fizica constructiilor_0

8/18/2019 Fizica constructiilor_0

1/22

Noþiuni de fizica construcþiilor

Protecþie acustică

Izolare termică

Protecþie la foc


2/22

Saint-Gobain Construction Products BU RigipsEdiţie revizuită, 2013.

Publicaţia de faţă se adresează specialiştilor în domeniulconstrucţiilor.

Toate informaţiile conţinute în acest material corespund celuimai nou stadiu al dezvoltării şi au fost prelucrate special pentrudumneavoastră. Având în vedere faptul că noi suntem mereudornici să vă oferim cele mai bune soluţii, ne rezervăm dreptulde a face actualizări ca urmare a unor modicări tehnice sau deproducţie.

Vă rugăm să vă asiguraţi că sunteţi mereu în posesia ultimeiversiuni a acestui material. Nu sunt excluse erori tipograce.

Produsele marca Rigips® prezintă de regulă caracteristici mairidicate de calitate, decât solicită normele tehnice aplicabile.Produsele sunt compatibile între ele.Compatibilitatea dintre ele este conrmată prin vericări internesau externe. Diversele informaţii ale acestei publicaţii pleacă de lautilizarea exclusivă a produselor marca Rigips®.

Atâta timp cât nu este descris altfel, nu se poate presupuneposibilitatea de combinare cu sistemele altor producători sauînlocuirea diverselor piese prin produse străine. În această situaþie

nu poate luată în calcul o garanţie sau o responsabilitate.Vă rugăm, de asemenea, să ţineţi cont de faptul că relaţiile noastrede colaborare se bazează în mod exclusiv pe condiţiile incluse în„Catalogul de Servicii şi Produse”, care poate descărcat de peinternet de la adresa www.rigips.ro.

Ne bucurăm de o colaborare fructuoasă cu dumneavoastră şi vădorim să aveţi mereu succes cu ajutorul soluţiilor oferite de noi.


3/22

3

Noþiuni de zicaconstrucþiilor

pag. 5

pag. 11

pag. 15

Protecþie la foc

Izolare termică



4/22

4


5/22

5

Rigips®... un pionier de la bun început50 de ani de experienţă internaţională

în protecţia împotriva incendiilor, aşa seprezintă Rigips® ca expert, cu un programinovativ: „Protecţia construcţiilor împotrivaincendiilor“.

Încă din 1949, Rigips® a primit primulCerticat din partea Institutului pentruştiinţa materialelor de construcţie şivericarea materialelor, Universitateatehnică Braunschweig.

Calitate conform EN ISO 9001Rigips® se obligă să ofere cea mai bună

calitate. Acest lucru este valabil atât pentruangajaţii noştri, care vă vor sta mereu ladispoziţie cu sfaturi competente. Un sistemperformant al managementului de calitate,care ne obligă şi care vă oferă încredereîn toate domeniile, de la prima consiliere,până la sistemul pus în operă.

Siguranţă în caz de incendiuAstăzi Rigips® România vă oferă o paletălargă de produse şi materiale de construcţii

extraordinare, pentru o protecţie ecientăîmpotriva incendiilor, pentru ca incendiulsă nu se extindă şi să nu producă daunedevastatoare asupra oamenilor, animalelorsau a bunurilor materiale.Sute de certicate de vericaredemonstreaza funcţionarea ecienta asistemelor noastre din gips-carton, înceea ce privesc diversele regulamente dinconstrucþii.

Gips – cu protecţie integrată împotrivaincendiilorPlăcile de gips-carton Rigips® integrate

pentru protecţia împotriva incendiilor, sebazează pe produsul natural, gips. Acestaconţine particule de apă legate sub formăde cristale, care în cazul unui incendiu vorservi drept „extinctor“. Aceşti vapori carese degajă în cazul unui incendiu, ajută lamenţinerea temperaturii suprafeţei lamaxim 100°C, atâta timp cât se formează.

Soluţii inovative de sistemRigips® oferă o multitudine de soluţii de

sistem, în care sunt integrate construcţii maisimple şi mult mai suple, decât alte sistemeprezentate în diverse normative.Astfel nu „doar” că se scutesc cheltuieli cumaterialele, dar se scurtează şi timpul deexecuþie. Rigips® oferă sisteme de protecţieîmpotriva incendiilor şi soluţii de montaj,care vă vor ajuta să implementaţi conceptuldumneavoastră de protecţie împotrivaincendiilor în mod ecient din punct devedere al costurilor. În plus, Rigips®, oferăalte tipuri de soluţii cum ar , de exemplu,canale de instalaţii, tencuieli uscate din plăcide protecţie împotriva incendiilor Glasroc F(Ridurit) etc.Acest lucru este posibil doar cu produse detop, compatibile unele cu celelalte şi careformează un sistem complet. Noile idei,lucrările intensive de dezvoltare şi seriilecomplexe de vericări din instituţiile deprotecţie împotriva incendiilor, duc la odezvoltare continuă a lucrurilor care în zilelenoastre sunt posibile din punct de vederetehnic.

Personalul calicat în domeniul tehnic dedezvoltare şi de punere în aplicare, vă stă la

dispoziţie pentru această siguranţă atestată.Materialele prezentate pentru ecaresoluţie de sistem în parte, sunt obligatorii a folosite, şi nu se vor înlocui cu materialesimilare. Componentele individuale pot eventual dimensionate mai mari. Pentruaceasta vă rugăm să luaţi legătura cudepartamentul nostru tehnic.

Rigips® - expertul în protecţia împotriva incendiilor

Protecþie la incendiu


6/22

6

Laboratorul Rigips®Rigips® a pus accent încă de la început pe

domeniile de cercetare şi dezvoltare. Unlaborator specializat cu angajaţi calicaţise aă în Turda. Aici, cu ajutorul celor maimoderne aparate de analiză, se vericăgipsuri şi alte materiale din punct devedere al proprietăţilor lor relevante pentruprelucrare. Pentru dezvoltarea materialelorinovative şi optimizarea produselorexistente, mai ales în ceea ce priveşteprotecţia împotriva incendiilor, Rigips®deţine laboratoare şi în alte ţări ale lumii,unde dezvoltă reţete noi, pe care le vericăşi le probează din punct de vedere tehnic.O sarcină importantă sunt însă cercetărileîn ceea ce priveşte siguranţa calităţii.Acestea se referă atât la materia primă, careajunge în procesul de producţie, cât şi laprodusele nite. Pe lângă metodele clasicede vericare, azi se folosesc şi proceduri şiaparate electronice moderne.

Rigips® – Laboratorul de testat incendiiUtilizarea permanentă a construcţiilor

din gips-carton Rigips® pentru protecţiaîmpotriva incendiilor în spitale, şcoli, clădiriadministrative, etc. necesită din ce în ce maimulte dezvoltări ale unor sisteme adecvatesau modicări ale celor existente, în bazareglementărilor în domeniul construcţiilor.Pentru acest lucru sunt necesareechipamente proprii, calicate pentruvericări. Un astfel de cuptor de arderepentru testele preliminarii, a construcţiilordin gips-carton se aă la Bodenwerder şioferă posibilitatea inovaţiei în domeniulproduselor şi a sistemelor. Astfelinginerilor şi arhitecţilor, constructorilorşi comercianţilor, li se vor oferi mereusoluţii tehnic posibile şi cu posibilităþi dedezvoltare pe mai departe.

Înainte de testul ocial de incendiuprintr-un birou de vericare a materialelor,orice sistem nou poate vericat iar astfelpot oferite pieţei rezultate de top.

Incendiul 1

Limită superioarăa curbei standard

Limită superioarăa curbei standard

Incendiul 3

Limită inferioarăa curbei standard

Incendiul 2

Curba standard

Incendiul 4

T e m p e r a t u r a ( g r a d e K )

Limită inferioarăa curbei standard

Curba standard

Timpul (min.)



7/22

7

1. IntroducereDin punct de vedere al armonizării normelor

europene a fost inclusă şi protecţia împotrivaincendiilor, astfel încât între timp existăreglementări europene pentru caracterizareacomportamentului la incendiu al materialelorde construcţie (produse de construcţie) şia componentelor de construcţie (tipuri deconstrucţie) odată cu EN 13501 "Clasicareaproduselor şi tipurilor de construcţii în funcţiede comportamentul lor la incendiu" şi adiverselor norme de vericare, precum şipentru determinarea unor termeni şi a unorvericări.Descrierile de termeni prezentate aicisunt extrase pentru arhitecţi, inginerişi constructori care utilizează elementeconstructive cu montaj uscat, conform cuSR EN 13501.

2. Norma europeana de clasicare SR EN13501 - Clasicarea produselor pentruconstrucþii în funcþie de comportarea lafoc. Clasicarea în funcþie de rezultatele

încercărilor de reacþie la foc.

• SR EN 13501-1Clasicarea produselor pentruconstrucţii în funcţie de comportarea

la foc. Partea 1: Clasicare în funcţie derezultatele încercărilor de reacţie la foc

• SR EN 13501-2Clasicarea produselor pentru construcţiiîn funcţie de comportarea la foc. Partea 2:Clasicare folosind rezultatele încercărilorde reacţie la foc, cu excepţia produselorutilizate în instalaţiile de ventilare.

• SR EN 13501-3 Clasicarea produselor pentruconstrucţii în funcţie de comportareala foc. Partea 3: Clasicare în funcţie de

rezultatele încercărilor de reacţie la focpentru produse şi elemente utilizateîn instalaţii tehnice ale construcţiilor:Conducte şi clapete rezistente la foc

3 Alte norme europene importante detestare

• SR EN 1363-1 Încercări de rezistenţă la foc.Partea 1: Cerinţe generale

• SR EN 1363-2 Încercări de rezistenţă lafoc. Partea 2: Proceduri alternative şiadiţionale.

• SR EN 1364-1 Încercări de rezistenţăla foc pentru elemente de construcţiineportante. Pereţi.

• SR EN 1364-2 Încercări de rezistenţăla foc pentru elemente de construcţii

neportante. Plafoane.

• SR EN 1365-1 Încercări de rezistenţă la focpentru elemente de construcţii portante.Partea 1: pereţi.

• SR EN 1365-2 Încercări de rezistenţă la focpentru elemente de construcţii portante.Planşee şi acoperişuri.

• SR EN 1365-3 Încercări de rezistenţă la focpentru elemente de construcţii portante.Grinzi.

• SR EN 1365-4 Încercări de rezistenţă la focpentru elemente de construcţii portante.Stâlpi.

• SR EN 1366-1 Încercări de rezistenţă la focpentru instalaţiile tehnice. Conducte.

• SR EN 1366-2 Încercări de rezistenţă lafoc pentru instalaţiile tehnice. Clapeterezistente la foc.

• SR EN 1366-5 Încercări de rezistenţă lafoc pentru instalaţiile tehnice. Conducte

pentru instalaţiile utilitate.• SR EN 1366-9 Instalaţii de evacuare a

fumului pentru o încăpere

• SR EN 1366-10 Trape de evacuare afumului

• SR EN 1634-1 Încercări de rezistenţă lafoc pentru uşi şi sisteme de inchidere. Uşirezistente la foc.

• SR EN 1634-2 Armături

• SR EN 1634-3 Încercări de rezistenţă lafoc pentru uşi şi sisteme de închidere. Uşiantifum şi obloane.

4 Alte norme importante în construcţiileuscate

• SR EN 520 Plăci din gips-carton. Deniþii,specicaþii şi metode de încercări

• SR EN 13162 Produse pentru izolaretermică pentru clădiri - vată minerală.Deniþii, specicaþii şi metode de încercări

• SR EN 13163 Produse pentru izolaretermică pentru clădiri - EPS. Deniþii,specicaþii şi metode de încercări

• SR EN 13950 Compozite de izolare

termică/acustică din plăci de ipsos.Deniþii, specicaþii şi metode de încercări

• SR EN 13964 Plafoane suspendate.Condiþii şi metode de încercare

• SR EN 14195 Componente metalice pentruplăci de gips-carton. Deniþii, specicaþii şimetode de încercări


Termeni şi cerinţe conform normelor europene


8/22

8

5. Termeni utilizati conform SR EN 13501

5.1 Clase de reactie la foc

In vederea clasicarii materialelor deconstructii in functie de comportamentullor la incendiu in clase, acestea trebuie sa evericate conform normei europene. Avândîn vedere faptul că acest comportamentla incendiu este inuenţat atât de tipulmaterialului, dar şi de structură, de suprafaţaşi de masa specică, de legătura sa cu altemateriale, de mijloacele de legătură şide tehnica de prelucrare, astfel de factoritrebuie luaţi în calcul în alegerea probelor, lainterpretarea rezultatelor în urma vericărilor,precum şi la marcarea materialelor deconstrucţii.Conform normei europene, materialele,respectiv produsele de construcţie se potîmpărţi în 7 clase:A1 – (incombustibile);A2 – (practic incombustibile)B – (practic neinamabile);C – (greu inamabile);D – (mediu inamabile)E – (uşor inamabile)F – (foarte uşor inamabile) - fărăperformanţă determinată.

În plus, se vor lua drept criterii suplimentarede vericare, respectiv de clasicare şidezvoltarea de fum (s = smoke) precum şipicaturi/particule arzande (d = droplets).Ambele criterii se vor lua în considerare încâte 3 subdiviziuni:

Dezvoltarea de fum (s):s1 – nu exista /se dezvolta putin fums2 – dezvoltare limitată a fumuluis3 – dezvoltare continua a fumului

Picaturi/particule arzande (d):d0 – nu exista particule

d1 – nu exista particule/picurare continuad2 – exista particule arzande vizibile

Acest lucru are ca efect faptul că aceastăclasicare europeană în funcţie decomportamentul la incendiu a produselor/materialelor de construcţii conţine mai multeclase (vezi Tabelul 1).

Cerinţe din punct devedere al Comisieide supraveghere aconstrucţiilor

Cerinţe suplimentare Clasa europeană conformSR EN 13501-1

Nu apare fum Nu apar curgeri/picurari dematerialeinamabile

Neinamabil x x A1

x x A2 s1, d0

Greu inamabile x x B, C s1, d0

x A2, B, C s2, d0A2, B, C s3, d0

x A2, B, C s1, d1A2, B, C s1, d2

A2, B, C s3, d2

Inamabile x D s1/s2/s3, d0E

D s1/s2/s3, d1D s1/s2/s3, d2E d2

Uşor inamabil F

Un produs de construcţii, care este inclusconform SR EN 13501-1 în clasa A2, esteun material neinamabil, dacă criteriul”dezvoltare de fum” şi ”picurare de materialarzand” sunt clasicate în acelaşi timp cu s1respectiv d0. Atâta timp cât şi unul singurdintre aceste criterii este clasicat cu s2, s3,d1 sau d2, conform clasicării europene estevorba deja despre un produs de construcţiegreu inamabil!

Determinarea respectiv dovada claselormaterialelor de construcţii

a) prin testare la incendiu„Clasa materialelor de construcţie“ poate determinată şi în baza vericărilor şi a clasicăriiconform SR EN 13501-1, singura condiţie indca pentru produsul de vericare respectiv, dejasă existe, un standard european de produs.

b) fără testare la incendiuO mare parte dintre materialele deconstrucţie, de exemplu plăcile din gips-carton, pot clasicate conform SR EN 520,în baza SR EN 13501-1 din punct de vedere alprotecţiei împotriva incendiilor.

Produsele respective pot clasicateîn clasele indicate şi fără vericărisuplimentare prin supunerea la incendii saualte teste.

Tabelul 1: Ordonarea claselor în funcţie de comportamentul la incendiu al materialelor/produselor de construcţie (fără straturi de acoperire a pardoselii) SR EN 13501-1



9/22

9

5.2 Clase de rezistenţă la foc

Clasicarea comportamentului la incendiu almaterialelor/componentelor de construcţiiconform Normei SR EN 13501, părţile 2, 3 şi 4,este mai complexă.Clasicările sunt formate din litere şi cifre:literele semnică criteriile de determinare, iarcifrele indică durata de rezistenţă la incendiuîn minute.

În sistemul european de clasicare seconsidera mai multe intervale de timp: 15, 20,

30, 45, 60, 90, 120, 180 şi 240 min.Pe de altă parte, clasele de rezistenţă laincendii pot include mai multe abrevieri,care fac referire la criterii suplimentarede clasicare. Cele mai importante criteriieuropene de clasicare, sunt prezentate înTabelul 3.

Prin combinarea diverselor criterii declasicare între ele, precum şi cu ajutorul

datelor suplimentare şi duratelor respectivede rezistenţă la incendiu, rezultă omultitudine de clase europene de rezistenţăla incendiu. Tabelele 4.1 - 4.7 includ o serie decomponente de construcţii, cu clase alocatede rezistenţe la incendiu, conform SR EN13501, partea 2,3 şi 4.

Tabelul 3: Criterii europene de clasicare în funcţie de rezistenţa la foc a componentelor de construcţie, respectiv a tipurilor de construcţiiconform SR EN 13501

Simbol Criteriu

R Capacitate portantăE Etanşeitate la focI Izolare termică la focW Radiaţie termicăM Acţiunea mecanicăS Etanşeitatea la fumC Închiderea automatăP sau PH Continuitate în alimentare cu curent electric şi/sau transmisie de semnal pe durata incendiuluiK Capacitatea de protecţie la foc a acoperirilorG Rezistenţa la combustie a funingineiD Durata de stabilitate la temperatura constantăDH Durata de stabilitate la curba standard temperatură-timpF Funcţionalitatea ventilatoarelor electrice de fum şi gaze erbinţi.B Funcţionalitatea mijloacelor de evacuare naturală a fumului şi a gazelor erbinţi

Se refera la Pereţi despărţitori (inclusiv cei care conţin părţi neizolate)

Standard(e) En 13501-2, EN 1364-1, EN 1992-1.2, EN 1994-1.2, EN 1995-1.2, EN 1996-1.2, En 1999-1.1

Clasicare:

E - 20 30 - 60 90 120 - -

EI 15 20 30 45 60 90 120 180 240

EI-M - - 30 - 60 90 120 - -

EW - 20 30 - 60 90 120 - -

Observatii

Se referă la Plafoane care au o rezistenţă la foc intrinsecă

Standard(e) En 13501-2, EN 1364-2

Clasicare:

E 15 - 30 45 60 90 120 180 240 -

Observatii Clasicarea se completeaza cu simbolurile "(a→b)", "(b→a)", sau "(a b)", pentru a indica faptul că elementul 1 a fost încercat şisatisface cerinţele privind expunerea sa la foc de deasupra, de dedesupt, sau pe ambele părţi.


Tabelul 4.1

Tabelul 4.2


10/22

10


Se refera la Conducte şi canale tehnice

Standard(e) En 13501-2, EN 1366-5Clasicare:

E 15 20 30 45 60 90 120 180 240

EI 15 20 30 45 60 90 120 180 240

Observaţii Clasicarea se completează cu simbolurile "(i→o)" ,"(o→i)" sau "(i o)", pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şiîndeplineşte criteriile pentru expunerea la foc dinspre interior, dinspre exterior sau din ambele părţi. În plus, simbolurile "v

e" şi/

sau "ho" indică faptul că elementul este adecvat pentru o utilizare verticală sau orizontală.

Se refera la Conducte de ventilare

Standard(e) En 13501-2, EN 1366-1

Clasicare:

E 15 20 30 45 60 90 120 180 240

EI 30 60

Observaţii Clasicarea se completează cu simbolurile "(i→o)" ,"(o→i)" sau "(i o)", pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şiîndeplineşte criteriile pentru expunerea la foc dinspre interior, dinspre exterior sau din ambele părţi. În plus, simbolurile "v

e" şi/

sau "ho" indică faptul că elementul este adecvat pentru o utilizare verticală sau orizontală. Adăugarea simbolului "S" indică faptul

că este satisfăcută o restricţie suplimentară referitoare la debitul de trecere.

Se refera la Clapete

Standard(e) En 13501-2, EN 1366-2

Clasicare:

E 15 20 30 45 60 90 120 180 240

EI 30 60 90 120Observaţii Clasicarea se completează cu simbolurile "(i→o)" ,"(o→i)" sau "(i o)", pentru a indica faptul că elementul a fost încercat şi

îndeplineşte criteriile pentru expunerea la foc dinspre interior, dinspre exterior sau din ambele părţi. În plus, simbolurile "ve" şi/

sau "ho" indică faptul că elementul este adecvat pentru o utilizare verticală sau orizontală. Adăugarea simbolului "S" indică faptul

că este satisfăcută o restricţie suplimentară referitoare la debitul de trecere.

Se refera la Conducte rezistente la foc de evacuare a fumului, poziţionate în mai multe compartimente (multicompartiment).

Standard(e) En 13501-4, EN 1363-1, EN 1363-2, EN 1363-3, EN 1366-8, EN 12101-7

Clasicare:

EI 30 60 90 120

Observaţii Clasicarea se completează cu suxul "multi" pentru a indica compatibilitatea pentru utilizare multicompartiment (poziţionare înmai multe compartimente). În plus, simbolurile "ve" şi/sau "h

o" indică faptul că elementul este adecvat pentru o utilizare verticală

sau orizontală. Adăugarea simbolului "S" indică un debit de trecere mai mic de 5m3/h/m2 (toate conductele fără o clasicare "S"trebuie să aibă un debit de trecere mai mic de 10m3/h/m2)."500", "1000", "1500" indică compatibilitatea pentru utilizare până la aceste valori ale presiunii, măsurată în ambient.

Se refera la Finisaje pentru pereţi plafoane

Standard(e) En 13501-2, EN 13381-8

Clasicare:

K1

10

K2

10 30 60

Observaţii Suxele "1" şi "2" indică ce substraturi, criterii de comportare la foc şi reguli de extensie sunt utilizate în această clasicare.

Nota: Toate clasicarile de mai sus sunt exprimate în minute dacă nu există explicaþii contrare

Tabelul 4.3

Tabelul 4.4

Tabelul 4.5

Tabelul 4.6

Tabelul 4.7


11/22

11

Izolarea termică a elementelor deconstrucţie care delimiteză spatiile

încălzite, se realizează pentru a asigura:• un climat interior impus de exigenţele

igienico-sanitare şi de confort laclădirile de locuit şi social-culturale;

• conditiile necesare desfăşurării munciişi procesului tehnologic la clădirileindustriale;

• reducerea, în cât mai mare măsură,a consumului de energie şi decombustibil în exploatare, precum silimitarea gazelor cu efect de sera.

Alegerea modului de alcătuire aelementelor de construcţie, din punct devedere termotehnic, se face astfel încâtsă se realizeze, în principal, următoareleaspecte:• o rezistenţa termică minimă necesară

pentru asigurarea climatuluiinterior, limitarea uxului termic şieconomisirea energiei în exploatareaclădirilor;

• evitarea condensării vaporilor de apăpe suprafaţa interioară a elementelorde construcţie sau in interiorulelementelor de constructie;

• realizarea unei rezistenţe la

permeabilitatea vaporilor, astfel incatsa se limiteze condensarea vaporilorde apă în interiorul elementelor deconstrucţie;

• realizarea unei stabilitatii termicenecesare, atât pe timp de iarnă, cât şipe timp de vară, ceea ce are ca efectlimitarea oscilaţiilor temperaturii atata aerului interior cat şi pe suprafaţainterioară a elementelor de construcţie.

În higrotermica clădirilor ne interesează înmod fundamental schimbul de căldură şiumiditate care are loc prin elementele de

construcţie ce separă mediul interior de celexterior denumite “elemente de închidere”sau “elemente de anvelopă”.Schimbul de caldura se realizeazaunul dincele 3 mecanisme de transfer de caldura:• conductie, atunci cand fenomenul

de transfer de caldura se face princontactul direct al particulelor unuicorp (fenomenul de conductie estecaracteristic corpurilor solide);

• convectie, atunci cand fenomenul detransfer termic se realizeaza prin transferde masa, intre zone cu temperaturidiferite (fenomenul de convectie este

caracteristic mediilor uide);

• radiatie, atunci cand transferulde caldura are loc de la un corp la

altul prin unde electromagnetice,cu conditia ca mediul care separacorpurile sa e transparent la radiatiitermice.

Rezistenta termica minima necesaraLimitarea schimbului de caldura prinelementele ce alcatuiesc anvelopaunei cladiri se realizeaza prin aplicareamaterialelor izolatoare atat pe exteriorul

elementelor de anvelopa cat si la interiorullor, astfel incat sa se realizeze rezistentele

termice minime R’min si transmitanteletermice maxime U’max impuse de noilereglementari ce au intrat in vigoareincepand din ianuarie 2011, ca urmarea aplicarii prevederilor impuse de nouaDirectiva Europeana 2010/31/UE din 19mai 2010 privind performanţa energeticăa clădirilor. Aceste reglementari modica“Normativul privind calculul termotehnic alelementelor de constructie ale cladirilor delocuit C 107-1 / 2005, conform tabelului 1.

Nr.crt. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE

CLĂDIRI DE LOCUIT

R'min [m2K/W] U'max [W/m2K]

1 Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate,inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise)

1,80 0,56

2Tâmplărie exterioară 0.77 1,30

3 Planşee peste ultimul nivel, sub terase saupoduri

5,00 0,20

4 Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe 2,90 0,35

5Pereţi adiacenţi rosturilor închise 1,10 0,90

6 Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară,de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, ş.a)

4,50 0,22

7Plăci pe sol (peste CTS) 4,50 0,22

8 Plăci la partea inferioară a demisolurilor saua subsolurilor încălzite (sub CTS)

4,80 0,21

9 Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile saula subsolurile încălzite 2,90 0,35

NOTE:1. Valorile pentru rezistenţa termică minimă R'(min) şi transmitanţa termică maximăU'(max) reprezintă valori de referinţă pentru rezistenţa termică corectată, respectivtransmitanţa termică corectată, calculate ţinând seama de inuenţa punţilor termiceaferente suprafeţelor prin care are loc transferul termic prin transmisie. În câmpcurent, valoarea rezistenţei termice unidirecţionale R este mult mai mare, iar valoareatransmitanţei termice unidirecţionale (coecientului de transfer termic unidirecţional) estemult mai mică.2. La clădirile existente care urmează a reabilitate şi modernizate, valorile au caracter derecomandare şi se utilizează pentru calculul parametrilor clădirii de referinţă conform părţiia 3-a a metodologiei: Auditul şi certicatul de performanţă energetică ale clădirii.

Tabel 1

Consideraţii generale

Izolarea termică


12/22

12

Rezistenţa termică corectată R’se calculeaza ţinand seama de inuenţa

punţilor termice asupra valorii rezistenţeitermice R determinate pe baza unui calculunidirecţional în câmp curent, respectiv:

R=Rsi+ΣRs+Rse [m2K/W] în care :R - rezistenţa termică unidirectională;Rsi, Rse - rezistenţele termice superciale;Rs - rezistenţele termice ale straturilor

care alcatuiesc elementul deconstructie

Rs =d/λ [m2K/W] unde d - grosimea stratului de material în [m] λ - conductivitatea termică a

stratului în W/[mK]

Valoarea rezistentei termice unidirectionaleR se va corecta apoi, tinand cont deinuenta puntilor termice, obtinandu-seastfel valoarea R’, valoare ce va trebui saindeplineasca conditiile prevazute în tabelul

1 pentru ecare element de anvelopa.Normativul C107-3/2005 si C107-5/2005contine o serie de tabele referitoare lacoecientii liniari (Ψ) cu ajutorul carorase vor determina rezistentele termicecorectate.

Pentru asigurarea climatului interior,limitarea uxului termic şi economisireaenergiei în exploatarea clădirilor trebuieindeplinite urmatoarele conditii:

R' ≥ R'(min) [m²K/W]si

U' ≤ U'(max) [W/(m²K)], undeTransmitanţa termică U' reprezinta inversulrezistentei termice minime necesare: 1 U'= [W/(m2K)] R'

Condensarea vaporilor de apă pe suprafaţainterioară a elementelor de construcţie sau

in interiorul elementelor de constructie.

La o temperatura data, aerul este capabilsă sustina o cantitate maximă specică deapă sub formă de vapori. Cu cat aerul estemai cald, cu atât este mai mare cantitateade vapori de apă conţinuta. Vaporii deapa din aer exercită o presiune, numitapresiunea de vapori. Orice diferenta depresiune a vaporilor creaza fenomenul dedifuzie astfel ca vaporii vor migra de lazone cu presiune mai ridicata catre zonecu presiune mai scazuta. Aerul cald dininteriorul unei clădiri, de obicei, conţinemai multa umiditate decat aerul exterior,e datorită activităţilor ocupanţilor e carezultat al eliberarii de umiditate rezidualăîn cazul construcţiilor noi. Acest lucrucreează o presiune diferenţială pe feteleelementelor de anvelopa astfel ca vaporide apa din aerul interior, ind la o presiunemai mare, tind să migreze catre zone maireci, exterioare cu presiune mai joasa. Înaceasta situatie vaporii de apa intra incontact cu suprafete mai reci, modicandu-si astfel temperatura, până când, la otemperatură specică, numită temperatura

punctului de roua vaporii de apa din aerisi modica starea de agregare devenindlichizi. Astfel, cantitati importante de apa,vor depozitate sub forma de condens inelementele de constructie ale cladirii, caredespart mediul interior de mediul exterior.Exista două tipuri de condensare:• condensare de suprafaţă care apare

atunci când vapori de apă din aer intrăîn contact cu suprafete care se aa latemperatura punctului de roua sau subaceasta temperatura;

• condensare interstiţială: apare atuncicand aerul cald umed care difuzeaza,

prin elemente de constructie datoritadiferentei de presiune dintre interiorsi exterior va intalni in drumul luisuprafete mai reci, ceea ce va conducela aparitia condensului in interiorulelementului de constructie.

Exemple de punti termice(variatia curbelor izoterme si a curbelor de ux

termic)

Inregistrare termovizuala cu evidentiereazonelor de punti termice

Izolarea termica

t

t

1 2 3

t

t


13/22


14/22

14

Izolarea termica

Reglementari legislative româneşti şieuropene:- Legea 372 / 2005 privind performanţa

energetică a clădirilor completată de legeanr. 159/2013;

- Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea înconstrucţii;

- Ordinul 691 / 2007 – Norma metodologicăprivind performanţa energetică a clădirilor;

- Ordinul MDLPL nr. 157 / 2007 pentruaprobarea Metodologiei de calcul aperformanţei energetice a clădirilor;

- Ordinul 691/2007 pentru aprobarea

normelor metodologice privindperformanţa energetică a clădirilor;

- Ordinul 2513/2010 pentru modicareareglementării tehnice "Normativ privindcalculul termotehnic al elementelor deconstrucţii ale clădirilor", indicativ C107-2005;

- Directiva 2010/30/UE - Privind indicarea,prin etichetare şi informare standard despreprodus, a consumului de energie şi de alteresurse al produselor cu impact energetic;

- Directiva 2010/31/UE - Privind performaţaenergetică a clădirilor;

- Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE - Privind produsele pentru construcţii.

Reglementări tehnice:- Mc 001/1 - 2006 - "Metodologie de calculal performanţei energetice al clădirilor";

- Mc 001/2 - 2006 - "Performanţaenergetică a instalaţiilor din clădiri";

- Mc 001/3 - 2006 - "Auditul şi certicatulde performanţă al clădirii";

- Mc 001/4 - 2009 - "Breviar de calcul alperformanţei energetice a clădirilor şiapartamentelor";

- C107/1 – 2005 - „Normativ privind calcululcoecienţilor de izolare termică la clădirilede locuit”;

- C 107/2-2005 - „Normativ privind calcululcoecienţilor globali de izolare termicăla clădiri cu altă destinaţie decât cea de

locuire”.

- C107/3-2005 – „Normativ privind calculultermotehnic al elementelor de construcţieale clădirilor”.

- C107/4-2005 - „Ghid pentru calcululperformanţelor termotehnice ale clădirilorde locuit”.

- C107/5-2005 - "Normativ privind calculuitermotehnic al elementelor de constructiein contact cu solul";

- C107/6-2005 - „Normativ general privindcalculul transferului de masă (umiditate)prin elementele de construcţie”;

- GT 032-01 - "Ghid privind proceduride efecturare a măsurătorilor necesareexpertizării termoenergetice a clădirilor şiinstalaţiilor aferente";

- MP 037-04 - "Metodologie privinddeterminările termograce în construcţii";

- NP 048-02 - "Normativ privindexpertizarea termică şi energetică aclădirilor existente şi a instalaţiilor deîncălzire şi preparare a apei calde deconsum aferente acestora";

- NP 060-02 - "Normativ privind stabilireaperformantelor termo-higro-energeticeale anvelopei clădirilor de locuit existenteîn vederea reabilitării şi modernizărilortermice";

- GP 058-02 - "Ghid privind optimizareanivelului de protecţie termică la clădirile delocuit";

- GT 040-02 - "Ghid de evaluare a graduluide izolare termică a elementelor deconstrucţie la clădirile existente, în vedereareabilitării termice";

- SC 007-02 - "Soluţii cadru pentrureabilitarea termo-higro-energetică aanvelopei clădirilor existente";

- SR EN 27726 - "Ambianţe termice. Aparateşi metode de măsurare a mărimilor zice";

- SR EN ISO 13187 - "Performanţatermică a clădirilor. Detecţia calitativă aneregularităţilor termice în anvelopeleclădirilor. Metode în infraroşu";

- SR ISO 7345 - Izolaţie termică. Mărimizice şi deniţii.

- STAS 7109 - Termotehnica construcţiilor.Terminologie, simboluri şi unităţi demăsură.

- STAS 737/10 - Sistemul internaţionalde unităţi (SI). Unităţi ale mărimilor

caracteristice fenomenelor calorice.

- STAS 6472/6 - Fizica construcţiilor.Proiectarea termotehnică a elementelor deconstrucţie cu punţi termice.

- STAS 13149 - Fizica construcţiilor.Ambianţe termice moderate. Determinareaindicilor PMV şi PPD şi nivele deperformanţă pentru ambianţe.

Acte normative aplicabile în domeniul ecienţei energeticeşi al modernizării energetice a clădirilor


15/22


16/22

16

Fenomen întâlnit în spaţii închise sauparţial închise ce constă în reexia repetatăa undelor acustice care pierd o parte dinenergie la ecare reexie. Rezultă undublu efect de suprapunere peste sunetuldirect şi de întărire a acestuia urmată de oprelungire după ce încetează sunetul direct.Se deneşte ca „durată de reverberaţie - T”exprimată în secunde.

în care:V = volumul încăperii, în m3

A = aria de absorbţie echivalentă, în m2

în care:S

i = aria suprafeţei perimetrale i, pe care e

aplicat materialul cu coecientul deabsorbţie

i, în m2

i = coecientul de absorbţie al

materialului i,a

j = absorbţie adusă de persoanele şi

obiectele din încăpere (absorbanţifuncţionali).

“Forţa stă în linişte”

Omul are nevoie de linişte pentru a se relaxaşi pentru a se reface în vederea realizării

sarcinilor cotidiene, un bun care devine totmai costisitor şi mai rar în timpurile noastreîn care avem parte în mod permanent desunete de fundal cum ar motoare, telefoanemobile, echipamente audio stereo etc.Auzul este percepţia subiectivă a sunetului.Două zgomote diferite de aceeaşi intensitatepot să ni se pară plăcute (de exemplu muzica)dar şi deranjante (de exemplu bormaşina).Chiar şi un sunet care rămâne constant,cum ar muzica la volum ridicat, poate percepută uneori ca ind plăcută, iar alteorica ind deranjantă, aceasta în funcţie de orazilei, starea psihică şi de gusturile ecăruia.

Sunetele neplăcute sunt denumite zgomot.

Încăperile închise oferă posibilitatea de a izolazgomotul din camera alăturată atât de bine,încât nu mai este perceput ca ind deranjant.De aici rezultă cerinţe pentru ecare elementde construcţie al camerei în parte (pereţi,pardoseli, tavane).Pentru a oferi inginerilor şi proiectanţilor carelucrează cu ele o siguranţă maximă, Rigips s-apreocupat continuu atât de îmbunătăţireacondiţiilor de vericare cât şi de optimizareaproduselor sale.Valorile din soluţiile catalogului nostru sereferă la pereţi din gips-carton, care au fostrealizaţi cu produse Rigips, conform normelor

de prelucrare şi montaj proprii. Racordul laalte elemente constructive colaterale s-arealizat cu produse Rigips.Pentru umplerea zonei goale din interiorulpereţilor s-a fost folosită vată mineralăconform SR EN 13162. Noile valori aleindicelui de izolare acustică au fost vericateîn laboratoare noticate la nivel european.Valorile de calcul pentru indicii de izolareacustică Rw a pereţilor de gips-carton Rigips custructură metalică uşoară, se vor extrage dinsoluţiile tehnice ale catalogului.Cerinţele care apar de regulă pe un şantierpot îndeplinite în totalitate de sistemele

de gips-carton Rigips.

Izolarea acustica cu ajutorul unor pereţi decompartimentare din gips-carton Rigips


Grace pentru proiectare.

În laborator În situ

Valoare de laborator:

Recomanda-rea Rigips:

Marjă desiguranţă

condiţionatăde şantierul de

lucru

I z o l a r e

a c u s t i c

a

R ’ î n

d B

Frecvenţa în Hz Frecvenţa în Hz


17/22

17


Valorile minime ale indicilor de izolare la zgomot aerian pentru elemente despărţitoare de construcţie, preluate din "Normativulprivind acustica în construcţii şi zone urbane"

Nr.Crt.

Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile minimeale indicelui

R’w - dBUnitateafuncţională / Nivel de

zgomot permis dB (A)Spaţiile alăturate

1

Clădiri de locuit - încăpere delocuit dintr-un apartament[35 dB(A)]

celelalte încăperi din apartament 35 (rec.)

încăperi din apartamentele adiacente 51

coridoare, holuri comune, casa scării, spaţii similare 51

spălătorii, spaţii depozitare 56

staţii de hidrofor, centrale şi puncte termice situate subapartament

61

spaţii comerciale situate sub apartamente, cu nivel de zgomotL™x


18/22

18


Nr.Crt.


R’w - dBUnitatea funcţională / Nivel de


4

Şcoli - săli de clasă, cancelarii[35 dB(A)]

săli de clasă adiacente 56

săli de festivităţi 61săli de sport spaţii interm.

- săli de muzică [35 dB(A)]săli de muzică 61

săli de sport spaţii interm.

- biblioteci [35 dB(A)]

săli de clasă adiacente 56

săli de muzică 61

spaţii de circulaţie 56

săli de sport spaţii interm.

5

Grădiniţe de copii, - dormitoare[30 dB(A)]

creşe, dormitoare adiacente 56

săli de clasă 61

birouri de administraţie 51

cabinete medicale 56

- săli de clasă [35 dB(A)] săli de clasă 56

- birouri de administraţie[40 dB(A)] '

săli de clasă 51

6

Clădiri de birouri - birouri cuactivitate intelectuală [35 dB(A)]

încăperi similare 46

birouri de lucru cu publicul 51

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 51

- birouri de lucru cu publicul[45 dB(A)]

încăperi similare 41coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 41

7

Biblioteci - săli de lectură[35 dB(A)]

săli de lectură similare 35 (rec)

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 46

sala de conferinţe spaţii interm.

birouri 51

foyere 51

depozite spaţii interm.

- cabinete individuale de lucru[30 dB(A)]

similare 36

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 46sala de conferinţe spaţii interm.

birouri 56

foyere 56

depozite spaţii interm.

- încăperi pt. eliberarea cărţilor,sala cataloagelor, expoziţii[45 dB(A)]

săli de lectură comune 35 (rec)

similare 35 (rec.)

sală de conferinţe 51

birouri 41

foyere 41depozite 61


19/22

19


Nr.Crt.


R’w - dBUnitateafuncţională / Nivel de


7

- sala de conferinţe [30 dB(A)]

birouri 56

foyere 56depozite spaţii interm.

8

Clădiri pentru activităţi culturaleşi de divertisment - sală despectacole [30 dB(A)]

sală de gimnastică spaţii interm.

sală de repetiţii spaţii interm.

sală de şah 51

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 56

foyere, holuri 56

depozite, ateliere spaţii interm.

- sală de gimnastică [45 dB(A)]

sală de spectacole spaţii interm.

sală de repetiţii spaţii interm.

sală de şah 36

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 41

foyere, holuri 41

depozite, ateliere 61

- sală de repetiţii [30 dB(A)]

sală de spectacole, sală de gimnastică spaţii interm.

sală de şah 51

birouri şi alte spaţii tehnico- administrative 56

foyere, holuri 56

depozite, ateliere spaţii interm.

Nr.crt Standard Denumire

1 SR EN ISO 717-1Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 1: Izolarea lazgomot aerian

2 SR EN ISO 717-2Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea lazgomot de impact

3 SRENIS0 717-2/AlAcustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea lazgomot de impact. Amendament 1

4 SRENIS0 717-2/C91 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea lazgomot de impact.

5 SRENISO 11654 Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorbţiei acustice6 STAS 1957/1 - 88 Acustica. Acustica fizică. Terminologie7 STAS 1957/2 - 87 Acustica. Acustica psihofiziologică. Terminologie.8 STAS 1957/3- 88 Acustica. Acustica în construcţii şi transporturi. Terminologie

9 SRISO 1996-1Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mărimifundamentale şi metode de evaluare

10 SR ISO 1996-1/C91Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 1: Mărimifundamentale şi metode de evaluare

11 SR ISO 1996-2Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinareanivelurilor de zgomot din mediul ambiant

12 SR ISO 1996-2/C91Acustică. Descrierea, măsurarea şi evaluarea zgomotului din mediul ambiant. Partea 2: Determinareanivelurilor de zgomot din mediul ambiant

13 SR 6161-1 Acustica în construcţii. Partea 1.Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile. Metode de măsurare14 SR6161-1/C91 Acustica în construcţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în construcţii civile. Metode de măsurare15 STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metoda de determinare

Referinţe normative:


20/22

20


21/22


22/22

Saint-Gobain Construction Products Romania SRLRigips Business UnitClădirea Floreasca Park, Şoseaua Pipera nr. 43,Corp A, etaj 3, Sector 2- BucureştiTel: +40 21 207 57 50/(51)Fax: +40 21 207 57 52e-mail: [email protected]

Iaşitel: 0745 252 252

Braşovtel: 0744 360 812

Clujtel: 0744 538 317

Timişoaratel: 0755 149 293

Craiovatel: 0741 097 900

Constanţatel: 0744 629 850

Bucureşti tel: 0740.088.593 0742.358.535

fizica constructiilor_0

Documents