi am

adormit plingind. Am fost trezit de cineva care spunea

,,Aici e!" si imi descoperea capul infierbAntat. Mama si

Peggotty veniserS" dupi mine si cea care fi.cuse asta era

una dintre ele.

- Davy, a spus mama, ce s-a intimplat?Mi s-a p5.rut foarte ciudat ci e nevoie si intrebe si

i-am rispuns:

20 2t

Devro CopprnrrElD

- Nimic.M-am intors cu spatele, imi amintesc, ca si.-mi as-

cund tremurul buzelor, care i-ar fi ri.spuns mai corect.

- Davy, a spus mama. Davy, copilul meu!indrS.znesc s5. spun c5. niciun cuvint pe care l-ar

fi rostit nu m-ar fi afectat atAt de mult ca acesta.

Mi-am ascuns lacrimile in cearceafuri gi am impins-ocu mAna, cAnd a vrut s5. mi ridice.

- Asta e lucrarea ta, Peggotty, fiinti crudi! a spus

mama. Nu am nicio indoiali. Cum te lasi consriinra,m5. intreb, si.-l intorci pe propriul meu b5.iat impotrivamea sau impotriva oricui imi este drag? Ce vrei si faci,Peggotty?

Biata Peggotty a ridicat mAinile gi ochii si a rispunscu un fel de parafrazd. a rugiciunii pe care o spuneam

de obicei dupi cini:

- Si te ierte Dumnezeu, doamni Copperfield, gi

pentru ce ai spus acum s5. nu ajungi si regregi!

- E destul ci mi distragi pe mine, a strigat mama.

Si in luna de miere, cind;i cel mai mare dugman m-arli.sa, ai zice, si nu ar fi invidios penrru pugina liniste gi

fericire pe care o am. Davy, biiat riu! Peggotty, crea-

tur5. sS.lbatici! Ah, biata de mine! a strigat mama, de launul la altul, in felul ei arti.gos; ce lume dificili, cAnd

ai tot dreptul si te astepgi si fie cAt mai plicuti!Am simgit pe picior atingerea unei md.ini care stiam

ci nu este nici a ei, nici a lui Peggotty. Era mi.na dom-nului Murdstone, care m-a luat de brag spunAnd:

Ceo tN DIZGRATIE

- Ce-i asta? Clara, iubirea mea, ai uitat? Fermitate,

draga mea!

- imi pare foarte riu, Edward, a spus mama. Ag

vrea si fiu foarte buni, dar mi simt atit de prost!

- intr-adevilrt a rispuns el. Nu-mi place s5. te aud

vorbind a;a atat de curind, Clara.

- Spun doar ci este foarte urit si mi se fac6' una ca

asta acum, a revenit mama, alintAndu-se, si este - foar-

te urit -, nu?

Domnul Murdstone a tras-o spre el, i-a goptit ceva

la ureche si a sS.rutat-o. Am gtiut imediat, cAnd am vi-zut capul mamei sprijinit de umirul lui gi bralul ei pe

gAtul lui * am gtiut imediat ci ii putea modela firea ince fel dorea, aga cum gtiu acum ci" a ficut-o.

- Du-te jos, iubire, a spus domnul Murdstone. Eu gi

David vom cobori impreuni. Asculti., s-a intors ame-

ningS.tor c5.tre Peggotty, dupi ce a trimis-o pe mama

jos cu un zAmbet si un semn din cap, gtii numele sti-pinei tale?

- Este de mult timp stipina mea, domnule, a ris-puns Peggotty, ar trebui si il gtiu.

- Adevirat, a rispuns el. Dar mi s-a pirut ci te-am

auzit, cAnd urcam, ci folosegti un nume care nu ii apar-

gine. $tii cd. mi-a luat numele acum. O si gii minte?

Peggotty, privindu-ma nelinigtiti, a iegit din cameri

firl, a-i rS.spunde; presupun ci igi diduse seama c5. tre-I ' ntruarimAne.bure sa rasa sl nu mat avea scuze pel

22 23

Davro CoppBnrrELD

Cind am rlmas singuri, el a inchis uga si, agezi"n-

du-se pe un scaun, tindndu-ml in picioare in faga lui,m-a privit fix in ochi. L-am privit la rindul meu, la felde fix. Amintindu-mi cum srS"ream fagi in fari., simtiar cum imi bate inima puternic ;i repede.

- David, a spus el, cu buzele subliri, strd"nse, daci.am un cal sau un c6.ine incipiginar, ce crezi c5. fac?

- Nu gtiu.

- il bat.

Ri"spunsesem oarecum gituit, dar am simtit, in ti-cerea mea, ci acum mi se ti"iase si mai mult respiratia.

- il A. s5. tresarS. de durere. i-i ,pr'mr ,,il ,roi inge-nunchea pe fli.ci.u"; gi daci i se scurge tot sAngele, rot ofac. Ce ai pe fagi?

- Sunt murdar, am spus.

$tia la fel de bine ca mine ci sunt urme de lacrimi.Dar daci ar fi intrebat de douS.zeci de ori, de fiecaredati. cu doui.zeci de lovituri, cred ci" inima mea de co-pil ar fi crlpat inainte de a-i spune asra.

- Esti destul de inteligent pentru unul mic, a spus

el, cu un z6.mbet grav care ii era caracteristic, gi vid cimi ingelegi foarte bine. Spali-te pe fagi, domnule, gi

vino jos cu mine.A ari.tat spre lavoarul care mi se piruse ci. seam5.ni.

cu doamna Gummidge ;i mi-a f5.cut semn din cap simi. supun. Nu mi indoiam atunci si acum mi. indoiescgi mai putin cd, m-ar fi pus la pimAnt fi,ri, ezitare daciaq fi refuzat.

Ceo tN DIZGRATIE

- Clara, draga mea, a spus el, dupi ce am ficut ce

mi-a ordonat si m-a dus in salon, inci flnAndu-mi de

brag; nu te va mai face nimeni si te simgi prost' sper. In

curAnd ne vom imbunititi starea de spirit.

Domnul mi-e martor, m-ag fi tmbunitigit pe toat5"

viata, poate chiar ag fi fost transformat in alti creaturi

pe viagi, cu un cuvint bun in acea perioadi. Un cuvint

de tncurajare, o explicalie, un cuvAnt de mili pentru

ignoranta mea de copil, de bun-venit acasi, de asigura-

re ci. era casa mea mi-ar fi cAgtigat cu adevirat inima,

in loc si mi determine si-mi ascund cu ipocrizie sen-

timentele si m-ar fi ficut si-l respect in loc si-l urisc.

M-am gAndit ci. mamei ii pirea riu si mi vadi stind

in picioare in came rd. atit de speriat gi de stinjenit 9i

ci, atunci cAnd m-am furigat pe un scaun' privirea ei

m-a urmirit cu gi mai mult regret - vrAnd, poate, si

mi vadi mai liber in felul meu copiliros - dar cuvinte-

le nu au fost rostite si momentul lor a trecut. Am cinat

singuri, noi trei. Pirea si gini mult la mama - mi tem

ci tot nu l-am plicut, nici micar pentru asta - 9i ea

tinea mult la el.

24 25