“ Câinele şi căţelul”

de Grigore Alexandrescu

FABULA

Este o specie a genului epic în versuri sau în proză, ce conţine o scurtă povestire alegorică, în ea fiind satirizate aspecte negative din societate , cu scop moralizator.

“ Câinele şi căţelul”

este una dintre cele mai cunoscute fabule ale lui Grigore Alexandrescu , poet şi prozator clasic român, considerat de critica literară cel mai important fabulist al nostru.

Încă din TITLU sunt anunţate cele două personaje care se vor confrunta în fabulă: câinele SAMSON şi căţelul SAMURACHE.

Acţiunea fabulei este simplă.

Epicul este structurat în două părţi, inegale ca număr de versuri, prima constituind acţiunea propriu-zisă a textului, iar cea de-a doua morala explicită.

Fabula începe cu un monolog

“Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,Care cred despre sine că preţuiesc ceva!De se trag din neam mare,Asta e o-ntâmplare ; Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.

Discursul demagogic adresat de câinele

Samson unui bou.

Discursul demagogic adresat de câinele Samson unui bou.

“Oamenii spun adesea că-n ţări civilizateEste egalitate.Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.Cât pentru mine unul,fieştecine ştieC-o am de bucurieCând toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,Câine sadea îmi zice,iar nu domnia voastră.”

Monologul este urmat de POVESTIRE .

“Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecareSamson,dulău de curte, ce lătra foarte tare.Căţelul Samurache ,ce şedea la o parteCa simplu privitor,Auzind vorba lor,Şi că nu au mândrie, nici capriţii deşarte,S-apropie îndatăSă-şi arate iubirea ce are pentru ei:

Urmează DIALOGUL între câinele Samson şi căţelul Samurache.

“Gândirea voastră,zise,îmi pare minunată,Şi sentimentul vostru îl cinstesc,fraţii mei.”“Noi,fraţii tăi,răspunse Samson plin de mânie,Noi, fraţii tăi,potaie!O să-ţi dăm o bătaie Care s-o pomeneşti.Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,Lichea neruşinată,astfel să ne vorbeşti?”-”Dar ziceaţi”...-”Şi ce-ţi pasă?Te-ntreb eu ce ziceam?Adevărat vorbeamCă nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,Că voi egalitate , dar nu pentru căţei.”

Finalul este MORALA ,care aparţine naratorului.

“Aceasta între noi adesea o vedem,Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”

Morala sugerează o uşoară intervenţie a naratorului în text prin folosirea adjectivului posesiv”noastre” şi prin persoana I plural “vedem”.În fabulă nu există descriere.Dialogul predomină fiindcă el constituie atât mijlocul de caracterizare a personajelor , cât şi modalitatea optimă de a conduce cititorul spre morala fabulei.

Să rezolvăm împreună!

1.Citeşte versurile care conţin repere de timp şi de spaţiu.

2.Marchează pe text momentele subiectului.

3.Povesteşte pe scurt întâmplările relatate în fabula “Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu.

4.Explică înţelesul moralei fabulei.

Răspunsuri

Subiectul este aparent simplu , având coordonatele necesare unei opere epice:spaţiul de desfăşurare este localizat într-o curte,iar timpul “deunăzi”exprimă un timp repetabil.

În fabula “Câinele şi căţelul” expoziţiunea este posibila biografie sumară pe care şi-o face Samson şi atitudinea de viaţă pe care o afirmă în faţa boului:în ciuda descendenţei nobile , el nu este ca alte animale

“Cum lupii,urşii, leii”,ci este modest şi un veritabil protector al celor defavorizaţi social.

Căţelul Samurache ascultă şi crede spusele lui Samson care îi stârnesc bucuria şi admiraţia,de aceea i se adresează direct.Samson este revoltat de lipsa de respect a căţelului şi îl admonestează.

Răspunsuri

Intriga se naşte la intersecţia între ceea ce declară Samson şi realizarea în fapt a acestor idei.Desfăşurarea acţiunii este o etapă a acţiunii care lipseşte dat fiind faptul că modalitatea de expunere dominantă este dialogul, iar conflictul se materializează într-un schimb de replici.Momentul cel mai tensionat este cel marcat în replica ameninţătoare a câinelui :”o să-ţi dăm o bătaie /Care s-o pomeneşti” şi de replica neterminată şi profund nedumerită a căţelului :”Dar ziceaţi...”Deznodământului îi corespunde clarificarea pe care o aduce Samson:”Adevărat vorbeam/Că nu iubesc pe lei,/Că voi egalitate , dar nu pentru căţei.”

Răspunsuri

Ultimele două versuri constituie morala fabulei în care autorul îşi exprimă în mod direct atitudinea faţă de realitatea prezentată:”Aceasta între noi adesea o vedem,/Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”Morala afirmă că cei care proclamă egalitatea o fac numai în contextul în care se referă la superiori,nu şi la cei mai mici decât ei.Faptul că atitudinea este fixată temporal”în zilele noastre”arată că e vorba de comportamente general umane.

PERSONAJELE

Fabula este un text alegoric pentru că în spatele animalelor se ascund caractere şi defecte umane .Personajele principale sunt câinele Samson şi căţelul Samurache.Boul este personaj episodic şi are rolul de ascultător.Dulăul Samson reprezintă tipul parvenitului demagog.El doreşte ascensiune socială prin discursul său despre egalitate.Fabula începe cu o autocaracterizare.Portretul pe care şi-l face Samson are două dimensiuni:una biografică şi alta comportamentală.Caracterizarea indirectă este desprinsă din atitudine şi limbaj.Ipocrizia transpare din monologul câinelui.Ea se manifestă prin critica pe care o aduce societăţii contemporane .Dialogul cu Samurache dezvăluie adevărata intenţie a câinelui: aceea de a fi considerat egal de cei puternici.Modelul său de viaţă este că inferiorii trebuie dispreţuiţi.

PERSONAJELE

Samurache este caracterizat sumar. Aceasta se face indirect şi se desprinde din atitudinea sa.El este naiv, fiindcă îl crede pe Samson.Acesta reprezintă omul obişnuit ,cinstit,corect, care este victima celor puternici.Boul “oarecare”, fără nume ,reprezintă tipul omului indiferent la ceea ce se întâmplă în juru-i.El sugerează, prin simpla lui prezenţă,lipsa de opinie şi de implicare a oamenilor , fiindcă asistă nepăsător la disputa dintre dulău şi căţel fără a interveni.

CONCLUZII

În fabula “Câinele şi căţelul” , Grigore Alexandrescu utilizează cuvinte şi expresii populare pentru a sugera faptulcă subiectul prezintă un aspect obişnuit , banal, din viaţă şi societate.Figura de stil dominantă este personificarea deoarece prin intermediul ei personajele animaliere vorbesc, gândesc, se comportă asemenea oamenilor.Elementele de prozodie se remarcă printr-o măsură inegală a versurilor ,rimă împletită(încrucişată,îmbrăţişată şi împerecheată), textul fiind o “povestire versificată”.“Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu este o fabulă fiindcă naraţiunea are ca personaje principale animale,are un caracter alegoric şi se termină cu o morală.

SĂ VERIFICĂM CE AM REŢINUT !

Completează spaţiile libere cu afirmaţia corectă:1. În text sunt folosite următoarele moduri de expunere: .............................................................................................2. Dialogul are rolul de a :..................................................... ..............................................................................................3. Selectează din text două secvenţe în care poate fi

sesizată prezenţa naratorului. .............................................................................................4. “Câinele şi căţelul” este un text care aparţine genului ...........5. Fabula are două părţi:...............................şi.......................6. Fabula are ca figură de stil dominantă..............................7. În fabulă se satirizează ......................................prin

intermediul plantelor, animalelor,obiectelor.