UNIVERSITATEA de STAT de MEDICINA si FARMACIE NICOLAE TESTEMITEANU

Catedra Medicina Interna Nr 4

Sef clinica: Vlada-Tatiana Dumbrava, profesor universitar, doctor habilitat in stiinte medicale.

Foaie de observatie clinica a pacientului Drelgea Vitalie

A efectuat : Cebotari Doina gr.1506

Coordonator: Chirvas Elena

Chisinau 2015

1

ANAMNEZA 1. Date generale

Numele şi prenumele Dreglea Vitalie Virsta 59 ani Profesia tehnician Domiciliul or.Leova, str. Gagarin 3 ap 8 Data internării 12.03.2015

2. Acuze: Sindrom algic: dureri surde in hipocondrul drept, cu caracter de

disconfort, care de obicei, sunt conditionate de dereglarile in regimul alimentar sau stress psiho-emotional; senzatie de greutate in hipocondrul drept.

Sindrom asteno-vegetativ: astenie fizica marcata in a doua jumatate a zilei, labilitate emotionala.

Sindrom hemoragic: hemoragii nazale si gingivale periodic.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ): Pacientul se considera bolnav de patologie hepatica din anul 1992, cind a

aparut icterul sclerotegumentar (dupa 1991- laparatomie – peritonita postapendicta). Din 1991 pina in 2014 luna aprilie, pacientul a fost la evidenta la medicul de familie la locul de trai cu diagnosticul de hepatita cronica de etiologie virala HBV, activitate minimala. A urmat tratament hepatotrop ambulatoriu si in stationar.

In aprilie 2014 se interneaza in SCR sectia hepatologie, cu diagnosticul clinic de hepatita cronica de etiologie virala HBV + HDV, activitate minimala. Colecistita cronica acalculoasa in acutizare.Au fost efectuate analize și investigații următoare:

1. Scintigrafia ficatului (22.05.2014)Imaginea ficatului se contrasteaza clar, localizata tipic, micsorata moderat in dimensiuni. Contururile sunt clare, netede. Acumularea preparatului radiofarmaceutic e satisfacatoare. Repartizare moderat difuz inegala. Imaginea splinei de dimensiuni normale cu acumularea la nivel de fon a PRF. Concluzie: leziuni difuze a ficatului.

2. Investigarea virusurilor ADN-HBV, ARN-HDV (cantitativ)15.04.2014 :ADN viral hepatita B – <34copii/mlARN viral hepatita D - < 300copii/ml

3. Analiza sîngelui:10.04.2014

2

Hemoglobina g/l 145Eritrocite *1012/l 4,9Indice de culoare 0,88Trombocite *109/l 182,0Leucocite *109/l 4.9Neutrofile % nesegmentare

6

Segmentare 41Eozinofile 2Bazofile 0Limfocite 44Monocite 7VSH mm/h 12Bilirubina generală mmol/l

56.0

Liberă 49.8Conjugată 7.2ALT UI/l 22.3AST UI/l 20.5

4. USG: 11.03.2014 Ficatul : LD-13cm, LS-6.6cm. V.porta – 0.9cm, V.lienala- 0.8cm. Vezica biliara deformata, peretii ingrosati.Splina : 9.8*3.0cm.

Concluzie: Schimbari difuze moderate in parenchimul ficatului, pancreasului.Colecistita cronica acalculoasa.

5. FEGDS (21.10.2014) Concluzie: Gastrita cronica eroziva. Testul la H.pylori – pozitiv. (A urmat tratament de eradicare).

La moment este internat in SCR, sectia hepatologie pentru evaluarea maladiei hepatice si tratament.

4.Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae )a) Date biografice

S-a născut în or.Leova în familie cu 3 copii. Condiţiile de trai au fost satisfăcătoare, alimentaţia echilibrată.

b) Antecedente heredo-colaterale : Fratele sufera de hepatita cronica virala B+C+D.

c) Antecedente personale : este casatorit, are doi copii sanatosi.d) Alergii neaga.e) Antecedente patologice: contact cu bolnavii de tuberculoza nu a

avut.1992- hepatita acuta B; 1991- apendicectomie. 2007- pterigiom al ochilui drept (operat).

f) Conditii de viata satisfacatoare.g) Consum de alcool, fumat neaga.

3

DATE OBIECTIVESTAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )

1.Inspecţia generalăStarea generală a bolnavului este satisfăcătoare; starea de conştiinţă clară Poziţia bolnavului în pat este activă; expresia feţei obişnuită. Conformaţia: tip constituţional normostenic; dezvoltarea fizică obișnuită. Tegumentele – curate, de culoare roz-pală. Umiditatea şi turgorul pielii normale. Părul – cu luciul păstrat, unghiile normale, cu luciul păstrat, puls capilar nu se determină. Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat satisfăcător, grosimea plicii în regiunea Traube - 1,5 cm, fără regiuni de depuneri de grăsimi, masa – 75 kg, talia – 172 cm. Capul este proporţional, puncte dureroase nu se determină.Gîtul este proporţional. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deterimnă. Nu se observa pulsatia arcului aortic la nivelul fosei jugulare , pulsaţia venelor jugulare . Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari, inghinali, poplitei ) palpator nu se determină. Muşchii sînt dezvoltaţi satisfacator , tonusul este moderat , puterea muşchilor satisfacatoare , senzaţii dureroase lipsesc. Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase nu se determină. În articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri; deformaţii, crepitaţii nu se determină.

2.Sistemul respiratorInspecţiaAripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală liberă. Vocea este neshimbată. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii globale, scapulae alatae nu sînt prezente. Retracţii parietale nu se determină. Fosele supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform şn actul respiratir. Tipul respiraţiei este abdominal. Mişcările respiratorii sînt ritmice, frecvenţa mişcărilor respiratorii este 18/min.PalpaţiaElasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.Percuţia Percuţia comparativă La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară. Percuţia topografică1. Limitele pulmonare apexiene

Dreapta Stînga

a) anterioare 4 cm superior de claviculă

4 cm superior de claviculă

b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 74

2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare inferioare după liniile topografice clasice

Dreapta Stînga

a) parasternală Spaţiul intercostal 6b) medioclaviculară Marginea superioară a

coastei 6c) axilară anterioară Marginea superioară a

coastei 7Marginea inferioară a costei 7

d) axilară medie Marginea superioară a coastei 8

Marginea inferioară a costei 8

e) axilară posterioară Marginea superioară a coastei 9

Marginea inferioară a costei 9

f) scapulară Marginea superioară a coastei 10

Marginea inferioară a costei 10

g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11Mobilitatea bazei pulmonare pe linia axilară medie

7 cm 7 cm

AuscultaţiaFrecvenţa respiraţiei 18/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se determină respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi laringelui se auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.

3. Sistemul cardio-vascularInspecţiaLa inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arcului aortei la nivelul fosei jugulare , venelor jugulare, arterei carotide.La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi pulsaţie în epigastru nu se determină.Palpaţia corduluiLa palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.PercuţiaDeterminarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1 cm medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile

5

pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului este normală.AuscultaţiaÎn aria mitrală zgomotul 1 se auscultă mai bine, zgomotele cardiace sînt ritmice, clare. În aria aortală zgomotul 2 se auscultă mai bine. În aria arterei pulmonare zgomotul 2 se auscultă mai bine. La procesul xifoid ( valvula tricuspidă ) zgomotul 1 se auscultă mai bine. În punctul Botkin-Erb zgomotul 2 se auscultă mai bine. Sonoritate, dedublări, accentuări sau diminuări a zgomotelor cardiace nu se determină.Investigarea vaselor sangvineLa palpare se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". Pe artera radială puls aritmic, semiplin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu frecvenţa 66/min, . Puls capilar lipseşte. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.Tensiunea arterială: braţul stîng 110/70 mm Hg braţul drept 110/70 mm Hg

4. Sistemul digestivInspecţiaCavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de culoare roz, umedă, fără adipozitaşi sau ulceraţii. Gingiile de culoare roz, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii. Dinţii – toţi dinţii sînt permanenţi, proteze dentare nu sînt. Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.Palpaţia Palpaţia superficială Abdomenul este moale, indolor, sensibil în regiunea hipocondrului drept.. Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,indolor. Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.Colonul transvers cilindric, cu suprafța netedă, indolor.PercuţiaSunet timpanic.Auscultaţia

6

La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă. Ficatul şi vezica biliarăPercuţiaDimensiunile ficatului după Kurlov: între punctul 1 şi 2 – 11 cm; între punctul 3 şi 4 – 9 cm; între punctul 3 şi 5 – 8 cm.PalpaţiaFicatul +2cm sub rebordului costal drept, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, sensibil la palpare.

Semnele Ortner-Grecov, Mussie-Gheorghievski- negative. SplinaLa inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.PercuţiaDimensiunile splinei – longitudinală - 11 cm, transversală - 7 cm.PalpaţiaPalpator nu se palpează.AuscultaţiaNu se determină suflu.

PancreasNu se palpează

5. Sistemul uro-genitalMicţiunea liberă, indoloră. Palpaţia La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.PercuţiaSimptomul Jordani negativ.

6. Sistemul nervos Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se determină.

Diagnosticul prezumptiv

Argumentarea pe baza:a. Acuzelor: S.dolor, S.dispeptic, S.asteno-vegetativ.b. Istoricul bolii:

7

Bolnav din anul 1991,sta la evidenta la medicul de familiu cu diagnosticul de hepatita cronica virala B, activitate minimala. In aprilie 2014 se interneaza in SCR sectia hepatologie, cu diagnosticul clinic de hepatita cronica de etiologie virala HBV + HDV, activitate minimala. De asemenea prezența schibărilor difuze la USG a ficatului, ADN viral hepatita B – <34copii/ml; ARN viral hepatita D - < 300copii/ml. c. Datelor obiective: Hepatomegalie elastică, rotunjită.

Se stabilește diagnostic: Hepatita cronică virală de etiologie mixtă HDV+HBV ( posibil faza de replicare-HBV, de reactivare-HDV ), activitate minimala.

Plan de investigații: 1. Analiza generală a singelui (depistare leucocitozei-

S.imunoinflamator, trombocite, determinare VSH)2. Analiza biochimică a singelui (proteina generală, albumină,

protrombina, bilirubina, colesterol, trigliceride, ureea, creatinina, ALT, AST; amilaza, fosfataza alcalină, glucoza)

3. Analiza generală a urinei4. Repetare PCR ( ARN – HCV, ADN - HBV ) și viremiei5. Determinare genotipului viral (selectare și prognozare

tratamentului)6. USG (determinare dimensiunilor ficatului, splinei, venei porte,

venei lienale, ecostructura fictului și splinei, semne de hipertensiune poratală)

A. AG și biochimică a singelui 13.03.2015

Hemoglobina g/l 157Eritrocite *1012/l 5.28Indice de culoare 0,81Trombocite *109/l 181Leucocite *109/l 5.44Neutrofile % nesegmentare 3Segmentare 60Eozinofile 3

8

Bazofile 0Limfocite 26Monocite 6VSH mm/h 12Bilirubina generală mmol/l 53.7Liberă 8.2Conjugată 5,0ALT UI/l 24.1AST UI/l 17.5Ureea mmol/l 5.8Creatinina mmol/l 69.7Proba cu timol 3,0Glucoza mmol/l 4,7Proteina generală g/l 69.1Albumină g/l 41,0Fosfaza alcalină U/l 71,0GGTP U/l 30,2Concluzie: S.colestatic(pe contul bilirubinei generale).

B. AGU 13.03.2015. Cantitate – 100,0 mlculoare: galbenă

transparentăproteine: negglucoză: neg

densitatea: 1020 reacţia: acidă epiteliu plat: unice

leucocite: 0-1c/v oxalați Ca- cantități mici

Concluzie: semne de urolitiaza

C. USG 19.03.2015Ficatul: LD-14.9cm; LS- 8.2cm; V.porta- 0.79; V.lienala – 0.63;Splina : 10.9*4.2cm;Concluzie: schimbari difuze in parenchimul ficatului.

Diagnostic clinic:

9

Hepatita cronică de etiologie virală mixtă HDV+HBV. ( posibil faza de replicare-HBV, faza de reactivare-HDV ), activitate minimala.

Argumentarea pe baza:a. Acuzelor: S.dolor, S.dispeptic, S.asteno-vegetativ.b. Istoricul bolii:

Bolnav din anul 1991,sta la evidenta la medicul de familiu cu diagnosticul de hepatita cronica virala B, activitate minimala. In aprilie 2014 se interneaza in SCR sectia hepatologie, cu diagnosticul clinic de hepatita cronica de etiologie virala HBV + HDV, activitate minimala. De asemenea prezența schibărilor difuze la USG a ficatului, ADN viral hepatita B – <34copii/ml; ARN viral hepatita D - < 300copii/ml.c. Datelor obiective: Hepatomegalie elastică, rotunjită.d. Investigațiilor: S.colestatic, persistența inflamației.

Diagnostic diferențial:

Criterii Hepatita cronică virală

Hepatita toxică Ciroza hepatică Hepatita autoimună

Epidemiologie

Afectează orice vîrstă.

La orice vărsta, mai fecvent peste 40 de ani

Mai frecvent femeile,de vîrstă 10-25 ani, uneori – în menopauză.

Factor etiologic exogen

Virusul hepatic B,C,D

Medicamente, ciuperci

Boli cronice hepatice preexistente, alcoolism, medicamente

virusuri, bacterii, toxine, medicamente

Evoluţie clinică

sdr dispeptic (greaţă, anorexie); sdr dolor (dureri în hipocondrul drept); sdr astenovegetativ astenie. Disconfort în hipocondrul drept; hepatomegalie; splenomegalie.

S.citoliza, S.colestatic, S.imunoinflamator,

S.astenic avansat, fetor hepaticus, encefalopatie hepatică, S.hemoragic, amenoree, ginecomastie, S.de hipertensiune portală

Permanent progresează spre ciroză hepatică cu acutizări frecvente.

Manifestări de sistem

renale, autoimune, cutanate, endocrine, hematologice. autoimune, articulare.

Neurologice, endocrine, renale

Endocrine, psihoneurologice, gastro-duodenopatie,

Sdr. Sjogren, artralgii, miopatii inflamatorii, fibroză interstiţială pulmonară.

10

Modificări biochimice

ALT şi AST în N sau ↑ de pînă la 5 ori, ALT>AST;FA, GGTP uşor ↑ sau normal

Crește activitatea tranferazelor hepaice

ALT și sau ASTProtrombina<50%, albumina<35g/l, bilirubina>35mmol/l,

Activitatea aminotransferazelor permanent crescută, de 5-10 ori şi mai mult.↑FA şi ↑GGTP

Markeri ai replicării viruşilor

HBsAg, Anti-HBs, HBeAg, Anti-Hbe, Anti-HBc total,ADN-VHBARN-VHC, Anti-VHCAgHD; anti-HD total; ARN VHD; IgM++

Absente Posibil, la etiologie virală a cirozei

Lipsesc

Hipergamaglobulinemie

Predominant cu creşterea IgG.

lipsește prezentă Pronunţată (>20 g/l), preponderent fracţia IgG.

Autoanticorpi

AbsenţiPrezenţa Aac la HCV: ANA, ASMA, AMA,Anti-LKM1

absente Lipsesc Prezenţa AAc organ-specifici – LMA, LSP; şi nonorgan-specific – ANA, ASMA, SLA, AMA, ANCA.

Modificările histologice în ficat

Hepatocite “în sticlă mată”, nuclee nisipoase, focare de necroză hepatocitară, infiltraţie limfocitară portală, periportală şi lobulară. Distrofie hidropică şi grăsoasă a hepatocitelor, corpusculi acidofili (Kaunsilmen), prezenţa foliculilor şi agregatelor limfoide portale, necroză parcelară şi în punte.

Necroza centrolobulară, colestaza hepatocanaliculară, granuloame, fibroza perisinusoidală, steatoza micro-/macroveziculară, dilatația sinusoidelor.

Nodulii sunt de mărimi foarte variate, cantitățimari de țesut conjunctiv separând insulele de parenchimregenerativ dezorganizat.

Infiltrat limfoplasmocitar, piecemeal asociat cu bridging, rozete (grup de hepatocite înconjurate de mononucleare), fibroză precoce şi regenerare nodulară.

11

TRATAMENT:

Tratament nemedicamentos:Regimul zilei: repaus la pat 7-10 zile, apoi partial.Dieta : 5 dupa Pevzner.Terapia de detoxifiere perorala : apa minerala plata, sucuri de legume si fructe, ceaiuri, compoturi.

Tratament medicamentos:

Peg-interferon alfa-2a: 180 mcg/săptămâna, subcutan, timp de 24 săptămîni. Imunomodulator cu acțiune antivirală. Silimarina 140mg/2 ori pe zi , dimineata si seara dupa mese. Hepatoprotector.Acid ursodeoxiclolic – 2 capsule seara la culcare pina la 3 luni.Hepatoprotector.

Monitorizarea tratamentului:

Pina la initierea terapiei

In timpul terapiei antivirale

Dupa terapie

Hemograma Obligatoriu La sapt. 1,2 si a 4-a si apoi la fiecare 4-8 sapt.

La fiecare 1-3 luni timp de 1 an, apoi o data la 6 luni.

ALT, AST Obligatoriu La sapt. 1,2 si a 4-a si apoi la fiecare 4-8 sapt.

La fiecare 1-3 luni timp de 1 an, apoi o data la 6 luni.

Fer seric Obligatoriu La 6 luni de la tratament.

Obligatoriu.

HBeAg, antiHBe, ADN HBV (PCR)

Obligatoriu, ADB HBV cantitativ

La fiecare 3-6 luni. ADN HBV se testeaza fiecare 6 luni dupa sistarea tratamentului timp de 1 an, apoi la fiecare 6-12 luni.

Genotipul Recomandat Nu se testeaza. Nu se testeaza.

PHB Obligatoriu Nu se recomanda. Nu se recomanda.(La fel pentru hepatita cronica virala D)

12

Zilnic:

13.03.15Starea generala a bolnavului este satisfăcătoare. Acuză discomfort în

hipocondrul drept. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Tegumentele roz-pale. Turgorul pielii este păstrat. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace ritmice, sonore. TA= 115/80 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Puls = 70 b/min. Abdomen moale, indolor la palpare. Ficatul după Curlov - 11*9*8 cm, proiemină cu 2 cm de sub rebordul costal, marginea inferioară este rotunjită, elastică. Splina nu se palpează.

16.03.2015Starea generala a bolnavului este satisfăcătoare. Acuză discomfort în

hipocondrul drept. Tegumentele roz-pale. Turgorul pielii este păstrat. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace ritmice, sonore. TA= 110/70 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 19 resp/min. Puls = 70 b/min. Abdomen moale, indolor la palpare. Ficatul după Curlov - 11*9*8 cm, proiemină cu 2 cm de sub rebordul costal, marginea inferioară este rotunjită, elastică. Splina nu se palpează. Urmeaza tratament conform fisei de indicatie.

Epicriza: Pacientul Dreglea Vitalie , a fost internat pe data de 12.03.2015 in sectia Hepatologie a SCR, cu acuzele : dureri surde in hipocondrul drept, cu caracter de disconfort, care de obicei, sunt conditionate de dereglarile in regimul alimentar sau stress psiho-emotional; senzatie de greutate in hipocondrul drept, astenie fizica marcata in a doua jumatate a zilei, labilitate emotionala, hemoragii nazale si gingivale periodic.In baza istoricului bolii :

Pacientul se considera bolnav de patologie hepatica din anul 1992, cind a aparut icterul sclerotegumentar (dupa 1991- laparatomie – peritonita postapendicta). Din 1991 pina in 2014 luna aprilie, pacientul a fost la evidenta la medicul de familie la locul de trai cu diagnosticul de hepatita cronica de etiologie virala HBV, activitate minimala. A urmat tratament hepatotrop ambulatoriu si in stationar.

In aprilie 2014 se interneaza in SCR sectia hepatologie, cu diagnosticul clinic de hepatita cronica de etiologie virala HBV + HDV, activitate minimala. Colecistita cronica acalculoasa in acutizare.

La moment este internat in SCR, sectia hepatologie pentru evaluarea maladiei hepatice si tratament.

13

Examenul obiectiv : La palparea ficatului sa depistat deplasarea limitei de jos de sub arcul costal drept cu 2 cm. Marginea inferioara a ficatului la palpare este neteda, elastica, rotunda.La percutie dupa metoda Curlov limitele ficatului sunt: 11*9*8cm.

Investigatiile de laborator: Analiza generala si biochimia singelui: S.colestatic(pe contul bilirubinei generale).Analiza generala a urinei: Concluzie: semne de urolitiazaExamenul ultrasonografic: schimbari difuze in parenchimul ficatului.

Pacientului i sa administrat terapie antivirala cu Peg-interferon alfa-2a: 180 mcg/săptămâna, subcutan, timp de 24 săptămîni.Hepatoprotectoare: Silimarina 140mg/2 ori pe zi , dimineata si seara dupa mese. Acid ursodeoxiclolic – 2 capsule seara la culcare pina la 3 luni.

Tratament nemedicamentos:Regimul zilei: repaus la pat 7-10 zile, apoi partial.Dieta : 5 dupa Pevzner.Terapia de detoxifiere perorala : apa minerala plata, sucuri de legume si fructe, ceaiuri, compoturi. Pacientul urmeaza sa fie externat in stare satisfacatoare cu recomandarile :

- Evidenta la medicul de familie;- Se va evita efortul fizic si sportul 6 luni;- Regimul dietic, dieta 5se prelungeste pina la 6-12 luni si peste;- Durata dispensarizarii: 12 luni. Pacientul va fi examinat clinic,

biochimic si serologic la 1, 3, 6, 9 si 12 luni si , virusologic, la 6 si 12 luni.

Pronostic

Prognosticul de viata si de munca este rezervat din cauza asocierii infectiei virale HBV si HDV. Ameliorarea prognosticului se poate realiza prin evitarea factorilor de progresie a hepatitei cronice- abuzul de alcool, stari imunodeficiente, administrarea medicamentelor hepatotoxice.Necesita control medical activ in diagnosticarea precoce, tratamentul adecvat si prevenirea complicatiilor(ciroza hepatica si carcinomul hepatocelular).

14