factori de mediu

7/21/2019 Factori de Mediu

1/22

FACTORII DE MEDIU I SNTATEA APARATULUI BUCO-DENTO-MAXILAR

Ca i celelalte pri componente ale organismului, aparatul buco-dento-maxilar s-a modelat ca rezultat al interdependenei sale cu factorii mediuluiambiant i i pstreaz integritatea structural i funcional n raport cuasigurarea echilibrului cu aceti factori.

n etapa dezvoltrii intrauterine, mediul i exercit influena pe de oparte din mediul genetic constituit pe baza sintezei nglobate n complexastructur a !", iar pe de alta prin tot ceea ce mama ofer embrionului i

apoi ftului pe cale transplacentar.

#ona dento-maxilo-faciala constituie una din prile corpului cele maisusceptibile de a suferi influenele mediului pe perioada dezvoltrii, fiecele pozitive sub forma unei snti mai mult sau mai puin perfecte, fiecele negative sub forma unor mutaii genetice, malformaii diverse.

Factorii de risc din edi! "i consecin#e$e %ato$o&ice

a) Malformaiile. par fie din dezechilibre genetice, fie prin leziuniinduse n perioada de organogenez a aparatului dentomaxilar, careare loc n sptm$na %-& de via intrauterin.

genii din mediu generatori de malformaii sunt' ageni fizici (radiaiile ionizante), ageni chimici (*b, #n, Cu, "i, +n, Cd, Cr, g, s),

unele medicamente' citostatice, antifungice, biologici (virusuri rubeolic, encefalitic, gripal), alcoolismul, tabagismul etc.

b) Anomaliile dentomaxilare i bucale au numai n parte originegenetic, n perioada fetal,


2/22

n perioada postnatal n legtur cu dezechilibre alimentare, maiales vitaminice (, , ! etc.) i minerale (Ca, *, /).

c) Neoplasmele zonei bucodentomaxilaresunt corelate cu factorii de

mediu, ndeosebi prin aciune fizic (inclusiv mecanic) i chimic,repetat pe interval de mai muli ani, n legtur cu obiceiurilevicioase i toxicomaniile.

/recvena mare a localizrilor la buze, limb i gur, n general sent$lnete n unele regiuni ale siei de +ud-0st, unde este raspanditobiceiul mestecatului unor substane naturale (tutun), adesea combinatecu cele chimice, obiceiul de a consuma anumite alimente (afumturi,

ardei, alte condimente), precum si alcool.

d) Cariile. /actorii de mediu au rol deosebit care concur la asigurareaproteciei mpotriva cariilor'

evitarea glucidelor rafinate, unele minerale, ca fluorul, calciul, seleniul, molibdenul etc., n

doze zilnice optime

e) Parodontopatiile pot fi puse in legatura cu factorii de mediu,expuneri la riscuri1 studiile epidemiologice putand sa dovedeasc aceastcorelaie.*rofilaxia primar eficace trebuie s fie bazat pe'

igien buco-dento-maxilar evitarea factorilor de risc din mediu nu numai pe plan somatic

ci i neuropsihic.

f) Expunerea profesionaln mediul de munc constituie un capitol deimportan particular n practica stomatologic.

2iscuri' de natur fizic, expunere la radiaiile electromagnetice

(luminoase, ultraviolete, calorice, microunde) sau ionizante1 poluani iritani (acizi, baze)1


3/22

metale (*b, Cu, #n, "i, 3n, Cd, 3o, Cr, i, +n, e)1 substane organice (hidrocarburi, aldehide, cetone, alcooli).

*atologii caracteristice acestor profesiuni ' n cabinetul stomatologic '

- poziia ortostatic,- iritarea tegumentelor,- unele substane chimice nocive,- poluarea sonor,- contaminarea mediului cu microorganisme,- suprasolicitarea analizatorului optic,

- stress fizic i neuropsihic.

n laboratorul de tehnic dentar' expunerea la poluaniatmosferici (pulberi, particule i gaze toxice)1

n cabinetul radiologic' expunerea la radiaii ionizante.


4/22

I&iena Aer!$!i

Atmosferase mparte n mai multe straturi, cel mai important pentru

sntate i via fiind cel inferior, troposfera, care se ntinde p$n la 45-467m, aici av$nd loc fenomenele meterologice.

Pro%rieta#i c'iice a$e aer!$!i

Componentele de baz sunt ' azotul 89,5:;,oxigenul


5/22

caderea concentraiei de oxigen!- p$n la 49; nu determin tulburri la persoanele expuse.- ntre 49-4%; apar manifestri compensatorii.

- ntre 4%-45; fenomenele compensatorii devin insuficiente i apar

semnele hipoxiei cerebrale i alcaloz.@imita inferioar a concentraiei de oxigen la care viaa mai este

posibil a fost apreciat la 9-45; (chiar mai sczut la persoaneleantrenate n hipoxie).

Adaptarea la "ipoxie

n prima faz apar fenomene compensatorii prin rezerve funcionale,reversibile la ncetarea expunerii'A creterea debitului cardiac prin tahicardie1 creterea numrului de hematii din s$ngele periferic1 redistribuirea s$ngelui spre organe sensibile la hipoxie (mai ales +") hiperventilaie.+cderea n continuare a concentraiei de oxigen depete capacitatea

de compensare fiziologica determin$nd'

- tulburri cerebrale (euforie, tulburri senzoriale,tulburri de coordonare neuro-motorie si de orientaretemporo-spatial1

- dezechilibru acido-bazic1- respiraie CheBne-+toc7es1- convulsii.

/enomene umorale creterea concentraiei hemoglobinei sangvine1 creterea ncrcrii hematiilor cu hemoglobin1

formarea oxihemoglobinei la o presiune parial a oxigenului maimic1

disocierea mai rapida a oxihemoglobinei cu eliberarea unei cantiticrescute de hemoglobin1

modificarea activitii enzimatice i a echilibrului acido-bazic .


6/22

Excesul de oxigen

dministrarea de oxigen n scop terapeutic timp ndelungat poatedetermina'

- fenomene de iritaie respiratorie1- modificarea permeabilitii alveolo-capilare1- risc de edem pulmonar acut.

xigenul hiperbar (= atmosfere) duce la dizolvarea oxigenului nplasm, cu tulburri ireversibile respiratorii i nervoase (dilacerareaesuturilor) i la moarte.

DIOXIDUL DE CARBON

!ioxidul de carbon se gaseste intr-o concentratie relativ constanta inaerul atmosferic de 5,5=-5,56 ;.

#ntoxicatia cu CO$+emnele intoxicatiei cu C< apar la concentratii de 455 de ori mai mari

fata de normal, =-6; cu apariia fenomenelor de hipercapnie.+imptomatologia este in functie de concentratia gazului '- 6; - dispnee, cresterea amplitudinii si ritmului

respirator, constrictie toracica, agitatie, D,hipoacuzie, scaderea acuitatii vizuale1

- %; - greturi , varsaturi1- &-8; - cefalee, ameteli, acufene, adinamie, somnolen1- 9; - accentuarea simptomelor, posibil pierderea

constientei1

- 45; - agravarea simptomelor, moarte posibila prin stoprespirator1

- 4%; - stare de dezorientare de c$teva secunde, urmatade convulsii tonico-clonice, pierderea contientei,exitus1

-


7/22

Dratament ' - evacuarea pacientului din atmosfera toxic- instituirea respiratiei artificiale si administrarea de

oxigen- intubatia traheala (la nevoie)

- administarea de antibiotice pentru prevenireacomplicaiilor bronho-pulmonare.

A)OTUL

zotul detine cel mai mare procentaE in cadrul compoziiei aerului

atmosferic 89,:;, fiind un gaz inert.Fn mediu se gasesc i compui ai azotului'- oxizii de azot (rezultai din combustii la temperaturi

ridicate, i motoarele cu ardere intern, termocentrale1sub aciunea descrcrilor electrice, a radiaiei G.>.)

- "= (descompunerea reziduurilor organice)- acidul azotic i azotos.

Concentraia azotului este aceeai n aerul inspirat i n aerul expirat.

0ste solubil n apa i mai ales n lipide. +e gsete dizolvat n umorile ilipidele organismului n cantiti importante, dependent de concentraiacrescut din aer i de presiunea parial. Cea mai mare afinitate pentru azoto au esutul adipos i esutul nervos.

Creterea presiunii pariale a azotului0xpunerea la presiune atmosferic crescut si implicit la presiune

parial a azotului mare, duce la saturarea rapid a s$ngelui n azot prindizolvare.

+indromul de compresiune sau narcoza hiperbara) faza de excitaie euforie, hiperreflectivitate, nelinite, agitaie1b) faza de inhibiie adinamie, somnolen, bradicardie, bradipnee, p$n la exitus.


8/22

+indromul de decompresiune- prin scaderea lent a presiunii atmosferice, gazul se

deplaseaza de la esuturi la s$nge, apoi n aerul alveolari va fi eliminat fr nici un fel de consencine negative1

- prin decompresiune brusc, azotul trece n stareagazoas rezult$nd embolii localizate' pulmonar, cardiac,nervos, adipos, articular.

*revenirea este posibil prin decompresiune lent.

POLUAREA AERULUI

+e definete prin prezena unor substane strine de compoziia sanatural sau variaia importanta a componentilor (C


9/22

Fn cercetarea starii de sanatate cea mai utilizata metoda este clasificareasubstantelor dupa toxicitatea specifica, care depinde de transformarilechimice ale substantelor cand sunt absorbite in organismul uman, si deafectarea unor organe si sisteme.

+pecificitatea raspunsului biologic al organismului la o substanta toxicadepinde de toxico7inetica si toxicodinamica.

Doxico7inetica se ocupa de impactul organismului asupra toxicului.Doxicodinamica indica impactul substantei toxice asupra organismului.

0fectele toxicului fiind dependente de cantitatea si forma sub care toxiculaEunge la organele tinta din organism, toxico7inetica este principaluldeterminant al toxicodinamicii.

+tandardele igienice de expunere urmaresc definirea unei doze totale de

substanta care sa se afle sub nivelul la care ar produce vreo afectare asanatatii oricarui individ din populatia expusa.

Efecte biologice specifice

*oluantii chimici din aer sunt clasificati in urmatoarele grupe'

*+ Po$!antii to,ici

- sunt substante chimice care lezeaza organismul producanddezorganizarea structurilor si deteriorarea functiilor la diferite niveluri.

a sisteici includ diferite substante existente in concentratii mici infactorii de mediu (aer, apa, vegetale, sol), si care actioneaza la nivel

molecular ' mitocondrii, reticul endoplasmatic, lizozomi, nucleucelular.


10/22

P$!.!$@eziunile bucale cele mai frecvent intalnite sunt'

Lizereul saturnin consta in aparitia unei pigmentatii situate la nivelgingival, .

datorita cresterii *b-emiei L%5 Hg?455ml sange1- la nivelul endoteliilor capilare in prezenta


11/22

Man&an!$Fn concentratii mai mari este toxic afectand in primul rand +"C

( M*ar7insonism manganicN) si plamanii (pneumonii), determinand totodata

si scaderea rezistentei osoase.

. as/i,ianti 0 prin diferite mecanisme fiziopatologice produc hipoxiasau chiar anoxia tesuturilor.

Mono,id!$ de car.on- blocheaza transportul de 5< la tesuturi prin formare de

carboxihemoglobina1- efectele acute se produc in functie de concentratiile din

aer si durata de expunere, incepand de la o concentratiede


12/22

- hipersecretie de mucus1- spasm bronsic reflex1- la nivel alveolar alterarea pneumocitelor, surfactantului, macrofagelor1- leziunea caracteristica edemul pulmonar acut.

expunerea acuta la concentratii moderate sau mici produce'- suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar1- hipersecretie de mucus cu vascozitate crescuta, scaderea lizozimului si

Fg 1- modificarea activitatii cililor vibratili, cu favorizarea stazei de mucus1- proteoliza septurilor interalveolare cu aparitia bulelor de emfizem.

expunerea indelungata la concentratii moderate cu efectecronice

- cresterea frecventei si gravitatii infectiilor cailor respiratorii1- *C nespecifica ' bronsita cronica, astmul bronsic, emfizemul

pulmonar1- cresterea frecventei conEunctivitelor acute si cronice.

d /i.ro1anti determina modificari ale tesutului conEunctiv pulmonarfie sub forma de proliferare (fibroza), fie redistribuirea acestuia cupierderea structurii alveolare (emfizem).

2+ Po$!antii a$er&i1anti

- determina efecte de hipersensibilitate1- pot fi grupati in'

a) alergeni completi proteine, polizaharide1b) alergeni incompleti (haptene) se combina cu grupari protice si

devin antigene.

- dupa provenienta sunt'a) naturali - vegetali (polen, mucegaiuri, fibre textile, canepa, in)

- animali (peri, blana, fulgi, descuamari epidermice deanimale)

- praful de casa


13/22

c) artificiali iritantii in general, C, formaldehida, hidrocarburisaturate, beriliu, cobalt, crom, vanadiu, nichel, glicocol.

3+ Po$!anti canceri&eni

- expunerea pe cale aerogena determina neoplasme localizate la nivelulcavitatii bucale, laringe, trahee, plaman si pleura, apoi gastric, hepatic,renal, vezica urinara.

- factorii de risc asociati in aparitia cancerului pulmonar sunt fumatul, sisecundar poluarea aerului prin combustii incomplete, gaze de esapament,industrie.

- cancerigeni organici ' hidrocarburi aromatice policiclice benzpirenul(fum de tigare, gaze de esapament, gudroane), nitrozaminele (fum de

tigare, ind. chimica), amine aromatice (coloranti de anilina), pesticideorgano-clorurate, aflatoxine.- cancerigeni anorganici ' arsen, beriliu, cadmiu, crom, nichel, azbest,

etc.

Mas!ri edica$e de s!%ra4e&'ere a %o$!arii aer!$!i

Concentratii a,ie adise pot fi definite ca doze de poluanti care

nu determina direct si indirect efecte nocive asupra organismului uman.a) momentana pentru determinarea concentratiei de poluanti petermen scurt, pe =5 min.

b) medie pe


14/22

c) de susceptibilitate este indicatorul unei limitari a raspunsuluiorganismului la expunerea la un agent poluant.

ROLUL APEI IN NATURA SI IN OR(ANISM

pa este un factor de mediu cu mare raspandire in natura.pa este ' - constituent esential al materiei vii,- mediul de desfasurare al proceselor biologice,- solvent si vehicul pentru substantele legate de procesele vitale,- componenta a secretiilor si excretiilor,- reglator al temperaturii corpului (evaporare, transpiratie),- mentinerea echilibrului acido-bazic.

Fn organismul uman proportia si repartitia apei sunt variabiledependente in principal de varsta.

Cu cat tesuturile sunt mai tinere, proportia de apa este mai mare'- :8,%; din greutate, la embrionul uman de o luna,- 9=,%; la fatul de 9 luni,- 84; la nou-nascut,- &5 - &%; la adult,- %5 %%; la varstnic.

2epartitia apei indica ' -


15/22

asigura prin apa ca atare, 4 4,% litri, restul, din compozitia alimentelor simetabolizarea trofinelor.

*rin metabolizarea trofinelor rezulta'- 458 ml apa?455 g lipide,

- %%,4 ml apa?455 g glucide,- 64,= ml apa?455 g proteine.

*ierderile de apa la adult -


16/22

- radiologica - utilizarea substantelor radioactiveO fitoplanctonul(scoicile, melcii, pestii, au capacitate de fixare crescuta) Ocontaminare umana.

PATOLO(IA 6IDRICA NEINFECTIOASA

Compozitia naturala a apei cuprinde diverse substante minerale carese gasesc si in organismul uman, unele cantitati relativ mari,macroelementele (saruri de calciu si de magneziu, natriu, potasiu, clorurietc.), altele in cantitati foarte mici, microelementele (iod, fluor, crom,seleniu, vanadiu etc.). 0le sunt definite ca substante biogene, vitale pentrufunctionarea organismului. Carenta sau excesul lor perturba aceasta

functionalitate cu posibila aparitie a unor probleme de sanatate publica.

IODULCarenta de iod si distrofia endemica tireopata

Fodul este componenta principala a hormonului tiroidian. Fnorganismul uman, tiroida concentreaza cel mai activ iodul, comparativ cu

alte organe.2atia zilnica recomandata pentru un adult este de 4%5-


17/22

- compusi naturali din alimente vegetale brasicacee (varza, gulii,conopida, napi) O tiocianati (inhiba captarea iodului)

O goitrina (interfera legarea organica a iodului)1- hemaglutinine din leguminoase uscate insuficient tratate termic

(soia, fasole, linte, mazare) impiedica reabsorbtia hormonului,urmata de pierderea prin fecale1

- polifenoli - componenti ai glucidelor din frunzeO scad sintezahormonului tiroidian (prin fixarea iodului la gruparea - intra incompetitie cu tirozina) 1

- deficitul de proteine 1- excesul de lipide 1- exces de calciu (micsoreaza absorbtia)sau fluor (creste eliminarea).

Fn conditii de carenta de iod (zone gusogene' Carpatice 3untiipuseni si +ubcarpatice) tiroida incearca sa compenseze lipsa princresterea activitatii secretorii si hipertrofia glandeiO gusa.

Qusa sau distrofia endemica tireopata se manifesta prin'- scaderea metabolismului bazal1- mixedem1- fatigabilitate si lentoare in munca fizica si intelectuala1- cretinism1-

intarzieri in crestere si mineralizare osoasa (nanism tiroidian),- eruptie dentara intarziata1- hipogonadism (amenoree la fete, infantilism sexual la baieti)1- bradicardie,- macroglosie1- hipercolesterolemie 1- anemie.*rofilaxia distrofiei endemice tireopate este posibila si eficienta prin

administrare de sare iodata' iodat de potasiu 4%


18/22

BOLILE CARDIO7ASCULAREolile cardiovasculare reprezinta peste %5; din cauzele de deces

in maEoritatea tarilor si au etiologie plurifactoriala'

- factori endogeni (predispozitie familiala, tulburari metabolice)- factori exogeni (alimentatie bogata in Q saturati, sedentarism,

suprasolicitarea nervoasa, fumatul excesiv, duritatea apei).!uritatea scazuta a apei potabile (determinata in principal desarurile de calciu si de magneziu) se insoteste de o mortalitatecrescuta prin boli cardiovasculare.

/actori hidrici cu actiune protectiva '

3agneziul- deprima excitabilitatea fibrelor miocardice 1- potenteaza metabolismul energetic al cordului si proteEeaza

celulele de lipsa temporara a aportului insuficient de oxigen 1- previne aparitia aterosclerozei (impiedica acumularea de calciu si

de sodiu in peretii vasculari) 1- scade colesterolemia.

Cromul

- creste catabolismul colesterolului1- in zonele cu morbiditate si mortalitate crescuta prin ateroscleroza,concentratia cromului tisular scade cu varsta pana la disparitie.

3anganul- hipocolesterolemiant 1- participa la transportul oxigenului la tesuturi, inclusiv la miocard.

#incul- actiune sinergica cu manganul.

>anadiul- rol in transportul oxigenului (impreuna cu manganul si cu zincul).

/actori hidrici care favorizeaza aparitia C> ' Cadmiul

- favorizeaza aparitia D Cuprul


19/22

- in concentratie crescuta este un factor aterogen +odiu

- in exces, in apa si in alimente determina D.


20/22

INTOXICATIA CU NITRATIExcesul de nitrati si met"emoglobinemia

Fn mod obisnuit, nitratii din apa se absorb in partea superioara aintestinului, iar eliminarea are loc pe cale renala.

"itratii din apa transformati printr-un proces de reducere la nitritiin prezenta florei nitrat reducatoare'- enterobacteriacee (salmonele, 0.coli, clostridii, proteus)1- stafilococ, streptococ (care provin din nasofaringe in cazul unorangine, otite).

"itritii rezultati trec in sange si formeaza cu hemoglobina

methemoglobina, determinand hipoxie tisulara./actori predispozanti, particulari pentru sugarii alimentatiartificial'- hemoglobina de tip fetal - 95;, cu afinitate mai mare fata de

nitriti, comparativ cu hemoglobina de tip adult1- aportul de apa la sugar raportat la greutatea corporala, mult mai

mare decat la adult ( de 45 ori)1- p-ul gastric in Eur de 61-

imaturitatea enzimelor reducatoare si imposibilitatea eliberariihemoglobinei din complexul cu nitritii, pe masura formariiacesteia.

Fntoxicatia acuta '- cianoza fetei si buzelor, acrocianoza, apoi generalizata1- tulburari respiratori (dispnee) 1- tulburari gastrointestinale (diaree sau constipatie) 1- agitatie, convulsii.Fntoxicatia cronica '

- scaderea rezistentei organismului, cu cresterea susceptibilitatii lainfectii respiratorii, digestive 1

- deficit de dezvoltare staturo-ponderala.


21/22

3ethemoglobinemia mai poate fi determinata de '- ingestia unor substante (nitroglicerina),- consumul de alimente vegetale (morcovi, salata, spanac cu

continut crescut de nitrati),

- consumul de carne si preparate de carne tratate excesiv cuconservanti azotati.

*rofilaxie '- alimentatie naturala a sugarului cel putin in primele trei luni cand

receptivitatea la efectul toxic al nitratilor este maxima 1- profilaxia infectiilor digestive si respiratorii ale sugarului mai ales la cei alimentati artificial.

- concentratia nitratilor in apa potabila sa nu depaseasca maximuladmis - 6% mg?dm=apa.

PATOLO(IA 6IDRICA INFECTIOASA

Fnfectiile hidrice sunt foarte numeroase, anual apar %55 mil de infectii

hidrice cu mortalitate relativ crescuta (4% mil. de decese ? an).gentii infectiosi sunt' bacterii'

- +higella dizenteriae- +almonella thBphi, paratBphi , 1- vibrion holeric1- leptospire1- bacil Roch1- 0. Coli (conditionat patogen)1

- 0nterococi1- *seudomonas aeruginosa 1- rucella1- *asteurella.


22/22

virusuri'- hepatitic (hepatita )1- poliomielitic1- 0cho1

- Coxsac7ie1- >irusuri enterice.

paraziti '- 0ntamoeba histolitica1- @amblia intestinalis1- Drichomonas vaginalis1- /asciola hepatica1- Denii (solium, saginata, echinococcus).

0pidemia hidrica - caracteristici'- perioada de invazie (mai lunga la cei cu gastroenterita, dizenterie

si febra tifoida)1- debut exploziv1- cuprinde toata colectivitatea care consuma apa din aceeasi sursa1- apare in orice anotimp1

- scaderea brusca a epidemiei la oprirea consumului de apa siasanarea sursei1- S coada epidemica T (cazuri sporadice, la sfarsitul epidemiei).

factori de mediu

Documents