filiera laptelui 1.doc

Click here to load reader

Post on 05-Nov-2015

79 views

Category:

Documents

11 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA- FILIALA CALARASI -FILIERA LAPTELUI

Profesor: Studenti: Sef lucrari doctor Bucsa Andrei Rodica Culea Petre Mihai Madalin

Anul univ. 2014-2015IntroducereLaptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide ( si lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia n fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui n diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.

Studiul ncepe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc., influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanta deosebita n cadrul filierei laptelui, n care se regasesc agenti economici specializati n ndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc.

Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate n 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie.

Etapele filierei lapteluiEtapa pre-productiein etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare. Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc.

IMPORTANTA LAPTELUI

Importanta laptelui n alimentatiePentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus n categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se n nici un alt produs de origine animala.

Ponderea nsemnata a laptelui n ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populatiei cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu n ultimul rand de raportul favorabil pret-valoare nutritiva n comparatie cu alte alimente.

Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura n alimentatia populatiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (n mod normal, aceste elemente trebuie sa existe ntr-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata n calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol n dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi n care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.

Importanta laptelui n sistemul agroalimentarSectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei. Valoarea laptelui n anul 2001 a avut o pondere de 40% n totalul productiei animale si 15% n valoarea productiei agricole (dublandu-se n ultimii 8 ani de la 7% n 1993, la 15% n 2001)

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat n perioada 2001-2009, n jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1

Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010

UM2001200220032004200520062007200820092010, 9 luni

Specificare

Efectiv total din care:mii cap2800287828972801286229342819268425122467

Efectiv matcamii cap1746175917571755181218101732163915691386

Sursa:MADR

Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-20093500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

200120022003200420052006200720082009

Efectiv matca Efectiv total

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera n functie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploatatiile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explotatie. (Tabelul 6.2).

Tabelul 6.2

Numarul mediu de vaci de lapteSpecificareNumar% din totalMedia

capete vacicap/ferma

Total1735979100,001,46

1-2 capete144436683,201,27

3-5 capete17366710,003,64

6-10 capete324151,877,51

11-15 capete128060,7413,28

16-20 capete77270,4517,76

21-30 capete75250,4325,00

31-50 capete86240,5038,33

51-100 capete101670,5970,12

>100 capete386822,23217,31

Sursa: MAPDR

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel national, exista 1,2 milioane exploatatii de vaci de lapte, n care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 12 capete. Exploatatiile care detin peste 100 capete reprezinta doar 2,23% din total si apartin n proportie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLIC

Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra n circuitul comercial, alte aproximativ 3 milioane de tone nendeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.

Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg n valoare de:

21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 18,15 euro de la 1 iulie 2007Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la: eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit n cadrul MTR n 2003) deoarece acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC; eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor ncepand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani ncepand din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%; ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depasite n contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe piata la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina optionale, functie de conjunctura pietelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea nghetatei, sa fie eliminate.

Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o productie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. n tabelul 6.3 este redata situatia cotelor de lapte n Uniunea Europeana.

Tabelul 6.3

Cotele de lapte n UE, pentru principalele tari producatoare de lapte (tone)Din care:% vanzarilor

Statele membreTotalLivrari unitatiiVanzaridirecte din

procesatoaredirectetotal cota

Belgia331.0433.188.202122.2283.6

Danemarca4.455.3474.454.7096390.0001

Grecia700.513699.6268870.1

Spania6.113.9306.035.56581.3651.3

FranTa24.235.79723.844.318391.4801.6

Olanda11.074.69211.001.227-0.7

Polonia8.964.0178.500.000464.0175.2

Romania3.057.0001.093.0001.964.00064.2

Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.INSTITUTII IMPORTANTE

Pe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici, care ndeplinesc functiuni specifice (tabelul 6.4).

Tabelul 6.4

Agentii economici care actioneaza pe filiera laptelui

FAZAAGENTII ECONOMICI / INSTITUTII

Planificarea productieiMinisterul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala, Agentia Nationala de Consultanta Agricola,

producatorii agricoli, cercetatorii

Asigurarea cu resurseComerciantii de resurse materiale, producatorii

materialeagricoli, procesatorii (considerati integratori pentru

producatorii agricoli), cooperativele de

aprovizionare, institutii financiare, Agentia