CAMPANIA DE SPRIJIN A MOC{NI|EI

SEMNEAZ{ PENTRU SUS|INERE !

GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 11, FEBRUARIE 2007APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

Din SUMAR

pag. 4

pag. 5

PROIECTCIRCUITUL TURISTIC ALBISERICILOR ORTODOXE

PROIECT:CIRCUITUL TURISTIC

AL BISERICILOR FORTIFICATE

Io aici, badiu-n Alþânaªi-l iubesc cu sãptãmâna.Io aici, badiu-n Sibiu,Ce mai dor, stare-ar pustiu.

PICTATE DE FAMILIAGRECU DIN SÃSÃUª

SÃSÃUª

pag. 4

În 2015, dacã privim înapoi, mulþidintre noi se vor întreba ce au fãcut aleºiinoºtri pentru viitorul regiunii. Suntem în2007 ºi nu de puþine ori am reflectat lamomente din 1990 sau 1992, 1996 ºi chiar2000 sau 2004. Câte ocazii pierdute, câtemomente de reflecþie ºi analizã am avut ºinu le-am fructificat.

În plan personal momentele demulþumire sau nemulþumire lecontabilizezi singur sau în familie. Însocietate momentele de bilanþ sunt anualeºi sunt adevãrate clipe când te poþi raportala ce fac ceilalþi ºi cum poþi aplica cevadin experienþa vecinilor. Mai ales când faciparte din societatea selectatã ºi aleasã aprimarilor unei regiuni cu un trecut greuîncercat ºi un destin greu de definit.

A fost construitã în 1936. În 1945 stãpânii ei au fosturcaþi în vagoane ºi duºi în Siberia. Când au revenit casaera ocupatã de o familie de �sãraci� cãrora organele departid ºi de stat le-au dat locuinþã. Li s-a dat voie sã steaîmpreunã cu noii locatari, pânã în 1960 când le-a fostrestituitã. Au refãcut-o în 1968, redându-i înfãþiºareainiþialã. În 1986 au cedat-o statului pentru o sumãderizorie ºi dreptul de a pãrãsi România. Casa a ajunsiarãºi în stãpânirea �sãracilor�. Strãdania acestora de adãrâma tot ce aparþine trecutului continuã.

�Sasule, cãsuþa taS-a ales bules de ea�.

Folclor transilvan

CASA S{SEASC{

Folclor pag. 7

O ADUNARE ISTORIC{

(continuare în pagina 2)

In scopul dezvoltãrii durabile, comunitãþile de peValea Hârtibaciului doresc reintrarea în folosinþã amocãniþei care ar contribui considerabil la dezvoltareaturismului în Valea Hârtibaciului.

Asociaþia Valea Hârtibaciului a început Campaniadestinatã declarãrii �Mocãniþei Hârtibaciului� dreptmonument istoric.

MOCÃNIÞA POATE DEVENI MONUMENT ISTORICNUMAI CU AJUTORUL TÃU

Sã determinãm autoritãþile româneºti sã reacþionezeîn consecinþã faþã de acest apel al membrilor societãþiiromâneºti ºi internaþionale!

Radu Curcean,preºedinte al Asociaþiei Valea Hârtibaciului

(continuare în pagina 5)

� SCHIMB DE EXPERIEN|{ ÎNTREFERMIERI DIN ROMÂNIA ~I FRAN|A

� CUM PRIMIM BANI DE LAUNIUNEA EUROPEANA?

pag. 3

UN SPECTACOLCE SE VREA TRADITIE

Biserica evanghelicãfortificatã - Nocrich

ÎN 2007VIITOARE APARIÞIE

EDITORIALÃ:

MONOGRAFIAFOLCLORICÃ A VÃII

HÂRTIBACIULUIAutor: Mircea Drãgan

Toþi cei interesaþi sã achiziþioneze lucrãri îirugãm sã se adreseze Asociaþiei Vãii

Hârtibaciului

faptul în sunt primãrii unde ziarele zacuitate pe dulapuri, iar în altele þi-l smulgdin mânã când apar. Cert este cã aceastãgazetã a reuºit sã inoculeze ºi sãpromoveze, într-un timp relativ scurt,unitatea regionalã, problemele ºiaspiraþiile locuitorilor sãi. D-l IosifMoldovan a promis sprijinul pentrudotarea Asociaþiei cu un calculator ºi unaparat de fotografiat de la ConsiliulJudeþean Sibiu, fondurile asociaþieinepermiþând achiziþia acestor bunuri.Asociaþie mare dar membrii au bugetede subzistenþã, multe comune aºteptândrectificãrile de la bugetul de stat ca pe omanã cereascã. În lipsa acestor fondurimulte comune ar da faliment.

PROIECTE CULTURALTURISTICE

Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiua prezentat douã noi proiecte culturalepe Valea Hârtibaciului. Cele douãproiecte, deja popularizate în GazetaHârtibaciului, îºi propun promovareamonumentelor istorice existente încircuite distincte ºi comune. Este vorbade �Circuitul turistic al bisericilor

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2006

Asociaþia �Valea Hârtibaciului� esteprintre puþinele asociaþii (formatã prinasocierea consiliilor locale) din judeþ ceºi-au propus altceva decât introducereaapei sau canalizãrii în regiune. Formatã,în urmã cu un an, dupã luni întregi detatonãri ºi întâlniri, reuneºte primariilocalitãþilor Agnita, Nocrich, Alþîna,Bîrghiº, Marpod, Chirpãr, Merghindeal,Iacobeni, Bruiu, Brãdeni, Mihãileni,Arpaºu de Jos ºi ulterior înfiinþãrii �Consiliul Judeþean Sibiu. Este o asociaþiede utilitate publicã, de pionierat în judeþ,care într-un an de zile a reuºit sã se facãcunoscutã ºi sã se impunã ca un veritabilpartener de dialog. Munca echipei deconducere reprezentatã prin RaduCurcean � preºedinte ºi Ilarion Bârsan �secretar s-a concretizat într-un pachet deproiecte comunitare zonale ce sunt încurs de concretizare.

Prima mare reuºitã a organizaþiei esteînsãºi înfiinþarea ºi existenþa ei, fiind celmai normal cadru de discuþii despretrecutul, prezentul ºi viitorul regiunii.Singura condiþie consensualã esteprezenþa membrilor ºi plata cotizaþiei. Iardin acest unghi de vedere, majoritateamembrilor sunt tentaþi sã punã pe primulplan problemele propriilor lorcomunitãþi, prezenþa ºi achitareaobligaþiilor financiare lãsând de dorit. Auþinut sã fie prezenþi la un an de laînfiinþare � la primul bilanþ � urmãtoriiprimari: Radu Curcean (Agnita - gazdaadunãrii ce þine ºi preºedinþia asociaþiei),Ioan Cori (Iacobeni, la primaparticipare), Vasile Radu (Merghindeal),Sebastian Dotcoº (Marpod), MirceaCernea (Bruiu) ºi Aurel Dobre (Brãdeni).Chirpãrul a fost reprezentat prin viceleIoan Morariu, restul comunelor lipsindmotivat sau nemotivat. ConsiliulJudeþean Sibiu a fost reprezentat devicepreºedintele ec. Iosif Moldovan,reprezentant permanent în Asociaþie. Aþinut sã fie prezent primarul comuneiRoºia, Valentin Aldea � posibil noumembru, momentan, observator �invitat. Adunarea generalã a fostdeschisã � în spiritul unei transparenþetotale � fiind prezenþi invitaþi ºireprezentanþi ai unor asociaþii interesatede strategiile locale. Discuþiile au fostlibere, prezentãrile fiind concise ºihotãrârile fiind luate prin consens, fãrãa fi supuse la vot � toate subiectelesupuse dezbaterii având girul celorprezenþi. S-au identificat soluþiiadministrative ºi juridice, fãrã polemiciºi divergenþe, întreaga adunaredesfãºurându-se sub semnul eficienþei ºiîn limite de timp perfect rezonabile.

�SALVAÞI MOCÃNIÞAHÂRTIBACIULUI�

Ordinea de zi a fost succintã ºi clarã,pe primul loc fiind prezentarea situaþiei,relativ complicate, a salvãrii liniei ferateînguste Sibiu � Agnita. D-l RaduCurcean a fãcut o amplã trecere în revistãa intervenþiilor ºi demersurilor efectuate.ªi nu au fost puþine; bãtãlia este în toi,toate autoritãþile locale susþinând acestproiect, dar la ce folos: douã ministerepar sã nu înþeleagã cã viitorul întregiiregiuni stã în aceastã veritabilã coloanãvertebralã. Ministerul Culturii ºiCultelor are în analizã un dosar declasare a liniei ca monument istoric �un dosar parþial, care în scurt timp va ficompletat cu piesele lipsã (releveepentru fiecare canton, haltã, garã;fotografii pentru fiecare pod sau podeþºi situaþia juridicã a liniei). O muncã deSisif ce ar costa o groazã de bani dacã ar

O ADUNARE ISTORIC{fi comandatã la firme de specialitate, darpe care ºi-au asumat-o o mânã deinimoºi, voluntar.

Ministerul Transporturilor - are liniaîn proprietate ºi chiar dacã în perioada1992-2005 a abandonat-o - în încercareade a salva S.N.C.F.R.-ul a inventatpermanent soluþii, ultima fiindînchirierea liniei la niºte preþuriinacceptabile. Campania iniþiatã deAsociaþia Valea Hârtibaciului ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu vafi continuatã, toþi primarii prezenþipreluând formulare pentru a reuºi sã sestrângã, pânã la finele lunii martie, unminim de 10.000 de semnãturi�SALVAÞI MOCÃNIÞAHÂRTIBACIULUI�.

O þintã posibilã, dar dificilã, avândîn vedere întinderea ºi dispersareapopulaþiei în regiune. Speranþa unanimãeste cã aceastã campanie ºi completareadosarului cu piesele lipsã va duce ladeclararea liniei ferate înguste camonument istoric, închizându-se astfelorice perspectivã ulterioarã, de a sevalorifica la fier vechi aceastã linie. Un

intervenþia d-lui Iosif Moldovan. Acestava susþine prezenþa unor specialiºti laAgnita ce vor organiza cursuri deinstruire pentru accesarea fondurilorstructurale, pentru scrierea de proiecte,pentru instruirea gospodarilor ce vor sãdeschidã pensiuni turistice (cu sprijinulA.J.T.S.). Sunt necesare acest gen decursuri pentru toþi cei interesaþi, acestafiind un moment propice pentruelaborarea de proiecte.

D-l Joachim Cotaru a prezentatsituaþia organizãrii Grupului de AcþiuneLocal din microregiunea Hârtibaciului(G.A.L.), ce cumuleazã deja 38 demembri. În ultimele ºase luni eforturilecelor implicaþi în definirea G.A.L.-uluiºi-au arãtat rezultatele, fiind unanimapreciat de specialiºti ca un veritabilmodel de urmat pentru alte comunitãþiregionale. Adunarea generalã a G.A.L.-ului este prevãzutã pentru finele luniimartie, la Nucet, unde se va analizaoportunitatea transformãrii într-opersoanã juridicã ºi elaborarea uneistrategii de dezvoltare pentrumicroregiunea Hârtibaciului. Nu seexclude ideea înfrãþirii cu un G.A.L. dinGermania în vederea unei eficientizãri deaccesare de fonduri structurale peprogramul LEADER. Structuramembrilor G.A.L.-ului, format dinreprezentanþii unor autoritãþi locale, deasociaþii ºi persoane juridice (societãþicomerciale) poate reprezenta un adevãratfor de dezbateri al problemelor de interescomunitar regional.

D-l Craioveanu Dan � de la FederaþiaNaþionalã de Agriculturã Ecologicã Cluj-Napoca a prezentat organismelemodificate genetic ºi necesitatea uneiagriculturi ecologice. În România apãtruns deja soia ºi porumbul modificatgenetic, pericolul fiind iminent pentruîntreaga agriculturã tradiþionalã. Cuaceastã ocazie s-a propus iniþierea unordeclaraþii din partea autoritãþilor localede interzicere a cultivãrii plantelormodificate genetic.

O întâlnire istoricãratatã de unii membrii!

Începând cu data de 1 iulie 2007demareazã procesul de accesare afondurilor structurale. O cursã infernalãatât pentru administraþiile locale cât ºipentru persoanele fizice sau juridiceinteresate. Fondurile structuralereprezintã un veritabil balon de oxigennecesar tocmai pentru aceste comunitãþilipsite de resurse financiare. Numai acestefonduri pot conduce la revigorarea vieþiicomunitare. Se alocã fonduri pentrudrumuri comunale ( trebuie definite ºiproiectate aceste drumuri, majoritateafiind clasificate ca drumuri judeþene),pentru muzee sãteºti, pentru bibliotecicomunale, pentru renovarea centrelorsãteºti, etc. Unde sunt proiectele domnilorprimari? Proiectele se scriu de specialiºtice trebuie sã fie angrenaþi în acest efortcolectiv. Avem specialiºti? Unde sunt?

Am convingerea fermã cã mulþiprimari absenþi de la aceastã adunareistoricã n-au înþeles încã momentul princare România trece. Aºteaptã ca alþii sãfacã proiecte iar apoi vor încerca ºi ei sãse adapteze din mers. Sunt comune carenu au încã planul urbanistic general allocalitãþilor (PUG-ul) fãrã de care nici unproiect comunitar nu poate fi aprobat.Suntem pe cale sã pierdem o bãtãlie careîncã nu a început. ªi asta din cauzesubiective ce þin de mentalitãþi greu deînþeles.

Vom reveni.Marius Halmaghi

moment de rãscruce pentru întreaga Vale,toate strategiile de dezvoltare incluzândlinia feratã îngustã ca o pârghie dedezvoltare economicã, turisticã ºisocialã.

Asociaþie mare � la început dedrum ºi cu membrii sãraci

Al doilea mare subiect de dezbaterel-a reprezentat �Gazeta Hârtibaciului� �o publicaþie lunarã relativ tânãrã (la alzecilea numãr � la data analizei).Redacþia acestei gazete este formatã dinvoluntari, persoane responsabile ce lafiecare numãr se confruntã cu aceleaºiprobleme: lipsa unor materiale pertinenteºi de actualitate. S-a fãcut apel la primariicomunelor, la directorii de ºcoalã, lapreoþii satelor. Rezultatele sunt vizibile.Îþi este imposibil sã crezi cã într-ocomunã cu câteva sate nu se întâmplãnimic într-o lunã. Ni se sugereazã sãintroducem exemple negative ºi sãcriticãm autoritãþile locale pentrupasivitate ºi indolenþã. Subiecte sunt latot pasul (cel mai recent fiind încercareaconstituirii unei agende culturale aregiunii, semnalul eºecului fiind dat decãtre un secretar de comunã, care a fostcontactat telefonic ºi a replicat iritat cãnu are timp pentru bazaconiile noastre).Existã primari ce sugereazã prezenþaunui redactor la fiecare eveniment încomunã. ªi aceasta în lipsa unui mijlocde transport al asociaþiei ce nu ne permitesã difuzãm gazeta în toate satele.Problema difuzãrii ºi desfacerii este unalt subiect ce ar merita atins, ºtiut fiind

ortodoxe pictate de fraþii Grecu dinSãsãuº� ºi �Circuitul turistic albisericilor fortificate de pe ValeaHârtibaciului�. Ambele proiecte îºipropun sã completeze proiectul de bazãal asociaþiei � respectiv deschiderea unuiecomuzeu în satul Sãsãuº, sat inclus într-un circuit regional. Toate aceste proiectenu se pot realiza fãrã sprijinul primarilordin localitãþile vizate, respectiv fãrãsprijinul comunitãþilor. Experienþa unorcomunitãþi sãteºti deja incluse în circuiteturistice internaþionale este edificatoare.Lipsa de colaborare ºi a unor strategiide dezvoltare comunitarã poate ducetreptat la degradarea vieþii sociale ºiabandonul siturilor ºi aºezãrilor umane.

PROIECTELE DEINFRASTRUCTURÃ

Preºedintele Asociaþiei a prezentatcâteva din proiectele majore avute învedere. Astfel s-a convenit ca la nivelulasociaþiei sã fie angajatã o persoanã caresã întocmeascã documentaþia primarãpentru reparaþii ºi reabilitãri de ºcoli, fiindcunoscutã lipsa specialiºtilor în domeniu.Iniþiativa a fost acceptatã de principiuurmând a se defini bugetul necesar. Oserie de alte proiecte au fost enunþate �în perspectiva închiderilor iminente agropilor de gunoi. Este strict necesarãrealizarea unui studiu de fezabilitateprivind gestionarea deºeurilor. Lipsa unorprimari la aceastã adunare a obligatamânarea dezbaterii unor pachete deprobleme comunitare ce vizeazã ValeaHârtibaciului în ansamblu. A fost salutarã

GAZETA HÂRTIBACIULUI2006 3

FONDURI NERAMBURSABILE PENTRUDEZVOLTARE RURALÃ

Unul din motivele, ºi cel mai important, pentrucare românii au vrut ºi politicienii s-au zbãtut sãfim primiþi în Uniunea Europeanã a fost acela cãvom primi bani pentru dezvoltare economicã.Pentru a ne accepta în casa lor, (în curte am fost decând suntem) administratorii acestui teritoriu ne-au cerut sã îndeplinim o serie de condiþii, sã facemreforme în toate domeniile fiind foarte intrasigenþicu respectarea unor criterii impuse de ei ºi acceptatede noi. Singurul domeniu în care au trecut cuvederea nerealizãrile a fost cel al agriculturii. Acumdupã ce minunea aderãrii s-a produs, pricepem dece au fost toleranþi cu nerealizãrile din acestdomeniu. Uniunea Europeanã a hotãrât caagricultura din România sã fie finanþatã în perioada2007-2013 cu aproximativ 7,5 miliarde de euro,cu condiþia ca ei sã fie folosiþi pentru dezvoltareruralã. Dacã nu suntem pregãtiþi sã cheltuimaceastã mare sumã de bani, finanþatorii nu sesupãrã, cã au unde-i folosi.

Gazeta Hârtibaciului ºi-a propus ca începândcu acest numãr, sã aducã la cunoºtinþa cititorilorsãi toate informaþiile de care dispune, cu privire lamodalitãþile prin care poate fi accesat FondulEuropean Agricol pentru Dezvoltare Ruralã(FEADR). Deocamdatã informaþiile nu pot fifolosite, pentru cã fondurile europene vor putea fiaccesate numai în baza a douã documente-cheie:Planul Naþional Strategic pentru Dezvoltare Ruralãºi Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-2013. Pentru elaborarea acestor documente s-aocupat Direcþia Generalã de Dezvoltare Ruralãcare îndeplineºte funcþia de Autoritate deManagement pentru Programul Naþional deDezvoltare Ruralã 2007-2013 (PNDR) ºi asigurãgestionarea corespunzãtoare a fondurilorcomunitare, stabilind prioritãþile ºi mãsurileconcrete de acþiune.Deocamdatã aceste documentese aflã la Bruxelles sub formã de lucrãri de controlurmând sã fie corectate ºi eventual aprobate. Pânãcând vor primi notã de trecere, noi vom dainformaþiile de care dispunem ºi care sperãm sãpoatã fi folosite când le vom completa cu cele încurs apariþie.

Fondurile europene au fost distribuite pe patrudomenii de activitate (axe) ºi acestea sunt:

- Axa I �Creºterea competitivitãþii sectoruluiagricol ºi silvic�- 45% din totalul fondurilor UE,reprezentând suma de 3 246 064 583 euro;

- Axa II �Îmbunãtãþirea mediului ºi a zonelorrurale� 25% din fondurile UE, în sumã de 1 805375 185 euro.

- Axa III �Calitatea vieþii în zonele rurale ºidiversificarea economiei rurale�- 30% din foduri,

în sumã de 2 046 598 320 euro;- Axa IV �LEADER� va primii 2,5% din sumele

alocate celorlalte domenii, respectiv 123 462 653euro.

MAPDR a creat douã organisme prin careurmeazã sã se facã plãþile: Agenþia de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP) ºi Agenþiade Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã, aceastaocupându-se numai de zonele defavorizate.

Fondurile nerambursabile europene vor fiacordate pentru urmãtoarele tipuri de investiþiiprivate:

- Modernizarea exploataþiilor agricole (Axa I);- Creºterea valorii economice a pãdurilor (Axa I);- Creºterea valorii adãugate a produselor agricole

ºi silvice (Axa I);- Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii

legate de dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºisilviculturii (Axa I);

- Diversificarea activitãþilor nonagricole (AxaIII);

- Sprijin pentru crearea ºi dezvoltareamicrointreprinderilor cu scopul de a promova spiritulîntreprinzãtor (Axa III);

- Încurajarea activitãþilor turistice (Axa III);- Servicii de bazã pentru economia ºi populaþia

ruralã (Axa III) În numãrul urmãtor veþi afla cine ºi cum va

putea beneficia de fonduri europenenerambursabile.

I Bârsan

PLÃÞI DIRECTE ªI COMPLEMENTAREDE LA BUGETUL NAÞIONAL PENTRU

TERENURILE AGRICOLE UTILIZATE ÎNANUL 2007

Începând cu anul 2007 fermierii (agricultorii)care utilizeazã suprafeþe mai mari de 1,00 ha terenagricol, format din parcele de cel puþin 0,30 ha vorprimii subvenþii de maxim 56 Euro/ha.

Pentru a beneficia de aceastã sumã, terenultrebuie menþinut în bune condiþii agricole ºi demediu, chiar dacã este cultivat sau nu, iar fermierulcare îndeplineºte condiþiile de mai sus va solicita înscris acordarea subvenþiei.

Unde pot fi depuse cererile de subvenþie?Cererile se depun la Centrul Local Agnita pe str.

Izvorului nr. 13 (lângã Dispensarul Sanitar-Veterinar). La acest centru sunt arondate 9 comune:Merghindeal, Bruiu, Brãdeni, Iacobeni, Chirpãr,Bârghiº, Nocrich, Alþâna, Marpod ºi oraºul Agnita.

În acest sens Centrul local APIA va pune ladispoziþia tuturor fermierilor, care utilizeazã osuprafaþã de pânã la 50 ha teren agricol din localitãþilearondate, formularul de cerere ºi materiale graficereprezentând hãrþile din comunele respective.

Fermierii care deþin suprafeþe de 50 ha sau mai marise vor adresa sucursalei judeþene APIA.

Ce trebuie sã facã farmierul?1. Va completa cererea de platã pe suprafaþã ºi

va declara numãrul ºi mãrimea parcelelor utilizate.Va face o schiþã a parcelelor pe materialul graficpus la dispoziþie de APIA.

2. Cererea ºi materialul grafic vor fi depuse defermierii care au pânã la 50 ha la centrul local APIAiar ceilalþi la sucursala judeþeanã.

3. Cererile vor fi verificate formal de unfuncþionar APIA. În caz cã sunt erori formale, vorfi corectate de fermier. Cererea completã ºi corectãformal va fi acceptatã ºi introdusã în baza de date acererilor la nivel judeþean.

Ce acte sunt necesare sã le prezinte fermierulla Centrul Local?

- copie dupã C.I. / B.U.- dovada contului bancar activÎn cazul în care un fermier nu se poate prezenta,

reprezentantul acestuia trebuie sã deþinã procurãnotarialã (persoane fizice) sau delegaþie deîmputernicire (persoane juridice.

Alte facilitãþi ?Sunt anumite culturi agricole care vor beneficia

de Plãþi Naþionale Directe Complementare finanþatede la bugetul naþional dupã cum urmeazã:

30 de euro/haGrupa I

- Cereale-grâu, secarã, orz, porumb, sorg,- Plante oleaginoase- floarea soarelui, rapiþã,- Culturi proteice � mazãre, fasole de câmp,

lupin 216 euro/ha

Grupa II �sfeclã de zahãr, in ºi cânepã pentru fibrã.Pentru a beneficia de acest sprijin fermierii

trebuie sã depunã urmãtoarele documentesuplimentare în funcþie de culturã:

- contract încheiat cu un procesator pentrusfeclã de zahãr, in ºi cânepã,

- etichete originale pentru cânepã,- autorizaþie de cultivarea cânepii,- facturã fiscalã pentru seminþe certificate.Cum se face programarea?Fiecare fermier va primi prin poºtã o invitaþie

cu data ºi ora la care sã se prezinte la Centrul local,se vor afiºa liste la sediul fiecãrei primãrii, iar însatele aferente la punctele de colectare a laptelui.

Când se vor primi bani?Începând cu 01.12.2007, condiþia esenþialã

fiind ca fermierul sã aibã la acea datã contul bancaractiv.

În încheiere precizez cã plafonul de 56 de eurova creºte cu 5% pânã în 2010 iar din 2016 cu 10%.

Ing. Ilie Giupanaªef birou C.L. Agnita

CUM PRIMIM BANI DE LA UNIUNEA EUROPEANA?

În cercetãrile istoricilor Bisericiiortodoxe române din Transilvania, printremulte fapte de importanþã majorã pentruexistenþa noastrã pe aceste meleaguri,remarcãm ºi acele fapte care contureazãºi consacrã personalitãþi locale, cunoscutesau mai puþin cunoscute.

Astfel de personalitãþi au avut un roldeosebit în formarea credincioºilor, îneducaþia lor pozitivã , pentru pãstrareacredinþei ºi a fiinþei naþionale.

Un astfel de personaj a fostpr.IOACHIM MUNTEANU, protopop laAgnita între anii 1906-1925 ºi sunt foartepuþini cei care cunosc viaþa, activitateaadministrativ-bisericeascã, socialã,culturalã ºi economicã, a acestui luminatslujitor al Altarului Bisercii ºi alneamului.

Spre jumãtatea sec. al XIX lea, cândnaþiunile oprimate luptau pentrulibertãþile naþionale ºi sociale, vedelumina zilei la 18 ian .1847, într-o familiede buni creºtini din Mãrginimea Sibiului,la Tiliºca, IOACHIM MUNTEANU, dela a cãrui naºtere s-au împlinit anul acesta160 de ani.

Era al 7 lea ºi cel mai mic fiu alfamiliei Achim ºi Paraschiva Munteanu.

Un strãmoº al sãu, din partea tatãlui,a venit în vremuri grele de peste munþi,din Muntenia, stabilindu-se la Tiliºca.

Probabil dupã locul veniriistrãmoºilor sãi, dupã tatã, a primit numelede familie Munteanu.

A urmat ºcoala primarã la Tiliºca,apoi Gimnaziul de Stat din Sibiu, fiindun elev înzestrat cu inteligenþã ºi o puterede muncã deosebitã, fãcându-se remarcatºi apreciat de profesorii sãi.

Între anii 1868-1870, a funcþionat caînvãþãtor în satul natal Tiliºca, iar în anul1873 a absolvit cursurile de trei ani deteologie ale �Seminarului Andreian� dinSibiu.

Marele mitropolit Andrei ªaguna, l-aremarcat pentru seriozitatea ºi silinþa sapentru studiu, dorind sã-l trimitã la studiipentru perfecþionare în strãinãtate.

Acest lucru , din pãcate, nu s-a realizatdeoarece mitropolitul Andrei ªaguna atrecut la cele veºnice în iunie 1873.

Pentru o perioadã scurtã de timp,1873-1784, revine pe postul de învãþãtorla Tiliºca, iar între anii 1873-1877 îlgãsim titular pe postul de învãþãtor laSãliºte.

În anul 1873 s-a cãsãtorit cu MariaBanciu ºi au avut patru copii, dintre careau trãit doar doi: Mãrioara ºi Eugeniu.

La data de 3 iulie 1877 este alescapelan la Gura Râului, parohie în careva pãstorii apoi ca preot paroh pânã înanul 1906, când este numit în urma unuiconcurs, protopop la Agnita, post la carea candidat din îndemnul mitropolituluiIoan Meþianu.

În data de 3 martie 2007 un grup defermieri francezi au vizitat Agnita ºi ValeaHârtibaciului. Schimbul a fost organizat detrei asociaþii franceze: Asociaþia BEDE(Bibliotheque, Echange, Development,Ecologie), Reþeaua de Seminþe Þãrãneºti(Reseau Semences Paysanne) ºi Inf�OGM(Centru de Informare asupra OrganismelorModificate Genetic din Franþa). Fermieriifrancezi au dorit sã viziteze persoane sauasociaþii care sunt interesate de problemeleagriculturii contemporane europene.

Întâlnirea fermierilor s-a þinut în salamare a Primãriei Agnita fiind una decunoaºtere ºi informare. Este relativ greude organizat acest gen de schimb deexperienþã avându-se în vedere faptul cãsunt prezente, faþã în faþã, douã lumi: ceaoccidentalã, în care zilnic dispargospodãriile tradiþionale în favoareafermelor mari ce practicã o agriculturãintensivã bazatã aproape în exclusivitate peprofit ºi cea autohtonã, în care micile ferme

SCHIMB DE EXPERIEN|{ ÎNTRE FERMIERI DIN ROMÂNIA ~I FRAN|A

sunt de subzistenþã, axate aproape înexclusivitate pe o practicã natural-tradiþionalã. Fermierii francezi au practica acâteva decenii de agriculturã chimizatã ºi, deºinu recunosc explicit, ne invidiazã pentrufaptul cã aici ei redescoperã natura ºi modultradiþional de practicã agricolã. Numai ei ºtiucalvarul agriculturii europene masacrate deexperimente genetice ºi de hibridizare la scarãmare � totul în profitul marilor companiiproducãtoare de pesticide, seminþe ºiorganisme modificate genetic. Mãrturiile lorsunt cutremurãtoare. Marea ofensivã a acestorcompanii, în România, este pe cale sãdemareze. Nimic nu le stã în cale, autoritãþileeuropene ºi cele naþional-statale fiindneputincioase în faþa grupurilor de interesedin industria alimentarã capitalistã. Într-olume în care capitalul dicteazã iar publicitateanu cenzureazã calitatea ºi moralitateascopurilor, este evident cã bãtãlia pentrumodul de viaþã tradiþional este pierdutã.

Misiunea fermierilor francezi în România

este una �imposibilã�. Ei doresc sã militezeîn deplinã colaborare cu fermierii românipentru practicile tradiþionale ºi soiurile deplante vechi. Ei militeazã în asociaþii pentruprezervarea fructelor vechi ºi colecþii variatede seminþe de fructe. Ei doresc sã cunoascãasociaþii ºi cooperative agricole (pe care noiam reuºit sã le desfiinþãm dupã 1990, fãrã apune nimic în loc). Ei doresc sã participãmºi noi la crearea unei reþele europene deprotejare a seminþelor þãrãneºti ºi de luptãîmpotriva organismelor modificate genetic.

Ar fi interesant sã cunoaºtem ce-ºi maipoate dori un þãran român? Este sigur cã, înacest moment, se întreabã � cu teamã � oareîn ce am intrat? Nimeni nu i-a spus în 17 anice trebuie sã facã pentru a-ºi vinde ºi elprodusele ecologice din curte! Iar acum sevede obligat sã înveþe te miri ce tehnologiiºi practici pe care nu numai cã nu le înþelegedar nu le vede nici rostul.

Cu cine sã se alieze þãranul?Toþi copii au pãrãsit, demult, ograda

strãmoºeascã iar dupã ºaizeci de ani greu maiînveþi o limbã strãinã, darmite calculatorul.

Este greu de crezut cã în anii ce vor urmagospodãria þãrãneascã tradiþionalã vasupravieþui. Sate întregi sunt �pregãtite�pentru dispariþie. Pentru o mai bunãînþelegere a realitãþii rurale vã invitãm - peValea Hârtibaciului - în satele Gherdeal(comuna Bruiu) ºi Þeline (comuna Brãdeni).

Marius Halmaghi (continuare în pagina 6)

Biserica ortodoxãcu hramul �Adormirea Maicii Domnului� din Sãsãuº

Cea mai veche bisericã de pe Valea Hârtibaciului

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2006°

Biserica cu hramul �AdormireaMaicii Domnului� a fost construitã decredincioºii din Sãsãuº în anul 1782, înstil bizantin, cu elemente gotice. Turnuleste înalt de 17 m, iar locaºul este ziditpe o suprafaþã de 150 mp. În turnulbisericii se gãsesc trei clopote: unulpoartã inscripþia �Fabrica de clopoteOituz� proprietar Gheorghe Dumitrescuanul 1920, altul a fost cumpãrat deromânii din Sãsãuº plecaþi în America înanul 1920, de la firma �Schieb ºiKaunitz� din Sibiu. Clopotul cel micdateazã din 1741. Biserica este pictatãîn interior de fraþii Vasile Grecu ºiAlexandru Grecu, originari din Sãsãuº.Pictura este într-o stare avansatã dedegradare necesitând o restaurareintegralã de specialitate. Trebuieremarcat cã turnul este într-o fazãavansatã de înclinare datoritãalunecãrilor de teren din zonã necesitândo consolidare urgentã. De asemenea,tavanul interior prezintã crãpãturi majoreexistând un pericol real de prãbuºire anavei centrale, în caz de cutremur.

În prezent, pronaosul nu are picturãdeoarece a fost dãrâmat în anul 1947.Cupola nu a mai fost refãcutã, plafonulfiind drept. Biserica este electrificatã.

În ultimii ani biserica a candidat fãrã

succes pentru finanþarea lucrãrilor deconsolidare ºi restaurare, fondurilenecesare pentru salvarea acesteiadepãºind cu mult posibilitãþile definanþare locale.

În cursul anului 2007, cu sprijinulsãtenilor se va reuºi înlocuirea parþialãa acoperiºului pentru a se stopascurgerile de apã datorate degradãriiînvelitorii. Consiliul Parohial Sãsãuºface un apel la toþi cei ce doresc sã ajutela salvarea acestui monument istoric �adevãrat simbol al comunitãþii. Un primpas ce se doreºte a fi fãcut, cel mai târziupânã la finele lunii aprilie 2007, esteîntocmirea unui proiect ºi studiu defezabilitate pentru consolidarea bisericiiastfel încât în baza acestora ºi a unuideviz estimativ sã poatã fi fundamentatecereri de finanþare la instituþiile abilitate.

CIRCUITUL TURISTIC AL BISERICILORPICTATE DE FRA|II GRECU

SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~MONUMENT ISTORIC

Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

Lansat în anul 2005 spectacolul �Dansulgeneraþiilor� s-a bucurat de succes, atât înrândul spectatorilor cât mai ales în rândulprotagoniºtilor, fapt ce la determinat pe EmilÞerbea, directorul Casei de Culturã �IlarionCociºiu�, sã-l reia în ideea cã la fel ca altespectacole folclorice ºi acesta sã devinãtradiþional. De fapt, este singurul spectacolfãcut numai de agniþeni pentru agniþeni. Esteo repetiþie generalã a ansamblurilor�Hârtibaciul� ºi �Cununa�, invitate în fiecarean la manifestãri folclorice din judeþ, din þarãºi strãinãtate, unde a cucerit ºi va cuceriiaprecierea spectatorilor.

Hârtibaciului, cu bogãþia ei variatã de cânteceºi jocuri. Cei mai frumoºi paºi de joc, cele maispectaculoase ponturi au fost aduse pe scenãdin Retiº, Bârghiº, Ilimbav, Chirpãr, dinlocurile de unde au venit pãrinþii sau buniciidansatorilor. La acestea se adaugã cu naturaleþejocurile din alte zone transilvane; Þara Oltului,Rupea, Zona Târnavelor ºi mai alesMãrginimea Subiului. Toatã aceastã varietatede cântece ºi jocuri devine un tot unitar înspectacolul agniþean, încântând de fiecare datãpublicul spectator.

În afara dansatorilor în ansamblu suntprezenþi un grup de soliºti vocali foarte

UN SPECTACOL CE SE VREA TRADITIE

Denumirea �Dansul Generaþiilor� creeazãimpresia unui spectacol cu jucãtori foartevârstnici, tineri ºi copii. De fapt în spectacoluldin Agnita protagoniºtii sunt toþi tineri, chiarºi cei din ultima generaþie nedepãºind 40 deani, schimbul de generaþii fãcându-se detimpuriu. Majoritatea dansatorilor sunt lanivelul generaþiilor ºcolare, chiar ºi ansamblul�Cununa� este completat cu elevi de liceu. Ceamai tânãrã generaþie sunt prichindeii din clasaI-a, care debuteazã în fiecare an pe scena Caseide Culturã. În fiecare an instructorul IoanSârbu o ia de la început cu lecþiile primilorpaºi numãraþi, cu abecedarul primelor miºcãriarmonizate cu muzica. Talentul pedagogic,dragostea de folclor ºi dãruirea cu carelucreazã îi atrage pe copii, îi prinde înmiracolul spectacolului devenit un mod de a

se juca. Scena Casei de Culturã din Agnita eprea micã pentru a avea loc deodatã toþidansatorii ansamblului ºi nici în salã n-ar avealoc toþi cei care au învãþat aici sã joace.

Nu numai copiii sunt o noutate permanentãîn spectacolele ansamblului �Hârtibaciul�ci ºielementele coregrafice, pe care Nelu Sârbu leîmprospãteazã mereu, învãþându-i mereu chiarºi pe avansaþi noi miºcãri, noi figuri de jocceea ce face ca fiecare spectacol sã fie diferitde cele anterioare.

Principalul izvor al repertoriuluiansamblurilor din Agnita este zona Vãii

talentaþi, unii deja consacraþi: Andreea Dudaººi Ionuþ Precup, alþii veniþi mai recent, dardovedind calitãþi vocale ºi interpretativedeosebite: Diana Nistor, Andreea Sebeºan,Aleana Vecerzan ºi cea mai micã ºi maiaplaudatã Petronela Sandu. Toþi sunt foartetalentaþi, trec cu uºurinþã de la joc la cântec,vin mereu cu cântece noi primind cu bucurieaplauzele.

Mica orchestrã a Casei de Culturã condusãde Nicolae Vâºtea, þine pasul cu vastulrepertoriu al cântecelor ºi jocurilor, pe care leacompaniazã cu grijã ºi profesionalism.Prezenþi mereu la repetiþii ei sunt pe scenã petot parcursul spectacolului susþinându-i peintrepreþi vocali ºi dând suflet paºilor de joc.

Va deveni �Dansul Generaþiilor� unspectacol tradiþional pe scena Casei de Culturã

�Ilarion Cociºiu� din Agnita? Vãzând numãrulmare de copii, prezenþi mereu pe scenã, undeînvaþã cu plãcere jocurile ºi cântecele populare,cunoscând preocuparea instructorului NeluSârbu de a îmbogãþii permanent repertoriulansamblurilor pe care le coordoneazã, suntemconvinºi cã pe scenã vor veni mereu altegeneraþii, cã spectacolul va fi întotdeauna altul,dorinþa directorului Emil Þerbea poate devenirealitate, spre bucuria spectatorilor ºi aprotagoniºtilor de pe scenã.

Ilarion Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2006 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

PROIECT:

CIRCUITUL TURISTIC ALBISERICILOR FORTIFICATE

Bibliografie: O. Velescu - Cetãþi Þãrãneºti din Transilvania - Editura Meridiane, Bucureºti,1964, colecþia �Monumentele patriei noastre�Grafica - reproduceri dupã Iuliana Fabritius Dancu - Revista Transilvania.

(continuare în numãrul viitor)

Dragi agniþeni,Alãturi de reînvierea lolelor al

cãror farmec am avut prilejul sã îlresimþim cu toþii de curând ºi care ne-a dat ocazia sã ne gândim cu drag laoraºul nostru ºi sã realizãm cã existãmulte lucruri pentru care meritã sãdepunem oricât de mult efort,declararea �Mocanitei� monumentistoric, ca prim pas pentru repunereaei în funcþiune, este un proiect de mareimportanþã pentru Agnita ºi întreagaregiune a Vãii Hârtibaciului.

Semnaþi ºi dumneavoastrã pentruSALVAREA MOCÃNIÞEI!

La sediul primãriei Agnita, (înholul primãriei) existã deja liste careaºteaptã sã fie completate dedumneavoastrã.

Vã mulþumim pentru sprijin,Primarul oraºului Agnita,

Radu Curcean ºi echipa sa.

Redãm dintreopiniile semnatarilorpetiþiei on-line:

Ligia Pop: Privesccu nostalgie calea feratãpustie ºi ruginitã. Mi-arface mare plãcere sã ovad animatã deMOCANITÃ. Visez laasta!

Madalina Moraru:orice initiativaecologicã meritã sã fiesusþinutã. Eu aº vrea sãîmi pot petrece vacanþaîn acea zonã.

Peter Gooss: I liketo come with small groups and we seekhistorical and unique events. We needthings to dream of. Meeting otherpeople is very easy in a train.

Dan Florescu: salvaþi istoria ºitradiþiile românilor.

Vinteanu Bogdan:Trebuie sã nepãstrãm toate tradiþiile pentru cã numaiaºa ne putem pãstra identitatea noastrãca popor. Avem atâtea lucruri frumoaseºi noi ne batem joc de ele.Pãcat, marepãcat!

Klaus Matzka: To close this linewould be an environmental crime. Thisline is a historical monument. Closureof railways means lack of culture.

Daniel Ionut Dascalu: Aceastaacþiune este una constructivã, pentruturismul din zonã. In plus conservãidentitatea localã. Rãdãcinile trebuiepãstrate, ele ne susþin, altfel o sã neprabuºim la prima adiere de vânt.

Birca Dacian Mihai: Consider cãeste un simbol al zonei. Dã culoareautentic ardeleneascã peisajului.

Dipl. Ing. Otfried Knoll: A verygood initiative for a durable andinteresting project in Romania. Pleasesend more informations.

Radoi Gabriela: România iºipierde valorile culturale dacã nu facemceva în aceastã direcþie. Mocãniþelesunt o valoare de patrimoniuinestimabilã, sã nu le uitãm! Daþi omânã de ajutor turismului românesc ºiRomaniei.

Aparu ªtefan-Daniel: De-a lungultimpului istoria noastrã a fost distrusãîn diverse moduri. Putem sã zicemstop! Pare greu de crezut, dar e înputerea noastrã!

Hans Hedrich: siebenbuergischeskulturgut muss erhalten bleiben!patrimoniul ardelenesc trebuie pastrat!

Madalina Moraru: orice iniþiativãecologicã meritã sã fie susþinutã. Eu aºvrea sã îmi pot petrece vacanþa în aceazonã.

Aurel Burja: Apreciezvalorificarea potenþialului turistic dinþarã. Avem nevoie sã �producem� ceva.Iar turismul este una dintre opþiuni.

Kilian Doerr: Ca reprezentant al

bisericii evanghelice Sibiu, sustinemacest proiect care va aduce o invigorarea vieþii din vechile cetãþi bisericeºti dinValea Hârtibaciului

Marcel Dragan: MocaniþaHârtibaciului reprezintã un vestigiuistoric. Vestigiile istorice trebuiescpãstrate, pentru cã ele definescidentitatea naþionalã a poporuluiromân. Identitatea naþionala este ceacare permite perpetuarea poporuluiromân ca naþiune liberã.

Oprean Ovidiu: O initiaþivã bunã.E pãcat sã stea degeaba. Cineva trebuiesã se ocupe ºi de asta.

Anca Babaneata: Hai sã nu lãsãmde izbeliºte ceva atât de românesc,frumos ºi unic!

Doris Cotofan: sã ne protejãmvalorile ºi sã ne valorificãm istoria!

Matthias Häber: I do not know theold times, when the Wusch was stillrunning. But old people told me about

and that they miss her. I hope thispetition will force a revival.

Ben Mehedin: ªansa unei cãlãtoriiromantice ºi utile poate fi ratatã saucâºtigatã. Calitatea depinde acum ºi denumãr. Iar numãrul aduce cu sineputere!

Stefan: Vrem mocaniþa înapoi!!!!Adrian Androne: vreau sã mã

plimb cu mocãniþa prin aceste locuripitoreºti. Sã arãtãm lumii ce frumuseþiavem. Salvaþi mocãniþa

Adrian Iancu: Mocãniþa mergeîncet ºi bine. Salvaþi-o... ºi vã va salvaºi ea pe voi.

Catalin Draghici: Avem prostulobicei de a calcã în picioare tot ceea cene facea mândri odinioarã. Istoria nune va ierta indiferentã ! Meritã sã faceþio plimbare pe Valea Hârtibaciului.

Calugar Anca: susþinereaturismului rural ºi responsabil este uncriteriu de bazã pentru România.Mocaniþa este o alternativã pentrudezvoltarea turismului ecologic.Mocaniþa este un mijloc de transportcare trebuie sustinut.

Adrian Constantin: Intr-o lume încare viteza ºi confortul în transporturireprezintã un deziderat uºor de atins,mocaniþa nu poate decât sã relaxeze ºisã trezeascã zâmbete nostalgice.PENTRU!

Curcean Elena: Sã o vedemcirculând cât mai curând!

Cristina Sencovici: E o ideeexcelentã. Dincolo de potenþialulturistic ce ar putea fi valorificat, sã nuuitãm cã face parte din istoria ºi dindezvoltarea noastrã... Succes!!!

Andreea Bell: Este o idee foartebuna. Poate contribui la dezvoltareaturismului în zonã. Am vãzut exemplesimilare în Þara Galilor.

Mocanu Horea: Fully supportfrom Cernavoda. Clar obiect depatrimoniu naþional. Propunere: sa fietrecutã pe lista obiectelor de patrimoniude arheologie industrialã/ TheInternational Committee for theConservation of the Industrial Heritage(TICCIH)

Iosif Felvinti: trebuie salvatã! toate

vãile cu mocãniþe îs faine. Pãcat cãvãile rãmân în paraginã & mocaniteleajung sã rugineascã. N-ar fi rãu dacãs-ar repune în folosinþã ºi mocãniþa depe Valea Arieºului...

HARMONY Association:Sprijinim aceastã iniþiativã ºi suntemde acord cu textul petiþiei. Toþi ar trebuisã întelegem cã este datoria noastrã sãsusþinem interesul naþional, moºtenireaculturalã, patrimoniul cultural ºinatural. Sperãm ca Mocaniþa sã fie oprezenþã permanentã în ValeaHârtibaciului.

Corina Ardelean: sunt întru totulde acord cu pãstrarea tradiþiilor ºi înacelaºi timp cu încercarea de a protejamediul înconjurãtor. Aº dori ca toþiromânii sã conºtientizeze importanþaîntoarcerii la origini. Trebuie cu toþiisã aducem o contribuþie cât de micã lasalvarea planetei.

Simina Manea: Mocaniþa existã,o resursã excepþionalã,un vector de dezvoltarea Vãii Hârtibaciului.Mocaniþa nu aparþinemuzeelor, ci vieþii(sociale, economice)Da, pentru reabilitareaºi punerea în funcþiune.

Bogdan GheorgheFlorian: autoritãþiletrebuie sã fie mairesponsabile în ceea cepriveºte importanþamediului înconjurãtor ºiprotecþia acestuia.Treziþi-vã! Actionaþi!

Tudor: Sã punemîn miºcare «trecutul»!

Lucian: obiectivele turitice nutrebuiec reinventate ... ci puse invaloare cele existente (hai sã nu neapucãm sã reinventãm roata)

Toma Peiu: Mocaniþa e un mijlocde transport ieftin, ecologic ºi pitoresc.Nu existã nici un motiv pentru ca oautoritate de bunã credinþã sã nu fieinteresatã în redeschiderea liniei.

Gheorghiu Geanina: Haideti sãpãstram cea mai vie imagine a satuluiromânesc cu izul sãu rustic de unfarmec aparte! Imi doresc ca mãcar odatã sã cãlãtoresc ºi eu cu aceastãmocãniþã.

Adriana Moldovan: Reintrarea «îndrepturi» a mocãniþei ar putea ajuta ladezvoltarea durabilã a comunitãþii depe Valea Hârtibaciului. Ar contribui ladezvoltarea turismului în zonã.

ªtefania Simion: mocaniþa trebuieînscrisã in lista monumentelor istorice.Trebuie identificate fondurile necesarereabilitãrii. datã fiind contribuþia ladezvoltarea turismului în zonã.

Sursa :http:/ /www.Peti t ionOnline.com/

mocanita/petition.html

The SALVATI «MOCANITAHARTIBACIULUI» / SAVE «MOCANITA(old, slow train) HARTIBACIULUI»Petition to Romanian authorities wascreated by Asociatia «Valea Hartibaciului»si Asociatia Ecomuzeul Regional Sibiu /The Association «Hartibaciului Valley»and the Regional Ecomuseum Associationfrom Sibiu - Romania and written byJochen Cotaru, Asociatia ValeaHartibaciului (ramona@gmo.ro).   Thepetition is hosted here at http://www.petitiononline.com/petition.html as apublic service. There is no endorsement ofthis petition, express or implied, by Artifice,Inc. or our sponsors.   For technicalsupport please use our simple Petition Helpform.

Nota redacþiei: campania continuã.Dorinþa organizatorilor este de a strângeun numãr cât mai mare de semnãturi pânãcel mai târziu la finele lunii martie 2007,pentru a fi înaintate Ministerului Culturiiºi Cultelor, personal d-lui ministru AdrianIorgulescu. Mulþumim tuturor celor caresunt alãturi de noi.

SEMNEAZ{ PENTRU SUS|INERE !

CAMPANIA DE SPRIJIN A MOC{NI|EI

Biserica, monument istoric, a fost construitã în anii 1803-1806, lângã amplasamentul unei biserici romanice din evulmediu, dãrâmatã odatã cu ridicarea noii biserici. În anul 1831se construieºte, la intrare un pridvor, iar în 1865 se fac amplereparaþii. Altarul a fost proiectat de pictorul sibian F.Neuhauser, care este autorul tabloului principal (1816). Peperetele sudic este fixat un epitaf, în memoria buniculuibaronului Samuel von Brukenthal, Michael Breckner, executatîn stil baroc în 1710.

Din fortificaþiile ridicate în sec. XVI nu s-au pãstrat decâttrei bastioane pe latura nordicã a fostei incinte, din care unulîn formã rotundã, cu metereze. Un al patrulea bastion se aflãpe latura sudicã. Restul fortificaþiilor au fost demolate în 1900.

Casa parohialã a fost inclusã pe lista monumenteloristorice, fiind construitã între anii 1796-98, în forma ei actualã,cu subsol ºi parter.

COMUNITATEA EVANGHELICÃ C.A. NOCRICH

Biserica evanghelicãfortificatã din Nocrich

Biserica evanghelicãfortificatã - Nocrich

Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu

20066 GAZETA HÂRTIBACIULUI

Dacã pentru evenimentele fericite:nunþi, botezuri, petreceri, suntem mereupregãtiþi, le cãutãm ºi le organizãm,necazurile ne iau de obicei prinsurprindere. Se spune cã o bucurieîmpãrtãºitã celor dragi se dubleazã iar unnecaz la care îþi sunt alãturi prietenii seînjumãtãþeºte. Tradiþia cere ca atunci cândo familie îºi ia rãmas bun de la cel plecatpe drumul fãrã întoarcere, sã-i stea alãturitoþi care au un gând bun pentru cel dus ºio vorbã de mângâiere pentru cei rãmaºi.In spiritul aceleaºi tradiþii familia celuiplecat dã mâncare celor care l-au însoþit,pomanã pentru odihna sufletului trecut înveºnicie.

Atât pomana cât ºi celelalte lucrurinecesare înmormântãrii implicã cheltuielidin partea familiei ºi de aceea, în spiritulaceleaºi tradiþii, este ajutatã. În unele satecei care vin în priveghi aduc alimente,lapte, fasole, ouã, zarzavaturi. În Agnitaau fost constituite vecinãtãþile, carecontribuie financiar ºi organizatoric pentrusprijinirea celor aflaþi în durere.

Prima vecinãtate din Agnita a fostconstituitã de Protopopul IoachimMunteanu, în anul 1909 ºi s-a numit�Reuniunea de înmormântare�. Acum suntopt vecinãtãþi care în luna februarie ºi-auþinut adunãrile generale, când au fost alesecomitetele de conducere ºi au fostaprobate contribuþiile.

- Vecinãtatea Nr.1, �Din Români�are 614 membrii, preºedinte BorzeaAdrian ºi casier Armeanu Manole. Fiecaremembru contribuie cu 4 lei laînmormântare. Taxele de înscriere sunt:între 25-30 de ani 10 lei, 30-35 de ani 20de lei,35-40 de ani 50 de lei, 40-45 de ani80 de lei, 45-50 de ani 300de lei.

- Vecinãtatea Nr.2, �De pe Vale� are505 membrii, preºedinte Radu Cornel ºicasier Þerbea Emil. Contribuþia laînmormântare este de 4 lei iar taxele deînscriere sunt: între 31-35 de ani 30 de lei,36-40 de ani 50 de lei, 41-45 de ani 100de lei ºi 46-50 de ani 400 de lei.

- Vecinãtatea Nr.3, �De pe Climãs�are 306 membrii, preºedinte Toma Traian,casier ºi vicepreºedinte Gherghel Ioan.Contribuþia este de 5 lei iar taxele deînscriere sunt: între 35-40 de ani 100 delei, între 40-50 de ani 200 de lei, între 50-60 de ani 400 de lei, între 60-65 de ani600 de lei iar peste 65 de ani 1300 de lei.

- Vecinãtatea Nr.4 �SF Ioan� are 759de membrii care contribuie cu 2,5 lei la

VECIN{T{|ILE DIN AGNITAînmormântare. Preºedinte este MunteanuAurel ºi casier Câmpu Stelian. Taxa deînscriere pânã la 18 ani este de 5 lei, între18-25 de ani 10 lei, 25-30 de ani 30 delei, 35-40 de ani 50 de lei, 40-45 de ani100 de lei, 45-50 de ani 120 de lei, 50-55de ani 250 de lei, 55-60 de ani 360 de lei,60-65 de ani 800 de lei, 65-70 de ani 1000de lei.

- Vecinãtatea Nr 5 �La blocuri� are750 de membrii, preºedinte Luca Ioan,casieri Fãcãlãu Simion ºi Holerga Nicolae.Contribuþia la înmormântare este de 3 lei,iar taxa de înscriere este de 5 lei la 25 deani, între 25-30 de ani 10 lei, 30-35 de ani25 de lei, 35-45 de ani 100 de lei, 45-50de ani 200 de lei, 50-55 de ani 500 de lei,55-60 de ani 1000 de lei ºi 60-65 de ani1800 de lei.

- Vecinãtatea Nr.6 �Floreasca I� are150 de membrii, preºedinte Ciurar Ilie ºicasier Criºan Ioan. Contribuþia laînmormântare este de 3,5 lei, iar taxa deînscriere este de 50 de lei pânã la 30 deani, 200 de lei între 30-40 de ani, 300 delei între 40-50 de ani ºi 500 de lei între50-60 de ani.

- Vecinãtatea Nr.7 �FloreascaII� are120 de membrii, preºedinte LãcãtuºNicolae ºi casier Duca Ioan. Contribuþiala înmormântare este de 6,5 lei iar taxa deînscriere este de 20 de lei între 20-30 deani, 60 de lei între 30-35 de ani, 80 de leiîntre 35 -45 de ani, 500 de lei între 45-65de ani ºi 800 de lei peste 65 de ani.

- Vecinãtatea Nr. 8 are 144 demembrii care contribuie cu 10 lei laînmormântare. Preºedinte este LascuGheorghe ºi casier Ciolan Marcel. Taxade înscriere este: între 20-25 de ani 20 delei, 25-30 de ani 30 de lei, 30-35 de ani50 de lei, 35-40 de ani 100 de lei, 40-45de ani 150 de lei, 45-50 de ani 200 de lei,50-55 de ani 350 de lei, 55-60 de ani 650de lei ºi peste 60 de ani 1000 de lei.

În Coveº vecinãtatea are 264 demembrii, preºedinte este Mititel Simion,contabil Armeanu Emil, taþi de vecinãtateÞerbea Traian ºi Cioca Ilie. Contribuþiala înmormântare este de 3 lei iar taxa deînscriere este: între 18-25 de ani 10 lei,25-35 de ani 20 de lei, 35-45 de ani 40 delei, 45-55 de ani 50 de lei, 55-60 de ani100 de lei. Peste 65 de ani se plãteºte ½din suma totalã a contribuþiei.

Toate vecinãtãþile au propriul cãrucior,ºi transportul cu acesta este fãcut demembrii vecinãtãþii, pe rând.

I. Bârsan.

A fost instalat ca protopop la 20 aprilie1906, fiind întâmpinat cu bucurie decredincioºii din Agnita, cât ºi de cei dincomunele învecinate.

La scurt timp de la instalare, a fãcut unprim pas spre o mai bunã organizare ºifuncþionare a oficiului protopopesc,cumpãrând o casã.

Cumpãrarea casei s-a fãcut de cãtreSinodul Protopopesc, din fondul seminarial,printr-un împrumut de 16.000 de coroane.

Achitarea acestui împrumut s-a fãcut timpde 10 ani, cu contribuþia de 2% din salarilepreoþilor ºi învãþãtorilor care fãceau parte lavremea respectivã din Protopopiatul Agnita.

Casa a fost cumpãratã de la AlbertMachat, un sas din Agnita, care avea odatorie de achitat unei bãnci din Sighiºoara.

Contractul încheiat s-a înaintat prinoficiul protopopesc la Consistoriul Eparhialla data de 26 sept. 1906 cu nr.1100, spreaprobare.

Consistoriul Eparhial, prin rezoluþia sadin 4/17 oct.1906 cu nr. 9481, a dat aprobareacestui contract ºi a cerut ComitetuluiProtopresbiterian sã-l înainteze la CarteaFunciarã spre întabulare, lucru care s-a ºifãcut.

În anul 1907, pune bazele unui fondpentru construirea unei noi biserici la Agnita,fond la care a contribuit personal cu suma de300 de coroane. Nu a reuºit sã punã înaplicare acest plan, datoritã vremurilor grelecare au urmat.

Tot în anul 1907, a înfiinþat la Agnitaprima bancã româneascã numitã sugestiv�Frãþia� ºi care era destinatã cu precãdereromânilor agniþeni ºi celor din împrejurimi.

Pentru a veni în sprijinul familiilor deromâni aflaþi în momente grele, pune în anul1909 bazele unei �Reuniuni deînmormântare�

La Agnita va pãstorii ºi va conduceoficiul protopopesc pânã la data de 2 iulie1925, când se retrage la Sibiu. La scurt timprãmâne vãduv, dedicându-se tot restul vieþiislujirii Bisericii, pânã la trecerea sa la celeveºnice la frumoasa ºi binecuvântata deDumnezeu vârstã de 94 ani. (22 feb.1941)

A fost prohodit la 24 feb.1941 în catedralamitropolitanã din Sibiu, de un sobor depreoþi, având în frunte pe arhiereul TeodorScorobeþ, delegat al mitropolitului NicolaeBãlan.

A fost un mare slujitor al AltaruluiBisericii ortodoxe din Transilvania, un marepatriot ºi luptãtor pentru credinþã ºi neam,un bun administrator bisericesc ºi un luminatcãrturar.

Prezenþa sa, la Procesul de la Cluj almemorandiºtilor din anul 1894, a avut dreptconsecinþã doua sãptãmâni de domiciliulforþat.

1 MARTIE (MARTISOR GERMINAR)

Azi încep babele ori Zilele Babelor. Ele þin 9 ºi în unele pãrþi, chiar 12 zile. Prima zi eziua Babei Dochia sau a Babei Marta. Întâia zi de martie se mai numeºte ºi cap de primãvarãºi cum va fi prima zi, aºa va fi toatã primãvara ºi vara. Femeile îºi aleg acea zi, frumoasã oriurâtã, aºa cum este ºi caracterul acelei femei, ori aºa va fi norocul peste an. Punereamãrþiºorului: este datina ca sã se punã de gâtul copiilor, ºi al femeilor uneori, câte o monedãde argint ori de aur sau chiar un medalion în diferite chipuri, legate de un fir roºu amestecatcu alb. Cel care poartã mãrþiºor va avea noroc, va fi sãnãtos ºi curat ca argintul cu venireaprimãverii, iar vara nu-i va apuca frigurile. Mãrþiºorul se poartã la gât pânã la înflorireatrandafirilor, când se pune pe un trandafir firul roºu, iar cu partea din ban se cumpãrã caºdulce, ca fetele sã fie albe ca ºi caºul. Banul înseamnã îmbelºugare, firele roºii ºi albe înseamnãcã faþa celui care îl va purta sã se facã albã cum e crinul ºi rumenã ca trandafirul. În unelepãrþi, mãrþiºorul se þine la gât pânã înfloresc viºinii, când se pune pe o ramurã de viºinrupându-l în trei. Apoi se iau trei flori de viºin, rupându-l în trei. Apoi se iau trei flori deviºin: douã se pun la urechi ºi una sub brâu. Cu apa de zãpadã din aceastã zi se spalã fetele, ca sã fie curate ºi albe la faþã. Nu selucreazã în aceastã zi, pentru ca sã se domoleascã mânia Babei Dochia ºi pentru ca frigul deprimãvarã sã nu facã pagubã în câmpuri. Ca sã nu te mãnânce purecii, sã înfigi un cuþit înmijlocul pragului ºi sã zici de trei ori: Marte în casã, purecii afarã.

La 1 decembrie 1918, fiind bolnav, nu aputut participa la adunarea de la Alba Iulia,dar îºi trimite mesajul sãu printr-o scrisoareexprimându-ºi adeziunea faþã de hotãrârileluate de Prezidiul Marii Uniri.

Remarcabile sunt scrierile sale, unele aufost publicate, iar altele au rãmas înmanuscrise.

Cu ocazia reorganizãrii ºcolii din Tiliºca,a alcãtuit un �Proiect de regulament ºcolar�-lucrare rãmasã în manuscris.

Tot în manuscris au rãmas piesa de teatru�Ambiþiosul � ºi nuvela �Armand�.

A activat ca teolog în �Societatea delecturã�, publicând în �Musa�( foaiestudenþeascã) numeroase lucrãri, dintre careamintim: �Despre propunerea gramaticei înºcoala poporalã�, lucrare publicatã ºi înTelegraful Romãn nr.1-6/1873.

A publicat în Vatra satului, TelegrafulRomân, Revista Orãºtiei ºi în Tribuna lui IoanSlavici, numeroase cuvântãri ocazionale,conferinþe ºi predici, remarcându-se ca unintelectual fin ºi un bun orator.

A fãcut parte împreunã cu Ion Al.Lãpedatu dintr-un club de lecturã ºi teatru,iar marele poet Mihai Eminescu, pe când erala Sibiu, le pune la dispoziþie o carte de VasileAlecsandri din care aleg sã joace piesa.

Cea mai importantã lucrare literarã a sa� Monografia economico-culturalã acomunei Gura Râului � a fost premiatã laconcursul pentru monografiile comunelorcomitatului Sibiu (premiul II).

Aceastã lucrare a fost publicatã în �Foaiapoporului� , iar în anul 1896 apare la Sibiuºi în broºurã.

Se numãrã printre cei 20 de colaboratoriai viitorului patriarh Miron Cristea, care pecând era la Sibiu secretar al Consistoriului,a publicat în anul 1901 un volum de proverbe.

Dintre toþi colaboratorii, s-a remarcat pr.Ioachim Munteanu, care a contribuit cu 1016proverbe din cele 2851 care alcãtuiauvolumul respectivei lucrãri.

Cunoºtea bine lb. latinã, din care citafoarte des, iar lb .germanã era ca o a doualimbã maternã.

Amintim ºi lucrarea rãmasã în manuscris� �Autobiografie, Memorial din viaþa mea�

S-a remarcat ca membru activ aldespãrþãmântului Astra � Sãliºte(1877) ºiAgnita (1906), fiind ales în anul 1922membru pe viaþã.

A fost membru al �Societãþii pentrufondul de teatru român� din Braºov(1910),al �Societãþii meseriaºilor români� din Sibiuºi sprijinitor al �Fondului Azilului de bãtrâni�din Sibiu.

S-a bucurat de respectul ºi aprecierea luiIon Slavici, Dimitrie Cunþan, Eugen Brote ºimai ales de stima unor mari ierarhitransilvãneni: Andrei ªaguna, MironRomanul, Ioan Meþianu ºi Nicolae Bãlan.

Pr.Mihai Naicu

9 MARTIE În aceastã zi se serbeazã 40 de Mucenici. Se fac mai multe feluri de copturi, care se împartîn amintirea celor 40 de Mucenici. Se fac colaci în formã de om cu cap, care se ung cu miereºi se presarã cu nuci pisate. În alte pãrþi colacii au forma unui opt, sau a unor simple rotocoale,ce se pun într-o zeamã dulceagã de miere, zahãr ºi nuci pisate. Aceºtia se mai numesc Brânduºi,Brânduºei, Bradoºi, Sfinþi ori Sfinþiºori. Se mãturã ograda ºi se strânge gunoiul grãmadã laun loc, dupã care se dã foc, iar copiii ºi tinerii sar peste el. Aceasta ca amintire cã aºa au fostchinuiþi cei 40 de Mucenici arºi în foc ºi pentru cã e credinþa cã cei care vor sãrii peste acestfoc vor fi sãnãtoºi. Bãtrânii bat cu maiele sau ciomegele în pãmânt ca sã intre frigul ºi sã iasãcãldura, ca sã vie mai repede primãvara. Se aprinde o cârpã sau o zdreanþã, cu care se afumãcasa, grajdurile ºi toate din curtea gospodarului, spre a fi ferite de rele ºi ºerpi în timpulanului. La 40 de mucenici dacã pãmântul este acoperit cu zãpadã, anul acela va fi bun. Cumva fi timpul în ziua de 40 de Mucenici, aºa va fi toatã primãvara. E bine ca în aceastã zifiecare om sã bea 40 de pahare cu vin (câte unul) pentru fiecare din cei 40 de Mucenici.

25 MARTIE

In aceastã zi cade Buna-Vestire sau blagoveºteniile. Se mãnâncã peºte (,,De Blagoveºte,tot þiganul mâncã peºte�). Nimeni sã nu caute gâlceavã, cã este rãu de pagubã. Cum va fitimpul la Buna-Vestire, tot aºa va fi ºi în ziua de Paºti. Se dezleagã limba cucului ºi cântãpânã la Sânziene; tot atunci se dezleagã limba ºi la celelalte pãsãri. Se afumã împrejurulcaselor ºi grãdinilor cu pomi. Sã nu pui mâna pe ou, sã nu cauþi gãinile de ou ºi sã nu puicloºte, cãci ies puii strâmbi ºi cu douã capete. E bine ca în aceastã zi, sã stea toatã ziua masaîntinsã.

Din volumul �Mitologia Româneascã�de Marcel Olinescu

CALENDARUL LUNII MARTIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2006 7

IN LUNA MARTIE E ZIUA LOR

FOLCLOR � FOLCLOR � FOLCLORCÂND AM PLECAT

LA-NSURAT,

Când am plecat la-nsuratNu ºtiu fost-am prost ori beatIar dacã m-am dezbãtat,Atunci nu m-aº fi-nsuratVãzându-mã aºa sãrac.Taci, bãrbate, nu te teme,C-o sã fim gazdã la vreme.Am sub pat o cloºcã bunãªi cloceºte mai de-o lunã.I-am pus douãzeci de ouãªi ne scoate marfã nouã.ªtii cã puii, dacã crescªi tare cã se scumpesc,Ne-om cumpãra doi purcei,Cucuruz pe lângã ei.ªtii cã porcii, dacã cresc,Ei tare cã se-nmulþesc.

FOAIE VERDEMATOSTAT,

Foaie verde matostat,Când am plecat la-nsurat,O fost noapte º-o plouatªi n-am vãzut ce mi-am luat.Am luat-o de bogatã,Bat-o Dumnezeu s-o batã!Am luat-o pentru boi,Lua-i-ar dracu� pe-amândoiªi pe toanta lângã ei!Când o vãd în poarta ºurii,Gândesc cã-i muma pãdurii.ªi când o duc la ogor,Fug viþeii de s-omor.Am avut ºi tri purceiª-o murit de groaza ei .ª-am avut ºi cinci gãini,Mi-o fugit pe la vecini.Zi-i, naºule, sã se ducã,Cã la noapte mã mãnâncã.C-azi-noapte m-ar fi mâncat,D-am avut barda la cap.Da�la noapte mã mãnâncã,C-am uitat barda pe luncã.Popã, când m-ai cununat,Tri sute de zloþi þ-am dat;Da acum þ-aº da º-o mieSã mã scapi de cununie!

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

Câte unu-ºapte fatãª-avem 14 odatã.Ne-om face douã ciopoarã,ªi la târg la Sighiºoarã.ª-acolo, cum ne-om pricepe,Ne-om cumpãra douã iepe.Ne-om lua hamuri ºi frâneª-om trãi odatã bine.Da bãrbatu� se trezeºteªi la ovãz se gândeºte,Cu picioru-n pat trãzneºte.ªi rupe cu dânsu� patu�,Cade pe clocã bãrbatu�;ª-o turteºte, º-o lãþeºte,De ouã se mâzgãleºte.ª-acum bietul om bogatuO rãmas gazdã ca napu.

Þânþ Maria, 60 de ani,Retiº, 1978

Oneamoise Emil Retiº 81 de ani în 11 martiePuºcan Ana Ghijasa de Sus 87 de ani în 16 martieComºa Victoria Ghijasa de Sus 84 de ani în 20 martieBucºã Maria Alþâna 81 de ani în 26 martieMiess Barbara Alþâna 84 de ani în 27 martieLungu Mateiu Alþâna 82 de ani în 27 martieIlea Ioan Ghijasa de Sus 88 de ani în 29 martieBrezae Nicolae Alþâna 83 de ani în 31 martie

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.

ÎNZIDIRE

Eu vin la templul Tãu cel de ziditNisip sã mã alãtur sub sfântacãrãmidãSã mã zidesc coloanã de dorneþãrmuritCum Ana din iubire s-a datcariatidã.ªi urc la Scopul Tãu cel deîndeplinitCu aripi dezmorþite prin zbatere dedor;Icar suind lumina din labirint spremit,Manole-n zbor cu visul de-a deveniizvor.Sosesc la casa ta cea de ziditNisip din visul pietrei de-a deveniIcarSã-i cad la temelie, fãrâmã de granitCând zborul cu Manole s-ar frânge,spre altar.ªi-ajung la templul Tãu cel dealcãtuitSã îmi descopãr rostul zidirii înfiridã:Sã recompun balada pe soclul unuimitAtins de harul Anei de-a ficariatidã.

Nicu Ganea

TE-AªTEPT, BÃDIªOR,CU DOR,

Te-aºtept, bãdiºor cu dor,C-ai fost prea voinic fecior.C-ai luat bou� de cornª-ai fãcut negru ogor.ª-aveai ºase boi la jugCând mergeai, bade, la plug.ªi bici din cânepa deasã,ªi clopote la toþi ºase.Dragu-mi-i la umbra deasãªi cu nevastã frumoasã.ª-apoi când sunt rupt de coasã,La nevastã plec acasã.Sapa-i latã, coasa-i lungã,Mã trage mereu la umbrã.Umbrã rarã, umbrã deasã,Hai ºi pe la noi, pe-acasã.Sã nu m-apuce cãlduraPânã-mi dã mândruþa gura.Tare-aº vrea sã mor desarã,La trei zile sã-nviu iarã.Sã vãd lumea cum trãieºte,Badea pe cine iubeºte.

Cãluþiu Ileana, 48 de ani, Ighiº,nr.229, 9 febr.1983

TOT DE ÃIAMI-O PLÃCUT,

Tot de ãia mi-o plãcut,De ãi� cu pãru� fãcut.Tot de ãia mi-o fost dragiCare umblã cu nãdragi,Noaptea cu izmene largi.

Niciodatã nu mi-i jeleCa când cârpesc la izmene.Niciodatã nu mi-i dorCa când cos la fundu� gol.

Stãnuleþ Ana (a lu� ªtefan),74 de ani, Sãsãuºi, 22 iulie1984

Femeie la poartã

Ordinul MAAP nr. 389/29.082002 conþine normelesanitar-veterinare privindcondiþiile de sãnãtate pentruproducerea ºicomercializarea laptelui crud,a laptelui tratat termic ºi aproduselor pe bazã de lapte.Conform prevederilor Anexeinr. 1, cap. III, mulsul trebuiesã fie efectuat în condiþiiigienice, iar imediat dupãmuls laptele trebuie sã fieplasat într-un loc curat, astfelîncât sã se evite depreciereacalitativã.

În judeþul Sibiuurmãtoarele produse suntexceptate de la aplicareanormelor sanitar veterinareavându-se în vedereelementele tradiþionale defabricare sau ambalare:

1. brânzã de burduf �produs din lapte proaspãt,utilizând ustensile dinlemn

2. brânzã de burdufmixtã � amestec de caº deoaie ºi caº de bivoliþãmaturat, frãmântat ºiambalat în membranenaturale sau artificiale

3. telemea de Sibiu -se utilizeazã cheag naturalºi se ambaleazã în putinidin lemn de esenþã tare

4. telemea cu chimen� se adaugã chimen, careconferã aromã specificã.Se produce de regulãtoamna, când laptele deoaie este mai gras. Este ospecialitate fabricatã încantitãþi mai mici pentruocazii speciale

5. caºcaval � Dalia ºiMuscel din lapte de vacã;Magnolia � din amestec delapte de vacã ºi lapte debivoliþã; Penteleu � dinamestec de lapte de vacãºi lapte de oaie. Opãrireade face în coºuri de nuieleprin amestecare culopãþicã de lemn

6. brânzã frãmântatãde Sibiu � caº de vacã

Brânzeturi `i produse din lapte de vac[, bivoli\[ `i capr[realizate cu tehnologii tradi\ionale, pentru care se acord[

derog[ri privind aplicarea normelor sanitar veterinare

fermentat ºi frãmântat �amestec de caº de vacã ºicaº de bivoliþã; caº � dinlapte de oaie, vacã,bivoliþã sau caprã.Ambalat în bãºici de porcsau în membraneartificiale. Închegat cucheag natural obþinut dinstomac de miel, viþel saupurceluºi de lapte.

7. urdã � produsã dinzerul rezultat de lafabricarea brânzeturilor.Are forma sãculeþului dinpânzã în care a fost scursã.Se consumã proaspãtã ºise foloseºte pentruproduse de patiserie.

Sursa: Ministerul IntegrãriiEuropene - Fermier în Europa

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

O nuntã, un botez, o aniversare, prilejuri de a-þiface invitaþii sã se simtã bine. Cel mai indicat sã-i inviþi�LA PRUT�. Atmosferã plãcutã, mâncare bunã,servire ireproºabilã ºi preþurile cele mai convenabile.Pentru 20 de musafiri asigurãm ºi cazare.

VA AªTEPTÃM!

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2006

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

S.C. MODEST IMPEX SRL

� LA PRUT�Cu multã cãldurã,ELECTROCOM

FEROLIureazã tuturor,FERICIRE ªI

BUCURIEîn anul 2007

ºi vã aºteaptã cu dragsã vã ofere serviciile.

LA MULÞI ANI!

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine

calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Firma SC MODEST IMPEXSRL, furnizor de produse ºiservicii de cea mai bunã calitatele ureazã beneficiarilor ºicolaboratorilor ca în 2007 sã sebucure de împliniri ºi succese. Levom fi alãturi celor care au nevoiede noi. LA MULÞI ANI!

Urmãtoarele bunuri imobile ale districtului evanghelic Sibiu pot fi obiectul vânzãrii,închirierii sau concesionãrii:

Folgende Immobilien des Hermannstädter Kirchenbezirkes können zwecks Vermietung,Verpachtung oder Verkauf angefragt werden:

The following immovables of the Sibiu lutheran district can be rent or bought:Ort/localitate/village

Braller - Bruiu

Martinsberg - ªomartin

Martinsberg - ªomartin

Neudorf/Hstadt - Nou/Sibiu

Neudorf/Hstadt -Nou/Sibiu

Zied-Veseud

Zied-Veseud

Kleinschenk - Cincºor

Kleinschenk - Cincºor

Henndorf - Brãdeni

Abtsdorf - ApoºMergheln - Merghindeal

Lage/situare/location

intravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan-Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumintravilan -Zentrumextravilanintravilan-Zentrum

Art/tip/type

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

Gebäude

GrundGebäude

Informaþii suplimentare:EvangelischesBezirkskonsistorium A.B.HermannstadtConsistoriulDistrictual Evanghelic C.A.Sibiu Piaþa Huet nr. 4 Ro -550182 Sibiu/HermannstadtTel,/Fax: 0269/210533    E-mail: office@bkh.ekh.ro

Sursa: www.ekh.ro@bkh

BURSAIMOBILIAR{GERMAN}

Beschreibung/descriere/explanation

Ehemalige Schule - mit Hof

Ehemaliges Pfarrhaus -mit GartenEhemalige Schule - Zustand:schlecht, mit HofPfarrhaus (4 Zimmer frei, 2vorübergehend vermietet), GartenEhemalige Schule, mit Hof

Kirche mit Wehrtürmen

Ehemalige Schule

Ehemaliges Pfarrhaus mitHof und GartenEhemalige Schule mit Hof

Ehemaliges Pfarrhaus mitHof und Garten10 haEhemalige Schule

Oferta de valoriimobiliare -Immobilienbörse -offering ofimmovables