finp - curs

8/15/2019 FinP - curs

http://slidepdf.com/reader/full/finp-curs 1/66

OBIECTUL FINANTELOR PUBLICE

cuvantul finante a capatat un sens foarte larg, semnificand resursele, relatiile si operatiile banesti, persoanele neavizate identificand frecvent notiunea de finante cu aceea de bani, de resurse banesti.

In literatura de specialitate, notiunea de finante este abordata din mai multe puncte de vedere, sianume:

fonduri banesti la dispozitia statului;

mijloace de interventie a statului in economie;

metode de gestionare a banului public;

act juridic prin care se preia la dispozitia statului o parte din PIB, in vederea indepliniriifunctiilor si sarcinilor statului;

relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul constituirii fondurilor financiare

publice si a repartizarii acestora in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.

toate aceste elemente coexista, se afla intr-o stransa legatura si ajuta la intelegerea complexitatiideosebite a fenomenelor financiare.

Functiile finantelor publice

1. unctia de repartitie

!. unctia de control

1.Functia de repartitie are doua faze distincte , dar str"ns legate #ntre ele:

- constituirea fondurilor de resurse financiare,

- distribuirea acestor fonduri.

$onstituirea fondurilor - %&'& - (istributia fondurilor

$ea mai importanta contributie la formarea resurselor financiare publice o au impozitele , taxele sicontributiile sociale, care #n tarile dezvoltate procura )*-+* din totalul resurselor financiare publice.

ealizarea repartitiei propriu-zise a fondurilor publice este precedata de o serie de actiuni, precum:

- inventarierea nevoilor sociale existente #n anul de referinta,

- cuantificarea acestor nevoi #n expresie baneasca,

- ierarizarea nevoilor sociale #n functie de importanta si urgenta.

In ceea ce priveste prioritatea destinatiilor pe care sunt repartizate fondurile publice , se constata ca, #ntarile dezvoltate , #n prim plan se situeaza celtuielile social- culturale, urmate de cele pentru ordinea

8/15/2019 FinP - curs


interna si aparare, #n timp ce #n tarile #n curs de dezvoltare , au prioritate, de regula, celtuielile pentruactiuni economice #n raport cu cele sociale.

Importanta functiei de repartitie trebuie apreciata #n functie de dimensiunile transferelor de valoareoperate de la diverse persoane juridice si fizice de la dispozitia statului, precum si #n functie de mutatiilecare se produc #n economie #n urma acestor transfere si efectele lor economice, sociale, demografice si dealta natura , produse de acestea.

/n afara de redistribuirea resurselor financiare pe plan intern,#nt"lnim o redistribuire a acestora pe planinternational ,pe urmatoarele cai:

- primirea si acordarea de #mprumuturi externa,

- acitarea cotizatiilor si a contributiilor datorate organismelor internationale de catre stat si desfasurareaunor programe ale acestor programe #n statul respectiv.

Primirea si acordarea de fonduri nerambursabile 0care nu se mai dau #napoi si ajutoare externe.

!. Functia de control

%ocietatea este interesata sa urmareasca modul #n care au fost constituite resursele financiare publice sinivelul acestora , precum si modul #n care au fost alocate pentru satisfacerea nevoilor publice si eficientaeconomica si sociala a modului #n care sunt utilizate fondurile publice.

$a urmare,este necesar un control public prin care sa se asigure integritatea si buna administrareafondurilor publice. 'stfel, prin controlul efectuat destat:

- se #mpiedica irosirea banului public,

- se previne efectuarea unor celtuieli inoportune sau ineficiente,

- are loc repararea prejudiciului adus avutului public,

- se instaureaza disciplinarea.

iecare domeniu de activitate trebuie controlat din trei puncte de vedere:

1. al sarcinilor specifice care revin acelui sector,

!. ale formelor financiare impuse de desfasurarea activitatii

2. al efectelor utile ale acestor activitati

Primul punct se controleaza de catre organele de specialitate #n domeniul considerat

Pentru punctele ! si 2, controlul se realizeaza de organe cu profil economico- financiar.

8/15/2019 FinP - curs


sisteul fondurilor de resurse financiare

%I%&3456 I7'7$I'; %I%&3456 87(5I68 (3 3%5%3 I7'7$I'3 Intr-o acceptiune moderna sisteul financiar reprezointa totalitatea instrumentelor, institutiilor

care realizeaza gestionarea patrimoniilor. (eci sistemul financiar cuprinde ansamblul autoritatilor si

institutiilor care gestioneaza banii publici si privati.

!isteul fondurilor de resurse financiare

iecare componenta a sistemului financiar cuprinde de regula mai multe fonduri de resursefinanciare, fiecare avand propriile sale reguli de constituire, de repartizare, legaturi specifice cu celelaltefonduri.

ondurile financiare care intra in componente sistemului financiar sunt structurate dupa maimulte criterii 0vezi scema nr.1.

1. dupa ni"elul #esalonul$ la care se constituie%distin&e'

fonduri constituite la nivel central 0macroeconomic:

fondul bugetar de stat;

fondurile asigurarilor sociale;

fondurile asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila;

fondurile de creditare etc.

fonduri constituite la nivel mediu care include fondurile bugetare ale judetelor,municipiilor, oraselor si comunelor;

fonduri constituite la nivel microeconomic care cuprind fondurile proprii ale unitatilor economice, institutiilor publice si populatiei.

(. dupa destinatia priita% se distin&'

fonduri de inlocuire si de dezvoltare

fonduri de consum;

fonduri de rezerva;

fonduri de asigurare

). dupa fora de proprietate% se distin&'

fonduri financiare aflate in proprietate publica;

fonduri financiare aflate in proprietate privata;

*. dupa titlul cu care se constituie fondurile financiare publice% distin&e'

8/15/2019 FinP - curs


prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu;

prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ;

transferuri externe rambursabile sau nerambursabile.

+etode de studiu ale FinP

A!I,URARI !OCIALE

Notiunea de asi&urari sociale

-efinitii ale asi&urarii sociale'

-forma de ocrotire a persoanelor #ncadrate, const"nd #n acordarea de ajutoare materiale siasistenta medicala #n caz de boala, #n trimiterea la odina sau tratament

-ansamblul de masuri const"nd #n indemnizatii, prestatii si servicii, care se asigura de catre stat,#n cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stab.prin lege.

8/15/2019 FinP - curs


-o veriga importanta a sistemului financiar si de credit % cuprinz"nd acele relatii economice,exprimate #n forma baneasca, prin mijlocirea carora se repartizeaza si se utilizeaza fondurile

banesti necesare ocrotirii personalului muncitor, cooperatorilor si membrilor lor de familie, #n cazde pierdere temporara sau definitiva a capacitatii de munca, la batr"nete si #n multe alte cazuri

-cel mai important mijloc de realizare a protectiei populatiei active, #n special a salariatilor, #n cazde pierdere a veniturilor din cauza de somaj, maternitate, #mbolnaviri, invaliditate,precum si a

populatiei inactive cauzata de batr"nete sau decesul asiguratului cu mostenitori dependenti - fara posibilitati de a se #ntretine pe cont propriu

8biectul protectiei prin asigurare sociala, #l constituie riscul de pierdere a veniturilor profesionalerespectiv a salariului -veniturilor- de catre populatia ocupata, de asemenea riscul de a suportaceltuieli suplimentare legate de recuperarea capacitatii de munca si reabilitare profesionala.

%ituatia de risc social poate aparea ca urmare:

-pierderii capacitati de munca 0din cauza de boala, accident, maternitate, batr"nete,;

-lipsei cererii pe piata muncii 0somaj.

8biectul asigurarilor sociale #l reprezinta relatiile economice si juridice ale subiectilor #nconstituirea si utilizarea mijloacelor financiare, destinate ocrotirii populatiei ocupate fata deriscurile sociale, precum si #n organizarea asistentei medicale si de reabilitare.

8biectivele asigurarior sociale:

-'cordarea de prestatii #n bani, pe termen lung si scurt, acestea reprezent"nd venit de #nlocuire pentru

pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batr"netii, invaliditatii, accidentelor, bolii, profesionale sau decesului.

-Prevenirea #mbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca prin:

- acordarea de indemnizatii pentru trecerea temporara #n alta munca, reducerea timpului demunca sau #n caz de carantina;

- acord de ajut pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice

- tratament balnear si reabilitare profesionala, potrivit programului individual de recuperare a

capacitatii de munca.

-$edarea unei parti din contributiile individuale datorate sistemului public de asigurari sociale destat #n favoarea celui privat

-'rmonizarea si exportul de prestatii #n relatiile cu tarile comunitatii europene c"t si #n altesituatii specifice reglementate.

!isteul de asistenta sociala'

reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala. %istemul de asistenta sociala,reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratieilocale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau #nlaturarea efectelor temporare sau

permanente ale unor situatii, care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.

8/15/2019 FinP - curs


%istemul national de asistenta sociala se #ntemeiaza pe urmatoarele principii &enerale'

- respectarea demnitatii umane,- universalitatea,- solidaritatea sociala,- parteneriatul,- subsidiaritatea.

!ecuritatea sociala si riscurile sociale'

Conceptul de securitate sociala este asociata unei liste de evenimente care, sunt de fapt riscurisociale% adica riscuri de natura sa determine reducerea ori suprimarea capacitatii de c"stig a

persoanelor.

Riscurile sociale sunt acele evenimente care au incidenta comuna asupra situatiei economice aindivizilor prin diminuarea veniturilor sau, invers, prin cresterea celtuielilor.

iscurile sociale pot fi:riscuri fizice si riscuri economice

-iscurile fizice apar atunci c"nd forta de munca este alterata, redusa sau pierduta. 'ceste riscuri pot fi de origine:

- profesionala si anume #n caz de accident de munca sau boala profesionala

-extraprofesionala #n alte cazuri: boala, maternit., invaliditate, batr"nete, deces, vaduvie.

-iscurile economice sunt generate de situatiile #n care forta de munca, fara sa fie alterata, esteimposibil de exercitat, datorita lipsei de locuri de munca disponibile; este cazul somerilor #ndemnizati respectiv ne#ndemnizati.

Asi&urari sociale publice'

Functiile asi&.soc.publice sunt'

- de reproducere, care asigura transformarea unei parti din salariu #n fonduri9resurse de asigurare, pentru utilizarea acestora cu o destinatie stricta #n vederea satisfacerii cerintelor materiale alelucratorilor , atunci c"nd apar riscurile sociale.

redistribuire solidara a fondurilor de asigurare, #n situatia asiguratii sunt afectati de efecteleriscurilor sociale asigurate, acesti sunt #ndreptatiti la prestatii

Asi&urari sociale pri"ate'

%tudiile si analizele efectuate pe plan international au scos #n evidenta faptul ca, sigurantafinanciara a persoanelor v"rstnice si dezvoltarea economica pot fi sustinute daca sistemul de

pensii se bazeaza pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor. 'stfel, si #n om"nia,concomitent cu existenta unui sistem public national de asigurari sociale, se prevede posibilitateade organizare si de functionare a unor societati private de asigurari sociale.

Asi&urari de persoane'

eprezinta o masura suplimentara de prevedere si de economisire pe termen scurt sau lung, pentru cetateni si fam lor, #n legatura cu producerea unor evenimente #n viata acestora cumsunt: pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca generata de boala sau de unele accidente,atingerea unei anumite limite de v"rsta, supraviet. sau decesul.

8/15/2019 FinP - curs


-! grupe:asig de viata si asig de accidente

Principalele obiecti"e ale asi&urarilor sociale de stat din Ro/nia'

-Prevenirea #mbolnavirilor si recup 22m1!)d erarea capacitatii de munca prin:

- acordarea de indemnizatii pentru trecerea temporara #n alta munca, reducerea timpului demunca sau #n caz de carantina;

- acordarea de ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice, carenu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate;

- acordarea de bilete de odina;

-tratament balnear si reabilitare profesionala, #n conformitate cu prevederile programuluiindividual de recuperare.

-'cordarea de prestatii #n bani, pe termen lung si scurt, acestea reprezent"nd venit de #nlocuire

pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batr"netii, invaliditatii,accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului.

!unt asi&urati obli&atoriu prin efectul le&ii 0n sisteul public de pensii'

1.persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;

!.persoanele care #si desfasoara activitatea #n functii elective, sau care sunt numite #n cadrulautoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membriicooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt

asimilate, #n conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la pct.1;

2,persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, #n conditiile legii, denumite someri;

. persoanele care se afla #n una dintre situatiile urmatoare:

-asociat unic, asociati, comanditari

-administratori sau manageri care #nceie un contract de administrare sau management;

-membri ai asociatiilor familiale

-persoane autorizate sa desfasoare activitati independente #n categoria carora intra: expertcontabil, contabil, medic, notar, aritect, bro<er,consultatnt fiscal,traducator autorizat,urbanist,restaurator etc

Tipuri de pensii din sisteul public'

Pensia pentru liita de "/rsta Pensia anticipata .

Pensia anticipata partiala

8/15/2019 FinP - curs


Pensia de in"aliditate

Pensia de uras

Eleente de refora 0n sisteul asi&urarilor sociale de sanatate'

Principalele caracteristici ale sistemului sanitar mostenit de la veciul regim politic:

-constituirea fondurilor banesti pentru sanatate, aproape #n exclusivitate, din subventiile bugetuluide stat;

-statutul de salariat al medicului cu ven fixe aliniate la politica de salarii nivelatoare;

-arondarea obligatorie a populatiei la circumscriptiile sanitare teritoriale;

-ram"nerea #n urma a serviciilor medicale primare, #n rap cu cele secundare si tertiare;

-dezv insuficienta a serviciilor medicale preventive, comparativ cu serv medic curative;

-lipsa posibilitatii de a se dezvolta legal, #n anii socialismului,a unor instit de sanatate private,care sa furnizeze servicii medicale,farmaceutice, de urgenta sau de laborator.

$ompensarea preturilor medicamentelor a constituit prima masura legislativa prin care s-adeclansat efectiv reforma #n sistemul de sanatate din om"nia.

Principii ale reforei sist.sanitar'

- obligativitatea asigurarii - presupune participarea la sistemul de asigurari sociale de sanatate #nmod obligatoriu, at"t pentru pers fiz, care realizeaza venituri c"t si pentru cele jurid, princontributiile la fondul de sanatate.

- principiul solidaritatii si subsidiaritatii #n constituirea si utilizarea fondurilor.&oti contribuie cu osuma proportionala cu venitul lor si beneficiaza de serviciile medicale de care au nevoie.

-principiul alegerii libere - de catre asigurat a casei de asigurari, a furnizorilor de serviciimedicale, de medicamente si de dispozitive medicale

-principiul autonomiei - promoveaza parteneriatul social si organizarea dupa criterii ocupationale

-accesarea serviciilor medicale #n mod ecitabil si nediscriminatoriu de catre oricare asigurat

-principiul desciderii si functionarii altor forme de asigurare a sanatatii

Cate&orii de persoane asi&urateasi&.soc.de sanatate'

8bligatoriu:

-asigurati care platesc o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate -salariatii si

asiguratii individuali.-asigurati fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, astfel:

8/15/2019 FinP - curs


- copiii si tinerii p"na la v"rsta de != de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si daca nurealizeaza venituri din munca;

- persoanele cu andicap, care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ori seafla #n grija familiei;

-sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati #n #ntretinerea unei persoaneasigurate;

-persoanele cu drepturi stabilite prin legi speciale - veterani de razboi, detinutii politici,refugiati, revolutionari etc

-bolnavii cu afectiuni incluse #n programele nationale de sanatate

- femeile #nsarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bazaminim brut pe tara.

-asigurati pentru care contributia se plateste de la bugetul de stat sau din bugetul asigurarilor

sociale de stat. (in aceasta categorie fac parte persoanele care:

-satisfac serviciul militar #n termen;

-se afla #n concediu pentru incapacitate temporara de munca acordat #n urma unui accidentde munca;

-se afla #n concediu pentru cresterea copilului p"na la #mplinirea v"rstei de ! ani si #n cazulcopilului cu andicap, p"na la #mplinirea v"rstei de 2 ani;

-executa o pedeapsa privativa de libertate sau sunt #n arest preventiv;

- persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;

-fac parte dintr-o familie, care are dreptul la venitul minim garantat

-pensionarii, pentru veniturile din pensii p"na la limita supusa impozit. pe venit.

acultativ :

-membrii misiunilor diplomatice acreditate #n om"nia,

-cetatenii straini si apatrizi, care se afla temporar #n tara,

-cetatenii rom"ni cu domiciliul #n strainatate, care se afla temporar #n tara.

-repturile asi&uratilorasi&.soc.de sanatate'

(repturile se stabilesc pe baza contractului - cadru prin care se reglementeaza, #n principal,conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

-pacetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

- lista serviciilor medicale, a serviciilor de #ngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor,dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati, aferente pacetului de servicii de baza;

-criteriile si standardele calitatii pacetului de servicii;

8/15/2019 FinP - curs


-alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate #n vederearealizarii ecilibrului financiar al fondului;

-tarifele utilizate #n contractarea pacetului de servicii de baza, modul de decontare si actelenecesare #n acest scop;

-internarea si externarea bolnavilor;

-masuri de #ngrijire la domiciliu si de recuperare;etc

'siguratii mai au dreptul sa:

-sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care seasigura.

-sa fie #nscrisi pe lista unui medic de familie pe care #l solicita .

-sa #si scimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin = luni de la data

#nscrierii pe listele acestuia.

-sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

-sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;etc

Obli&atiile asi&uratilorasi&.soc.de sanatate'

-sa se #nscrie pe lista unui medic de familie

-sa anunte medicul de familie ori de c"te ori apar modificari #n starea lor de sanatate;

-sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-cadru;

-sa anunte #n termen de 1 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la #ncadrarea lor #ntr-o anumita categorie deasigurati;

-sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

-sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

-sa acite contributia datorata fondului si suma reprezent"nd coplata, #n conditiile stabilite princontractul-cadru;

-sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea deasigurat.

!ursele de forare a "eniturilor Fondului National Unic de Asi&urari !ociale de !anatate seconstituie din'

- contributii ale persoanelor fizice si juridice

- subventii de la bugetul de stat;- dob"nzi,- donatii- sponsorizari

8/15/2019 FinP - curs


- venituri obtinute din exploatarea patrimoniului $7'% si caselor de asigurari, precum

- alte venituri

Contributia lunara a persoanei asi&urate se stabileste sub forma unei cote de cca =,, care seaplica asupra:

- veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun imp pe venit;- veniturilor impozabile realizate de persoane, care desfasoara activitati

independente care se supun impozitului pe venit.- indemnizatiilor de somaj;- veniturilor realizate din pensii.

Celtuielile sisteului de asi&urari sociale de sanatate'

Privind exercitarea drepturilor asiguratilor si cele privind admnistrarea sistemului sanitar seefectueaza celtuieli suportate din ondul 7ational 5nic de 'sigurari %ociale de %anatate cevizeaza urmatoarele prestatii:

%ervicii medicale profilactice include servicii de promovare, prevenire, tratament, reabilitare pentru necesitatile organice si psiosociale ale indivizilor

- %ervicii medicale curative - asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului dupa caz.

- %erviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului, tratament medical, #ngrijirimedicale, recuperare, medicamente si materiale sanitare.

'cordarea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

- %ervicii medicale de #ngrijiri la domiciliu si alte servicii speciale

- %ervicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state

Principiile care stau la ba2a elaborarii si e3ecutarii bu&etelor fondurilor de asi&urari socialedin Roania'

- principiul universalitatii implica cuprinderea #n bugetul ondului a veniturilor si celtuielilor acestui sector de activitate cu sumele lor totale

- principiul publicitatii bugetare instituie cerinta ca bugetul si contul anual de executie a onduluisa fie aduse la cunostinta opiniei publice prin mijloace de publicitate

- principiul unitatii bugetare implica #nscrierea #ntr-un singur act 0document a tuturor veniturilor si celtuielilor de asigurari sociale de sanatate

- principiul anualitatii - aceasta #nseamna ca durata de timp, pentru care Parlamentul autorizeaza>uvernul sa #ncaseze veniturile si sa efectueze celtuielile bugetare este limitata, de obicei, la unan.

- principiul specializarii bugetare, conform caruia veniturile si celtuielile bugetare se #nscriu sise aproba #n buget, pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de celt, grupate dupanatura lor ec si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

8/15/2019 FinP - curs


- principiul unitatii monetare, presupune obligatia ca toate operatiunile bugetare sa fie exprimate#n moneda nationala.

Asi&urarea pentru accidente de unca si boli profesionale are uratoareleobiecti"e principale'

- prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

- reabilitarea medicala si socio-profesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca siale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora;

- acordarea de prestatii #n bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare.

Principii ale asi&urarii pt accid.de unca si boli profesionale'

- asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contractindividual de munca;

- riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;

- constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionaledin contributii diferentiate #n functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care#nceie contract de asigurare

- cresterea rolului activitatii de prevenire #n vederea reducerii numarului accidentelor de munca sial bolilor profesionale;

- solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de muncasi boli profesionale #si asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea,

diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;

- asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru benef. drepturilor prevaz de lege;

- asigurarea transparentei #n utilizarea fondurilor;

Cate&oriile de persoane asi&urate 0n sisteul de asi&urari pentru accidente de unca si boliprofesionale'

8bligatoriu:

- persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent dedurata acestuia, precum si functionarii publici;

- persoanele care #si desfasoara activitatea #n functii elective sau care sunt numite #n cadrulautoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membriicooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti

- somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale #n cadrul cursurilor organizate

- ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale;

angajatii rom"ni care presteaza munca #n strainatate

acultativ:

8/15/2019 FinP - curs


-asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;

- comanditati, administratori sau manageri;

- membri ai asociatiei familiale;

- persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

- persoane angajate #n institutii internationale;

- proprietari de bunuri si9sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;etc

-ob/ndirea calitatii de asi&urat

$alitatea de asigurat se dob"ndeste, si se stabilesc raporturile juridice de asigurare la data:#nceierii contractului individual de munca, stabilirii raporturilor de serviciu #n cazulfunctionarilor publici, validarii mandatului pentru persoanele care desfasoara activitati #n functiielective, numirii #n cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, depunerii adeziunii #n

cazul membrilor cooperatori, #nceperii practicii profesionale pentru someri, ucenici, elevi sistudenti sau #nceierii contractului individual de asigurare, dupa caz.

Protectia sociala a soerilor:ansamblul de masuri publice luate de asigurator #n scopul de a proteja asiguratii sai #mpotriva efectelor producerii unor evenimente de natura economica cuimplicatii sociale ceea ce cauzeaza pierderea sau reducerea substantiala a veniturilor profesionaleale celor afectati.

Cate&orii de asi&uratisoeri

-cetatenii rom"ni care sunt #ncadrati #n munca sau realizeaza venituri #n om"nia,

-cetatenii rom"ni care lucreaza #n strainatate, #n conditiile legii;

-strainii care, pe perioada #n care au domiciliul sau resedinta #n om"nia, sunt #ncadrati #n muncasau realizeaza venituri,

8bligatoriu:

- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;

- functionarii publici si alte persoane care desfasoara activitati pe baza actului de numire;

- persoanele care isi desfasoara activitatea #n functii elective sau care sunt numite #n cadrulautoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;

- militarii angajati pe baza de contract de munca;

- persoanele care au raport de munca #n calitate de membru cooperator;

acultativ:

- asociat unic, asociati; - administratori care au #nceiat contracte de administrare, management

- persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;

8/15/2019 FinP - curs


- membri ai asociatiei familiale;

- cetateni rom"ni care lucreaza #n strainatate, etc;

Obli&atii ale persoanelor care beneficia2a de indeni2atie de soa4'

- sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de c"te ori sunt solicitate, la agentia pentru ocuparea forteide munca unde sunt #nregistrate, pentru a primi sprijin #n vederea #ncadrarii #n munca;

- sa comunice #n termen de 2 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca unde sunt #nregistrate oricemodificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor;

- sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia pentruocuparea fortei de munca unde sunt #nregistrate;

- sa caute activ un loc de munca.

Credite si facilitati pentru an&a4atori

Pentru crearea de noi locuri de munca se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, #n baza unor proiecte de fezabilitate, credite #n conditii avantajoase.

$reditul va fi proportional cu numarul de locuri de munca #nfiintate, iar beneficiarii trebuie sa #ndeplineascaunele conditii:

-sa #ndeplineasca conditia de #ntreprindere mica sau mijlocie,

-activitatea de baza sa se realizeze #n productie, servicii sau turism;

-cel putin =* la suta din noii angajati sa provina din r"ndul somerilor;

-sa mentina locurile de munca nou create cel putin 2 ani.

Tipuri de ser"icii sociale

%erviciile de #ngrijire social medicala sunt servicii sociale specializate si se adreseaza persoanelor v"rstnice, persoanelor cu andicap, bolnavilor cronici, persoanelor care sufera de boli incurabile, copiilor cu nevoispeciale, persoanelor victime ale violentei #n familie.

%erviciile de #ngrijire social-medicala sunt:

- servicii sociale,

- servicii medicale si

- servicii conexe acestora

Furni2orii publici de ser"icii sociale pot fi'

-%erviciul public de asistenta sociala la nivel judetean si local;

-'lte servicii publice specializate la nivel judetean sau local;

-Institutiile publice care au constituite compartimente de asistenta sociala

8/15/2019 FinP - curs


Furni2orii pri"ati de ser"icii sociale pot fi'

- 'sociatiile si fundatiile, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societatii civile;

- Persoane fizice autorizate #n conditiile legii;

- ilialele si sucursalele asociatiilor si fundatiilor internationale recunoscute #n conformitate cu legislatia #nvigoare;

- 8rganizatiile internationale de profil.

urnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditati.

Cele ai nueroase atributii 0n acti"itatea de asi&urare si protectie sociala le are +inisterul +unciisi Failiei si E&alitatii de sanse ce vizeaza urmatoarele domenii mai importante:

-ocuparea fortei de munca - somaj

-asigurarile sociale de stat - pensii

-accidentele de munca si boli profesionale

-asistenta sociala si politicile familiale - probelmatica pers. cu andicap, al egalitatii de sanse

-securitatea si sanatatea #n munca -relatiile de munca

-alte domenii ce vizeaza relatiile internationale #n domeniul muncii si securitatii sociale etc.

Principalele atributii ale CNPA!#casa nat.de pensii si alte drepturi de asi& sociale$ '

- furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elab bugetului asigurarilor sociale de stat;

- furnizeaza >uvernului si partenerilor sociali rapoarte cu privire la modul de administrare a bugetuluiasigurarilor sociale de stat si pentru accidente de munca si boli profesionale;

- urmareste #ncasarea ven.bug.asigurarilor soc de stat si pt accidente de munca si boli profesionale;

- asigura evidenta la nivel national a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii si cel al accidentelor de munca si boli profesionale;

A&entia Nationala pentru Ocuparea Fortei de +unca 0'784 are urmatoarele atributii :

-face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj;

-administreaza bugetul asigurarilor sociale pentru somaj;

-organizeaza servicii de ocupare a fortei de munca;

Casa Nationala de Asi&urari de !anatate #CNA!$

$7'% este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, care administreaza sigestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate #n vederea aplicarii politicilor si programelor #ndomeniul sanitar.

Coisia de !upra"e&ere a !isteului de Pensii Pri"ate are uratoarele atributii'

8/15/2019 FinP - curs


-acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor si autorizatiilor fondurilor de pensii, administratorilor,depozitarilor si auditorilor financiari;

-supravegerea prudentiala si asigurarea unei bune functionari a sistemului de pensii private;

-controlul activitatii din sistemul de pensii private;

-controlul constituirii si virarii de catre angajator a contributiei la fondurile de pensii private;

Consiliul Econoic si !ocial #CE!$ are uratoarele atributii:

- are rol consultativ, #n stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale, #n aplanarea starilor conflictuale la nivel de ramura sau la nivel national, aparute #ntre parteneri sociali, precum si #n realizarea,

promovarea, dezvoltarea dialogului social si a solidaritatii sociale;

- este consultat obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative si ai proiectelor de programe sistrategii nematerializate #n proiecte de acte normative, din domeniul sau de competenta;

Re&ulaentul 1*567817CEE instituie patru principii, #n baza carora se organizeaza coordonareasistemelor de securitate sociala omania-53

- nediscriminarea bazata pe cetatenie 0egalitatea de tratament

- plata indiferent de resedinta

- nesuprapunerea prestatiilor

- cumularea perioadelor de asigurare, angajare sau domiciliu.

Acorduri bilaterale de asi&urari sociale 0nceiate de Ro/nia

'cordurile si 'ranjamentele 'dministrative au fost #nceiate #n scopul realizarii unei protectii sociale pentrucetatenii tarilor #n cauza bazata pe principiul reciprocitatii bilaterale #n domeniul pensiilor si altor drepturi deasigurari sociale au fost negociate av"nd drept model regulamentele comunitare #n domeniul coordonariisistemelor de securitate sociala.

Principiile coordonarii% pe care se bazeaza aceste tipuri de acorduri sunt:

-egalitatea de tratament,

-cumularea perioadelor de asigurare

-stabilirea prestatiilor pe baza unui singur sistem public de asigurare plata prestatiilor se efectueaza de catrestatul de domiciliu, fara exportul acestora.

FON-URILE !PECIALE E9TRABU,ETARE

*. Fondurile speciale

8/15/2019 FinP - curs


7ecesitatea unor fonduri importante in anumite ramuri sau activitati economice si sociale, care nu potfi finantate integral de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurarilor sociale de stat a determinatinstituirea unor fonduri speciale, cu bugete proprii.

$onstituirea unor astfel de fonduri este reglementata prin legi speciale, iar bugetele acestora se aproba prin 6egea bugetara anuala, odata cu bugetul de stat, care stabileste categoriile de venituri si cuantumulsumelor ce se alimenteaza, precum si principalele destinatii ale celtuielilor cu sumele aferente.

'vand in vedere aceleasi necesitati, 6egea finantelor publice permite constituirea si in tara noastra defonduri banesti speciale?@.

Bugetele acestor fonduri se aproba de catre Parlament prin 6egea bugetara anuala, ca anexa la bugetulde stat. ondurile speciale pot fi constituite numai in cazurile autorizate de lege, care stabileste regimul lor

juridic, respectiv modul de constituire si administrare, precum si destinatiile pentru care pot fi utilizatesumele respective.

'ceste fonduri se constituie in afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie si se administrea-za in afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt: bugetul fondului pentru asigurarile socialede sanatate si bugetul asigurarilor de somaj. 'ceste bugete se aproba ca anexa la legea bugetului de stat si,respectiv, la legea bugetului asigurarilor sociale de stat?@.

Bugetul asigurarilor pentru somaj este promovat de 4inisterul 4uncii, %olidaritatii %ociale si amilieicare fundamenteaza anual?=@, pe baza propunerilor 'gentiei 7ationale pentru 8cuparea ortei de 4unca,

proiectul de buget. Proiectul este inaintat4inisterului inantelor Publice care si-l insuseste, cu eventualemodificari, dupa care il inainteaza >uvernului odata cu proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat.

$onform art. A) din 6egea nr. **9!**! bugetul asigurarilor de somaj este un fond special care se

constituie si se administreaza in afara bugetului asigurarilor sociale de stat si se aproba ca anexa la6egea bugetului asigurarilor sociale de stat.

eglementarea legala de baza in domeniul contributiilor la bugetul asigurarilor de somaj este 6egea nr.A=9!**! privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea fortei de munca.

$ontributia de asigurari sociale de somaj platita lunar de contribuabili constituie principalul venit al bugetul asigurarilor pentru somaj, buget constituit in vederea acoperirii necesarului de venituri ale unei persoane aflate temporar in somaj.

In privinta contributiilor pentru asigurarile de somaj, proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de

stat pe anul !**+ prevede ca angajatorii vor datora o contributie la bugetul asigurarilor de somaj de *,. In plus, contributia indivuduala va fi tot de *,.

$ontributia datorata la bugetul asigurarilor de somaj de catre persoanele asigurate in baza contractuluide asigurare va fi de 1.

$ontributia datorata de angajator la ondul de garantare pentru plata creantelor salariale va fide *,!, fiind, astfel, mentinuta la acelati nivel, ca si in !**).

ondul pentru asigurarile sociale de sanatate este un fond special care se constituie din contribtia deasigurari sociale de sanatate, suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personalsalariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse donatii, sponsorizari, dobanzi, potrivitlegii.

http://www.qreferat.com/referate/economie/Bugetele-institutiilor-publice512.php#_ftn4







8/15/2019 FinP - curs


'dministrarea fondului se realizeaza in afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale destat, in conditiile legii, de catre $asa 7ationala de 'sigurari de %anatate, denumita $7'% ?A@, si, respectiv,

prin $asele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin $asa'sigurarilor de %anatate a 4inisterului &ransporturilor, $onstructiilor si &urismului si $asa 'sigurarilor de%anatate a 'pararii, 8rdinii Publice, %igurantei 7ationale si 'utoritatii Cudecatoresti. 3laborarea bugetuluiondului national unic de asigurari sociale de sanatate este efectuata de catre $asa 7ationala de 'sigurari de%anatate. Proiectul va trebui insusit de 4inisterul inantelor care il va inainta >uvernului odata cu proiectullegii bugetului de stat ca anexa la acesta.

'dministrarea si gestionarea acestor fonduri speciale este incredintata, prin legea de constituire, unuiasau mai multor ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

'stfel:

4inisterul &ransporturilor:

- ondul special al drumurilor publice

- ondul special al aviatiei civile

4inisterul %anatatii

- ondul special pentru sanatate

- ondul special de asigurari sociale de sanatate

4inisterul inantelor

- ondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea

frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale

- ondul special pentru protejarea asiguratilor

4inisterul Industriei si $omertului

- ondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic

%ecretariatul de %tat pentru Persoanele cu Dandicap

- ondul special de risc si accident

'utoritatea 7ationala pentru &urism

- ondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului.

Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaboreaza de catre 4inisterul inantelor Publice, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea fondurilor respective?)@.

3laborarea si executia bugetelor fondurilor speciale se efectueaza potrivit legilor de constituire aacestor fonduri si prevederilor din lege.

Pe masura stabilizarii si restructurarii sectoarelor economice si bugetare, >uvernul analizeaza si propune Parlamentului desfiintarea fondurilor speciale constituite in afara bugetului de stat ori a bugetuluiasigurarilor sociale de stat sau includerea acestora in bugetele respective.





8/15/2019 FinP - curs


PAR,:IILE ECONO+ICO FINANCIARE

In intentia de a asigura o stare de normalitate economiei nationale, statul printr-un mecanism de functionarecare se doreste a fi eficient, utilizeaza anumite metode economice de conducere. In literatura de specialitate,acestea su 1f)f nt cunoscute sub denumirea de pargii economico-financiare.

In realizarea demersului exprimat mai sus s-a dovedit necesara utilizarea de catre stat si a unormetode administrative care nu sunt excluse de cele economice, ci dimpotriva le completeaza asigurandu-leeficienta dorita.

Pargiile economico-financiare constituie in sensul exprimat instrumente cu ajutorul carora statulactioneaza asupra interesului economic al unei entitati economice sau administrative, al membrilor acestoraluati in mod individual in scopul realizarii unui obiectiv propus.

In sprijinul definirii de mai sus este elocventa prezentarea modului de utilizare a impozitelor ca pargii financiare. Impozitul, pe langa scopul principal de realizare a unor venituri bugetare, poate fi utilizatsi ca mijloc de stimulare sau de restrangere a productiei si implicit a consumului. 3ste cazul de exemplu, alaccizelor la alcool sau tutun care au scopul declarat si de a descuraja consumul acestor produse pe piata

pentru a proteja sanatatea consumatorilor. $ote reduse de impozite pentru anumite activitati productive deinteres general, poate duce la incurajarea si dezvoltarea acestora.

$a o consecinta a utilizarii pargiilor economico-financiare poate fi de exemplu si utilizarea diferitelor finantari din fondurile publice incat acestea sa incurajeze dezvoltarea anumitor ramuri economice

0agricultura, turism, etc. sau sa incurajeze dezvoltarea anumitor zone geografice defavorizate sau ramase inurma din punct de vedere al dezvoltarii economice.

(in definitia prezentata rezulta ca pargiile economico-financiare sunt instrumente care actioneazaasupra interesului economic al diferitelor entitati. 'cest interes uneori trebuie sa fie sensibilizat prinapelarea la anumite constrangeri financiare , care pot urmari:

1. $onditionarea constituirii fondurilor pentru dezvoltare la agentii economici din cote prestabilite din impozitul pe profit;

!. %tabilirea unor cote aditionale sau majorate de impozit pentru anumite activitati cum

este cazul jocurilor de noroc, in scopul descurajarii acestora;

2. enuntarea la modalitatea de acordare a unor facilitati sau acordarea unora diminuate pentru anumite activitati a caror dezvoltare nu este imperios necesara;

. etragerea cu penalitati a fondurilor alocate in conditiile in care nu s-au realizat programele de finantare aprobate.

'sa numitele metode administrative la care faceam trimitere la inceputul subcapitolului si careurmaresc realizarea unui mecanism economic eficient se constituie din:

- intocmirea unor prognoze, programe economice nationale ca parti componente ale uneistrategii nationale;

8/15/2019 FinP - curs


- organizarea gestiunii si evidentelor contabile ale entitatilor economice de orice tip cucaracter obligatoriu in baza unor legi organice si a unor norme stabilite de structuri ale autoritatii publice;

- exercitarea controlului financiar de catre structuri specializate asupra modului degestionare a patrimoniului public si privat al statului;

- asigurarea de catre autoritatile publice a unor preturi sau tarife pentru unele bunuri sau prestari de servicii;

- reglementarea de catre stat a modalitatilor de angajare a unor imprumuturi din fonduri publice;

- stabilirea unor reglementari specifice in domeniul exportului sau importului0contingentarea unor produse.

In practica, metodele economice de conducere, in fapt, utilizarea pargiilor economico-financiareadmit utilizarea si a metodelor administrative. 'cestea din urma vin sa le completeze pe primele. 4odul incare acestea sunt cunoscute, insusite si aplicate asigura succesul dezvoltarii economice si sociale pe termen

mediu si de perspectiva.

PLANIFICAREA FINANCIARA

5nul dintre riscurile cu care se poate confrunta firma dvs. este si riscul financiar, care se manifesta prinaparitia unor dereglari in sistemul de incasari si plati, dereglari care, necontrolate, pot duce lainsolvabilitatea firmei si, implicit, la disparitia ei.Planificarea financiara este un proces prin care trebuie sa previzionati:

• care vor fi resursele financiare necesare functionarii si dezvoltarii firmei;•

cand este nevoie de aceste resurse;• de unde vor fi ele procurate;• care sunt posibilele riscuri de infruntat.

Previziunea financiara exprima planul de dezvoltare financiara a firmei pe baza potentialului si aoportunitatilor de care aceasta dispune.Planul financiar reprezinta un ansamblu de decizii cu impact financiar, menite sa asigure nu numaifunctionarea firmei, ci si dezvoltarea ei.

;iata financiara a firelor de pretutindeni a de"enit e3tre decoplicata in aceasta perioada in care resursele financiare suntliitate. Cu a4utorul consilierului tau personal < +ana&eent

financiar= poti na"i&a cu succes prin apele a&itate ale luiifinanciare. Clic> aici?

Perioadele pentru care se face planificarea financiara sunt:1. pe termen scurt 01 an se vizeaza realizarea unui beneficiu maxim, de obicei prin cresterea

volumului vanzarilor si reducerea costurilor de productie;!. pe termen mediu 01-2 ani se urmareste inlocuirea 0cu unele noi a unor produse al caror ciclu de

viata se apropie de sfarsit sau innoirea tenologiei de fabricatie pentru produsele inca viabile;

2. pe termen lung 02- ani, dar in functie de specificul firmei, planificarea financiara poate ajunge si la! ani, de exemplu pentru otelarii obiectivul principal nu este profitul, ci cresterea capitalului siextinderea segmentului de piata.esursele de care dispune firma pentru acoperirea nevoilor financiare sunt:

• interne

http://www.analizafinanciara.ro/?cs=300508

http://www.analizafinanciara.ro/?cs=300508

8/15/2019 FinP - curs


1. autofinantarea!. cesiunea de active 0vanzarea unor elemente de activ pentru a-si putea procura capital;• e3terne1. imprumuturi bancare!. credite comerciale2. subventii 0finantari din partea statului, acordate pe baza unei fundamentari riguroase a planului de

investitii;. cresterea capitalului prin aporturi in numerar sau in natura etc.

Pentru a evita un blocaj financiar, trebuie sa respectati urmatoarele reguli:• sa stabiliti nevoile de finantare;• sa gasiti sursele de finantare interna;• sa determinati necesarul de finantare externa;• sa stabiliti momentul cand se vor face imprumuturile.

3cilibrul financiar se obtine atunci cand firma nu isi depaseste capacitatea de a se imprumuta.Planificarea financiara pe teren scurt3lementele-ceie ale planificarii financiare pe termen scurt sunt:

1. determinarea necesarului de fond de rulment si al trezoreriei!. planul de trezorerie.

1. Necesarul de fond de rulent si tre2oreria netaondul de rulment este partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatiicurente de exploatare.ondul de rulment este partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatiicurente de exploatare.

7ecesarul de fond de rulment 07 este un element de activ reprezentand activele circulante care trebuiefinantate din fondul de rulment.NFR @ AC -C5nde: '$ E active circulante 0mai putin disponibilitatile banesti($ E datoriile curente 0pe termen mai mic de un an&rezoreria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment 0 si necesarul de fond de rulment 07.&rezoreria neta reprezinta diferenta dintre fondul de rulment 0 si necesarul de fond de rulment 07.TN @ FR NFR (. Planul de tre2oreriePlanul de trezorerie este baza planificarii pe termen scurt, scopul lui fiind acela de a prognoza incasarile si

platile viitoare.(e obicei se folosesc doua planuri de trezorerie: un plan anual si un plan zilnic.Planul anual serveste urmatoarelor scopuri:

• recapitularea in fiecare luna a incasarilor si platilor;• compararea rezultatelor obtinute cu prognozele facute si, daca este cazul, efectuarea corectiilor

necesare;• previzionarea din timp a deficitului de mijloace financiare si cautarea din timp a celor mai bune

solutii pentru acoperirea lui;• determinarea excedentului de mijloace financiare si cautarea din timp a celor mai bune solutii de

plasare a lui 0investitii, plasamente financiare etc..Prin planul zilnic se urmareste:

• controlul incasarilor si platilor zilnice cu scopul de a forta accelerarea incasarilor si9sau, atunci candeste cazul, intarzierea platilor;

• limitarea la maximum a apelarii la credite pentru acoperirea nevoilor de finantare.Pentru o firma care lucreaza cu sistemul bugetelor pentru fiecare departament, planul de trezorerie estealcatuit din totalitatea planurilor departamentale.

POLITICA FINANCIARA

8/15/2019 FinP - curs


15.1. Continutul politicii financiare

Politica financiara este o componenta a politicii generale, #n care se integreaza, desi dispune de orelativa independenta, indiferent de nivelul de organizare sau structura t1+e functionala a societatii, lacare este abordata ea. (e aceea, se impune caracterizarea politicii financiare #n contextul politicii generale,care, la r"ndul sau, privita la nivel de colectivitate umana organizata #n stat, poate fi definita generic ca unansamblu de activitati orientate spre dob"ndirea si pastrarea puterii #n societate de catre formatiuni politice,subordon"ndu-se realizarii anumitor scopuri sau obiective ale acestora. /n mod implicit, este de admis ca

politica, #n general, promoveaza anumite interese, care, de regula, corespund obiectivelor urmarite desocietate sau de anumite segmente ale societatii, de mai mare sau mai mica #ntindere, reprezentate pringrupari 0partide politice. Pe aceasta baza, exista tendinte si orientari diferite ale politicii generale0promovate de catre diverse formatiuni politice, incluz"nd, #ntre altele, componente financiare specifice.

&otodata, politica mai este definita, #n mod mai pragmatic, ca forma de organizare si conducere aunei comunitati umane, pentru satisfacerea intereselor sale, sau ca ansamblu al deciziilor 0optiunilor luatede catre autoritati pentru organizarea si conducerea activitatii economice si sociale. /n aceasta acceptiune, ease manifesta la toate nivelurile si structurile organizatorice ale societatii.

Indiferent de modul de abordare a conceptului de politica, concretizarea sa implica obiective simijloace sau instrumente de #nfaptuire a acestora, #n acord cu interesele gruparii sau comunitatii umanerespective. 3a presupune, #n mod direct, metode si modalitati de actiune specifice diferitelor domenii deactivitate umana, pentru realizarea diferitelor obiective economico-sociale.

$onsiderata distinct, politica financiara exprima optiunile privind metodele, mijloacele si institutiilecu caracter financiar, antrenate #n procurarea, alocarea si utilizarea resurselor banesti, inclusiv modalitatilede folosire a instrumentelor si tenicilor financiare pentru influentarea activitatilor economico-sociale #nsensul dorit. (omeniul sau de manifestare #l constituie activitatea financiara, #n general, dar prin continut, earepercuteaza asupra #ntregii activitati a entitatilor de la care emana, #mbrac"nd forme ale deciziilor financiare.

/ntr-o acceptiune limitativa, conceptul de politica financiara este folosit #n sensul de politicafinantelor publice, pentru a desemna fenomenele care dau nastere unei sarcini publice, la baza careia se aflafactorul financiar. /n acest sens, existenta sarcinii financiare antreneaza punerea #n aplicare a unor tenici

politico-juridice si a unor mecanisme de actiune specifice domeniului finantelor publice.

Prin continutul sau, politica financiara este indisolubil legata de celelalte componente ale politiciieconomice. 'stfel, daca politica economica a statului #si propune, ca obiective, dezvoltarea, retenologizareasi modernizarea ramurilor economiei nationale, relansarea economica, participarea mai larga a tarii lascimburile internationale si, pe aceasta baza, cresterea economica durabila, distribuirea mai ecitabila aveniturilor etc., politica financiara trebuie sa se #nscrie pe aceleasi coordonate.

/n mod obisnuit, obiectivele politicii financiare sunt puse #n legatura directa cu scopul declarat aldezvoltarii economico-sociale a unei tari, respectiv cu obiectivele ce si le propune fiecare entitate economicasau sociala. 'stfel, asigurarea cresterii economice si contracararea stagnarii sau recesiunii economice,declarate ca obiective ale politicii generale, trebuie sa aiba corespondent #ntr-o politica financiara destimulare a investitiilor si a consumului etc. 'semanator, includerea #n programul de guvernare 0al uneigrupari sau alteia a cresterii capacitatii de aparare nationala trebuie sa-si gaseasca un corespondent #ndeciziile privind finantarea acestui obiectiv.

/n opinia unor autori, cum este francezul 'lain BarrFre, obiectivele politicii financiare 0a statului ar putea fi sintetizate astfel: sa favorizeze progresul economic; sa regularizeze conjunctura economica; sarealizeze justitia sociala, sub aspect financiar.

Instrumentele si tenicile de realizare a obiectivelor politicii financiare reprezinta, la r"ndul lor,componente ale acesteia, prin care se contureaza modul concret de #nfaptuire a fluxurilor banesti, #n

8/15/2019 FinP - curs


corespondenta cu scopurile carora le sunt subordonate activitatile financiare. /n acelasi sens, la nivelul#ntreprinderilor, politica financiara se integreaza programelor viz"nd functionarea si dezvoltarea acestora,inclusiv adaptarea activitatii lor la cerintele pietei interne si externe.

&otodata, pornind de la acceptiunea larga data finantelor, se contureaza si un continut maicuprinzator al politicii financiare, incluz"nd politica financiar-monetara - #n care sunt implicate autoritati

publice - si politicile financiare ale entitatilor economico-sociale private. /n aceasta acceptiune, se potdistinge mai multe componente ale politicii financiar-monetare, #ntre care, politica fiscala, politica bugetara,

politica monetara si valutara etc., promovate de catre autoritatile publice si politica financiara a#ntreprinderii, promovata de firme, organizatii, institutii autonome etc.

$onceptul de politica fiscala este prezentat adesea cu nuante diferite, accentu"ndu-se, de regula,asupra laturii sale referitoare la sistemul de impozite promovat de un stat sau altul. (e fapt, politica fiscalanu poate fi conceputa dec"t ca un mixaj #ntre modalitatile de procurare a resurselor la dispozitia statului sicele privind destinatiile ce se dau acestor resurse, #n #ndeplinirea functiilor si sarcinilor ce-i revin.

Politica fiscala este, deci, o componenta a politicii financiare a statului, care cuprinde, at"t ansamblulreglementarilor privind stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor, concretiz"nd optiunile statului #n

materie de impozit si taxe, c"t si deciziile privind celtuielile publice ce se finanteaza. (ar, componentelesale trebuie concertate cu cele de politica bugetara sau monetara, respectiv cu politica preturilor si cu cea aocuparii fortei de munca etc., pentru a se integra #n politica generala.

/n acelasi timp, politica fiscala are si scopuri specifice, #ntre care, #n opinia lui Paul %amuelson, suntde avut #n vedere si acelea de a contribui la atenuarea oscilatiilor caracteristice ciclurilor economice sau de afavoriza mentinerea unei economii progresive, care sa asigure un grad ridicat de ocupare a fortei de munca.

/n viziune moderna, se considera ca politica fiscala presupune folosirea constienta a veniturilor siceltuielilor bugetului de stat pentru a influenta viata economica si sociala. /n mod deosebit, continutul sauface imperativa utilizarea ansamblului de instrumente si procedee cu caracter fiscal pentru a stabili nivelul si

structura prelevarilor obligatorii; operatiile, activitatile si veniturile impozabile; regimul exonerarilor sireducerilor de impozite sau cel al subventionarilor, contur"nd modul de a realiza redistribuirea produsuluicreat #ntre sfere de activitate, ramuri economice, entitati administrativ-teritoriale, persoane fizice si juridice.

Politica fiscala #si poate pune amprenta, influent"nd asupra derularii proceselor economico-financiare si implicit asupra evolutiei #ntregii societati. (ar, la r"ndul sau, ea este conditionata de mediuleconomic, printr-o serie de factori, dintre care se remarca: starea economiei, raporturile dintre sectorul

public si cel privat, nivelul veniturilor cetatenilor etc.

/n sinteza, politica fiscala se reprezinta prin totalitatea metodelor, mijloacelor, formelor,instrumentelor si institutiilor folosite de stat pentru procurarea resurselor financiare fiscale si utilizarea lor #n

finantarea de actiuni publice, inclusiv pentru influentarea vietii economice si sociale. 3a abordeaza, #n modfiresc, at"t problematica impozitelor0prelevarilor fiscale, c"t si pe cea a celtuielilor publice, care adesea

joaca rolul determinant #n cadrul politicii financiare a statului.

Politica bugetara se concretizeaza prin deciziile privitoare la formarea, repartizarea si utilizarearesurselor fondului bugetar sub forme ale veniturilor si celtuielilor bugetare, inclusiv finantarea deficitului

bugetar, folosind ca instrument principal bugetul public, at"t pentru redistribuirea PIB, c"t si #n scopulinfluentarii asupra dezvoltarii durabile a societatii.

Politica monetara #nglobeaza deciziile si actiunile viz"nd oferta de moneda si derularea circulatieimonetare #n economia nationala, asigurarea ecilibrului monetar si mentinerea puterii de cumparare amonedei, inclusiv folosirea instrumentelor monetare #n scopul realizarii unor obiective ale politicii generale.

8/15/2019 FinP - curs


Politica valutara se refera, #n esenta, la modalitatile de procurare si utilizarea a resurselor valutare siecilibrarea balantei de plati externe, crearea rezervelor de valuta, evolutia cursului valutar si efectuarea detranzactii pe pietele financiar-valutare etc.

Politica financiara a #ntreprinderii 0firmei se constituie, la r"ndul sau, ca o componenta a politiciieconomice proprii si vizeaza, #n general, procurarea si utilizarea resurselor banesti, corespunzator cerintelor impuse de #ndeplinirea propriilor obiective. 3a este conceputa si aplicata #n acord cu nevoile de functionareale fiecarei #ntreprinderi, dar #n acelasi timp, se afla #n corespondenta cu politica financiara a statului,interfer"nd cu deciziile adoptate de organele de stat, care au impact #n plan financiar. (in aceasta

perspectiva, politica financiara a statului, si #n primul r"nd politica fiscala, care vizeaza direct, pe de o parte,sistemul impozitelor practicate de stat, iar pe de alta parte, celtuielile publice efectuate, poate influenta, #n

buna masura, asupra deciziilor luate de #ntreprindere #n plan economic si financiar. /n mod obisnuit, toatemasurile de orientare a dezvoltarii si ajustare macroeconomica bazate pe instrumente financiar-monetare sereflecta si #n politica financiara a #ntreprinderilor.

/ntre elementele de politica financiara, indiferent de nivelul la care se manifesta aceasta sicomponentele bazei economice se stabilesc raporturi de interdependenta, #n sensul ca politica financiaraapare, pe de o parte, ca emanatie a unui sistem social-economic dat, iar pe de alta parte, ea poate determina

modificari #n structura sistemului, respectiv #n baza economica a societatii.Politica, #n general, si implicit cea financiara poate contine elemente specifice, at"t actiunilor cu

caracter strategic, c"t si tactic. Primele se concretizeaza prin decizii de politica financiara privind realizareaunor obiective pe termen mai #ndelungat si de mai mare amploare, reflectate #n planul activitatii financiare.Prin comparatie, elementele de tactica financiara vizeaza, #n mod direct, aspectele de ordinul tenicilor folosite pentru efectuarea operatiilor banesti-financiare curente, oferind si cadrul organizatoric adecvatatingerii obiectivelor strategice.

/n principiu, se admite ca deciziile 0optiunile care stabilesc coordonatele politicii financiare pentru oanumita etapa a evolutiei societatii sau unei entitati economico-sociale, reflectate #n programele financiare

de perspectiva mai #ndelungata alcatuiesc strategia financiara, #n timp ce actele administrative de planificaresi programare a operatiunilor banesti, pe perioade scurte, ca si masurile sau deciziile luate pentru executareaobiectivelor specifice unei perioade sau alteia, constituie componente ale tacticii financiare.

%tructurarea politicii financiare, pe elemente strategice si tactice, este prezenta la diferite niveluri lacare se iau deciziile financiare, iar implicatiile lor se regasesc #n rezultatele #nregistrate de fiecarecomponenta functionala, cu activitate financiara.

8 abordare a politicii financiare, prin prisma problematicii la care se refera, evidentiaza structurareasa pe mai multe domenii mari, dintre care se pot distinge:

a mobilizarea, respectiv procurarea resurselor banesti la fondurile financiare ce se constituie, fie #nsectorul public, fie #n cel privat;

b repartizarea, sau alocarea pe destinatii si utilizarea fondurilor banesti constituite;

c #ndatorarea, respectiv activitatea de creditare, incluz"nd regimul de practicare a #mprumuturilor sidob"nzilor;

d organizarea si functionarea pietelor financiare;

e organizarea si realizarea activitatii privind asigurarile, care, la r"ndul lor, se diferentiaza #nasigurari sociale si asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila;

f organizarea si functionarea aparatului financiar-bancar;

8/15/2019 FinP - curs


g organizarea si exercitarea controlului financiar;

folosirea p"rgiilor financiare pentru influentarea activitatii social-economice;

i asigurarea premiselor necesare mentinerii ecilibrului financiar si monetar #n economie.

&uturor acestor domenii le corespund competente decizionale de politica financiara, menite saasigure derularea proceselor economice si fluxurilor banesti #n concordanta cu obiectivele politicii fiecareientitati economico-sociale, respectiv cu cele ale politicii generale a statului. (esi cu diferentieri sensibile,

politica financiara a oricarei entitati, inclusiv a statului, cuprinde anumite categorii de optiuni, distincte princontinutul proceselor vizate, dar care se #ntrepatrund si se conditioneaza reciproc, cum sunt cele asupraceltuielilor de efectuat; resurselor 0veniturilor utilizabile etc.

15.(. Politica celtuielilor publice #bu&etare$ si coordonatele sale.

$eltuielile publice concretizeaza una din componentele fundamentale ale politicii fiscale si, #nacelasi timp, ale politicii financiare a statului, av"nd un impact profund #n politica generala.

(eoarece politica fiscala apare #n prim plan ca expresie a nevoilor cu caracter public asumate spre afi satisfacute de catre autoritatile publice, coordonatele majore ale politicii privind celtuielile publicevizeaza, #n primul r"nd, dimensionarea, respectiv cuantificarea acestora si, #n al doilea r"nd, structurarea lor corespunzator obiectivelor de politica generala promovata #ntr-o perioada sau alta.

/n plan larg, problematica politicii financiare, #n sfera celtuielilor publice, se refera inevitabil lastabilirea obiectivelor de realizat din punct de vedere financiar, #n corespondenta directa cu deciziile de ordineconomic si social luate de stat. $a urmare, ea presupune optiuni ale factorilor de decizie asupra dimensiuniisi structurii destinatiilor date resurselor financiare publice, sub formele concrete ale celtuielilor pentruactiuni considerate de interes public.

3laborarea deciziilor de politica fiscala pe acest segment trebuie sa aiba #n vedere si impactulceltuielilor publice asupra proceselor economice si sociale, inclusiv asupra celor din sectorul privat.'ceasta apreciere are #n vedere faptul ca dimensiunile sau structura celtuielilor publice conditioneaza, #n

buna masura, proportiile la care se realizeaza procesele economico-sociale, ceea ce impune preocuparea pentru optimizarea lor. /n acest scop, sunt analizate informatii privind dinamica #n timp si spatiu aceltuielilor publice, respectiv se fac comparatii cu situatii #nregistrate #n alte state.

'sadar, #n cadrul dimensionarii celtuielilor publice, prin politica financiara se stabilesc, #n functiede obiectivele de realizat, marimile absolute si ponderile pe total si pe categorii de celtuieli #n PIB si #ntotalul celtuielilor bugetare. (e prima #nsemnatate apare, astfel, determinarea marimii celtuielilor publiceca proportie #n P.I.B., deoarece acesta reprezinta sursa de baza #n finantarea lor si conditioneaza, #n mod

decisiv, potentialul financiar al tarii. 8r, mentinerea volumului celtuielilor publice #n limite acceptabile fatade dimensiunile PIB obtenabil este premisa indispensabila pentru ca acestea sa fie finantate din resurselenormale 0obisnuite si sa se evite apelul la resurse extraordinare. /n acest context, se impune sisupravegerea riguroasa a deficitului bugetar, care rezulta ca o consecinta a angajarii unor celtuieli maimari dec"t veniturile curente ce se pot procura.

6a r"ndul sau, structurarea pe destinatii a celtuielilor publice reprezinta o conditie esentiala pentruasigurarea concordantei lor cu obiectivele economice si sociale urmarite #n fiecare etapa, respectiv #n cadrulunui an bugetar. 5nele obiective de #ndeplinit se pot esalona pe mai multi ani bugetari, ceea ce impunecorelarea dimensiunilor si structurii celtuielilor pe perioade mai mari.

8 coordonata importanta a politicii financiare, reflectata prin dimensiunile si structura celtuielilor publice, vizeaza asigurarea functionarii normale a institutiilor publice. %ubdimensionarea ca sisupradimensionarea sumelor alocate au impact negativ, nu numai asupra #ndeplinirii sarcinilor fiecareiinstitutii, ci si asupra societatii, #n ansamblu. /n acest cadru, o importanta deosebita o are realizarea unui

8/15/2019 FinP - curs


raport optim #ntre celtuielile de personal si celtuielile materiale. 'desea, se constata, ca fenomen negativce se manifesta #n multe state supradimensionarea celtuielilor de functionare si, mai ales, a celor de

personal care detin ponderi prea mari #n defavoarea celtuielilor de capital, respectiv a celor materiale.

/n relatie directa cu cele anterioare, o alta coordonata a politicii financiare, #n acest domeniu, serefera la asigurarea unei eficiente ridicate a celtuielilor publice ce se efectueaza. 'ceasta presupunedeterminarea si aprecierea gradului de eficacitate economico-sociala a actiunilor finantate, opt"nd pentruceltuielile publice care permit maximizarea ofertei de utilitatii publice #n conditiile armonizarii ei cu oferta

privata.

&otodata, pentru acest segment al politicii fiscale, este determinanta alegerea metodelor siinstrumentelor tenice folosite #n derularea proceselor de alocare si utilizare a resurselor, #n raport cuspecificul activitatilor publice. %e #nscriu aici si optiunile asupra metodelor de gestionare a resurselor financiare de catre entitatile publice. /n acest sens, trebuie sa se opteze #ntre finantarea integrala 0sau

partiala nerambursabila din fondurile statului si autofinantarea din veniturile obtenabile #n propria activitatea institutiilor sau a #ntreprinderilor publice.

/n principiu, finantarea integrala presupune acoperirea tuturor celtuielilor unei entitati de la bugetul

statului si se considera a fi nestimulativa, pentru ca nu realizeaza legatura fireasca #ntre celtuielile efectuatesi rezultatele activitatii finantate. 3a este, #nsa, aplicabila acolo unde prin natura activitatii entitatilor respective nu pot fi obtinute venituri acoperitoare celtuielilor, asa cum este cazul institutiilor publice dinsfera activitatilor nemateriale. 6a r"ndul sau, autofinantarea integrala este recomandata #n situatia#ntreprinderilor cu capital de stat din sfera activitatilor materiale. 3a asigura o legatura directa #ntre calitatea,cantitatea si continutul activitatii economico-financiare realizata de entitatea respectiva si posibilitateaacoperirii celtuielilor de efectuat. 'ceasta varianta cointereseaza #n masura mult mai mare utilizatorii deresurse publice #n desfasurarea unor activitati calitativ superioare, pentru a acoperi integral, din veniturile

proprii, celtuielile efectuate si a obtine, #n plus, un profit c"t mai ridicat.

3ste, de asemenea, posibila optiunea pentru aplicarea autofinantarii partiale, mai ales, #n cazul

institutiilor publice care obtin unele venituri din propria activitate, fara a putea acoperi #n #ntregimeceltuielile necesare functionarii normale. 'sa, de pilda, se folosesc direct anumite venituri realizate dediferite institutii bugetare, pentru efectuarea propriilor celtuieli 0#n afara bugetului de stat, ceea ce creazaconditii mai bune pentru cointeresarea acestora #n cresterea eficientei activitatilor cu caracter public pe carele realizeaza.

8 coordonata majora a politicii fiscale privind celtuielile publice vizeaza influentarea evolutieivietii economico-sociale corespunzator obiectivelor dezvoltarii de ansamblu, folosind adecvat tenicile simodalitatile de finantare. Pe un plan larg, acestea trebuie sa stimuleze manifestarea fenomenelor pozitive sisa le inibe pe cele negative prin tenicile de alocare si celtuire a banului public. /n mod deosebit,celtuielile publice, care reprezinta o componenta a cererii agregate, pot fi orientate de o maniera favorabila

dezvoltarii economice si sociale, contribuind la #nfaptuirea unor obiective de politica generala, cum sunt:relansarea economica, reducerea somajului, asigurarea protectiei sociale etc.

15.). Politica resurselor financiare publice si coordonatele sale

ormarea resurselor financiare la dispozitia autoritatilor publice presupune, la r"ndul sau, optiuni aleacestora asupra cuantumului si modalitatilor de procurare a lor, ea fiind axata pe anumite coordonatespecifice acestui domeniu.

'stfel, o coordonata esentiala a acestei politici consta #n dimensionarea judicioasa a resurselor financiare publice posibile de procurat. /n acest scop, o prima optiune se refera la stabilirea volumului deresurse ce se pot mobiliza din interiorul tarii, pornind de la marimea PIB, care reprezinta sursa de baza #nformarea resurselor financiare, at"t publice, c"t si private. $uantificarea acestora trebuie sa tina seama, at"t

8/15/2019 FinP - curs


de dimensiunile PIB previzibil a se realiza #n anul financiar avut #n vedere, c"t si de proportiile posibile aledistribuirii si redistribuirii sale pentru constituirea diferitelor fonduri financiare, private si publice, inclusivde conditiile specifice asigurarii resurselor banesti necesare realizarii activitatilor materiale si nematerialedin sectorul public. %ub acest din urma aspect, posibilitatile de procurare a resurselor financiare sidimensiunile acestora #n sectorul economic de stat depind, #n principiu, de cantitatea si calitatea activitatii

proprii, a #ntreprinderilor respective. %pre deosebire, pentru institutiile publice neproductive, asigurareaacestor resurse presupune, de regula, redistribuirea de PIB prin intermediul bugetului public si, deci,

procurarea lor, mai #nt"i, la fondurile financiare publice, mai ales, sub forme ale prelevarilor obligatorii.

Prin urmare, o evaluare globala, care sa stea la baza optiunii de politica financiara privind cuantumulresurselor publice bugetare, ce provin din PIB, poate rezulta ca produs #ntre marimea previzionata a acestuiasi o cota procentuala 0medie a prelevarilor la bugetul public, conform relatiei urmatoare:

1**cxPIBbE

#n care:

b - resursele bugetare;

c - cota procentuala 0medie a prelevarilor din PIB.

(ependenta cvasitotala a cuantumului resurselor financiare publice utilizabile de marimea PIBrealizat are un caracter obiectiv si se impune a fi reflectata #n deciziile de politica fiscal-bugetara.%upradimensionarea sau subdimensionarea P.I.B. si evaluarea eronata a resurselor financiare utilizabile #nsatisfacerea nevoilor publice pe seama acestuia poate antrena efecte negative profunde, nu numai #n planulfinanciar, ci si #n cel general, economico-social.

%ub aspectul cotei 0medii procentuale a prelevarilor din P.I.B. 0la bugetul public, care influenteaza,la r"ndul sau, optiunea asupra cuantificarii resurselor financiare utilizate de catre stat, se constata ca

dimensiunile mai reduse ale P.I.B., #ndeosebi #n tarile #n curs de dezvoltare, limiteaza si proportiile posibileale redistribuirii acestuia, av"nd #n vedere ca aceiasi sursa 0insuficienta trebuie sa asigure un minim de venitnecesar consumului privat.

Pe de alta parte, #n aprecierea nivelului optim de redistribuire al P.I.B., sub forme ale resurselor financiare publice, se poate porni de la satisfacerea maxima a nevoii totale de utilitati, prin combinarearationala si optimizarea ofertelor de utilitati private si publice, ceea ce corespunde cerintelor de folosire maieficienta a resurselor, #n ansamblu.

esursele financiare publice provenite prin repartizarea PIB sunt cele mai importante si se realizeaza#n mod curent 0obisnuit, dar, uneori, ele nu acopera integral nevoile de finantat, ceea ce determina apelul la

alt tip de resurse, numite extraordinare, utilizabile #n mod exceptional.

/n consecinta, o alta coordonata a politicii financiare, #n acest domeniu, rezida #n optiunea pentrufolosirea de resurse extraordinare de tipul #mprumuturilor publice sau a emisiunii inflationiste de moneda sistabilirea proportiilor acestora. 'pelul la aceste resurse trebuie sa tina seama de impactul folosirii fiecareia,#n plan financiar-monetar, economic si social, ceea ce face necesara evaluarea efectelor pozitive sau negative#nsotitoare, cum sunt: cresterea datoriei publice si celtuielilor legate de ea, posibilitatea relansariieconomiei stagnante sau #n criza, reducerea somajului, cresterea inflatiei etc.

'lta coordonata a politicii privind resursele financiare publice, #n acest domeniu, vizeaza posibilitatea folosirii unor resurse externe, care, #n mod obisnuit, #mbraca forma #mprumuturilor obtinute dela creditori externi. /n principiu, folosirea de resurse externe trebuie sa aiba un caracter exceptional,apel"ndu-se la ele numai dupa epuizarea posibilitatilor de procurare din interior, deoarece acestea genereazadatorie publica externa, care greveaza situatia financiar-valutara a tarii. 3a va trebui ulterior acitata tot peseama resurselor interne, amplific"nd efortul valutar al tarii si gener"nd scurgerea de PIB, #n afara, prin plata

8/15/2019 FinP - curs


dob"nzilor aferente. &otusi, #n anumite limite si conditii, #ndatorarea externa este posibila si cu efecte beneficie, dar o asemenea decizie de luat #n cadrul politicii financiare a statului, se cere a fi fundamentatasub toate aspectele specifice pe care le incumba.

8 alta coordonata a politicii resurselor financiare publice se refera la alegerea formelor, metodelor,instrumentelor si tenicilor de efectuare a prelevarilor la fondurilor financiare publice. /n cadrul acesteicoordonate, se stabilesc formele concrete sub care se pot mobiliza resursele financiare publice din diferitesurse de provenienta. 'stfel, un interes major prezinta conceperea si promovarea unui sistem de impozite cuo structura adecvata 0ca forme si numar de impozite specificului fiecarei tari. 'ici se #ncadreaza optiunea

pentru un numar mai mare sau mai mic de forme ale prelevarilor obligatorii, #n functie de conditiile social-economice concrete si obiectivele politicii generale. /n mod obisnuit, se opteaza pentru varianta unui numar relativ mai mare de forme de prelevare, deoarece aceasta permite atingerea mai multor obiective de politicagenerala, ca si promovarea anumitor principii de politica financiara. &eoretic, este de admis si varianta unuinumar c"t mai redus al formelor de prelevare, merg"nd p"na la practicarea unui singur impozit, dar #n acestcaz pot sa apara dificultati, at"t #n planul procurarii resurselor financiare, c"t si #n rezolvarea unor problemede ordin economic si social mai larg.

'sadar, de un interes deosebit, pentru acest domeniu al politicii fiscale, este alegerea sistemului de

impozitare a veniturilor, urmarind sa se asigure ecitatea fiscala, dar, #n acelasi timp, sa fie evitategalitarismul social, ce poate decurge dintr-o progresivitate prea #nalta a cotelor de impozit, care antreneazaefecte negative #n planul interesului pentru munca si al nivelului productivitatii muncii. /n raport cu acestecerinte, repartizarea sarcinilor fiscale trebuie sa ia #n considerare puterea contributiva a diferitelor categoriide persoane, exprimata prin marimea veniturilor brute si nete de care pot sa dispuna, urmarind sa se#ncurajeze eforturile de a investi, produce si economisi, ca premise ale prosperitatii si progresului social.

8 coordonata a politicii resurselor financiare publice, cu impact profund, consta #n folosireainstrumentelor fiscale pentru influentarea evolutiei proceselor economice si sociale #n raport cu conjuncturaeconomica si obiectivele dezvoltarii tarii. /n aceasta directie, au fost concepute si sunt folosite pe scara largamecanisme fiscale de influentare a economiei de piata, at"t de tarile dezvoltate, c"t si de cele #n curs de

dezvoltare.

/n str"nsa legatura cu cele anterioare, aceasta politica se manifesta si prin conceperea si acordarea defacilitati fiscale agentilor economici, #n scopul stimularii anumitor domenii de activitate, ramuri sausubramuri economice, ca suport #n dezvoltarea societatii. /ntre acestea, se remarca: scutirile sau reducerile la

plata impozitului pe veniturile obtinute #n anumite conditii; acordarea de bonificatii la calcularea impozituluide plata; modificarea cotelor de impozit si a structurii sistemului de impozite, de o maniera favorabilarealizarii anumitor obiective etc.

&ot ca o coordonata a politicii resurselor financiare publice, trebuie considerata alegereamodalitatilor de reglare a relatiilor financiare dintre stat si #ntreprinderile din sectorul public 0cu autonomie

functionala larga, exist"nd, principial, mai multe variante aplicabile. 'sa, de pilda, se poate opta, fie pentru preluarea integrala a veniturilor realizate de acestea la bugetul public si acoperirea integrala de la buget aceltuielilor efectuate de ele, fie pentru reglarea per sold 0prelu"nd la buget excedentul de venituri sauacoperind diferenta de celtuieli, fie pentru #ncasarea de dividende din profitul obtinut de #ntreprinderilerespective. iecare dintre aceste optiuni prezinta, desigur, avantaje si dezavantaje importante, fata de careautoritatile publice urmeaza sa decida, merg"nd p"na la a lua #n considerare redimensionarea sectoruluieconomic de stat, tendinta generala actuala fiind de restr"ngere a acestuia prin privatizarea unor #ntreprinderi.

&otodata, se #nscrie si ca o coordonata a politicii financiare, at"t #n sfera celtuielilor, c"t si #n cea aresurselor publice, asigurarea premiselor necesare starii de ecilibru financiar-monetar #n economie. %ubacest aspect, este necesar si, adesea, posibil ca prin masuri de politica fiscala sa se asigure o evolutiecorelata, ecilibrata, a formarii resurselor financiare publice cu efectuarea celtuielilor publice. /n anumiteconditii, #nsa, mai ales, datorita unor influente conjuncturale nefavorabile, se poate actiona printr-o politicafiscala orientata spre promovarea unui dezecilibru bugetar #n prezent, cu scopul de a depasi o situatie de

8/15/2019 FinP - curs


impas financiar a statului si de a da un impuls activitatii economice creatoare de noi resurse bugetare, #nviitor.

(e altfel, se poate constata ca acceptarea sau inacceptarea unor celtuieli publice mai mari dec"tresursele financiare curente 0ordinare acoperitoare si, deci, a unui deficit bugetar finantat din resurseextraordinare a devenit una din principalele optiuni de politica fiscal-bugetara #n perioadele de stagnare saurecesiune economica, av"nd ca scop relansarea economiei. (in acest punct de vedere, este semnificativfaptul ca reglementarea prin lege a conditiilor #n care se poate apela la asemenea solutii a devenit o realitate#n politica financiara a statelor, #n lumea contemporana. (ar, #n acelasi timp, constituie o preocupare de prim

plan a guvernelor de a preveni sau tine sub control fenomenele inflationiste ce se pot declansa prin promovarea acestor politici fiscal-bugetare, ce pot genera efecte perturbatoare #n #ntreaga activitateeconomica si sociala.

15.*. Politica financiara a 0ntreprinderii #firei$ si coordonatele sale

/ntr-o viziune sintetizatoare, politica financiara a #ntreprinderii reprezinta un Gansamblu de decizii, deoptiuni fundamentale pentru cea mai eficienta alocare a capitaluluiG1. 'ceasta definitie evidentiaza pregnantscopul esential al unei politici financiare judicioase, promovata de o firma pe baza cunoasterii conditiilor

concrete ale mediului #n care functioneaza. (ar, #n mod firesc, ea se raporteaza la obiectivele economice pecare #ntreprinderea le are de #ndeplinit, lu"nd #n considerare riscurile posibile asumate si impactul actiuniidiversilor factori implicati asupra valorii firmei, a carei crestere constituie obiectivul principal urmarit.

&otodata, politica financiara a #ntreprinderii reprezinta o parte integranta a politicii economice aacesteia. /n conditiile economiei de piata moderne, elaborarea si aplicarea deciziilor de politica economicaintegreaza organic componentele financiare, fara de care crearea si functionarea #ntreprinderii nu ar fi

posibila. /n consecinta, pot fi avute #n vedere anumite directii de manifestare ale politicii financiare a firmei,#n raport cu problematica financiara specifica #nfiintarii, efectuarii de investitii, exploatarii si, #n final,distribuirii profitului si acordarii de dividende catre actionari. /n acest sens, se pot distinge:

a selectarea proiectelor de investitii, ca suport al alocarii resurselor financiare pentru finantarea proiectului ales;

b identificarea modalitatilor de finantare, respectiv a surselor de capital utilizabile;

c fundamentarea structurii financiare a #ntreprinderii, cu asigurarea unui raport optim #ntre capitalul propriu si capitalul #mprumutat;

d alegerea variantei de distribuire a dividendelor, respectiv a profitului net;

e modificarea marimii capitalului propriu si alegerea solutiilor de aplicat #n acest scop;

f #ndatorarea 0sau dezdatorarea #ntreprinderii, pornind de le nevoia de liciditati si evolutia rateidob"nzii pe piata financiara, etc.

iecare dintre coordonatele enumerate comporta elemente caracteristice supuse analizei factorilor dedecizie #n vederea fundamentarii optiunilor, lu"nd #n considerare impactul celor din urma asupra activitatiifirmei. (in acest ungi de abordare, politica financiara a #ntreprinderii poate fi definita si ca ansamblu aldeciziilor privitoare la activitatea sa financiara, incluz"nd obiective proprii, fie pe termen lung, de ordinstrategic 0investitii, modificari ale marimii capitalului, etc., fie pe termen scurt, de ordin tactic 0organizareafluxurilor de trezorerie, contractarea #mprumuturilor pe termen scurt, etc..

/n raport cu particularitatile activitatii financiare a #ntreprinderii, politica sa financiara se structureaza pe trei componente mari, si anume: politica de investitii, politica de finantare; politica de dividend.

8/15/2019 FinP - curs


Politica de investitii, ca parte a politicii financiare a #ntreprinderii, abordeaza problematica alocariicapitalului pentru active fizice sau active financiare, iar #ntre acestea locul central revine activelor imobilizate, dob"ndite ca rezultat al investitiilor de capital. 'ceasta presupune optiuni si decizii privindalocarea resurselor banesti de care dispune #ntreprinderea pentru acizitionarea, construirea, modernizareaactivelor fixe, acumularea de stocuri materiale, etc. #n volumul si structura adecvata functionarii ei la

parametri c"t mai #nalti, cu eficienta maxima, sau plasarea eventualului capital banesc disponibil #n activefinanciare. 3a trebuie sa se subordoneze, principial, #ndeplinirii obiectivelor pe termen mediu si lungstabilite prin politica generala a #ntreprinderii.

Politica de finantare cuprinde, la r"ndul sau, deciziile referitoare la constituirea capitalurilor, inclusiva fondurilor financiare ale #ntreprinderii. 3a vizeaza direct optiunile asupra folosirii diferitelor surse deformare a capitalurilor si a structurii financiare a #ntreprinderii. /n cadrul sau se opteaza asupra proportiilor ce revin capitalului propriu, constituit din aportul actionarilor sau prin autofinantare din profit, respectivcapitalului #mprumutat, sub diverse forme ale creditului, lu"nd #n considerare si atragerea temporara a unor resurse banesti ce apartin altor persoane 0fizice, juridice, stat, cu care #ntreprinderea #ntretine relatiifinanciare. /n acest context, se opteaza asupra limitelor emisiunii de actiuni si ale distribuirii profitului

pentru autofinantare, pe de o parte, si a celor ale #ndatorarii #ntreprinderii, pe de alta parte.

'supra politicilor de finantare promovate #n timp si spatiu este de semnalat evolutia contradictorie#nregistrata, cu deosebire, #n ultimele decenii. 'stfel, #n tarile cu economie de piata dezvoltata s-a manifestat, p"na #n 1+), o preferinta neta pentru #ndatorare, #nsotita de reculul procurarii capitalului prin v"nzari detitluri pe pietele financiare. /n intervalul 1+)-1+)A a aparut fenomenul de revigorare a finantarii firmelor peseama emiterii si tranzactionarii de titluri ale pietei financiare, iar tendinta de reducere a #ndatorarii laintermediarii financiari 0banci s-a accentuat mult #n perioada urmatoare. /n ultimii ani, politica financiara afirmei s-a orientat spre acoperirea nevoilor de resurse financiare, #ntr-o masura tot mai mare, pe seamacapitalului propriu, respectiv prin autofinantare.

Politica de dividend 0distribuire a profitului se concretizeaza, sintetic, prin optiunile #ntreprinderii#ntre reinvestirea partiala sau integrala a profitului net, inclusiv constituirea altor fonduri ori rezerve la

dispozitia sa si9sau distribuirea acestui profit sub forma de dividende catre actionari.

'ceste optiuni se afla, #n mod obisnuit, sub impactul fiscalitatii, nivelului ratei dob"nzii, cursului0pretului actiunilor emise, etc.

%unt cunoscute mai multe tipuri de politici de dividend, si anume:

c politica de participare directa, care presupune o rata relativ constanta de acordare a dividenduluidin profitul obtinut;

b politica de stabilizare sau prudenta, care asigura un dividend constant sau o rata constanta de

crestere anuala a dividendului, indiferent de variatia marimii profitului obtinut. /n acest caz, dividendul dinanul t se modifica #n functie de marimea sa #nregistrata #n anul t-1, rata de crestere ram"n"nd constanta;

c politica reziduala sau oportunista, #n care marimea dividendului depinde de deciziile de investitiisi de finantare a #ntreprinderii. (aca sunt oportunitati de investitie rentabila si dezvoltare a activitatii, se

prefera distribuirea profitului cu prioritate pentru autofinantare, acord"ndu-se dividende mai mici. /nconjunctura inversa, se poate prefera distribuirea profitului pentru acordarea de dividende mai mariactionarilor.

/n fine, politica financiara a firmei poate fi definita si ca ansamblu al obiectivelor si mijloacelor 0instrumentelor specifice acestui domeniu de activitate. /n aceasta optica, ea include optiunile referitoare la:determinarea nevoilor de resurse financiare; alegerea tipurilor de finantare si a surselor de procurare acapitalului #n functie de costul acestora; stabilirea raportului dintre finantarea pe termen lung si cea petermen scurt; distribuirea resurselor financiare pe active imobilizate si active circulante, inclusiv pe elementeale acestora, etc.

8/15/2019 FinP - curs


8/15/2019 FinP - curs


reprezinta oavansare de produs intern brut , iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de produs intern brut .&endinta generala a celtuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.

'nalizate #n dinamica, celtuielile publice ale tarilor cu economie de piata, manifesta o tendinta decrestere accelerata atât ca expresie relativa, cât si în marime absoluta.

3volutia celtuielilor publice în marime absoluta, adica #n preturi curente, este influentata de

modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. 'ccentuarea proceselor inflationiste determinamajorarea preturilor si implicit cresterea nominala a celtuielilor pe care statul le efectueaza cu procurareaunei cantitati determinate de bunuri si servicii. %e #nregistreaza astfel o crestere nominala mai rapida a

cheltuielilor publice comparativ cu cresterea reala a acestora. $resterea nominala rezulta din comparareaceltuielilor statului exprimate #n preturi curente, iar cresterea reala din compararea celtuielilor statuluiexprimate #n preturi constante.

3.2. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

/n statele moderne celtuielile pentru actiuni social-culturale reprezinta o componenta importantaa politicii sociale promovata de catre acestea.

Prin finantarea anuitor actiuni cu caracter socialcultural% se urareste satisfacerea nevoilor publice sociale care presupune reali2area a trei obiective:

a) garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii indiferent de marimea proprietatii de caredispun;

b) restrângerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor si oferirea posibilitatilor de aparare #n situatii de

somaj, boli, batr"nete etc.;

c) asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate minime prin intermediulserviciilor publice generale.

Satisfacerea nevoilor publice social-culturale se poate realiza pe urmatoarele cai:

- oferirea unor servicii gratuite populatiei prin accesul liber la institutiile de #nvatam"nt, de cultura etc.;

- plata unor taxe 0tarife reduse comparativ cu costul actiunilor social-culturale realizate #n favoarea

cetatenilor;

- acordarea de ajutoare banesti diferitelor categorii de cetateni sub forma pensiilor, burselor, indemnizatiilor etc.

Sursele de finantare a celtuielilor pentru actiuni social-culturale, prezentate #n mod sintetic, seconcretizeaza at"t #n resurse bugetare, c"t si extrabugetare.

$eltuielile pentru actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita, #n primul r"nd, din punct

de vedere economic, iar #n al doilea r"nd, prezinta un important rol educativ, deoarece actioneaza asupra

factorului uman, #i dezvolta capacitatea intelectuala, de apreciere a adevaratei valori, consider"ndu-se caindivizii instruiti sunt mai putin predispusi la comiterea de acte antisociale.

8/15/2019 FinP - curs


'v"nd #n vedere importanta si rolul deosebit pe care #l au celtuielile pentru actiunile social-culturale, acestea pot fi asimilate unor in"estitii 0n resurse uane.

/n urma efectuarii celtuielilor pentru actiuni social-culturale se obtin o serie de efecte economice,

sociale, umane etc. (esi aceste efecte sunt recunoscute, este destul de dificila cuantificarea lor.

Eficienta actiunilor socialculturale:

- reflecta calitatea activitatii desfasurate si se exprima prin eficienta procesului de #nvatam"nt, aactivitatii cultural-artistice, a activitatii sanitare etc;

- desi nu este o eficienta economica, are o deosebita importanta si influenta asupra eficienteieconomice;

este reflectata de relatia dintre "efort " exprimat prin volumul celtuielilor #ndreptate spre realizarea acestor actiuni si "efectul " acestor celtuieli manifestat pe multiple planuri: material, social, uman, cultural.

1.Cheltuielile pentru învatamânt sunt destinate asigurarii instruirii si pregatirii fortei de munca. /n perioada contemporana, tarile cu economie de piata au sporit volumul alocatiilor bugetare pentru finantarea#nvatam"ntului datorita necesitatilor impuse de modernizarea acestuia, de nevoile sporite de cadre cucalificare medie si superioara, de amploarea revolutiei tenico-stiintifice contemporane.

heltuielile pentru învatamânt sunt considerate "investitii intelectuale", componenta a investitiilor #n resurse umane, care prezinta unele caracteristici fata de investitia materiala:

- investitiile intelectuale sunt investitii pe termen lung pentru ca rezultatele apar dupa o perioada relativ

#ndelungata;

- termenul de recuperare al investitiei intelectuale este mai scurt dec"t al investitiei materiale si, #n plus, nuintervine uzura morala;

- investitia intelectuala este supla si flexibila, fiind mai putin specializata #n raport cu investitia materiala,care este destinata unei stricte specializari;

- efectele investitiilor intelectuale sunt multiple si sunt mai dificil de cuantificat.

!inantarea cheltuielilor pentru învatamânt se face pe seama resurselor bugetare, a taxelor scolare, a#mprumuturilor, a donatiilor, a subventiilor din partea unor societati comerciale, a veniturilor provenite dinexploatarea proprietatilor apartin"nd institutiilor de #nvatam"nt sau din activitati prestate pentru terti etc.

in punct de vedere al continutului lor economic, celtuielile pentru #nvatam"nt se #mpart #n:

- cheltuieli de capital 0investitii care vizeaza construirea de unitati de #nvatam"nt si dotarea acestora;

- cheltuieli curente, destinate acizitionarii de bunuri si servicii care sa asigure #ntretinerea sifunctionarea curenta a acestora 0 celtuieli de personal, celtuieli materiale si servicii, celtuieli

reprezent"nd subventii acordate acordate institutiilor de #nvatam"nt si transferuri sub forma de burseacordate elevilor si studentilor.

n Ro/nia, finantarea celtuielilor pentru educatie se asigura prin:

8/15/2019 FinP - curs


-bugetul de stat si bugetele locale, pentru finantarea #nvatam"ntului de stat;

-mi#loacele extrabugetare, constituite #n special din taxe de scolarizare, at"t pentru finantarea#nvatam"ntului superior de stat, c"t si a celui privat preuniversitar;

-cheltuielile agentilor economici determinate de organizarea de cursuri privind pregatirea profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsorizari si donatii catre institutiile publice de

#nvatam"nt etc.;

-fonduri din partea unor organisme financiare internationale 05niunea 3uropeana, Banca 4ondiala,4I etc. acordate sub forma de ajutoare, credite nerambursabile sau rambursabile, pe baza unor programe.

2. Cheltuielile publice pentru sanatate urmaresc, pe de o parte, prevenirea aparitiei si combatereaunor boli care pot afecta #ntreaga populatie, iar pe de alta parte, mentinerea capacitatii fortei de munca la unnivel c"t mai apropiat de potentialul ei.

/n general, sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii publice sunt asigurate prin: fonduri bugetare; contributii obligatorii ale angajatilor si angajatorilor 0sub forma obligatiilor fiscale; cotizatiifacultative 0prin asigurarile private de sanatate; resursele populatiei; ajutoare interne sau externe etc.

in punct de vedere al continutului lor economic, celtuielile pentru sanatate includ:

-cheltuieli de investitii destinate construirii de unitati sanitare si #nzestrarii cu aparatura specifica;

-cheltuieli pentru întretinerea curenta si functionarea institutiilor sanitare 0salariile personalului,medicamente si materiale sanitare, rana pentru bolnavi etc

n Ro/nia, celtuielile pentru sanatate se finanteaza, în primul rând , din ondul special pentruasigurari de sanatate 0#ncep"nd cu anul 1++) si în al doilea rând din bugetul de stat, dar si din bugetelelocale 0#ntr-o masura mai mica pentru realizarea unor actiuni sanitare #n profil teritorial. 3le se #nscriu #n

bugetul de stat #ntr-o anumita structura care reflecta actiunile si unitatile ce se finanteaza #n acest domeniu.

$onstituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din contributia asiguratilor, a persoanelor juridice si fizice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, precum si din alte surse.

3.Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva si de tineret contribuiela cresterea calitatii factorului uman prin #mbogatirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor estetice si morale, educatia spirituala etc., fiind considerate ca fac"nd si ele parte din categoria Ginvestitiilor #n resurse umaneG.

/n general, sursele de finantare sunt constituite din resurse bugetare, venituri proprii realizate deinstitutiile de profil din activitati specifice, precum si donatiile si sponsorizarile primite.

in punct de vedere al continutului lor economic, preponderente #n cadrul celtuielilor cultural-artistice suntcheltuielile curente 0celtuieli de personal si de #ntretinere-functionare, cheltuielile pentru

investitii av"nd o pondere mai redusa.

n Ro/nia, sursele financiare prin intermediul carora se finanteaza actiunile si obiectivele decultura, arta, sport si religie se pot clasifica astfel:

8/15/2019 FinP - curs


8/15/2019 FinP - curs


Privite din punct de vedere economic, se constata ca aceste celtuieli, ca si cele pentru asistentasociala, au un caracter neproductiv, reprezinta un consum final de &'( si nu pot fi asimilate investitiilor #nresurse umane.

(in punct de vedere al naturii lor, aceste celtuieli fac parte din r"ndul acelorasi actiuni de protectie

sociala 0prezentate mai sus, #nsa sistemul de finantare este diferit, iar cuantumul este mai substantial.

%pre deosebire de celtuielile #ndreptate catre asistenta sociala, aceasta categorie de celtuieli sefinanteaza pe baza contributiei angajatilor, liber-profesionistilor si angajatorilor, #n diferite proportii, la carese adauga 0uneori subventii de la bugetul de stat.

n Ro/nia, celtuielile publice privind asigurarile sociale de stat vizeaza pensiile de asigurarisociale de stat 0pentru limita de v"rsta care detin cea mai ridicata pondere, pensiile de asigurari sociale

pentru agricultori, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca din cauza de boala sau accident,ajutoare acordate pensionarilor etc. si sunt finantate prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat.

$esursele necesare constituirii fondurilor pentru finantarea acestor celtuieli se constituie din:

-contributii obligatorii pentru asigurari sociale de stat datorate de angajati si angajatori;

-contributia pentru asigurari sociale datorata de alte persoane asigurate;

-contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor pentru bilete de tratament si odihna;

-încasari din alte surse;

-subventii de la bugetul de stat, #n completarea fondurilor proprii.

%tructura actuala a sistemului public national de asigurari sociale este rezultatul unor ad"ncitransformari si al unui #ndelungat proces de dezvoltare economico-sociala.

%istemul public national de asigurari sociale #n om"nia este #ntr-o continua dezvoltare si perfectionare, date fiind cerintele de aliniere la standardele europene.

). Cheltuielile publice pentru autorul de soma.

%utorul de soma reprezinta o forma de sustinere materiala a persoanelor ramase temporar fara locde munca.

!ondul cu aceasta destinatie se constituie din contributiile obligatorii ale salariatilor si firmelor si,#n completare, din subventii bugetare.

/n raport de situatia celui ramas fara lucru, exista doua forme de spriin al somerilor : alocatia#asi&urarea$ de soa4, care se acorda celor care au lucrat anterior, au o anumita vecime si au platit

cotizatii;a4utorul de soa4 ce se acorda celor nou veniti pe piata fortei de munca.

8/15/2019 FinP - curs


/n Ro/nia, dupa 1+)+, odata cu promovarea mecanismelor economiei de piata si pe fondul scaderiidrastice a activitatilor productive, fenomenul de somaj s-a manifestat, #n mod explicit. 'ceasta a impuslegiferarea protectiei sociale a somerilor si initierea de masuri pentru reintegrarea lor profesionala.

$esursele necesare acoperirii acestor celtuieli se constituie pe seama contributiilor obligatoriidatorate de angajatori si angajati, precum si pe seama altor surse, inclusiv donatii si sponsorizari.

).). Celtuielile publice pentru obiecti"e si actiuni econoice

'ceste categorii de celtuieli urmaresc asigurarea functionarii si dezvoltarii unor #ntreprinderi sauramuri economice de interes national, finantarea unor investitii cu caracter economic, finantarea activitatiide cercetare stiintifica, sustinerea unor #ntreprinderi, precum si stimularea exporturilor.

heltuielile publice pentru obiective si actiuni economice reflecta amploarea si modalitatile deimplicare a statului în economie. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt at"t agentii economici publici0de stat, c"t si agentii economici privati sau persoanele fizice din domeniul productiei si serviciilor.

3le sunt #ndreptate, #n primul r"nd, catre #ntreprinderile de stat, deci catre sectorul public. (e-alungul timpului, #ntinderea sectorului public a cunoscut fluctuatii, #n sensul extinderii sau restr"ngeriideterminate, pe de o parte, de evolutia conceptiilor cu privire la rolul statului #n economie, iar pe de alta

parte, de conjunctura economica a momentului. /n perioada contemporana, sectorul public detine un locimportant #n economia multor tari dezvoltate.

/n afara sectorului public, statul sprijina si sectorul pri"at, acord"nd #ntreprinderilor particulareajutoare financiare pentru depasirea perioadelor de criza.

%ub aspectul continutului economic, celtuielile pentru obiective si actiuni economice reprezintaoa"ansare de produs intern brut cre"nd premise pentru sporirea avutiei nationale.

*ormele prin care statul spriina întreprinderile, fie ele publice sau private, pot fi grupate #n doua

categorii: forme clasice sau directe de interventie si ajutor si forme indirecte de sprijin care nu presupuntransferuri explicite de mijloace banesti.

1. +etode directe de inter"entie a statului 0n econoie

a+ Subventiile detin ponderea cea mai importanta #n cadrul celtuielilor cu caracter economic

efectuate de stat si reprezinta transferuri de sume banesti din bugetul statului catre #ntreprinderi 0saucetateni, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie, dar conditionat si cu o afectatie speciala. Prinintermediul lor, statul introduce #n mecanismul spontan de alocare a resurselor mijlocit de preturi, elementulcorector, de reglare constienta, asigur"nd o redistribuire a veniturilor.

%ubventiile economice acordate de stat vizeaza at"t activitatea interna c"t si exportul.

Subventiile interne, #n raport de destinatia acestora, pot fi #mpartite #n:

-subventii pentru productie, destinate sprijinirii #ntreprinderilor producatoare de bunuri, celor de

comert sau celor de prestari servicii;

-subventii de consum, acordate utilizatorilor anumitor bunuri si servicii, pentru a acoperi o parte din pretul acestora.

8/15/2019 FinP - curs


Subventiile pentru export cuprind, conform definitiei date #n G'cordul >eneral pentru &arife Hamalesi $omertG 0>'&&, orice masura de sprijin si protectie #ntreprinsa de autoritatile publice ale unei tari, careau drept efect nemijlocit cresterea exporturilor tarii respective?1@.

%ubventiile pentru export #mbraca, cel mai adesea, forma baneasca prime de e-port+ fiind stabilite#n sume fixe pe unitatea de produs exportat, sau, ca diferenta #ntre pretul cel mai ridicat de pe piata interna si

pretul cel mai scazut de pe piata externa al aceluiasi produs. 3le joaca, deci, rolul de egalizare a veniturilor

ce se obtin din export cu veniturile ce s-ar obtine prin v"nzarea la intern.

'lteori, subventiile pentru export pot aparea sub forma unor avantae acordate e-portatorilor :

b+ 'nvestitiile reprezinta ajutoare financiare pe care statul le acorda pentru dezvoltarea sectorului publicsau a altor sectoare.

c+ mprumuturile cu dobânda subventionata se acorda #ntreprinderilor publice sau private din anumitesectoare de activitate sau care #nt"mpina dificultati financiare temporare, de trezorerie ori legate derestructurare.

d+ %utoare financiare de la buget se acorda pentru difuzarea de informatii, studii de mar<eting,organizarea de expozitii. (e asemenea, el finanteaza partial sau integral studii si cercetari ale pietei externe,reclama cu caracter general, organizarea unor t"rguri si expozitii, participa la societati mixte pentru v"nzareamarfurilor pe piata externa, acopera uneori celtuielile de transport etc.

e+ %vansurile rambursabile constituie o forma de sprijinire a unor actiuni de prospectare si prezentare #nstrainatate a unor produse noi si asigura #ntre !* si * din finantarea necesara. 'vansurile se restituie din#ncasarile realizate prin v"nzarea #n strainatate a noilor produse.

(. +etodele indirecte de sprijinire a #ntreprinderilor si sectoarelor de activitate se concretizeaza #n:

a+ %vantae fiscale, care nu reprezinta transferuri banesti, ci se constituie #n facilitati si degrevari

fiscale care micsoreaza sarcina fiscala a #ntreprinderilor beneficiare. 3le nu apar #nscrise explicit #n buget casi celtuieli, statul renunt"nd, #nsa, la o parte a #ncasarilor la care are dreptul, motiv pentru care se mainumesc si cheltuieli fiscale

b+ /arantarea de catre stat a împrumuturilor bancare angajate de #ntreprinderi, statul asum"ndu-siobligatia ca, atunci c"nd debitorul devine insolvabil, sa asigure rambursarea #mprumutului.

n Ro/nia% celtuielile publice pentru actiuni si obiective economice #mbraca urmatoarele forme'

-alocatii bugetare;

-subventii 0sub forma acoperirii diferentelor de pret sau de tarif si a primelor de productie sau deexport;

-transferuri bugetare 0mai ales pentru investitii;

-alocatii din fonduri speciale #n afara bugetului de stat.

/n tara noastra, #n ultimii ani, se remarca o reducere constanta a celtuielilor pentru obiective si actiunieconomice, expresie fireasca a procesului de retragere a statului din economie.

http://www.scritub.com/economie/SISTEMUL-CHELTUIELILOR-PUBLICE35491.php#_ftn1

http://www.scritub.com/economie/SISTEMUL-CHELTUIELILOR-PUBLICE35491.php#_ftn1

8/15/2019 FinP - curs


TESTE GRILA

1. Celtuielile publice'

a. reprezinta doar o parte a celtuielilor bugetare;

b. sunt numai acele celtuieli care se acopera din bugetele locale;

c. se refera la totalitatea celtuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice;

d. sunt acoperite exclusiv din bugetul de stat;

e. se acopera fie de la buget, fie din fonduri extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, peseama veniturilor obtinute de acestea.

(. Celtuielile bu&etare'

a. au o sfera mai larga dec"t cele publice;

b. cuprind si venituri proprii ale institutiilor publice;

c. au aceeasi sfera cu celtuielile publice;

d. au o sfera mai restr"nsa dec"t cele publice;

e. vizeaza bugetul de venituri si celtuieli al agentilor economici din sfera privata.

). n ceea ce pri"este celtuielile publice uratoarele afiratii sunt ade"arate'

a. anumite celtuieli reprezinta o avansare de produs intern brut, iar altele un consum definitiv de produs intern brut;

b. evolutia celtuielilor publice #n marime absoluta nu este influentata de modificarea puterii decumparare a monedei nationale;

c. conditiile politice, economice si sociale nu au influenta asupra volumului celtuielilor publice;

d. factorii demografici determina o crestere a volumului celtuielilor publice;

e. #n ultima perioada celtuielile publice ale tarilor cu economie de piata manifesta o tendinta de scadereaccelerata, at"t ca expresie relativa, c"t si #n marime absoluta.

*. Prin finantarea anuitor actiuni cu caracter socialcultural se urareste reali2area unorobiecti"e% ca de e3eplu'

a. restr"ngerea ariei de siguranta a vietii indivizilor prin diminuarea posibilitatilor de aparare #n situatiide somaj, boli, batr"nete;

b. garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii indiferent de marimea proprietatii de caredispun acestia;

8/15/2019 FinP - curs


c. asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate minime prin intermediulserviciilor publice generale;

d. asigurarea accesului la credite bancare #n vederea obtinerii unui standard ridicat de viata;

e. asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate maximale prinintermediul serviciilor publice generale;

D. Eficienta actiunilor socialculturale'

a. se exprima prin eficienta sectorului bancar si al asigurarilor;

b. desi nu este o eficienta economica, are o deosebita importanta asupra eficientei economice;

c. pune #n valoare capacitata de aparare a unei tari;

d. este reflectata de relatia dintre GefortG exprimat prin volumul celtuielilor #ndreptate spre realizareaacestor actiuni si GefectulG acestor celtuieli manifestat pe multiple planuri: material, social, uman,cultural.

e. are #n vedere numai capacitatea institutiilor bugetare din domeniul socio-cultural de a cerea profit.

. Fata de in"estitiile ateriale% celtuielile pentru 0n"ata/nt% coponenta a in"estitiilor 0nresurse uane% pre2inta uratoarele particularitati #caracteristici$'

a. termenul de recuperare este mai lung dec"t al investitiei materiale:

b. sunt investitii pe termen scurt deoarece efectele apar relativ repede;

c. investitia este supla si flexibila, fiind mai putin specializata #n raport cu investitia materiala, care estedestinata unei stricte specializari ;

d. efectele investitiei #n #nvatam"nt sunt multiple si mai dificil de cuantificat dec"t efectele investitiilor materiale;

e. fata de investitiile materiale, #n situatia investitiilor #n #nvatam"nt intervine uzura morala.

8. Confor clasificatiei functionale a celtuielilor publice% 0n cate&oria celtuielilor socialculturale nu se includ'

a. #nvatam"nt;

b. sanatate,

c. cercetare stiintifica;

d. cultura, recreere si religie;

e. asigurari si asistenta sociala.

6. n cadrul forelor indirecte de inter"entie a statului 0n econoie pute ainti'

a. subventii;

8/15/2019 FinP - curs


b. avantaje fiscale;

c. garantarea de catre stat a #mprumuturilor bancare;

d. avansurile rambursabile;

e. #mprumuturile cu dob"nda subventionata.

CLA!IFICAREA C:ELTUIELILOR PUBLICE. -INA+ICA C:ELTUIELILOR PUBLICE

- celtuielireale

saunegative;-

celtuielieconomice

sau pozitive

.

(up natura Ji aportul celtuielilor la crearea condiKiilor privind activitatea entitKilor publice,acestea segrupeaz #n:- celtuieli de func%ionare

saucurente

;- celtuieli detransfer;-

celtuieli deinvesti%ii

.

(up caracterul productiv1 al muncii, conform creia Ji activitatea din sfera neproductiv creaz produs naKional, celtuielile publice segrupeaz astfel:-cheltuieli care se autolichideaz&

;-cheltuielile reproductive;

- cheltuieli productive

;-cheltuieli neproductive.

(up conKinutul material sau de munc vie al proceselor prin care se concretizeaz, celtuielile suntgrupate#n dou mari categorii:-

8/15/2019 FinP - curs


cheltuieli material;

-cheltuieli de personal

./n funcKie de caracterul permanent sau incidental, celtuielile statului pot fi grupate astfel:-cheltuieli ordinare

, care au caracter permanent;-cheltuieli extraordinare

, care au caracter

excepKional.Clasifica0ia administrativ-departamentalare la baz instituKiile prin care se efectueazceltuielile publice; ministere, instituKii publice autonome,unitKi administrativ

-teritoriale, fiindutil deoarece alocaKiile bugetare se stabilesc pe aceJti beneficiari. 3a prezint #ns dezavantajul cunminister, departament, agenKie guvernamental, judeK, municipiu, oraJ, comun reuneJteceltuieli cudestinaKii variate Ji, in plus, structura ministerelor 0altor structuri centrale Jidepartamentale Ji, respectiv,subordonarea instituKiilor publice se modific periodic, face cagruparea celtuielilor publice conform acesteiclasificaKii s fie necomparabile #n timp.1 >eorge ilip- in. Publice, ed. Cunimea, Iasi, !*1*

=Clasifica0ia economicse bazeaz pe folosirea a dou criterii de grupare, primul, conformcreia celtuielile se #mpart #n: celtuielicurente Ji celtuieli de capital; al doilea, #mparteceltuielile #n celtuieli ale serviciilor publice sauadministrative Ji celtuieli de transfer. Clasifica0ia func0ionalfoloseJte drept criteriu #n gruparea celtuielilor publice domeniile,ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau altedestinaKii legate de efectuarea unor transferuri #ntre diferitele niveluri ale administraKiei publice, platadob"nzilor la datoria public sau constituirea de rezerve la dispoziKia autoritKii executive. Clasifica0ia financiarare #n vedere momentul #n care se efectueaz celtuielile publice Jimodul #n care acestea afecteaz resurselefinanciare publice. $onform acestei clasificaKii,celtuielile se grupeaz #n:- definitive;-temporare sau operaKiuni de trezorerie;- virtuale sau posibile.*.

Clasificaia( ONU a celtuielilor publiceInstituKiile specializate ale 8.7.5., au la baza dou criterii principale: clasificaKia economic, JiclasificaKiafuncKional.$lasificaKia economic 8.7.5. a celtuielilor publice cuprinde celtuieli care reprezint consum

8/15/2019 FinP - curs


final:L dob"nzi aferente datoriei publice;L subvenKii de exploatare Ji alte transferuri curente;L formarea brut de capital;L aciziKii de terenuri Ji active necorporale;L transferuri de capital.$lasificaKia funcKional 8.7.5. a celtuielilor publice cuprinde celtuielile publice grupate pedestinaKii.

'ceast clasificare permite cunoaJterea destinaKiei specifice a celtuielilor Ji a devenit unsistem de referinK at"t #n teorie c"t Ji #n practic.! ttp:99drept.uvt.ro9documents9'nalele-1-!*1!-consideratiiMprivindMceltuielileMpubliceMinMsistemulMbugetarM.pdf

A

$lasificarea funcKional 8.7.5. a celtuielilor publice grupeaz celtuielile publice pe urmtoareledestinaKii:L

servicii publice generale, cuprinz"nd organe de ordine public Ji securitate, organe de justiKie, procuratur Jinotariat, precum Ji alte instituKii publice;L aprarea, Ji anume pentru armat, cercetare JtiinKific Ji experienKe cu arme, baze militare peteritorii strine,

precum Ji participarea la blocuri militare Ji acKiuni armate;L educaKie, viz"nd Jcoli primare, generale Ji liceale, universitKi Ji colegii, institute de cercetriJtiinKifice;L sntatea, Ji anume pentru spitale, clinici, unitKi profilactice Ji antiepidemice, precum Jiinstitute de cercetriJtiinKifice de specialitate;L acKiuni economice, viz"nd unitKi economice ale statului, inclusiv de transporturi JicomunicaKii,subvenKionarea unor unitKi economice private, subvenKii aleexportului, participarea la organizaKii economice internaKionale Ji cercetare JtiinKific de intereseconomic;L

servicii comunale, viz"nd construcKia de locuinKe Ji #ntreKinerea lor Ji alte servicii comunale. D.Factori)

8/15/2019 FinP - curs


de influenG asupra e"oluiei celtuielilor publice Principalii factori care influenKeaz evoluKia celtuielilor publice sunt:a)

factori demografici

. 'supra volumului Ji structurii celtuielilor publice au exercitat Jiexercit o puternic influenK creJterea populaKiei globului, precum Ji modificrilestructurale ale acesteia pe v"rste, categorii socio-profesionale etc. 't"t pe plan mondial, c"tJi pe Kri este confirmat statistic tendinKa general de creJtere a populaKiei, antren"ndcreJterea nevoii deutilitKi publice. b)

factori economici.

(in aceast grup de factori, o influenK major exercit gradul dedezvoltare economic Ji de modernizare a

economiei fiecrei Kri, ca Ji cel de implicare astatului #n susKinerea progresului economic, #n general,inclusiv prin acKiuni de stabilizare aeconomiei Ji de stimulare a creJterii economice. c)

factori sociali.

/ntr-o accepKiune mai larg, factorii sociali Ji-au manifestat #n conexiune cucei economici. (in acest punct de vedere, preocuparea statului pentru o mai bun repartizarea veniturilor #nsocietate, #ntre indivizi sau grupuri de populaKie, Ji acordarea de sprijinmaterial unor categorii s

ociale defavorizate au exercitat o influenK major #n direcKiacreJterii celtuielilor publice. 2 %uport curs inante

)

d)

urbanizarea.

enomen care presupune crearea Ji dezvoltarea de centre urbane, respectivtransformarea localitKilor ruraleJi adaptarea lor la cerinKele unei civilizaKii superioare,urbanizarea presupune un consum colectiv sporit de resurse, #n general.e)

factori militari.

actorii cu caracter militar a cror prezenK se leag, mai ales, cu politicaextern a Krilor, au exercitat oinfluenK puternic resimKit #ndinamica celtuielilor publice,acKiunile cu caracter militar av"nd aportul cel mai ridicat la sporirea dimensiunilor acestora,#n majoritateaKrilor lumii.

f) factori politici.

'cKiunea acestor factori decurge, #n principal, din opKiunile gruprilor

8/15/2019 FinP - curs


politice aflate la putere #ntr-o Kar sau alta. 5n rol decisiv, #n acest sens l-a avut trecerea dela statul-jandarm la statul- providenK.

!I!TE+UL RE!UR!ELOR FIN!NCIARE PUBLICE

Continutul resurselor financiare publice si alocarea acestoraIntr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste posibilitatile de procurare a

acestora. (e asemenea, in timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza otendinta de crestere continua. esursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura lor,alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele financiare.

esursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp.

6a nivel national, resursele financiare includ:- resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;- resursele financiare ale unitatilor publice si private;

- resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;- resursele financiare ale populatiei.Intre resursele financiare ale societatii si resursele financiare publice exista un raport ca de la

intreg la parte, deoarece resursele financiare ale societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga.'laturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale societatii includ si resursele financiare

private.(atorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societatii o

constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri 0publice, mixte si private.

(eciziile privind alocarea res 111f+b urselor intre sectorul public si cel privat influenteazadecisiv, atat productia de bunuri publice cat si raportul dintre acestea si bunurile private.

In teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este optima atunci cand cerinteleconsumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public.

6a un moment dat, cetatenii unei tari pot manifesta, in functie de distributia averii si veniturilor,anumite preferinte fata de procurarea bunurilor publice si a celor private, iar comportamentul acestoraeste pus in evidenta de curbele de indiferenta. 8 curba de indiferenta include, la un moment dat,

punctele in care preferintele fata de sectorul public si cel privat sunt egale, respectiv indiferente. $urbelede indiferenta evidentiaza toate combinatiile unor costuri de bunuri si servicii produse atat de sectorul

public, cat si de cel privat, fata de care o persoana este indiferenta.4odificarea alocarilor dintre cele doua sectoare se evidentiaza prin miscarea unui punct de-a

lungul curbei de indiferenta. 'stfel, o diminuare considerabila a productiei sectorului public, evidentiatade miscarea unui punct pe curba 51 din care '1 in '!, genereaza o crestere redusa a productiei sectorului

privat de la N1 la N!. (eplasarea unui punct din B2 in B semnifica o crestere importanta a sectorului privat fata de o reducere mai mica a productiei sectorului public de la O2 la O.

Preferintele consumatorilor nu se vor orienta niciodata catre o structura a productiei de bunuri publice si private care sa corespunda unor puncte situate la extremele curbei de indiferenta, pentru caacestea ar reprezenta preponderenta unuia dintre cele doua sectoare.

>radul de bunastare sociala, se diminueaza daca societatea consuma fie prea multe bunuri private, fie prea multe bunuri publice. (aca preferintele consumatorilor se regasesc in partea superioaraa curbei trebuie sa se renunte la o mare cantitate de bunuri publice pentru a asigura o crestere minima insectorul privat. $antitatea de bunuri publice la care trebuie sa se renunte pentru a obtine o cantitatedeterminata de bunuri private, fara a se lua in considerare daca sunt sau nu avantajati consumatorii,reprezinta rata marginala de substitutie sau profitul marginal al bunului.

In teoria financiara este explicata notiunea de restrictie sau constrangere bugetara, care derivadin caracterul limitat al resurselor.

6a un nivel dat al resurselor se pune problema alocarii acestora pentru productia celor douasectoare. (reapta restrictiei bugetare se reprezinta grafic ca in figura 1.1.2.

8/15/2019 FinP - curs


!igura nr. '.'.(. -reapta restrictiei bu&etare

(reapta restrictiei bugetare evidentiaza efectele alocarii resurselor asupra ponderii bunurilor publice si private in productia nationala. Puncul '1 corespunde alocarii integrale a resurselor pentru producerea bunurilor publice. In acest punct bunuri private nu se produc. In punctul '! situatia esteinversa, adica se produc in exclusivitate bunuri private.

estrictia bugetara este linia dreapta care uneste punctele '1 si '!. &oate celelalte puncte 0',

'A, ')

situate dincolo de '1'! nu pot fi atinse cu ajutorul resurselor disponibile existente la unmoment dat. %a presupunem ca punctul '2 reprezinta alocarea resurselor care satisface preferinteleconsumatorilor la un moment dat, si prin urmare il consideram punctul optim al alocarii intersectoriale aresurselor. In acest caz, punctele ' si '= sunt puncte ale alocarii sub optimale, iar productia de bunuri

private si publice corespunzatoare acestora nu asigura indiferenta in consum a populatiei.

1.1.1. *actorii de influenta ai volumului de resurse financiareIn toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid decat cel al evolutiei produsului intern brut. Insa satisfacerea cererii deresurse financiare publice este influentata de un ansamblu de factori, cum sunt:

- factori economici, care imprima o anumita evolutie a produsului intern brut, ceea ce poatedetermina cresterea veniturilor impozabile;

- factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurarii nevoilor de educatie,sanatate, protectie si asigurari sociale etc.,

- factori demografici, care pot infuenta, in anumite conditii, atat numarul populatiei active, cat sicresterea numarului contribuabililor;

- factori monetari 0masa monetara, creditul, dobanda, care isi transmit influenta prin pret,

respectiv cresterea preturilor accentueaza fenomenele inflationiste, care la randul lor genereaza sporirearesurselor din impozite si taxe;

- factori politici si militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe carele implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarilesociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi timp, nivelulresurselor financiare publice;

- factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prindimensiunea celtuielilor publice.1.(. !tructura resurselor financiare publice

%tructura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestoras-au inregistrat numeroase modificari.

In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:- din punct de vedere al continutului economic;- din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;- prin prisma bugetului general consolidat;

8/15/2019 FinP - curs


- in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;- in functie de provenienta.

esursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeazain:1 prelevarile cu caracter obligatoriu 0impozite, taxe, contributii;! resursele de trezorerie;2 resursele provenind din imprumuturi publice; resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.

1 Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale.Heniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa desubiect de drept public. Heniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create deunitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau

proprietati impozabile si se concretizeaza in:- impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi

insusi subiectul lor;- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor,

datorita fenomenului financiar de repercursiune.

Heniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:a in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice 0de

pilda, dividendele; b de la regiile publice sau societatile nationale autonome 0apar sub forma intregului profit

net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii;

c de la institutiile publice 0apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberareaautorizatiilor de transport cu autoveicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuatede laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxeleconsulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., veniturilor incasate de diverse unitati sau

pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, aleunitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din ciriile aferente imobilelor proprietate de stat siadministrate de institutii publice, sumele incasate de $omisia 7ationala a Halorilor 4obiliare s.a., dinvarsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate;

d din diverse alte surse 0sunt denumite venituri nefiscale diverse cum sunt de pilda cele provenite din:

- amenzile si penalitatile aplicate;- valorificarea bunurilor confiscate;- concesiunile realizate de institutiile publice;- expertizele in domeniul navigatiei etc.

! esursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale

bugetului national public. 3le prezinta urmatoarele caracteristici principale:- sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea

unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;- au caracter temporar si rambursabil;- presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de celtuielile

ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.2 esursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin

sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si deacoperire a deficitului bugetar.

3misiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.

5n alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor sidistingem:

a in statele de tip unitar:- resurse publice ale bugetului central;

8/15/2019 FinP - curs


- resurse publice ale bugetelor locale;

- resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat. b in statele de tip federal:

- resurse publice ale bugetului federal;- resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;- resurse publice ale bugetelor locale.

In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in bugetul centalconsolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei. %tructuraresurselor financiare privita prin prisma bugetului general 0central consolidat, include:1 esursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:

a venituri curente:- detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;- se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp;- in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si nefiscale.

b venituri din capital:

- detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;- au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutianationala aflata in patrimoniul public;

- se concretizeaza in: veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului 0cum ar fi cele obtinute din

vanzarea locuintelor; veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice 0ecipamente de

birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.; veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de

mobilizare.! esursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile

sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.2 esursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteazafondurile speciale constituite la nivel central. esursele financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale cum sunt:

- impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;- cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;- transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;- alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasariilor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:1 esurse ordinare 0curente:

- sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;

- se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar;- in aceasta categorie se includ:

venituri fiscale; contributiile pentru asigurarile sociale de stat; contributiile ce alimenteaza fondurile speciale; veniturile nefiscale.! esursele extraordinare 0intamplatoare sau incidentale:

- sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand resursele curente nuacopera celtuielile publice;

- in aceasta categorie se includ: imprumuturile de stat interne si externe; transferurile, ajutoarele si donatiile primite din stainatate; unele rezultate din licidarea participatiilor de capital in strainatate; sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului; emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.

8/15/2019 FinP - curs


In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:1 esurse de provenienta interna:

- in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in: venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist; venituri de la institutiile publice si private; venituri de la populatie 0menaje.

- se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contibutii, veniturinefiscale, imprumuturi publice interne.! esurse de provenienta externa, apar in principal, sub forma de:

- imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale 04I, Banca 4ondiala,B3(, s.a.; - imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari; - imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;

- imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini 0particulari de capitaluri banesti;- dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste

credite ce se incaseaza de buget in anul curent;- ajutoare financiare si donatii primite din stainatate;- impozite si taxe percepute de la reprezentantele in omania ale firmelor straine;

- impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor staini, ce se transfera in stainatate;- licidari ale participantilor de capital ale statului in strainatate.In omania, conform prevederilor legale, resursele financiare publice se mobilizeaza si se

gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume:- bugetul de stat;- bugetul asigurarilor sociale de stat;- bugetele locale;- bugetele fondurilor speciale;- bugetele tezoreriei statului;- bugetele altor institutii cu caracter autonom.

Principalele categorii de resurse publice sunt:

esursele bugetului de stat:1 Henituri curentea Henituri fiscale - Impozite directe - Impozite indirecte b Henituri nefiscale

! Henituri din capital2 Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate esursele bugetului asigurarilor sociale de stat si ale asigurarilor pentru somaj1 Henituri fiscale

- $ontributia angajatorilor si a angajatilor

- 'lte contributii! Henituri nefiscale esursele bugetelor locale

1 Heniturile proprii 0fiscale si nefiscale! $ote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat2 $ote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale &ransferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat esursele fondurilor speciale

ondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor siimpozitelor indirecte cu destinatie speciala, precum si din venituri nefiscale stabilite in raport cudestinatia fiecarui fond. ondurile speciale raspund unor nevoi temporare, specifice fiecarui program deguvernare si, de aceea, ele difera de la o perioada la alta.1.2.1. &rincipalele categorii de resurse publice

8/15/2019 FinP - curs


In omania, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitatecu structura sistemului bugetar.

Bugetul general consolidat reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice componente alesistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. 3ste principalul instrument deorientare al economiei in general si a diferitelor politici guvernamentale. 7u exista venituri ale bugetuluigeneral consolidat, ci venituri al unuia din bugetele enumerate mai jos.

6egea privind inantele Publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice serealizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

- bugetul asigurarilor sociale de stat;- bugetele locale;- bugetul de stat;- bugetele fondurilor speciale;- bugetele trezoreriei statului;- bugetele institutiilor publice autonome.

'cest sistem unitar formeaza bugetul public national. 'sadar bugetul public national reflectaformarea veniturilor fiscale si nefiscale si repartizarea acestora pe destinatii in functie de nevoia socialasi de obiectivele de politica financiara previzionate de >uvern.

Bugetul public cumuleza la nivel national toate veniturile si celtuielile publice reflectate in

urmatoarele fonduri:- fondul de proprietatii de stat;- fondul special pentru sanatate;- fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor andicapate;- fondul special pentru dezvoltatea si modernizarea punctelor de trecere a frontierei;- fondul special pentru dezvoltatea sistemului energetic;

- fondul special pentru modernizarea drumurilor publice;- fondul special pentru protejarea asiguratilor;

- fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului;- fondul special al aviatiei civile.

%. (/45 6 S4%4 S% (/45 %67'8'S49%4'' /89%5 6 S4%4

Bugetul de stat sau bugetul administatiei generale de stat este elaborat de >uvern si aprobat deParlament prin legea bugetara anuala si cuprinde veniturile si celtuielile la dispozitia statului pentrurealizarea actiunilor social culturale, instructiv educative de aparare si ordine publica, de infaptuire a

justitiei si de finantare a unor institutii si activitati de interes strategic.6egea bugetului de stat, continutul sau, tine seama de conceptiile politice, economice si sociale

ale partidului de la putere sau ale coalitiei de partide. 'stfel, elaborarea, executia si controlul bugetar sunt realizate in concordanta cu prevederile dreptului bugetar, cu prevederile constitutionale si cumasurile luate de puterea legislativa si de cea executiva in materie bugetara.

In principiu, bugetul statului exprima relatii economice sub forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, pe timp de un an, in sensul constituirii fondurilor financiare publice si al repartizarii acestora in conformitate cu nevoile sociale, economice si financiare ale fiecarei

perioade.Heniturile bugetului de stat sunt materializate din produsul intern brut 0PIB prin intermediul

impozitelor, taxelor si contributiilor de la societati comerciale, firme private, regii autonome si companiinationale, institutii publice, organizatii cooperatiste si populatie.

esursele financiare ale bugetului de stat sunt destinate finantarii serviciilor publice generale,asigurarii ordinii publice, apararii si sigurantei nationale, celtuielilor social-culturale, serviciilor dedezvoltare publica, actiunilor economice, transferurilor din bugetul de stat pentru ecilibrarea bugetelor locale si a bugetului asigurarilor sociale de stat, acordari de imprumuturi.

6a bugetul de stat se concentreza urmatoarele criterii de venituri:1 Henituri curente in care intra:

- impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe dividente de la societatile comerciale,impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor unor agenti economici, impozitul pe profiturilerealizate de persoanele fizice si juridice straine pe teritoriul tarii noastre, taxa pe valoarea adaugata,taxele vamale penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili, alteimpozite directe si indirecte.

8/15/2019 FinP - curs


! Henituri nefiscale in care intra:- varsaminte din profitul net al regiilor autonome sau al companiilor nationale, varsaminte de

la institutiile publice ca: taxe de specializare, consultatii, analize, tratamente, taxe pentru brevete deinventie si pentru inregistrarea marcilor de fabrica, veniturile din activitatea de navigatie si alte prestaride servicii in porturi, veniturile din sumele care se incaseaza de catre institutiile de invatamant superior drept regie de camin si de cantina.2 (iverse venituri din care enumeram:

- venituri din recuperarea celtuielilor de judecata, imputarii si despagubiri; venituri dinamenzile aplicate potrivit dispozitiilor legale; incasarea ratelor scadente la credite externe acordate de la

buget; incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget; venituri din concesiuni. Henituri din capital, cum sunt:

- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;- venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat.

(. (/45 5:C%5 Bugetul local reprezinta a doua componenta esentiala a bugetului public national din tara

noastra.Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si celtuielile colectivitatii locale, pe

o perioada de un an.

elatiile financiare derulate prin intermediul acestora se definesc ca si in cazul celor derulate prin bugetul de stat, cu mentiunea ca acestea sa se refere la activitatile si obiectivele care intra incomponenta organelor administratiei locale de stat, respectiv la cele de interes local. Bugetele locale auo pondere mai mare in finantarea actiunilor sanitare, a asistentei si protectiei sociale, a infrastructurii deinteres local. olul bugetelor locale este in crestere daca avem in vedere descentralizarea centrelor dedecizie in domeniul administratiei de stat, adica sporirea competentelor organelor administratiei locale.

Bugetele locale au o anumita structura, in cadrul administratiilor publice locale, delimitateteritorial.

'stfel, in omania exista doua verigi ale bugetelor locale, si anume:a bugetele proprii ale judetelor si ale municipiului Bucuresti, administrate de catre $onsiliile

Cudetene;

b bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiuluiBucuresti, administrate de cate primarii.*+$/* 0$* S* 1$*0 + 23**/* 1$41$ 0/* 5**/4$

Henituri proprii1 Impozitul de profit de la regiile autonome si societatilor comerciale de sub autoritatea $onsiliilor

Cudetene;! Impozite si taxe de la populatie 0taxa asupra mijloacelor de transport;2 'lte impozite directe 0taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice; 'lte impozite directe; Harsaminte din profitul net al regiilor autonome;= Harsaminte de la institutiile publice;

A (iverse venituri 0imputarii, despagubiri, amenzi alte sanctiuni;) Henituri din concesiuni si incirieri;+ Henituri din valorificarea unor bunuri;1* Henituri din cote defalcate din impozitul pe venit. %ume defalcate de la bugetul de stat. %ubventii primite de la bugetul de stat. (onatii si sponsorizari.

*+$ 0$* S* 1$*0 + 23**/* 1$41$ 0/* 46+*/4$,

6+1/4$, S*40$*/4$ 6+1/ 2$*S

Henituri proprii1 Impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea $onsiliului

6ocal;! Impozite si taxe de la populatie;2 &axe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice;

8/15/2019 FinP - curs


'lte impozite directe 0impozit pe teren agricol;= Impozite pe spectacole;A 'lte impozite indirecte 0taxe pentru eliberarea de autorizatii si licente, taxe judiciare de timbru;) Harsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea $onsiliului 6ocal;+ Harsaminte de la institutiile publice;1* (iverse alte venituri;11 Henituri din valorificarea unor bunuri 0vanzarea unor locuinte construite din fondurile statului;1! Henituri provenite din cote defalate din impozitul pe venit. %ume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. %ubventii primite de la bugetul de stat si alte bugete. (onatii si sponsorizari.

C. (/45 %S'/9%9'5:9 S:C'%5 6 S4%4 Bugetul asigurarilor sociale de stat este planul financiar anual care reflecta constituirea,

repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatiilor asigurati si amembrilor de familie.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este a treia componenta a bugetului public national. 3steintocmit distinct de bugetul statului aprobat prin lege separat de Parlament, gestionat si administrat de4inisterul 4uncii.

Bugetul asigurarilor sociale de stat este format din bugetele pentru realizarea asigurarilor socialede la nivelul caselor judetene de pensii si a casei de pensii a municipiului Bucuresti, si din bugeteleasigurarilor sociale elaborate de organele de resort din $asa 7ationala de Pensii si alte drepturi deasigurari sociale care cuprinde veniturile si celtuielile cu caracter centralizat.

6egea bugetului asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile grupate conform clasificatiei bugetare dupa criteriul economic si in functie de sursa din care provin. esursele bugetului asigurarilor sociale de stat sunt:

a $ontibutii pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici cu capital de stat,mixt si privat institutiile publice, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta;

b $ontributia pentru asigurarile sociale datorata de unitatile particulare bazate pe liberainitiativa. 'ceasta contributie se plateste la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii

inteprinderilor mici, salariatii acestora, membrii asociatiilor familiare si de catre persoanele caredesfasoara o activitate independenta autorizata;c $ontributiile diferentiate ale salariatiilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la

odina. $uantumul veniturilor asigurarilor sociale de stat din contributiile salariatiilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si odina reprezinta 1 din totalul veniturilor sociale de stat. 'cestecontributii se stabilesc dupa statiune, sezon, profil, durata sejurului, categoria de confort, in functie demarimea salariilor tarifare lunare de cuantumul pensiei;

d $ontributiile pentru constituirea fondului destinat platii ajutorului de somaj, ajutorul deintegrare profesionala si a alocatiei de sprijin sunt datorate de persoane fizice si juridice romane saustraine cu sediul in omania, care angajeaza personal roman;

e Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte venituri cum sunt:

- sumele rezultate din licidarea debitelor din anii anteriori; - subventii acordate statiunilor balneare in anii precedenti si nefolosite;

- majorarile si amenzile aplicate pentru neplata la timp si integrala a contibutiilor pentruasigurari sociale;

- restituirea unor sume platite din eroare, pensiile neacitate si prescrise; - dobanzi pentru disponibilitatile din conturi.

6. (/45 *:869'5:9 S&C'%5 Bugetele fondurilor speciale se intocmesc in legatura cu dimensionarea rezervelor si celtuielilor

necesare finantarii anumitor obiective si actiuni pe o anumita perioada pentru care se instituie preluariiobligatorii in baza unor legi speciale.

3le se examineaza si se aproba ca anexe ale bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor socialesau ale bugetelor locale.

ondurile speciale se constituie pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor siimpozitelor indirecte, precum si din venituri nefiscale stabilite in raport cu destinatia fiecarui fond.

. (/45 49:99'' S4%45'

8/15/2019 FinP - curs


Bugetul trezoreriei statului este documentul ce evidentiaza veniturile si celtuielile sistemuluitrezoreriei, fiind elaborate, administrat si executat de catre 4inistrul inantelor Publice.

Bugetul trezoreriei se intocmeste anual si se aproba de catre >uvern odata cu proiectul legii bugetului de stat. %e poate modifica, de regula semestrial si ori de cate ori este necesar, de catre guvern,la propunera 4inisterului inantelor Publice, in functie de scimbarile in politica monetara, mai ales incea privind dobanzile, de modificarile in structura depozitelor care se pastreaza in trezorerie, fata de celeavute in vedere la fundamentarea si aprobarea bugetului.

6a sfarsitul anului bugetar, se intocmeste bilantul general si contul de executie a bugetului devenituri si celtuieli ale trezoreriei statului. $ontul de executie indica rezultatul care poate fi deficit sauexcedent, ce se raporteaza in anul urmator.

Bilantul general al trezoreriei statului impreuna cu contul anual de executie al bugetuluitrezoreriei statului se prezinta pentru aprobarea guvernului pana la data de 1 iulie a anului urmator celuide executie.Heniturile cuprinse in bugetul trezoreriei statului sunt in principal urmatoarele:

a dobanzile pentru: depozitele si plasamentele financiare constituite din imprumuturi financiare,disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, disponibilitatile in valuta provenite dinimprumuturi externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice,

pastrate in conturile descise la Banca 7ationala a omaniei si banci pe baza de conventii,

imprumuturile acordate din contul general al trezoreriei statului; b dobanzile pentru finantarea temporara a deficitului bugetar din contul curent general alstatului;

c majorari de intarziere si penalitati de intarziere pentru neplata creantelor bugetului trezorerieistatului;

d alte venituri.*. *'8%45 '8S4'44''5:9 S' S9<'C''5:9 &(5'C inantarea celtuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local

se asigura astfel:- integral din bugetul local, in functie de subordonare;- din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;

- intregal din venituri proprii.Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate laacest buget.

Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfasurarea si largireaactivitatilor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii sisponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

ondurile acordate de persoanele fizice si juridice in vederea participarii impreuna cu autoritatileadministratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public sunt varsate direct la bugetullocal din care se finanteaza acestea. $u acestea se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local 0sumaaprobata in bugetele locale reprezentand limita maxima pana se pot angaja si efectua celtuieli, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Heniturile proprii ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se incaseza, administreaza,utilizeaza si contabilizeaza de catre acesta. Heniturile proprii ale bugetelor institutiilor si serviciilor

publice de interes local provin din taxe, cirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestarii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii.

3xcedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor si seviciilor publice de interes local seregularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale, in limita sumelor primite de acestea, daca legea nu

prevede astfel.%oldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes

local, finantate integral din venituri extrabugetare, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite inanul urmator cu aceeasi destinatie.

$onsiliile locale, judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti, dupa caz, pot otari caexcedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice subordonate,finantate integral din venituri extrabugetare, sa se preia la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate si a obligatiilor de plata.

8/15/2019 FinP - curs


$onsiliile locale, judetene, consiliul judetean al 4unicipiului Bucuresti, dupa caz, aprobainfiintarea de activitati integral finantate din venituri extabugetare. 'ceste venituri se aproba odata cu

bugetul institutiei si infiintarea serviciului de interes local.Heniturile si celtuielile activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare se grupeaza pe

baza clasificarii bugetare aprobate de 4inisterul inantelor. (aca veniturile extrabugetare nu serealizeaza, celtuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

%oldurile anuale rezultate din executia activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare,se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local.

(aca se infiinteaza institutii si servicii publice de interes local sau cu activitati finantate integraldin venituri exrabugetare, dar nu dispun de fondurii suficiente, in baza unor documentatii temeinicfundamentate, consiliile locale, judetene si consiliul general al 4unicipiului Bucuresti, dupa caz potacorda imprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conventie, care vor fi rambursate integral intermen de un an de la data acordarii.

Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice,consiliile locale, judetene si consiliul general al 4unicipiului Bucuresti, dupa caz, stabilesc taxespeciale. $uantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din aceastea se utilizeazaintegral pentru acoperirea celtuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si

pentru finantarea celtuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii. &axele speciale astfel

instituite constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate in scopurile in careau fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, judetean sau consiliulgeneral al 4unicipiului Bucuresti, dupa caz.

&axele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si institutiile juridice care se folosescde serviciile locale pentru care sau instituit taxele respective.

I+POHITE

!curt istoric pri"ind aparitia si e"olutia ipo2itelor si ta3elor

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai vece, #n ordinea aparitieiveniturilor publice .

/n acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare ))))) la dispozitia statului a unei parti dinveniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, #n vederea acoperirii celtuielilor publice . 'ceasta

prelevare se face #n mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului .'utoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite

exercit"ndu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prinorganele administratiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunta #n legatura cu introducerea impozitelor de inportan !*!*e1u ta generala,iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite #n favoarea unitatilor administrativ locale .

8ricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face #n virtutea autorizarii legii . 6egea careintroduce ipozitul este data de Parlament, dar este aplicata de >uvern si de 'dministratia inanciara .

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil . $aracterul definitiv alimpozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute . In scimbulacestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala .

8/15/2019 FinP - curs


Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara . (in punct de vedere al rolului pe planfinanciar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentruacoperirea celtuielilor publice .

iecarui moment de dezvoltare al societatii #i carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel carese scimba pe masura acestei dezvoltari .%pecific evolutiei impozitelor #n perioada postbelica este tendintacresterii lor #n marime absoluta si relativa. %porirea volumului impozitelor s-a realizat prin crestereanumarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere .'stfel, #n tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului . In tarile #n curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferentemai mari #n totalul resurselor financiare, variind #ntre cinci si noua zecimi .

In perioada moderna, impozitele au dob"ndit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie alstatului #n viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei . Infunctie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau fr"nare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs . 3le servesc ca metodeinterventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea siecilibrarea cresterii economice .

In cazurile c"nd se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor, seactioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci c"nd se urmareste )))) cresterii se procedeaza lasuprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicare numarului lor.

Intereseaza #n mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de #ncurajare, de stimulare aactivitatii . In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt :

reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce ram"n la dispozitiaaagentilor economici ;

practicarea de bonificatii fiscale ;

practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai maredin profit .

&oate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite #nlesniri cu carecter fiscal .

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza #n faptul ca, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern brut #ntre clase si grupuri sociale #ntre persoanele fizice si cele juridice . In acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurile veniturilor .

4odalitatile de interventie sunt numeroase :

practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;

acordarea de #nlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;

reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;

majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuie tinut sub control 0alcool, tutun, bunuri de lux .

In cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneaza prin reduceri de impozite si prinmicsorarea numarului impozitelor, iar daca se doreste diminuarea cererii se procedeaza la o majorare aimpozitului pe bunurile sauserviciile respective si la o multiplicare a numarului de impozite .

8/15/2019 FinP - curs


olosirea impozitelor #n plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei social .

Prin lege se stabilesc anumite limite ale impozitelor, al caror nivel difera de la o tara la alta, si de la o perioada la alta . 'stfel, dupa cel de-al doilea razboi mondial se considera ca aceasta limita reprezinta !din P7B . In a doua jumatate a anilor Q)* aceasta pondere reprezenta, #n majoritatea tarilor dezvoltate din3uropa, #ntre 2 si .

5n nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica fenomenele deevaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . (e aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri #n randamentul acestora .

6imita impozitelor este influentata at"t de factori externi sistemului de impozite, c"t si de factoriinterni acestuia .

(in categoria factorilor externi sitemului de impozite care influenteaza limita impozitelor se potmentiona :

R nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

nivelul mediu al impozitului si )))))

prioritatile stabilite de stat #n ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitiasa.

In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, careinfluenteaza limita impozitelor, locul cel maiimportant #l ocupa progresivitatea cotelor de impunere . In tarile #n care impozitele au o pondere mairidicata #n produsul intern brut, int"lnim si cote de impunere cu o progresivitate mai accentuata .

1.( Continutul si caracteristicile ipo2itelor si ta3elor

Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carei aparitie este legata de existentastatului si a banilor .

$onceptiile viz"nd necesitatea si rolul impozitelor se #ntemeiaza pe teoriile despre stat si criteriile cetrebuie luate #n considerare pentru dimensionarea taxelor fiscale . In legatura cu acestea au fost formulateteoria ecivalentei, teoria sacrificiului si cele trei variante ale sale - teoria sacrificiului proportional, teoriasacrificiului egal si teoria sacrificiului minim .

'deptii teoriei ecivalentei sustin ca impozitele reprezinta o contraprestatie pe care cetatenii odatoreaza statului pentru serviciile aduse de catre acesta .

&eoria sigurantei sustine ca impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viata siaverea cetatenilor . $re"nd conditii pentru desfasurarea #n siguranta a diferitelor activitati 0prin legi,institutii si organe de stat , statul trebuie sa primeasca o parte din veniturile realizate sub protectia sa subforma impozitelor .

Potrivit teoriei sacrificiului, statul este un produs necesar al dezvoltarii istorice, iar impozitulreprezinta un produs necesar al raportului putere si )))) . In consecinta, in calitatea sa de institutie desuprastructura, statul are dreptul sa ceara supusilor sa faca un anumit sacrificiu menit sa acopere celtuielile

publice . Potrivit primei variante a teoriei, utilitatea absoluta specificata prin impozite, trebuie sa fie egela

pentru toti indivizii . In varianta a treia se considera ca impozitul este egal cu predarea proportionala dinutilitatea individuala, raportata la calitatea totala . Harianta a treia sustine ca impunerea trebuie sa aiba osarcina minima pentru totalitatea platitorilor de impozite.

8/15/2019 FinP - curs


(efinitiile date impozitelor reflecta pozitia fata de teoriile mentionate . 'stfel , se afirma ca Gimpozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat G sau ca G impozitele sunt preturi stabilite princonstr"ngere pentru serviciile guvernamentale G . 'lti autori apreciaza ca G impozitele sunt pretinse de stat #nvirtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere celtuielile generale ale statului G . %intetiz"nd

pluritatea definitiilor mentionate si multe altele ce exista #n literatura de specialitate , considera ca, impozitulreprezinta o forma de prelevare silita la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si cu titlu nerestituibil,a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si9sau juridice, #n vederea acoperirii unor necesitati

publice . 'ceasta definitie releva ca impozitul are urmatoarele caracteristici :

a este o prelevare silita, cu caracter obligatoriu care se efectueaza #n numele suveranitatii statului ;

b$ impozitul nu presupune si o prestatie directa 0 si imediata din partea statului . Prin aceastaimpozitele se deosebesc de taxe, #n cazul carora exista un raport de contraserviciu direct .(esigur, impozitele presupun realizarea unor contraservicii publice 0 aparare nationala, securitatesi ordine publica, asistenta sociala, reprezentarea tarii pe plan extern, etc. dar acestea nu sunt

percepute usor de oricare dintre contribuabili . 'ceste servicii publice exista si se manifesta pentru #ntreaga comunitate umana a fiecarei tari .

c$ relevarile cu titlu de impozit sunt nerestituibile , astfec ca niciunul dintre contribuabili nu poate pretinde o piata directa din partea statului, pe baza impozitelor suportate . prin aceasta impozitelese deosebesc de imprumuturile publice care sunt purtatoare de dob"nzi 0 si alte avantaje sirambursabile 0amortizabile .

(reptul de a introduce impozite revine organelor de stat - Parlamentul - 6a nivelul #ntregii tari, sauconsilierilor 0Parlamentului locali la nivelul colectivitatilor locale #n virtulea suveranitatii fiscale ale statului.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al redistribuirii unei parti importante a PIB . 'ceasta redistribuire apare #n procesul mobilizarii la buget a impozitelor directe si

indirecte si are influenta mai mult sau mai putin intensa asupra comportamentului economic al diverselor categorii de contribuabili . &otodata, efectele impozitelor se restr"ng si #n domeniul democratic a #ntretineriisanatatii, si #n ultima instanta al asigurarii unui nivel de trai rezonabil pentru populatia aflata #n nevoie .

3fectul major al rolului impozitelor pe plan social, #l reprezinta #n ultima instanta , cresterea presiuniifiscale, globale, #n majoritatea tarilor cu economie de piata, concurentala si consolidata .

Eleentele tenice ale ipo2itelor

$oncretizarea si individualizarea fiecarui impozit #n parte au o deosebita ipoztaza at"t pentru organelefiscale, c"t si pentru contribuabili #n sarcina carora se instituie . In acest scop, se folosesc urmatoarele

elemente tenice :

ubiectul impozitului sau contribuabilul ;

)))) impozitului ;

obiectul impozitului ;

unitatea de impunere ;

cota de impunere ;

sursa impozitului ;

asistenta fiscala ;

8/15/2019 FinP - curs


termenul de plata ;

%ubiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plataimpozitului . &otodata, #n afara obligatiei de plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai revin si alteobligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora, #ntocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor deconturi periodice. (easemenea, subiectii de impozite audreptul de a beneficia de facilitati fiscale legale si de a contesta operatiile considerate ilegale . %uportatorulimpozitului , este persoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suspenda #n mod efectiv impozitul .'cest element este important #n legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si indirecte .'stfel #n cazul impozitelor indirecte potrivit intentiei legii , suportatorul coincide cu subiectul impozitului,

pe c"nd #n cazul impozitelor indirecte subiectul imopozitului #i revine o #ndatorire formala de a platiimpozitul, caci suportarea efectiva se realizeza de catre persoana care cumpara produsele sau serviciilor carora t"nzarea este supusa impozitelor . In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercursiune aimpozitelor adica de transmiterea obligatiilor fiscale efective #n sarcina altei persoane, diferita de cea care o

plateste initial la buget .

8biectul impozitului este bunul, venitul sau activitatea pentru care se datoreaza impozitele indirecte precum si v"nzarea, valorificarea sau punerea #n circulatie al unor produse, bunuri si servicii #n cadrul

serviciilor indirecte. In mod traditional, acest element poarta denumirea de )))) impozabila . %ursa impozitului, indica din ce anume se plateste impozitul adica din venit sau avere . $a sursa aimpozitului, veniturile apar sub forma salariului , a profitului, devidentei sau rentei #n timp ce averea se

prezinta sub forma de capital 0 ca expresie a actiunilor emise de societatile de capital sau a altor "rtii devaloare tranzactionate prin bursele de valori sau de bunuri mobile si imobile . 6a impozitele pe venit,obiectul coincide #n toate cazurile cu sursa, lucru ce nu se #nt"mpla, de regula, #n cele mai multe cazuri, dinveniturile realizate de subiectii impozitelor de pe urma averii respective 0 dividente, diferenSe de curs Tncazul "rtiilor de valoare, cirii #n cazul bunurilor mobile sau imobile sau din alte venituri .$a urmareobiectul impozitelor pe avere nu coincide cu sursa.

5nitatea de impunere este reprezentata de unitatea #n care se exprima obiectul impozabil . 'ceasta arefie o expresie monetara #n cazul impozitelor pe venit, fie diverse expresii fizice- naturale 0 metru patrat,etar, Ug, etc. #n cazul impozitelor pe avere cota impozitului este marimea impozitului stabilita pentrufiecare marime de impunere . 'ceasta poate sa fie o suma fixa sau o cota procentuala stabilita procentual,

progresiv sau regresiv #n raport cu materia impozabila sau cu capacitatea contributiva a subiectuluiimpozitului .

'sistenta fiscala, da expresii modului de asezare a impozitelor si cuprinde totalitatea operatiunilor pentru identificarea subiectilor impozabili, stabilirea marimii materiei impozabile si a cuantumuluiimpozitelor datorate statului .

&ermenul de plata precizeaza durata p"na la care impozitul trebuie platit acest termen are caracter imperativ, astfel ca #n cazul nerespectarii sale sunt percepute majorarii de #nt"rziere sau se aplica unelesanctiuni sub forma de opriri de salarii, punerea secestrului pe unele bunuri, t"nzarea la licitatie a bunurilor secestrate si altele .

Bugetele locale sunt incluse #n structura bugetului public national 0 sau, mai bine zis, #n cadrulsistemului bugetar, dar se elaboreaza, se adopta si se executa de catre fiecare entitate administrativteritoriala. In consecinta, ele au venituri proprii si utilizari proprii .

Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult mai multe, #n comparatie cuacelea care se mobilizeaza la bugetul administratiei de stat . (e asemene, #n formarea bugetelor locale

poanderea acestora este cu mult mai mare fata de cea detinuta de impozitele indirecte, comparativ cuaceleasi ponderi #nregistrate #n cadrul bugetelor administratiei centrale de stat .

8/15/2019 FinP - curs


8 alta trasatura caracteristica a acestei categorii de venituri bugetare se refera la faptul ca ele provin#n proportie cov"rsitoare de la populatie . In situatia actuala #n om"nia, cutot numarul lor relativ mare,impozitele si taxele directe percepute la bugetele locale se afla cu mult sub nivelul necesitatilor de resurseale acestor bugete . $a urmare pentru realizarea eilibrului acesta, de la bugetul administratiei de stat, sealoca transferuri si sume defalcate din impozitul pe veniturile salariale .

Potrivit reglementarilor locale #n vigoare la bugetele locale sunt mobilizate urmatoare impozite si taxedirecte :

1. impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale 0 #n cazul c"nd acestea obtin profit

!. impozitul pe venitul agricol

2. impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, al meseriasilor si al altor persoane reglementat prindecretul nr.1291+, cu modificarile ulterioare

. impozitul pe veniturile asociatiilor familiare si ale persoanelor fizice autorizate sa desfasoareactivitati economico sociale #n mod independent, reglementat prin decretul lege 191++*

. impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, arta si stiinta

=. impozitul asupra veniturilor de #nscrieri si sub#nscrieri de cladiri, terenuri si camere mobilate saunemobilate

A. impozitul pe cladiri

). impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii

+. taxa asupra mijloacelor de transport

1*. taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

11. taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor si autorizatiilor #n domeniul constructiilor

1!. taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate , afisaj si reclama

12. taxa pentru sederea #n sttiunile balneoclimaterice

1. taxa pentru vizitarea muzeelor caselor memoriale, monumentelor istorce de aritectura siareologie

1. taxa pentru cazanele de fabricat raciu, masinile de cereale si ferestraiele mecanice pentru lemn, piesele de ulei

1=. taxa pentru daracele, )))) pentruboia de ardei

1A. taxa pentru detinerea de c"ini

1). alte taxe specifice, pentru serviciile publice sau )))) 0 acestea fiind interpretate de legea bugetului de stat pentru anul 1++ cu venituri nefiscale

1+. taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat #n alte scopuri dec"t productia agricola sausilvica #n calitate de venit atribuit de la bugetul administratiei centrale de stat

!*. taxele de timbru asupra succesiunilor si alte taxe de timbru de la populatie

8/15/2019 FinP - curs


8/15/2019 FinP - curs


A!EHAREA I+POHITELOR

sezarea impozitului consta #n efectuarea unui ansamblu de operatiuni succesive privind:

- stabilirea marimii obiectului impozabil;

- determinarea cuantumului impunerii;

- perceperea si #ncasarea impozitului.

1. Stabilirea marimii obiectului impo#abil

8peratiunea de stabilire a marimii obiectului impozabil presupune constatarea si evaluarea materieiimpozabile.

/n vederea impunerii veniturilor si averilor este necesar ca organele fiscale sa constate existenta lor

faptica, dupa care se trece la evaluarea propriu-zisa a acestora.

3valuarea materiei impozabile consta #n determinarea marimi acesteia. 8peratia respectiva se poate

efectua prin doua metode, si anume:

a metoda evaluarii indirecte sau pe baza d '(7'(d(8n e prezumtie;

b metoda evaluarii directe sau pe baza de probe.

a$ E"aluarea indirecta a ateriei ipo2abile se poate efectua 0n uratoarele "ariante:

- evaluarea pe baza semnelor sau a indiciilor exterioare ale obiectelor impozabile;

- evaluarea forfetara;

- evaluarea administrativa.

1. *valuarea pe baza semnelor sau a indiciilor exterioare ale obiectelor impozabile se aplica

#ndeosebi #n cazul impozitelor de tip real si consta #n stabilirea, cu aproximatie, a valorii obiectului

impozabil, fara a se tine seama de situatia contribuabilului care detine bunul respectiv, ceea ce conduce

la o impunere inecitabila.

8/15/2019 FinP - curs


(e exemplu, #n cazul impozitului funciar, la evaluarea obiectului impozabil, care este pam"ntul, se

tine seama de urmatoarele criterii: suprafata terenului si zona #n care este amplasat acesta, numarul si

tipul mijloacelor de munca folosite pentru executarea lucrarilor de exploatare a acestuia, cantitatea de

sam"nta necesara cultivarii terenului respectiv, valoarea de circulatie a terenurilor agricole, arenda

practicabila etc.

(esi nu tine seama de situatia personala a contribuabilului care datoreaza impozit pentru bunul

respectiv, aceasta metoda de evaluare este simpla si putin costisitoare.

/n prezent, metoda evaluarii aproximative a obiectului supus impunerii se utilizeaza mai rar, fata de

perioada #n care impozitele de tip real erau predominante, #n sensul ca se practicau pe o scara mare.

!. *valuarea forfetara se caracterizeaza prin aceea ca organele fiscale, de acord cu subiectul

impozitului, atribuie o anumita 0aproximativa obiectului impozabil.

2. *valuare administrativa se efectueaza de catre organele fiscale pe baza datelor sau a elementelor

de care aceste organe dispun, adica le au la dispozitie #n propriile lor evidente. Haloarea obiectului

impozabil astfel determinata este comunicata subiectului impunerii, care are dreptul sa formuleze

contestatie atunci c"nd apreciaza ca evaluarea facuta #n modul aratat ne este corecta, fiind obligat #n acest

caz sa prezinte dovezi #n sprijinul sustinerii sale.

b$ E"aluarea directa a ateriei ipo2abile se poate face 0n doua "ariante% si anue:

- pe baza declaratiei unei terte persoane;

- pe baza declaratiei contribuabilului platitor de impozit.

*valuarea pe baza declaratiei unei terte persoane se practica atunci c"nd marimea obiectului

impozabil este cunoscuta de o alta persoana dec"t subiectul impunerii.

&erta persoana are obligatia legala sa depuna la organele fiscale o declaratie scrisa #n legatura cu

acest aspect.

'cest gen de evaluare se utilizeaza #n cazul veniturilor salariale, a caror marime este declarata decatre agentii economici care platesc salarii si alte drepturi salariale angajatilor lor, #n cazul veniturilor

8/15/2019 FinP - curs


obtinute #n baza unor contracte de #nciriere pentru folosirea unor locuinte sau a altor bunuri economice,

care sunt declarate de beneficiarii unor astfel de contracte ce platesc cirii proprietarilor etc.

3valuarea pe baza declaratiei unei terte persoane prezinta avantajul ca elimina, #ntr-o anumita

masura, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila, deoarece terta

persoana care declara venitul impozabil nu este interesata sa-l subevalueze.

%fera de aplicare a acestei metode de evaluare a materiei impozabile este limitata numai la anumite

categorii de venituri de felul celor mentionate mai sus.

*valuarea pe baza declaratiei contribuabilului platitor presupune participarea directa a subiectului

impunerii la operatia de evaluare a materiei impozabile.

/n vederea realizarii unei evaluari c"t mai exacte a materiei impozabile, subiectul impunerii este

obligat sa tina corect evidenta veniturilor si a celtuielilor prilejuite de activitatile economice pe care le

desfasoara, sa #ntocmeasca un bilant fiscal si sa prezinte organelor fiscale o declaratie de impunere, din

care sa reiasa veniturile pe care le-a realizat si celtuielile pe el le-a efectuat pentru obtinerea lor, precum

si cu privire la averea pe care o are si care se afla sub incidenta fiscalitatii.

Pe baza declaratiei de impunere facute de subiectul de subiectul impozabil, organele fiscale

procedeaza la stabilirea marimii materiei impozabile.

'ceasta metoda de evaluare a materiei impozabile are o larga aplicabilitate #n practica fiscala, dar

prezinta dezavantajul ca face posibila sustragerea unor parti #nsemnate de la impunere de la materia

impozabila.

(e aici decurge necesitatea #mbinarii sau completarii acestei metode pentru efectuarea unor

controale adecvate de catre organele fiscale.

2. Stabilirea cuantumului impo#itului datorat de subiectul impo#abil

(eterminarea marimii impozitului datorat de subiectul impozabil statului este o operatie care

consta #n calcularea efectiva a acestuia si se realizeaza #n mod diferit #n cazul impozitelor de

repartitie si impozitelor de cotitate.

8/15/2019 FinP - curs


8/15/2019 FinP - curs


strângerea impozitelor datorate statului de catre unul dintre contribuabilii platitori 0primar,

cneaz ai localitatii în care acesta exista si varsarea lui la tezaurul public;

încasarea impozitullui prin intermediul unor concesionari 0arendasi, zapcii, situatie #n care

acestia avansau statului sumele de bani estimate ca se vor #ncasa pe un anumit teritoriu si pe

care ei urmau sa le recupereze de la contribuabili;

perceperea impozitelor printr-un aparat specializat al statului, cunoscut sub denumirea

de fisc sau aparat fiscal.

/ncasarea impozitelor prin intermediul unui aparat specializat al statului s-a generalizat #n perioada

capitalismului premonopolist si se practica si #n prezent #n felul urmator:

- direct de la platitori, de catre organele fiscale ale statului;

- prin stopaj la sursa si varsarea acestora la buget de catre terte persoane;

- prin aplicarea de timbre fiscale.

ncasarea directa a ipo2itelor a impozitelor de la contribuabilii platitori de catre organele fiscale

ale statului se realizeaza astfel:

prin prezentarea, din proprie initiativa, a contribuabililor platitori 0#n cazul persoanelor fizice la

sediul organelor fiscale si acitarea de catre acestia a impozitelor datorate impozitelor datorate

bugetului 0aceste impozite se numesc portabile sau prin virarea de catre persoanele juridice a

impozitelor datorate statului #n conturile descise la trezoreria finantelor publice.

prin deplasarea #mputernicitilor organelor fiscale la domiciliile sau sediile contribuabililor

platitori, #n vederea #ncasarii impozitelor datorate bugetului 0aceste impozite se numesc cerabile.

ncasarea ipo2itelor datorate statului de catre or&anele fiscale prin stopa4ul la sursa este o

forma de percepere care consta #n faptul ca impozitele sunt calculate, retinute si varsate la bugetul statului

de catre o terta persoana.

(e exemplu, unitatile economice si institutiile sunt obligate sa calculeze, sa retina si sa verse la

bugetul statului impozitele pe salarii si pe alte venituri salariale, datorate statului de catre salariatii lor.

8/15/2019 FinP - curs


6a fel se procedeaza si #n alte cazuri asemanatoare 0#n cazul impozitelor pe dividende, pe veniturile

liber-profesionistilor, pe veniturile provenite din drepturile de autor etc..

1erceperea impozitelor datorate statului prin aplicarea de timbre fiscale se practica #n cazul

introducerii unor actiuni #n justitie, solicitarii si eliberarii unor acte de catre anumite organe ale

administratiei de stat sau ale unor acte notariale.

finp - curs

Documents