filiera laptelui

FILIERA LAPTELUI

Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine (dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide (α si β lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).

Accesul la Sistemematerial debiologic crestere

Programarea performant a vacilor Alimentatiaproductiei de vacilor delapte lapte

Reproductie siameliorare

Institutiiimportante

Costurile deproductie

Politicile Pre- Productiesectorului public productie

Obtinerea productieiPRERECOLTARE

Importanta laptelui de lapte

Tratamentele primarePOSTRECOLTARECosturi postrecoltare

Distributie Prelucrare

Colectarea sitransportul

Comertul

exterior Prelucrarea

Piata Ambalarea silaptelui depozitarea

PerisabilitatileComertulsi defecteleintern

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanTa laptelui, obTinerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc.

Studiul începe cu ferma de vaci de la care se obTine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactaTie etc., influenTeaza cantitativ si calitativ producTia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanTa deosebita în cadrul filierei laptelui, în care se regasesc agenTi economici specializaTi în îndeplinirea anumitor operaTiuni de distribuTie, promovare etc.

Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate în 4 faze: preproducTie, producTie, prelucrare si distribuTie.

6.1. Etapele filierei laptelui

6.1.1. Etapa preproductieÎn etapa preproduc6ie, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de

cercetare, Ministerul Agriculturii 6i Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unita6ile de creditare. Activita6ile aferente acestei etape sunt: cercetarea pie6ei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc.

IMPORTANłA LAPTELUIImportanTa laptelui în alimentaTiePentru a asigura alimentaTia raTionala optima, speciali6tii recomanda ra6ia zilnica cu

urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele menTionate anterior, laptele este inclus în categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitaTii alimentare si sanataTii omului datorita compoziTiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esenTiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se în nici un alt produs de origine animala.

Ponderea însemnata a laptelui în raTia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populaTiei – cu venituri reduse, este data de multitudinea substanTelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinTa pregatirii pentru masa si nu în ultimul rand de raportul favorabil preT-valoare nutritiva în comparaTie cu alte alimente.

Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura în alimentaTia populaTiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (în mod normal, aceste elemente trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata în calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitaTi de vitamina D cu rol în dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi în care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E.

Importan_a laptelui în sistemul agroalimentarSectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei.

Valoarea laptelui în anul 2001 a avut o pondere de 40% în totalul producTiei animale si 15% în valoarea producTiei agricole (dublandu-se în ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2001).

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009, în jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010, 9 luniSpecificareEfectiv total din care: mii cap 2800 2878 2897 2801 2862 2934 2819 2684 2512 2467Efectiv matca mii cap 1746 1759 1757 1755 1812 1810 1732 1639 1569 1386

Sursa:MADR

Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009

3500300025002000150010005000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Efectiv matca

Efectiv total

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploata6ie difera în func6ie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploata6iile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploata6ii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explota6ie (Tabelul 6.2).

Tabelul 6.2Numarul mediu de vaci de lapte

Specificare Numar % din total Mediacapete vaci cap/ferma

Total 1735979 100,00 1,461-2 capete 1444366 83,20 1,273-5 capete 173667 10,00 3,646-10 capete 32415 1,87 7,5111-15 capete 12806 0,74 13,2816-20 capete 7727 0,45 17,7621-30 capete 7525 0,43 25,0031-50 capete 8624 0,50 38,3351-100 capete 10167 0,59 70,12>100 capete 38682 2,23 217,31

Sursa: MAPDR

Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel na6ional, exista 1,2 milioane exploataTii de vaci de lapte, în care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploataTie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicata (83%) fiind deTinuta de gospodariile cu 1–2 capete. ExploataTiile care deTin peste 100 capete reprezinta doar 2,23% din total si aparTin în proporTie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLICRomania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra în circuitul comercial,

alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.

Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg în valoare de:

− 21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 − 20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 − 18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 − 18,15 euro de la 1 iulie 2007. Odata cu integrarea Tarii noastre în UE, legislaTia care guverneaza sectorul la nivel european

este valabila cu unele excepTii si pentru Romania, fiind armonizata cu legislaTia naTionala. Pentru Romania cadrul legislativ pentru lapte si produse lactate reglementeaza în principal urmatoarele probleme1:

− condiTiile de aprobare a cumparatorilor de lapte, formularul de cerere pentru aprobarea si înscrierea acestora în Registrul cumparatorilor2;

− organizarea pieTei laptelui si produselor lactate3; − metodologia de acordare a cotei individuale de lapte si modul de alocare si reconstituire a

rezervei naTionale de lapte4. Astfel, începand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea 25% la unt (de la 328,20 EUR la 246,39/100 kg) si 15% pentru laptele praf degresat (de la 205,52 EUR la 174,69/100 kg), respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre deTinatorii de cota, în limita cantitaTilor de referinTa disponibile, pe baza unei solicitari scrise a producatorilor, catre autoritatea competenta Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte, si înscrierea în Registrul cotelor. Producatorii care livreaza lapte si/sau vand direct lapte si produse lactate consumatorilor, trebuie sa Tina evidenTa efectivului vacilor de lapte si a producTiilor în Caietul fermierului;

− activitaTile pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, precum si cuantumul acestuia, conform caruia se acorda un sprijin de 0,3 RON /litru pentru laptele de calitate conforma normelor Uniunii Europene livrat la centrele de colectare;

− metodologia de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice referitoare la piaTa produselor agricole si alimentare care se vor transmite Comisiei Europene si care

1 Prelucrat dpa Giurca Daniela (coordonator) s. a., - Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra producatorilor agricoli din Romania în contextul reformei, Politicii Agricole Comune, IER, Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie si politici, Studiul nr. 1, Bucuresti, 2008.2 ORDINUL nr. 1388 din 30 decembrie 2005.3 ORDONANłA nr. 48 din 11 august 2005.4 HOTARAREA nr. 852 din 28 iunie 2006 si HOTARAREA nr. 760 din 11 iulie 2007 pentru modificarea si completarea metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum si a modului de alocare si reconstituire a rezervei naTionale de lapte.

4

includ date referitoare la un anumit numar de produse lactate pentru care CE realizeaza situaTii statistice de preTuri din toate statele membre.

Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la:

− eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depasit de evoluTia pieTelor si filozofia curenta a PAC;

− eliminarea graduala a restricTiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor începand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani începand din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%;

− ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depasite în contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de intervenTie pe piaTa la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina opTionale, funcTie de conjunctura pieTelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea îngheTatei, sa fie eliminate.

Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone, calculat pentru 826.216 vaci la o producTie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. În tabelul 6.3 este redata situaTia cotelor de lapte în Uniunea Europeana.

Tabelul 6.3Cotele de lapte în UE, pentru principalele _ari producatoare de lapte (tone)

Din care: % vanzarilorStatele membre Total Livrari unitaTii Vanzari directe din

procesatoare directe total cotaBelgia 331.043 3.188.202 122.228 3.6Danemarca 4.455.347 4.454.709 639 0.0001Grecia 700.513 699.626 887 0.1Spania 6.113.930 6.035.565 81.365 1.3FranTa 24.235.797 23.844.318 391.480 1.6Olanda 11.074.692 11.001.227 - 0.7Polonia 8.964.017 8.500.000 464.017 5.2Romania 3.057.000 1.093.000 1.964.000 64.2

Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004.

Stabilirea cotei de lapte s-a realizat pe baza datelor dintr-o zona neconsolidata productiv (producTia medie 3.400 l lapte) si tehnic (15% din lapte se produce în ferme, restul în gospodarii). Acest fapt a dus la stabilirea unei cote mici în comparaTie cu Tari care au aderat în 2005 (Ungaria - 1,9 mil. to, Cehia - 2,6 mil. to, Polonia - 8,5 mil. to) si cu o populaTie mult mai mica (Ungaria, Cehia - 10 mil.) sau dubla decat Romania (Polonia - 39 mil.) situaTia fiind asemanatoare si la efectivul de vaci (Ungaria - 400 mii, Cehia - 630 mii, Polonia - 3,4 mil., Romania - 1,74 mil.). Cotele mai bune obTinute de aceste Tari s-au datorat pregatirii fermierilor si fermelor din timp (peste 10-12 ani).

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa implementeze masurile comune de reglementare a pieTelor, inclusiv acest sistem de cote de producTie. łinand însa cont de specificul exploatarii vacilor de lapte din Tara noastra, în ferme de mici dimensiuni, putem menTiona ca

Romania a obTinut cel mai ridicat nivel al volumului vanzarilor directe (64,2%) comparativ cu etapa trecuta, respectiv a statelor membre ale UE-25.

O problema cu care se va confrunta Romania în perioada imediat urmatoare este efectivul de vaci actual (numeric si productiv). În prezent exista un numar de cca 1,74 mil. vaci si o producTie medie de circa 3.400 l/cap. Pentru o activitate comerciala rentabila este necesara o producTie marfa de minim 4000 l care, raportata la cota de 3,057 mil. tone, înseamna un efectiv necesar de 750 mii vaci, pentru care trebuie întocmit si realizat programul de modernizare a fermelor de vaci. Rezulta asadar o diferenTa de 1 mil. vaci ce trebuie integrate în sectorul de carne. Cantitatea totala pe cele doua componente ale sale se împarte astfel: livrari pentru procesare de 1,093 milioane tone si vanzari directe

de 1,964 milioane tone5.

INSTITUłII IMPORTANTEPe filiera laptelui intervin numerosi agenTi economici, care îndeplinesc funcTiuni specifice

(tabelul 6.4).Tabelul 6.4

AgenTii economici care acTioneaza pe filiera lapteluiFAZA AGENłII ECONOMICI / INSTITUłII

Planificarea producTiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si DezvoltariiRurale, DirecTia pentru Agricultura si Dezvoltare

Rurala, AgenTia NaTionala de ConsultanTa Agricola,producatorii agricoli, cercetatorii

Asigurarea cu resurse ComercianTii de resurse materiale, producatoriimateriale agricoli, procesatorii (consideraTi integratori pentru

producatorii agricoli), cooperativele deaprovizionare, instituTii financiare, AgenTia

NaTionala de Ameliorare si ReproducTie Zootehnica,Puncte de ÎnsamanTari Artificiale

ProducTia Gospodarii individuale, ferme familiale, asociaTiiagricole, societaTi comerciale, AsociaTia Generala a

Crescatorilor de Taurine, AsociaTia Crescatorilor deTaurine Transilvania

ObTinerea laptelui Producatorii agricoli, familiile acestora, persoaneleangajate temporar

Transportul si Producatorii agricoli, procesatorii, firmele dedepozitarea transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de

marketingPrelucrarea Producatorii agricoli, procesatorii, AsociaTia

Prelucratorilor Romani din Industria LapteluiDistribuTia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele

de marketing, exportatoriiConsumul Menajele, restaurantele, AsociaTia Consumatorilor din

Romania, Oficiul pentru ProtecTia Consumatorilor,

5 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

AsociaTia Promovare EducaTionala a Laptelui

PerformanTa economica a filierei este determinata de eficienTa activitaTii organizaTiilor instituTionale, ale organizaTiilor profesionale si interprofesionale, ale agenTilor economici care acTioneaza în diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza.

Organisme instituTionale cu atribuTii pe filiera laptelui:− Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat

informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu; − AgenTia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu

acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui; − AgenTia NaTionala de ConsultanTa Agricola, care aparTine MAPDR; − Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul AgenTiei NaTionale

pentru Ameliorare si ReproducTie în Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR. OrganizaTia interprofesionala pe produs, care include si produsul lapte si derivate lactate, este

persoana juridica de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. OrganizaTia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizaTiilor profesionale fara scop lucrativ, cu personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii, transportului, depozitarii, distribuTiei si comercializarii produselor.

Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. A fost înfiinTat în mai 2005, dar a început sa funcTioneze în ianuarie 2006. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma naTionala în cadrul careia fermierii, procesatorii si guvernul sa discute situaTia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitaTii lor.

OrganizaTii profesionale si asociaTii din cadrul filierei laptelui1. AsociaTia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL)6;

Începand cu anul 2000, în urma unificarii OrganizaTiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia NaTionala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societaTi comerciale cu activitate în domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea AsociaTiei Patronale Romane din Industria Laptelui, organizaTie ce reprezinta la nivel naTional interesele sectorului de procesare a laptelui.

Obiectivul principal al asociaTiei îl reprezinta desfasurarea de activitaTi profesionale, tehnice si economice în interesul comun al tuturor membrilor.2. AsociaTia pentru Promovarea CalitaTii Laptelui (APCL); 3. AsociaTia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL); 4. FundaTia pentru Controlul CalitaTii Laptelui (FCCL), este o fundaTie independenta non profit

care se ocupa cu testarea calitaTii laptelui - materie prima; 5. AlianTa pentru Promovarea EducaTionala a Laptelui s-a încadrat înca din 2003 într-un amplu

program naTional pentru susTinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar în Romania. 6. AsociaTia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR).

6 http://www.april.org.ro

7

PROGRAMAREA PRODUCłIEI DE LAPTEProgramarea producTiei de lapte este o acTiune dificila, dar deosebit de importanta pentru

fermele care deTin efective mari de animale. Pe baza programului de producTie se elaboreaza, în continuare, programul de aprovizionare, programul de desfacere, se planifica activitatea financiara si, în final se anticipeaza linia strategica pe care se va înscrie traiectoria fermei.

Elaborarea programului producTiei de lapte este o acTiune dificila, avand în vedere ca vacile se pot afla în ani diferiTi de lactaTie, iar în cadrul anilor, în diverse luni de lactaTie. ProducTia medie obTinuta pe cap de vaca variaza în funcTie de numarul de lactaTii si de luna de lactaTie.

Metoda utilizata pentru programarea producTiei de lapte Tine seama de “miscarea” animalelor pe luni calendaristice si luni de lactaTie si are la baza criteriul „producTia de lapte variaza în funcTie de luna de lactaTie”.

InformaTiile necesare elaborarii unui program riguros sunt:- efectivul de vaci pe luni de lactaTie existent la începutul anului pentru care se face programul; - programul de fatari pe luni calendaristice; - durata perioadei de lactaTie; - numarul de vaci care se vor reforma în cursul anului; - producTia de lapte pe cap de vaca, pe luni de lactaTie.

Se realizeaza “miscarea” efectivului de vaci pe luni de lactaTie si pe luni calendaristice. Deoarece o parte din vacile care se gasesc într-o anumita luna de lactaTie se afla în aceasta situaTie aproximativ jumatate din luna calendaristica, trecand în aceeasi luna în urmatoarea luna de lactaTie, se calculeaza efectivul mediu de vaci pe luni calendaristice si pe luni de lactaTie.7

ACCESUL LA MATERIALUL BIOLOGIC PERFORMANTMaterialul genetic utilizat poate determina cresteri ale productivitaTii si niveluri ridicate de

venit. Accesul micilor fermieri la materialul genetic de calitate este o constrangere serioasa, predominant fiind sistemul tradiTional de reproducTie.

ÎnsamanTarea artificiala este o metoda moderna utilizata în reproducTia animalelor, metoda care a capatat o larga raspandire datorita avantajelor tehnice si economice pe care le prezinta, faTa de reproducerea naturala.

Avantajele însamanTarii artificiale sunt:- folosirea mai intensa a reproducatorilor de mare valoare, sporind ameliorarea animalelor; - scade numarul de reproducatori masculi necesari, realizand, astfel, economii apreciabile de

nutreTuri, adaposturi, personal etc.; - materialul seminal recoltat de la reproducatori se poate conserva timp îndelungat; - conservarea materialului seminal determina posibilitatea transportului acestuia la distanTe foarte

mari, chiar importuri (Romania importa material seminal din Olanda); - se evita raspandirea bolilor contagioase.

Rasele de taurine care se cresc în Tara noastra se împart în doua grupe: rase autohtone si rase importate. Din rasele autohtone fac parte: BalTata Romaneasca, Bruna de Maramures si Pinzgau de Transilvania. În rasele importate sunt cuprinse rasa Friza, Simmental, Schwyz etc. Rasa are o influenTa hotaratoare asupra producTiei medii de lapte obTinuta anual, producTie care variaza de la 2000-2500 litrii de lapte la rasa Pinzgau de Transilvania la 4500-5000 litrii de lapte la rasa Friza.

7 Voicu, R., Economia si managementul exploataTiilor agricole, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000.

Etapa de productie

În aceasta faza a filierei principalii agen6i economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale, ferme familiale, asociaTii agricole, societaTi comerciale, iar principalele activita6i sunt cre6terea vacilor, reproduc6ia 6i ameliorarea animalelor 6i ob6inerea produc6iei de lapte.

SISTEMELE DE CREẞTERE A VACILORDin punct de vedere tehnologic, în ciclul de reproducTie si producTie, vacile parcurg

urmatoarele etape fiziologice normale:- vaci negestante lactante; - vaci gestante lactante; - vaci în repaus mamar.

Tehnica de exploatare (hranire si îngrijire) a acestor categorii este diferita în funcTie de nevoile lor biologice.

Hranirea vacilor lactante se face dupa norme (14 kg substanTa utila, 10 unitaTi nutritive, 1030 proteina bruta digestibila, 55 litri de apa, 63 g de sare, 80 g de calciu, 56 g de fosfor, 280 mg de caroten).

În timpul iernii, nutreTurile de baza sunt fibroasele, nutreTul murat, radacinoasele si concentratele, adica nutreTurile care se pot conserva în cantitaTi mari. În raTia vacilor în lactaTie nutreTurile intra în proporTiile urmatoare: fibroase si grosiere 20-25%, suculente 65-70% si concentratele 8-10%.

În timpul verii, hrana de baza pentru vacile de lapte o formeaza nutreTul verde sub forma de pasune sau cosit. Primavara, trecerea de la regimul de grajd la regimul de pasune trebuie sa se faca treptat.

ÎnsamanTarea vacilor, în unitaTile zootehnice, se realizeaza prin monta dirijata si, cel mai frecvent, prin însamanTarile artificiale, iar în gospodariile Taranesti prin monta.

ÎntreTinerea vacilor se poate face în doua sisteme:- În stabulaTie legata , caz în care adaparea, distribuTia hranei, evacuarea dejecTiilor si mulsul se

realizeaza mecanizat. Mulsul se face cu instalaTii mecanice, fie cu colectarea laptelui la bidon, fie cu colectarea si transportul laptelui printr-o conducta de sticla direct în rezervorul de depozitare. Acest sistem este deosebit de igienic deoarece nu permite laptelui sa intre în contact cu microorganismele din aer, ceea ce ar grabi alterarea.

- În stabulaTie libera . Vacile sunt libere în grajduri închise sau deschise cu padoc exterior aferent. Este sistemul specific micilor gospodarii care deTin în medie 1,44 capete.

Vacile de lapte sunt exploatate în sisteme diferite de crestere. Nerespectarea de catre fermieri a normelor de hrana, a condiTiilor igienico-sanitare, a numarului de mulsuri si, în general, a tot ceea ce înseamna întreTinerea animalelor, are repercusiuni negative asupra cantitaTii si calitaTii laptelui.

Din punct de vedere economic, exista doua sisteme de crestere a vacilor de lapte: sistemul intensiv si sistemul extensiv. În sistemul intensiv, dimensiunea fermelor este mare, se aplica tehnologii moderne de crestere a vacilor, cel mai adesea în stabulaTie legata, capitalul fix deTine o pondere importanta, productivitatea muncii este ridicata, iar rezultatele economice si financiare sunt, de asemenea, ridicate. În sistemul extensiv, dimesiunea fermelor este redusa, se aplica tehnologii

9

tradiTionale si stabulaTia libera a vacilor, capitalul fix are o pondere neînsemnata, productivitatea muncii este redusa, iar rezultatele financiare sunt inferioare sistemului intensiv.

ALIMENTAłIA VACILOR DE LAPTEAlimentaTia reprezinta baza cresterii animalelor. Trebuie amintita semnificaTia termenului de

“zootehnie” în viziunea unor autori: tehnica convertirii nutreTurilor în produse animale. Hrana asigura atat întreTinerea funcTiilor vitale ale organismelor, cat si realizarea diverselor producTii, de aceea raTia de furajare a animalelor este formata din: raTia de întreTinere si raTia de producTie.

Aceasta delimitare este realizata în scop economic, pentru a urmari evoluTia producTiei de lapte în funcTie de raTia de producTie administrata, activitatea economica fiind eficienta atunci cand veniturile suplimentare obTinute din vanzarea unei producTii mai mari realizata în urma unei furajari rationale (stiintifice) depasesc costurile suplimentare antrenate de cresterea si îmbunataTirea calitativa a raTiei.

Ordinea în care se face administrarea furajelor prezinta importanTa economica, astfel:- la vacile cu producTii mici se dau mai întai nutreTurile de calitate slaba, apoi suculentele,

fibroasele de calitate mai buna si la sfarsit concentratele; - la vacile cu producTii mari se dau la început nutreTurile de cea mai buna calitate si cu valoare

nutritiva ridicata, concentratele, suculentele si apoi fibroasele. Un nutreT se administreaza întotdeauna dupa ce a fost consumat în întregime cel precedent. De reTinut, de asemenea, ca pasunatul este forma cea mai indicata de hranire a vacilor, avand o eficienTa economica ridicata.

Principala grupare a furajelor se realizeaza în funcTie de caracteristicile nutritive si provenienTa,conform tabelului 6.5.

Tabelul 6.5Gruparea furajelor

Grupa de nutreTuri ExempleFibroase FanuriSuculente NutreTuri însilozate, borhoturi, radacinoase, tuberculi, bostanoase, resturi

culinareGrosiere Paie de cereale, coceni de porumb, vrejuriConcentrate Concentrate cultivate, concentrate industriale, fainuri proteice de origine

vegetala, animalaSubstanTe energetice Grasimi vegetale si animale de uz furajer, glucoza, amidon, melasaPreparate furajere NutreTuri combinate, complexe de proteine + vitamine + substante minerale

+ antibioticeVerzi Lucerna, trifoi, sulfina, mazare furajera, soia, mazariche, borceaguri, porumb

furajer, secara, ovaz si orz, iarba de sudan, sorg, frunze de sfecla

REPRODUCłIE ẞI AMELIORAREAceasta componenta este studiata deoarece majoritatea producTiilor animale sunt rezultatul

direct sau indirect al funcTiei de reproducTie. De asemenea, reproducatorii au un rol deosebit de important în transmiterea însusirilor de producTie la descendenTi si, prin aceasta, la ridicarea potenTialului productiv.

Pentru o buna desfasurare a procesului de reproducTie trebuie respectate o serie de condiTii:- selecTionarea riguroasa a reproducatorilor; - hranirea, îngrijirea, adapostirea si folosirea raTionala a acestora;

- examenul sanitar-veterinar periodic, pastrarea unei evidenTe a reproducatorilor folosiTi, a datei montei si fatarii.

EvidenTa reproducTiei, sub forma programului de monta si fatari, are un rol important în programarea producTiei de lapte, si în continuare a programului de desfacere a producTiei obTinute.

Pentru a mari producTia unui animal se poate acTiona pe doua cai:- prin îmbunataTirea condiTiilor de mediu; - prin ridicarea potenTialului genetic de producTie a animalului (ameliorarea genetica). Regula de

baza folosita în ameliorarea animalelor este aceea de a alege pentru reproducTie animale cu însusiri morfologice si productive superioare, pe care acestea sa le transmita urmasilor.

COSTURILE DE PRODUCłIEPentru a determina eficienTa unei activitaTi este necesar a comensura veniturile si toate

cheltuielile antrenate de obTinerea acestor venituri. AcTiunea de comensurare a tuturor categoriilor de cheltuieli este dificila în cazul gospodariilor Taranesti deoarece munca este furnizata de familie si nu este evidenTiata valoric. O parte a furajelor poate fi asigurata din gradina proprie sau din faneTele deTinute în proprietate si/sau arendate si poate doar munca zilierilor angajaTi pentru recoltarea fanului sa fie evidenTiata valoric. ẞi totusi, chiar si micii fermieri care cresc vaci de lapte pentru valorificarea producTiei prin autoconsum Tin o evidenTa mentala a ceea ce au cheltuit cu achiziTia, hrana, întreTinerea animalelor etc.

Tipurile de cheltuieli variaza mult în raport cu marimea fermei. Unele categorii pot lipsi în cazul unitaTilor foarte mici (gospodariile familiale). În cadrul acestor categorii de cheltuieli, unele deTin o pondere mai ridicata, astfel: furajele reprezinta între 40 si 80% din costul unitar total al produselor zootehnice, în funcTie de produs si de specia de animale. NutreTurile combinate conTin toate elementele nutritive necesare sanataTii animalelor si realizarii unor randamente superioare.

OBłINEREA PRODUCłIEI DE LAPTEDin punct de vedere tehnologic, în faza de obTinere a producTiei de lapte, o importanTa

deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operaTiuni. Modul în care se desfasoara mulsul determina calitatea si, implicit, preTul laptelui.

Pentru a obTine o producTie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena în timpul mulsului:- interzicerea furajarii animalelor în timpul mulsului; - spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat; - masajul igienic al ugerului; - recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut; - folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate; - igiena personalului – spalarea pe maini, folosirea unui echipament de protecTie (halat alb, boneta); - folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spalate si dezinfectate; - în cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si

dezinfectate; - mulsul trebuie sa se desfasoare într-un spaTiu corespunzator din punct de vedere igienic.

Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operaTiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. ImportanTa respectarii igienei mulsului este evidenTiata în tabelele

urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte în funcTie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infecTie.

Tabelul 6.7Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual i mecanic (germeni/ml)

Mulgere mecanicaMulgere ÎntreTinerea Spalarea cu Întretinerea corectamanuala neglijenta a masinii apa rece Spalarea cu apa Spalarea cu apa

calda (50oC) calda si detergent21.800 460.000 51.600 6.700 3.700

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Numarul de microorganisme care se dezvolta în lapte este invers proporTional cu gradul de igiena a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor si ambalajelor etc.

Tabelul 6.8Infectarea laptelui cu microorganisme în timpul mulgerii (germeni/ml)

Surse de infecTie În condiTii bune de mulgere În condiTii proaste de mulgereUgerul 100 50.000-100.000Pielea animalului 50 20.000-50.000Aerul 1 10Mainile mulgatorului 1 1.000Vasul de muls 1 10.000Bidonul în care se toarna 10 1.000.000lapteleSursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Din punct de vedere economic, în perioada de tranziTie au avut loc doua tendinTe distincte în ceea ce priveste producTia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu excepTia anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a producTiei medii (+62%); între anii 1997 – 2000, odata cu liberalizarea completa a preTurilor si înlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru

producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al producTiei totale, cat si al producTiei medii8.Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a producTiei medii, cat si a

producTiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o stabilizare a produc6iei de lapte în perioada analizata la valori cuprinse între un minim de 50 mil.hectolitri în anul 2009 6i un maxim de 58 mil.hectolitri în anul 2006.

Tabelul 6.9Dinamica produc_iilor medii _i totale de lapte, 2001-2009

UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Specificare 9 luniProducTia medie de lapte l/cap 3.014 3.133 3.263 3.493 3.510 3.688 3564 3653 3807 2595ProducTia totala de lapte din care: mii hl 51.000 52.761 55.288 55.444 55.334 58.307 54875 53089 50570 33944- ProducTie marfa mii hl 24.017 25.006 25.937 27.629 28.000 28.834 26868 28197 25310 17433- ProducTie subvenTionata mii hl 5.000 7.460 8.500 11.068 11.970 - - - - -din producTia totala % 9,8 14,2 15,0 19,6 21,6 - - - - -

8 Leat, Ph., Berkum, S., Analiza sectorului lapte si produse lactate, în volumul LanTul agroalimentar din Romania: în drum spre aderare, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Bucuresti, 2003.

Dinamica productiei de lapte, 2001-2009

60000

50000

40000

30000

20000

10000

02001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Productia totala

Productia marfa

Productia subventionata

6.1.3. Etapa prelucrare

Principalii agen6i economici care ac6ioneaza în aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing.

Opera6iile desfa6urate în aceasta etapa sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul, prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui 6i produselor lactate.

TRATAMENTELE PRIMAREAplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile

calitative ale laptelui. În primele doua ore dupa muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru inactivarea microorganismelor, fiind necesara racirea laptelui la circa 4oC, prin folosirea de apa rece, gheaTa sau agent frigorific. În timpul operaTiei de racire, laptele trebuie agitat din cand în cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului în care se face racirea. Aceasta racire, fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros.

Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia, operaTie care consta în tratamente termice si chimice :- Pasteurizare la cca 60oC în scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor.

Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenTa valoarea nutritiva a laptelui.

- Sterilizare si fierbere – în cazul în care laptele se consuma în timp scurt. Este un tratament aplicat de catre toate unitaTile de obTinere a laptelui si toate gospodariile.

- Administrarea de perhidrol care, prin punerea în libertate a unui atom de oxigen, inhiba organismele anaerobe.

Sursele de contaminare a laptelui, în aceasta faza a filierei, sunt: - oamenii care lucreaza în sfera producerii, colectarii, industrializarii sau comercializarii; - animalele, în mod deosebit cele bolnave, datorita unor infecTii la nivelul glandei mamare, a pielii, a

tubului digestiv, microorganismele ajungand în lapte; - rozatoarele si insectele, îndeosebi mustele, gandacii si furnicile; - mediul înconjurator: apa, aerul, solul, dejecTiile; - utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curaTate, spalate, dezinfectate.

COLECTAREA ẞI TRANSPORTULDistribuirea laptelui în sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte ramasa dupa

ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viTeilor, se livreaza centrelor, punctelor de colectari sau direct unitaTilor de prelucrare a laptelui.

Punctele de colectare preiau cantitaTile de lapte de la producatorii individuali sau unitaTi asociate care predau cantitaTi relativ mici. Pentru unitaTile agricole care au ferme specializate, laptele se livreaza "loco ferma", autocisternele de colectare efectuand operaTii de transport direct la fabrici. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitaTii beneficiare este recepTionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ, potrivit prevederilor contractuale.

Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. Avand în vedere procentul covarsitor de 93% din producTie obTinuta în sectorul privat, care furnizeaza lapte de calitaTi diferite, principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri.

ReTeaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. În cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, se opereaza cu cantitaTi mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. În multe zone, aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalaTii de racire a laptelui. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul si distribuTia laptelui si produselor lactate.

Utilajele pentru recepTia si racirea laptelui în zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor, bazinele de recepTie, bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte, instalaTiile pentru racirea laptelui la ferme, racitoarele cu placi si gheTariile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain.

O alta problema este cea financiara, întreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli, astfel încat acestia refuza aceasta forma de vanzare. Ei mai au de ales între:- prelucrarea artizanala pentru obTinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi

tot pe piaTa Taraneasca; - folosirea laptelui pentru alimentaTia animalelor.

Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanTa cruciala pentru fermieri, pentru ca astfel ei pot obTine fondurile necesare pentru a-si asigura existenTa si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitaTii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinTa majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv.

Drumul laptelui “crud” se bifurca spre diferite destinaTii – consumul familial, consumul tehnologic, piaTa Taraneasca si fabricile specializate în prelucrarea laptelui. Datorita importanTei produselor lactate pentru alimentaTia oamenilor, va fi studiata în continuare ultima destinaTie – prelucrarea.

PRELUCRAREAProdusele din lapte se obTin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a

laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse.Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obTin conform operaTiilor prezentate în

continuare.1. Laptele de consum se obTine printr-o tehnologie simpla care consta în curaTirea laptelui, prin

centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit

pentru a-l aduce la o anumita concentraTie în grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia în recipienTi de sticla, plastic, Tetra-Pac.

2. Laptele praf se obTine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau în pelicula.

3. Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si conTine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Materia prima se trateaza termic la 95oC timp de 30 de minute, se însamanTeaza cu microflora în jet continuu, produsul fiind repartizat în alveole sau pahare de plastic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile.

4. Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC, urmat de pasteurizare, racire, însamanTare si maturare biochimica.

5. Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obTinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza.

6. Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, în care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura branzeturilor, la obTinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude. 9

Din punct de vedere economic, în anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitaTile procesatoare de la exploataTii agricole 6i centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5,7%). Cele mai mari scaderi ale producTiei în anul 2009 faTa de anul 2008 s-au înregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) 6i la branzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%)10.

ProducTia de branzeturi a scazut, de asemenea, în anul 2009 faTa de anul 2008, cu 1550 tone (-2,2%). EvoluTia cantitaTii de branza obTinuta exclusiv din lapte de vaca (93,3% din producTia totala de branzeturi) s-a menTinut în aceeasi tendinTa descendenta.

ProducTia de smantana de consum s-a menTinut aproximativ egala cu cea obTinuta în anul 2008. ProducTia de unt a avut, în anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare crestere, cu 1293

tone (+14,1%) si a fost urmata de producTia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%).ProducTia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone

(+1,9%) în anul 2009 faTa de anul precedent.

Tabelul 6.10Productia de lapte colectat _i produse lactate, 2008-2009

Productie realizataAnul 2009 fata de

anul

Denumire produs-

tone- 2008 (+/-)

2008200

9 tone %Lapte colectat* 1072679 1011464 -61215 -5,7- de vaca 1051481 991588 -598930 -5,7continut mediu de grasime ( %) 3,72 3,76 * *continut mediu de proteine ( %) 3,21 3,24 * *

9 Boboc, D., Tehnologia producTiei alimentare, ASE, 200210 INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

- de bivolita 3538 2139 -1399 -39,5- de capra 4026 4008 -18 -0,4- de oaie 13634 13729 +95 +0,7Lapte ( materie prima) din import 51707 80636 +28929 +55,9Lapte de consum 196689 221918 +25229 +12,8Smantana 47673 47447 -226 -0,5Lapte acidulat** 143577 146369 +2792 +1,9Lapte praf 6136 4109 -2027 -33,0Unt 9198 10491 +1293 +14,1Branza ( inclusiv urda ) 71032 69482 -1500 -2,2- din lapte de vaca 66278 64847 -1431 -2,2Branza topita 15157 12010 -3147 -20,8

*Lapte colectat de unitaTile procesatoare de la exploataTii agricole si centre de colectare **Include iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse similare din lapte fermentatSursa: INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

Tabelul 6.11ProducTia de lapte de vaca colectat de cǎtre unitaTile procesatoare si

principalele produse lactate pe regiuni de dezvoltare, în anul 2009 (tone)

Regiuni de dezvoltareLapte de vacǎ Lapte de Produse lactate

Branza(inclusiv

colectat consum proaspete *) urda)

Total Tarǎ 991588 221918 193816 69482

Nord – Est 207433 48365 17562 13691Sud – Est 76892 14411 14192 7360Sud – Muntenia 66496 14994 17947 7911Sud – Vest Oltenia c 2488 1205 1011Vest 27180 c c 2064Nord – Vest 225344 c 11629 17948Centru 300452 89699 51401 18883Bucuresti - Ilfov c c c 614

c = date confidentiale*) Include smantana si lactatele acidulateSursa: INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

Cele mai mari cantitaTi de lapte de vaca s-au colectat în regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest (22,7%) si Nord-Est (20,9%) (Tabelul 6.11). Laptele de consum s-a produs cu preponderenTa în regiunile Centru (40,4%) si Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia deTin peste 70,0% din producTia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) si Nord-Est (19,7%).

Din punct de vedere instituTional, în Romania la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se înregistrau 361 unitaTi de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual).

În anul 2007 exista un numar de 671 întreprinderi de industria laptelui de diferite capacitaTi. Tabelul nr.6.12

Principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderilor din industria laptelui, 2007

Indicatori UMTotal

Indicatori UMTotal

întreprinderi întreprinderi

ProducTia exerciTiului mii lei 2630755Numar de

nr. 671întreprinderidin care:

lei/persoana 152252Capital social la 31

mii lei 455829– în medie pe salariat XII 2007

Exporturi directe mii lei 54516 - d.c. în medie/ lei 679328întreprindere

din care:lei 17

Efectiv personal lapers. 18688– la 1000 lei cifra de afaceri 31 XII 2007

– în medie pe salariat lei/persoana 3155Efectiv mediu de

pers. 17279salariaTiValoarea adaugata bruta în

mii lei 558951Cheltuieli cu

mii lei 301735costul factorilor - total personalul, d.c.

din care: lei 178 în medie /salariat lei/pers. 17483– la 1000 lei cifra de afaceri– la 1000 lei producTia lei 212exerciTiului % 100,0– în medie pe salariat lei/persoana 32349Excedentul brut de

mii lei 257216exploatare – Totaldin care:– la 1000 lei producTia lei 98exerciTiului– la 1000 lei valoare

lei 460adaugata

Sursa: Institutul NaTional pentru Statistica, Rezultate si randamente ale întreprinderilor de industrie si comerT, 2009

ProducTia totala a exerciTiului este, la nivel naTional, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la numarul salariaTilor evidenTiaza media la nivel naTional în valoare de 152252 lei/persoana.

Valoarea adaugata bruta în costul factorilor la nivel naTional pe total este de 558951 mii lei, din care cca 2/3 aparTine întreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei.

Excedentul brut în exploatare pentru întreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel naTional de 257216 mii lei care de asemenea aparTine preponderent marilor înreprinderi (72,77 %).

Din toate acestea rezulta faptul ca întreprinderile de procesare a laptelui se integreaza în filiera prin forme de intensitate diferenTiate de însasi rezultatele obTinute. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exerciTiului.

În anul 2008, structura înregistrata pentru aceste întreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare. Conform cerinTelor si înregistrarilor organisme competente evidenTiaza un total de 264 unitaTi, din care conform unor cerinTe si acreditari poate fi redata urmatoarea structura :

− 35 de unitaTi autorizate pentru schimburi intracomunitare; − 42 de unitaTi în conformitate cu cerinTele structurale comunitare, autorizate sa recepTioneze

si sa proceseze lapte conform si neconform fara separare; − 2 unitaTi în conformitate cu cerinTele structurale comunitare autorizate sa recepTioneze si sa

proceseze lapte conform si neconform pe linii separate; − 185 unitaTi autorizate pentru o perioada de tranziTie pana la 31.12.2009. Din cele prezentate, rezulta faptul ca în cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru

agenTii economici încadraTi în sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinTa de concentrare. Tabelul 6.13

Gradul de concentrare al întreprinderilor din industria laptelui din Romania(anul 2007)

Nr.Cifra de

Cumulat % din totalul Cumulat % din totalulNr. afaceri

Anul mediu de nr. mediu de salariaTi cifrei de afaceriîntreprinderilor -lei-salariaTi Primele 5 Primele 20 Primele 5 Primele 5 Primele 20

2007 671 17279 3143942811 18,70 45,68 36,90 64,78Sursa: Rezultate si performanTe ale întreprinderilor din industrie si construcTii, INS, 2008

În anul 2007, se poate constata ca, din totalul de 671 întreprinderi în care activeaza 17279 salariaTi, primele 5 întreprinderi cumuleaza 18,70% din acest numar al salariaTilor, iar primele 20 de întreprinderi cumuleaza 45,68% din acest total. În ceea ce prive6te cifra de afaceri, aceasta este de 3143 mii lei. Se constata ca primele 5 întreprinderi din industria laptelui deTin cca. 1/3 din cifra totala de afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea întreprinderi deTin cca. 2/3 din cifra de afaceri

(64,78%)12.

AMBALAREA SI DEPOZITAREALaptele si produsele lactate, odata obTinute, se ambaleaza în diferite recipiente, astfel:

- laptele de consum - pungi de polietilena, ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.spitale);

- laptele praf – cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena; - iaurtul – recipienTi de plastic; - smantana – recipienTi de plastic; - untul – ambalaje de staniol; - branzeturi - parafinarea, ambalarea în folii din material plastic.

Referitor la depozitare, laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se pastreaza în condiTii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

11 Sursa: Autoritatea NaTionala Sanitar Veterinara si pentru SiguranTa Alimentelor, 2008. 12 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

Tabelul 6.14Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate

Produsul CondiTii de depozitare Perioada de depozitareLaptele de consum 4-8oC 2-3 zileLaptele praf - ÎndelungataIaurt 4-8oC Maxim 48 oreSmantana 2-6oC 1-2 zile

0-5oC 5-10 zileUnt -18oC 6-9 luniBranza 4-8oC Diferite perioade

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

PERISABILITAłILE ẞI DEFECTELELaptele si produsele lactate sufera în timpul operaTiunilor de transport, depozitare si manipulare

unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitaTi. Acestea se refera la:- cresterile si descresterile în greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza în funcTie de

sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitarii, de gradul de maturare al branzeturilor, de umiditate etc.;

- perisabilitatea în timpul transportului variaza în funcTie de tipul produsului, felul transportului, tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricat de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs.

Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietaTilor organoleptice si fizico-chimice, numite defecte, datorate calitaTii necorespunzatoare a materiei prime, nerespectarii procesului de fabricaTie si a igienei. În tabelul 6.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate:

Tabelul 6.15Defectele laptelui si ale produselor lactate

Defectul Cauzele apariTiei Masuri de prevenireL A P T E

Lapte murdar CondiTii neigienice de recoltare CuraTirea grajdului, a uneltelorGust de furaje AlimentaTia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hraneiGust sarat Laptele din ultima perioada a lactaTiei sau Acest lapte se mulge separat

colostralGust acru, Descompunerea componentelor laptelui Igienizareamar

L A P T E P R A FAglomerarea lapteluipraf în bulgari AbsorbTia umezelii Ambalaje ermetice

Amblarea produsului ferit deGust si miros de seu Oxidarea grasimii, acTiunea luminii lumina si de aer

I A U R T U LSeparare de zer Suprafermentare Respectarea duratei fermentariiGust amar Lapte necorespunzator Sortarea laptelui

S M A N T A N A

Respectarea temperaturii si aPrea fluida Nerespectarea maturarii duratei de maturareGust acru Supramaturare Reducerea cantitaTii de culturaAspect stratificat ConTinut redus de grasime Normalizarea smantanii

U N TLapte provenind de la vite tratate cu Se recepTioneaza laptele numai

Gust fad, nearomat antibiotice, unt prea puternic spalat dupa 5 zile de la tratarea cumedicamente

Gust de vechi InfluenTa nutreTului-frunze de sfecla Aerarea smantaniiGust acru Smantana maturata prea intens Respectarea maturarii

Hranirea vitelor cu nutreTuriGust amar îngheTate, putrezite; Sortarea cu atenTie a laptelui

Laptele la sfarsitul perioadei delactaTie

Umplerea putineiului lacapacitate normala. Se opreste

Untul cedeaza apa Umplerea excesiva a putineiului învartirea putineiului imediatdupa formarea bobului mic deunt.

B R A N Z E T U R IMucegai sub parafina Infectarea cojii cu mucegai înainte Pregatirea corecta a

de parafinare; branzeturilor înainte deDepozitarea în încaperi infectate cu parafinare. Depozitarea înmucegai încaperi igienice.

Gust ranced AcTiunea lipazei din lapte, mai ales Se evita prelucrarea acestuila sfarsitul perioadei de lactaTie lapte.

Gust amar Cantitate prea mare de cheag Folosirea cheagului încantitatea necesara

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

6.1.4. Etapa distribu_ieAgenTii economici identificaTi în aceasta faza a filierei sunt întreprinderile de industrie

alimentara care deTin magazine proprii de desfacere, angrosistii, detailistii.ActivitaTile identificate în aceasta faza a filierei sunt: achiziTionarea laptelui procesat 6i a

produselor lactate de la procesatori, vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui 6i produselor lactate si cercetarea pieTei de desfacere si a celei de aprovizionare în vederea identificarii preferinTelor consumatorilor si, respectiv, a celor mai bune posibilitaTi de achiziTionare a laptelui.

COMERłUL INTERNDestinaTiile producTiei de lapte sunt urmatoarele:

- autoconsum; - consum tehnologic;

- vanzari directe pe piaTa; - procesare.

Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operaTii cum sunt: transport, încarcare/descarcare, depozitare, condiTionare, ambalare, asigurarea de informaTii despre piaTa etc. Pentru o buna desfasurare a activitaTii, aceste întreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata – camioane, instalaTii de condiTionare si pastrare, ambalare, dispozitive de încarcare/descarcare, birotica etc. Sursele de aprovizionare sunt achiziTiile directe de la producatorii de lapte, achiziTiile de la întreprinderile de prelucrare a laptelui, achiziTile de la alTi intermediari, importuri.

Igiena în unitaTile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica, fizico-chimica sau microbiologica. Pentru aceasta, trebuie respectate urmatoarele condiTii obligatorii:- unitaTile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare; - laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne, peste, legume

etc., sau cu ambalaje goale; - zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare, a

pereTilor si pardoselilor cu detergenTi si la clatirea cu apa rece; - personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protecTie; - se interzice intrarea animalelor (caini, pisici) în incinta magazinului; - periodic sa se execute operaTii de dezinfecTie si deratizare.

Canalele de distribuTie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt:1. producator – consumator, reprezentat de vanzarile directe, pe piaTa Taraneasca 2. producator – detailist – consumator, reprezentat de reTeaua magazinelor cu amanuntul:

magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri 6i hypermarket-uri 3. producator – angrosist – detailist – consumator, în care, fa6a de canalul anterior, intervine un

agent economic intermediar – angrosistul, care desfa6oara opera6ii logistice de transport, depozitare, ambalare.Începand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vanzarea

directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre deTinatorii de cota, în limita cantitaTilor de referinTa disponibile. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde producTia pe piaTa. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordarii cotelor de lapte, modul de alocare si reconstituire a rezervei naTionale de lapte, se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pieTei laptelui si a produselor lactate. În lipsa unei cote alocate, producatorii nu-si pot vinde laptele pe piaTa. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitaTile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste, totodata, obligaTiile si responsabilitaTile deTinatorilor exploataTiilor agricole si a celor implicaTi în sistemul de administrare a cotelor de lapte. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe deTinuta, precum si cel care nu deTine cota individuala de lapte, plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata. Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei naTionale de lapte, producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligaTi sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. Producatorii vor vira direct AgenTiei de PlaTi si IntervenTie în Agricultura contribuTia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe.

Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali, legislaTia naTionala precizeaza ca acestia pot valorifica din producTia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor condiTii care

vizeaza asigurarea igienei în adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui, precum si respectarea condiTiilor de igiena personala13.

Spa7iile de vanzare a laptelui 6i produselor lactate difera în func6ie de canalul de distribu6ie. Astfel, exista:- pia6a 6araneasca, prin care se asigura siguranTa plaTilor pentru micii producatori, crearea unei

disponibilitaTi de preTuri scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute, costuri mici ale facilitaTilor de piaTa;

- magazinele mici, unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile, pre6urile fiind, în general mai ridicate decat în cazul pie6ei 6arane6ti sau al hypermarket-ului;

- supermarketuri si hypermarket-uri, forme de desfacere în care creste disponibilitatea produselor de calitate; exista un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activitaTile de achiziTionare si vanzare a produselor se înregistreaza niveluri de eficienTa ridicate; creste disponibilitatea în aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine.

PIAłA LAPTELUICele mai importante caracteristici ale cererii si consumului în cadrul filierei laptelui si

produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei14:− oferta producTiei de lapte pentru consum în stare proaspata si supus prelucrarii este

dispersata teritorial si calitativ neuniforma; − persistenTa autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenTeaza negativ realizarea

profiturilor pentru toTi operatorii din cadrul filierei; − consumuri mari pentru producTia de lapte s-au semnalat în special în marile centre urbane,

care sunt departate teritorial de zonele de producTie; − organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori,

prin centrele de livrare a laptelui din localitaTile urbane, precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea);

− agenTii economici existenTi pe piaTa marilor centre urbane se gasesc într-o permanenta concurenTa directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate);

− solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru întreaga perioada a anului, alaturi de exigenTele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale;

− livrarea laptelui catre consumatori în marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitaTi de lapte de catre agenTii economici specializaTi;

− un risc major este acela ca agenTii economici încadraTi în aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerinTele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei.

Consumul de lapte, în Romania, este de 1048000 hl. Consumul de lapte si produse lactate în echivalent lapte era de 252 litri/locuitor, în anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare,

13 Conform precizarilor Transportul si valorificarea laptelui si a produselor pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul Oficial nr. 860/28.11.2002. 14 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte în Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

consumul de lapte a înregistrat cea mai importanta crestere (41%), în perioada 1989 - 200115. Cre6terea a continuat 6i în perioada 2002-2007, indicele de cre6tere a consumului de lapte fiind de 117%. În acelasi timp, însa, se constata o depreciere calitativa a acestuia, în sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat în favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat.

Tabelul 6.16ProducTia si consumul de lapte pe locuitor în Romania

Indicatori UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007

ProducTia de Litri lapte/locuitor 253,0 265,7 276,0 280,3 299,3 283,5%faTa de anul

lapte/ locuitor 100,0 105,01 109,09 110,79 118,30 112,052002

Litri lapte/locuitor 215,0 225,0 238,9 299,2 246,6 252,8

Consumul de%faTa de anul

100,0 104,65 111,11 139,16 114,69 117,582002lapte /locuitor

%faTa de84,98 84,68 86,55 106,7 82,39 89,17

producTia/loc.Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

În ceea ce prive6te producTia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, daca în anul 2002 se înregistrau 253,0 litri lapte, în ultimii ani este semnalat un maxim al întregii perioade de 299,3 litri/locuitor în anul 2006, iar în ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor. Prin comparaTia faTa de anul 2002, indicii înregistreaza aceeasi tendinTa de crestere, nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate în ultimii ani (se iau în discuTie anii 2006 si 2007 cand, faTa de anul 2002, se înregistreaza depasiri de +18,30 % si respectiv +12,05 %).

Consumul de lapte, exprimat în litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este într-o continua crestere. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este în anul 2005, cand nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar în anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparaTia faTa de anul 2002, consumul tuturor ceilalTi ani înregistreaza suplimentari care în valori relative sunt între +4,65 % în anul 2003 si +39,16 % în anul 2005.

Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparaTie între consumul si producTia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al producTiei. Numai în anul 2005, cresterea producTiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6,7 %), iar în ceilalTi ani din perioada analizata nivelul de crestere al producTiei faTa de consum este în inferioritate (între -17,41 % si -10,13 %).

Totodata, în perioada 2002-2007, structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. La produsul lapte s-a înregistrat o crestere de 4,11 %, consumul de branzeturi si smantana a înregistrat o crestere de 11,4 %, iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %. În ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta înregistreaza o crestere mult mai însemnata, respectiv de 2,2 ori.

În acest cadru, filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preTurilor la lapte livrate prin achiziTie sau pe piaTa agroalimentara. Prezentarea acestor preTuri în tabelul 6.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidenTia urmatoarele probleme:

− preTul mediu de achiziTie de la principalele specii încadreaza un nivel valoric anual în continua crestre. FaTa de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung în anul 2007 la + 59,5 % pentru lapte de vaca si bivoliTa si +41,17 % la lapte de oaie si capra;

15 Manole, V., coord., Filiere agroalimentare, Editura ASE, Bucure6ti, 2005

− nivelul acestor preTuri la lapte pe piaTa agroalimentara sunt mult amplificate. La lapte dulce de vaca, preTul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult în anul 2002 si cu +0,95 lei în anul 2007. Pentru piaTa agroalimentara ritmul anual de crestere este, de asemnea, cu mult mai mare decat pentru preTul mediu de achiziTie al laptelui.

Tabelul 6.17Dinamica preTurilor la produsul lapte în

RomaniaSpecificare UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007

PreTul mediu de Lei/litru 0,47 0,56 0,62 0,64 0,67 0,75achiziTie la lapte de

% 100,0 119,14 131,91 136,17 142,55 159,5vaca si bivoliTaPreTul mediu de Lei/litru 0,85 1,11 1,07 1,11 0,99 1,20

achiziTie la lapte de oaie% 100,0 130,58 125,88 130,58 116,47 141,17si capra

PreTul mediu la lapte Lei/litru 0,98 1,18 1,35 1,49 1,57 1,70dulce de vaca vandut pe

% 100,0 120,40 137,75 152,04 160,20 173,46piaTa agroalimentaraPreTul mediu de branza Lei/litru 6,48 7,84 8,79 9,69 10,67 11,20din lapte de oaie vandut

% 100,0 120,98 151,08 149,53 164,66 172,83pe piaTa agroalimentaraSursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008

COMERłUL EXTERIORPrincipalii factori care au influen6at importul 6i exportul de lapte 6i produse lactate sunt:

schimbarile petrecute în relaTiile comerciale în perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, modificarile frecvente de politica comerciala, fluctuaTiile producTiei de lapte, schimbarile de politica macroeconomica, în special cele referitoare la cursul valutar.

Importurile de lapte 6i produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori. Daca, înainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ritmul de cre6tere a importurilor era de 21%, din anul 2006 în anul 2008, ritmul de cre6tere a importurilor a fost de 111%.

În valoarea totala a importurilor, branza de6ine ponderea cea mai ridicata, 49%, urmata de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, branza este produsul care a cunoscut cea mai mare cre6tere a importurilor, de aproape 30 de ori.

Tabelul 6.18Importurile de lapte _i produse lactate ale Romaniei, în

perioada 2000-2008 - mii USD -

Specificare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Lapte proaspat, praf,condensat 9740 10189 11150 10962 7963 8968 11056 48348 61460Unt 5968 5257 5160 7370 6592 10375 14829 27248 37186Branza 4128 4381 5897 8305 11039 14973 19605 77360 121706Fri6ca 566 796 1214 1696 2026 2073 2530 4574 6474Zer 680 852 1107 1798 2834 3457 5323 10093 8099Iaurt 1739 1470 790 1060 1129 964 3307 9845 11390Total importuri lapte6i produse lactate 22821 22945 25318 31191 31583 40810 56650 177468 246315

Sursa: FAOSTAT

Exporturile de lapte 6i produse lactate ale Romaniei au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata în valoarea totala a exporturilor, 67%. Untul, fri6ca 6i zerul sunt produse cu evolu6ii oscilante ca valoare a exporturilor.

Tabelul 6.19Exporturile de lapte _i produse lactate ale Romaniei, în

perioada 2000-2008 - mii USD -

Specificare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Lapte proaspat, praf,condensat 1286 1818 438 252 2200 4910 1959 18727 20174Unt 161 41 3 9 385 451 832 481 684Branza 5745 5982 7752 9702 13609 14848 15595 3475 6254Fri6ca 6 4 4 11 24 4 2 15 55Zer 0 0 0 0 0 22 399 173 12Iaurt 3 92 226 33 10 129 1329 2094 2817Total exporturi lapte6i produse lactate 7201 7937 8423 10007 16228 20364 20116 24965 29996

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 2000-2008 (1000

USD)

25000020000015000010000050000

0-50000

-100000-150000-200000-250000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total exporturi

Total importuri

Soldul balantei comerciale

Sursa: FAOSTAT

Privite comparativ, atat importurile, cat 6i exporturile de lapte 6i produse lactate au crescut în perioada 2000-2008, în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de cre6tere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, în perioada postaderare la UE, ceea ce înseamna ca Romania a fost o pia6a favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE, la pre6uri competitive 6i fara taxe vamale.

COSTURILE POST-RECOLTARECosturile postrecoltare se înregistreaza pe categorii de operaTiuni, astfel:

- tratamente – utilitaTi, substanTe, ustensile; - colectare si transport – ustensile, recipiente, carburanTi, lubrifianTi, asigurari, salarii, amortizare;

25

- prelucrare – utilitaTi, materiale, amortizare; - ambalare – costul ambalajului, salarii; - depozitare – salarii, utilitaTi, materiale, amortizare; - costurile comercializarii; - cercetarea pieTei – studii de piaTa etc.

6.3. Analiza SWOT pe filiera laptelui

ANALIZA SWOTÎn urma analizelor efectuate, au rezultat anumite puncte forte, puncte slabe, oportunitaTi si

ameninTari. Sectorul lapte se confrunta cu dificultaTi datorita calitaTii scazute a laptelui. În plus, productivitatea animalelor este redusa. Daca laptele ar avea o calitate mai ridicata, este posibil ca preTul oferit de procesatori producatorilor sa fie mai ridicat. Mai mult, plata la timp este o problema ce pune în pericol investiTiile în exploataTiile agricole.

Fazele preproduc_ie _i produc_iePuncte forte Cresterea investiTiilor straine în ferme de crestere a vacilor si în

unitaTi de procesare.Preponderen6a capitalului privat motiveaza desfa6urarea unoractivita6i profitabile de ob6inere a produc6iei de lapte.Efective mari de specii producatoare de lapte: vaci, bivoli6e,ovine, caprine.Practicarea sistemelor extensive de cre6tere a vacilor creeazapremise pentru ob6inerea produselor lactate ecologice.Costuri reduse de ob6inere a produc6iei de lapte.

Puncte slabe Fragmentarea si dimensiunea medie extrem de redusa a fermelorde vaci de lapte (1,2 milioane de producatori, cu 1,46 capete vacipe exploataTie).Lipsa unor ferme de vaci de dimensiuni care sa asigure obTinereaunor partizi mari de lapte marfa destinate industrializarii.Lipsa ofertei concentrate de lapte.Randamentele medii de lapte pe vaca se menTin la un nivelscazut ca urmare a dificultaTilor majore din sectoarele dereproducTie si selecTie, producerea furajelor etc.Materia prima, laptele, care variaza cantitativ de la un anotimp laaltul, imprima acest fenomen de sezonalitate majoritaTii firmelordin cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare).

Oportunita6i PotenTialul de pajisti si faneTe al Romaniei.Cota de lapte negociata de Romania cu Uniunea Europeana.Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea în cooperative.PosibilitaTi de introducere si amplificare de know-how si

tehnologii moderne.Patrunderea pe noi pieTe mai ales în situaTia postaderarii.Proiecte finanTate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Amenin6ari InsuficienTa capitalului pentru dezvoltarea activitaTii.Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperarii între producatori pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe pieTe si eliminarea intermediarilor care practica preTuri de specula.

Lipsa informaTiilor de piaTa pentru producatorii de lapte.Înasprirea legislaTiei de protecTie a mediului, ce pune sub semnul întrebarii existenTa în viitor a sectoarelor benefice ale firmelor.Dobanzile ridicate si perioadele de graTie reduse pentru creditele investiTionale.Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestata prin frecvente schimbari ale reglementarilor.

Faza prelucrarePuncte forte Cresterea cifrei de afaceri, atat pe total întreprindere, cat si pe

angajat, a valorii adaugate brute, ca si a veniturilor operaTionale.Cre6terea produc6iei de lapte procesat 6i produse lactate.Cresterea numarului unitaTilor de procesare, concomitent cureducerea numarului de angajaTi. Cresterea productivitaTii munciiîn unitaTile de procesare.Introducerea sistemului de asigurare a calitaTii laptelui.Lichiditatea si solvabilitatea patrimoniala în limite normale anuale.Gama diversificata de produse lactate (curente si tradiTionale),acoperind segmente importante ale pieTei laptelui (locala,regionala, naTionala etc.).

Puncte slabe Decalajul între preTul de achiziTie si preTul mai ridicat practicat pepiaTa Taraneasca, ceea ce creeaza mari dificutaTi în aprovizionareafabricilor.DificultaTile întampinate de fabricile de prelucrare cu privire laritmul de aprovizionare, calitatea laptelui, finanTarea producTieisi accesul la credite pentru modernizare.DeficienTe majore cu privire la calitatea laptelui si a produselorlactate provenite de la unele categorii de agenTi economici.DependenTa de producatorii particulari de lapte.

Oportunita6i PosibilitaTi de introducere si amplificare de know-how sitehnologii moderne.Implementarea sistemului de monitorizare a trasabilita6ii pefiliera laptelui.Gasirea si introducerea în cadrul filierei a unor noi parteneri,acestia fiind dispusi sa coopereze prin potenTialitaTile disponibile,

dar adecvate filierei laptelui (existenTa unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine).Posibilitatea atragerii de pe piaTa locala a forTei de munca, de tineri absolvenTi din învaTamantul superior, cat si posibilitatea perfecTionarii continue a personalului existent.

Amenin6ari Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele producTiei de lapteCostul în crestere al materiei prime (de la fermele de crestere a vacilor de lapte).ConcurenTa autohtona puternica (firme romanesti sau cu capital strain care sunt lideri pe piaTa) si straina (a firmelor multinaTionale pentru produse lactate).Dobanzile ridicate si perioadele de graTie reduse pentru creditele investiTionale.Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestata prin frecvente schimbari ale reglementarilor.Continuarea crizei economice 6i financiare.

Faza distribu_iePuncte forte Hypermarket-urile 6i supermarket-urile ofera o gama larga de

produse lactate, la preTuri accesibile consumatorilor.Dat fiind specificul de permanentizare a unui comportamentreceptiv al consumatorului în cadrul pieTei pentru lapte si derivatelactate, majoritatea firmelor din cadrul filierei laptelui nu prezintaun grad mare de dependenTa faTa de un client sau un grup declienTi.Gama variata de produse oferite consumatorilor, inclusiv produselactate ecologice 6i tradi6ionale.

Puncte slabe Nivelul ridicat al autoconsumului (41% din producTia de lapte).Lipsa majora de orientare spre piaTa a multor producatori.Fragmentarea sectorului de distribuTie.ExistenTa unor spaTii neutilizate în cadrul filierei laptelui (cureferire asupra acelor capacitaTi de transport, depozitare,procesare-ambalare etc.).

Oportunita6i PiaTa potenTiala mare de aproximativ 20000000 persoane.ÎnfiinTarea centrelor de colectare la nivel de comuna si crestereaeficienTei celor existente.Orientarea consumului populaTiei catre produse naturale,sanatoase, bogate în minerale, favorizeaza consumul de lapte 6iproduse lactate.Cresterea consumului de cereale la micul dejun determinacresterea cererii de lapte si iaurt.PosibilitaTi de promovare a produselor proprii (targuri,

simpozioane).Amenin6ari PerformanTa economica pe filiera laptelui si a produselor lactate se

menTine scazuta, în toate componentele, datorita competitivitaTii reduse în raport cu concurenTa produselor din importPenetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate, pe piaTa romaneasca

filiera laptelui

Documents