foaie politică - connecting repositories · universal, egal şi secret. propunerile (te încredere...
TRANSCRIPT
Anal al 20-leaDuminecă, ‘25 Martie (7 Aprilie) 1912
Nr, 13
PREŢUL ABONAMENTULUI:
p , nn i n .................................4 «or. 40 bani.
P , o jumSlata de an . . . 2 oor. 20 bani
America ţl aha ţări strÖM 11 cor. anual
Abonamente ea iac la „Tipografia Poporului“, Sibiia
Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.
Telefon Nr. 146.
Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«» Sibiiu.
INSERATE:
ea primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,'
(Strada Măcelarilor Nr. 12.)
Un ţir petit prima-dată 14 bani, a doua-oar»
12 a treia-oară 10. bani. _
Ziua Învierii, popoară '
să ne luminăm. —
Precum s'a sculat Chri-
stos 'din morţi prin mă
rirea Tatătăi. aşa şi noi
intru inoirea vieţii să um
blăm. (Romani, 6. 4).
Iată-ne, fraţilor, ajunşi ca din mila
Domnului să serbăm din nou preamărita
"şi prealuminata zi a Învierii Domnului no
stru Isus Christos. Când s’au arătat miro
nosiţelor muieri după învierea sa, Mân
tuitorul le-a zis: „bucuraţi-vă!“ (Mat. 28.
9). Asemenea acelor femei sfinte, inimile
noastre se umplu astăzi dc bucurie ne
grăită, căci învierea Domnului ce a fost
altceva decât biruinţa Juminei asupra întu-
nerecului, biruinţa mântuirii asupra p<cr-
attri?, biruinţa dragostii asupra urii, bi
ruinţa dreptăţii asupra nedreptăţii.
Căci întunecate erau sufletele oame
nilor de^atund de clubul minciunii, lăco
miei, zavistiei, tle duhul necunoaşterii lui
Dumnezeu şi a sfânt învăţăturilor lui. Nici
ca trebuie să vorbim de grozava prăpastie,
in care se prăbuşiseră sufletele păgânii-
. lor de pe acele vremuri, cu toate că ei se
lăudau cu învăţătura cea mare, la care a-
junseră Grecii şi Romanii cei vechi. Chiar
şi poporul ales al lui Dumnezeu, neamul
lui Israel se îndepărtase dc adevărul cu
prins în cuvântul lui Dumnezeu şi întune-
tccu! stăpânei pretutindeni.
Vai, şi înfricoşate au fost urmările a-
eestui întunerec, care cuprinsese sufletele
•amenilor. Grozava vorbă a Celui ce alun
gase pe păcătos din Jad Cu \ţnoarte vei jrnuri
eră cu atât mai înfricoşată, că tot un fel
ide moarte îl aşteptă şi pe suflet după(
moartea trupului, căci iadul era lăcaşul
scehiia.
Nimenea, afară de Isus Christos, n a
fost şi nu este în stare să isbăvească din
starea aceasta pierzătoare omenirea osân
dită şi să îndestuleze -dreptatea lui Dum
nezeu pentru păcatele neamului omenesc.
Şi iată Unul născut Fiul lui Dumnezeu, ne-
~— arând însuşi nici umbra păcatului, a hiat
asupra sa toată greutatea păcatelor, ai pă-
tenît, a murit pe Cruce şi cu moartea sa
a biruit moartea noastră. Căci Christos
a înviat din morţi, cu moartea pe moarte
călcând şi celor din mormânturi viaţă dü-
ruinda-le.Deci roăcar că oamenii mor şi acum,
dar mor îrt nădejdea învierii; întru acest
adevăr ne încredinţează Mântuitorul zi
când: Va veni clasu t şi acunt este, când
morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumne
zeu, şi cari vor auzi — vor înviu (Ev. loán,
5. 25). De aceea sa ne bucurăm şi sa ne
veselim, fraţilor, căci moartea nu mai e
pentru noi întru întunerec, ci este înviere
întru lumină.Aşa va fi însă numai dacă nu uităm
legea lui Dumnezeu şi ne ferim de vrăş
maşul mântuirii noastre, care cu vicleşug
a plecat pc Aclam şi pe Eva cătră călca
rea poruncii lui Dumnezeu $i pentru acea
sta strămoşii noştri au perdut fericirea ra
iului.Acela? vrăşmaş şi aann pândeşte din
tru întunerec şi ispitind pe oameni se si
leşte să-i încurce în păcate şS să-i jdepârteze
dela împlinirea legii lui Dumnezeu. Dia
volul lucrează întru aceste zile sfinte în-
demnându-i pc unH dintrânşii elitră beţie,
sfezt, bătăi şi alte fapte rele, ba pe alţii
Ü îndeamnă cătră alte deşertăciuni lumeşti,
cu care ci defahnă sfinţenia acestor zile
sfinte.Să ne sârguim deci fraţilor a petrece
aceste zile sfinte după legea creştinească,
precum ne învaţă Sf. apostol Pavel zicând:
Precum s'a sculat Christos din morţi prin
murirea Tatălui, aşa şi noi întru învierea
vieţii umblăm (Romani, 6. 4).
Bucuria noastră de astăzi să fie duhov
nicească, sfântă, curată, dar nu plină de
kleşertăciuni lumeşti, să ne bucurăm de
Domnul, care cu învierea ea ne-a dat nouă
începer-ea vieţii veşnice.
In aceasta zi sfântă cade-se însă să
primim în sufletul nosfni şi putere nouă
de viaţă pentru faipta noastră naţională.
Căci nu este arătare mai frumoasă,
mai înălţătoare şi mai dătătoare de viaţă
si de putere în lupta pentru lumină, ca
petrecerea minunată a Mântuitomlui no-
strn pe pământ. Coborând din cer şi lyând
haina trecătoare a trupului de ţărână, nts
s'a sfiit în bunătatea sa pentru neamul'
omenesc să îndure batjocuri, chjnuri, răs
tignire şi chiar moarte, numai să vadă pe
cei căzuţi în întunerec e$ind iară la lu
mină, pe cei ajunşi în robie eşind iară la
libertate, pe cei mândri şi asupritori că
zând iară la locul ce li-se cuveniâ.
De aceea şi în aceasta Sfântă zi a In*
vierii, când sufletele noastre au pentru cât
va timp prilej de reculegere şi de îndrep
tare înspre bunurile mai mari ale unui
neam, să ne rugăm Mân tui toni lu.i, ca să
ne dea tăria trebuincioasă, pentru ca să
învieze la viaţă nouă şi mai puternică,
dragostea de Dumnezeu, dc poruncile
lui şi de biserica noastră naţională româ
nească, pentruca luptă dreaptă să luptăm
pentru scăparea ei de năvala vrăşmaşului,
care din întuncrec şi pe faţă vrea să iii-o
spargă, să ni-o pângărească cu duhul ne
curat al limbii străine, cu ameţirea sufle
telor celor încă credincioşi, pentruca cu
atât mai uşor să poată fi apoi smulşi dela
sânul ei mântuitor;dragostea de cultura românească şi
numai românească, pe care ni-o dau, pe
lângă biserica noastră naţională, şcoalele
no.'ratre confesionale, cărţile şi gazetele
noastre româneşti, societăţile şi reuniunile
noastre culturale româneşti;
mândria tte neam, care să ne facă
să ?nc*uijur.1m pc orice venetic de alt
aânge pripăşit Pe pămntul nostru româ
nesc, sA-I despreţuim ca fiind dc neam mai
prejos de neamul nostru românesc, iar pe
ceice djintre ppi ar fi lipsiţi de mândria
aceasta 91 e’ar înjugă în slujba străinului,
să-i urmărim ai toată urgia mâniei noa
stre, ca să nu mai fte ;simţul economic, pentruca să Jie în
tărim în creşterea avuţiei noastre, care să
fie unealtă tot ma^ tare în lupta pentru
cultura şi libertatea deplină naţională.
Iar toate acestea s£ dovedească dra
gostea ierbxnte şi nesfârşită cătră naţiu
nea noa*tia românească, pentru a cărei
înălţare veşnic eâ lucră«.
Numai astfel lucrând» se va împlini
şi faţă de ac* făgăduinţa mântuirii, căci
întru înpirea vieţii umbUiat.
Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 13
Din Comitate. La propunerea tui
Or. Gustav Kelp şi alţi câţiva Saşi s’a con-
Deşteptarea Rutenilor. lână a îtv-
trat groaza între „patrioţii“ cu perciuni şi
fără perciuni. Am mai spus odată, că chiar
Cum vrea Kossuth şi Apponyi legea
electorală. Cel mai barbar proiect de lege
electorală l-ău făcut partidul Iui Kossuth.
Gazeta Világ“ dîn Budapesta publică cele
cinrî puncte, din cari e alcătuit. In putic-
tui întâiu ccre, ca drept de alegător dié
tái să aibă mimai celţe ştie ceti şi seric
ungureşte. Fiindcă după legea şcolară tă
tărească a Iui Apponjn uuinai preste 20
de ani se poate aştepta, ca să fie maghia
rizată cultura naţionalităţilor nemaghiare
{paşte imirgule--!). cere în punctul al
doilea, ca dcocamdată să fie alegători şi
de ceice nu ştiu ungureşte, dacă plătesc o
dare mai marc. In punctul al treilea se
cere dreptul de vot pentru toţi muncitorii
industriali (fabrici şi meserii), fie că -plă
tesc dare, ori nu plătesc, numai să fi stat
doi ani la acelaş 'stăpân, iar 'muncitorii dela
moşii încă să aibă- drept de vot, dacă au
stat zece ani Ia acelaş stăpân. I ot secret
,v> fie mimai la oraşe şi în comunele mari.
lintle majoritatea locţiitorilor o formează
'Alttg/iia/Vi. In punctul 4 se cere votare
secretă pentru oraşele libere regeşti (cari
stau deadreptul sub minister, nu sub co
mitat), iar in oraşele ai magistrat numai
dacă simt uncinreşti. In punctul S se cere
o altfel de potrivire a cercurilor electo
rale. inc.it Maghiarii să fie în majoritate şi
„domnii“ , adccă nemeşimea. să poată ră
mânea stăpâni.
Prin urmare niti n/ml dintre partidele
maghiare tui vrea <> lege electorala
dreapta, taci fiecare îşi bate joc iu modul
cel mai ticălos .mai ales de ţar»nime. De
aceea goniţi ca pe nişte lupi pe orice mişel
străin sau vândut străinului, care vrea să
va ademenească sa votaţi cu vr’un Jidan
sau Ungur sau vândut străinului i
Aşa sc cade! Am fost «lat şi noi şti
rea, ca nenorociţii năimiţi ai dujmanului
iiosliu de moaite. ai guvernului unguresc,
Mangra şi Hrote şi-au mai câştigat im to
varăş de înjosire naţională iu persoana lui
Vlaicu din Braşov, din nenorocire director
al şcoalei comerciale romane de-acolo. Ro-
inâini din Braşov, pe drept mâhniţi în a- 1
klâmul sufletului lor. cum de altminteri
'mâhnit este tot Românul cinstit, au pu
blicat in „Gazeta Transilvaniei“ o decla
raţie, • pe case am dat-o şi noi in numă
rul trecut in care spun, că de-aici îna
inte rup orice legătură cu Vlaicu şi prote
stează cu tărie împotriva oricărui sprijin,
care i s'ar da din orice parte pentru a rc-
dactâ o gazetă, care stă deadreptul sub
tutela trădătorilor dc neam Mangra şi
Brote.
Iar dacă e bine sa ne ferim de Ro
mânii vânduţi străinului, datori suntem să
î i c ferim şi de âtrăin, nu numai în cele po
litice, dar şi în viaţa socială. De aceea să
vârşesc o mare grcşalâ ceice se târăsc la
picioarele câtorva Jidani şi alţi străini dc
origine necunoscută şi-i invită la petre
cere românească, făcând invitări in limbă
străină ca „A sövényfalvi román ifjúság“
(Şomfalău) in Ianuarie trecut sau câţiva
-domni dc Român, cari şi-au pus numele
lor intre aranjatorii balului pus la cale de
scaunul şcoalei de stat. aşadară al unui
■aşezământ pus în slujba otnoririi noastre,
din Şicul mare.
Mai multă mândrie de neam, căci nu i sunteţi Ţigani!
vocat adunarea comitatului Bistrifa-Násifud,
pentruca să i-se voteze tiu Khueu-Heder-
varv şi celorlalţi miniştri încredere şi dra- •
goste mare din partea Saşilor. Din par
tea Românilor a luat cuvântul Dr. Victor
Onişor, care a cerut, ca propunerea acea
sta să se iee dela ordinea zilii, pcntrucA
Hedervârv şi tovarăşii lui nu Sunt cu nimic
mai buni ca ceialalti răpitori ai drepturi
lor poporului nostru. îndeosebi în privinţa
legii electorale nu ne putem aşteptă la
nimic bun dela el, când el e întovărăşit
cu Tisza.
A vorbit apoi Kelp, care l-a ridicat pe
Hedervârv până in inaltul ceriului. Propu
nerea Saşilor s’a primit, căci pentru ea au
votat mai toţi viriliştii (mulţi Jidani în
tre ei), apoi de sigur şi slujbaşii români,
pe cari din nenorocire poporul român încă
tot ii mai trimite în congrcgaţiuni. •
In comitatul Atbei-de-jos şi in al
Aradului s’au ţinut adunări generale, con
vocate pentruca să-i voteze lui Khuen-He-
dervâry încredere. In adunarea comitatului
Albei a protestat dl Dr. Maniu, iu cea
dela Arad dl Dr. Ştefan C. Pop cu tărie
contra acestei propuneri, arătând, că sub
guvernul lui Hedervârv n\au încetat nele
giuirile, îndeosebi nu s’a introdus votul
universal, egal şi secret. Propunerile (te
încredere au fost insă votate fiind Românii
in minoritate (mai putini).
Necuviinţa ministerială. I.a şcoala
gr.-cat. românii din Alba-Iulia era, din ne
norocire, învăţător (totodată şi cantor)
unul, carc-şi zice Pap Ianos. Purtarea Iui
a fost aşii de ticăloasă', încât, după cum
spune „Unirea", Consistorul nostru din
Blaj a trebuit să-l dea afară din slujbă ca
pe un netrebnic. In locul lui a fost pus
un învăţător român. Ministrul Zichy însă,
care crede a face un bine pentru ţară ri
dicând hurucnilc aruncate de noi preste
gard şi plaiitâiulu-le de nou iu stratul curat
al culturii noastre naţionale, l-a pus pe
cel alungat cu ruşine de nou cu puterea
în postul iiivăţătoresc, plătit din sudoarea
poporului nostru şi din fondul cultural în
fiinţat de binefăcătorii noştri. Iar poporul
nostru din acest oraş jidovii a luat liotă-
rîroa să nu mai susţină şcoala, de care
chiar ministrul ţării îşi bate joc intr'nn
mod aşa de ordinar.
Să nădăjduim, că veneraţii noştri mai
mari din Blaj vor găsi mijlocul, ca să scape
şcoala nu numai de perire totală, ci chiar
şi de un vândut.
In lupîa contra înfiinţării episco
piei gr.-cat. maghiare au început să ne
- ajute chiar şi Maghiarii calvini. Preoţi
calvini, vice-comitcle comitatului Şaroş, in-
sperctonil şcoalei calvine, clubul Széche
nyi, comunitatea calvină, inspectorul diece
zei calvine, toţi din Eperjes au adresat te
legrame Papei dela Roma, cerând să în
fiinţeze cât mai curând episcopia gr.-cat.
maghiară. Se'nţelege, că paşii calvinilor,
dujmanii de moarte ai bisericii catolice,
vor deschide ochii şi celor mai orbi dela
■Roma, ca sâ vadă, ca scopul înfiinţării
episcopiei gr.-cat. maghiare nu e in inte
resul bisericei catolice, ci in al celei cal
vine, căci maghiarizând pe Români, vor
să-i pregătească pentru calvinism.
Iată pentruce zicem, că şi calvinii ne
ajută in lupta contra înfiinţării episcopiei
gr.-cat. maghiare.
şi Rutenii, — poporul cel mai prăpădit dela
noi, căci preoţii lui sunt renegaţi iar vlaga
i-au stors-o potopul de lăcuste jidoveşti
vărisate peste el - ău început să se deş
tepte. S’au găsit câţiva Ruteni cu durere^__k
în suflet pentru neamul acesta. Ei vreau
să-l oprească de-a cădea în prăpastia ma-'~
gliiarizării. Se’nţelege, că foile jidano-ma-
ghiare ţipă, că iată! „agitatorii“ vreau să
vândă Ungaria — Ţarului Rusiei!
Câtă prostie, dar şi câtă mişelie!
Criza.Criza s’a poiolit dcocamdată. E cuno
scută cauza ei. Ca să pontă birui pe Ju-
sthiştii cu obstrucţia lor, Hedervârv a fă- |
cut o tovărăşie cu Kossuthiştii, cari ce- 1
reau însă, ca *jirim-nrinistnij să declare, că
împăratul nu poate să ţină pe rezervişti
mai mult îmbrăcaţi, decât timpul, pentru
care au fost chemaţi. Ca să poată seni
mai mult, trebuie să se ceară învoirea die- ]
tei. Hedervârv s’a declarat învoit cu cere
rea Kossuthiştilor, care c însă nebunească.
Se poate întâmplă să fie ameninţată mo
narhia noastră, iar Juslhiştii sau Kossut
hiştii să facă tocmai atunci obstrucţie şi
sii mi voteze numărul de recruţi, ceeace ar
fi o nenorocire pentru împărăţie, iar pen
tru feciori n’ar fi de nici un folos, căci ci
totuşi ar trebui să-şi facă serviciul militar
numai cât ar fi amânaţi, ceeace nu le folo
seşte Ia nimic. Chiar şi obstrucţia de-acum
e spre stricăciune, căci după proiectul de
lege e vorba să se scadă la infanterie anii
dc serviciu dela 3 la 2, cum e de pildă j
şi in Germania.
împăratul nu s’a învoit cu declaraţia
lui Hedervârv, aşa că acesta şi-a dat de
misia. Au fost chemaţi când unul, când al
tul dintre bărbaţii conducători ai Maghia
rilor, pană când in audienţele de Vineri şi
Sâmbătă când a fost Hedervârv de nou la
împăratul, I-a însărcinat tot pe el cu con
ducerea guvernului. In audienţa de Vineri,
spun gazetele din Vicnn, împăratul s’a
arătat foarte supărat pe conducătorii Ma
ghiarilor şi a ameninţat chiar, că se va
lăsa de domnie, ca să vie arhiducele. Franr
Fcrdinand, care nu va mai fi aşa dc îngă
duitor. Când spunea vorbele acestea se ro
şise la faţă. şi tremură. In sfârşit Sâmbătă
s’a ajuns la înţelegere, ca Khuen-Hcder-
■ vâry şi cu toţi ceialalţi miniştri să rămână
in posturile lor.
Tot Sâmbătă s’a întocmit, iar Dunii-“
necă s’a publicat scrisoarea împărătească
de mai la vale. Pentru cetitorii noştri spu
nem, că in orice scrisoare adresată mini
strului, împăratul ii zice „Scump“ , şi orice
scrisoare împărătească in trebi politice tre
buie iscălită şi de ministru, care primeşte
răspunderea pentru ea, căci Domnitorul nu
c răspunzător. Iată scrisoarea:
Scumpul meu conte Khueti-
Hedervary, — -
Cu adâncă părere de rău am luat cu
noştinţă de deosebirile de păreri ivite ctr
| privire la prerogativele (drepturile) uncie
1 regale. — deosebiri cari te-au silit pe d-ta
j şi pe colegii d-tale din guvern să vă pre-
i zintaţi demisiile.
î In totdeauna, in cursul binecuvântatei
j vieţi constituţionale a ţărei, »’am fost ca~
j lăuzit decât de grija păstrărei legislafianiî
j şi ordinei constituţionale.
N t Iii„FOAIA POPORULUI“ .Pkg„ i)
Naţiunea e în stăpânirea neturburată
a tuturor drepturilor sale constituţionale,
printre cari şi acela privitor la formarea
contingentului recruţilor şi nimic nu e mai
străin*gâudiihii meu, decât a aduce vre-o
ştirbire ori vre-o îngrădire acestui drept.
De aU~t parte, inşii, eu trebue sii ţin
cu tărie la prerogativele regale ce-mi sunt
xvasfinţite prin articolul JS al legei din
1888 prerogative in virtutea cărora eu
pot când împrejurări extraordinare ar
cere-o, să convoc şi să reţin pe rezervişti
sub drapel.Alături cu respectul ce am pentru
- drepturile constituţionale ale naţiunii, tre
ime cu aceeaşi tărie să susţin neştirbite
propriile mele prerogative regale. Nu e cu
putinţă să-mi îndeplinesc îndoita misiune
decât cu. condiţiunea unei conlucrări ar
monice cu naţiunea.Apelez dar plin de încredere la na
ţiune. să-mi înlesnească exerciţiul acestei
misiuni şi să asigure astfel viaţa constitu
ţională a ţărei, bazată pe armonia dintre
iege şi naţiune.
Viena, 30 Martie 1912.
Franz Josef m. p.
Contele Khucn-Hedervary m. p.
Din Bucovina.Adunarea cea mare naţionnlă din CernSuţl
Am dat şi noi în repeţite rânduri ştiri
despre. încercările neamului veneţie al Ru-
' tenitor de-a răpi averea bisericei naţionale
româneşti din Bucovina. Obrăsnicia lor a
crescut tot mai mult, văzând mai ales des
binările dintre Români. In sfârşit s'au de
şteptat şi ei şi Duminecii in 12 Martie st.
v. a. c. au ţinut o ttiare adunare naţională
* în Cernăuţi pentnica să protesteze în con
tra încercărilor rutcnc. La adunare au luat
parte delegaţi din toate păturile şi din
toate comunele locuite de Români, domni
şi ţărani, preoţi, meseriaşi, baroni.
Adunarea a fost deschisă de baronul
român Eudoxlu de Hurmurachi, care a
arătat, câ biserica veche crcştină a fost de
când se pomeneşte de ea numai moldove
ncască, adecă românească, şi a fost înze
strată cu averi mari mai ales de principele
Alexandru-cel-Bun şi Stefan-Vodă-cel-Mare,
amândoi ai Moldovei. Din averile lăsate
• de aceştia s’a înfiinţat şi fondul rcligio-
nar, din care se susţine biserica şi la care
râvnesc acum Rutenii veniţi ca ccrşitori
flămânzi pe pământul Bucovinei, cum au
venit de altminteri şi celelalte neamuri.
Baronul Hurmuzachi îşi termină frumoasa
cuvântare ai versurile:
Fii ai Bucovinei, fraţii mei de sânge,
Răscoliţi cenuşa vetrei strămoşeşti
Şi văpaia slavei din trecut va'ncinge
Inimile noastre mari şi bărbăteşti.
S ’apărăm a noastre drepturi vechi şi sfinte!
Puternice strigăte de „Trăească îm
păratul“ şi „jos Rutenii“ au acoperit în
flăcărată cuvântare a baronului Humuzachi.
Se trimit apoi împăratului precum şi
s____jrnpştenitorului de tron, arhiducelui Fran-
cisc Ferdinand, telegrame de credinţă şi
fee hotăreşte a se da preşedintelui ţării,
■contelui Meran, precum şi metropolitului
câte o adresă, prin care să fie rugaţi să
:sprijinească pe Români în munca lor de-a
isc scăpă de veneticul întrat în casa roma
nească.A vorbit apoi deputatul român Dori
iPopovici, arătând pe ruşine mare ar fi,
când un popor de neam aşa de falnic ca
cel român să se lase a fi încălecat de un
mea'm de barbari pripăşiţi din pustiurile,
Oaliţiei pe pământul românesc al Bucovinei.
Mai vorbesc apoi primarul Dornei, ţă
ranul fruntaş Forfotă, precum şi profeso
rul universitar Dr. V. Gheorghiu, cu toţii
propunând, ca să se ceară,cât mai grab
nică desfacere a Rutenilor de biserica ro-
ţmânească, care i-a încălzit la pieptul ei.
Cererea aceasta se va cuprinde îhtr’un me
morand, pe care-1 va prezenta o delega-
ţtune de Români împăratului.
Dupâ-ce s’a terminat adunarea, miile
de Români au plecat în rânduri frumoase
spre palatul, unde locuieşte contele Me
ran, preşedintele ţării. Eşind pe balcon,
Românii l-au salutat cântând Imnul împă
rătesc („Doamne ţine, şi protege patria şi
pe ’mpărat“ ). De-aici s’au dus la metro-
polie, unde au salutat Cu respect pe mitro
politul român, care încă- eşise în balcon.*
Astfel a decurs strălucita adunare na
ţională a fraţilor noştri din Bucovina, ata
caţi şi ei de neamuri venetice în dreptu
rile lor strămoşeşti pe vechiul pământ ro
mânesc. Le dorim isbândă deplină, cu atât
mai vârtos, că isbânda lor ne va întări şi
pe noi tot mai mult în lupta ce o purtăm
în ceastalaltă parte a împărăţiei, tot pen
tru cele mai sfinte comori ale unui neam:
legea şi limba. _ _ _ _ _ _ _
si a.
pentru cei 16 dela Oradea.Românii 'din America au ţinut, după
cum am arătat pe scurt în numărul trecut,
o frumoasă adunare de protestare în con
tra barbariei episcopului şi directorului se-
minarial rornano-catolic dela Oradea-mare.
Pc la oarele 2 dup’ameazi, într’o Du-
minccă inimoasă, clopotele celor două bi
serici româneşti din Clcvcland-Ohio \e-
stiră Românilor să se adune. Au venit so
cietăţile cu drapelele lor, comitetele paro
hiale, Românii din împrejurimi şi toţi în
frunte cu preoţii noştri Aurelii» Hăţăgan
şi Ilaric Şerb au pornit spre locul adunării.
Aid a sosit apoi şi părintele Alexandru
Pop şi dl Victor Tinercanu, cari reprezen
tau pe Românii din Youngstown.
Şedinţa a deschis-o părintele naţe-
gan, apoi a vorbit părintele Şerb, dl Ntco-
lac Barbul, directorul gazetei romane-ame-
ricane „Românul“ , şi părintele Pop. Mai
iau cuvântul dni’i N. Crişan din Sharon şi
C. Stăncscu. Toţi au înfierat după cuviinţă
prigonirea tinerilor şi toate prigoniri e, ce
ie îndură Românii în vechea lor patrie La
urtnă au subscris cu toţii o adresă cătră
P. Sf. Sa episcopul Radu, declarând, că,
inimile Românilor din America sunt
tfeauna cu cei de-acasă. ^Cântând „Deşteaptâ-te Romane , adu
narea aceasta frumoasă ţi înăl*ăt(f re J suflet s’a sfârşit. Onoare vrednic, or no
stri preoţi, onoare poporului, care a ascu
tat de glasul chemător al lor- _
j î r t a w a pomilor în Cacota.
Cu începere din 1910, obicinuita plan-i o* cari Reuniunea noastra
tare a altelor, pe cari, Kj» ^ membrilor
agricoli i» dărueşte încotit Dre-J i din cutare localitate, s’a însoţit, pre
S n t ^ $tie de o anume sărbare şcolara s« 5 > „jwtea din comună şi dm
la care parte ia obşt a ^
comunele învecinate. ^ în
mitor * ţinut în comun V ^ ^
T^îmăcel, iar a 3-a să va »
faţă în comuna Cacova (lângă Sălişte).
Pentru a să asigura buna reuşită şi
acestei întreprinderi, de interes obştesc .'
economic, comitetul Reuniunii a f ăcut un -
cald apel cătră parohul loan. Hamu din
Cacova, rugându-1 să facă tot ce-i stă în
putinţă, ca sărbarea pomilor să fie de aşa, ca ea pomenită: să fie din neam, în neam,
şi prin ea să se contribne la îndrăgirea poporului cu îndeletnicirea ţinerii şi îngrijirii
pomilor. Intre .altele a fost rugat, ca să
stărue pe lângă dl învăţător din Cacova,
ca să deprindă copiii de şcoală în cântece
şi declamaţiuni şi în exerciţii gimnastice,
cu cari să se producă în faţa obştei, apoi
şă îngrijască, ca copiii de şcoală, cărora
să vor dărui altoii, să pregătiască de cu bun a
vreme gropile, în care să vor planta altoii.
Ca loc de plantare vor servi grădinile pă
rinţilor copiilor, curţile, şcoala de pomi,
drumurile, fânaţele etc. Cu o cale. li s’ a pus fruntaşilor djn .'Cacova în vedere, că .
marele proprietar şi mecenat, 41 Alexandru
Lebu, originar din Cacova, dorind să fie şi. dânsul între cei car? sprijinesc această por
nire bună a Reuniunii, a dăruit.în scopul
procurării de pomi 100 cor. şi tot 100 cor.
dărueşte şi Reuniunea agricolă.
Fruntaşii comunei, adunaţi la sfat, au.
luat cu multă bucurie la cunoştinţă împăr
tăşirile făcute şi hotărând, ca sărbarea să
se ţină a 3-ia zi de Sf. Paşti, au adus la
cunoştinţa comitetului Reuniunii, că pentru
sărbare dl învăţător Stanciu Stroia, pregă
teşte copiii de şcoală, iar pentru cumpă-
rare de pomi, banca „Brödetul" din Orlat,
a dăruit şi ea 100 cor.; mai departe s’au
cumpărat dela firma Fisther din Aiud 420
altoi cu coroana înaltă,de 2 (metri, «oiu áles
şi potrivit pentru plantarea în liber, a-
nume soiul: „Bőiken" şi „Kassel-Rencthe
iar 30 bucăţi soiul ,,Maschantzkei“ din
Stiria, potrivit pentru plantarea fânaţelor
de munte, dintre Cari 380 să împart eco
nomilor mai cu stare cu preţul de jumătate,
iar 70 bucăţi să împart gratuit celor mai
lipsiţi. Comuna politică, în loc de a vinde,
ca alte dilţi, prin licitaţie, altoii din gră
dina comunală, va împărţi ai preţul de
jumătate cam 400 altoi meri şi peri, iar
100 bucăţi să vor împărţi gratuit intre
copii de şcoală. Ca începutul bun şi de
toată lauda, făcut de Reuniunea agricola
să dăinuiască, părintele loan Hanzu pune
témeiu cu cor. 50 la fondul parohial pen
tru prăsirea pomilor.
Toate acestea luându-le.în dreaptă!
socotinţă, cei în drept dau următoarea
Invitare. Ne luăm voie a învita cit
frăţască dragoste pe toţi membrii Reu
niunii noastre agricole sibiene cum şi pe
prietinii ţăranului român la sărbarea po
milor, ce dă vă ţinea Marţi la'9 Aprilie .
T c (d 3-a zi de Sf. Paşti) în comuna,
Cacova (cercul Săiiştei)•
Începutul sărbării să face îndată dupa ,
slujba dumnezjăiască, în şcoală, under.sava..
5 ? * , « va declama şi să va vorbi despre,
foloasele pomii0!- şi ale Pase" d -. , rM arioi va continua la locurile, uncie
& vor planta pomii şi unde participanţut le r g e in ţinui reglate 5i înM.t. ie :
cântările copiilor.
Sibiiu, 1 Aprilie 1912.
Comitetul central al .. T
mâne de agriculturi din cpnutatul S t a .
P a n m m Lumt*. Victor To,i^ “pm'piez.
secretar.
Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. IS
De pe Valea Hăşdăţii.— CoreaporHtenţâ particulară a „Foii Pop.“
Progrese economice. —- Starea culturală
nemulţumitoare. — Un apel.
Mai 'nainte de asta cit 40—50 ani
mulţi ţărani români de pe valea noastră
şi-ati zălogit livezile de cosit la ţărani ma
ghiari din comuna Săvădisla. Accştia cur
geau apoi vara ca ploaia pe valea Haş-
dăţii în jos şi duceau în preţ de camătă
de 8 fl. câte 2- 3 cară de fân şi otavă.
Asta aşa ă ţinut panii când s’au trezit Ro
mânii şi au scos livezile zălogite păiiă la
una. Iar în loc ca să mai deie Ungurilor,
cumpără ei dela străini, aşa că actitn pe j
valea noastră aproape nu-i nici un străin.
Tot pământul acestora a căzut în mâni ro
mâneşti. - Şi amiine:
Petridenii din mijloc au cumpărat dela
Unguri locul numit „Muiicel“ . — Micuşenii
<au cumpărat multe păduri şi loc dela
străini. -- Săliştenii (de lângă Turda) au
cumpărat pădurile toate dela văd. Tordai
cu S-l,000 cor. — Micuşenii cu Mueranii
au cumpărat locul arător şi de cosit dela
Pustasâncraiu (lângă Turda) cu [ÎL*,000cor.,
tot dela străini. — Mueranii au cumpărat
pădurea dela vád. contcsa Mikes Aliklos
cu 33,000 cor. — Va silit? Popa cu soţii
din comuna Şutu au cumpărat o moşie dela
un renegat cu 12,000 cor. Şi alţii mai mulţi
:ni cu m pa fit ici colo câtc o bucată de pă
mânt, pc cari nu-i ştiu cu deamanuntul.
Dar cu cât ni c mai mare buciţiia, că
pc valea llaşdălii in avere au sporit şi au !
«.lat inainte Românii, pe atât uc e tuni marc
năcazul şi ruşinea, că in cultură şi chiar
şi în purtare iu i dam tot aşi inamic. Şi
asta numii şi numai din vina unora dintre
fruntaşii carturari ai noştri. i
Pentru ce? Voi spune pc scurt. Iu cu- j muna Alictts (tea mai marc comuna de pe j
valea Ii.'isil.itii) m ij i i doi invatatori rumâni, I■ - , i
dar unul din 300 familii româneşti nu şi-au j
aflat om, unde sn-şi ai ba locuinţa şi masa, J
ci şade iu putoarea şi gunoiul unui Jidan, j
Nu-i pasă. ca a ajuns şi pe la judecătorie. î
Preotul dc acolo încă nu se intcrescaza. }
.Mai ştiu cu şi pe alţii dintre fruntaşi, cum ;
şi ce fac, dar ii las in ştirea Domnului:
atâta vocsc sa se ştie, că foarte mulţi în
văţători şi preoţi de pe valea Hăşdăţii nu
abonează nici o foaie românească, făr’ să ţ
mulţumesc când pot ceti „Poporul“ dela
Pesta, care vine la comuna pentru 3 cor.
Ia an.
A scris dl Dr. Vaier Moldovait, advo
cat in Turda, că iu comitatul nostru Turda-
Arieş poporul nostru ceteşte foarte multe
foi poporale naţionale. Dar ar face bine
dl Moldovan să bincvoiasca să stiricească :
câţi preoţi şi învăţători abonează foi ro
mâneşti? Căci e. drept, că mulţi dintre
popor abonează foi româneşti, pc când
preoţii, învăţătorii si alţi cărturari
onoare esccpţiitnilor -- nu abonează, ci duc
dela postă şi dela cancelaria notarială foile
nltora şi Ie cetesc făra să le ducă ori să
ie deic îndărăpt.
Apoi ce e mai dureros, că pc valea
Hăşdăţii nime nici odată nu pune la cale
vre-o convenire socială, o petrccere popo
rală, nimic, nimic, par’că nici un om nu i
avem de seamă.
Pentru aceasta rog pe stim. domn Dr.
Vaier Moldovan adv. în Turda şi d-nul Dr.
îoan Giurgiu adv. în lara să bincvoiasca a
face ceva pentru noi atât de înapoiaţi. Ar
fi bine să se ţie o adunare poporală în
Petridul'ung. sau in lara, aşa cum s’au ţi
nut în anul trecut pe aiurea.
Fratele tui T odor aş.
(tutiitarnl Ini CaVrtlă jtiuntainii.In Februarie aiuil acesta s’a împlinit
100 de ani dela naşterea lui Gavrilă Mun-
teanu din Vingard, unul din apostolii no
ştri şi fost pe urmă întâiul director al şcoa-
lelor noastre din Braşov. In anii 1S31 —
1S3-I isprăvise cursurilc filosofice şi de
drept (iura) la universitate. Atunci, mai
mult ca astăzi, era însă aproape cu nepu
tinţă pentru un tinăr român să ocupe un
post cu plată, dc aceea Muntcanu trecu în
România la liceul (gimnaziul) Sf. Sava,
apoi profesor şi inspector al seminarului
celui nou din Buzău. Opt ani lucrează aici,
publicând şi o foaie „Vestitorul biseri
cesc“ , precum şi câteva cărţi de cuprins
mai ales religios.
La anul 1814 a fost însărcinat să or
ganizeze seminarul dela episcopia din
Râmnic, unde a stat pana ’n 184S, când a
isbugnit revoluţia cea mare iu Ungaria şi
Transilvania şi Muntcanu şi-a ţinut de da
torie s;i se întoarcă in patria lui, ca să slu-
jească popoiului său dc-aici. LI a fost
membru iu Comitetul naţional. Iu 18-19
cetele snlbatice ale lui Bem, i-au furat în
treaga lui avere de preste trei mii de fio
rini, bani strânşi cu muncii grea în vreme
dc I I ani.
La 1830 Românii din Braşov au des
chis giuina/iul, la care întâiul profesor a
fost Muntcanu. Iu 1S33 fu numit director
şi rămase in slujba aceasta pană la moar
tea lui întâmplată la 17 Decemvrie ISO*).
In tot timpul, cât a funcţionat, nu nu
mai, că a dat dovadă de o pricepere deo
sebită ca profesor şi director, dar a lucrat
şi o mulţime de cărţi, ceeace eră lucru
marc pe atunci, când nouă ne lipsiau a-
proapc cu totul cărţile pentru şcoală. A
scris cărţi de geografie, carte dc cctire
pentru gimnazii, gramatică, apoi a tradus
mai mulţi scriitori latini (romani) vechi în
limba românii. Munca aceasta literarii a
lui Muntcanu a îndemnat Academia Ro
mână (pc-atunci Societatea Academicii) să-l
aleagă in anul 1807 membru al ei şi să-i
premieze lucrările.
lubiâ ferbinte pe poporul său dorind
luminarea lui prin şcoală şi dela început
încă i se adresa zicând: „Popoarălc neîn
văţate, ca şi oamenii singuratici, în veci
au fost şi vor fi roabe Ia popoarăle. cele
luminate. De nu vom invăţă noi carte, alte
popoară conlocuitoare vor învăţă, cum au
învăţat şi pană acum. Noi atunci şi în vii
tor vom rămânea trup, materie şi astfel
osândiţi a purtă pururea numai Ia greu
tăţi ca hamalii (muncitori cu ziua, cari
poartă greutăţi mari, mai ales în porturi);
în vreme ce aedea, devenind minte lumi
nată, se vor bucură de foloasele statului
şi vor domni preste noi“ .
Gavrilă Munteanu a fost unul din
fruntaşii generaţiunii trecute, cari ai munca
lor au luminat mintea neamului românesc
din două ţări: Transilvania şi România.
Numele lui se va pomeni pururea ai laudă.
Şcoalelc noastre din Braşov au ser
bat foarte frumos centenarul (jubileul de
100 de 3ni) al marelui nostru dascăl.
Ştiri politice din străinătate
Războiul italo-turc. Italienii devia
tot mai neliniştiţi din cauza prelungirii
războiului, care costă multe sute de mili
oane, dar în schimb nu se vede nici un icâştig-
după el. Italia ţine acum în Tripolitania
'120 mii de soldaţi, cari se războesc ctţ
Arabii şi cu cele 2400 de soldaţi turci, dar
iun războiu, în care nu se pot câştiga
laude. Nu e deci mirare, ca poporul nă
căjit şi poate şi ruşinat cere cu tot dina
dinsul dela guvern sa pornească războiu şi
contra Turciei europene. Flota de războiu
a Italiei umblă prin apropierea coastelor
turceşti, ba la Bairut (în Asia) a şi bom
bardat. De porturile europene ale Tur
ciei nu s’au apropiat încă, cu toate că dia
când în când vine câte o ştire, că s’au vă
zut corăbii italiene de războiu ba în apro
pierea Salonicului, ba în a gurii Dardane-
lelor, ceeace se desminte însă în curând..
Ca să împedece pe Italieni dela atacul Tur
ciei europene, Puterile mari fac mereu în
cercări dc împăcare, chiar şi acum, după
ce Italia şi Turcia au pus nişte condiţiuni*
pe cari nu le poate primi nici una din ele..
Bulgaria şi Turcia. Până acum se
părea, că guvernul bulgar n’ar vrea să
tulbure pacea cu Turcia. Cel puţin aşa de
clarau mereu miniştri şi gazetele bulgă
reşti. Nu-i vorbă, din Bulgaria mereu tre
ceau şi trec bande de comitagîi, cari în
grozesc lumea din Turcia. Dar guvernul
bulgar se spală spunând, că el le oprişte
cât poate.
Sc pare însă, că Bulgaria vrea sîr
pornească mai aspru contra Turciei. O
cauză de ceartă e şi chestia sârbească îa
Turcia. Intre ţările învecinate, cari ar dorî
să pună mâna pe o bucată din Turcia şt
Serbia, care zice, că atât în Serbia veche
(turcească), cât şi în Macedonia Slavii sunt
Sârbi. Turcia, care se teme mai mult de
Bulgaria, decât de Serbia, sprijineşte pe
Sârbi in propaganda lor culturală printre
Slavii din Macedonia. De-aici supărarea
Bulgariei, cari zice, că Slavii din Macedo
nia sunt Bulgari. De fapt, n’au nici unii
dreptate, căci limba vorbită dc Slavii din
Turcia nu c nici bulgărească pc deplin»
nici sârbească, ci un dialect, care sc poate
preface cu timpul in oricare din aceste
două limbi.
Destul, că guvernul bulgar a înaia-
tat celui turcesc o notă, in care cere între
altele următoarele:
1. Să se dea drumul tuturor Bulgari
lor condamnaţi fără a fi vinovaţi. 2. Să.
se înapoieze toate bisericile şi mănăstirile
bulgăreşti date Sârbilor. 3. Să se alunge
toate bandele sârbeşti, cari sunt susţinute
de tinerii turci. 4. Să fie apărată popora-
ţiunea bulgară dc prigonirile comitetului
june-turc. 5. Armata turcă să fie demobi
lizată (soldaţii să fie trimişi acasă).
Punctul acesta din urmă e de râs, căci
Turcia n’ar avea decât să-şi trimită sol
daţii acasă, pentru ca armata bulgară !sănâ>
vălească în Turcia.
Grecia. In Grecia au fost alegeri
nouă. Partidul condus de Cretanul Venî-
zelos a eşit biruitor, ceeace e mare noroc
pentru Grecia, care de zeci de ani a avut
nenorocirea să fie condusă de guverne şî
partide compuse din oameni, cari ştiau sît
vorbească mult şi frumos, dar de făcut m*
făceau nimic pentru ţară.
Nr. 13F.OAIA POPORULUI
Pag. 5
L a u văzut....L'aii văzut nutrind în chinul
Păgân esc al răstignirei,
S ’au cutremurat de groază
Toate sta vili le fir ei,
■Apostolii lui, orfanii,
Mai trăiau, pentru m dor:
Credincioşi să moară şi ei
Cum murise Domnul lor.
Petru doar lupta in taină
Cu gândul — de-a mai trăi,
ii strigă un glas in suflet:
Fugi, şi nu te răstigni.
Şi-au plecat să fugă noaptea,
Dar la porţile cetăţii,
S'au oprit, pe culmi departe
Clipea raza diminefei
Şi de-odată, din lumina
Soarele ce răsărea,
S ’au desprins o umbră albă
Ce spre Petru cobora,
l-au scăpat din ntăiti toiagul
Şi genunchii i s'au frânt
Umbra era însuşi Domnul,
Ce 'nviase din mormânt.
„Tu eşti Doamne?“ 'ngână Petrm.
Atunci isus i-a vorbit:
„Vreau să mor a doua-oară
Pentru c/r nt'ai părăsit!“
„Doamne", mai îngână Petru,
„Vream să fug ca un mişel!“ —
S'au re'ntors apoi la Roma
Ca să moară pentru el.
Marla Cunfait.
Nana.*)Divcricro.
Mă întrebi cum am venit pe gândul
bun dc a face colecţiune de cântccc popu
lare? Iată cum:Eram la Sălişte, şedeam la poarta ca
sei în care locuiam, era Duminecă seara.
Pc uliţa curat măturată mi vedeai urmă
’) I)e.*prc celo povestite aici, «l-ţ'onra Mnrin Cmiţnn a făcut r, fninion;'« ptc n tcnlrnlfi, po
caro vom publică*« în cur;ln<l.
ide pai, vecinele şedeau pe Ia porţi îm
brăcate încă în hainele lor de sărbătoare,
cum sosiseră dela biserică.
Două femei mai bătrâne s'au apropiat
de mine, ca să mă întrebe de sănătate,
după obiceiul prietinos al poporului. Po
vesteau mai una mai alta, de departe preste
acoperişele caselor, preste copacii din mar
ginea văii, s’auzeau sunetele tremurate de
ţimbală şî vuietul tineretului dela horă.
A trecut atunci un om pe ‘drum, cânta ur
mătorul cântec:
Cu bărbatul beutor,
Nana lui Drăgoj, .
Nu mai bagi pâne'n cuptor,
Nana lui Drăgoi.
Am întrebat „ce cântec e acela?“
„Hei, domnişoară“ , zise una dintre fe
mei, „ăsta e cântecul Nanei, Dumnezeu s’o
ierte c’o murit demult“ .
„Cine n’o ştie la noi în sat pe Nana“ ,
urmă ceialaltă vecină. Aşa din vorbă în
vorbă am aflat ce ştiu, dar să*ţi povestesc
după cum mi s’a povestit:
Dacă te duci pe Stează la deal, până
unde să isprăvesc casele, dai de o casă
veche, în curtea căreia lângă sălaşele bune
încă de cătră drum, stau stâlpii unui bor
dei dărăpănat. Bordeiul acela a dat pe
vremea lui locuinţă la o femeie, ctitn pu
ţine sunt: tot satul o cunoştea sub nu
mele dc Nana. Pe ca o chicina de altcum
Măria, dar oamenii i*a zis, Nana, de dra
gul cântecelor ci pe care le începea cu
na-na-na.Sc zice, cA Nana avea mi glas ca o
priveghitoare. Dac’o rugai sa-ţi cânte, să
uita la tine cu nişte ochi vii ca dc şcarpe.
Te măsura din tălpi p.W la creştetul ca
pului, de-ţi venea nu ştiu cum. Pe urmă
începca cântecul şi te cânta pe tine, aşa
cum crai, cu toate durerile tale, cu frumu
seţile ori scăderile, cum erai. Iţi venea să
crezi că te uiţi într’o oglindă fermecată şi
te vezi.Nu era 111 sat nuntă, nu era îngropă
ciune ori | mumă, iarna nu era şezătoare,
la care Nana să nu fi cântat,de durere ori
de voie bună.
Cu paloşul. 11Uovcstc vitejască din vremea descălecatului
Moldovei
de
Radu Rosetti.
(Unnire).
VI.
In care facem cunoştinţa unui Neamţ
foarte îndrăgostit.
Aproape de vârful Capotei, în mijlocul
unei poieni din Ciortolom, pe drumul ce
duce dela Borzeşti, pe Trotuş, la Răcă-
duni pe Şiret, se vedeau în vremea în care
se petreceau întâmplările care le povestesc,
un rateş mare de piatră acoperit cu şăn-
dilă.Clădirea era îndoit de lungă cât era
lată. Una din feţele mai lungi privea spre
Ţrotuş, cealaltă în spre Şiret. La capătul
dela deal, în păretele despre apus, era o
poartă mare de stejar în două canaturi
Bărbatul Nanei era un om voinic şi
frumos. La începutul căsătoriei lor trăiau
bine, să luaseră din dragoste. Dela o vre
me înissă Drăgoi ăLNanei a început să cam
bea şi să umble pe căi rele. Pleca de-acasă ,
şi nu mai venea cu săptămâna. Când \ fi
nea îi arăta Nanei şerpariul plin de bani
şi îi spunea, că el e împăratul pădurilor.
ţ\şa azi, aşa mâne, biata femeie nu în
drăznea să-i zică nici un cuvânt. Nu să
plângea' nici prin sat despre căile lui, dar
era din zi în zi tot mai supărată. Să în
chidea în casă şi cânta nişte cântece rupte
din 'inima ei. Doinea de-i pLângeai de jale
auzindu-o.Despre bărbatul Nanei am aflat, că
să făcuse lotru, adecă hoţ de codru.
Pe vremea aceia, să zice, că cutreereau
munţi} României cete de haiduci, oameni
netrebnic?, care n.u ştiau tnunci cinstit, dar
să pricepeau la cheltuitul banilor.
Bărbatul Nanei ajunsese în cursele
unei cete, ce avea de cărp itan pe un aşa
numit Pxu-Băiat.
Drăgoi al Naneii şi încă un mărgi
nean cu numele Oasu, uitandu-şi de sfin
tele porunci ale lui Dumnezeu, au jurat în-
tr’un ceas slab sub steagul lui Pui-Băiat.
Dar de unde să ştie Nana, femeia
cinstită şi cu suflet bun, de unde să poată
ea ghici adevărul.
Să făcusc beutor bărbatul ei, umbla
pustiu, atâta ştia biata femeie.
Dar într’o noapte ceata lui Pui-Băiat
tăbărâsc într’o mănăstire din munţi, unde
jefuiră d pană când hoţul, care era pus
de pândii, le dete ştirea, că sunt urmăriţi
şi că soseau soldaţii.
Căpitanul şi 01 doi mărgineni luară
desagii cu satlele furate şi să mântuiră
prin fugă. Ceilalţi fură prinşi.
Fiind aproape de graniţă, cei trei lotri
coborîră munţii Şi pătrunseră preste dea
lurile din viile Săliştei şi de acolo prin
grădini la uşa bordeiului lui Drăgoi.
C u m zice sfânta Scriptură ? „P e cel
drept Dum nezeu îl va apăra în căile lui“ .
N ana lui Drăgoi era dusă de acasă -i
uşa zăvorită. U n neam de-a lor pusese
(aripi), prin care intrai într’im fel de sala
mergând pănă Ia jumătatea cladirei. Poarta
era destul de largă pentru a lăsa să între
carele mocăneşti cele ni3i largi, înhămate
cu patru cai buziş. In stânga săleî »e \e-
deau uşile şi ferestruicile a douăsprezece
chilioare menite a adăposti pe călători, iai
în dreapta uşile o;!ăii care slujea deciuşmă,
a altor patru odăi şi a cuhnei. In capătul
sălei, la dreapta, era tui grajd cu stânoage
şi corlăţi, iar în stânga un loc slobod sub
acopereinânt unde se adăposteau trăsurile.
In păreteie care privea in spre Sirer, din
jumătate de siânjin în jumătate de stân-
jen se vedeau deschizături înguste, nu
mai de doua degete şi îun£i de 0 palmă în chip de metereze, iot astfel
de deschizături se vedeau în dreapta şi
în stânga porţii de întrare precum şi în
îpăretele dela vale, în fata acelei porţi.
Păretele despre m ea ză z i/ cu privirea în
spre Trotuş, avea şapte deschizături: o
uşă şi şase fereşti. Două deschizături mai i,
fără giamuri, fără cercevele şi o uşa erau
a crâşmei, nu' patru fereşti mai mici lu
minau fiecare câte o odaie. Uşa crâşmei
era alcătuită <fin blăni dc stejar, groase
de un lat de mână, legate pe dinăuntru cu
şini puternice de fier încrucişate şi prinse
de lemn prin numeroase piroane. In par
tea dreaptă a acestei uşi se vedea tm oblo-
naş mişcător în balamale (ţâţâni). In loc
de fereşti, precum am spus-o, erau două
deschizături ce se puteau închide sau des
cinde după voie, ridicând şi scoborând ni
şte obloane grele de stejar, întărite cu fier.
şi legate dc uşorul de jos prin. balamale
groase, în care se vedea asemene câte un
oblonaş mişcător. Celelalte fereştri, toate,
aveau geamuri mici, rotunde, şi erau apă
rate pe din afară prin zăbrele de fier.,
groase şi încrucişate.
Două zile după cele povestite în capi
tolul din urmă, pe la toacă, se aflau în
crâşmă doi inşi. Unul era un bărbat nalt
şi spătos, cu părul şi barba bălai, cu ochii
albaştri, cu trăsături regulate şi chiar fru~
moaşe, a cărui îmbrăcăminte era acea pur-»
Pasr 6 f o a ia p o p o r u l u i Nr, 13
pomană de un an, şi Nana era la frămân
tatul colacilor.
Căpitanul înfuriat scoase cleştele să
frângă încuietourea, atunci Drăgoi, care
tot mai avea în inima lui rătăcită o rază
de credinţă, a zis căpitanului: „Păn’ aci,
căpitane, mai departe nu. Să nu-mi spargi
casa, că nu m’am deslipit sufleteşte dc ne
vasta mea şi de vatra, la care am trăjit
prea fericit“ .
Nu mai era vreme de pierdut. Oaşiu,
care avea un frate prin apropiere, îi chieniă
cii el: plecării, dar pe drum fură prinşi.
In dimineaţa următoare, un car trecea
de-a lungul satelor mărginaşe şi să opri
Ia Sălişte înaintea judecătoriei. Pe car
şedeau intre soldaţi cei doi haiduci legaţi
In lanţuri. Pui-Băiat le scăpase şi de astă
dată.
Le-a rămas oamenilor în minte, frân
tura unui cântec de pe atunci:
„Dă-te Oaşiule legat...
Nu mă lasă - Pui-Băiat“ .
Să zice, că din clipa, în care I'a vă
zut Nana pe bărbatul ei între puşti, a jji-
teles soartea Iui amară. Dar a mai înţeles
un lucru şi anume: a înţeles, că cu ţoală
netrebnicia lui, el iu i i-a fost iKvredincios
ei, n’a iubit altă femeie. L’a plâns ca pc
un mort.
Spun oamenii, că la bătrâueţele ei,
Nana în marea ei durere s’a cam dat be
ţiei şi că chyfnita. ca cânta cântece hai
duceşti.
Multe comori sufleteşti s’au pierdut
la noi pe vremilc negre, când din popor
puţini ştiaţi scrie şi ceti. Cu toata stă
ruinţa mea u’aiu putut culege nici unul din
cântecele Nanei, - aiitunc, dar dintre
celc ce mi s'au cântat poate cit vor fi şi
dc-ale ei. După cuprins, i-s’ar potrivi ur
mătoarea doină:
Sa fi bătut Dumnezeu
Aţa Icagamilui meu.
Cum in'a legănat pe mine,
Nn mai legene pe nime.
Ursitoare, de le-aş ştii,
Păn’ la tine mi-aş veni,
Si cu lacrămi te-aş ruga,
Să iui mai urzeşti aşa --
Pc lume Ia nimenea.
tatii atunci iu toată
nemţi, cunoscuţi în ţara lor sub numirea
de landesknechte,-pe care Francezii au
schimbat-o mai târziu în lansqtienets.
Preste o haina scurtă de piele gal
bena. purta o cămeşa de zale, striiisă la
cingătoare prin o curca dela care, in par
tea dreapta, spânzura un junghier. Dela
altă curea, mai lată, ce trecea preste umă
rul drept şi era prinsă sub brâu, atârna o
spadă dreaptă, lungă şi lata, cu mânerul
în chip de cruce, menita a fi mânuită cu
amândouă manele. ♦
Nădragii erau dc piele galbănă, cu
franjiîri tot de piele la genunchi, acope
rind in parte turetcile ciubotelor care se
suiau pană de asupra pulpelor. Coiful de
oţel rotund, cu o pănă de vultur şi mâ
nuşile de piele îmbrăcate cu platoşele sub
ţiri de fier, erau puse pe masa lângă care
se aşezare pe un scâuieş cu trei picioare.
La părete era răzămată o suliţă cu coada
ele lemn, lungă şi scobită la mijloc, pur
tând sub fier o flamură neagră şi argintie.
Diminciţa învieriiUn duh de viaţă. acuma străbate,
In toate /mterilc firii,
Deschideţi boerilor porţile voastre,
Să între ‘nrpăraiul măririi.
Natura să 'mbraed in raze de soare,
Vestindu-ne o nouă viaţii,
Azi vălul cărunt dc pe faţă-i dispare,
Şi câmpul sc ’ tu bracă'n verdeaţă.
Când glasul dc toacă sc ' ut praştie'n zare,
Lumina 'n candelă zimbeşte,
Christos a 'nviat! răsună 'n altare,
Azi toată făptura 7 măreşte.
Salutul dc Paşti pretutindeni răsună,
Pe 'ntinsele noastre hotare,
Şi îngerii sal Pi cn noi imprcunli.Azi ura cu totul dispare.
Christos a '«viat! • venifi la 'nchinare,
Prinosul la ceruri sc 'naltă,
l.n cei păcâfaşi dclrucşte iertare,
I.a cei din /norniânturi viaţii.
Mari a din Ocna.
Cum bate Dumnezeu pe om.— Poveste n'.l'VnnUii despre un poritit. —
Iii satul A. tliu părţile Clujului fa
milia B. era una dintre cele mai de frunte.
Pc feciorul C. îl cununase chiar preotul
cu o fată iarăş de frunte. Tinerii aceştia
erau tare fericiţi, fiind bogaţi şi oameni
văzuţi.
Dela o vreme insă tinarul nost s’a
cam apucat şi de lucruri slabe. Şi ce făcea ?
Pentru câţiva rzloţi să lega a scăpa pe fc-
j ciori dela cătănie, va sa zica făcea ce fa-
| cea cu bieţii fcciori, le Iun sănătatea şi pe
când aceştia ajungeau la măsură nu erau
buni. Nănaştil sau. preotul satului i-a tras
luarea aminte, ca ce face nu e bine, dar
dânsul im le lua acestea iu samă. Pe
semne vre-o câţiva feciori fu trimişi pe
ceia hune cu meşteşugul lui cel necurat, şi
treaba ajunse şi pe la lege. Deci el luă
o ura mare pe naiinşiil sau ; s’au învrăjbit
amândoi pe veci.
Iu ura aceasta a lui ce face? Nici mai
mult. nici mai puţin, trece la pocăiţi. Să
alege din el cel mai mare pocăit, ba chiar
predicator. După el familia sa, ba chiar
şi alţi săteni, â căror voevod era dânsul.
Ani de-a rândul cutrieră satele şi îndemna
pe oameni să treacă la pocăiţi.
Lucrurile casei lui mergeau în timpul
ăsta, cam pe dos. Nu-şi vedea de lucru şl
începea a sărăci. Familie grea n’avea, că
Dumnezeu i-a luat toţi copiii, i-a lăsat nu
mai unul de năcaz (nesănătos).
In vara trecută îi plesneşte alta în
minte. Trece dela secta asta la alta, nu
mită cum zicea el „pocăit de toate zilele“ ,
şi că el îşi va vinde ce arc şi merge Ia
Ierusalim, că doar nu preste mult e ju
deţul (capătul hunii). Domnul Christos
vine la Ierusalim şi el merge să moară
acolo. De secta asta nouă în satul lui nu
era decât numai o femeie de ungur. Ai
lui n’att voit să treacă la aceasta sectă, d
au rămas tot aşa.
La cântat şi la rugat nu era cu ei nime,
numai el cu unguroaica. Hi să pregăteau
de Ierusalim.
Femeia-lui, ba chiar şi oamenii din
sat simţise ce simţise, destul că e trai rău
şi năcaz îu casă. Să vorbeşte adecă că po
căitul naibii mai are o femeie, pe ungu
roaica. Acolo căra bucatele, banii şi tot
ce avea pe lângă casă. LI zicea că duce
la „sora“ că-i săracă, apoi ei de regulă să
ajutoră unii pe alţii.
Şi acum ciue-i mai de poveste în păr
ţile acestea ca el ?
S’a făcut dc râsul lumii. A nefericit
pe întreaga-şi familie pe veci. A dus îb
rătăcire alte familii din sat şi din împre
jurime. Doar el umbla mult, chiar şi prin
părţile Turzii, Oradea marc şi Câmpie.
Aşa bate Dumnezeu pc om. Alai în-
tâiu îi ia mintea, c’apoi celelalte năcazuri
vin ele.
Cine ’n altă lege sare
Nici un Dumnezeu nu are.
Am dat îu foaie aceasta poveste scurtă,
dar plină de ruşine, a pocăitului nost, în
nădejdea că după ce va fi cetită de mulţi
vor da de ştire hunei, că vezi totuşi nu-i
bine să stricăm legea strămoşească şi să
o schimbăm cum schimbi hainele de pe
tine. Dumnezeu e numai unul şi acela nu
să poate împărţi.
Feriţi-vă de pocăiţi, ca-s lup! îmbră
caţi iu piele de oaie. Creştin.
Europa de lefegiii Plin uşa deschisa se vedea, legat de că
păstru, la un stâlp iu faţa crâşmei, un cal
sur, marc şi puternic, cu frâul scos, care
mânca voios ovasul cuprins iulr’o traistă
atârnată de capul lui. Sub şea, o zale
deasa acoperea spinarea, coastele şi deser
turile calului, gâtul şi pieptul îi erau aco
perite de platoşe de fier şi la pământ,
lâng;i frâu, se vedea fruiiteiul, tot de fier,
cc-i fusese scos pentru a-l lăsa să mă
nânce în tihnă.
A doua fiinţă care se afla in crâşmă,
din dosul tcjghclii, cu coatele răzămatepc
ea, era o femeie care arăta a fi cam de
douăzeci şi rinei de ani şi dc o fnnnseţa
neobicimiită. Parul bogat, bălan, bâtea in
roşu, fruntea scurtă era lată şi albă ca ză
pada, ochii mari, verzi, presăraţi cu aur,
sub nişte sprincenc mai închise decât pa
nii. erau plini de viaţa. Chipul nasului era
fără prihana, gura gingaşă, cu buzele des
chise, pline, roşii ca cireşele coapte, des
coperea nişte dinţi mici, strălucind de al
beaţă. Pieliţa întregii feţi era străvezie,
albă şi rumăuă. Ciâtul alb şi mlădios, linia
umerilor fără greş, pieptul bogat. Din mâ
necile largi ale cămeşii, ieşeau braţele albe,
purtând nişte mâni mari dar strimte, cu
degete lungi şi subţiri, a căror albeaţă do
vedea că frumoasa femeie le privea ca o
podoabă menită a fi pururea scutită, nu nu
mai de munca câmpului, dar chiar şi de multe
lucruri ale gospodâriii casnice. Purta o că
meşă de pânză dc in albă, ai mânecile
largi şi, de asupra, o bontă de postav alb,
cusută cu flori roşii; preste o fustă albă,
o fotă de lână albastră ai dungi roşii,,
lăsând, pe partea stângă, să se vadă fusta
şi strinsă la cingătoare dc o bată roşie şi
albastră.
Părul îi era strâns intr’o basma de
rruătasă roşie ce-i acoperea toată partea de
dinapoi a capului şi a cărei capete îi că
deau pe spete.
Ostaşul vorbea şi, din când în când,
întrerupea vorba pentru a sorbi din ulcica
cu vin pusă dinaintea Iui.
— Da, zicea el şi după vorbă se cu-
Maria ('un(an.
Si. 13„FOAIA POPORULUI"
Pag, 7
Versul Paştilor.
Astăzi cel înmormântat
Din mormânt a înviat
Şi la iad s’a pogorît
Pre Adam l-a mântuit
Azi e învierea.
Acum Cliristoş I-a isbavit
De chinuri l-a mântuit,
De muncă l-a isbăvit
L-a dus în raiul fericit
Azi e învierea.’
Astăzi Christos a înviat
Din mormânt s’a sculat
Mântuindu-ne din păcat
Ducând în raiu pe Adam
Azi e învierea.
Christos astăzi a ’nviat
Pe diavolul l-a surpat
Scoţînd sufletele din chinuire
Ducându-le ’n veselie
Azi e învierea.
Christos cu-a lui înviere
Ne-a făcut mare veselie,
învierea lui Christos
Să ne fie de folos
Azi c învierea.
Astăzi oamenii din lume
Nu au graiuri spre a spune
Cum Christos s’a sculat
Şi din morţi a înviat
Azi e învierea.
Când sosî ora ’nvicrii
Bticură-se ’n cer îngerii
Bucurându-sc sc vcscliau
Şi pe Christos îl măriau
Azi e învierea.
Astăzi c zi de veselie 1 • 1
Ziuă mare de bucuric
Că prorocia prorocită
Astăzi fu împlinită
Azi c învierea.
Astăzi să nc luminăm
Toţi, (oţi să nc bucurăm
Că au sosit ziua prorociei
Ziua mare a bucuriei
Azi e învierea.
Astăzi sunt Pa şti li* isbăvitoare
Oamenifor folositoare,
«oştea a fi Neamţ, Dumneta tot mă porţi
ou vorba. De un an eu vin pe aice în fie
care lună şi te rog să te înduri de mine^
iar Dumneta tot răspunzi că încă nu eşti
hotărîtă, că trebuie să mai aştept...
— Ţi-ar fi părut poate mai bine ca
din capul locului să răspund: nu, între
rupse frumoasa femeie râzând. Iţi pot
împlini lesne dorinţa şi pot spune: nu şi
acuma.- _ Tot îţi baţi joc de mine, răspunse
Neamţul. Ştii cât te iubesc şi Dumneta:
numai mă necăjeşti. Nu mă iubeşti de loc,
numai râzi de mine. A h ! şi îmi eşti atât
de dragă; de când te-am văzut numai
la Dumneta gândesc.
— Ia ascultă Hans, zise ea, eu nici nu
le-am rugat să mă iubeşti, nici nu ţi-am
făgăduit că te-oiu iubi. Când mi-ai spus;
că vrei să mă iei de nevastă, ţi-am răs-
puris că nu pot să mă hotărăsc aşa, cu una
cu două, să-mi leg soarta şi să mă duc
după un bărbat de alt neam şi de altă lege.
Văzând, însă, cât de mult ţii la mine şi
Acestea-s Paştile lui Christos,
Ce ni-3U deschis raiul cel frumos
Azi e linierea.
Astăzi sunt Paştile folositoare
Oam enilor mântuitoare
Când în ţările creştine
Bucurie ne-aduc cu sine
Azi e învierea.
Paştile ne ’nveselesc
Pre noi ne ’ntineresC,
Paştile, când le serbăm,
Toţi, toţi ne bucurăm
Azi e învierea.
Aceste-s Paştile Domnului
Stăpânitorul pământului,
Că Domnul fiind înmormântat
EI din mormânt a înviat
Azi e învierea.
Dar când Christos pătimiâ
Apostolii plângea,
Cum îl pironiră •
Cu -suliţa ’n coaste-1 împunseră
Azi e învierea.
Acum a trecut ziua ’ntristării
Şi-a sosit ziua ’nvierii,
Ziua învierii ne veseleşte,
Pe noi ne ’minereşte.
Azi e Învierea.
Astăzi noi ne bucurăm,
Pre Christos îl lăudam,
Că Christos ne-a făcut
Accasta zi de prăsnuit.
i Azi c învierea.
Acum cu ouă roşi nc cinstim
Şi mult tare ne veselim,
Acum cel îngropat
Din morţi a înviat.
Azi e învierea.
Acum toţi nc veselim
Pe Cliristoş toţi îl mărim,
CA el din morţi s’a sculat
Isbăvind pe Adam din iad.
Azi c învierea.
Acum să nc luminăm
Lui Christos să. ne 'nchinăm,
Acum să. nc veselim
Şi să zicem toţi amin.
Azi c învierea.
Culeasă din Mcsteacăii (din manu
scrisele lui locn Pop Ret clanul).
c3 eşti un bărbat frumos şi un oştean voi
nic, ţi-am spus să-mi dai vreme să mă mai
gândesc şi să mă deprind cu gândul de a-ţi
fi nevastă. De atunci in’am tot gândit şi
ceia ce mi se părea altă dată cu neputinţă,
mi se pare astăzi lucru mult mai firesc şi
mai puţin greu. Mai aibi puţintică răb
dare şi, deşi nu-ţi pot făgădui numai de
cât, totuşi îţi zic că ai sorţi mari să-ţi fiu
soţie. Dacă pui pe mine preţul care zici
că-I pui, nu-? mare lucru să mai aştepţi
câteva luni..— Ah, Vidro, nu câteva luni, dar şi
câţiva ani aş aştepta bucuros dacă aş fi
încredinţat că odată vei fi a ^ar sin"g u r ă s p u i că nu poţi să făgăduieşti numai
decât, vra să zică tot este primejdie sa
nu-mi fie împlinită dorinţa. Gândeşte cata
grijă am eu departe de Dumneta, când te
ştiu aici, la o crâşma pe drumul ‘mare, pnde
vin fel de fel jde oameni şi eşti aşa de fru
moasă în cât nu te poate vedea m a un
barbat fără ca să te poftească.
- Şi crezi poate că eu sunt femeie să
La PaştiNe-a sosit acuma iară.
Drăgălaşe sărbători,
Car' n-e-adite o primăvară,
Şi la fete itdulori.
A mai stat o iarnă ’ntreagă
Codrul veşted şi tăcut,.
Acum corn-si dirigeaza
Pentru-al verei drag salut.
Tinerelul sub colină,
Plin de dragoste şi dor,
Toţi păşesc pe violină,
Cu paş (adie şi uşor.
Şi neveste tinerele,
Stau d'oparte la un loc,
Cum — stă bucură şi ele,
Să se 'nvîuii’ n i âte-un joc.
Ouă roşii şi 'liniştite,
Copilaşii ‘nir'unu sparg,
Marnele lor fericite,
Râd privind la ei cu drag.
Mieluşeii /Hisc la iarbă,
Sărind veseli pe rozor,
Iar bobocii prin livadă,
Toi cu ciocul prin văltori.
Acum rîde ciobănaşul,
C a trecut o iarnă grea,
Dimineaţa strânge caşul,
Şt mai bea o strungărea.
Mfaiă turma la poiană,
Luând ftuerul din cui.
Şi mai trage o sfântă doină, —
Asta-i rugăciunea lui.1 '
Tuniră fi zimbitoare,
Ne aduce'n brafă flori,
Ş’o frumoasă serbătoare.
Vara ş'ale fi comori.Măria din Ocna.
Vorbe înţelepte.
De n’ai treabă, fâ-tc martor; de ai
bani mulţi, fă-tc chizeş.
Nu începe multe, că nu sfârşeşti nici
una.Şedcrea-i neavere, lcnca-i rugiiiă.
mă uit Ia toţi drumeţii câţi trec pe aici,
întâmpină Vidra ridicându-se în picioare şi
Lăjsând astfel să se vadă falnica ei statură
cu mijlocjil SlHbţire şi mlădios. Crezi poate
că aceea pe care ,vrei să o iei de soţie este
femeie mulţămească poftele călătorilor
pentru a-şi spori preaipeţia, Mrmă ea cu
glasul răstit, cu sprincenile încreţite şi cu
ochii scânteietori. Iţi baţi joc de “mine fiind
că sunt o feineie singură...
— Nu, Vidro, nu, .răspunse Neamţul
îngrijit de supărarea ei Jşi îmblânzindu-şi
glasul, 'm înţelegi, eşti prea iute. Eu cred
că eşti curată ca îun înger, dar frece pe
laice multă lume, pe m^ne nu mă iu
beşti şi poate să-ţi placă vre-unul din ei
şi atunci vei uita pe bietul Hans şi vei
frnerge după acela care poate va fi mai fru-
hios şi mai bogat decât Hans! Eu de asta
tn4 tem şt, zicând aceste cuvinte cu jale,.
Neamţul ridică iar ulcica cu vin la gură,,
dar zadarnic p răsturnă căci nu mai era
nici o picătură într’rnsa. j
Vidra kiă. atunci în fnână un ulciofi
Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. ÎS
Scrisori dela sate.
— Răspuns In scrisoarea unchiului Chimu. —
Iubite Unchiule!
Cu bucuric am cetit cele scrise de
Duinniata şi îţi mulţumesc de sfaturile pă
rinteşti, pe cari mi-le dai. Dar crede-ma
Unchiule, că nu toate se pot face aşa din-
tr’odată. De altcum pe Ia noi nu să mă
nâncă cu lingura rachiul, făr’ Ia unii care-s
mai în bunăstare la înmormântări. La cu
nunii, ce e drept, de regulă nu se dă cu
porţia pe rând, ci înaintea fieşte căruia e
pus un colac şi o sticlă de o jumătate
litru plină, obiceiu trecut la noi dela ve
cinei mai în bunăstare' dc preste deal.
Cred însă, că tot e mai bine să bea numai
câte o linguriţă numai, decât o jumătate
de litru pănă când vom ajunge să scăpăm
odată cu totul de rachiu.
La noi. l/ncliiulc dragă, afară de un
magazin dc bucate, pe care îl măresc cre
dincioşii din al lor, nu este mai nici un
izvor de venit. Spune-mi, te rog. ce-ar fi
xie făcut, ca cât de cât să ajungem la o
stare mai bunicea ? Că iiitr’adevăr suntem
putini, aceea o ştii D-ta.
Se apropie alegerile de primari îmi, nu
ştiu cine va învinge, că la noi sunt două
partide. E vorba de a se ridică o crâjniă
comunalii. -- al cărei venit să fie aj comu-
nci. - Unii insa, cari ţin la cel ce îşi are
anim crâjma lui proprie (cred că*l ştii ci-
ne-i), ar alege bucuroşi pe unul, cârc să
lase luciul pornit baltă.
Ştii Unchiule, că cu azi-vară, intr'o
vreme mă aflam intr’un loc foarte plăcut in
mijlocul atâtor albine sirguiiicioase. In
primăvara aceasta voicsc a porni fabrica
rea proprie a coşniţclor raţionale, dar te
rog da-mi sfatul de unde aş putea să-mi
procur nişte stupi şi cu cc preţ ? CU pe la
noi nu-i vând spre prăsire pe mai departe,
zicând că dându-i stupii îşi dau şi norocul
şi-apoi aşa pot sufla in păsat. Iar de a-
colo, de unde zic cu că mă aflam între câ
teva mii, încă nu vând; insă aceia nu
pentrucă şi-ar da norocul, ci îi cultivă pen
tru producerea — in mare — de miere, pe
care o vând chiar şi in străinătate pe hani
frumoşi.
Mulţumindu-ţi şi inaiute pentru răs
punsurile cari mi-le vei da la întrebările
mare ce se găsea lângă dânsa şi, ridicând
oblonul din mijlocul tejghelii, merse la
masa unde şedea Hans şi împlu din nou ul
cica Neamţului. Apoi, punând ulciorul iar
Ia loc, rămase in picioare lângă tejghe.
Lucni! despre care vorbeşti, zise
ca, s’o întâmplat odată, dar sunt mulţi
Isorţi, că n’are să se mai întâmple de anim
înainte. Nu mai sunt eu femeie să mă în
drăgostesc în cel de intâiu făt frumos cc-
ini va eşi înainte. Destule necazuri iras-am
cu bărbatul meu care o murit. El era tâ
năr, frumos şi bogat dar din tinereţa, fru-
museţa şi din bogăţiile lui făcea partea
cea mai inare altora, nu mie care mă pră
pădeam după dânsul. Când o murit, ucis
«din pricina unei femei, nvo lăsat săracă
pe drumuri şi, de nu mă lua la dânsa mă
tuşa Sanda, nu ştiu unde ajungeam. .Mie
îmi trebue un bărbat statornic şi cuminte.
Lingă care să pot trăi liniştită. Pănă as
tăzi efin câţi m’au peţit eşti cel cătrc care
mă trage inima şi mintea mai tare.
Dragă Vidră, zise Hans, fii încre-
puse,*) Ui promit, ca şi eu îţi voiu- scrie
despre viaţa frumoasa şii cumpătată vred
nică de urmat a micilor albine.
al D-tale nepot: Vasilica.
Melancolie.Stau la geam, privesc eum norii
Cern povara lor in picuri.
Şi in ritmul lin al ploii
Eu croiesc cântări în stihuri.
Despre o singurătate
Şi de-tut suflet fără nume,
Care-'şi macină viata
fntr'irn sat ferit dr lume.
Şi cum stau şi ascult doina
Ploii, care vine, vine.
Par'c aş desluşi întrânsa
O poveste despre mine.
O poveste eu 'neeputui
Frumos, ca un câmp în floare,
Dară tristă mai la urmă,
Cu o noapte cu ninsoare!
Petru O. Orlă(anu.
Pentru ce roşeşte oamenii ouă
ia Paşti?
— Orwlinţă din popor —
In Muuţii-Apiiscni cred Românii, că
este o făptură, Ante Christ, acesta are de
ros un lanţ mare, mare, şi când l-a giitâ
de ros, atunci s’a potopi lumea. Şi el fot
roade pănă'n ziua de Paşti, atunci i mai
gata, dar copiii umblă atunci cu ouă roşii
şi el se uită la ei şi-şi uită de munca, iar
intraceca lanţul iar se ’ngroaşe şi lumea
mai scapă im an de potop. Când insă oa
menii n’or mai 'înroşi oua la Paşti, atunci
şi lumea s’a potopi.
Vorbe cuminţi.
Nu cecaro intră in {jura spurca pe om,
ci ceeace iese din pura Iui.»
In nădejdea slugii, dai «le fundul
pungii.
') Ar urmii, cn I'noii iul i<it «cric dexpn» »tujiării (fi tlcsprc nlio i«vonră do venii.
Red. „Foii Pop.'1 .
dinţata că voi face tot pentru ca să fii fe
ricita. Jur ca, de când ochii mei te-au vă
zut pentru întâia oară, de atunci nu ni’ani
»nai gândit la aliă femeie şi cât voi trăi nu
va fi alta pentru mîne. Dar, îndură-te dc
mine nu mai pot îngădui asemine traiu,
necontenit tremur să nu cumva să te pierd.
Aş aştepta cât dc mult dacă cel puţin nu
ai trăi intr’o crâşmă. Mută-tc Ia Trotuş \
sau la Bacău sau la Piatră şi voiu fi lini- ;
ştit. Dacă ţi-i milă de Hans, te rog mută- ;
te dc aici.
Vidra scutură capul.
Nu pot să părăsesc pe mătuşa care
mi-o fănit atât bine, mai ales acuma când
e slabă şi bolnavă. Ş’apoi ce-aş facc cu
singură mfr’un oraş ? Acolo primejdia dc
care te miri ar fi cu mult mai marc, căci
«n’ar vedea lume mai aleasă. Aice. intr’a-
*de\ăr. trec mulţi dar ştii bine că eu nu mă
port prin crâşmă li stau mai totdeauna în
odaia mea. Numai când vine vre-un prie
ten \echiu, mă mai arăt; avem slugi care
Toartă grija crâşmei. Trebne de o cam-
Glume şi snoave.
Ţiganul şi eapa.
Un Ţigan furase o eapă şi prinzân-
du-1, l-au dus Ia judecată. Judele I-a în
trebat :
— Cum ai făcut Ţigane, de ai furat
eapa ?
— Apoi să vezi cocoane: M ’am suit în-
tr un carpen să inânânc carpene şi eapa
a venit să se scarpene, atunci carpenul s’a
mişcat şi eu pe eapa am picat. Eu îi dă
deam călcâie ca să stea şi ea mai tare fu
gea ; eu o trăgeam la Rumân pe poartă şi
ea ni mine spre Mediaş — moartă — căci
eapa eră din Mediaş dfc neamul ei.
— Ei, şi ce-ai făcut tu acolo cu ea ?
— Ei, ce să fac? Ceaca, paca, am vân
dut eapa.
— Dar banilor ce le-ai făcut?
— I-am băut pe toţi, că-mi era frică
de hoţi, că hoţi ai dracului ca acolo n’am-
mai văzut.
Jidanul milostiv.
Românul: Cine pe săraci ajută, pe
Dumnezeu împrumută.
Jidanul: Cu cât Ia sută?
Frântură de ied.
Nuţa se băgase slujnică Ia un boier
în Bucureşti. Odată îl durii gâtul pe bo
ier. El chiamă pe Nuţa şi-i zice:
— Nuţo, du-te păjiă la farmacie (a-
potecă) şi i-ami de 50 de bani tinctură de
iod (un lene negru, cu care se unge pe
dinafară).
■ îndată boierule! Nuţa pleacă şi pe
drum se tot gândiâ, ce-o fi doftoria aia,
pe care s'o aducă. Tot gâmlindu-se, întră
in farmacie şi cere:
— Dă-mi de 50 de bani frântură de
ied, că-1 doare ’n gât pe boierul.
larăş ţiganul şi iapa.
Puseşi cu caii astă-noapte, Ţigane?
— Haoleo, Românico, toată iapa câ-
tă-i noaptea şi când fu la revărsatul lupi
lor, sc ştergeaţi zorile pe bot.
Vorbă adâncă.
('ine dă celui sătul, toarnă apă în
fântână.
dată să ai răbdare...
— Pănă când? întrerupse Hans supă
rat.
De o caindată, răspunse Vidra, aş
teaptă până la toamnă, iţi făgăduesc ci
atunci îţi voiu da uu răspuns hotărîtor.
- - Şi Ia toamnă vei fi nevasta mea?
întrebă Hans voios, sculându-sc de pe scaun
şi apropjindu-se de Vidra.
—• La toamnă îţi voiu da un răspuns
hotaritor şi cred, zise ea plecând ochii în
jos, că voi zice da. (Va urma.)
„Foaia Poporului“ cu numărul se
află de vânzare ?n Sibiiu — în tot decur
sul săptămănei — la Administraţia foii,
strada Măcelarilor Nr. 12, precum şi îa
trafica şi prăvălia de ziare L. v. Németfai
In strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, iar
pentru partea de sus a oraşului în trafic*-
fi prăvălia de ziare H . Frank, strada Cis-
nădiei Nr. 36.
Nr. 13FOAIA POPORULUI
Pag. 9
Sibiiu, 4 Aprilie n._
;Christos:a ’nviat!
Cu aceste frumoase cuvinte ne adre-
sămlluturor "M orilor, colaboratorilor
fi sprijinitorilor foii noastre, iorindu-le:
4 Săbători fericite!
' Numărul de Paşti al „Foii Poporu
lui" cuprinde 20 de pagini. Am făcuţ
foaia műi mare, ca artei ce.Utorn nostn sa
. aibă în aceste zile de sărbatoare ma, mult
material de cejüt.
Fundaţiunea „Oojdu“ (cea mai mare
fundaţie românească, care se
de 8 milioane coroane) e vorba, că se
knutată dela Budapesta la Sibiiu. Cauza
este, pe deoparte, că în SiHuu locueşte,
preşedintele fundaţiei (care este totdeauna
mitropolitul), iar Pe de altă par e tot
aici se chiverniseşte fundaţia (la „Albina ).
De secretar al fundaţiei se spune, că va,
fi ales dl Octavian Goga.
Schimbări. Dl loan fiUculescu, sub
director la direcţiunea financiară din bi
fa Lru, a fost strămutat la Murăş-Oşorheiu.
Dl George Anghel, care era tot la direcţia
din Sibiiu, a fost strămutat ca şef de con-
tabilitate la dircctia din Kaposvár.
Dl Dr. loan Matciu, fiul preotuluji
din Sebeşul dc sus, a fost numit, in şe
dinţa plenară a Consistomlui arhidiccczân
din Sibiiu, de corcfcrcnt pentru aface-
rilc şcolare djn arhidiccera noastră. -
D-ltii Mat du, carc face parte din generaţia
tinără, îi dorim tărie şi putere de munca
în ogorul şcoalci române, unde multe sunt
de făcut şi de îndreptat.
Alt dar al domnului V . Strocscu.
Reuniunea femeilor române din Sibiiu a
primit dela dl Strocscu un dar de cinci mu
de coroane, şi anume 1500 cor. să se dea
ajutoare la fete, cari vor merge să înveţe
cursul dc văpsit ai colon vegetale (de
plante) din Mora; 3000 cor. ajutor la fete,
să meargă în străinătate să înveţe ţăsutul
la maşini bune; 500 cor. să mc,^rBa Cl‘
neva dela şcoala dc menaj din Sibiiu la
1 Vicna, ca să viziteze expoziţia de bucătărie.
Şcoală civilă în Sălişte. Afară de
gimnazii şi de şcoalc reale, mai este inca
un fel de şcoalc, cari, fără să Tic speciale,
adecă anume pentru o meserie sau ocupa-
inaltă decât cea care se poate câştiga in
ţiune, dau elevilor lor o învăţătură mai
cele numite mai întâiu. Acestea sunt şcoa-
lele chile (nemţeşte Bürgerschule, ungur,
polgári iskola). In ele se învaţă mai cu
temeiu computul, geometria, geografia, de-
semnul, contabilitatea (ţinerea socotelilor),
aşa că elevii eşiţi din şcoalele civile po s
devină şi măiestri, şi negustori mai bum
decât cei numai cu şcoala primară sau c iar
şi cu clase gimnaziale sau reale. La ucru
acesta s’a gândit dl Dumitru Banciu m
Sălişte, când a propus într’o şedinţă a
comitetului parohial să se chibzuească asu
pra înfiinţării unei şcoale civile române e
băieţi în Sălişte. Comitetul parohial a pri
mit propunerea şi a însărcinat biroul şi pe
părintele-protopop Dr. Lupaş să se chi
zuească asupra lucrului, Sar când vor crede,
5 că e de lipsă, să cheme 1« o consfătuire
pe reprezentanţii comunelor din protopo
piatele SălŞştei şi Mercurii.Aceasta ar fi întâia şcoala civila de
băieţi română, căci şcoli de-acestea n au
pănă acum nici cei din România.
Din năcazurile noastre. Neajunsu
rile ce le întimpinăm cu trimiterea fon, ne
pun de multe ori pe gânduri. Ce putem
noi să facem, când ne vin plângeri, că
cineva de săptămâni de zile nu Pr™ eŞ£
foaia, iar de aici e totul în rându.ala? Pe
de altă parte recunoaştem, că şi dela noi
se mai poate întâmpla vr’o greşala. Doar
încă suntem oameni. In cazuri de acestea
ajunge a ne înştiinţa îndată pe o carte po
ştală Dar prea de multe ori suntem siliţi
a ne bate capul în fel şi chip, cum am pu
tea afla unde zace răul, de cutare abonat
nu primeşte foaia? -Am făcut uneori arătare la posta de
aid ca ea să introducă cercetare secretă,
pentru a urmări ce se alege cu cutare
foaie, unde rămâne, sau unde se ascunde
ca’n pământ? De multeori ne-a succes a
afla pe vinovat, care şi-a primit apoi răs
plata. . ,La mulţi le dăm răspuns in posta re
dacţiei. Dar dacă numărul ai răspunsul
nostru încă nu-1 primeşte, atunri ce se a-
lege’ Unde sunt mai mulţi abonaţi in
comună avem nădejde, cămilă unul dela
altul.
Mai rău stă lucrul însă, dacă in co
muna aceea ar fi numai un singur abonat.
La aşa unul îi putem .tot răspunde la posta
redacţiei, că cl nu află nimic. Foaia lui o
ceteşte 'sau prăpădeşte altul. In cazuri de
acestea am recurs la alt mijloc. Ne-am pus
şi am scris respectivului abonat o scrisoare
închisă, dar dc aşa, că pc din afară să nu
se cunoască nimic, că dc unde vine. Bine
înţeles, pe acccaş adresă, deoarece altă a-
dresă noi mai nici când nu ştim.
Şi astfel dc scrisori totdeauna le-a pri
mit omul nostru. Cc va să zică asta? Nu j
e o dovadă, că pe adresa aceea ar trebui j
să primească omul şi foaia l Desigur, c |
^ Numai cât iată - unul din multele
cazuri — ce ne spune un nou abonat, in
urma scrisorii noastre. El nu primea foaia
de o lună dc zile, dar scrisoarea a pri-
mit-o, şi ne-a răspuns:„Relativ la ştirii. D-tră epistolă din
23 Martie Vă răspund că tare mă bucur
cum Vă interesaţi D-tră despre aceste lu
cruri. Dar cu aşa cred, că nu poate fi mi
rare despre pcrderca foii, deoarece aici a-
vem cci mai încarnaţi şovinişti. Nu numai
la postă, ci în general la toate oficiile e
stat. Numai atâta le trebue să audă,
că eşti Român; ded cum ei ne au aşa de
ţdragi, se înţelege dela sine, că nici cel mai
bun izvor de lumină naţională, adecă foi e
noastre politice, nu le văd cu ochi bum, ci
le nimicesc, şi din când în când ne mai
scoate ochii cu câte una, pe care Ie pri
mim. Numărul de pe urmă Fam primit Du
minecă". (Scriitorul epistolei e dint^o co
mună din comitatul Murăş-Turda. Numele
nu-1 punem, pentracă atunci respectivul şi
mai mult şi-ar atrage ura acelor şovi-
nişti). r3Ei, iată unde zace un mare rau,
mulţi nu primesc foile regulat. Ce e drept,
avem şi abonaţi, cari cu anii nu se plâng
de loc. „ ..Sunt însă şi o seamă de primam, pe
unde se perd foile. Unii notari, - daca
sunt străini, - nu dau foile oamenilor, ca
astfel să rămână poporul tot în întunerec.
Alţii nu le dau fiindcă le cetesc ei. Ace
ştia dŞn urmă sunt Români, cari au ceva
funcţie la primărie, bine înţeles, că sunt
Români tare prăpădiţi, dacă fură ei foile
(altora, sau li le dau la câteva zile, dupăce
le-au cetit ei întâiu. Dar de astfel de scă
pătaţi o să purtăm noi grije pe viitor. In
toate cazurile o să-S punem în foaie, ca
Să-i cunoască lumea. Iar arătare contra lor
încă vom face. Tot asemenea vom aminti
şi primăriile, unde se tot perd foile. Le
va fi spre cŞnstea celor din fruntea pri-
mărid.A bună seamă, pentru delăturarea a-
cestor rele, rugăm pe abonaţii noştri, ca
să ne stee şi ei într’ajutor. Să stiricească
fiecare însuşi ce se alege cu foaia? Iar
dacă poate dovedi cu ceva martori să ne
serie. ,. „ ,Altcum noi încă suferim pe lângă cel
ce nu capătă foaia. Controlarea reclame
lor, facerea răspunsurilor, trimiterea de
scrisori şi de foi nouă, indignarea şi nă
cazul cu astfel de afaceri, — toate acestea
sunt în stare să răpună pe omul drept, pe
omul care caută, după cea mai bună chib
zuială, ca să facă totul din ce se poate.
Intre astfel de împrejurări e grozav de
grea administraţia unei foi poporale ca a-
ceasta, la care preste jumătate din preţul
abonamentului costă numai hârtia ne tipă
rită şi niarca postată de 2 bani pentru fie
care foaie. *Unde ajungem, daoă în decursul unui
an, o seamă dc abonaţi reclamă tot mereu
foi, pe cari trebue să le trimitem a doua
oară? Aci din nou se reccre controlare şi
pierdere dc timp, trimiterea de foi nouă
şi spese dc postă, cari toate trebuesc aco
perite din celc 2 cor. 20 bani sau 4
şi 40. * xToate acestea le-am făcut însă pănă
acum şi Ie vom facc şi de acum înainte,
îndeosebi, că ţinem mult la aceca, ca toţi
abonaţii noştri să poată avea şi ceti ro
manul „Cu paloşul" după olaltă. Acesta
se va publica încă mult în foaie. Abonaţii,
cărora le-ar lipsă vr'un număr, să ne scrie.
O să le trimitem numărul acela, sau, dacă
n’ar mai fji, atunci Ie trimitem cel putm
partea cu romanul.
Dar cu reclamarea mmerilor nu-i de
stul Cu toţii .trebue să căutăm într’acolo,
ca aceste picdeci să se delăture. Noi aici
i suntem destul de cu mare băgare de seamă
la trimiterea foilor. Rugăm deci şi pe iu
biţii abonaţi, ca ci încă să urmărească lu
crurile, spre a ne putea spune, cine e de
vină la perderea foilor? Trebue căutat iz
vorul răului. I ar odată gă^it, desigur că se
vor afla şi mijloace pentru delăturarea Iui.
Nu mai puţin trebue avut bine ide grije
cu scrierea adresei, despre ceeace spunem
la alt loc al foii.
DI Dr. Alexandru Dobrescu, medic
univ. şi dentist (medic de dinţi) s’a re
întors şi şi-a început praxa în Sibiiu, Piaţa
mare Nr. 11. ■ -
Pentru şcoală. Ni se scrie: Fostul
nostru parohian, dl Nfcolae Surdea care
trăieşte acum în Panada (America) a -
ruit şcoalei gr.-or. române din Brazeşti,
comit. Turda-Arieş, tot venitul după ave
rea sa nemişcătoare aflătoare în comuna
noastrâ, pe timp de 5 ani începând cu
1912. Să trăească la mulţi fericiţi ani £ces
bun Român şi creştin! Gavriil Runcean,
învăţător. -
f t * 10FOAIA POPORULUI *. 13
Pentru biserică. Ni se scrie : Dl Ba
log Lajos şi soţia sa Roza din Pojga au
cumpărat sfintele odăjdii pentru biserica
noastră, dând 100 coroane pentru scopul
acesta. Dumnezeu să le răsplătească fapta
lor cea bună! Ger asin Crăciutiescii.
Întunecime de soare. La 4/17 Apri
lie, între orele 1— 3 după ameazi, va fi o
- întunecime de soare, care se va putea ve
dea şi Ia noi, de jiu va.fi cerul înorat.
Foc groaznic. In oraşul Trstena (în
Slovăcime) a isbugnit un foc grozav, ar
zând trei sute de case, banca, giimnaziul,
tribunalul, biserica, posta şi cazarma jan
darmilor. Pagubele sunt de preste un mi-
iion de coroane.
Păţania unui soldat adventist din
România. Adventiştii sunt o sectă reli
gioasă, cari s’au lăpădat de legea lor cea
veche (fie gr.-or., fie catolică, fie prote
stantă) şi s’au dat într’o lege mai mult
jidovească, ţinând în loc Ide ^Duminecă, Sâm
bătă. Rătăciţi de-aceştia se găsesc ici co
lea şi prin România. In ziua de 8 Nocm-
vrie a fost încorporat în regimentul 21
soldatul Vasile Diaconu. Trei zile după
încorporare fiind scos la instrucţie, s’a îm
potrivit, spunând, că el e adventist şi Sam-
băta nu lucrează. Din cauză de nesupunere
a fost dat în judecată şi mai zilele treeutc
a fost condamnat la şase luni închisoare
pentru neascultare. Pedeapsa l-a cuminţit
căci a declarat, că se va lăpădâ de cre
dinţa Iui greşită.
O m o r în crâjmă. Din Boiul-mare ni
se scrie: Beţia a mai făcut o jertfa. In-
tâlnindu-se loan Cârţan ai llie Stoica in-
tr’o Sâmbătă seara în crâjmă şi bfmd acolo
pănS s’au dobitocit, Cârţan a sărit la to
varăşul lui, cu care avea o pricină incă
de pe când erau in America, şi l-a stră
puns pe triat multe locuri cu un cuţit. Pană
/ a doua zi a murit. Ucigaşul a fost arestat.
fönn BMcu.
Cine a prins pe spărgătorul Endesz
Ârpăd? Din Fcldioara săcuească ni se
scrie:. Pe spărgătorul Endresz Árpád l-au
prins Românul Filofteiu Inocan. După
Endesz se luaseră vre-o şapte gardişti
dela temniţă, dar l-au scăpat. Inocan s’a
luat după el şi l-a ajuns jn apropierea
Murăşului, unde l-a oprit, aşa că‘ n’a mai
putut fugi. Endesz a vrut să-l înjunghie
ai un cuţit, dar atunci au mai sosit doi
îuşţ, dintre cari unul l-a lovit c’o sapă,
aşa că tâlharul nu mai are încătrău şi s’a
predat. El a fost legat cu o funie, apoi
venind şi jandarmii din Cucerdea l-au le
gat în feară şi l-au dus. George Radu.
Doi înşelători prinşi. La oraşe se
apropie de multe ori oameni ticăloşi de
ţărani, mai ales în crâjme, şi după ce au
dat în vorbă cu ei, îi îndeamnă să joace
cărţi. Cărţile de joc sunt insă totdeauna
măsluite (însemnate), aşa că înşelătorii ştiu
de pe dosul sau de pe dunga lor, ce carte
vine. Unii se pricep foarte bine să scoată
din pachete cartea, pe care o vreau, fără
ca ceilalţi jucători să bage de samă. Doi
mişei de-aceştia, unul Gheorghe Flueraş,
celalalt Anton Olah, au fost arestaţi în
Sibjiiu, unde înşelaseră pe un Român.
Flueraş a fost pedepsit cu 20 de zile în
chisoare şi oprire de-a mai veni la Sibiiu
(el "e din Bungard), Olah cu zece zile.
Omul trebuie să se păzească, când vine
la oraş, şi de beutură, şi de oamenii necu
noscuţi, cari se arată prea prietenoşi.
O jertfă a beţiei. In comuna Cre-
menari din judeţul Argeş, ţăranul llie Ala- -
rin a fost oniorît de însăşi soţia lui. Iată
ce a constatat judecătorul: Ţă,ramil Marin
era un beţiv stricat, care nu munciâ mai
de loc, iar de se întâmpla să câştige ceva,
de multe ori vânzându-şi de-ale casei, nu
mai eşiâ din crâjmă, pană nu isprăviâ toţi
banii şi creditul. Când veniâ acasă, bătîâ
pe biata femeie, umplându-o de sânge. Aşa
s’a întâmplat şi săptămâna trecută. A ve
nit beat, şi-a bătut femeia, apoi s’a culcat.
Aceasta, ajunsă la desperaţie, a luat ur
ciorul cu gas, l-a turnat preste beţivul a-
dormit, apoi i-a dat foc. Fugind la mamă-
sa, a înştiinţat-o despre ceeace a făcut.
Acum e arestată.
O descoperire înseninată. Pană a-
cum se ştia, că un ochiu scurs e mort pen
tru totdeauna. In bulbul ochiului se află
adecă o materie sticloasă şi un lichid (ma
terie curgătoare), după cum putem vedea
Ia ochiul unul animal tăiat. Prin leutula,
care se află în dosul luminii ochiului, se
frâng razele de lumină dela corpurile, cari
se află înaintea noastră, iar razele acestea
le trece materia sticloasă (pe pielea cu nervii
vederii, unde se produce icoana obiectului,
tare ajunge apoi la creeii şi Ia suflet, aşa
că noi ştim, ce avem înainte. Când se
scurge ochiul, razele de luminii nu mai are
cine să le ducă Ia nervi, suntem adecă orbi.
'Profesorul Elschnig dela universitatea din
Praga a aflat o materie nouă, sotuţiune
de sare, caic poate înlocui [materia sticloasă
perdtită. Aceasta o vâră în ochiul scurs,
care poate vedea iară. Cele dintâiu încer
cări Ie-a făcut învăţatul profesor !a iepuri
de casă: lc-a scurs ochiul, le-a vârât iula-
tintru soluţiune de sare şi a constatat, că
iepurele vede, ca şi mai înainte.
Descoperirea aceasta e de mare în
semnătate, căci dă înapoi vederea la mulţi
nenorociţi, la cari nervii vederii erau sănă
toşi, tot aşa lentula, dar sctirgându-li-se
un ochiu rămâneau orbi de el.
Patru copii morţi. Doi oameni, tata
şi mama, amândoi lucrători din Kotlien (Oer-
mania) plecaseră la lucru, lăsându-şi sin
guri cei şase copii, între cari cel mai mare
de opt ani, cel ma,i mic de trei luni. Ca
să nu iese afară iu frig, încuiascră uşa.
In junii sobei femeia întinsese o mulţime
de rufe Ia uscat. Fiind în sobă foc mare,
s'au aprins rufele şi in curând oclaea în
treagă se ninplii de fum. Cei doi copii mai
mari voirii să iese afară, dar nu putură din
cauza că eră încuiată. Când au venit mai
târziii mama pană acasă, să vadă de e.i,
găsi patru morţi şi doi incă in viaţa’. A-
ceştia din urmă Tură duşi la spital, uncie
abia au putut fi scăpaţi de moarte.
Desgroparea unui cadavru. In le-
lega (judeţul Prahova) murise o fată, Mă
ria Bobescu, care bolise timp îndelungai.
La 16 Februarie a fost îngropată. Maj
zilele trecute nişte copii jucându-se în ci-
jniter, au auzit eşind din mormântul fetii
nişte sgomote. Ei au alergat la preot, ca
sa-i spună lucrul. Venind preotu] cu can
torul şi alţi locuitori din comună Ia mor
mânt, au auzit şi ei sgomotele acelea. De
spre aceasta au făcut raport la tribunalul
din Ploieşti, de unde a venit o comisiune,
care a desgropat pe moarta. Cadavrul a
fost însă găsit în aceeaş stare, în care a
fost înmormântat. Se dă cu socoteală, că
în apropierea mormântului sunt găuri, prin
cari curge vr’un isvor subpământean cu
apă, care produce sgomotul acela.
Cari sunt cele mai mari oraşe de
pe pământ? Se duce minune, câtă lume
se grămădeşte în unele oraşe. Nouă ni se
par oraşele dela noi lucru mare şi mai că
ne vine şi ameţeala, când venim întâia
oară în larma lor. Şi ce mici sunt ele pe
lângă alte oraşe, depărtate de noi! Iată
după statistica cea mai nouă, care e numă
rul sufletelor din oraşele cele mai mari:
Londra (capitala Angliei) 7 milioane 253
de miji (un milion face o miie de mii),
New-York (America) 4 milioane ,767 de
hui,. Paris (capitala Franţei) 2 mii. 764 de
mi!i, Tokio (în Japonia) 2 mii. 186 de mii,
Chicago (America) 2 mii. 185 de mii,
Viena 2 inii. 86 de mii, Berlin 2 mii. 71
de mii, Petersburg (cap. Rusiei) 1 mii. 678
de mii, Filadelfia (America) 1 mii. 549 de
mii. Moscva (în Rusia) 1 mii. 360 de mii.
' Obiceiuri îngrozitoare Ia un popor
sălbatic. In Paraguai, o ţară în America
de ineazazi, este un popor sălbatic numit
Şamacoco. Aceştia omoară pe toţi copiii,
cari li se par prea slabi. Pe bărbaţii, cari
au împlinit 70 de ani încă îi omoară, şi a-
nunic chiar fiul omoară pe tatăl său îm
bătrânit, spărgându-i capul cu o măciucă.
Femeile bătrâne însă nu numai, că sunt
scutite de-a fi omorîte, ci se bucură încă
de cea mai mare cinste la toată lumea.
Minunile muncii. Un metru cubic
(un pătrar de stângin) de lemn costă 10
coroane. Hârtia făcută din cantitatea acea
sta de lemn (mai toată hârtia se face acum
din lemn) costă deja 100 de coroane. Din
lemn se face în fabrici şi un fel de păr
pentru umplut saltelele (matraţe, străjace).
Părul făcut dintr’uu metru cubic de lemn
costă 2500 pănă la 3000 de coroane. Iar
de se face din lemnul acesta mătase (şi
In fabrica dela Zârneşti se fac cârpe de
mătase de lemn), valoarea se urcă la 7000
de coroane. — Alt exemplu. O cantitate anu
mită de mincraiu de fer (piatră cu fer în
ea) costă 5 bani. Ferul acesta bătut costă
deja 2 cor., prefăcut iu tuciu (fer turnat)
5 coroane. Prefăcut în tăişuri de cuţit,
are o valoare de 500 cor., iar făcând pene
pentru cias (spirala cea fină din lăuntrul
ciasurilor de buzunar) 100 mii de coroane!
Urcarea aceasta uriaşe a valorii o
pricinuieşte munca! Oare la noi ţăranii nu
e tot aşa ? Ba da. Cucuruzul prefăcut în
slănină şi carne de porc (pe cari ii îngră-
şem) ne-ar aduce cu mult mai mulţi bani,
decât vânzândii-1 cu sacul. .Făcând liveâ
măiestrite (cu trifoiu, lucerna, napi de nu
treţ ş. a.) şi hrănind vite, vom avea din
vânzarea lor înze.:ii cât luăm, dacă voni
vinde fânul sau alt nutreţ de pc ele. Iu
comunele dela munte, de pe câteva lopeţi,
furci, Oi;ii şi alte părţi din car vom luă cu
mult mai mult ca vânzând numai lemne de
foc. Tot aşa de pc papmă, dacă o vom
preface în rogojini şi coşniţe, de pe nuiele,
făcând din ele coşuri, şi altele şi altele.
La tot ce e muncit i-se îndoeşte, înzeceşte,
însuteşte valoarea.
Ocolul pământului în cinci ani pe
jos şi desculţ. Un Francez tinăr, Carol
Chevalier, s’a îndatorat faţă de nîşte to
varăşi dintr’o societate de gimnastică să
încunjoare pământul în timp de cinci ani
mergând pe jos şi desculţ. Mai zelele tre
cute a sosit în Bucureşti, dupăce a um
blat patru ani. EI a străbătut deja Ame-
rica-de-Nord şi Asia şi mai are numai Eu
ropa. Picioarele lui sunt negre şi umflate,
dar el se laudă, că nu simte nici frig, nici
durere. Să-i fie de bine!
Nt. 13FOAIA POPORULUI
P *. 11
Medicul de casă al Împăratului. îm
păratul are un medic, care se îngrijeşte
numai de sănătatea Maiestăţii Sale. 1-1 re
comandase contele Paar. Intr o zi, împă
ratul dete poruncă, ca doctorul kerzl
aşa-1 cheamă — să vină la ora 10 înainte
de ameazi la palat, ca să vadă, dacă-i poate
da slujba de medic de casă. Ciasul bate
10, împăratul aştepta. Trece 10, trece 10
şi jumătate, se apropie de 11, Dr. Kerzl
nu mai venîa. Şe înţelege, că împăratul,
carQ nu are nici un minut liber, se supă
rase pentru aşteptarea aceasta. L)uPa 11
iaca vine şi doctorul. împăratul n zise:
Te-am aşteptat pentru ora 10, acum nu
mai am vreme pentru D-Ta!“ Zicând ast
fel, se întoase, ca să plece. Dar medicul
de dincolo: „Maiestate, a trebuit sa fac
unui bolnav o operaţiune (tăietură), care
nu se putea amână... Eră vorba de o viaţă
de om!" — „Şi cine a fost'omul acela,
^pentru care a trebuit să aştept?" întrebă
ţimpăratul. — „A fost un soldat din regi
mentul Nr. 73 de infanterie“ , răspunse Dr.
iiKerzl. — împăratul nu mai z i s e nimic, ci
;se uită lung în ochii doctorului, apoi îi
fprinse mâna şi i-o strânse cu căldură zi-
jcând: „Doctore, de azi înainte eşti medicul
’meu de casă“ .-— Şi a rămas, de zeci de
ani, pănă’n ziua de astăzi.
P r i n d e r e a u n o r falsificatori de bani.
in u m p u l d in u r m ă s ’a u răspândit prin
toate ţările E u r o p e i o m u lţ im e d e b an i
falşi- Poliţiei i-a izbutit de altcum a p u n e
m â na p e m ulţi falşificători d e ban i. In
B u d a p e s ta , V i e n a şi L o n d r a a u fost prinşi
d e curând o s e a m ă d e p erso an e , cari u m
b la u să s c h im b e b a n c n o te (ţiduli d e hârtie)
falşe. , ,
N u m a i în Berlin n u le putea d a de
u r m ă u n o r falşificători. A b ia în u r m a unei
trădări, d in partea celorce le ştia culcuşul
lor a aflat poliţia locul u n d e erau ei as
c u n s Falsificatorii d e ban i se ţineau m-
tr’o ' căscioară dela m a r g in e a Berlinului.
A c o lo îşi întocm ise ei o lucrătoare in toata
forma.'Dar locul odată aflat, poliţia a în
ceput a-i păzi. Casa a fost încunjurată de
poliţişti. Iar când s’au pus falşificătorn la
lucru,’ — tocmai voiau să facă maree (o
marcă face 60 CFeiţari) germane, - poli
ţiştii au pătruns în casă, unde dupa o
luptă crâncenă i-au pus bine pe înşelător.
Cinci falşificători de bani au fost prmş
pe loc, legaţi bine, şi duşi la răcoare. Do,
311 S<hiPchipul de sus se arată lupta dintre
poliţişti şi banda falşificătorilor. In casa
s’au aflat o mulţime de instrumente, ce
foloseau la facerea banilor. De asemenea
s’au aflat si banii de câte o marca, falşi-
ficaţi, în preţ de mai multe mu.
P«g. 12 FOAIA POPORULUI13
Facem cunoscut, că cine nu primeşte
vr’un număr din foaie să reclameze în
dată la postă, sau la noi cel mai târziu în
2— 3 zile după aceea. Iar nu după săp
tămâni, când nu mai avem acei numeri.
Cine n’ar avea partea romanului „Cu
paloşul“ complet, dela început, să ne scrie
acum pană mai avem. Bine înţeles, e da-
torinţa fiecăruia, ca să-şi grijească foile
din cât se poate. In viiitor nu vom mai
putea trimite nici din acestea aşa multe.
Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu va
putea înţelege cum se cade acest roman
istoric atât de interesant şi frumos. Ori
jiti, deci, partea foii cu romanul!
Abonaţi noi Ia „Foaia Poporului“
se primesc cu începutul fiecărei luni. Toti
aceia, cari abonează acum „Foaia Popo
rului“ , primesc în cinste partea din
foaie a romanului „Cu paloşul“ de când
s’a început publicarea Iui, adecă dela
Nr. 52 din 1911 încoace. Ceice voesc
ţa cunoaşte luptele noastre din vechime
să cetească acest roman, care se va pu
blica încă multă vreme în foaie. Că ce
frumos ne povesteşte valorosul nostru
fruntaş şi boier moldovean, dl Radu Ro-
setti, s’au putut convinge toti aceia, cari'
au cetit partea romanului apărută panii
acum. Cele ce ni se spun aci sunt o
adevărată istorie a vitejilor Români din
vechime, dela cari noi putem încă şi as
tăzi lua o scamă de învăţături folositoare.
Păstraţi cu toţii partea foii cu romanul.
Păcatul de-a îndrăgi străinii. Dela
un vrednic Săliştean aşezat în Kâmnicu -
Vâlcii (România), ni se scriu următoarele:
In ziua de 4 îMartie a. c. s’a ţinut adunarea
generală a băncii din localitate „Vâlcea“ ,
bancă înfiinţată din îndemnul unui Săli-
ştean şi a doi Braşoveni români. Aceasta
bancă numără aproape una sută acţionari
români, doi Italieni şi un Sas din Braşov,
tăbăcar (argăsitor), fost tovarăş ai doi
Sălişteni. Maioritatea acestor acţionari pu
tem zice cu drept cuvânt că sunt Săliştenii
stabiliţi aici. Li aceasta adunare generală
era sa se aleagă şi ccnsorii, dar Săliştenii
în Ioc să-<şi aleagă vre-un om al lor, aleg
pe Sas, îndemnând şi pe alţii a-t vota, ca
să nu iasă ales un alt Săliştean, care in
luna Iui Iulie anul treait a fost ales de
neguţători preşedinte a| Camerii de co
merţ, secţia Vâlcea. In loc ca să primea
scă tantiema de vr’o mie de lei anual un
Român ori care ar fi fost dintre acţionari,
Săliştenii prin alegerea lor au dat-o unui
Sas.
De sigur că Saşii vor fi râs de fapta
frumoasă a Săliştenilor de aici şi vor fi
zis: „BIocli prost“ . Ce să mai zicem noi'
Românii, cari ştim suferinţele noastre din.
trecut şi păţenîile ce Ie îndurăm şi astăzi
dela acest neam săsesc viclean şi asupritor
pentru al nostru al Românilor? Oare a-
ceasta purtare însemnează patriotizmul cel
mult lăudat al Săliştenilor din Râmnic?
Mi-am ţinut de datorie sfântă a arăta
fraţilor mei transilvăneni şi_ cu deosebire
Săliştenilor aceasta purtare nesocotită a
Săliştenilor domiciliaţi în R.-Vâlcea (onoa
re esceptiunilor), ca să fie judecaţi după
cum merită. Un Săliştean.
Biserici româneşti în America. In
America sunt şapte biserici gr.or. române
şi trei locuri pentru a clădi alte trei bi
serici gr.-or., apoi patru biserici gr.-cat.
române. Cu mult prea puţine pentru nu
mărul cel mare al Românilor de-acolo. Du
rere, că din cauza lipsei de preoţi se gă
sesc şi Români rătăciţi, cari s’au lăpădnt
de biserica strămoşască. Aşa e acum în
Cincinati o biserică baptistă-protestantă şi
e vorba să se mai clădească şi altele. Sunt
ţinuturi, unde Românii sunt păgâni cu to
tul, nemai crezând nici în Dumnezeu. In
alte locuri au ajuns să fie înşelaţi de că
lugări mişei, veni{i din Moldova, cari tră
iesc numai din înşelăciuni.
Fundaţiunea „Juliu Bardosy“ Ni
se scrie din Turda, că pentru înmulţirea
fondului pentru ajutorarea elevilor dela
şcoala din Turda au contribuit: „Arieşana“
instfitut de credit şi economii din Turda
16.74 cor. Domnii Dr. Ioan Olteanu, ad
vocat în Ludoşul niureşan, 6 cor.; Ioan
Bucur, protopop districtual al Arieşului 5
cor.; Nicolau Racoviţan, paroh gr.cat. în
Şchiopi 2 cor. şi Dr. Ioan Giurgiu, advocat
in Iara 2 cor. Cu totul 31 cor. 74 fii.
Călindarul Poporului pe 1912 mai
sunt câteva exemplare. Preţul 40 bani, iar
pentru postă încă 5 bani deosebit.
Rugăm r pe toţi abona{ii noştri, ca
să ne facă totdeauna cunoscut, dacă s’ar
întâmpla, că se schimbă numirea comunei
(prin multe locuri se dau numiri nouă un
gureşti) sau când se schimba posta ultimă.
Din aceste cauze se perd foile de multe
ori. Mai cu seamă în timpul din urmă ne
vin reclame, cari trebue sâ ne pună pe
gânduri. Asta o ştiu mulţi din răs
punsurile noastre, ce Ie trimitem în scri
sori, precum şi din desluşirile dela posta
redacţiei. Sunt insă şi mulţi abonaţi, cari
ne scriu greşit posta ultima. Asta încă e
un rău mare, fiindcă foile rătăcesc apoi
prin alte părţi. Noi ne silim şi facem to
tul ce putem, dar mgăin şi pe stimaţii'abo
naţi, ca să ne deie adresele, cât se poate
de lămurit.
După aceea: dacă un abonat nu pri
meşte vr’uti număr din foaie, atunci să ne
serie îndată, iar nu după săptămâni de
zile. Noi, pană când mai avem, trimitem
din nou acel număr perdut. A bună seamă,
ne rugăm, că numai atunci siî ne ceară din
nou numărul cutare, dacă de fapt nici nu
l’a primit, iar nu dacă s’a perdut pe-
acasă din negrije, după cum ne scriu mulţi.
Nu mai puţin rugăm pe abonaţi, ca să şti
ricească cum se împart gazetele şi dela
postă şi primării. Aci încă se întâmplă
din cale afară multe nerândiiicii. iar dacă
iu cazuri de acestea se poate ceva dovedi
cu martori, atunci ştim noi cum se facem
rânduială.
„FO AIA PO PO RU LU I"este
cea mai veche, mai bună şi mai ieftină
,foaie pentru poporul nostru.
Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat,
este anume întocmit pentru trebuinţele ţă
ranului român.
Numeri de probă se trimit Ia cerere
ori-cui gratis.
Abonarea se poate face cu începutul
fie-cărei luni şi costă:
Pe un an întreg , 4 cor. 40 bani
De acum pănă Ia finea
anului 3 „ 30 „
Pe o jumătate de an 2 „ 20 „
Pentru ţările străine 11 „ anuai
Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ preste
lot locul, ca astfel să o putem jace şi mai bună!
ECONOMIE
Adunarea generală a „Albinei“ .„Albina“ , întâia noastră bancă nu nu-
jmai ca vechime, dar şi ca mărime şi ca
pildă de dărnicie pentru institutele noastre
culturale şi de binefacere, şi-a ţinut la 23
Martie n. c. adunarea generală.
Dupăce s’a rostit părerea de rău pen
tru răposarea fostului preşedinte al direc
ţiunii, losif Sterca Şulufu, s’a cetit rapor
tul şi bilanţul anului 1911. Din acestea
s’a văzut, că averea „Albinei“ a crescut la
50 milioane 695 mii 489 coroane, iar veni
tul curat a fost de 500 de mii 646 cor.
Depunerile au fost de 24 milioane bl3
mii 383 cor.
S’a hotărît urcarea capitalului social
(acţionar) dela 3 milioane la 6 milioane.
Ca termin pentru subscrierea'acţiilor nouă
s’a hotărît ziua de 15 Iunie a. c. Trebuind
astfel să se schimbe statutele, s’au mai
hotărît şi înfiinţarea numărului mem
brilor din direcţiune la 15 şi s’a hotărît
şi înfiinţarea unui fond de garanţie de trei
milioane coroane pentru scrisurile fon
dare.
Adunarea a primit propunerea, ca
banca Nera din Bozovici (Bănat) să se
contopească cu „Albina“ .
Venitul airat s’a împărţit astfel: s’a
dat divjidenda şi supradividendă 300 de
mii cor., tantiemă 73 de mii 635 cor., func
ţionarilor şi servitorilor fără drept de di-
videndă 5000 cor., fondului general de re
zervă 60 de mii, fondului special de re
zervă 26 de mii, fondului de pensiuni al
funcţionarilor 10 mii, pentru scopuri de bi-,
ncfacere 26 de mii coroane.
Din suma hotărîtă pentru scopuri cul
turale şi de binefacere, se vor da 1000 cor.
pentru seminarul român din Caransebeş,
1000 cor. pentru „Fondul ziariştilor ro
mâni“ , S000 cor. pentru masa studenţilor
întemeiată de „Albina“ , 2000 cor. Asocia-
ţiunii din Sibiiu, 2000 cor. Reuniunii fe
meilor române din Sibiiu pentru şcoalele
susţinute de dânsa, Sar ceialalţi bani
s’au împărţit Ia Reuniunea de mu
zică, la cea de agricultură, la a pompie
rilor, la cea pentru înfrumseţarea oraşului, a
celei higienice şi gramului comercial, toate
din Sibiiu, apoi internatului Reuniunii fe
meilor române din Braşov, a Reuniunii me
seriaşilor din Braşov, fondului studenţilor
bolnavi din Braşov, Blaj şi Brad, societăţii
„Petru Maior“ din Pesta, tinerimii univer
sitare din Claj, internatului gr.-or. din
Bciuş, Reuniunii femeilor din comitatul
Hunedoarei, biscricei din Lugoj pentru zu
grăvirea ci şi cantinei şcolare din Lugoj.
Pănă acum, „Albina“ a dat dela în
fiinţarea ci pentru scopuri de binefacere
şi ailturale suma de 393 de mii 122 cor.
Membri noi în direcţiune au fost aleşi
d-nii Dr. E. Draia, Octavian Goga, Dr. I.
Mihu şi Dr. G. Popovici.
Ştiri economice. i#f
Băncile şi tovărăşiile poporale. DI
V. C. Osvadă, care a fost însărcinat să
studieze chestiunea înfiinţării băncilor şi
tovărăşiilor dela sate, a înaintat un raport
amănunţit în privinţa aceasta, cu care ne
vom ocupa mai cu deamănuntul. In legă
tură cu aceasta vestim cetitorilor noştri, că
binefăcătorul neamului nostru din Transil-
Nr. 13FOAIA POPORULUI
.T ag llî
... Sj Ungaria, dl Vasite Stroiesra a tri-♦lllll *.1 V* . . . * .
' .S comictuhu Asociaţiitnn o scrisoare, m
'-arc ^steştv câ e gata să mai jertfească
\ ,ci O şuti d<‘ mii de coroane /yentru sco-
"* nil acesta, /ie lângx banii dârui(i mai tna-
~*-nte B inecuvântat f ie n u m ele acestu i inare
-$>oier român, care a je r t f i t sute d e nrii de
” o roane pentru îna in tarea noastră pe toa te
perenele.
Cărţi şi reviste.
Biblioteca poporală a „Asocinţiunei“ .
"pin motive neatâriiătoare de redacţiunea
bihRotecei poporale“ Nr. 12 şi 13 din
:I. c. s’au expedat cu o întârziere oare
care. In vijtoriii se va nizui ca expedarea
sa se faca cât mai regulat şi la timp şi nici
am membru nu va rămânea păgubit.
dând scriem aceste rânduri, apio.ipe
£000 de m-embri ajutători au deja doua
, ;irţi şi anume: Nrul 12, pe Ianuarie, cu
frumoasa povestire a lui I.rcnle. care a
- săvârşit cele douăsprezece făpturi mari.
Povestirea aceasta e scrisă din istoria Gre
cilor, de P. lspirescu. La ne arată o mul
ţime de credinţe păgâne, dar tot odata,
putem scoate din ea, multe şi frumoase
învăţături pentru viaţa noastră mult cer-
. .ala.
Cartea Nr. 13, ..Cum s<i trăim", e
>aisa de dl Dr. A. Dobrescu. Cartea a*
v.-asla este un adevărat mî.rgaritaiiu de
/ aiare preţ pentru ţăranii uos-tri romani.
I ;i n’ar trebui sa lipsească din nici o casa
românească, fiind scrisa pe înţelesul tu
turor. I:a ne spune, ce să mâneam, cum
<a pregătim mâncările iu zile de dulce şi
ni zile de post. Nc vorbeşte despre pri
mejdia hemurilor spirituoase şi ne spune
. .-mu sa ne ferim de aceasta otravă.
| )omnii colectanţi, cari nan înapoiat
inca listele de abonament. sunt rugaţi a
• le trimite la biroul ..Asociaţiunoi" cât mai
ingraba. pentru ca sa se poată face oxpe-
. darea cărţilor apărute, precum şi Nr. 1 ».
. .are inca a eşit de sub tipar.
Petreceri.
Petrecerc cu joc în Sălişte. Corpul
invaţiitoresc dela şcoala gr.-or. romana,
'din Sălişte aranjează, Luni in 2b Martie st.
v. 1012 (a doua zi de Paşti), o petrecere
•cu joc in sala festivă a şcoalcj. începutul
la 8 ore seara. Preţul de intrare de per*
ioana 1 cor. Venitul curat e destinat fon-
• ţiului pentru esrursiuni şcolare.
Corul tinerimii din Sânccl invita la
• Concertul împreunat cu teatru şi declamări,
ce se va ţinea a treia zi de Paşti la Q
Aprilje st. n. a. c. in şcoala romaneasca
din loc, sub conducerea inv. Ales. I. Si-
ghişoreanu. Programul conţine 9 puncte,
intre cari sunt cântări, teatru şi o confe-
renţa poporală. începutul la 7 ore seara.
Preţul de intrare: locul I 2 cor., loc II I
• cor. 60 fii., stal 1 cor. Prezidenţi: Vasile
Smigelski, Emil Vlassa. Nic. Bărbat, cassar.
• Controlori: Liciniu Ciugudean, Teodor Pa-
năzan. Suprasolvirile se primesc cu mul-
îămită şi se vor cnită pe cale ziaristică.
Venitul curat e destinat pentru zidirea unei
sale de teatru şi oonferenţe pentru popor.
PS. Oaspeţii sunt rugaţi a se îngriji de
viptuale, de cuartire şi beuturi se va «n-
-şri jî comitetul.
Ultime ştiri.Ce e nou în politică?
Hedervâry e denumit din nou
ministru-preşedinte.
Despre noua denumire a lui Khuen-
Hedervârv de ministru preşedinte, şi a
celorlalţi miniştri vechi în posturile lor,
scriem mai pe larg la alt loc al foii.
■Miniştrii, în frunte cil Khueti, s’au
prezentat dietei în şedinţa de Luni. In şe
dinţa aceasta ministrul-preşedinte a spus,
că dacă guvernul nu primea a fi numit
din nou, — lăsând la o parte cererile fără
rost ale Maghiarilor, — atunci se puteau
întâmpla alte lucruri mari. (Aici e a se
înţelege, că Maiestatea Sa avea de gând
să se mulţumească de tron).
Unii deputaţi se ridică şi spun, că
Khtien a făcut bine, că a căutat se puna
capăt acestor neînţelegeri. Alţii — m
frunte cu Apponvi —- zic, că ei nu se vor
lăsa de luptă contra guvernului nici pe
mai departe.
In şedinţa de Marţi dieta a luat va
canţe pănă după Paşti, în 12 Aprilie n.,
când se vor începe desbaterile asupra legi
lor militare.
Chiar după Paşti se va vedea ce în
torsătură înspre mai bine ori mai rău
— vor lua lucrurile. In caz de lipsii Khueii
ameninţă pe Ungurii gălăgioşi cu include
rea dietei şi facerea de alegeri nouh. Dar
de aşa ceva le e frica şi la kosuthişti şi
la justhişti.
Furtuni preste tot locul.
Din toate părţile ţarii sosesc azi. Joi,
ştiri despre furtuni cu ploaie şi zăpadă.
Iu Cinci-Piserki au fost descoperite mai
multe case si biserica. In Zombor a sosit
„„ tren. dela care orcanul răsturnase un
! vagon. In Ciiula, pe vântul cel inaie, a
1 erupt foc. care a prefâeut în cenuşe I case
şi alte încăperi. Pocul a putut fi stans
numai iu urma împrejurării, ca casele erau
singure in acea parte. In Kecskemct sa
simţit ieri. Mereu, i, un cutremur de pă
mânt uşor. La Mohnrs au fost inundate
morile. In Oradca-mare firele dela tele
fon au fost rupte şi multe case descoperite.
Iu multe părţi au suferit pagube şi pomi.
de prin grădini.
nfarJu
Poşta Redacţiei.
Chimii. (Melaho (lin lip5» do loc, a rămas
Acţionar în A . Cele scrise prezenta puţin
in,cros pentni cea mm mare parte din cet.ton.
noştri Regreţi ui i <lar nu se poate public*.
/băneşti. Invitarea D-Voasuii nu se poate
publica, fiindsă e tipărită în tipografie străina.
Ionel Scrie-ne ce doreşti, sub numele
idevărat, iar' nu anonim. Dela peroane necu
noscute nu publicăm nimic. Intrti smgura acn- omul îşi poate spune tot ce are cne
S T Cu atâtea întrebări n u m a * se pierde vremea
noi avem a «solvă o «ama de senson, nu
numai ale Dumnitale.
Dumitrii. Sivan in Săscton. De « o
foaia e în rânduială. Nu putem da bina cu so co-
l la. cri sunt cei doi numen, ce-ţi lipsesc. Am teala. can bine? Dar începutultnrrus >r. li ** /-*»Paloşului* l’ai pnmit.
. Paz,el Tira în R . Am pnmit «moare», , • „5 furat, paJtea romanului din
Tn lou. Vezi ^ îţi P°f‘ mRrt°r’
care aă dovedească.
Toderaş. Fentru numărul de Pa$ti n'a
mai fost loc. _Totna Bozocea în V. Abonamentele tri
mise primit cu mulţumită. S ’au . socotit dela l
Aprilie, „Paloşul“ trimis dela încoput. "
F. Sângeorzan, Rodna. De aici e totul
*m rânduială. Am trimis din nou partea romanu-
nului dela început.
loan Ciorba în L. La astfel de întrebSn
numai un doctor bun iţi poate spune ce este.
Hcndorf. Invitarea trimisă nu se poate
publica, de oarece e tipărită în tipogafw străina.De ce nu tipăriţi, ce aveţi de lipsă,' intr’o tipo
grafie românească? — Foile româneşti au ho
tărât, că tipărituri ieşite din tipografii străine sa
nu le publice.
Dlui D . Văcărescu, Drăgoeşti. O earte,
în care să fie concepte şi pentru scrison, Şi pen
tru chitanţe, testamente nu avem încă.
DlUi S. Câmpean, Sân-Mihai. Gnjeşte,
să nu apuci pe mâna vr’unui înşelător. Scne-ne,
ce carte ştii, in ce coruri ai fost, ce cunoştinţe
de note ai, de câţi ani eşti, apoi vom întreba,
la Conservatorul din Bucureşti. _
Dlui Crăciunescu, Pojga. Pentru co-ţi
batjocoreşti numele, scriindu-l -A^ciunescu •_ M văzul D-ta Ungur, German şi a lte neamuri cu
scaun la cap, cari sn-şi pocească numele m limba
străini? llomânui trebuie sa fie mândru ai po
haina limbii lui, ear dacă n’o cunoaşte, având
din nenorocire şcoală străină, care îndobitoceşte,
să o înveţe din foile naţionale.
Niilor Comşa, America. Foaia şi un
Călindnr a’a trimis recomandat.
Io an Cotora, Mostar. Nu costă nunic.
Iasif Colibaba, Rădăuţi. Do aici e totul
în rânduiulu. Am trimis din nou Nr. 10 şi 11.
Dar Nr. 12 Pai primit?
llie /. Mosora, Rusia. Am trimis călb-
dnrele dorite. Foaia e acum plătită păni in Ia
nuarie lfllSi _Orţoi a. Noi nu suntem Imciitan, iubit«.
cetitor l)e acwu nu ne pricepem dacă „*unt In*
troduw* tont« trebuinţele bucMUri«“ In cnrtca o «
cu J c.romie, wui nu! «a Dumniata nici nu
nminteşti de t ine e ncrinH entt«», deoftv cu <
vro 3 coroane. Nu-ţi putem împlini errwa, Uar
iţi «lorim poftii buna ţi la mâiicin, ce nn
pum? prin cJrţilc do Imciitănc, wui n ar fi Bm*
trijdune bine“.MUan Diiraga in Rtidarta. Amipra
celor ce ne întrebi Dumninta, vom «cne mai p»
larg In f aic, intr'unul din uuiuerelo vutosro.
loan Maniu in C. Cartea numită, cu
litere vechi, «lupii cât Ştim nu «’ar mai afla.
Sa va Almd/an in G. Kcrie-no că pentru
ce iţi trebuie cartea numită.
Teodor Talar in I. Vom ţinea «»m i,
iar când vom şti pe cineva, Iţi vom xene
I. C. in H. „l'oftia Poporului“ Me acum
panii 1« finea anului costă 3 cor :i0 bani 8«
«Koteşte ix' îl luni, începând dela 1 Apnlie .
După sosirea banilor vei pnmi şi toată pa
romanului nC\i paloşul“ «lela Început, tot ce s’a
publicat pănă acum
Constantin Boldea în Plavtţevtţa. controlarea abonamentelor am aflat, că dela Dum-
niata au intrat in S Ianuarie n. 1912 « u n « *C cor. G0 bani. Pe cupon seni insă numai «tata
tbonament dela 1 Ian. pănă la d0 Iunie 1912.
Asta nu «unk bine. Doar po numele Dummtalj
merge numai o foaie. Scne-ne cum să socotim
cele 4 cor. 40 bani? Poate ca abonament pe
mai departe. , , , »loan Flcşcriu, America. Câhndarul sa
trimis recomandat, iar adresa s’a schimbat.
Gligor Bărsean. Amerira. S‘a schunbat
numind. OAlindarul s’a trimis de a.ci in 6
mTiU>Iaan Stanriu in B . De aici foaia merj-»
in rânduială. Am trimis din nou ţ r l l ‘Victor Voitecovtcs in B. A fost greşala
la mijloc. S ’a îndreptatNic. Mataringa, Bucovina. Numeral*
avute s’au trimis, iar încurcala s’a delăturat. _
Marian loan Corni* în D . La noi •
totul in rânduială. Am trimis din nou un num«
şi o parte din celalalt.
Redactor resp.: Nîcolae Brata.
Editura ji tiparul ^Tipografia Poporulai-
Pag. 1-4 ,FOAIA POPORULUI"Nr. ÎS
Banca gen. de asigurare mutuala „TRÂNSSYLYÂNI“ a. c. g. LBilanţ la 31 Decemvrie 1911Activ
Kor. Iii.
Ca9«a în numărar . ........................... . K 37.7U3 07
Depuneri la easea de p&str. şi la cea poştală n 9.391"97Depuneri în giro-conto şi depoz. în numărar „ 5.545'20Dep. spre fruct, pentru reserve de prenii restit. „ 70.19T65 122.89l'89
Thli de intemeiare neemişi ............................................ 146.200'—T itli ram bu rsa ţi..............................................................................Efectele fondului general . . . . . . . K 671.085*50Efectele fondurikr de garanţie 61-93:
733 02050Giponi pendenţi........................................ 9.366"56
Efectele fondului de penziuni..................K 193,017.50Dep. spre fruct, ale fondului de penziuni „ 4.222"72
Kealităţi: Edificii în Sibiiu......................K 609.000 —edificiu C l u j ........................................ 23.0 0'—
împrumuturi pe pob’ţe de asigurare pe v ia ţ ă ..................Premii de reasigurare anticipate s. IL pe 1911 (ju detragerea
retrocesiunilor). . . .............................................Jîezervă de premii s. IL în depozit la societăţi de reasigurare
(retrocesiuni)...............................................................Portofoliu de cambii şi accepte de acoperire
44 600-
742.387-06
197.240 22
632 000-—
404.614*89
1.402-50
22.095-70 3.83130
Salduri şi numârara In reprezentanţe s. 1........................... 12Q.52.V43Falduri şi numărare la reprezentanţe s. II.......................... 116.53.V27Valori de incasso neincurse in portofoliu...................... 5.812-34Debitori: Societiţi de reasigur. spe<e de achiziţie şi diverse 224."»8P!lAvansuri In inspectori...................................................... S.59G 98Mobile, table de ngenturi, tipărituri şi plăci de asigurare 21908 22 Instalaţii electrice.......................................................... 3.075*89
_____ 2,821.898-85
nK
121.23366 19.925-84
1,538.624 48
36,050-75
Fond de intemeiare fi. 300.000 Rezerva de premii s. I. .. .. m m # KRezervă de daune s. I.......................
Rezervă de premii s. II.....................Transport de premii s. II...................
Reserră pentru decesuri anunţate . .Rezervă pentru diferinţe la curs
Rezervă de primii s. II. în depozit Ia societăţi de reasigurare(cessiuni)...........................................................
Fond de penziuni.......................Avans de efecte.............................................Creditori diverşi.................. ....Datorie hipotecnră şi de cont-curent...............................Interese tmnsitorii ale titlilor de intemeiareInterese neridicate dela titli de intemeiare......................Fond dc garanţie s. I .....................................................Fond de garanţie s. I I ....................................Excedent rezervat 8. I din anul 1909 ..........................Ex.'edent rezervat I din anul 1 9 1 0 ...........................Excedent rezervat b. II din anul 1909 ...........................Excedent rezervnt s. II din anul 1 9 1 0 ...........................Excedent b. I din 1911 ........................... 10,556'86Excedent s. II din 1911 . . . . . 5,222*64
Pasiv I
Kor. fiL
600.000"— -
141.159.5G'’
I.. 574.6 75-23*-^
22.700-— ^
5.000"— ■
76,50428-197,240*22:*
. 39-000 —
5,560-18-
49,422*50-
9,211*50-
972 —
17,18931
44,184*17'
4,963 8!V
10.016*72:.'
5,366-49^
2,953*40
15,779-r.a
2,821.898*85»Sibiiu, In 31 Decernvrio 1911.
Dr. W . Bruckner m. p.
Conturile Încheiate şi bilanţul, coufrontnta cu regUt'rle referitoare, s’iiu
Sibiiu, la 27 Martie 1912.
Conziliul dLe supraveghlaro
Simon Schniidt tn. p. \ Adolf Fonn tn. p.
V. Thiess m.
Ssit în concordanţa.P-
Iosif Lissai m. p.
Publicorc de licitaţiunc. ,Luni în 8 Aprilie a. C. sî; <13 p:îa ]:ci- j
■Sftţrur.e minix-ndă In Întreprindere edificarea unei fântâni Împreunată cu rraervar pentru iidApnn-n vitelor. j
Ucitaţiunen «a vn ţinen In 2 ore p. m". îa cancelari« comunei Mohu.
Planul, preliminariului de fpi-c şi condiţi- unîle do licitan: să pot ceti In fiecare zi in oarele oficioase in cancelarii! ci mnnalii.
Preţul itn'uiirei 5000 Cor.Vadiu 10 •/, -lela preţul f-trigiirri, oferte
în *crii* nu ‘ă priine. e. 613 2-2
Mohu, in 22 Martie 1912.
loan Muţiu preţedintele InMjţirvi de credit.
Mare succes^
•a isxeratele la „Foaia Poporniol“ , cade (net crb'te de mii de penoiue de pretotiadesea, din to it« ţările ţi dio texte cercările eoeiale, stft Inteligenţi cAl fi popor.
De aceea „Foaia Popcruloi" eite cel Hai porriTÍt orcsin pentru puhlicir'» a tet felel de iiwenue: pentru ocuparea *ao ein- txrex aatii rcit, apei peatrn Tâaziri, ar^udSri, ruapiriri, 'iesdsiâeri de prirSKi fi alt« ia* rtttDtic~i, cum ţi accnţaret a tot ftlol de Kirfnri fi trtifli ce treboege pereoaaelor tiaponuice sin Ie faaülie. — Informaţii a?c-
pr» preţuim in«erxtelor ie dxu ca plăcere la
A d m in is t r a ţ ia
rFOH POPORULUI“. §
Cement dc Beocsittre■ affci' ieftin d e v â n z a r e in Sibiiu,
Bahahofplatz Nr. 1. (lângă gsr?). 4*3
„SP E R A H Ţ fl" institut de cred it şi economi/, societate pe acfîi in Kostnan. „SPER flH Ţfl" fakaréh - és h itelintézet részvén yta 'rsaság Hoíczmányon.
Convocare. Meghívó.Domnii acţionari ni institutului do credit
«i rciinomii, .SI >KRANŢA\ societate pe neţii sa inviirt. conform şS-Inr 15 şi Hi ai stnlutelor societăţii, In
adunarea generală extraordinarăcure să vn ţinen in Ilostnnn, Duviinccd, in -’/ Aprilir. iQ,j st. >1. ia // oarr a. iu localul institutului.
O b ie c t e l e :1. Df-cliidcren şi conMituirea adunării
(S 21 ).^
2. Alc-gerea comitetului do suprnvechiare
(§• 39).Domnii ncţionnri. cari în sensul §§-lor 18
şi 19 din statutele societăţii voiesc să participe la ndunnre în persoană sau prin plenipotenţiaţi, sunt rugaţi n-şi depune acţiile şi eventual dovezile de plenipotenţă col mult pănă Sâmbătă, in 20 Aprilie st. n. n. c. In 12 oare din zi, Ia eassa institutului in Hosman.
Hosman, in 24 Martie 1912.
Direcţiunea.
A »SPERANŢA», takarék- óh hitelintézet reszvínytársnság t. ez. tészvínyoKei nz alnpsza- b/ilyok 15 és 16 §§'ai értelmében ezennel meg* hivatnak 0 Hoíczmányon tg 12. ,'vi április hó 2t*ótt d. c. 11 orakoT nz intézet helyiségeiben, megtartandó
rendliNlili Hozgyiilöre.T á r g y s o r o z a t :
1. A közgjülés megnyitás« és alakulása (az nlnpsznb. 21 §•« ért).
2. A felügyelő bizottság megválasztása far-, nlapszab. 39 § a ért.)
A részvényes urak, n kik a társaság 16 és 19 §§-ai értelmében a közgjölésen személyesen vagy meghatalmazottjaik utján szándékoznak részt venni, felkéretnek, hogy rószvénveiket és esetleg, meghatalmszási okmánvnikat az intézet pénztáránál legfeljebb 1912 évi április hé 20-áigd. e. 12 óráig bezárólag letétbe helyezék.
Holczmany, 1912 évi márczius 24 én
Az igazgatóság.
1—2 O casăconstatatoare din trei odăi, 2 euline, curte mare şi gradină, e de vânzare. Casa se află in Poarta Turnului Nr 6. A se adresa la
Elena Stoianovici, Sibiiu, AVollgas?e Nr. 8 b.
De vânzare.Din cauze familiare vând e-asa mea proprie,
cu licenţă deschisă şi prăvălie de mărfuri diferite, trafică de tabac şi vânzare de ssre. Infor- maţiuni mai denproape dâ A p f e l b a u m
in Alţina l'Alczina, u. p . Ujegy-
i“ *7-)- 525 2 - 3
Un maestru morarcaută un post potrivit, la o moara cu turbină sau motor. Doritorii binevoiască a adresa seri- sorile Ia administraţia »Foii Poporului«, de unde se vor preda respectivului. 523 i_ 3
O vilă nouăconstătătoare din două odăi, culină, cămara, ve- randă închisă, pivniţă şi o grădină frumoaso,
se află d e v â n z a r e din mână liberă! pe lângă un preţ moderat. A seadrjsa: Sibiiu Wachsmanngasse 43. 5i6 2__s T'
Nr. 13FOAIA POPORULUI 'f a r .15
Târgurile de tarâ*. (Ziua târgurilor e duP& calendarul vcchiu).
24 M a r t i e : B e c le an , Birchiş, H i d a ,
ţilia, Kckes, Viştea d e jos. .25 M a r t ie : H a s m a ş u l L ă p u şu lu i, La-
■ouşului, L ă p u şu l ro m â n c sc .
27 M a r t ie : C r a s n a , J im b o ru l m a r e .
28 Martie: Braşov, Cojocna, <-"«“ •
-Sântămăria-de-Piatră (Ko-Boldogfalva),
.M ă g h e ru ş .
30 M a r t i e : H a ln ia g iu , U io a r a , V in ere a .
31 M a r t ie : B a ţ o n .
1 A p r il ie : A g â r b ic iu , Borgo-l ru n d ,
'iCiuc- Sepviz.
2 A p r ilie : D e b r e ţ in , Şoniortin.
3 A p r ilie : Porum baciil- inf.
4 A p r ie lic : B iertan , H o d o ş , S a b a d .
3 A p r ilie : G a l g o , M u ră ş - O r g a .
7 A p r il ie : B u z a , G i l ă u , (iradiştea ,
r .Sărm asul m are . . .
8 A p r il ie : C h ic h in d a m are , C ln şm e ii ,
M o l d o v a veche.
11 A p r il ie : A rc id , A t e i , B e c a j , (Ger-
* i o ) , B oro şsc b eş , M a c fa lâ u . A rc h id (M ez< -
t r k e d ) . M o ş n a . O r c z id o r f , P c n a m o ş , Ra-
- coşul d e jos, S â m b ă tă d e jos, S e b e ş u l sa-
-.esr. T u r d a .
„Călindarul Minervei“ pe anul 1912 J 1 3 ©
a apărut. E foarte frumos ilustrat şi re- i • -
dactat cu îngrijire, având un cuprins bogat I O casă cu 6 odăi, 2 culiae, 2 curţi, pÎT-
şi variat. Preţul Cor. 1.25, iar 10 bani j niţă şi altele, e pentru cas de moarte,de vândut,
deosebit pentru porto. De vânzare Ta j S t o i a n o v i c i u , la „idbinaS înapoi
Librăria „Foii Poporului“ . ! in curte, strada liaier. \ 505 3—3
păm ânt öc Vânzare.Iu Sibiiu. Mrada Şurii-niici (Kk-in#ehi-uer-
t-c nflr» da vânznre un pi.mânt potrivit
,i.li«. MHrimva cute f , « Mângim cvadrn i
Preţul t coroan«’ r A M' " Î T *--iliiiu , WVlMnanga-M'. N«-. 5 ‘‘
Preţul bucatelor
K%■
In S IH IIU 1h li Aprilie #t, . . . Cur. 16,— pRtti 17,80. . . . ia ,-
. , . . .. 11 •
• • • •............... 11.40
3 . - 1R,—86,60 36 80 31,00
ISO,—100.—
81’,.—80,—
9.2.—6« .—4.—8,50 7.60 2,26 2.23
.«tau ■ •Sic»;« : •O! 7. • . .
I IvAM' CtKiirnz . •■ C»ttoii , -Knsolc
. Kftiii;» Nr.
” - l ' ' '* » 6 . • »S'.&uinl • • »
■'liu-'oar.’ «1* porc . •
S lu t>rat . • •. S in «lo lumini . *
Sân de, lumini topit ,Hlpno • • •Fin , . . rî.emuodctorncplut to„
.. >• plutite ,Spirt r*fm*t . . ■Sr.irt ordinar . .
- Carut do » it i p,-*>tru *npâ ( or „ tripturu »
„ .. ’" t«1 • ‘ ' » porc . • • • *
Ou l 10 buclţi . »-
lîn pAtrvr de miel . • .• Carne d« c a t .....................
n.:de hectolitru
14.-,, 1-.— (. <i, H.— .. 12.- . ».. *>— » •.. 17*~ * ' .. 36.(10 la 100 chile„ 80,&0 ■ ■ i*„ *1.00 . . *, 1 *2 ,— . • r
i. IG i,— » • <-„ f)0,— * • •„ »8.— » t .o 1W,— f • », 66,— « • r. M 0 „ 9 20. 8. - •
2.90 1» litru . ‘2 V8
pini1,60
U met. cub
1,‘JO1,‘JO- . 4 Î-.70-.60
2'_la chilo
^ • •2, - . .1,60 , i— ,50 . ,2 . - . ,1,30 „
In BUDAl’ESTA in 3 Aprilie st. n.:- Grâu de Tisa 78 chilo Cor. lt W pini 11^7 1* »0 chdo
7980
Săctri <jrz 'Otís -■Cncurut nou
11.5211,609,879.659.868,32
11,61 11.67 10,07 9 80
1025
9 -
\
Eu nu mai puteam mistui nimic.Doamna Pellerin, de 52 ani, traia despărţită de familia sa şi-era geozav de îngrijită .despre
senrtea fiului ei. „ . . . ...Is ’a durat multă vreme, şi femeia s’a. bolnăvit in nnd îngrijitor. _ .
Eu am perdut orice apetit — scrie dânsa — şi nu mai puteam mistui nimic. Dacă mancam ceva cât da puţin, c pătam durere de cap şi simţiam o unflătură la stomac; urmarea era, ca sau vărsăm sau căpătăm dureri de stomac, cari m i munceau grozav. Şi fiindcă nu mai puteam ..mişti» nimic, ani ajuns în curând la o slăbiciune mare şi eram cu totul melancolica. .
Dela o prietină am aflat atunci despre minunatul succes al Cărbunelui Belloc, care sa
foloseşte la dureri de stomac, şi m’am hotărât n 1 procura îndată. _' A m luat după fiecare mâncare câte o lingură de su?ă «lin acest pulve, şi la 4 - b .
„'am urni simpl i» *om«c nici grenl.l. îi „ici durere: mistuiam bme came-ftipK, «r apehW1 bim
— de mai nainte l’«m primit din „eu. In loc c» .mă îngrăşa, astfel că in curând am ajuns cum am fost mai nainte, de ase
menea am devenit iarăş in voie bună. t -Dună o cură de 10 zile m’am însănatoşat cu totul. De atunci
» ’am mai vărsat şi nici dureri de stomac n’am mai avut. De aceea ţnrereda-- rea mea. în acest mijloc de vindecare e nemărginit de mare. Semnat. MariC- P e llerin Argentan (Creuze), Francia 3 Februarie 1896. »
Do fapt aiuniţe întrebuinţarea Cărbunelui Belloc, in dese de 2
V S - f c « , de supă dupl ficcaro mâncat c «tiel t,. câte™ yU ^
\ V .ri?e dureri de stomac, chiar ,i daca aunt mai recii, .au car, pn« I * “
Doamna Pellerin unui alt mijloc nu s’au putut delatura. î„teteste mistuirea şi delă-Cărbunele Belloc produce o simţire piăcuta in stomac, da ap Btomfteului dupa-
turn oricc a.stupătură a rtomacului. ^ llo “ e “ " ‘ " i tu r e i rele, contra arsurilor şi junghiurilor în mân:are. contra migrenelor, cari provin in ur" 'a l . ântecelor cel mai simplu mijloc, pentru»Htomae. precum «i contra durerilor de nerv. a. Btumacul J P ^ )ur de apă curată saua lua cirbunvle Belloc, care e prefăcut in pulvăr, e*te, al^p ma; mul te rânduri.
!E W r : O H , ml,ur5 ,ar ,na.
« - imilere cărbunele ^
rc/.ultnt «i nu vindeci, fiindcă astfel de ^ ® ţ l ri-e ca pe sticlă să fie numelaIVntm a «o im|)iodi>c« orice Heducercv tretiue uvui ^
M o c V M “U™ ’ ^ i ™ S pnivul de ciirU.ne,1*. 8. Po» ane, con nu «e i«)t obicinui, ca sa inci i
mai bine PnMilo Belloc. r »„»,Imuna cârd se «imte dureri de stomac ajung,2 - :i V^lWo după fio care mâncare ş ^ cărbune Iielloc curat. Ajunge a le Iu »
„* p„.iu<-A i„.«n«u,!.ro .iKurii, A C . p.»H c ™ * * |l>t4
I„ fura. unda |.u|in ma.ccca.e. « dc.^inpu. V 1« f T ‘ Raţa ma» V,. 10,
S . m p «« in Sibiiu I»: Ca'ol Mr.lfer »1» “ ‘ o i i . ' S r i i” »!»“ * U ^
o:" ’1 fW - “ ’ - in f„nt.- npol-crli- dc presto t t locul. _______ __________________________ ______
F a b r i c a ţ i e d in
i:a«o»re de porc Cor. 17a - p in i f U°Slinini » 14 « . - - 16B*Simânţi de tut rni C. 146,-pini 190,- U 100»dulo
. trifoiu » 116.— *
.%Potci ioîirişiţi pentru unturi C, 1,TO p in i 1 ^ 1» c^ 0 , ► e»me » 1.6° » ^
' A'itel .............
Preţul banilor
*i*4b ni • • • •100 Lei, hârtie . . . 100 I.ei, »rşint. . . . vLire turceşti, »or . . • i tu ut şterliogi englezeşti 100 m*ree, aur . . • 100 . hârtie . . •
. Napoleon • -100 Rsble ruseţti, hârtie 100 , « argint
B e r e a d e P a ş t id in B e re r ia
Rudolf Hatiermann în Sibiiusa nu lipsească pe Paşti dela nici o P ă n ă când ajunge depozitul se caP*u
aproape în toate restwraţiumle caramele Ş
prăvăliile de preste tot lo.ui..531 1 4 ^
Paf. 16 „FOAIA POPORULUI“Nr. 13
Loc deschis.Pentru o cură de beut a ea să e de lipsa
puţin timp şi bani! Profesorul Dr. Cantani,
renumitul cercetător pentru I b o a l e l e dl©
g ă l b i n a p e a constatat următoarele; Apa
amară naturală P p a n z J o s e f ajută, daca
e luată cu socoteală, nu numai ca un mijloc uşor de
curăţire, ci ea regulează pe încetul şi funcţionarea
-stomahului în aşa măsură, că înlocueşte apele
vindecătoare de Carbbad. Se capsit'i în toatî apo-
tecele şi prăvăliile cu ape minerale.
Localul de întrunire al Românilor
din Sibiiu şi jur este Restaurantul Brote,
pe promenada Bretter, unde se află mân
cări şi beuturi bune şi ieftine.
Atragem atenţiunea cetitorilor nos-
stri asupra inseratului fabricei de lumini
şi săpunuri Aleltzer din Sibiiu. Aceasta
firmă e una dintre cele mai de frunte în
ţara întreagă. Cumpărătorii sunt serviţi
«ât se poate de prompt şi conşfienţios.
Alai cu seamă lumini pentru sărbătorile
învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele
mai ieftine/
Te doare ceva?Attmci foIooeNtc „F lu idu l E U a “ f l „P ilu le le E lsa“ tic la apotccarnl de curte E. V. F e lle r în Stttlilca,
Centrnln Nr. 122 (Croaţia).
! I. Renumitul „Fluidul Elza" alui Fellere, după experienţele noastre liniştitor do
dureri, vindecător, ineete/uă durerile; re-
prde «i sjjur vindecă revunn (*puro), slă
bire «le nervi, junghiuri iti conrtc, influ
enţa, dureri de cap, de «iinţi, de .«pate,
amorţeală, durere dc oebi. migrenă ţi
multe nepomenite ari Fluidul Kl«a nlui
Keller c folo.-it cu efect frtră pureche la
râtrujalii, catar, dureri de piept şi git şi
morburi din curent ori răceală. Adevărat
c numai dneâ po sticl:* e-te nuniclo
„Feller“. 12 sticle miei nau 6 mari,
ori '1 i-tirle i-p'.-ciale, K 5. franco.
II.Vcitii:; apoi. cn lumea f loie lc CU efect
di-tin? şi rigur Pilulele-lihabarber de mâ
nat alui l’Vlîer, rontrn durerilor do sto
mac, F<;îrcim\ I'p-.-i de poftă, nr.-uri de
fier-*, greap, ameţeală. rigăeli, hamoroide
şi alt« conturbiri de mi.-tuire. f> cutii
franco cu 5 cor. — f?ă ne ferim in?ă
de imiMţ;uni ţi -ă adresăm acurat aşa:
EtHjSîl V. ^CÎkf, ajjofscar de curte
in Stubica, Centrala Xr. 122 {Kro.-iţia).
Theodor Pousseu I.ţa
Sibiiu, Piaţa mică 14
ofer onor. public român din loc
?i jur rliforitr? articole intre cari
r crsusie, comăşi, piere
| ce! mai nou façon etc.
Servi'•iu prompt
Dela 1 pană la 20 puteri de cai, pentru mana
rea maşinilor de .îmbiaţii şi atfelul de maşini
economice.
Motoare st atol le dela 1— 100 pu- teridecai, pentru mori, fabrici şi tot felul de întreprin-
.Cr v 8 n.iai le tlnSputere, absolut sigur, fărapericol şi -jiră miros. Spese de 3 pana la 4 fileri pe o
oară de putere de cal. Motoare mici pentru mâna.
’ rea mnŞ*n'lor cari ee folosesc la pregătirea diferite-
• . jl°r nutreţur' Ş* pumpe de apă se vând foarte ieftin
'i Ardere totală, nici o necurăţenie,: liber de fum şi miros!
Condiţii de plată foarte avantngioase. Cea mai mare garanţie! Catalog frumos ilustrat
gratis şi franco.
G E R H A R D A D A M , fabrică de motoare, Wien IX/3.liepreientanţă generala pentru Transilvania şi llomânia:
Ioan Schfeb, Siblm, Hote! BonfeH.
Avem onoare a a:!uci; la cunoştinţa onoratului public, cu la firma
HEINTRICH BIBGERfabrică de licheruri şi prăvlie de vinuri
SI Bl EU, strada Guşferiţei Nr. 7am instalat un depozit de bere unde Ee capătă berea noastră
atftt în butoaie originale cât fji în sticle umplute cu deosebiţii îngri
jire. totdeauna în stnre proaspăta. D o aceea rugăm pe onoraţii consu-
menţi, ca să se adreseze cu deplină încredere reprezentantului nostru.
Hon-a noastră se bucură de col mai bun renume nu numai în ţară
ci ţi în străinătate, ba chiar tji preste ocean. Noi exportăm cea mai
multfi bere din Ungaria, l.a toato expoziţiile, unde am luat parte, am
primit cel dintâiu premiu, şi anum e:
1896 în B u d a jw la 1904 în flo ren ţa 1906 în Viena 1900 în p a ris 1905 în palcrnio j i jNeapol 1908 în lon dra
1911 în TnrinDe nenea e îndreptăţită convingerea noastră, că toţi aceia, cari
vAnd acfMi.-ta bere. m r desface cAt mai multfi.
( 'u tcată ştim ir*
B ereria cetăţenească Steinbruch |{jsocietate pe acţii*
. A M . W A G N I E Rp t > i m a t u r n ă t o r i e d e f e r » S i b i a n â , f a b r i c ă , d e
m a ş i n i a g r i c o l e , a t e l i e r d e m o r i ş i m a r e p r ă
v ă l i e « i e f e r î n S i b i i u .
Are oroare a recomanda onoratului public marele seu asortiment «ie tot Mul de articli
pentru edificări, precum:
Traverse, Chei, Fer pentru beton, Cement de
Portland Roman di Beocin, Trestie, Toer,
C a P t o n i / i :r.:n:t pentru invâlit, P â n z ă de r-ârmă pentru îngrădit precum şi
tot :ch;l ,I,- iV-rVrii flpîîrţiniitoare In edificări pentru uşi şi ff>re~tri cu p r e t u r i l e :
c e l e m n i r e d u s e . Serviciu prompt ţi eonştienţics. 535 1—
£«tttt petttni clădiri!P a r c h e t e a © s t e j a r » de
• «! bine uscate, in orice cantitate, aduse
T r l S d.T-.rch.» N e u s o M .«t S l a v o n i a , p e » » «.
Î ^ Î t r > W C l ă d i t cu eele mai wftme
' ^ u ? r £ m a n d * ţ> »?£«■* « » 4"
Glanz, Sziuito & Macelariumagazin de lemn de lucru
V 'Sibiiu, strada Rîului (Fhissgasse) Nr. 6.
1 sau 2 băieţii U 1 ani în sus se primesc la învăţătura de
rJăUirît, şi xid&rit, adecă la orice f c le lemn «i de zid sau mobilane. C o m ş e
S e c u i u , măiestru măsar ţi zidar in R ăŞin®rl
■> comitatul Sibiiu).
.Magazinul de făină° a lui
Petru MogaSIBIIU, strada Duţteriţei tir. 81
(anroapo «Io gara)
,i |3«7| !•'-
SIBIIU, strada sării tir. Z3.recomandă po t-fintde nărbStori
ioarU bwtrâ ?i ^ a i UHinâ ca ori aufo-Vând ţi cu «acul comercianţilor, po lângă preţ
; rcdiiH.
HupAudu-mK de ccrcctnre, semne*
Cn toatA Btim»
p e t r u m o g afrnnzclnr ?! n e e w »t »r tic ftlnurl.
V. ^
M a ş i n a d e c u s u t d i n s e c o l u l a l 2 0 - l e a . M a ş i n a din prtvâlii , « « ■ ■ !*
„ firma noasti* şi dala agenturi. ..S I N G E R m a ş i n ă d a c u » « t so c ie tate p e a c ţ n .
— 1
•yV’
i. Rmkîcs ™«.i Pcpozit ic râtţi româneştiB i b U o t e c a _ Română N e w -Y o rk
W5t»
1** 48—______ ba »t_______________________________________ p
Estc * , în “ !‘. « » « » i £
se t r n * ; . ; a- ^ r r u r ^mânia şi 1 ransiKama, are ■*' . ^ t[,jn,rj ct, cântece romAneşti, ccazicale; fonografe, gramafoaine, pl. , ^ prcparaţîunî farmaccu-
sornice de tot felul, , ’ .* V foartc mare trebuinţa« Catalogul
tice, articolc de toaleta şi a * f , , , informaţii»» particulare adjtr-
Birou de informaţii.I Ooo»feina mullel. « 1» « " .1= P°-
: blidului rominow din provincie, m a m
, t o U «» a ,. .W d I . bad .pat. b ™ .
> i, lotonutll li M b0~
gpntură Rom&neasca.Otic« informaţie relativ .!*
tnaintate 1» ministem «i U alte f > otic« informaţii comercial* ş . ^ , tal in orice cauză dau in r^timp de2-3 «Io ori şi oni, reaolvând toate ches
liilo In modul cel m*>Urgiter rcflolvirea petiţiilor. Vor
b e « In ™«oanfc cn referentul «u s e . şi
rog reeolrirc favorabil*. .F&e tot felul de mijlociri comer-
I aiil* ii comande. . . __g Preţuri moderate, oernciu prompt,
. 1 informaţii detailat«- _____--- - La avi* aştept la gar*.
L . O l a r i » ,
B»d*pe»t, La)o» ntc» No. H I , » 1 / » ^
CSrbum itla £np«ii!(Lupenyer Nusskoks)
teecelenţi pentru ateliere de
;nrecum şi încălzitul locuinţelor, ^ ™ CU preţuri foarte ieftine 465 10-10
E D U A R D ZIM M ERM ANN
Sibiiu, strada Trenului (Bahngasse) 14.
T E L E F O N Nr. 230.
& depc* d. v b » » I» 10SEF Z1MMEHMANN,
Sftita, strada Ocnei (Burgergasse).
m o t o a r e d e b e n z i n..... .. ....... w r .™i. .itonro miu prin un om d- farli. ca r .?■ yU # rum|lfltil ,|rla rârotti «I*
„ ,T B p-teca i»; J ; r: n » in urm » » * " , * . » ! . i «
............ ..•»» ^ - - ................................................. ..... ,a
Fabrica de motoare F e r d . Z a l l e r Sibiiu- N a Ry s ,e b cStrada Francltcanllor Nr. o
unde preţuri!«* m h .I .ui :W 'V. «»»• ra f',i U,v!p * íí,
Sc prin,..« «i r rcuil « « W u i «»" r e p a r a t u r L .«».im l.s». in
Ml'l/I'K PCKISOIU l'l-*. KKOl NoŞIINJ A.
Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie
O R E N D T G. & F E I R I W .(odinioară Socictatea cureiarilor.)
Strada Cisnădiei 45. SIBIIU . Heltauergassc 45. --
Magazin bogat In articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport
şi voiaj, poclăzi şi procovături, portmonee şi bretele solid©
şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate.
Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi}
permanent în deposit 62 M
Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.
Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.
Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.
Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine p in i ti
cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.
P*g. 18 TOAIA POPORULUI «* ÎS
Taurifoarte fr»umosi, de prăsi 15, (24 de bivol şi 2 Pin gau), provizuţi ca certificat,
ea află de vânzare la Lazăr Stoichiţia, proprietar în Porumbacul-de-jos, comitatul Fă
găraş. 527 2-2
InserateleBDiB&i atunci au valoare mare, daci ei răipâadeK pretutin- denea, in toate ţirile, In toate cercurile lociale. Pentru aecit ■cop »4 ofere îndeosebi inserarea în „FOAIA POPORULUI“.
Informaţii să dau ţi comande si primetc la administraţia
FOII POPORULUL
A V I Z .Aducem In cunoştinţa onoratului public că
ne-am deschis o
p ră vă lie pentru Văpsitul şi curăţitul hainelorunde vipjim şi curăţim haine pentru domni şi
dame, lucruri de mâni ji tot felul de lucrări,
cari se ţin de «ceasta branşe, po lângă preţuri
foarte ieftine, o*?cuţie frumoa«iS şi grabnicii.
KugSm onoratul public pentru binevoitorul s&U
sprijin. - 476 2—4
G R E G U S şi F IN Z L E R Prăvălia: S I B H U , str. Măcelarilor 5.
Văpsltoria: S I B I I U , str. Ranicber 12.
a s e :S B C . Q B E
In fabrica de Var din Orlat
sc nrde şi expodiazfi prompt
zilnic, in marc şi mic
renumitul
Var de Opiatliber do piatră şi taurii.
Preţ moderat, -erviciu prompt şi rval.
I. Bancin, Orlat.
i K " —mm’~ ~ ^ E E E
521 2-îA
sv. 21-a* M i l i o a n e
folosesc ccntra
TUSEIrâ K iu ele i, catarnlul, fleemei.ca- = tarului bro n cblal ţi d e g&t — j
Caramelele de piept
- KaiserI n i * % 1 w w * „Treibitxi*
n r t tJ A a ««t*te dela rr-edici si priraţi,U I / O U lntJr-tf P^ 0 naUrnl publie,
gar»ct'a^4 dicc (iii «gur.
fc itab w n e foarte bune şi g u jto y e .I pachet 20 ţi 40 biol, ( Joşi 60 bani.
8« capiii In to«te «pctecele, drogueriile ţi pririhiie de coloniale mai de frunte.
•500 Coroane cipita rre-odată durere
£* dinţi ori li va mirosi pura după-ce va folosi a ţa im dinţi a lai Eurtille, o sticlă cu 80 ăl. Ed. Bar- Sflla-WinJder Vkna 19 l.gomniergasie 1. InS ib iin ; !s farsadiie: în Piaţa mare 10; in Piaţa mici 27: tinda Citnidiei 59; uliţa Turnului (Saggagse); uliţa O ca » 2; farmacia TVutscb; Meltzer, itr. Guţteriţei şt itr. Cisnidiii. In B istriţa: farmacia lai Herbert. Sefceţul-săMSC, farmacia Lederhilger: Sighişoara; ! u » d a lui Ligner.
Să fe ceari pretutindesea apriat apa de din fit• ici Bartllla. Denunţări de îaliiteare ror fi tise'filúie. La locurile unde nu si poate ci fiu, trimit
»ticle vx h CCT. S0 s!. íranca 54 25 —
Serviciu solid, prompt şl eonştlenţios.
P R IM A FA B R IC Atransilvană eea. şi reg. privilegiată de
C a n t (it fer şi oţel şi lăcătsseric de artă şi constrncţicinstalată cu forţă electrică 11 îiO-30
F P I J R P C F S i b i i u — N a g y s z e b e nJ Strada Faurului (Scbmiedgasee) Nr. 19.
Cataloage de preţuri gratis şl franco.
*02.5 »
36 >1
A N TO N JU R A TS C Hpantofar pentru domni, dame şi copii
S IB IIU , strada Urezului Nr. 11.
Recomandă în atenţia onoratului public din loc fji provincie
prăvălia sa. de încălţăminte
pregătite în atelierul sau, după cerinţele modei şi ortepediei, cu preţuri foarte moderate.
Reparaturi execut Ieftini
lotul se pregăteşte in atelierul propriu.. ! Material prima calitate.
Preturile cele mai moderate. j Seviciu prompt.
491 6—
îngrădituri uimitor de ieftine! Invenfiune
senza(ionalfi t
Nenumărate scrisori do recunoştinţă do
vedesc superioritatea neîntrecută a
l împletiturii Hungaria-459 8—12
fabrică numai din sârmft suflată cu
e de lipsă să fio vnpsit. Preţul por
cvadrat 30 fileri şi mai sus.
Ha poate procura la sigurul fabricant:
Alexandru Haidekkerfabrici« de ţoattură do silrmft, do îngrăditură din împletituri şi do gratii
f Budapesta V I I I , Ülői űt 4 8 /8 4 .ŞG;?** .Serviciu ieftin, repedő şi conştienţios. — Preţcurent iluntrnt, gratis şi franc».
Noutăţile de primăvarăau sosit în
Warenhaus(maqîtinul de tot felul de mărfuri)
GrünbergerPreţurile mele ieftine şi fixe
precum şibogata alegere în haine cu gust
■aii
sunt cunoscute şi recunoscutede aceea c în interesul fiecăruia, ca să cumpere dela mine
ce are de lipsă ----- — ---
C u toată stima
Warenhaus GriinbergerSIBIIU, strada Cisnădiei
Nr. 13FOAIA POPORULUI Pag. 19
au
Biblioteca„Foii Poporului“ .Din Biblioteca „Foii- Poporului“
t^părut pănă acum următorii numeri:
lH r. 1. Nichita Balica, povestire istorică
de Silvestru Moldovan şi Movila lui
Burcel, de V. Alexandri. Ediţia 111.
dKr. 2. Doine şi strigături, culese şi întoc-
mite de Nicolae Regman. Ediţia III.
•ă*Sr.3. Găsitul, poveste de Emil V. Degan
şi Punga cu noroc şi căciula fer
mecată, povestire orientală prelu
crată de Silvestru Moldovan. Edi
ţia III.^ r . 4 . Pomăritul, sfaturi în formă de dia
log, de Iustin Sohorca, înv. Edi
ţia II.>*Sr. 5. Ulisse, regele din.Ithaca, povestire
istorică de Silvestru Moldovan.
~ 3$?r. 6. Rîs şi veselie, anecdote şi glume.
Ediţia III. ^
'v.?Nr. 7. Găcituri, de Isidor Dopp, înv. Cu
un adnex: Glume. Ediţia II.
» Sr. 8. Edip, nenorocitul rege din Teba şi
alte întâmplări din vechime, pove
stiri istorice de Silvestru Moldovan.
»îNr. 9. Poezii poporale şi poveşti, gre
blate şi netezite şi la lume împărţite,
de Parteniu Giurgcscu. ^
Fiecarc număr costă 20 bani, iar
pentru postă este a se trimite 5 bani
deosebit de fiecare carte (număr).
Alte numere în pregătire.
Toate în lume se scumpesc!chiri» casei, — numai păpucli şi chetele esecutate în atelierul luipAnea, carnea, ciur»
Vasilie Ban ia „Cisma mare roşie"d u p icu m se numeşte prăvălia lui, se ieftinesc , 161. 47—
•' Pentru că această renumită prăvălie de Încălţăminte s'aCe * mărit tn casa proprie şi la fiecare păreche sc trage jos ■ ^ , _oate lifera păpuci buni şi trainici pe lângă preţuri ieftin«.rhtrî%. Dfi JCCCJ C* . P 1
- — * SIBIIU, Strada Ocnei (Burgergasse) Nr. 7.— - ------------ Casa proprie. ..-........ .
cnuia. -- _
VASILIE B A N
Osiile patentate şi cu găuri, , • *„ <lcnus trî-Stor, prin ce.ace o*m «î dupuţul sunt foarte scutite, astfel ca
ale mele, car. au depus tr.„ ^ ^ e indoit de marc, /
4 N D H B A S R I E G E R612 0-s prăvălie de fer în Sibiiu.
u n n = ; P r _ C T E ŞI O F E R T E LA D O n m Ţ A _S E Q ^ U „ . „
Cel mai mare depozitlM ă r f u r i 'de porzelan, sticlă şi galanterie!
A __I t __~ î
Pori de flori şi de trandafiri-*e cnpittii In InrUinoarcn n-penpcX a tribunnlului
-.lin SiWIu. - "3
Se caută morarIn o moara cu «loiiii petri, mftnatc cu aP«. Inlr o comunii fronlntc «lin jurul Bihiiului. Infcnnnţ.un
dm. In ndmini«trnţin Fon Poporului, de umU
ponf primi adre*a. IVntru rMpun» a n* adnu.se
- o mărcii do 10 bani. ®
Articli pentru cadouri.Pompadouri pentru dame.
Jucării pentru copii.Obiecte de argint de China.
oTprSr«^>»«* * * * * iat,iKi <in ***■____ Preţuri fixe, dar foa.te ieftine.
Oglinzi, Icoane.
Festnice şi policandre pentru biserici.
Tot felul de obiecte de sticlă pentru
masă.
Succesorul lui 3. F. Schneider Johann Weindel
Sibiiu. Piaţa mare Hr. 15 şi 16-
'rtO 1-2 U N V E RIc prâiil«, puternic ţi frumos, <!«■ vAtinre 1» Dănilă loan Bobeş, HOI1A îsr U I, u. p. TMmnciu (Hoic/.n, u. p. î^aptalmac»).
Caut un morar«are «tic purta bine moara dc benzin, pentru
. «munelc E ^ iu l - m « V ™ . C«î preferiţi. A M ndro** l* N i o o l a e I t t u
in Cenade (S/i»*c*an:td). 61. 8-
Vinuri de masă escetente,'lira cu 56 ,i 6 0 «Ieri 1» cumpărare
.-ie cel puţin 50 litre ofere negustoria
„ do vinuri
•JOSEF S C H U L T ZSibiiu, strada Urezului 20.
P W M U L A ™ * 1' « ? ? . “ A Ş ‘ W {î n O C N A - ^ l ^ U L J ^ , ^ * m a s u » , #
mărit atelierul ^ « i .
X d u .«n I « cunoţiin ţl onoratului Pu^ i « i s p e c i a l e «i Xin care primim «i execut«,» ^ - ^ ^ l e e t r i O Ä , *
c o n s t p u c ţ l u n l d e 1 1 .. T
moderni»
*
■472 4 -
Cu tont8 stima:
a t e n ţ iu n e5 0 , 0 0 0 p ă r c o h i d © g h e t e I
• S d . o ^ r e cxntitite d ., su n , « a fost insiieiBM j>e »ceea eu
v ^ h « u adânc ghete en şlnoare pen-'-rindon ft cui 8 î de Diel« bruni sau
2 Ü T S A V 3
/:îiprdire ca ram oom . , _ _ . « «
p fiROlEB eiport d® CticotIi ^ÜKUS i b u l e xdmls ?i banii r .to «.
50S 3
F r a ţ i i K a r e x a g î n B “ l a , P f s , a -
L cea mai mare înaintare m •
L o c o m o b i l e l e P ® n t ^ “ ^ „ u o m o b i i ” . ; v :
C ea m a i i= f^ " * » ' “ t r u ^ pu tere deoa7ă n U 3 fH eri- - N ie , u »
Cu informaşi şi oferte "ratuite se rveş te
cu plăcere reprezentantul
M . S C H Ö N B E R G E RS X S X I X J , Piaţa Hermann Nr-
Nici un
— * j r în s — O r i-c â n d şi n10'
•P — ^ -aPr.,. ',..r„. PC" t™ nd'iTiiTan data de lucru. m cphit de porivit.
blă,lt avantagtoase
Pag. 20 FOAIA POPORULUI Nr. ir
Fabrica de săpun şi luminiMânată cu abur înfiinţată’ ia 1848.
& lai
j f i c t e î» SibiirPrăvălie şi magazin în strada Guşteriţei
Filiale: Piaţa mică şi strada Cisnădiei
recomandă bine cunoscutele sale fabricate,
îndeosebi
Ciuniui de jtcarină ji ccarăpentru biserici şi înmormântări
Săpunuri foarte bune şi ieftine.Tot felul de »îpunuri pentru toaletă.
Revâniatorii primesc rabat mare.
La cumpărări mai mari se fac şi altor
persoane cele mai moderate preţuri. Oferte
şi preţuri-curente se trimit la cerere gţptis
şi franco.
Ludovic Ferencz,E R O I T O R D E B Ă R B A Ţ I
6 IB I IU , strada Cisnădiei Nr. 12,
recomandă p. t. publicului
sie mai noue stofe de primăvară şi
vară în mare asortiment
noutăţile■mite chiar acum, pentru haine de
M cbaţl stofe englezeşti, franţuzeşti
fi indigene, din cari se execută după
măsură cele mai moderne vestminte
precum: Sacko, Jaquete, şi haine de
salon, cu preturi foarte moderate.
Deosebită atenţiune merită nou-
tfţfle de stofe pentru pardisiuri şi
„Raglam “ , cari se află totdeauna in
deposit bogat.
Asupra reverenzilor confecţionate
la atelierul meu, îmi permit a atrage
deosebita atenţiune aOn.dorarri preoţi
fi teologi absolvenţi. — In cazuri de
urgenţă confecţionez un rind com
plet de haine în timp dc 24 ore. —
.Uniforme pentru voluntari, cum şi tot
lekxl de articli de uniformă, după pre-
iafpţie croi tura cea mai nouă.
Mape alegerein
Vinuri albe şi roşii« 1 2S— Preţuri moderate.
Ci vinurile sunt curate, se g&ranteazi
K . W ilh . JilieliSib liu , strada Urezului Nr. 7.
Uarc-X de sccrtire >Aek*f« * v5v f
f
£ i«iw î# l . (ap siti ciitip.,
(343 £0—42) înlocuitor pectni
SnHcr-pâiti-Sxpţll«este un l*ac d# casă valorat de îsnlt, care tă f o lw f e do Euiţi eni ca fricţiune iigură
= la piidagri, reamatÎHn ţi rîceli. = jj fag fie Din cmz* imitaţiilor de puţină t i -
______* ' logre să fim precauţi 1* comp*rareţt s i primim nmmi stiel« originale in şatole ca marc* de srutire »Ackere ţi cn numele Eichter. Cu preţul de SO fii. C. ViO şi C. 2.— ci capSt& aproape la toate farmaciile. Depozit principal l i Iosii TCrSk, fsr-
E td ft In Budapesta.
Farmacia lui Dr. Richter la :: „Leul de aur® în Praga.::
Elis-ab*thţ ti c* s e Nr. 5 iea.
• >83
I u l
«ra£
Prim a condiţie de reu şită este de a fo losi m ateria l solid.
„Mugurul“ însoţire economică E U s a b e t o p o l (.Erzsâbetvâros Kis-KükällS vm).
ALTO! DE V IIECalitate distinsă pe lângă celea mai moderate preţuri. Soiuri de vin şi
de masa, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţă eu
ropeană cu rădăcină. — Se află de vânzare la , " .
însoţirea A J | E l i « » b e t o p o l
economică ^ a v i u g u r u i E r z s â b e t v â r o s
Material disponibil în altoi peste t i ? e i ( 3 ) m i l l o a n © .
Şcoalele noastre de altoi n’au fost atacate de peronosporă. Altoii sunt
dezvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare con-1
diţii de plată! — La cerere preţ-curent şi instrucţiuni gratis şi franco.
Eom âni, sp rijin iţi firm ele rom âneşti că numai acelea v ă vreau binele, ţ
pcschidcrc dc franzetăric.Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public şu - ; ^ ^ _o ' muştem, ca
fost-a mea franzelărie din strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 1 am strămută t-o în
Sibiiu , strada S ării N r. 2 3 ,iar cu 15 Decemvrie am deschis-o. Totodată aduc la cunoştinţă, că mi-am deschis deja
*i o filială In Strada Guslerilel fir. 81, unde se află făinuri din cele mai renumita mori
cu vapor .din Iîanat şi Smiiu. Vând şi liferez deaeemenea tot felul de pâne, franzele etc.
Rugând onoratul public pentru bnevoitorul seu sprijin, semnez
Sibiiu, in Dccemvrio 1911. ‘ Cu toată stima
^ S801J PETR U M O G A♦ ♦ » » » » » < » » » » ♦ »
3 S S B B ----- SB ü e B = H = = B ^ M ----- «m g
Berea albă şi neagră
Bereria dela Trei-Ştejari•>? Tn S IB I IU
= este foarte bună şi gustoasă! =
Această bero e
căutată ţi 6o bea
cu plăcere do toţi
cari o cunosc, atât
la orasp c.\t tji Ia
sate. 107 53—
îSSCEgîii
D R E I - E I C H E N - IH t o . i t o i t m t S C H U T Z f-iflaxt/ .»
Că berea noa
stră e foarte cău
tată se poate vedea
şi do acolo, că cum
părătorii se înmul
ţesc mereu.
R
Mobile ieftine şi bunesă pot procura numai la
Prim a fabrică de mobile
P E T R U T IU & P LA TZStrada Sării 37. SIBIIU (Nagyszeben) Salzgasse 37.
Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevoiască
-— a cerceta, şi fără a cumpăra, -
Marea expoziţiede tot felul de mobile de artă şi simple, care stă
-- .... ...... :— :— zilnic spre vedere publică. - -
Se atrage ateaţiunea asupra
A telieru lu i p ropriu de scu lptură şi fa p iţâ r ie de p rim ai paag.Executăm toate lucrările do lipsă la biserici nouă şi vechi. Orice
comandă se efeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplină garanţă
şi cu preţurile cele mai moderate. ^ 333 23—
Apelând la sprijinul On. public românesc, semnam
Cu toata stima
Telefon Nr. 47. Petrutiu & Piatz
.Tipograca Poporului* K M »