fiziologie an 1 umf davila
DESCRIPTION
curs1 2TRANSCRIPT
![Page 1: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/1.jpg)
1
FIZIOLOGIE
AN I MEDICINA
Conf. Univ. Dr. ANCA BĂDĂRĂU
![Page 2: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/2.jpg)
2
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
• Studiaza :
Procesele
Constantele
normale ale structurilor biologice superior organizate, incepand cu celula si agregatele celulare din tesuturi si organe si sfarsind cu organismul uman .
• Termenul “fiziologie” – de origine greaca
( physis=natura, fiinta; logos=stiinta )
![Page 3: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/3.jpg)
3
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
• Termenul de fiziologie introdus in medicina de
J. FERNEL ( 1542 ) – in tratatul MEDICINA, ca titlu al primului capitol despre filozofia naturii.
![Page 4: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/4.jpg)
4
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
• Denumita si “anticamera patologiei” , a abordat de la inceput modul de desfasurare a proceselor vitale, factorii care le determina si mecanismele lor de intretinere .
• Obiectul fiziologiei clar conturat
• Evolutia fiziologiei lenta si anevoioasa datorita conceptiilor filozofice dominante si lipsei de metode si tehnici adecvate
• William Harvey : initiaza temelia fiziologiei experimentale a animalelor si omului in lucrarea sa despre circulatia sangelui ( 1628 )
• Fiziologia precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si patologic , oferind pe baza cunoasterii mecanismelor normale, principiile orientative asupra corectarii acestor mecanisme dereglate in cursul bolilor.
• Orice patologie incepe si sfarseste cu fiziologia
![Page 5: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/5.jpg)
5
FIZIOLOGIA IN ANTICHITATE
Hippocrate ( 400-377 I.e.n ) , conducator al scolii de medicina din Cos a fondat medicina rational-empirica .
Organismul alcatuit din patru umori : sange, flegma, bila galbena, bila neagra ( sange venos ) derivate din cele patru elemente ale filozofiei ionice : aer, pamant, apa si foc
Galen ( 129-201 I.e.n.) din Pergam arata ca :
ventriculul stang si arterele contin sange,
Intre creier, maduva si nervii periferici sunt legaturi structurale
Este intemeietorul vivisectiei
![Page 6: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/6.jpg)
6
FIZIOLOGIA RENASTRII SECOLUL AL XIX-LEA
Leonardo da Vinci ( 1452-1519 ) Descrie valvele inimii Modul lor de functionare Explica zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvulara Toate arterele si venele pleaca din inima, nu din ficat Miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cutia toracica Muschii sunt alcatuiti din fibre in care se termina nervii Andreas Vesalius( 1514-1564 ) Intemeiaza o metoda de studiu anatomic Stabileste o nomenclatura anatomica Jean Francois Fernel ( 1497-1558 ) Admite posibilitatea contractiei musculare in afara vointei William Harvey ( 1578-1657 ) Intemeietorul morfologiei functionale a animalelor si omului Descrie circulatia sangelui in inima, circulatia mica Postuleaza existenta unor pori in tesuturi intre ramificatiile aortei si venele circulatiei mari Marcello Malphighi ( 1628-1694) Descrie capilarele pulmonare, confirmand ipoteza lui Harvey a porilor dintre artere si vene
![Page 7: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/7.jpg)
7
OBSERVATIILE LUI HARVEY ASUPRA CIRCULATIEI VENOASE
![Page 8: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/8.jpg)
8
FIZIOLOGIA RENASTRII SECOLUL AL XIX-LEA - II -
Stephen Hales ( 1677-1761 ) Masoara presiunea arteriala si venoasa Masoara volumul sanguin Antoine Lavoisier ( 1743-1794 ) Formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidare Localizeaza insa oxidatiile la nivelul plamanilor
![Page 9: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/9.jpg)
9
FIZIOLOGIA CAUZAL ANALITICA
Claude Bernard ( 1813-1878 ) A demonstrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului Descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic Sustine existenta unor fermentatii fara microorganisme Descrie nervii vasomotori Creaza conceptul de mediu intern cu compozitie constanta Etienne Marey( 1830-1904 ) , Otto Franck ( 1865-19440 , Ernest
Starling ( 1866-1927 ) Cercetari asupra circulatiei sangelui Willem Einthoven ( 1860-1927 ) Inventeaza galvanometrul cu coarda si studiaza cu ajutorul sau
electrocardiograma umana Ion Athanasiu ( 1868-1926 ) Fondatorul scolii romanesti de fiziologie experimentala Promotorul electrofiziologiei , initiatorul cercetarilor electromiografice
![Page 10: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/10.jpg)
10
GALVANOMETRUL CU COARDA
![Page 11: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/11.jpg)
11
EVOLUTIA FIZIOLOGIEI
Neuronii Ramon Y Cajal (1890) : entitati morfo-functionale distincte ale sistemului nervos
Sinapsa Sherrington ( 1897 ) : pentru a defini relatiile de contiguitate dintre neuroni
Reflexele conditionate in studiul activitati nervoase superioare I.P. Pavlov( 1904 )
Sistemul port hipotalamo-hipofizar Gr.T. Popa si Unna Fielding ( 1930 )
Pancreina Nicolae C. Paulescu
( 1921) hormon pancreatic hipoglicemiant
Insulina Banting si Best (1922)- premiu Nobel
![Page 12: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/12.jpg)
12
SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI FEEDBACK NEGATIV
![Page 13: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/13.jpg)
13
FEEDBACK NEGATIV IN REGLAREA RESPIRATIEI
![Page 14: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/14.jpg)
14
SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI FEEDBACK POZITIV
![Page 15: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/15.jpg)
15
APA IN ORGANISM
CONTINUTUL DE APA
60% din greutate
![Page 16: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/16.jpg)
16
ROLURILE APEI
- Constituent esential al materiei vii, permitand desfasurarea normala a mecanismelor homeostazice
- Solvent pentru substantele organice si anorganice
- Transportor si mediu de desfasurare a proceselor de bioseinteza si biodegradare
![Page 17: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/17.jpg)
17
REPARTIZAREA APEI IN ORGANISM
- variabila , direct proportionala cu intensitatea proceselor metabolice vitale, la nivel de organism , organe , tesut
- consatanta , daca se raporteaza exclusiv la volumul celular
![Page 18: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/18.jpg)
18
REPARTIZAREA APEI IN ORGANISM IN RAPORT DE INTENSITATEA PROCESELOR VITALE
• 1. Varsta/sex• Embrion ……..90-97%• Copil 0-1an…..75%• Copil 1-12ani…65%• Adolescent ……55-58% • Adult 30-59 ani .60_70%• Barbat …………55-63%• Femei ………….47-52%• Varstnic: peste 60ani..<58%• Variatiile continutului de apa la om , gasite de diferiti autori se
datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos ( hidrofob )
![Page 19: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/19.jpg)
19
REPARTIZAREA APEI IN TESUTUL ACELEIASI SPECII
• Smalt ……………0,2%• Dentina ………….10%• Tesut osos………..25%• Tesut adipos ……..20-30%• Tesut cartilaginos…55%• Tesut conjunctiv…..60%• Tesut muscular ……75%• Tesut nervos ………80%
![Page 20: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/20.jpg)
20
REPARTITIA APEI IN ORGANE
• Oase ……………..22-25%• Tiroida…………...70-75%• Rinichi …………..80-85%• Creier … substanta cenusie .85%• substanta alba …..70%• Inima , plamani…………….80%• Ficat , piele …………………70%
![Page 21: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/21.jpg)
21
COMPARTIMENTELE LICHIDIENE I
![Page 22: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/22.jpg)
22
COMPARTIMENTE LICHIDIENE II
![Page 23: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/23.jpg)
23
In lichidele organismului se gasesc dizolvati :
- compusi organici, cu molecula mica ( glucoza, uree, aminoacizi )
- substante macromoleculare ( mai alea proteine )
- electroliti anorganici
Electrolitii anorganici au rol in distributia si retinerea apei, in determinarea presiunii osmotice si a concentratiei de H+ ioni
ELECTROLITII IN ORGANISM
![Page 24: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/24.jpg)
24
COMPOZITIA ELECTROLITICA A FLUIDELOR CORPULUI
![Page 25: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/25.jpg)
25
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM( I )
Sodiul ( Na + )
- Forme:ionizat in plasma
ion predominant extracelular
membrana celulara foarte permeabila pentru Na+
- Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- intretinerea presiunii osmotice extracelulare – 80%
- reglarea EAB ( component in sistemele tampon de bicarbonat si fosfat )
- transmiterea impulsului nervos
- mentinerea proprietatilor muschilor si contractiile miocardului
![Page 26: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/26.jpg)
26
SODIUL
![Page 27: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/27.jpg)
27
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM (II)
Potasiul ( K+)
- Forme: ionizat intracelular
membrana celulara este mai putin permeabila pentru K+
- Roluri : ion caracteristic intracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice
- reglarea pH-ului
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- excitabilitate, conductibilitate, transmitere sinaptica
- contractie musculara si a miocardului
- transfer O2 si CO2 in sange
![Page 28: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/28.jpg)
28
POTASIUL
![Page 29: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/29.jpg)
29
Principalele minerale din organism ( III )
Clorul ( Cl-)
Forme : NaCl
predomina in tesutul conjunctiv intestinal si piele
Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice , a pH-ului si balantei hidrice intra si extracelular
- fenomenul Hamburger ( migratia ionilor de Cl-)
- formarea HCl in stomac
- activarea amilazei
![Page 30: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/30.jpg)
30
Principalele minerale din organism ( IV )
Calciul ( Ca2+)Forme:- nedifuzibil (proteinat de Ca²)
60% -neionizat, difuzibil ( fosfati,
citrati ) -ionizat , difuzibil ( Ca²+) 40-
50% activ fiziologicRoluri : - rol structural esential in oase
si dinti ( fosfat tricalcic si hidroxiapatita )
confera rezistenta si duritate
- coagularea sangelui - contractia musculara -functiile miocardului - transmiterea sinaptica -activator enzimatic pentru
tripsina, lipaza, fosfataza alcalina
![Page 31: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/31.jpg)
31
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM ( V )
Fosforul ( P )
Roluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic , hidroxiapatita) – confera rezistenta si duritate
- constituent al AND si ARN cu rol in sinteza proteinelor , multiplicarea celulara , transmitere genetica
- ca fosfolipide in structura membranelor celulare si reglarea transportului prin membrane
- molecule macroergice : ATP,ADP,GTP
- activarea vitaminelor din grupul B
Magneziul ( Mg )
Roluri : ion caracteristic intracelular
- component al unor sisteme enzimatice cu tiaminpirofosfat ca si cofactor , pentru fosforilarea oxidativa
- contractia musculara
- transmiterea neuromusculara ( sinergic cu ionii de Ca2+)
![Page 32: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/32.jpg)
32
DEPLASAREA APEI IN ORGANISM
![Page 33: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/33.jpg)
33
PRINCIPIUL DILUTIEI :
Volumul (ml )= Cantitatea de substanta indicator introdusa
Concentratia per ml a substantei dispersate in lichid
RETINETI :
1. Cantitatea totala de substanta indicator introdusa in vas
2. Concentratia substantei in lichid dupa dispersie
![Page 34: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/34.jpg)
34
SUBSTANTELE MARKER
• Netoxice• Inerte metabolic• Nefixabile pe elementele figurate , alte celule sau
albumina• Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de
presiune osmotica • Sa nu paraseasca rapid compartimentul• Omogenizabile rapid • Dozabile
![Page 35: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/35.jpg)
35
Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene
Apa totala : apa radioactiva sau apa grea contine tritiu radioactiv sau deuteriu . Dupa injectarea IV , acestea se amesteca cu apa totala in cateva ore , iar pentru calculul apei toatale se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. extracelular : sodiul radioactiv, clorul radioactiv,ionul tiocianat, inulina si zaharoza . Dupa injectare se amesteca in 30-60 min cu lichidul extracelular , iar pentru calcul se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. Intracelular : se calculeaza prin diferenta dintre apa totala si lichidul extracelular
Volumul plasmatic :se folosesc proteine plasmatice radioactive ( marcate cu 131I ) sau proteine plasmatice de care se leaga coloranti ( T-1824 numit si albastru Evens )
Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga de eritrocite .
![Page 36: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/36.jpg)
36
ECHILIBRUL HIDRIC
![Page 37: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/37.jpg)
37
PIERDERILE ZILNICE DE APA
Temp. normala Temp. ridicata Efort fizic intens
Pierderi insensibile
-Piele
- Arbore respirator
350
350
350
250
350
650
Urina 1400 1200 500
Transpiratie 100 1400 5000
Fecale 100 100 100
Total 2300 3300 6600
![Page 38: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/38.jpg)
38
REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC
Se face prin :
- reglarea ingestiei de lichide prin senzatia de sete
- reglarea pierderilor de apa , prin hormonul antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbtiei renale de apa si al osmolaritatii plasmei
Reglarea aportului hidric :
* senzatia de sete apare la reducerea continutului hidric din organism sub 1%.
Setea poate fi produsa prin :
- stimularea osmoreceptorilor hipotalamici ( prin cresterea presiunii osmotice a lic. extracelular )
- stimularea voloreceptorilor atriali ( in hipovolemie )
![Page 39: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/39.jpg)
39
FACTORII DE CONTROL AI SETEI
Factorul Cresterea senzatiei
de sete Scaderea senzatiei de sete
Osmolaritatea Crescuta Scazuta
Volumul sanguin Scazut Crescut
Presiunea sanguina
Scazuta Crescuta
Angiotensina II Crescuta Scazuta
Alti factori Uscarea mucoasei bucofaringiene
Distensia gastrica
![Page 40: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/40.jpg)
40
REGLAREA ELIMINARILOR DE APA
Se face prin reactii compensatorii - hormonul antidiuretic (ADH ) si
ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin
FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru eliminarea apei
![Page 41: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/41.jpg)
41
FACTORI DE REGLARE AI SECRETIEI DE ADH
CRESTEREA SECRETIEI SCADEREA SECRETIEI
Cresterea osmolaritatii plasmei
Scaderea volumului de LEC
Scaderea volumului sanguin
Scaderea presiunii sanguine
Scaderea osmolaritatii plasmei
Cresterea volumului de LEC
Cresterea volumului sanguin
Cresterea presiunii sanguine
![Page 42: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/42.jpg)
42
REGLAREA SECRETIEI DE ADH
![Page 43: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/43.jpg)
43
TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRIC
Perturbarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea cazurilor, dar pot fi si separate.
Tulburarile se datoreaza :
- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) – bilant hidric
negatic
- retentiei in exces a apei (exces de apa) – bilant hidric pozitiv
![Page 44: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/44.jpg)
44
DEFICITUL DE APA
Intereseaza in special compartimentul extracelular , unde are loc o crestere a presiunii osmotice ( in plasma si lic. Interstitial ) .
Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringiene
Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH.
Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa .
![Page 45: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/45.jpg)
45
EXCESUL DE APA
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului EDEM
Edemul poate fi prezent in compartimentul :
- intracelular
- extracelular
Edemul intracelular apare in doua situatii :
1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal . Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula .
2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare . Spdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in celula
![Page 46: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/46.jpg)
46
EXCESUL DE APA
Edemul extracelular
Poate fi cauzat de :
- extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din interstitii
- retentia renala de apa si sare
![Page 47: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/47.jpg)
47
EDEMUL PRODUS PRIN EXTRAVAZAREA DE LICHID DIN CAPILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA
1.Presiunea capilara crescuta
- retentie renala excesiva de apa si sare ( ( insuficienta renala, exces de mineralocorticoizi )
- presiune venoasa ridicata ( insuficienta cardiaca , staza venoasa localizata , insuficienta pompelor venoase )
2. Scaderea proteinelor plasmatice
- pierderi de proteine prin urina
- pierderi prin lipsa tegumentara ( arsuri, rani )
- sinteza proteica insuficienta ( boli hepatice, deficit de aport )
3. Permeabilitate capilara crescuta
- reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte substante imune
- toxine
- infectii bacteriene
4. Blocajul drenajului limfatic
![Page 48: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/48.jpg)
48
TEST PENTRU EDEM
![Page 49: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/49.jpg)
49
EDEMUL PRODUS PRIN RETENTIE RENALA DE APA SI SARE
Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelular.
Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina.
Consecinte :
1. Edem extracelular intins
2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei
![Page 50: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/50.jpg)
50
RELATIA DINTRE PRESIUNEA LI SI VOLUMUL LI
Presiunea Li ~ - 3 mmHg
La – 3mmHg , volumul LI este de ~ 12 litri.
LI este sub forma de gel .
Gelul este importantprevine curgerea cu prea mare usurinta a lichidului printre tesuturi din cauza filamentelor de proteoglicani
( formate din ac. hialuronic si proteine ) care actioneaza ca un burete
![Page 51: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/51.jpg)
51
“FACTOR DE SIGURANTA ANTIEDEM “
Consta din trei mecanisme :
1. Presiunea negativa a Li sa fie anulata si sa devina pozitiva
2. Fluxul limfatic poate creste de la 10 la 50 de ori – constituie factor de siguranta deoarece previne cresterea presiunii LI la valori pozitive
3. “Spalarea” proteinelor din LI. Pe masura ce proteinele sunt indepartate din interstitiu , creste diferenta dintre presiunea coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala , crescand absorbtia osmotica a lichidului din interstitii in capilare
![Page 52: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/52.jpg)
52
ECHILIBRUL OSMOTIC
Membrana celulara este o structura relativ permeabila, prin care apa trece prin osmoza .
Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient , spre compartimentul unde concentratia solvitilor este crescuta
![Page 53: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/53.jpg)
53
ECHILIBRUL OSMOTIC
• OSMOZA = FLUXUL DE APA PRINTR-O MEMBRANA SEMIPERMEABILA
( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie crescuta )
![Page 54: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/54.jpg)
54
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( I )
Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila , dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu concentratie crescuta .
Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a particulelor , de o parte si alta a membranei
Presiunea osmotica
- este data de micromoleculele dizolvate
- impiedica osmoza
- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor
Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a numarului total de particule
![Page 55: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/55.jpg)
55
OSMOZA
![Page 56: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/56.jpg)
56
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( II )
In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm . Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa – se numest osmolalitate Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa – se numeste osmolaritate
La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300
( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtnem o valoare a presiunii osmotice de 5790 mmHg.
Presiunea osmotica(mmHg) = 19,3 x osmolalitate(mOsm/Kg apa)
Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~ 300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat in LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare decat in LI .
![Page 57: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/57.jpg)
57
VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTIVE
(mOsm/l)
INDICATORUL PLASMA LICHIDUL INTERSTITIAL
LICHIDUL INTRACELULAR
1. ACTIVITATEA OSMOLARA TOTALA
302,8 301,5 302
2. PRESIUNEA OSMOTICA
( mmHg)
5450 5430 5430
![Page 58: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/58.jpg)
58
ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR SI
INTRACELULAR
• TONICITATEA UNEI SUBSTANTE
proprietatea acesteia de a determina deplasarea apei in celula ( influx de apa ) sau in afara celulei ( eflux de apa )
![Page 59: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/59.jpg)
59
MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE COMPARTIMENTUL INTRA SI
EXTRACELULAR
![Page 60: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/60.jpg)
60
DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC – corectat rapid ( in sec sau minute )
Hiperosmolaritatea –
Cauze : - aport insuficient de apa
- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )
- aport excesiv de sodiu
Hipoosolaritatea –
Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari deficitare
![Page 61: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/61.jpg)
61
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A CONC. DE SODIU
Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din presiunea osmotica a acestui compartiment .
Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei sisteme de control , independente :
1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic
2. Mecanismul setei
3. Mecanismul apetitului pentru sare
![Page 62: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/62.jpg)
62
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC
1. SISTEMUL OSMORECEPTOR –
HORMON ANTIDIURETIC
( ADH )
![Page 63: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/63.jpg)
63
ADH-ul
V 2 receptori pentru vasopresina
AQ 2 aquaporina 2
![Page 64: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/64.jpg)
64
REGIUNEA ANTEROVENTRALA A VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )
Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii
In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni :
- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC
- inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori
In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura specializata denumita organ subfornical
in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale .
Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple conexiuni nervoase :
- cu cele doua organe
- cu nucleul supraoptic `
- cu centrii de control ai presiunii arteriale
![Page 65: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/65.jpg)
65
2. MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa .
Definita ; cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .
Localizarea centrilor setei :
- Regiunea AVaV3
- Zona preoptica hipotalamica
centrul setei
Stimulul fiziologic : deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice a LEC prin :
- aport hidric deficitar
- exces de sodiu
- pierderi de poatasiu
![Page 66: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/66.jpg)
66
CENTRII SETEI
![Page 67: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/67.jpg)
67
HOMEOSTAZIA APEI SI SARII
Controlul hormonal al echilibrului hidro-electrolitic
1. Deshidratare scaderea eliminarilor de apa
2. Hiperhidratare cresterea eliminarilor de apa
3. Exces de sare cresterea eliminarilor de sare
4. Deficit in sare dimunuarea eliminarilor de sare
![Page 68: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/68.jpg)
68
CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON
![Page 69: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/69.jpg)
69
MECANISMUL APETITULUI PENTRU SARE
Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :
1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC
2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie
Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :
- setea apare imediat
- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv
Importanta apetitului pentru sare :
- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)
ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc sodiului in LEC si a volemiei → stimuleaza dorinta de sare
![Page 70: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/70.jpg)
70
ALTI FACTORI HORMONALI DE CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU
Factori Mecanismul si actiunea
-factorul natriuretic atrial
(FNA )
- factorul natriuretic hipotalamic (FNH)
- sistemul prostaglandinic renal
( SPG )
-actioneaza pe rec. FNA de tip A de la nivel glomerular ; inhiba reabsorbtia de sodiu si secretia de renina, inhiba eliberarea de aldosteron si vasopresina, vasodilatator, hipotensiv
- actioneaza pe receptorii FNH de tip B ; vasodilatator
-PGE 2 renala este produsa la expansiunea LEC ; efect inhibitor asupra transportului tubular de sodiu
![Page 71: fiziologie an 1 umf davila](https://reader034.vdocuments.pub/reader034/viewer/2022050621/5572129d497959fc0b909927/html5/thumbnails/71.jpg)
71
APA IN ORGANISM - INTREBARI -
Varianta : RASPUNSURI MULTIPLE 1. Un exercitiu fizic prelungit nu determina pierderi de apa prin :A. Sistemul respiratorB. Piele C. Materii fecale D. Transpiratie E. Urina 2. Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sunt :A. Presiunea osmotica B. Presiunea hidrostatica C. Membranele celulare D. Presiunea coloidosmotica E. Structura moleculara a apei 3. Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct cu
ajutorul markerilor :A. Apa intracelulara B. Apa totala C. Apa extracelulara D. Volumul interstitialE. Volumul plasmatic