FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA- FILIALA CALARASI -FILIERA LAPTELUI

Profesor: Studenti: Sef lucrari doctor Bucsa Andrei Rodica Culea Petre Mihai Madalin

Anul univ. 2014-2015IntroducereLaptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide ( si lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia n fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui n diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.

Studiul ncepe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc., influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanta deosebita n cadrul filierei laptelui, n care se regasesc agenti economici specializati n ndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc.

Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate n 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie.

Etapele filierei lapteluiEtapa pre-productiein etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare. Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc.

IMPORTANTA LAPTELUI

Importanta laptelui n alimentatiePentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus n categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se n nici un alt produs de origine animala.

Ponderea nsemnata a laptelui n ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populatiei cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu n ultimul rand de raportul favorabil pret-valoare nutritiva n comparatie cu alte alimente.

Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura n alimentatia populatiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (n mod normal, aceste elemente trebuie sa existe ntr-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata n calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol n dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi n care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.

Importanta laptelui n sistemul agroalimentarSectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei. Valoarea laptelui n anul 2001 a avut o pondere de 40% n totalul productiei animale si 15% n valoarea productiei agricole (dublandu-se n ultimii 8 ani de la 7% n 1993, la 15% n 2001)

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat n perioada 2001-2009, n jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1

Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010

UM2001200220032004200520062007200820092010, 9 luni

Specificare

Efectiv total din care:mii cap2800287828972801286229342819268425122467

Efectiv matcamii cap1746175917571755181218101732163915691386

Sursa:MADR

Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-20093500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

200120022003200420052006200720082009

Efectiv matca Efectiv total

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera n functie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploatatiile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explotatie. (Tabelul 6.2).

Tabelul 6.2

Numarul mediu de vaci de lapteSpecificareNumar% din totalMedia

capete vacicap/ferma

Total1735979100,001,46

1-2 capete144436683,201,27

3-5 capete17366710,003,64

6-10 capete324151,877,51

11-15 capete128060,7413,28

16-20 capete77270,4517,76

21-30 capete75250,4325,00

31-50 capete86240,5038,33

51-100 capete101670,5970,12

>100 capete386822,23217,31

Sursa: MAPDR

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel national, exista 1,2 milioane exploatatii de vaci de lapte, n care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 12 capete. Exploatatiile care detin peste 100 capete reprezinta doar 2,23% din total si apartin n proportie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLIC

Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra n circuitul comercial, alte aproximativ 3 milioane de tone nendeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.

Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg n valoare de:

21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 18,15 euro de la 1 iulie 2007Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la: eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit n cadrul MTR n 2003) deoarece acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC; eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor ncepand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani ncepand din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%; ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depasite n contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe piata la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina optionale, functie de conjunctura pietelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea nghetatei, sa fie eliminate.

Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o productie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. n tabelul 6.3 este redata situatia cotelor de lapte n Uniunea Europeana.

Tabelul 6.3

Cotele de lapte n UE, pentru principalele tari producatoare de lapte (tone)Din care:% vanzarilor

Statele membreTotalLivrari unitatiiVanzaridirecte din

procesatoaredirectetotal cota

Belgia331.0433.188.202122.2283.6

Danemarca4.455.3474.454.7096390.0001

Grecia700.513699.6268870.1

Spania6.113.9306.035.56581.3651.3

FranTa24.235.79723.844.318391.4801.6

Olanda11.074.69211.001.227-0.7

Polonia8.964.0178.500.000464.0175.2

Romania3.057.0001.093.0001.964.00064.2

Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.INSTITUTII IMPORTANTE

Pe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici, care ndeplinesc functiuni specifice (tabelul 6.4).

Tabelul 6.4

Agentii economici care actioneaza pe filiera laptelui

FAZAAGENTII ECONOMICI / INSTITUTII

Planificarea productieiMinisterul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala, Agentia Nationala de Consultanta Agricola,

producatorii agricoli, cercetatorii

Asigurarea cu resurseComerciantii de resurse materiale, producatorii

materialeagricoli, procesatorii (considerati integratori pentru

producatorii agricoli), cooperativele de

aprovizionare, institutii financiare, Agentia

Nationala de Ameliorare si Reproductie Zootehnica,

Puncte de nsamantari Artificiale

ProductiaGospodarii individuale, ferme familiale, asociatii

agricole, societati comerciale, Asociatia Generala a

Crescatorilor de taurine, Asociatia Crescatorilor de

taurine Transilvania

Obtinerea lapteluiProducatorii agricoli, familiile acestora, persoanele

angajate temporar

Transportul siProducatorii agricoli, procesatorii, firmele de

depozitareatransport, angrosistii, detailistii, cooperativele de

marketing

PrelucrareaProducatorii agricoli, procesatorii, Asociatia

Prelucratorilor Romani din Industria Laptelui

DistributiaAngrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele

de marketing, exportatorii

ConsumulMenajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din

Romania, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor,

Asociatia Promovare Educationala a Laptelui

Performanta economica a filierei este determinata de eficienta activitatii organizatiilor institutionale, ale organizatiilor profesionale si interprofesionale, ale agentilor economici care actioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza.

Organisme institutionale cu atributii pe filiera laptelui: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu;

Agentia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui;

Agentia Nationala de Consultanta Agricola, care apartine MAPDR; Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR.

Organizatia interprofesionala pe produs, care include si produsul lapte si derivate lactate, este persoana juridica de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. Organizatia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizatiilor profesionale fara scop lucrativ, cu personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii, transportului, depozitarii, distributiei si comercializarii produselor.

Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. A fost nfiintat n mai 2005, dar a nceput sa functioneze n ianuarie 2006. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma nationala n cadrul careia fermierii, procesatorii si guvernul sa discute situatia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitatii lor.

Organizatii profesionale si asociatii din cadrul filierei laptelui1. Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui(APRIL);ncepand cu anul 2000, n urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societati comerciale cu activitate n domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui, organizatie ce reprezinta la nivel national interesele sectorului de procesare a laptelui.

Obiectivul principal al asociatiei l reprezinta desfasurarea de activitati profesionale, tehnice si economice n interesul comun al tuturor membrilor.

2. Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui (APCL); 3. Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL); 4. Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui (FCCL), este o fundatie independenta non profit care se ocupa cu testarea calitatii laptelui - materie prima;

5. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui s-a ncadrat nca din 2003 ntr-un amplu program national pentru sustinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar n Romania.

6. Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR). Etapa de productien aceasta faza a filierei principalii agenti economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale, ferme familiale, asociatii agricole, societati comerciale, iar principalele activitati sunt cresterea vacilor, reproductia si ameliorarea animalelor si obtinerea productiei de lapte.OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTE

Din punct de vedere tehnologic, n faza de obtinere a productiei de lapte, o importanta deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operatiuni. Modul n care se desfasoara mulsul determina calitatea si, implicit, pretul laptelui.

Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena n timpul mulsului:

interzicerea furajarii animalelor n timpul mulsului;

spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat;

masajul igienic al ugerului;

recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut;

folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate;

igiena personalului spalarea pe maini, folosirea unui echipament de protectie (halat alb, boneta);

folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spalate si dezinfectate;

n cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si dezinfectate;

mulsul trebuie sa se desfasoare ntr-un spatiu corespunzator din punct de vedere igienic.

Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata n tabelele urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte n functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infectie.

Tabelul 6.7

Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual si mecanic (germeni/ml)Mulgere mecanica

MulgerentretinereaSpalarea cuntretinerea corecta

manualaneglijenta a masiniiapa receSpalarea cu apaSpalarea cu apa

calda (50oC)calda si detergent

21.800460.00051.6006.7003.700

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988Numarul de microorganisme care se dezvolta n lapte este invers proportional cu gradul de igiena a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor si ambalajelor etc.

Tabelul 6.8

Infectarea laptelui cu microorganisme n timpul mulgerii (germeni/ml)

Surse de infectien conditii bune de mulgeren conditii proaste de mulgere

Ugerul10050.000-100.000

Pielea animalului5020.000-50.000

Aerul110

Mainile mulgatorului11.000

Vasul de muls110.000

Bidonul n care se toarna101.000.000

laptele

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988Din punct de vedere economic, n perioada de tranzitie au avut loc doua tendinte distincte n ceea ce priveste productia de lapte: astfel ntre anii 1989 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii (+62%); ntre anii 1997 2000, odata cu liberalizarea completa a preturilor si nlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al productiei totale, cat si al productiei medii.Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei medii, cat si a productiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o stabilizare a productiei de lapte n perioada analizata la valori cuprinse ntre un minim de 50 mil.hectolitri n anul 2009 si un maxim de 58 mil.hectolitri n anul 2006.

Tabelul 6.9

Dinamica productiilor medii si totale de lapte, 2001-2009

UM2001200220032004200520062007200820092010

Specificare9 luni

Productia medie de laptel/cap3.0143.1333.2633.4933.5103.6883564365338072595

Productia totala de lapte din care:mii hl51.00052.76155.28855.44455.33458.30754875530895057033944

- Productie marfamii hl24.01725.00625.93727.62928.00028.83426868281972531017433

- Productie subventionatamii hl5.0007.4608.50011.06811.970-----

din productia totala%9,814,215,019,621,6-----

Sursa INS si MADR Etapa de prelucrarePrincipalii agenti economici care actioneaza n aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing.

Operatiile desfasurate n aceasta etapa sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul, prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui si produselor lactate.

TRATAMENTELE PRIMARE

Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile calitative ale laptelui. n primele doua ore dupa muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru inactivarea microorganismelor, fiind necesara racirea laptelui la circa 4oC, prin folosirea de apa rece, gheata sau agent frigorific. n timpul operatiei de racire, laptele trebuie agitat din cand n cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului n care se face racirea. Aceasta racire, fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros.

Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia, operatie care consta n tratamente termice si chimice :

Pasteurizare la cca 60oC n scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor. Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenta valoarea nutritiva a laptelui.

Sterilizare si fierbere n cazul n care laptele se consuma n timp scurt. Este un tratament aplicat de catre toate unitatile de obtinere a laptelui si toate gospodariile.

Administrarea de perhidrol care, prin punerea n libertate a unui atom de oxigen, inhiba organismele anaerobe.

Sursele de contaminare a laptelui, n aceasta faza a filierei, sunt:

oamenii care lucreaza n sfera producerii, colectarii, industrializarii sau comercializarii;

animalele, n mod deosebit cele bolnave, datorita unor infectii la nivelul glandei mamare, a pielii, a tubului digestiv, microorganismele ajungand n lapte;

rozatoarele si insectele, ndeosebi mustele, gandacii si furnicile;

mediul nconjurator: apa, aerul, solul, dejectiile;

utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curatate, spalate, dezinfectate.

COLECTAREA SI TRANSPORTUL

Distribuirea laptelui n sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte ramasa dupa ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viteilor, se livreaza centrelor, punctelor de colectari sau direct unitatilor de prelucrare a laptelui.

Punctele de colectare preiau cantitatile de lapte de la producatorii individuali sau unitati asociate care predau cantitati relativ mici. Pentru unitatile agricole care au ferme specializate, laptele se livreaza "loco ferma", autocisternele de colectare efectuand operatii de transport direct la fabrici. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitatii beneficiare este receptionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ, potrivit prevederilor contractuale.

Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. Avand n vedere procentul covarsitor de 93% din productie obtinuta n sectorul privat, care furnizeaza lapte de calitati diferite, principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri.

Reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. n cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, se opereaza cu cantitati mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. n multe zone, aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalatii de racire a laptelui. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul si distributia laptelui si produselor lactate.

Utilajele pentru receptia si racirea laptelui n zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor, bazinele de receptie, bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte, instalatiile pentru racirea laptelui la ferme, racitoarele cu placi si ghetariile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face n vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain.

O alta problema este cea financiara, ntreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli, astfel ncat acestia refuza aceasta forma de vanzare. Ei mai au de ales ntre:

prelucrarea artizanala pentru obtinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot pe piata taraneasca;

folosirea laptelui pentru alimentatia animalelor.

Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanta cruciala pentru fermieri, pentru ca astfel ei pot obtine fondurile necesare pentru a-si asigura existenta si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitatii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinta majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv.

Drumul laptelui crud se bifurca spre diferite destinatii consumul familial, consumul tehnologic, piata taraneasca si fabricile specializate n prelucrarea laptelui. Datorita importantei produselor lactate pentru alimentatia oamenilor, va fi studiata n continuare ultima destinatie prelucrarea.

PRELUCRAREA

Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse.

Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obtin conform operatiilor prezentate n continuare.

Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla care consta n curatirea laptelui, prin centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru a-l aduce la o anumita concentratie n grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia n recipienti de sticla, plastic, Tetra-Pac.Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau n pelicula.

Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si contine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Materia prima se trateaza termic la 95oC timp de 30 de minute, se nsamanteaza cu microflora n jet continuu, produsul fiind repartizat n alveole sau pahare de plastic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile.

Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC, urmat de pasteurizare, racire, nsamantare si maturare biochimica.

Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza.

Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, n care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura branzeturilor, la obtinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude.

Din punct de vedere economic, n anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5,7%). Cele mai mari scaderi ale productiei n anul 2009 fata de anul 2008 s-au nregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) si la branzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%).

Productia de branzeturi a scazut, de asemenea, n anul 2009 fata de anul 2008, cu 1550 tone (-2,2%). Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (93,3% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut n aceeasi tendinta descendenta.

Productia de smantana de consum s-a mentinut aproximativ egala cu cea obtinuta n anul 2008. Productia de unt a avut, n anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare crestere, cu 1293 tone (+14,1%) si a fost urmata de productia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%).Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone (+1,9%) n anul 2009 fata de anul precedent.Cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat n regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest (22,7%) si Nord-Est (20,9%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta n regiunile Centru (40,4%) si Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 70,0% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs ndeosebi n regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) si Nord-Est (19,7%).

Din punct de vedere institutional, n Romania la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se nregistrau 361 unitati de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (ntre 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual).

Productia totala a exercitiului este, la nivel national, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la numarul salariatilor evidentiaza media la nivel national n valoare de 152252 lei/persoana.Valoarea adaugata bruta n costul factorilor la nivel national pe total este de 558951 mii lei, din care cca 2/3 apartine ntreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei.

Excedentul brut n exploatare pentru ntreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel national de 257216 mii lei care de asemenea apartine preponderent marilor nreprinderi (72,77 %).

Din toate acestea rezulta faptul ca ntreprinderile de procesare a laptelui se integreaza n filiera prin forme de intensitate diferentiate de nsasi rezultatele obtinute. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exercitiului.

n anul 2008, structura nregistrata pentru aceste ntreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare. Conform cerintelor si nregistrarilor organisme competente evidentiaza un total de 264 unitati, din care conform unor cerinte si acreditari poate fi redata urmatoarea structura :

35 de unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare;

42 de unitati n conformitate cu cerintele structurale comunitare, autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform fara separare;

2 unitati n conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform pe linii separate;

185 unitati autorizate pentru o perioada de tranzitie pana la 31.12.2009.

Din cele prezentate, rezulta faptul ca n cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru agentii economici ncadrati n sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinta de concentrare.

n anul 2007, se poate constata ca, din totalul de 671 ntreprinderi n care activeaza 17279 salariati, primele 5 ntreprinderi cumuleaza 18,70% din acest numar al salariatilor, iar primele 20 de ntreprinderi cumuleaza 45,68% din acest total. n ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta este de 3143 mii lei. Se constata ca primele 5 ntreprinderi din industria laptelui detin cca. 1/3 din cifra totala de afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea ntreprinderi detin cca. 2/3 din cifra de afaceri (64,78%).

AMBALAREA SI DEPOZITAREA

Laptele si produsele lactate, odata obtinute, se ambaleaza n diferite recipiente, astfel:

laptele de consum - pungi de polietilena, ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.spitale);

laptele praf cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena;

iaurtul recipienti de plastic;

smantana recipienti de plastic;

untul ambalaje de staniol;

branzeturi - parafinarea, ambalarea n folii din material plastic.

Referitor la depozitare, laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se pastreaza n conditii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

Tabelul 6.14

Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactateProdusulConditii de depozitarePerioada de depozitare

Laptele de consum4-8oC2-3 zile

Laptele praf-ndelungata

Iaurt4-8oCMaxim 48 ore

Smantana2-6oC1-2 zile

0-5oC5-10 zile

Unt-18oC6-9 luni

Branza4-8oCDiferite perioade

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988PERISABILITATILE SI DEFECTELE

Laptele si produsele lactate sufera n timpul operatiunilor de transport, depozitare si manipulare unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitati. Acestea se refera la: cresterile si descresterile n greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza n functie de sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitarii, de gradul de maturare al branzeturilor, de umiditate etc.;

perisabilitatea n timpul transportului variaza n functie de tipul produsului, felul transportului, tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricat de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs.

Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice, numite defecte, datorate calitatii necorespunzatoare a materiei prime, nerespectarii procesului de fabricatie si a igienei. n tabelul 6.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate:

Tabelul 6.15

Defectele laptelui si ale produselor lactateDefectulCauzele aparitieiMasuri de prevenire

L A P T E

Lapte murdarConditii neigienice de recoltareCuratirea grajdului, a uneltelor

Gust de furajeAlimentatia animalelor cu ceapa sau usturoiSchimbarea hranei

Gust saratLaptele din ultima perioada a lactatiei sauAcest lapte se mulge separat

colostral

Gustacru,Descompunerea componentelor lapteluiIgienizare

amar

L A P T E P R A FAglomerarea laptelui

praf n bulgariAbsorbtia umezeliiAmbalaje ermetice

Amblarea produsului ferit de

Gust si miros de seuOxidarea grasimii, actiunea luminiilumina si de aer

I A U R T U L

Separare de zerSuprafermentareRespectarea duratei fermentarii

Gust amarLapte necorespunzatorSortarea laptelui

S M A N T A N A

Respectareatemperaturii sia

Prea fluidaNerespectarea maturariiduratei de maturare

Gust acruSupramaturareReducerea cantitatii de cultura

Aspect stratificatContinut redus de grasimeNormalizarea smantanii

U N T

Lapte provenind de la vite tratate cuSe receptioneaza laptele numai

Gust fad, nearomatantibiotice, unt prea puternic spalatdupa 5 zile de la tratarea cu

medicamente

Gust de vechiInfluenta nutretului-frunze de sfeclaAerarea smantanii

Gust acruSmantana maturata prea intensRespectarea maturarii

Hranireavitelorcunutreturi

Gust amarnghetate, putrezite;Sortarea cu atentie a laptelui

Laptele la sfarsitul perioadei de

lactatie

Umplereaputineiuluila

capacitatenormala. Seopreste

Untul cedeaza apaUmplerea excesiva a putineiuluinvartireaputineiuluiimediat

dupa formarea bobului mic de

unt.

B R A N Z E T U R I

Mucegai sub parafinaInfectarea cojii cu mucegai naintePregatireacorectaa

de parafinare;branzeturilornaintede

Depozitarea n ncaperi infectate cuparafinare.Depozitarean

mucegaincaperi igienice.

Gust rancedActiunea lipazei din lapte, mai alesSe evitaprelucrareaacestui

la sfarsitul perioadei de lactatielapte.

Gust amarCantitate prea mare de cheagFolosireacheaguluin

cantitatea necesara

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988Etapa de distributieAgentii economici identificati n aceasta faza a filierei sunt ntreprinderile de industrie alimentara care detin magazine proprii de desfacere, angrosistii, detailistii.

Activitatile identificate n aceasta faza a filierei sunt: achizitionarea laptelui procesat si a produselor lactate de la procesatori, vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui si produselor lactate si cercetarea pietei de desfacere si a celei de aprovizionare n vederea identificarii preferintelor consumatorilor si, respectiv, a celor mai bune posibilitati de achizitionare a laptelui.

COMERTUL INTERN

Destinatiile productiei de lapte sunt urmatoarele:

autoconsum;

consum tehnologic;

vanzari directe pe piata;

procesare.

Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operatii cum sunt: transport, ncarcare/descarcare, depozitare, conditionare, ambalare, asigurarea de informatii despre piata etc. Pentru o buna desfasurare a activitatii, aceste ntreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata camioane, instalatii de conditionare si pastrare, ambalare, dispozitive de ncarcare/descarcare, birotica etc. Sursele de aprovizionare sunt achizitiile directe de la producatorii de lapte, achizitiile de la ntreprinderile de prelucrare a laptelui, achizitile de la alti intermediari, importuri.

Igiena n unitatile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica, fizico-chimica sau microbiologica. Pentru aceasta, trebuie respectate urmatoarele conditii obligatorii:

unitatile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare;

laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne, peste, legume etc., sau cu ambalaje goale;

zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare, a peretilor si pardoselilor cu detergenti si la clatirea cu apa rece;

personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protectie;

se interzice intrarea animalelor (caini, pisici) n incinta magazinului;

periodic sa se execute operatii de dezinfectie si deratizare.

Canalele de distributie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt:

1. producator consumator, reprezentat de vanzarile directe, pe piata taraneasca

2. producator detailist consumator, reprezentat de reteaua magazinelor cu amanuntul: magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri si hypermarket-uri

3. producator angrosist detailist consumator, n care, fata de canalul anterior, intervine un agent economic intermediar angrosistul, care desfasoara operatii logistice de transport,

depozitare, ambalare.

ncepand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre detinatorii de cota, n limita cantitatilor de referinta disponibile. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde productia pe piata. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordarii cotelor de lapte, modul de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte, se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pietei laptelui si a produselor lactate. n lipsa unei cote alocate, producatorii nu-si pot vinde laptele pe piata. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitatile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste, totodata, obligatiile si responsabilitatile detinatorilor exploatatiilor agricole si a celor implicati n sistemul de administrare a cotelor de lapte. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe detinuta, precum si cel care nu detine cota individuala de lapte, plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata.

Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei nationale de lapte, producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligati sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. Producatorii vor vira direct Agentiei de Plati si Interventie n Agricultura contributia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali, legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei n adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui, precum si respectarea conditiilor de igiena personala.

Spatiile de vanzare a laptelui si produselor lactate difera n functie de canalul de distributie. Astfel, exista:

piata taraneasca, prin care se asigura siguranta platilor pentru micii producatori, crearea unei disponibilitati de preturi scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute, costuri mici ale facilitatilor de piata;

magazinele mici, unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile, preturile fiind, n general mai ridicate decat n cazul pietei taranesti sau al hypermarket-ului;

supermarketuri si hypermarket-uri, forme de desfacere n care creste disponibilitatea produselor de calitate; exista un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activitatile de achizitionare si vanzare a produselor se nregistreaza niveluri de eficienta ridicate; creste disponibilitatea n aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine.

PIATA LAPTELUI

Cele mai importante caracteristici ale cererii si consumului n cadrul filierei laptelui si produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei:

oferta productiei de lapte pentru consum n stare proaspata si supus prelucrarii este dispersata teritorial si calitativ neuniforma; persistenta autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenteaza negativ realizarea profiturilor pentru toti operatorii din cadrul filierei; consumuri mari pentru productia de lapte s-au semnalat n special n marile centre urbane, care sunt departate teritorial de zonele de productie; organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori, prin centrele de livrare a laptelui din localitatile urbane, precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea); agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc ntr-o permanenta concurenta directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate); solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru ntreaga perioada a anului, alaturi de exigentele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale; livrarea laptelui catre consumatori n marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitati de lapte de catre agentii economici specializati; un risc major este acela ca agentii economici ncadrati n aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerintele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei. Consumul de lapte, n Romania, este de 1048000 hl. Consumul de lapte si produse lactate n echivalent lapte era de 252 litri/locuitor, n anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare, consumul de lapte a nregistrat cea mai importanta crestere (41%), n perioada 1989 - 2001. Cresterea a continuat si n perioada 2002-2007, indicele de crestere a consumului de lapte fiind de 117%. n acelasi timp, nsa, se constata o depreciere calitativa a acestuia, n sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat n favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat.

Tabelul 6.16

Productia si consumul de lapte pe locuitor n Romania

IndicatoriUM200220032004200520062007

Productia deLitri lapte/locuitor253,0265,7276,0280,3299,3283,5

%fata de anul

lapte/ locuitor100,0105,01109,09110,79118,30112,05

2002

Litri lapte/locuitor215,0225,0238,9299,2246,6252,8

Consumul de%fata de anul100,0104,65111,11139,16114,69117,58

2002

lapte /locuitor

%fata de84,9884,6886,55106,782,3989,17

productia/loc.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

n ceea ce priveste productia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, daca n anul 2002 se nregistrau 253,0 litri lapte, n ultimii ani este semnalat un maxim al ntregii perioade de 299,3 litri/locuitor n anul 2006, iar n ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor. Prin comparatia fata de anul 2002, indicii nregistreaza aceeasi tendinta de crestere, nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate n ultimii ani (se iau n discutie anii 2006 si 2007 cand, fata de anul 2002, se nregistreaza depasiri de +18,30 % si respectiv +12,05 %).

Consumul de lapte, exprimat n litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este ntr-o continua crestere. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este n anul 2005, cand nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar n anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparatia fata de anul 2002, consumul tuturor ceilalti ani nregistreaza suplimentari care n valori relative sunt ntre +4,65 % n anul 2003 si +39,16 % n anul 2005.

Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparatie ntre consumul si productia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al productiei. Numai n anul 2005, cresterea productiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6,7 %), iar n ceilalti ani din perioada analizata nivelul de crestere al productiei fata de consum este n inferioritate (ntre -17,41 % si -10,13 %).

Totodata, n perioada 2002-2007, structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. La produsul lapte s-a nregistrat o crestere de 4,11 %, consumul de branzeturi si smantana a nregistrat o crestere de 11,4 %, iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %. n ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta nregistreaza o crestere mult mai nsemnata, respectiv de 2,2 ori.

n acest cadru, filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preturilor la lapte livrate prin achizitie sau pe piata agroalimentara. Prezentarea acestor preturi n tabelul 6.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidentia urmatoarele probleme:

pretul mediu de achizitie de la principalele specii ncadreaza un nivel valoric anual n continua crestre. Fata de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung n anul 2007 la + 59,5 % pentru lapte de vaca si bivolita si +41,17 % la lapte de oaie si capra; nivelul acestor preturi la lapte pe piata agroalimentara sunt mult amplificate. La lapte dulce de vaca, pretul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult n anul 2002 si cu +0,95 lei n anul 2007. Pentru piata agroalimentara ritmul anual de crestere este, de asemnea, cu mult mai mare decat pentru pretul mediu de achizitie al laptelui.Tabelul 6.17

Dinamica preturilor la produsul lapte n Romania

SpecificareUM200220032004200520062007

Pretul mediu deLei/litru0,470,560,620,640,670,75

achizitie la lapte de

%100,0119,14131,91136,17142,55159,5

vaca si bivolita

Pretul mediu deLei/litru0,851,111,071,110,991,20

achizitie la lapte de oaie

%100,0130,58125,88130,58116,47141,17

si capra

Pretul mediu la lapteLei/litru0,981,181,351,491,571,70

dulce de vaca vandut pe

%100,0120,40137,75152,04160,20173,46

piata agroalimentara

Pretul mediu de branzaLei/litru6,487,848,799,6910,6711,20

din lapte de oaie vandut

%100,0120,98151,08149,53164,66172,83

pe piata agroalimentara

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

COMERTUL EXTERIOR

Principalii factori care au influentat importul si exportul de lapte si produse lactate sunt: schimbarile petrecute n relatiile comerciale n perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, modificarile frecvente de politica comerciala, fluctuatiile productiei de lapte, schimbarile de politica macroeconomica, n special cele referitoare la cursul valutar.

Importurile de lapte si produse lactate au crescut n perioada 2000-2008 de 10 ori. Daca, nainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ritmul de crestere a importurilor era de 21%, din anul 2006 n anul 2008, ritmul de crestere a importurilor a fost de 111%.

n valoarea totala a importurilor, branza detine ponderea cea mai ridicata, 49%, urmata de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, branza este produsul care a cunoscut cea mai mare crestere a importurilor, de aproape 30 de ori.Tabelul 6.18

Importurile de lapte si produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 - mii USD Specificare200020012002200320042005200620072008

Lapte proaspat, praf,

condensat974010189111501096279638968110564834861460

Unt5968525751607370659210375148292724837186

Branza412843815897830511039149731960577360121706

Frisca5667961214169620262073253045746474

Zer68085211071798283434575323100938099

Iaurt17391470790106011299643307984511390

Total importuri lapte

si produse lactate22821229452531831191315834081056650177468246315

Sursa: FAOSTAT

Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei au crescut n perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata n valoarea totala a exporturilor, 67%. Untul, frisca si zerul sunt produse cu evolutii oscilante ca valoare a exporturilor.

Tabelul 6.19

Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 - mii USDSpecificare200020012002200320042005200620072008

Lapte proaspat, praf,

condensat128618184382522200491019591872720174

Unt1614139385451832481684

Branza574559827752970213609148481559534756254

Frisca6441124421555

Zer000002239917312

Iaurt3922263310129132920942817

Total exporturi lapte

si produse lactate720179378423100071622820364201162496529996

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 2000-2008 (1000USD)

250000

200000

150000

100000

50000

0

-50000

-100000

-150000

-200000

-250000

200020012002200320042005200620072008

Sursa:

Total exporturi

Total importuri Soldul balantei comercialePrivite comparativ, atat importurile, cat si exporturile de lapte si produse lactate au crescut n perioada 2000-2008, n ritmuri mai accelerate n ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de crestere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, n perioada postaderare la UE, ceea ce nseamna ca Romania a fost o piata favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE, la preturi competitive si fara taxe vamale.COSTURILE POST-RECOLTARE

Costurile postrecoltare se nregistreaza pe categorii de operatiuni, astfel:

tratamente utilitati, substante, ustensile;

colectare si transport ustensile, recipiente, carburanti, asigurari, salarii, amortizare;

prelucrare utilitati, materiale, amortizare;

ambalare costul ambalajului, salarii;

depozitare salarii, utilitati, materiale, amortizare;

costurile comercializarii;

cercetarea pietei studii de piata etc.

Analiza SWOT pe filiera laptelui

Puncte tariIntroducerea sistemului de asigurare a calitatii laptelui.

Preponderenta capitalului privat motiveaza desfasurarea unor activitati profitabile de obtinere a productiei de lapte.

Cresterea productiei de lapte procesat si produse lactate.

Gama variata de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice si traditionale.

Costuri reduse de obtinere a productiei de lapte.

Puncte slabeDependenta de producatorii particulari de lapte.

Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte).

Lipsa ofertei concentrate de lapte.

Deficiente majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenti economici.

Materia prima, laptele, care variaza cantitativ de la un anotimp la altul, imprima acest fenomen de sezonalitate majoritatii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare).

OportunitatiPiata potentiala mare de aproximativ 20.000.000 persoane.

Cota de lapte negociata de Romnia cu Uniunea Europeana.

Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea n cooperative.

Orientarea consumului populatiei catre produse naturale, sanatoase, bogate n minerale, favorizeaza consumul de lapte si produse lactate.

Patrunderea pe noi piete mai ales n situatia postaderarii.

Proiecte finantate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale.

AmenintariCostul n crestere al materiei prime.

Lipsa unor mecanisme de ncurajare a cooperarii ntre producatori pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe piete.

Lipsa informatiilor de piata pentru producatorii de lapte.

Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate, pe piata romneasca.

Dobnzile ridicate si perioadele de gratie reduse pentru creditele investitionale.

Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele productiei de lapte.

Legislaia naional n sectorul lactateOrdonana nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 2010HG 1627 din 10 decembrie 2008 HG 100 din 18 februarie 2009Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea i funcionarea Sistemului Informaional pentru Piaa Produselor Agricole i Alimentare i a metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare i difuzare a datelor statisticeOrdinul 468/2006 pentru aprobarea formularuluitip al cererilor, precum i a procedurii de acordare a cotelor i nscriere in Registrul cotelorHG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce conine principiile i cerinele generale cu privire la produsele alimentare, nfiineaz Autoritatea European pentru Sigurana Alimentar i prezint procedurile cu privire la sigurana alimentarHG 48/2005 privind organizarea pieei laptelui de vac, aprobat cu modificri i completri prin Legea 72/2006Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Condiiilor de aprobare a cumprtorilor de lapte de vac i a formularului de cerere pentru aprobarea i nscrierea acestora n Registrul cumprtorilorHotrrea 8522006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum i a modului de alocare i reconstituire a rezervei naionale de lapteOrdinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul 1106/2003 (MAPDR) include trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de cretere a competitivitii produselor agroalimentare, completat prin HG 2206/2004. HG 108/2006 modific HG 1557/2002Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonana de Guvern 45/4.08.2005 i Legea 307/2005. Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, www.madr.ro.Legislaia comunitar n sectorul lactateRegulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1055/2011 al Comisiei din 20 octombrie 2011 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (UE) nr. 635/2010 al Comisiei din 19 iulie 2010 de deschidere a procedurii de atribuire a licenelor de export pentru brnzeturile care urmeaz a fi exportate n Statele Unite ale Americii n 2011 n cadrul anumitor contingente GATTRegulamentul (UE) nr. 138/2010 al Comisiei din 18 februarie 2010 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateNomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr. 1344/2008 i ratele de restituiri aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform Regulamentului (CE) nr. 138/2010Nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export conform Regulamentului (CE) nr. 1344/2008 i ratele de restituire aplicabile n sectorul lapte i produse lactate conform Regulamentului (CE) nr. 1113/2009Regulamentul (CE) nr. 1113/2009 al Comisiei din 19 noiembrie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 1056/2009 al Comisiei din 5 noiembrie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 997/2009 al Comisiei din 22 octombrie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 850/2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul lapte i produse lactate, publicat n Jurnalul Oficial L 246/11 din 18 septembrie 2009Regulamentul (CE) nr. 523/2009 al Comisiei din 18 iunie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateInformaii privind deschiderea i modul de gestionare a contingentului de export pentru lapte praf care urmeaz s fie exportat n Republica Dominican n 20092010Regulamentul (CE) nr. 2535/2001 al Comisiei din 14 decembrie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind regimul importurilor de lapte i produse lactate i deschiderea unor contingente tarifareRegulamentul (CE) nr. 233/2009 al Comisiei din 19 martie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 140/2009 al Comisiei din 19 februarie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 57/2009 al Comisiei din 22 ianuarie 2009 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i produselor lactateGhidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate Import.

Ghidul operatorului Sectorul Lapte i Produse lactate ExportRegulamentul (CE) nr. 1324/2007 al Comisiei Europene din 12 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr.2535/2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1255/1999 al Consiliului privind regimul importului de lapte i produse lactate si deschiderea unor contingente tarifareRegulamentul (CE) nr. 660/2007 al Comisiei Europene din 14 iunie 2007 de stabilire a restituirilor la export n sectorul laptelui i al produselor lactateRegulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului din 21 ianuarie 2008 de introducere a unor preferine comerciale autonome pentru Republica Moldova i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 980/2005 i a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei.3 Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, www.madr.ro.Bibliografie

European Comission - Agricultural Situation and Perspectives in the

CCEC: Romania

European Comission - Prospects for agricultural market

Gus Camelia - Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor

Lactate, Edit Risoprisit, Cluj-NapocaI.E.A; IEM - Piata laptelui situatie si perspectivaI.E.A; IEM - Piata laptelui in RomaniaINSSE - Anuarul statistic al RomanieiINSSE - Anuarul de comert exterior al Romanieiwww.infolapte.ro

www.cota-lapte.ro

www.tetrapak.com/romania

www.control-lapte.ro