factori psihologici s

Factori psihologici asociați cu

utilizarea excesivă a

internetului la adolescenți

1

Abstract

Obiectiv. În ultimii ani utilizarea internetului se află pe o pantă ascendentă vertiginoasă.

Astfel, există și persoane care utilizează excesiv internetul. Deși există un interes științific

crescut pentru profululul psihologic al acestui tip de utilizator, se observă o carență a studiilor

efectuate pe eșantion românesc.

Metoda. 140 de liceeni au fost testați. S-a înregistrat numărul de ore petrecute pe internet și

au completat o baterie de teste care conținea Chestionarul de personalitate IPIP, inventarul de

anxietate ca trăsătură STAI, și sclala de simptome psihopatologice SCL 90. Pe baza

numărului de ore petrecute s-au eliminat cei înscriși în +/- o abatere standard și s-au format

două grupe (timp mult sau puțin petrecut pe internet).

Rezultate. Participanții din grupul internet mult au prezentat cote semnificativ mai mici la

dimensiunea agreabilitate decât cei din grupul internet puțin. Atât în cazul anxietății cât și al

senzitivității interpersonale, s-au obținut cote semnificativ mai mari la grupul internet mult.

La dimensiunea ostilitate nu s-au înregistrat diferențe semnificative.

Concluzii. Din datele studiului de față reiese că persoanele care petrec timp mult pe internet

sunt mai puțin agreeabile, și prezintă un grad mai mare de anxietate și senzitivitate

interpersonală, dar nu și de ostilitate.

Cuvinte cheie: abuz de internet, anxietate, senzitivitate, agreeabilitate, ostilitate.

Cuprins:

2

1. Introducere.............................................................................................................................4

1.1 Internetul, aspecte generale..............................................................................................4

1.2 Internetul: abuz sau dependență, consecințe....................................................................5

1.3 Corelate ale utilizării excesive de internet.......................................................................6

1.3.1 Probleme de funcționalitate și săntate.......................................................................6

1.3.2 Internetul și factorii de personalitate.........................................................................7

2. Metoda....................................................................................................................................9

2.1 Obiective..........................................................................................................................9

2.2 Ipoteze..............................................................................................................................9

2.3 Instrumente utilizate.......................................................................................................10

2.4 Participanți.....................................................................................................................10

2.5 Designul cercetării și metoda.........................................................................................11

3.1 Rezultate.............................................................................................................................12

3.1.1 Ipoteza I...................................................................................................................13

3.1.2 Ipoteza II.................................................................................................................14

3.1.3 Ipoteza III................................................................................................................15

3.1.4 Ipoteza IV................................................................................................................16

3.2 Discuții...........................................................................................................................17

3.3 Limitări ale studiului..................................................................................................19

Bibliografie:.............................................................................................................................20

ANEXE....................................................................................................................................22

Anexa I.Tabele statistice rezultate în urma analizei datelor.................................................23

Anexa II Instrumente folosite în cercetare...........................................................................29

3

1. Introducere

1.1 Internetul, aspecte generale

În ultimii ani, internetul a prezentat o răspândire exponențială, afectând aproape toate

aspectele vieții. Internetul în momentul de față prezintă o sursă de divertisment, socializare,

informație, tranzație și un mediu profesional.

Originile internetului pornesc de la un proiect de cercetare al guvernului American,

din 1960, care viza construirea unui sistem robust de comunicare bazat pe calculatoare. În

iunie 2012, internetul avea peste 2.4 bilioane de utilizatori (treese.org).

Internetul a avut ca precursori de comunicare, telegraful, telefonul, radioul și mai apoi

calculatorul, până să ajungă la o capacitate globală de diseminare a informației și un mediu de

comunicare fără limitări geografice. Acest din urmă aspect, ocazionează și o interculturalitate

nemaiîntâlnită până recent.

Primele referir la adresa internetului ca rețea de interacțiuni sociale au fost făcute de

către J.C.R. Licklider, în 1962, care discuta despre rețeaua galactică, încă înaintea apariției

internetului, asemănător cu cel din forma de astăzi (apud. Leiner și colab.,1997).

Celălat pas important, a constat în ceearea conexiunii propriu-zise. Astfel, Lawrence

G. Roberts, în 1965, a conectat un calculator din Massachusets la unul din California (apud.

Leiner și colab.,1997).

Actualmente (30.05.2013), cele mai vizitate pagini de internet sunt după cum urmează

(odine descrescătoare): Facebook (rețea de socializare), Google (motor de căutare), Youtube

(divertisment Video), Yahoo (motor de căutare), Baidu (motor de căutare), Wikipedia

(Enciclopedie) (alexa.com).

4

1.2 Internetul: abuz sau dependen ă, consecin eț ț

În momentul de față, există dezbateri privind utilizarea excesivă a internetului, în ceea

ce priveste impactul, aspectele calitative și în privința denumirii acestui fenomen (Morahan-

Martin, 2005).

Mai precis unii autori sunt în favoarea temenului dependență, alții pledează pentru

abuz, iar alții pentru sintagma timp excesiv petrecut pe internet.

O dezbatere specifică există pe tema sintagmei dependență, deoarece pe când duă cum

se va arăta mai jos, se pare că are consecințe negative puternice, totuși s-ar încadra mai bine

la categoria tulburări ale impulsurilor.

Din punct de vedere conceptual, ar exista trei subtipuri de pentru o tulburere de

spectru compulsiv-impulsiv legat de utilizarea de internet: jocul, preocupările sexuale,

socializarea (apud. Block, 2008).

Pe de o parte, unii autori susțin că temenul dependență este unul impropriu, mai ales

având în vedere că este bazat pe autoraportări, și că adesea este folosit în glumă chiar de

utilizatori, iar extensia temenului depenendeță, de la substanțe la comportamente, este

considerată forțată de către unii cercetători. Jaffe (1990), argumentează că utilizarea largă a

termenului adicție, trivializaează conceptul adicției legate de substanță, și este în detrimentul

înțelegerii etiologiilor specifce, și a abordărilor terapeutice, atât pentru dependențe legate de

substențe, cât și pentru actele compulsive pe care unii le numesc adicții.

Shapira și colab (2003), au pus anunțuri în ziare în care recrutau fie oameni care sunt

dependenți de internet, fie oameni care abuzează internetul. Shapira și colab, au descoperit că

toți participanții, indiferent de categorie, îndeplineau criteriile diagnostice (DSM IV-R)

pentru tulburarea controlului impulsului nespecificată în altă parte.

Pe de altă parte există cercetări care raportează probleme la seviciu, școală,

interperonale și de sănătate aflate în legătură directă cu internetul (Orzack, 1999; Young,

1998, apud. Morahan-Martin, 2005). De asemena, există opinii care susțin includerea

dependenței de internet in DSM V (Block, 2008).

5

Maressa Hecht Orzack, în urma experienței sale vaste cu persoane cu dependeță de

internet susține că acest coportament exacerbează tulburări mintale preexistente, iar alți autori

vorbesc despre evadare din realitate (apud. Mitchel, 2000).

Koreea actualmente consideră dependența de internet una dintre cele mai seriooase

pericole de sănatate publică (Ahn, 2007).

Astfel, se observă că exită o dezbatere în privința temenului utilizate pentru a defini

timpul excesiv, petrecul la internet, unii autori susținând termenul dependență, alții

contestându-l și optând pentru abuz.

Actualmente, DSM IV-R, nu recunoaște existența dependenței de internet (DSM IV-

R, 2000).

1.3 Corelate ale utilizării excesive de internet

1.3.1 Probleme de func ionalitate i săntateț ș

Câteva raportări, au semnalat o serie de probleme asociate cu utilizarea excesivă de

internet, precum eșec scolar sau academic, performanță scăzută la servici sau probleme

maritale (Brady, 1996; Murphey, 1996; Robert HalfInternational, 1996; Quittner, 1997, apud.

Young, 1998a).

O parte dintre utilizatorii de internet, dezvoltă comportamente problematice precum,

deranj al somnului, depresie și simptome de sevraj, ca rezultat al utilizării internetului (apud.

Fortson și colab., 2007).

Se pare că pe lângă asocieri cu depresia și ADHD, internetul, în cazul participanților

de gen masculin, se asociază și cu ostilitatea (Yen, 2007).

Există dovezi care indică o legătură între dependența de internet și utilizarea de

substențe psihoactive în cazul adolescenților (Ko și colab., 2006).

6

Young (1999), într-un alt articol, argumentează că având în vedere că persoanele cu

dependență de internet petrec și câte 20 de ore la rând în fața calculatorului, ritmul circadian

este în mod logic perturbat, drept urmare apare oboseala și disfucnționalitatea cotidiană. De

asemenea, tot din aceste fenomen derivă și un sedentarism, care mai apoi poate să ducă la

probleme de sănătate.

Un studu care a vizat 259 de participanți, a arătat o asociere semnificativă între abuzul

de internet și depresie (Young, 1998b). Mai mult, studiul lui Kim și colab. (2006), efectuat pe

un lot de 1573 de adolescenți Koreeni, a găsit o asociere nu doar între dependența de internet

și depresie, ci între dependența de internet și ideația suicidară.

Caplan (2006), a arătat o relație dintre anxietatea socială, singurătate și utilizarea

problematică a internetului. Parsons (2005), a arătătat că persoanele care întrunesc criteriile

pentru dependență de internet, prezintă în comorbiditate și depresie (40.9%), tulburare

obsesiv-compulsivă (34,1%), tulburări de control al impulsului (31,8%), probleme de

relaționare (20.5%), tulburări de spectru anxios (15,9%), sau tulburări de adaptare (6.8%).

Din cele înșirate mai sus, se poate observa că utilizarea excesivă a internetului are un

impacct major asupra sănătății atât din punct de vedere somatic, cât și cu referite la diverse

tulburări și afecțiuni psihopatologice.

1.3.2 Internetul i factorii de personalitateș

Un studiu din 1998, efectuat pe un lot de 259 de participanți dependenți de internet,

utilizând testul 16PF, a arătat că dependenții obțin scoruri înalte la dimensiunile independență

personală, senzitivitate și reactivitate emoțională, vigilență, deschidere de sine scăzută și non-

conformism (Young și Rodgers, 1998).

Un alt studiu care a vizat un lot de 722 utilizatori de internet (majoritatea tineri), a

arătat că cu cât mai crescută este tendința unei persoane de a fi dependentă de internet, cu atât

mai timidă este și cu atât mai extern îi este locul controlului (Chak, & Leung, 2004).

Căutarea de nou, evitarea vătămării și dependența scăzută față de recompense, par să

joace rol predictiv pentru dependența de internet, conform unui studiu efectuat pe un lot de

3662 de liceeni din Taiwan (Ko și colab., 2006).

7

Se pare că tinerii, care utilizează frecvent internetul, tind să fie mai singuri, să aibă

valori mai deviante și într-o anumită măsură le lipsesc unele abilități sociale carecteristice

persoanelor cu inteligență emoțională crescută (Engelberg și Sjöberg, 2004).

Din perspectiva teoriei Big 5, Peters și Malesky (2008), au arătat că un număr

problematic de ore petrecute jucând jocuri interactive online, prezintă o corelație negativă

moderată cu agreabilitatea, corelație pozitivă moderată cu neuroticismul și corelații neggative

slabe cu extraversiunea și conștiinciozitatea. Totuși, Engelberg și Sjöberg (2004) nu au găsit

nici o legătură între utilizarea internetului și vre-unul dintre dimensiunile Big 5.

Deși s-au identificat câteva trăsături de personalitate a persoanelor care utilizează

excesiv internetul, tabloul este încă departe de a fi elucidat.

De asemenea, în privința unor factori, fie există dezbateri, fie s-au obținut rezultate

contrare în cercetări.

Un alt aspect care trebui remarcat este că o bună parte a studiilor, au fost efectuate pe

populații

8

2. Metoda

2.1 Obiective

Obiective generale

Cercetarea de față are în vedere explorarea componentelor psihologice asociate cu

utilizarea excesivă a internetului în cazul adolescenților.

Obiective specifice

- Explorarea factorilor de personalitate asociați cu petrecerea unui timp îndelungat pe

internet.

- Examinarea manifestărilor psihopatologice la adolescenții care petrec mult timp pe internet.

- Investigarea funcționalității sociale a adolescenților care patrec un timp îndelungat pe

internet.

2.2 Ipoteze

- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă diferențe semnificative în ceea

ce privește agreabilitatea, față de adolescenții care petrec puțin timp.

- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnificativ mai crescute

pe sfera anxietății ca trăsătură față de adolescenții care pertec puțin timp.

- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnficativ mai crescute

ale senzitivității interpersonale față de adolescenții care petrec puțin timp.

9

- Adolescenții care petrec timp îndelungat pe internet prezintă cote semnficativ mai crescute

ale ostilității față de adolescenții care petrec puțin timp.

2.3 Instrumente utilizate

Chestionarul IPIP (International Personality Item Pool), este un chestionar de personalitate

dezvoltat inițial de Goldberg (1992), bazat pe teoria de personalitate BIG 5, format din 50 de

itemi cu răspuns tip Lickert.

Chestionarul S.T.A.I. X2 (State – Trait Anxiety Inventory), chestionarul S.T.A.I. X2 este un

chestionar ce măsoară anxietatea ca tăsătură, format din 20 de itemi cu 4 posibilităţi de

răspuns: deloc, puţin, destul, foarte mult.

Scala S.C.L. 90 (Simptom Checklist 90), S.C.L. 90 este un chestionar simptomatologic cu

scala tip lickert cu 5 ancore: 0 = deloc, 1 = puţin, 2 = moderat, 3 = mult, 4 = foarte mult, şi

cuantifică severitatea percepută a unei trăiri somatice sau psihice în boală.

2.4 Participan iț

Dintr-un total de 140 de subiecți examinați, 64 au fost incluși în studiu. 33 s-au înscris

peste o abatere standard, iar 31 sub o abatere standard. Cei înscriși în zona +/- o abatere

standard nu au fost incluși în studiu.

Dintre cei 140 de participanți 71 de clasa a X-a, 44 de clasa a XI-a iar 25 de clasa a

XII –a.

Lotul de participanți care stau mult pe internet prezintă o vârstă medie de 16,2 ani, cu

45,45% dintre participanții fiind de genul feminin, iar 54,55% fiind de genul masculin. Lotul

de participanți care stau puțin pe internet prezintă o vârstă medie de 15,9 ani, cu 51,61% fiin

de genul feminin, iar 48,39% de genul masculin.

Participanții au fost recrutați din licee din județul Timiș și ???, cu ajutorul

profesorilor din liceele respective.

10

Criteriile de eligibilitate constituie: existența unei conexiuni de internet acasă la

participantul vizat, vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani.

Criteriile de excludere presupun: boli cronice care presupun ca participantul să stea

mult acasă, boli psihice diagnosticate.

2.5 Designul cercetării i metodaș

Lucrarea prezentă este o cercetare non-experimantală, comparativă.

Bateria de teste a fost aplicată unui lot de 140 de adolescenți.

Din datele anamnestice s-a analizat numărul de ore petrecute pe internet/zi. S-a

calculat madia și abaterile standard. Tot ce s-a încadrat între +/- o abatere standard, s-a exlus

din stdiu. Cei înscriși peste o abatere standard au fost grupați, formând lotul de adolescenți

care petrec mult timp pe internet. Toți cei care s-au înscris sub o abatere standard, au fost

grupați, formând lotul de adolescenți care petrec puțin timp pe internet.

După o scurtă prezentare prealabilă a cercerării ce urmează a fi desfășurată s-a

întocmit cu fiecare elev în parte o scurtă anamneză.

Testele au fost aplicate în grup, sub supervizrea examinatorului, astfel asigurând că

elevii nu comunică între ei în timpul examinării.

După aplicarea testelor, a avut loc un debreafing de grup nelimitat în timp.

11

3.1 Rezultate

Aspecte de statistică desctiptivă

Dintr-un total de 140 de subiecți examinați, 64 au fost incluși în studiu. 33 s-au înscris

peste o abatere standard, iar 31 sub o abatere standard. Cei înscriși în zona +/- o abatere

standard nu au fost incluși în studiu.

Media orelor petrecute pe internet a celor 140 de participanți din triajul inițial a fost

de 2,76 ore, iar abaterea standard 1,49.

Tabel ??? Statistica descriptivă a lotului de participanți care utilizează mult internetul

N Minim Maxim Media Dev. Std Oblicitatea Boltirea

Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Eroare Std. Statistic Eroare Std.

AnxietCaTrasat 33 32,00 59,00 47,6061 6,62353 -,368 ,409 -,426 ,798

SCLOstilitate 33 ,00 1,67 ,6163 ,48822 ,332 ,409 -,937 ,798

SCLSenzit 33 ,11 2,67 1,1784 ,66152 ,209 ,409 -,675 ,798

IPIPAgreabilit 33 16,00 51,00 31,6970 7,74389 ,229 ,409 ,000 ,798

Tabel ??? Statistica descriptivă a lotului de participanți care utilizează puțin internetul

N Minim Maxim Media Dev. Std Oblicitatea Boltirea

Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Eroare Std. Statistic Eroare Std.

AnxietCaTrasat 31 21,00 55,00 36,9032 7,64790 ,069 ,421 ,490 ,821

SCLOstilitate 31 ,00 2,17 ,4305 ,44278 2,225 ,421 7,368 ,821

SCLSenzit 31 ,00 1,78 ,5771 ,48144 1,256 ,421 ,653 ,821

IPIPAgreabilit 31 15,00 57,00 36,1935 9,70711 -,297 ,421 -,158 ,821

12

3.1.1 Ipoteza I

Analiza cantitativă a rezultatelor

Datele descriptive indică o medie de 31,69 (Ab. Std. 7.74) pe dimensiunea

agreabilității pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și 36,19 (Ab. Std. 9.70)

pentru adolescenții care utilizează puțin.

Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este eterogenă (Levene, p >.05).

Diferența mediilor este – 4.49. Testul t indică t (57,37) = - 2.04, p = .04.

Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate

pe dimensiune asertivității. Ho: μA ≤ μB

Din p = .04, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.

Agreabilitate

0

5

10

15

20

25

30

35

Net Mult

Net Puțin

Net MultNet Puțin

Din datele statistice se poate constata că există diferențe semnificative între grupele studiate.

p < .05

13

3.1.2 Ipoteza II


Datele descriptive indică o medie de 47,60 (Ab. Std. 6.62) pe dimensiunea anxietății

ca trăsătură pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și 36,90 (Ab. Std. 7.64) pentru

adolescenții care utilizează puțin.


Diferența mediilor este 10.70. Testul t indică t (59,48) = 5.96, p = .00.


pe dimensiunea anxiatății ca stare. Ho: μA ≤ μB.

Din

p

= .00, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.


p < .01

3.1.3 Ipoteza III


14

Anxietate ca Stare

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Net Mult

Net Puțin

Net MultNet Puțin

Datele descriptive indică o medie de 1.17 (Ab. Std. .66) pe dimensiunea senzitivit[íi

interpersonale pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și .57 (Ab. Std. .48) pentru

adolescenții care utilizează puțin.

Din analizele statistice reiese că dispersia datelor este omogenă (Levene, p <.05).

Diferența mediilor este .60. Testul t indică t(62) = 4.13, p = .00.


pe dimensiunea senzitivit[íi interpersonale. Ho: μA ≤ μB

Din p = .00, rezultă că ipoteza nulă este respinsă.

Senzitivitate in-terpersonală

00.10.20.30.40.50.60.70.80.9

11.11.2

Net Mult

Net Puțin

Net MultNet Puțin


p < .05

3.1.4 Ipoteza IV

Analiza cantitativă

15

Datele descriptive indică o medie de .61 (Ab. Std. .48) pe dimensiunea ostilității

pentru adolescenții care utilizează mult internetul, și .43 (Ab. Std. .44) pentru adolescenții

care utilizează puțin.


Diferența mediilor este .18. Testul t indică t (61.92) = 1.59, p = .116.

Conform ipotezei nule, nu există diferenţe semnificative între cele două grupe studiate pe

dimensiune asertivității. Ho: μA ≤ μB

Din p = .116, rezultă că ipoteza nulă este confirmată.

Ostilitate

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

Net Mult

Net Puțin

Net MultNet Puțin

Din datele statistice se poate constata că nu există diferențe semnificative între grupele

studiate.

p > .05

3.2 Discu iiț

16

Majoritatea ipotezelor studiului de față s-au confirmat. s-au găsit diferențe

semnficative între grupul internet mult și grupul internet puțin pe dimensiunile agreabilitate,

anxietate ca trăsătură și senzitivitate interpersonală.

Pe dimensiune ostilitate nu s-au găsit diferențe semnficative, cele două grupuri având

medii asemănătoare.

Pe dimensiunea agreabilității, participanții care stau mult pe internet au prezentat cote

mai scăzute. Pe dimensiunea anxietății ca stare, participanții care utilizează mult interentul,

prezintă cote semnificativ mai crescute. Pe dimensiunea senzitivității interpersonale,

participanții care utilizează mult internetul, prezintă cote mai crescute.

Lucrarea de față vizează diferite aspecte sociale aflate în legătură cu utilizarea

excesivă a internetului, motiv pentru care pe dimensiunea personalității s-a optat pentru

examinarea dimensiunii agreabilitate.

Deși doar cu un prag de .04, cei care utilizează mult internetul prezintă core mai

scăzute de agreeabilitate decât cei care utilizează frecvent internetul. Un asemenea aspect

poate avea impact asupra vieții și funcționării sociale concrete, astfel poate fi în legătură cu

retragerea în virtual.

Cota ridicată la dimensiunea agreabilitate, este asociată unei persoane modeste,

amabile, tolerante, sincere, cu spirit de echipă bine dezvoltat. Acordă atenţie sporită nevoilor

celorlalţi şi este disponibilă să ofere ajutorul acestora, fără a-şi aroga vreun merit pentru

aceasta. La polul opus regăsim indivizi duri, egoişti, cu un spirit competitiv ridicat, centraţi

pe sarcină în dauna relaţiilor.

După cum s-a discutat și la analiza ipotezelor, designul de față nu permite o analiză

cauzală, dar se poate presupune că cei doi factori de află în relație de cauzalitate.

Pe sfera anxietății gerenralizate, nu doar că s-au constata diferențe semnifiative, dar

media grupului internet mult, se clasează în sfera clinică. Astfel, fără a descrie pre mult

simptomatolgia anxietății, se precizează doar că indivizii din această grupă prezintă o

suferință considerabilă.

17

Având în vedere că s-au identificat diferențe foarte semnificative (p< .01) și că media

grupului internet mult este de nivel clinic, se atrage atenția asupra posibilității de relații

cauzale.

Se recomandă cercetări suplimentare pe relația dintre utilizarea excesivă de internet și

anxietate.

În sfera senzitivității interpersonale, deși s-au găsit diferențe foarte semnificative din

punct de vedere statitic, dim perspectiva etalonului, cotele sunt nesemnificative pentru

ambele grupe. Altfel spus, mediile nu ating sfera patologică, mai mult, nici nu se apropie de

aceasta.

Se recomandă efectuarea unei cercetări care să vizeze această dimensiune cu alte

instrumente specific create pentru senzitivitatea interpersonală care să prezinte o putere

discriminativă mai mare.

Pe dimensiunea ostilității nu s-au găsit diferențe semificative, ceea ce este surpinzător

având în vedere că grupul internet mult a obținut cote mai scăzute de agreeabilitate decât

grupul internet puțin.

Este posibil ca cei trei factori la care s-au obținut diferențe semnificative să se afle în

relație. Deși toate vizează aspecte sociale, este posibil ca de exemplu anxietatea crescută să

accentuaze și senzitivitatea interpersonală, iar aceast proces agravat de agreeabilitatea scăzută

să ducă la retragerea în virtual.

Desigur multe alte permutații sunt posibile, motiv pentru care se recomandă cercetări

experimentale care să vizeze realții cauzale și diferite modele posibile.

Totuși, nivelul clinic al anxietății poate servi ca un punct de plecare pentru viitoare

cercetări. Datorită cotelor atât de crescute, este posibil ca anxietatea să fie punctul comun al

celor trei diferențe găsite în studiul de față.

O altă recomandare pentru studii ulterioare este creșterea numărului de perticipanți,

studiul de față satisfăcând criterii minime pentru putere statistică.

Studiul de față prezintă o valoare diagnostică. La o examinare, un specialist în urma

constatării abuzului de internet, ar trebui să verifice eventuala coexistență a unei patologii

anxioase.

18

De asemenea studiul poate să fie util și în psihoterapia dependenței de internet,

terapeuții vizând în paralel și anxietatea.

3.3 Limitări ale studiului

Studiul de față are și câteva limitări după cum urmează.

După cum s-a mai menționat și anterior, designul nonexperimental nu permite

stabulirea de relații cauzale. Aste nu înseamnă că ele nu există, doar înseamnă că din acest

studiu nu pot fi decelate.

O altă limitare ar fi numărul relativ mic de subiecți. Spre exemplu pe dimensiunea

agreabulității s-au constata diferențe liminar semnficative. Un grup mai mare ar putea elucida

situație.

Eșantionule este o altă limitare, deoarece studiul de față vizează doar adilescenți,

astfel nu știm dacă aceste diferențe sunt valabile și al alte grupe de vârstă.

Bibliografie:

http://www.treese.org/intindex/95-11.htm

http://www.alexa.com/topsites

19

http://www.alexa.com/topsites

Ahn DH: Korean policy on treatment and rehabilitation for adolescents’ Internet addiction, in

2007 International Symposium on the Counseling and Treatment of Youth Internet

Addiction. Seoul, Korea, National Youth Commission, 2007, p 49.

Block, J. (2008). Issues for DSM-V: Internet addiction. American Journal of

Psychiatry, 165(3), 306-307.

Caplan, S. E. (2006). Relations among loneliness, social anxiety, and problematic Internet

use. CyberPsychology & Behavior, 10(2), 234-242.

Chak, K., & Leung, L. (2004). Shyness and locus of control as predictors of internet

addiction and internet use. CyberPsychology & Behavior, 7(5), 559-570.

Engelberg, E., & Sjöberg, L. (2004). Internet use, social skills, and

adjustment.CyberPsychology & Behavior, 7(1), 41-47.

Fortson, B. L., Scotti, J. R., Chen, Y. C., Malone, J., & Del Ben, K. S. (2007). Internet use,

abuse, and dependence among students at a southeastern regional university. Journal of

American College Health, 56(2), 137-144.

Jaffe, J. (1990). Trivializing dependence. British Journal of Addiction, 85, 1425-1427.

Kim, K., Ryu, E., Chon, M. Y., Yeun, E. J., Choi, S. Y., Seo, J. S., & Nam, B. W. (2006).

Internet addiction in Korean adolescents and its relation to depression and suicidal ideation: a

questionnaire survey. International journal of nursing studies, 43(2), 185-192.

Ko, C. H., Yen, J. Y., Chen, C. C., Chen, S. H., Wu, K., & Yen, C. F. (2006). Tridimensional

personality of adolescents with internet addiction and substance use experience. Canadian

journal of psychiatry. Revue canadienne de psychiatrie, 51(14), 887.

Leiner, B. M., Cerf, V. G., Clark, D. D., Kahn, R. E., Kleinrock, L., Lynch, D. C., & Wolff,

S. S. (1997). The past and future history of the Internet.Communications of the ACM, 40(2),

102-108.

Mitchell, P. (2000). Internet addiction: genuine diagnosis or not. Lancet,355(9204), 632.

Morahan-Martin, J. (2005). Internet Abuse Addiction? Disorder? Symptom? Alternative

Explanations?. Social Science Computer Review, 23(1), 39-48.

20

Parsons, J. M. (2005). An examination of massively multiplayer online role-playing games as

a facilitator of internet addiction.

Peters, C. S., & Malesky Jr, L. A. (2008). Problematic usage among highly-engaged players

of massively multiplayer online role playing games.Cyberpsychology & Behavior, 11(4),

481-484.

Yen, J. Y., Ko, C. H., Yen, C. F., Wu, H. Y., & Yang, M. J. (2007). The comorbid psychiatric

symptoms of Internet addiction: attention deficit and hyperactivity disorder (ADHD),

depression, social phobia, and hostility. Journal of Adolescent Health, 41(1), 93-98.

Young, K. S. (1998)a. Internet addiction: The emergence of a new clinical

disorder. CyberPsychology & Behavior, 1(3), 237-244.

Young, K. S., & Rogers, R. C. (1998)b. The relationship between depression and Internet

addiction. CyberPsychology & Behavior, 1(1), 25-28.

Young, K. S., & Rodgers, R. C. (1998). Internet addiction: Personality traits associated with

its development. In 69th annual meeting of the Eastern Psychological Association.

Young, K. S. (1999). Internet addiction: symptoms, evaluation and treatment.Innovations in

clinical practice: A source book, 17, 19-31.

21

ANEXE

Anexa I.Tabele statistice rezultate în urma analizei datelor

22

Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation

NrOreNet 140 ,00 7,00 2,7679 1,49629

Valid N (listwise) 140

Tabele statistice pentru analizele comparative

IpotezaI

Group Statistics

Lot N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

IPIPAgreab

NetMult 33 31,6970 7,74389 1,34804

NetPutin 31 36,1935 9,70711 1,74345

Independent Samples Test

Levene's Test for Equality of

Variances

t-test for Equality of

Means

F Sig. t df

IPIPAgreab

Equal variances assumed 1,489 ,227 -2,055 62

Equal variances not

assumed-2,040 57,370


23

t-test for Equality of Means

Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error

Difference

IPIPAgreab

Equal variances assumed ,044 -4,49658 2,18832

Equal variances not assumed ,046 -4,49658 2,20382



95% Confidence Interval of the Difference

Lower Upper

IPIPAgreab

Equal variances assumed -8,87097 -,12218

Equal variances not assumed -8,90903 -,08412

Ipoteza II

Group Statistics


AnxietCaTrasat

NetMult 33 47,6061 6,62353 1,15301

NetPutin 31 36,9032 7,64790 1,37360



Variances


Means

24

F Sig. t df

AnxietCaTrasat

Equal variances assumed ,182 ,671 5,995 62

Equal variances not

assumed5,968 59,484




Difference

AnxietCaTrasat

Equal variances assumed ,000 10,70283 1,78527

Equal variances not assumed ,000 10,70283 1,79338




Lower Upper

AnxietCaTrasat

Equal variances assumed 7,13414 14,27153

Equal variances not assumed 7,11490 14,29077

Ipoteza III

Group Statistics


SCLSenzit NetMult 33 1,1784 ,66152 ,11516

25

NetPutin 31 ,5771 ,48144 ,08647



Variances


Means

F Sig. t df

SCLSenzit

Equal variances assumed 4,991 ,029 4,135 62

Equal variances not

assumed4,175 58,441




Difference

SCLSenzit

Equal variances assumed ,000 ,60125 ,14542

Equal variances not assumed ,000 ,60125 ,14401




Lower Upper

SCLSenzit

Equal variances assumed ,31056 ,89194

Equal variances not assumed ,31304 ,88947

26

Ipoteza IV

Group Statistics


SCLOstilitate

NetMult 33 ,6163 ,48822 ,08499

NetPutin 31 ,4305 ,44278 ,07953



Variances


Means

F Sig. t df

SCLOstilitate

Equal variances assumed 2,308 ,134 1,591 62

Equal variances not

assumed1,596 61,928




Difference

SCLOstilitate

Equal variances assumed ,117 ,18572 ,11675

Equal variances not assumed ,116 ,18572 ,11639


27



Lower Upper

SCLOstilitate

Equal variances assumed -,04766 ,41911

Equal variances not assumed -,04695 ,41840

28

Anexa II Instrumente folosite în cercetare

ANAMNEZĂ

Nume

Prenume

Vârstă

Gen

Clasa

Conexiune de internet acasă

Numărul de ore petrecute pe inernet medie/zi

Boli somatice actuale

Boli psihice actuale

29

S.T.A.I. FORMA –X2-

INSTRUCŢIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stări sufletesti. Citiţi fiecare descriere în parte şi încercuiţi

acea cifră din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum vă simtiţi de obicei. Nu există răspunsuri bune sau rele. Nu

pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să infaţiseze cel mai bine felul cum vă simtiţi de

obicei.

N

r

Descriere Aproape

niciodată

Câteodat

ă

Adeseor

i

Aproape

todeauna

2

1

Sunt bine dispus 1 2 3 4

2

2

Obosesc repede 1 2 3 4

2

3

Îmi vine să plâng 1 2 3 4

2

4

Aşi dori să fiu la fel de fericit(ă) cum par să fie alţii 1 2 3 4

2

5

De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că nu mă pot

decide destul de repede

1 2 3 4

2

6

Ma simt odihnit(a) 1 2 3 4

2

7

Sunt calm, cu “sânge rece” şi concentrat 1 2 3 4

2

8

Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face faţă 1 2 3 4

2

9

Ma frământă prea mult anumite lucruri care în realitate nu

au importanţă

1 2 3 4

3

0

Sunt fericit(a) 1 2 3 4

3

1

Sunt înclinat(ă) să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4

3 Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4

30

2

3

3

Mă simt în siguranţă 1 2 3 4

3

4

Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4

3

5

Ma simt abatut(ă) 1 2 3 4

3

6

Ma simt mulţumit(ă) 1 2 3 4

3

7

Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de importanţă şi mă

sâcâie

1 2 3 4

3

8

Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet încât nu mai pot

scăpa de ele

1 2 3 4

3

9

Sunt un om echilibrat 1 2 3 4

4

0

Când mă gândesc la necazurile mele prezente, devin

nervos (nervoasă) şi prost dispus(ă)

1 2 3 4

31

SCL-90

Cât de mult aţi fost deranjat (supărat) de : Deloc Puţin Moderat Tare Extrem

1. Dureri de cap.

2. Nervozitate.

3. Gânduri nedorite, cuvinte sau idei ce nu vor să părăsească

mintea.

4. Senzaţia de leşin sau ameţeală.

5. Pierderea interesului sau a plăcerii sexuale.

6. Sentimentul că alţii sunt primejdioşi pentru dumneavoastră.

7. Ideea că cineva vă contolează gândurile.

8. Sentimentul că alţii sunt de vină pentru majoritatea necazurilor

dumneavoastră.

9. Dificultăţi în a vă aminti fapte sau lucruri.

10. Supărări legate de murdăria şi nepăsarea (altora).

11. Sentimentul de plictiseală sau iritabilitate.

12. Dureri în piept sau în dreptul inimii.

13. Senzaţia de frică în spaţii deschise sau pe străzi.

14. Senzaţia de lipsă de energie (mişcare lentă, greoaie)

15. Idei de a termina cu viaţa.

16. Voci pe care alţii nu le aud.

32

17. Tremurături.

18. Neîncredere faţă de majoritatea oamenilor.

19. Poftă de mâncare scăzută.

20. Faptul că ţipaţi cu uşurinţă (pentru orice)

21. Timiditate faţă de o persoană de sex opus.

22. Sentimentul că aţi fost închis sau prins într-o cursă.

23. Spaimă bruscă, fără motiv.

24. Explozii de temperament necontrolate.

25. Frică de a ieşi singur afară din casă.

26. Faptul că vă învinovăţiţi singur.

27. Dureri de şale.

28. Imposibilitate de a face ceva.

29. Sentimentul de singurătate.

30. Sentimentul de tristeţe.

31. Supărare prea mare faţă de ceea ce s-a întâmplat.

32. Lipsa de interes

33. Senzaţia de frică, nelinişte, parcă mereu vă ameninţă ceva.

34. Faptul că sentimentele dumneavoastră au fost uşor rănite.

35. Faptul că alţi oameni cunoşteau gândurile dumneavoastră

intime.

36. Sentimentul că alţii nu vă înţeleg şi vă sunt antipatici.

37. Sentimentul că oamenii sunt neprietenoşi cu dumneavoastră şi

vă poartă antipatie.

38. Necesitatea de a face lucrurile foarte încet pentru a vă asigura de

corectitudinea execuţiei.

39. Tropot sau bătaie rapidă a inimii.

40. Greţuri sau vărsături.

41. Sentimente de inferioritate faţă de ceilalţi.

42. Dureri musculare.

43. Sentimentul că sunteţi supravegheat sau că alţii vorbesc despre

dumneavoastră.

44. Greutate la adormire.

45. Nevoia de a verifica şi reverifica ceea ce aţi făcut.

46. Dificultatea de a lua o hotărâre.

47. Frică de a călători cu autobuzul, tramvaiul sau trenul.

48. Greutate în a respira.

33

49. Valuri de căldură sau frig.

50. Nevoia de a ocoli anumite locuri, obiecte sau activităţi pentru că

vă provoacă frică.

51. Senzaţia că mintea funcţionează (macină) în gol.

52. Amorţeli şi furnicături în diverse părţi ale corpului.

53. Senzaţia de nod în gât.

54. Lipsă de speranţă în viitor.

55. Tulburări ale capacităţii de a vă concentra.

56. Senzaţia de slăbiciune în diferite părţi ale corpului.

57. Senzaţia de încordare sau de aţâţare.

58. Greutate în mâini şi în picioare.

59. Idei de sinucidere.

60. Apetit exagerat.

61. Inconfort când alţii vă privesc sau discută despre

dumneavoastră.

62. Idei care nu sunt ale dumneaavoastră.

63. Nevoia de a bate, înjura sau răni pe cineva.

64. Faptul că vă treziţi devreme dimineaţa.

65. Nevoia de a repeta acţiuni ca: atinsul, număratul, spălatul.

66. Somn întrerupt sau tulburat.

67. Nevoia de a sparge sau sfărâma obiecte.

68. Idei sau convingeri pe care alţii nu le împărtăşesc.

69. Sentimentul că sunteţi foarte conştiincios cu alţii.

70. Inconfort în mulţime, ca de exemplu: la cinematograf, în

magazine.

71. Sentimentul că orice necesită efort.

72. Perioade de teroare sau de panică.

73. Inconfortul de a bea sau a mânca în public.

74. Nevoia de a argumenta, de a vă justifica frecvent.

75. Nervozitate când sunteţi părăsit, singur.

76. Alţii nu vă dau credit pentru a obţine ceea ce doriţi.

77. Sentimentul de singurătate chiar atunci când sunteţi între

oameni.

78. Neastâmpăr atât de mare încât nu puteţi şedea liniştit.

79. Sentimentul de inutilitate (că sunteţi nefolositor).

80. Sentimentul că lucrurile familiare vă sunt străine şi ireale.

34

81. Faptul că strigaţi şi aruncaţi lucruri.

82. Frică de a leşina în public.

83. Frică de a fi păcălit.

84. Idei în legătură cu probleme sexuale care vă deranjează.

85. Ideea că aţi putea fi pedepsit pentru păcatele dumneavoastră.

86. Nevoia de a fi împins pentru a termina ceva.

87. Ideea că ceva grav vă afectează sănătatea corporală.

88. Faptul că niciodată nu v-aţi simţit apropiat de o altă persoană.

89. Idei de vinovăţie.

90. Ceva e rău cu mintea dumneavoastră.

35

IPIP

Vă prezentăm mai jos fraze care descriu comportamentul oamenilor. Vă rugăm să folosiți

scala de mai jos pentru a descrie cum vă caracterizează fiecare afirmație. Descrieți cum

sunteți în general, acum, nu cum ați dori să deveniți în viitor. Descrieți într-un mod sincer:

cum vă vedeți pe dumneavoastră, cum vă vedeți în relațiile cu persoanele cunoscute, de

același sex, și de aproximativ aceași vârstă. Pentru a vă putea descrie cu onestitate,

răspunsurile voastre vor fi absolut confidențiale.

Vă rog să citiți fiecare afirmație cu atenție și apoi marcași cu un x căsuța care corespunde

opțiunii dumneavoastră.

Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, nici Acord Acord

total parțial dezacord parțial total

1 Sunt sufletul petrecerii.

Sunt puțin preocupat(ă) de

2 alții.

3 Sunt întotdeauna pregătit (ă).

4 Mă stresez cu ușurință.

5 Am un vocabular bogat.

6 Nu vorbesc prea mult.

7 Îmi plac oamenii.

8 Îmi las lucrurile peste tot.

Aproape tot timpul sunt relaxat

9 (ă).

10 Înțeleg greu ideile abstracte.

Mă simt confortabil în jurul

11 oamenilor.

12 Jignesc oamenii.

13 Sunt atent (ă) la detalii.

14 Mă îngrijorez.

15 Am o imaginație vie.

36

16 Rămân în umbră.

17 Înțeleg sentimentele altora.

18 Învălmășesc lucrurile.

19 Rareori mă simt tristă.

Nu sunt preocupat(ă) de ideile

20 abstracte.

21 Inițiez conversații.

Nu mă interesează problemele

22 altora.

23 Termin treaba repede.

24 Sunt perturbat(ă) cu ușurință.

25 Am idei excelente.

26 Am puține de spus.

27 Am o inimă caldă.

37

Nr. Itemi Dezacord Dezacord Nici acord, nici Acord Acord

total parțial dezacord parțial total

Uit des să pun lucrurile înapoi

28 la locul lor.

29 Mă supăr cu ușurință.

30 Nu am o imaginație bogată.

Vorbesc cu o mulțime de

31 oameni diferiți la petreceri.

Nu sunt chiar interesat(ă) de

32 ceilalți.

33 Îmi place ordinea.

Îmi schimb dispoziția de multe

34 ori.

Sunt rapid(ă) în înțelegerea

35 lucrurilor.

Nu îmi place să atrag atenția

36 asupra mea.

37 Îmi fac timp pentru alții.

38 Îmi evit responsabilitățile.

Am schimbări frecvente de

39 dispoziție.

40 Folosesc cuvinte dificile.

Nu mă deranjează să fiu în

41 centrul atenției.

42 Simt emoțiile celorlalți.

43 Urmez un orar.

44 Mă irit ușor.

Îmi petrec timp reflectând

45 asupra lucrurilor.

În jurul oamenilor necunoscuți

46 sunt tăcută.

Fac oamenii să se simtă

47 liniștiți.

Sunt exact(ă) în munca pe

38

48 care o fac.

49 Adesea mă simt melancolic(ă)

50 Sunt plin(ă) de idei.

39

factori psihologici s

Documents