generațiile urbane și prioritățile lor · relevantă pe segmente de vârstă, la nivel de...

Generațiile urbane

și prioritățile lor

Un studiu despre modul în care generațiile

percep echilibrul dintre viața profesională și

viața personală la nivel global și în România

Ediția 2016

pagina 2

Despre studiul “Generațiile urbane și prioritățile lor”

1 2 3 4 5

Principalele secțiuni ale raportului:

Numărul mediu de ore lucrate pe săptămână este în creștere

Gestionarea programului vieții profesionale a devenit mai dificilă

Factori ce contribuie la realizarea unui echilibru între viața privată și cea profesională

Decizii luate în legătură cu viața personală și profesională în ultimii trei ani

Statutul de părinte

și echilibrul între

viața privată și cea

profesională

Schimbările rapide care au loc în întreaga lume au evidenţiat

tot mai clar provocările de pe piaţa forţei de muncă, dar şi

diferenţele de abordare între diversele generaţii care sunt în

prezent active pe această piaţă. Pentru a identifica aceste

transformări, EY a derulat un studiu la nivel global, în

rândurile unui număr de aproximativ 9.700 de angajaţi cu

normă întreagă din companii de dimensiuni diferite din SUA,

Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India şi Marea

Britanie.

Întrucât o serie din tendinţele identificate la nivel global sunt

vizibile şi local, EY România a aplicat pentru prima dată

această metodologie pentru a analiza modul în care

generaţiile urbane din România gestionează echilibrul între

viaţa personală şi cea profesională. Am dorit să înţelegem

cum corelează tendinţele specifice generaţiilor din România

cu tendinţele din celelalte ţări analizate de EY la nivel

global. Am realizat astfel o analiză specifică mediului urban,

care identifică provocările cu care se confruntă angajaţii de

diferite vârste din România.

Pentru realizarea cercetării s-a folosit metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), cu eșantionare

relevantă pe segmente de vârstă, la nivel de populație. Cele 2562 de răspunsuri au fost colectate în

perioada 21 decembrie 2015 - 26 ianuarie 2016, ele provenind preponderent de la respondenți din mediul

urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 3

Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”

Top

8 co

nclu

zii(

1-4)

1. Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi

cea profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să

gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de

2012, dar 26% apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.

2. Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra

echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia

(44%). Se observă că generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%).

Pentru generația X procentul cel mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers

(50%).

3. Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34%

lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe

ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în

abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână. Totodată,

între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din generația Y sunt cei mai numeroşi.

4. 86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare –

aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că,

potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa,

de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.

Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -

26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 4

Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”

5. Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive

financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar

14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu

au fost nevoiţi să ia astfel de decizii din motive financiare.

6. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil,

deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii

derulate la nivel global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt

cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază

de proiect.

7. Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce

pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel

mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%),

faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46%

dintre cei din generaţia Y, munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere

a stilului de viață, faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.

8. Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%)

munca pe care o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns

“munca este un mijloc prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.

Top

8 co

nclu

zii(

5-8)

Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -

26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 5

În ultimii 3 ani (2012-2015)

gestionarea programului vieții

profesionale a devenit mai dificilă

Secțiunea 1

pagina 6

Q1.1Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a

gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)

Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi cea

profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze

echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de 2012, dar 26%

apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.

Răspunsuri: 1766

Au omis întrebarea: 796

Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România

26%

51%

23%A fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut

A fost mai dificil decât în trecut

A fost la fel ca şi înainte de 2012

România

pagina 7



Percepția asupra modificărilor din ultimii trei ani nu variază semnificativ în funcție de generaţie la varianta de răspuns “a

fost mai dificil ca în trecut”, diferențele fiind de 1-2%. Totuși, cei din generația Boomers marchează cel mai mare procent

(28%) la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte de 2012”, la distanță de 7% față de răspunsurile celor din

generația X și de 5% față de cele ale celor generația Y. Este de remarcat că răspunsurile din partea generației Y nu se

ridică în top la nici una dintre variantele de răspuns.


Răspunsuri: 1766


28%

50%

22%21%

52%

27%23%

51%

26%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut

Boomers Generația X Generația Y

România

(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)

În funcție de generație

pagina 8



Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului

dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia (44%). Se observă că

generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%). Pentru generația X procentul cel

mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers (50%).


A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul

între viața personală şi cea profesională

Comparație cu țările incluse în studiul global

50%

42%

35%

31%

20%

39%

29%

23%

13%

52%48%

38% 37%30%

48%

35%

26%

17%

51%

56%

37%

32%

25%

42%

35%

26%

17%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

România Germania MareaBritanie

Brazilia Mexic Japonia India SUA China

Boomers Generația X Generația YRăspunsuri: 1766


(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)


pagina 9



Cei care au copii au resimţit într-o măsură mai mare dificultatea gestionării echilibrului între viaţa personală şi cea

profesională în ultimii trei ani – 56% dintre cei care sunt părinți spun că a fost mai dificil să facă acest lucru, în

comparație cu 50% dintre cei care nu au copii. Procentele celor care spun că “a fost la fel ca și înainte de 2012” sunt la

2%-4% diferență de cei care au spus că “a fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut”, atât pentru cei care au copii

cât și pentru cei care nu sunt părinți.


21%

56%

23%23%

50%

27%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%


Da, sunt părinte Nu sunt părinteRăspunsuri: 1766


RomâniaÎn funcție de statutul parental

pagina 10



Comparativ cu restul ţărilor, părinţii din România au resimțit cel mai acut dificultățile din ultimii trei ani, urmați de părinţii

din Germania (54%) şi Japonia (46%). Topul țărilor în care părinții, dimpotrivă, nu au resimțit presiunea de a gestiona

echilibrul între viața personală şi cea profesională este dat de China (17%), Mexic (28%) și SUA (29%).


A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul

între viața personală şi cea profesională

Comparație cu țările incluse în studiul global56%54%

42%

36%

28%

46%

39%

29%

17%

50%47%

34%31%

23%

41%

26%

22%

15%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

România Germania MareaBritanie

Brazilia Mexic Japonia India SUA China

Da, sunt părinte Nu sunt părinteRăspunsuri: 1766


În funcție de statutul parental

pagina 11



Indiferent dacă ocupă o poziţie de conducere sau nu, percepţia asupra dificultăţilor în gestionarea echilibrului între viaţa

personală şi cea profesională pe parcursul ultimilor trei ani rămâne constantă: 53% dintre manageri şi 50% dintre cei

care nu ocupă o poziţie de conducere consideră că a fost mai dificil. Diferența cea mai mare, de 5 puncte procentuale,

între cele două categorii de respondenți se regăsește la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte”, ceea ce arată

impactul schimbărilor din ultimii 3 ani.


Răspunsuri: 1766


România

19%

53%

28%24%

50%

26%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%


Da, ocup o poziție de conducere Nu ocup o poziție de conducere

În funcție de poziția de conducere

pagina 12



Industriile în care s-a perceput o diferență mai puternică la nivelul scăderii capacităţii de a gestiona echilibrul între viaţa

personală şi cea profesională au fost: turism (60%), comerţ (57%), energie şi minerit (56%) și agricultură (56%).


Răspunsuri: 1766


România

23%

31%

16%

20%

23%

23%

20%

29%

26%

26%

18%

23%

12%

50%

56%

55%

57%

51%

56%

52%

57%

51%

45%

51%

53%

48%

60%

27%

13%

29%

23%

26%

21%

28%

43%

20%

29%

23%

29%

29%

28%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii

Comerţ cu amănuntul şi en gros

Construcţii şi imobiliare

Energie şi minerit

Industria alimentară

Industria chimică

Industria farmaceutică şi sănătate

Industria producătoare

IT & Telecomunicații

Media Media, Publicitate, Marketing și PR

Servicii financiar-bancare

Turism


În funcție de industrie

pagina 13

Q2.1La ce vârstă aţi devenit pentru prima dată responsabil/-ă cu

managementul activității altor persoane? (o singură variantă de răspuns)

Peste 60% dintre respondenți spun că au devenit manageri înaintea vârstei de 30 de ani, în timp ce 30% dintre ei spun

că nu au ocupat încă o poziţie de conducere. Aceste aspecte specifice ale eșantionului va trebui avute în vedere pentru

interpretarea corectă a rezultatelor acestui studiu.

Răspunsuri: 1769



30%

37%

26%

5%

1%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Nu am fost niciodată responsabil/-ă cu managementul activității altor persoane

Înainte de 24 de ani

Între 25 şi 29 de ani



După 40 de ani

România

pagina 14

Numărul mediu de ore lucrate pe

săptămână este în creștere

Secțiunea 2

pagina 15

Q3.1Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră

pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)

Jumătate dintre respondenți susțin că numărul de ore de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, în

timp ce doar 14% spun că numărul orelor lucrate a scăzut în această perioadă.

Răspunsuri: 1765



50%

14%

36% A crescut

A scăzut

A rămas la fel

România

pagina 16



Cel mai mult resimt creșterea numărului de ore de lucru cei din generaţia Y (52%), în timp ce jumătate dintre cei din

generaţia Boomers spune că numărul orelor lucrate a rămas constant pe parcursul ultimilor trei ani. Este de remarcat

faptul că de fiecare dată o altă generație urcă pe primul loc al variantelor de răspuns la această întrebare: generația Y la

varianta de răspuns “a crescut”, generația X la varianta de răspuns “a scăzut” și Boomers la varianta de răspuns “a

rămas la fel”.

Răspunsuri: 1765



36%

50%

14%

40% 41%

19%

52%

35%

13%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

A crescut A rămas la fel A scăzut

Boomers Generația X Generația Y

România

(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)


pagina 17



Pentru respondenţii care sunt părinți, numărul orelor lucrate nu a crescut în aceeaşi măsură ca pentru cei care nu au

copii – 40% dintre părinţi spun că numărul orelor lucrate a crescut, faţă de 52% dintre cei care nu au copii. Pentru cei

mai mulţi dintre părinţi (60%), numărul orelor lucrate a rămas la fel sau a scăzut în perioada 2012-2015.

Răspunsuri: 1765



România

40%44%

16%

52%

35%

13%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%


Da, sunt părinte Nu sunt părinte


pagina 18



Atunci când analizăm rezultatele la această întrebare din punct de vedere a poziției respondenților, observăm că cea

mai accentuată diferență (7%) apare în cazul celor care consideră că numărul orelor lucrate în medie pe parcursul

ultimilor 3 ani a scăzut, mai ales că la această variantă de răspuns este singurul loc în care managerii au procentele

cele mai mari de răspuns. În rest conduc cei care nu ocupă o poziție de conducere cu 50% la varianta de răspuns “a

crescut” si 38% la varianta de răspuns “a rămas la fel”.

Răspunsuri: 1765



România

48%

33%

19%

50%

38%

12%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%




pagina 19



Numărul orelor de lucru a crescut în majoritatea industriilor: Procente mari de creștere se observă între altele în media

şi publicitate (58%), în industria farmaceutică (54%) şi în industria serviciilor financiar-bancare (53%).

Răspunsuri: 1765



România

53%

56%

50%

49%

54%

54%

44%

57%

54%

45%

43%

58%

53%

52%

32%

25%

39%

38%

33%

48%

29%

43%

45%

44%

30%

31%

40%

15%

19%

12%

8%

13%

8%

14%

3%

11%

14%

12%

15%

8%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism



pagina 20

Q4.1 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)

Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar

mai mult de 46 de ore pe săptămână. Conform statisticilor OECD (Organizația pentru cooperare și dezvoltare

economică) din 2015, în lume se muncește din ce în ce mai puțin în ultimii 15 ani. Dacă la începutul anului 2000 se

muncea în medie 1.850 de ore pe an, în 2013 numărul mediul al orelor lucrate coborâse la 1.770.

Răspunsuri: 1767



27%

39%

20%

7%

4%

3%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Până în 40 de ore

Între 41 şi 45 de ore




Peste 60 de ore

România

pagina 21


Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp

ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până

în 45 de ore pe săptămână. Totodată, între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din

generația Y sunt cei mai numeroşi.

Răspunsuri: 1767



România

19%

31%28%

11%8%

3%

34%

26%

11%

7%

16%

6%

41%

19%

6%3%

29%

3%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

între 41 şi 45 de ore între 46 şi 50 de ore între 51 şi 55 de ore între 56 şi 60 de ore până în 40 de ore peste 60 de ore

Boomers Generația X Generația Y(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)


pagina 22


48% dintre respondenţii care au copii lucrează peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce 69% dintre cei care nu au

copii susţin ca lucrează până în 45 de ore pe săptămână. Diferența cea mai mare se vede totuși pe palierul celor care

spun că lucrează până în 40 de ore pe săptămână (11%) și se diminuează ușor (6%) pe palierul celor care spun că

lucrează între 41 și 45 de ore pe săptămână. Surprinzător este faptul că la toate variantele de răspuns următoare pe

primul loc sunt procentele respondenților care sunt părinți.

Răspunsuri: 1767



România

18%

34%

26%

11%

6%5%

29%

40%

19%

6%

3% 3%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore

Da, sunt părinte Nu sunt părinte


pagina 23


Per total, 86% dintre respondenții care ocupă poziții de conducere lucrează peste program, faţă de 69% dintre cei care

nu sunt manageri. 57% dintre respondenții care ocupă o poziție de conducere spun că lucrează peste 46 de ore pe

săptămână, faţă de doar 23% dintre cei care nu au responsabilităţi manageriale. În acelaşi timp, 43% dintre cei care nu

ocupă o poziţie de conducere lucrează până la 5 ore suplimentar pe săptămână. Doar 14% dintre respondenții

manageri lucrează mai puțin sau egal cu norma întreagă de 40 de ore pe săptămână, faţă de 31% dintre non-manageri.

Răspunsuri: 1767



România

14%

29% 30%

13%

8%6%

31%

43%

17%

5%2% 2%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore



pagina 24


86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare – aproape

dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că, potrivit statisticilor

Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în

Germania și de opt ori față de Olanda.

Răspunsuri: 1767



86%

61%58%

55%51%

45% 43%

34%

19%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

România Mexic SUA India Brazilia Germania Japonia MareaBritanie

China

Analiză numai la nivelul managerilor care lucreaza peste 40 de ore pe saptamana

Comparație cu țările incluse în studiul global

pagina 25

Decizii luate în legătură cu viața

personală și profesională în ultimii

3 ani (2012-2015)

Secțiunea 3

pagina 26

Q5.1Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?

(răspuns multiplu)

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți şi-au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani din motive financiare, iar o

treime a decis să îşi păstreze locul de muncă în această perioadă, pe aceleaşi considerente. De remarcat este faptul că

32% dintre respondenţi au fost motivaţi să îşi continue studiile pe parcursul ultimilor trei ani, din motive financiare.

Răspunsuri: 1733



8%

3%

1%

2%

4%

17%

5%

9%

32%

33%

47%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Niciuna

Alta

Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşireducă numărul orelor lucrate

Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşidea dimisia

Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să seîntoarcă în câmpul muncii

Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşischimbe locul de muncă

Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile

Am amânat continuarea studiilor

Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile

Am rămas la actualul loc de muncă

Mi-am schimbat locul de muncă

România

pagina 27


(răspuns multiplu)

Cei mai stabili la locul de muncă în perioada 2012-2015 au fost cei din generaţia Boomers (61%), procentul

înjumătăţind-se de la o generație la următoarea: generaţia X (36%), generaţia Y (19%). Cei mai motivați să îşi continue

studiile în această perioadă au fost cei din generaţia Y (23%), procentul scăzând vertiginos de la o generaţie la alta:

generaţia X (11%), generaţia Boomers (3%).

Răspunsuri: 1733



România

61%

16%

3%

3%

8%

3%

3%

3%

36%

26%

2%

4%

11%

12%

5%

1%

4%

19%

32%

4%

6%

23%

2%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%









Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi deadimisia

Generația Y Generația X Boomers


pagina 28


(răspuns multiplu)

Respondenții care au copii au fost cei mai puțin mobili – 32% spun că au rămas la același loc de muncă în ultimii trei ani

din motive financiare, faţă de doar 20% dintre cei care nu au copii. În plus, doar 9% dintre respondenții care au copii au

fost motivați să îşi continue studiile în această perioadă, faţă de 23% dintre cei care nu au copii.

Răspunsuri: 1733



România

32%

27%

3%

5%

9%

14%

6%

3%

20%

32%

4%

6%

23%

11%

2%

1%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%






Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi schimbelocul de muncă

Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se întoarcăîn câmpul muncii



Nu sunt părinte Da, sunt părinte


pagina 29


(răspuns multiplu)

Respondenții care ocupă o poziție de conducere au decis să rămână la același loc de muncă din motive financiare într-

o măsură mai mare – 31%, faţă de doar 20% dintre cei care nu ocupă o poziție de conducere. Cei care nu ocupă o

poziție de conducere au marcat diferențe mari la variantele de răspuns: “am fost motivat să îmi continui studiile” (11%)

și la “mi-am schimbat locul de muncă” (8%).

Răspunsuri: 1733



România

31%

26%

3%

6%

14%

13%

3%

1%

3%

20%

32%

4%

23%

11%

2%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%










Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere


pagina 30


(răspuns multiplu)

Industriile în care angajaţii au manifestat mobilitatea cea mai puternică în perioada 2012-2015, din motive financiare, au

fost: media şi publicitate (37%), turism (35%) şi IT şi telecomunicații (33%).

Răspunsuri: 1733



România

20%

24%

24%

24%

22%

32%

19%

11%

15%

28%

21%

17%

24%

24%

30%

24%

29%

31%

28%

22%

22%

33%

31%

32%

33%

37%

29%

35%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Am rămas la actualul loc de muncă Mi-am schimbat locul de muncă


pagina 31


(răspuns multiplu)

Cei mai motivați să îşi continue studiile din motive financiare au fost respondenții angajați în turism (29%), industria

farmaceutică (26%) şi media şi publicitate (23%), în timp ce în IT şi telecomunicații, 20% au fost motivați să îşi continue

studiile, respectiv 21% în servicii financiar-bancare.

Răspunsuri: 1733



România

2%

5%

4%

5%

1%

5%

2%

5%

4%

3%

4%

3%

6%

5%

7%

5%

8%

3%

5%

3%

3%

6%

7%

6%

25%

32%

18%

16%

16%

17%

24%

45%

26%

15%

20%

23%

21%

29%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile Am amânat continuarea studiilor Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile


pagina 32

Q6.1Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?

(răspuns multiplu)

Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în

ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat

decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu au fost nevoiţi să ia

astfel de decizii din motive financiare.

Răspunsuri: 1733



29%

3%

1%

2%

4%

4%

14%

18%

28%

47%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Niciuna

Alta

Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei

Am renunţat la planul de a avea încă un copil

Am amânat decizia de a avea încă un copil

Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă

Am amânat decizia de a avea primul copil

Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,căsătorie)

Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale

Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,socializare)

România

pagina 33


(răspuns multiplu)

În special cei din generația Boomers au ales să renunțe la activitățile de relaxare în ultimii 3 ani din motive financiare

(64%), generaţiile X şi Y fiind mai puţin dispuse să facă acest lucru: în procent de 42%, respectiv 39%. În schimb, 14%

dintre respondenții cu vârsta între 34 şi 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6%

dintre ei pe aceea de a avea încă un copil.

Răspunsuri: 1733



România

12%

4%

4%

8%

64%

4%

3%

14%

6%

4%

3%

11%

42%

17%

1%

11%

3%

2%

16%

39%

25%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%











pagina 34


(răspuns multiplu)

Majoritatea respondenţilor care au copii (52%) au renunţat la activităţile de relaxare din motive financiare, faţă de 38%

dintre cei care nu au copii. De asemenea, 20% dintre cei care sunt părinți spun că au amânat sau au renunţat la planul

de a avea încă un copil din motive financiare, în perioada 2012-2015.

Răspunsuri: 1733



România

5%

4%

14%

6%

2%

3%

52%

14%

13%

2%

1%

4%

18%

38%

24%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%











pagina 35


(răspuns multiplu)

Ocuparea unei poziţii de conducere nu a influenţat diferit deciziile privind viaţa personală în ultimii trei ani. Deciziile luate

din motive financiare atât de către respondenții manageri, cat şi de către cei care nu au responsabilităţi manageriale au

fost relativ similare în perioada 2012-2015.

Răspunsuri: 1733



România

1%

14%

5%

2%

4%

14%

41%

19%

1%

11%

3%

2%

3%

16%

40%

25%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%











pagina 36


(răspuns multiplu)

Cei care au amânat într-o măsură mai mare decizia de a avea primul copil în ultimii trei ani din motive financiare

lucrează în turism (19%) şi comerţ (18%), urmați de cei din industria serviciilor financiar-bancare (14%).

Răspunsuri: 1733



România

1%

2%

3%

2%

2%

2%

1%

1%

9%

11%

11%

18%

11%

14%

12%

12%

11%

11%

14%

19%

2%

6%

5%

4%

8%

8%

4%

8%

2%

2%

2%

3%

2%

6%

2%

2%

3%

2%

4%

2%

1%

1%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei Am amânat decizia de a avea primul copil

Am amânat decizia de a avea încă un copil Am renunţat la planul de a avea încă un copil


pagina 37

Q7.1Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele

aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)

Topul factorilor de-motivanţi pentru respondenţi sunt: nivelul salariului, lipsa oportunităților de avansare, numărul

excesiv de ore suplimentare, creșteri salariale mici de la an la an, un mediu de lucru care nu stimulează munca în

echipă şi accesul limitat la training.

Răspunsuri: 1547



3.57

3.49

3.29

3.24

3.21

3.12

2.88

2.73

2.68

2.49

2.33

2.04

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

Salariul mic

Lipsa oportunităţilor de avansare

Numărul excesiv de ore suplimentare

Creșteri salariale mici de la an la an

Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă

Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare

Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil

Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şide mărire salarială

Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul decreştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială

Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă

Prea multe deplasări în interes de serviciu

Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii

pagina 38

Q7.2Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele

aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)

În topul aspectelor care ar contribui la decizia de a părăsi un loc de muncă sunt: salariul prea mic (87%), lipsa

oportunităților de avansare (87%) și creșterile salariale mici de la an la an (82%).

Răspunsuri: 1547



3%

4%

3%

4%

5%

20%

5%

7%

17%

11%

16%

31%

4%

11%

5%

12%

12%

30%

15%

23%

30%

22%

15%

27%

25%

40%

30%

30%

34%

22%

38%

35%

25%

29%

21%

16%

62%

42%

57%

45%

44%

14%

37%

26%

18%

22%

24%

10%

6%

4%

5%

9%

5%

14%

5%

9%

10%

16%

24%

16%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Salariul mic

Creșteri salariale mici de la an la an

Lipsa oportunităţilor de avansare

Numărul excesiv de ore suplimentare

Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă

Prea multe deplasări în interes de serviciu

Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare

Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil

Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă

Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şi demărire salarială

Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul decreştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială

Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii

Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazul

RomâniaÎn funcție de importanță

pagina 39

Factori ce contribuie la realizarea

unui echilibru între viața privată și

cea profesională

Secțiunea 4

pagina 40

Q8.1Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării

unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)

Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea

normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (scor 3.55), posibilitatea de a programa fără restricții

zilele de concediu de odihnă (scor 3.45) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi

revenirea la locul de muncă după acest concediu (scor 3.34).

Răspunsuri: 1547



2.91

3.12

2.90

2.65

3.08

3.19

3.55

3.34

3.45

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână

Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu în timpulliber

Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţi lalocul de muncă

Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu

Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentru a fimai aproape de familie

Reducerea numarului de ore suplimentare

Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)

Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şirevenirea la locul de muncă după acest concediu

Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă

România

pagina 41

Q8.2Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării

unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)

Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea

normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de

concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de

muncă după acest concediu (46%).


7%

7%

8%

9%

6%

3%

2%

5%

2%

22%

16%

19%

28%

14%

13%

5%

7%

5%

35%

29%

32%

36%

29%

39%

27%

26%

35%

29%

41%

27%

16%

35%

39%

61%

46%

54%

7%

7%

14%

11%

16%

6%

5%

16%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână

Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu întimpul liber

Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţila locul de muncă

Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu

Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentrua fi mai aproape de familie

Reducerea numarului de ore suplimentare

Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)

Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şirevenirea la locul de muncă după acest concediu

Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă

Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazulRăspunsuri: 1547


RomâniaÎn funcție de importanță

pagina 42

Q9.1 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)

Cel mai mare procent (37%) este înregistrat de cei care spun că lucrează pe baza unui orar standard între 9.00 și

18.00, cinci zile pe săptămână, fără orar flexibil. Aproape jumătate (46%) dintre respondenții angajați în muncă

beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere.

Răspunsuri: 1524



3%

5%

6%

9%

12%

28%

37%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)

Pe bază de proiect / la cerere

Normă de lucru parţială şi program flexibil

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plusore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plusore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil

Normă întreagă, dar cu program flexibil

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fărăprogram flexibil

România

pagina 43


Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia

de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel

global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din

generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect.

Răspunsuri: 1524



România

3%

23%

17%

30%

20%

7%

4%

3%

29%

32%

19%

9%

4%

7%

26%

39%

11%

8%

5%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%










pagina 44


Atunci când facem analiza separat pentru respondenții care sunt părinți față de cei care nu sunt părinți de observă că

46% dintre cei care sunt părinți beneficiază de program flexibil, față de 44% cei care nu sunt părinți.

Răspunsuri: 1524



România

3%

3%

27%

35%

16%

10%

6%

4%

7%

26%

39%

11%

8%

5%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%










pagina 45


Respondenții care ocupă o poziție de conducere beneficiază într-o măsură mai mare de program flexibil (53%), faţă de

cei care nu au responsabilităţi manageriale (43%).

Răspunsuri: 1524



România

2%

3%

28%

26%

22%

13%

6%

4%

8%

26%

41%

9%

7%

5%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%










pagina 46


Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina următoare, deoarece arată răspunsurile la

aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Ceea ce observăm din această analiză pe industrii

este că noma de lucru întreagă, dar cu program flexibil este prezentă cu procentele cele mai mari în turism (40%), IT &

telecomunicații (36%) și comerț (34%).

Răspunsuri: 1524



România

5%

3%

6%

3%

5%

17%

5%

3%

5%

1%

5%

6%

11%

3%

2%

7%

10%

17%

6%

6%

4%

10%

8%

5%

26%

39%

21%

34%

20%

20%

33%

17%

27%

30%

36%

21%

15%

40%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate) Normă de lucru parţială şi program flexibil Normă întreagă, dar cu program flexibil


pagina 47


Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina anterioară, deoarece arată răspunsurile la

aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Din această perspectivă, la nivel de industrii, cele

care au procentele cele mai mari la orar standard dar fără program flexibil sunt: servicii financiar-bancare (50%),

construcții și imobiliare (44%), energie și minerit (41%).

Răspunsuri: 1524



România

34%

38%

36%

34%

44%

41%

38%

32%

37%

39%

34%

32%

50%

30%

10%

15%

11%

14%

12%

13%

14%

17%

15%

6%

14%

15%

13%

10%

10%

10%

9%

12%

13%

15%

13%

5%

9%

11%

5%

9%

8%

8%

10%

3%

1%

4%

8%

2%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără program flexibil

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil



pagina 48

Q10.1 Câte ore dormiţi în medie pe noapte? (o singură variantă de răspuns)

Cei mai mulți dintre respondenți (56%) dorm în medie 7-8 ore pe noapte. Peste o treime (38%) dintre respondenți dorm

între 5 şi 6 ore, în timp ce doar 4% dorm peste 8 ore pe noapte, iar 2% dorm mai puțin de 5 ore.


2%

38%

56%

4%

Sub 5 ore

5-6 ore

7-8 ore

Peste 8 ore

Răspunsuri: 1524


România

pagina 49


Peste o treime dintre respondenții din generațiile X şi Y dorm mai puțin decât standardul recomandat pentru aceste

categorii de vârsta (7 ore în medie pe noapte). Doua treimi (67%) dintre respondenții din generația Boomers dorm mai

puțin de 6 ore pe noapte, ceea ce corespunde însă cu nevoia de odihnă a acestei categorii de vârstă.


Răspunsuri: 1524


România

3%

64%

33%

3%

38%

56%

3%

2%

37%

57%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Sub 5 ore

5-6 ore

7-8 ore

Peste 8 ore



pagina 50


Industriile unde angajații care dorm sub 6 ore pe noapte sunt mai numeroși sunt industria farmaceutică şi sănătate

(52% dintre respondenți), servicii financiar-bancare (44%) şi media şi publicitate (41%).


Răspunsuri: 1524


România

2%

4%

4%

2%

4%

7%

2%

1%

1%

34%

54%

35%

40%

37%

43%

43%

67%

48%

32%

38%

40%

43%

20%

60%

46%

57%

50%

59%

54%

57%

33%

48%

56%

57%

56%

54%

70%

4%

4%

6%

2%

3%

5%

3%

3%

2%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Sub 5 ore 5-6 ore 7-8 ore Peste 8 ore


pagina 51

Statutul de părinte și echilibru între

viața privată și cea profesională

Secțiunea 5

pagina 52

Q11.1Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /

a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)

Deoarece la echilibrul între viața personală și cea profesională contribuie inclusiv programul de lucru al soţului / a soţiei /

al partenerului / a partenerei de viaţă am vrut să aflăm cum corelează cele două programe de lucru. Prin diferență cu

datele de la pagina 42, se observă că procentele de această dată sunt mai mici pe toate palierele, dar cele mai mari

diferențe sunt pentru orar standard fără program flexibil (-12%) și normă întreagă dar cu program flexibil (-10%).


28%

3%

4%

4%

5%

6%

7%

18%

25%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Nu este cazul




Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus oresuplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil

Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează

Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus oresuplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil


Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără programflexibil

Răspunsuri: 1524


România

pagina 53



Cel mai interesant aspect adus de această analiză este că respondenții din generația Boomers spun că soţul/soţia/

partenerul/partenera de viaţă nu lucrează cu normă parțială. Apoi constatăm supremația celor din generația X la orarul

standard fără program flexibil (29%), ca și pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (25%).


Răspunsuri: 1524


România

10%

20%

13%

10%

10%

20%

17%

14%

4%

6%

6%

8%

4%

4%

25%

29%

31%

6%

4%

5%

7%

3%

3%

17%

24%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Nu este cazul











pagina 54



Cei care sunt părinți spun că spun că soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar

standard fără program flexibil (29%). Pe locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil

(24%). Procentele la toate celelalte variante de răspuns sunt semnificativ mai mici.


Răspunsuri: 1524


România

6%

10%

8%

8%

10%

2%

24%

29%

33%

5%

3%

5%

7%

3%

3%

17%

24%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Nu este cazul











pagina 55



Același lucru se observă și pentru analiză în funcție de poziția respondentului. Cei care sunt manageri spun că

soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar standard fără program flexibil (27%). Pe

locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (21%). Procentele la toate celelalte variante

de răspuns sunt semnificativ mai mici.


Răspunsuri: 1524


România

17%

6%

8%

8%

9%

2%

2%

21%

27%

31%

3%

5%

7%

3%

3%

18%

24%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Nu este cazul











pagina 56

Q12.1Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei

de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)

Între cei mai importanți 3 factori economici luaţi în calcul de către respondenţi în decizia de a face un copil cei mai mulţi

au indicat: nivelul venitului (67%), posibilitatea de a asigura o casă familiei (55%) şi posibilitatea de a beneficia de

flexibilitate la locul de muncă (40%). Posibilitatea de a munci în alt oraş / altă ţară sau lichidarea unor datorii

semnificative sunt criterii importante pentru doar 4% şi respectiv 7% dintre respondenţi.

Răspunsuri: 1502



4%

4%

7%

12%

17%

25%

34%

35%

40%

55%

67%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Alt factor

Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară

Lichidarea unor datorii semnificative

Beneficiile acordate de angajator

Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă

Perspectiva de a avansa în carieră

Perspectiva de a-mi creşte veniturile în viitor

Îmbunătăţirea situaţiei economice în general

Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă(program flexibil, lucrul la distanţă)

Posibilitatea de a asigura o casă familiei

Nivelul salariului / venitului

România

pagina 57



Respondenții din generația X valorizează în cea mai mare măsura nivelul venitului în decizia de a face un copil (24%),

în timp ce generația Boomers ia în calcul mai degrabă îmbunătăţirea situației economice în general (23%). Diferențele

între generația Boomers şi celelalte două sunt semnificative în privința acestui ultim criteriu: generația X (11%),

generația Y (13%), ceea ce poate indica o toleranţă mai mare la incertitudine economică a generațiilor mai tinere.

Răspunsuri: 1502



România

5%

8%

9%

20%

23%

5%

7%

4%

19%

3%

13%

2%

7%

16%

13%

6%

8%

4%

24%

1%

1%

6%

19%

11%

9%

12%

2%

22%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Alt factor, vă rugăm specificaţi

Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă(program flexibil, lucrul la distanţă)












pagina 58



Topul factorilor economici luați în considerare în decizia de a face un copil se nuanțează atunci când analizăm opțiunile

celor care sunt deja părinți, în sensul că pentru aceștia scade în importanţă flexibilitatea la locul de muncă, dar şi

posibilitatea de a asigura o casă familiei, însă cresc în importanţă factori precum îmbunătățirea situației economice în

general.

Răspunsuri: 1502



România

1%

13%

1%

9%

16%

14%

5%

11%

3%

4%

23%

14%

2%

5%

19%

11%

9%

2%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Alt factor, vă rugăm specificaţi

Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă…












pagina 59



Cel mai mult valorizează flexibilitatea la locul de muncă respondenții care lucrează în marketing şi publicitate (18%),

servicii (17%), IT şi telecomunicații (17%).

Răspunsuri: 1502



România

1%

1%

1%

16%

6%

17%

9%

9%

14%

13%

6%

13%

12%

17%

18%

12%

12%

1%

1%

4%

2%

6%

4%

2%

1%

2%

7%

9%

6%

6%

11%

12%

11%

17%

7%

7%

6%

5%

7%

2%

20%

23%

21%

19%

19%

24%

24%

32%

28%

17%

21%

18%

20%

26%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Alt factor, vă rugăm specificaţi Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă

Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă



pagina 60

Q13.1Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră

asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)

Pentru 32% dintre respondenții care sunt părinți, apariția unu copil în familie nu a avut niciun impact în viaţa lor

profesională, în timp ce pentru ceilalți modificările cele mai importante au fost: schimbarea locului de muncă sau a

rolului în echipă (25% dintre respondenții care sunt părinți), schimbarea programului de lucru (23%) şi asumarea de noi

responsabilităţi pentru a avansa mai rapid (22%).

Răspunsuri: 269



4%

32%

4%

8%

9%

10%

22%

23%

25%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

Altul

Niciun impact

Am renunţat la locul de muncă

Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul demuncă

Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul demuncă sau rolul în echipă

Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbatprogramul de lucru

Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mairapid

Mi-am schimbat programul de lucru

Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă

România

pagina 61



Cei mai mulți respondenți din generația Y care sunt părinţi (23%) au indicat că şi-au schimbat locul de muncă sau rolul

în echipă ca urmare a apariției unui copil, în timp ce respondenții din generația Boomers care au copii (29%) au indicat

că şi-au asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid, ca urmare apariției unui copil în familie. Dintre părinţii

care susţin că apariția copilului nu a avut niciun impact asupra vieții profesionale, cei mai mulți aparțin generației

Boomers (38%).

Răspunsuri: 269



România

4%

38%

4%

7%

11%

29%

7%

3%

22%

8%

7%

6%

16%

17%

17%

4%

21%

7%

6%

19%

12%

23%

3%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Altul, vă rugăm specificaţi

Niciun impact

Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbatprogramul de lucru

Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul demuncă sau rolul în echipă

Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul demuncă

Mi-am schimbat programul de lucru

Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mairapid

Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă

Am renunţat la locul de muncă



pagina 62



Cei mai mulți dintre respondenții care au copii şi lucrează în media şi publicitate (35%) au indicat că şi-au schimbat

programul de lucru după nașterea copilului, urmat de servicii financiar-bancare (22%) şi servicii (20%), faţă de alte

industrii unde impactul cel mai des menționat a fost schimbarea locului de muncă sau a rolului în echipă – în IT şi

telecom (20%) şi în industria producătoare (20%).

Răspunsuri: 269



România

15%

20%

20%

20%

16%

5%

17%

35%

22%

9%

20%

16%

15%

20%

21%

20%

15%

19%

4%

16%

33%

14%

20%

19%

15%

20%

16%

40%

20%

20%

12%

20%

5%

5%

11%

3%

2%

4%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit






Turism

Mi-am schimbat programul de lucru Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid

Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă Am renunţat la locul de muncă


pagina 63



Partenerii de viață ai respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare şi-au schimbat programul de lucru ca

urmare a nașterii copilului (13%), în timp ce respondenții din industria producătoare (13%) şi din IT şi telecom (9%) au

menționat că partenerii lor au renunțat la locul de muncă după nașterea copilului.

Răspunsuri: 269



România

5%

20%

5%

5%

7%

10%

8%

4%

11%

13%

9%

9%

5%

5%

10%

8%

4%

11%

6%

3%

5%

15%

13%

5%

10%

13%

9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit






Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat programul de lucru

Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de muncă sau rolul în echipă

Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de muncă


pagina 64

Q14.1Cum a evoluat numărul orelor lucrate de dumneavoastră în medie pe săptămână

după naşterea / adopţia copilului / copiilor? (o singură variantă de răspuns)

Pentru aproape jumătate dintre cei care au copii numărul orelor lucrate în medie pe săptămână a rămas la fel după

nașterea copilului. Pentru 28% însă numărul orelor lucrate a crescut, iar aproape un sfert (24%) declară ca numărul

orelor a scăzut după naşterea copilului.

Răspunsuri: 267



28%

24%

48%

A crescut

A scăzut

A rămas la fel ca înaintesă am copil / copii

România

pagina 65



Dacă pentru majoritatea părinților din generația Y numărul orelor lucrate a rămas la fel după apariția copilului (55%),

pentru peste jumătate dintre părinții care au acum peste 50 de ani, numărul orelor lucrate a crescut după nașterea

copilului.

Răspunsuri: 267



România

52%

4%

27%

29%

44%

24%

21%

55%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

A crescut

A scăzut

A rămas la fel ca înainte să am copil / copii



pagina 66



Cu excepția a două industrii, agricultură și construcții și imobiliare, în toate celelalte cazuri majoritatea respondenților

consideră că numărul orelor lucrate în medie pe săptămână după naşterea / adopţia copilului / copiilor a rămas la fel.

Pe de altă parte, în topul industriilor în care respondenții spun că numărul de ore lucrate a scăzut se află: industria

alimentară (43%), media și publicitate (41%), alte servicii (40%).

Răspunsuri: 267



România

33%

33%

16%

43%

61%

36%

14%

25%

33%

22%

18%

24%

33%

23%

34%

40%

14%

8%

18%

43%

7%

20%

41%

29%

44%

33%

44%

43%

31%

46%

43%

75%

60%

58%

41%

47%

67%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit







Turism

A crescut A scăzut A rămas la fel ca înainte să am copil / copii


pagina 67

Q15.1Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /

adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)

Cei mai mulți dintre respondenții care au copii au optat pentru concediu de maternitate şi creștere copil de un an (27%).

Doar 4% dintre aceștia au indicat că au stat în concediu de creștere copil peste 2 ani.


11%

21%

10%

11%

27%

16%

4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Nu îmi aduc aminte

Pâna la 5 zile

Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)

Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)

Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate +concediu de creştere copil 1 an)

Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +concediu de creştere copil 2 ani)

Peste 24 de luni

Răspunsuri: 267


România

pagina 68

Q15.2Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /

adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)

Cu cât părinții fac parte dintr-o generație mai tânără, cu atât optează mai mult pentru concediu de creștere a copilului

între 5 luni şi un an. Părinții care au acum peste 50 de ani sunt cei care au stat perioadele cele mai scurte în concediu

de maternitate şi creștere a copilului – 35% dintre aceștia şi-au întrerupt activitatea până la 4 luni pentru a îngriji copilul

nou-născut.


Răspunsuri: 267


România

40%

4%

4%

17%

18%

4%

13%

7%

3%

17%

27%

14%

11%

21%

11%

6%

16%

29%

5%

22%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Nu îmi aduc aminte

Peste 24 de luni

Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +concediu de creştere copil 2 ani)

Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate + concediude creştere copil 1 an)

Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)

Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)

Pâna la 5 zile



pagina 69

Q16.1Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de

creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)

Majoritatea respondenților (54%) consideră că solicitarea concediului de creștere a copilului nu ar avea repercusiuni

asupra siguranței locului de muncă sau a avansării în carieră, în timp ce 23% spun că acest lucru ar fi acceptat doar pe

perioadă scurtă, sau chiar ar pune în pericol viitorul la locul de muncă.

Răspunsuri: 1495



2%

21%

10%

13%

16%

38%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

În alt mod

Nu raspund / nu este cazul

Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadămai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la

actualul angajator

Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul demuncă şi avansarea

Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asuprasiguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră

Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuniasupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în

carieră

România

pagina 70



La această întrebare nici un respondent din generația Boomers nu consideră că dacă ar solicita concediu de creştere a

copilului la actualul loc de muncă acest lucru ar fi privit ca un factor care îi pune în pericol locul de muncă și avansarea.

Acest lucru este în bună măsură datorat faptului că au ajuns deja la un nivel de evoluție profesională care le aduce

această perspectivă.

Răspunsuri: 1495



România

57%

14%

4%

25%

14%

13%

15%

14%

42%

22%

2%

10%

12%

16%

38%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%


În alt mod, vă rugăm specificaţi


actualul angajator




carieră



pagina 71



Cei mai preocupați de impactul pe care solicitarea concediului de creștere a copilului îl poate avea asupra viitorului la

locul de muncă sunt respondenții care sunt deja părinți: 53% dintre ei spun că acest lucru le-ar periclita siguranța locului

de muncă şi avansarea în carieră, faţă de 47% dintre cei care nu au copii. De cealaltă parte, 29% dintre respondenţii

părinţi şi 28% dintre respondenții care nu au copii nu percep un impact negativ al acestei solicitări asupra carierei

profesionale.

Răspunsuri: 1495



România

15%

3%

11%

42%

18%

11%

23%

2%

10%

37%

15%

13%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%




actualul angajator




carieră



pagina 72



Respondenții care ocupă o poziție de conducere percep mai puternic riscul ca solicitarea concediului de creștere copil

să le pună în pericol viitorul în carieră (27%), faţă de cei care nu ocupă o poziție de conducere (21%).

Răspunsuri: 1495



România

20%

2%

12%

15%

13%

22%

9%

12%

17%

38%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%




actualul angajator




carieră



pagina 73



Industriile cele mai prietenoase cu angajații care devin părinți par să fie IT şi telecomunicații, urmată de media şi

publicitate şi industria producătoare, în timp ce industria serviciilor financiar-bancare pare a fi cel mai puțin prietenoasă

cu angajații care doresc să devină părinți.

Răspunsuri: 1495



România

25%

31%

28%

16%

32%

7%

37%

19%

14%

21%

19%

17%

20%

3%

1%

2%

3%

1%

2%

1%

2%

5%

7%

8%

13%

10%

17%

17%

10%

6%

14%

7%

8%

15%

5%

13%

15%

7%

16%

13%

13%

14%

17%

9%

17%

11%

15%

15%

20%

16%

8%

16%

17%

13%

23%

10%

33%

16%

22%

14%

18%

14%

5%

36%

38%

36%

40%

23%

37%

29%

50%

50%

32%

45%

39%

37%

45%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism



Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la actualul angajator

Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de muncă şi avansarea

Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră

Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră


pagina 74

Q17.1Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program

flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este

privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?

Programul flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca

ceva firesc sunt factori care influențează semnificativ măsura în care angajații devin ambasadori ai brandului pentru

care lucrează, precum şi implicarea şi loialitatea lor faţă de angajator. În plus, respondenții au indicat că ar fi mai dispuși

să lucreze peste program, dacă ar beneficia de aceste elemente la locul de muncă.

Răspunsuri: 1487



3.35 3.30

2.84 2.78

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

Aş recomanda aceastăcompanie şi altor persoane

care îşi caută un loc demuncă

Aş fi mai implicat/-ă şi maifericit/-ă la locul de muncă

Aş fi mai reticent /-ă să îmidau demisia

Aş fi mai dispus/-ă sălucrez peste program

România

pagina 75

Q17.2Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program

flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este

privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?

88% dintre respondenți ar recomanda şi altor persoane compania care oferă un program flexibil, posibilitatea de a lucra

de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca ceva firesc, iar 87% ar fi mai implicați şi

mai fericiți la locul de muncă dacă ar beneficia de aceste lucruri.

Răspunsuri: 199



3%

9%

38%

50%

3%

10%

40%

47%

15%

18%

34%

33%

10%

28%

37%

25%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Improbabil

Puţin probabil

Destul de probabil

Probabil

Aş recomanda această companieşi altor persoane care îşi caută unloc de muncă

Aş fi mai implicat/-ă şi mai fericit/-ă la locul de muncă

Aş fi mai reticent /-ă să îmi daudemisia

Aş fi mai dispus/-ă să lucrez pesteprogram

România

pagina 76

Schimbări pentru a gestiona mai

bine echilibrul dintre viața

personală şi profesională

Secțiunea 6

pagina 77

Q18.1Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?

(o singură variantă de răspuns)

Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru

aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă.

Răspunsuri: 1479



2%

4%

5%

14%

29%

46%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Altceva

O ocazie de a socializa şi de a mă exprima

O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine

Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine

O parte importantă din identitatea mea

Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmisusţin stilul de viaţă

România

pagina 78



Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă

de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46% dintre cei din

generaţia Y munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viață,

faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.

Răspunsuri: 1479



România

7%

4%

53%

32%

4%

1%

6%

2%

37%

48%

6%

2%

4%

5%

27%

46%

16%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Altceva




Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul deviaţă




pagina 79



Respondenții care au copii integrează într-o măsură mai mare munca în identitatea personală (36%), faţă de cei care nu

au copii (28%). În schimb, 16% dintre cei care nu au copii spun că munca este pentru ei un mod de a învăţa şi de a se

cunoaște mai bine, faţă de doar 6% dintre respondenții cu copii, care spun acest lucru.

Răspunsuri: 1479



România

5%

4%

36%

47%

6%

2%

4%

5%

28%

45%

16%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Altceva








pagina 80



Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%) munca pe care

o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns “munca este un mijloc

prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.

Răspunsuri: 1479



România

1%

3%

3%

43%

38%

12%

2%

5%

5%

24%

49%

15%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Altceva








pagina 81



Majoritatea respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare consideră munca doar ca pe un mijloc de trai

(50%), în timp ce respondenții care lucrează în industria farmaceutică şi sănătate asociază în procentul cel mai mare

munca şi identitatea personală (34%), urmați îndeaproape de respondenții care lucrează în IT şi telecomunicații (32%).

Faţă de celelalte industrii, respondenții angajați în industria farmaceutică şi sănătate consideră în cea mai mare

proporție munca drept o ocazie de a socializa şi de a se exprima (13%).

Răspunsuri: 1479



România

4%

1%

2%

3%

2%

1%

3%

2%

5%

8%

3%

8%

6%

3%

5%

6%

4%

2%

3%

5%

3%

8%

9%

2%

4%

14%

13%

2%

4%

8%

1%

5%

29%

38%

31%

19%

30%

21%

33%

40%

34%

20%

32%

31%

28%

26%

43%

23%

42%

57%

45%

49%

43%

40%

34%

54%

48%

38%

50%

59%

16%

23%

14%

14%

13%

10%

19%

20%

19%

16%

11%

18%

16%

5%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Altceva O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine

O ocazie de a socializa şi de a mă exprima O parte importantă din identitatea mea

Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de viaţă Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine


pagina 82

Q19.1Ce schimbări aţi făcut sau aţi fi dispus/-ă să faceţi pentru a gestiona mai bine echilibrul

dintre responsabilităţile personale şi profesionale? (mai multe variante de răspuns)

Peste jumătate dintre respondenți (58%) şi-au schimbat sau ar fi dispuși să îşi schimbe locul de muncă, iar 40% s-au

mutat / s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, în timp ce

18% au renunțat / ar renunța la o oportunitate de promovare, iar 15% au acceptat sau ar accepta o scădere a venitului

pentru acest lucru.

Răspunsuri: 1487



2%

15%

17%

18%

31%

32%

33%

40%

58%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

Am acceptat / aş accepta o scădere a salariului / venitului

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aşîntrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii

Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare

M-am mutat / m-aş muta în alt oraş

Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aşreduce numărul orelor lucrate

M-am mutat / m-aş muta în altă ţară

Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă

România

pagina 83



Respondenții din generația Boomers sunt mai degrabă dispuși să se mute în altă ţară (20%) pentru a gestiona echilibrul

între viaţa personală şi cea profesională decât să se mute în alt oraș din România (6%). În plus, aceștia sunt mai

dispuși să reducă numărul orelor lucrate faţă de cei din generațiile mai tinere.

Răspunsuri: 1487



România

2%

8%

6%

25%

2%

10%

6%

20%

1%

21%

14%

10%

15%

9%

9%

14%

24%

13%

7%

13%

7%

5%

13%

17%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Altele

Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă

Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera

Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reducenumărul orelor lucrate

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aşîntrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii






pagina 84



Dinte toate industriile, cei mai mulți respondenți care declară că s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine

echilibrul între viața personală şi cea profesională lucrează în industria producătoare (20%), industria farmaceutică şi

sănătate (18%) şi servicii financiar-bancare (17%).

Răspunsuri: 1487



România

15%

8%

15%

9%

15%

17%

18%

8%

11%

11%

12%

16%

12%

21%

6%

7%

9%

4%

5%

9%

7%

6%

7%

7%

7%

12%

7%

4%

6%

7%

7%

9%

5%

8%

7%

7%

5%

6%

5%

5%

13%

19%

11%

11%

15%

12%

10%

30%

16%

16%

13%

11%

11%

5%

15%

19%

15%

16%

22%

16%

14%

23%

18%

20%

16%

15%

17%

23%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Alt domeniu

Agricultură

Alte servicii



Energie şi minerit


Industria chimică






Turism

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reduce numărul orelor lucrate

Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii





pagina 85

Date demografice – România

Studiul local are la bază un chestionar aplicat

în perioada 21 decembrie 2015 – 26 ianuarie

2016. În raport sunt analizate răspunsurile a

2562 de respondenţi din România.

pagina 86


Distribuția în funcție de gen Distribuția în funcție de vârstă

1395, 54%

1167, 46% Feminin

Masculin

35.4%

50.5%

12.2%

1.5% 0.4%

Între 18 si 24 de ani




Altă vârstă


pagina 87


Județul de reședință Ultimele studii absolvite

11%

1%

2%

2%

2%

3%

5%

5%

6%

63%

0% 20% 40% 60%

Alt județ

Sibiu

Argeș

Constanța

Brașov

Prahova

Cluj

Timiș

Iași

București / Ilfov

1%

20%

40%

34%

5%

0% 50%

Studii obligatorii (10 clase)

Studii medii (liceu / școală profesională / școală post-

liceală)

Studii universitare – diplomă de licență

Studii universitare – diplomă de master

Studii post-universitare (supra-specializare, doctorat etc)


pagina 88


Starea civilă


22%

23%

18%

7%

30%

0% 10% 20% 30% 40%

Da, sunt casatorit/-ă

Da, sunt într-o relaţie de lungădurată şi locuiesc împreună cu

partenera / partenerul meu

Da, sunt într-o relaţie de lungădurată, dar nu locuiesc

împreună cu partenera /partenerul meu

Da, sunt într-o relaţie aflată laînceput / pasageră

Nu sunt implicat/-ă într-o relaţieîn acest moment

Nivelul lunar al veniturilor nete

12%

29%

34%

12%

7%

6%

Sub 1.000 lei

Între 1.000 şi 1.999 lei



Între 6.000 şi 9.999

Peste 10.000 lei

pagina 89


Situația parentală


15%

31%45%

9%

Da

Nu, dar plănuim să devenim părinți în următorii 3 ani

Nu şi nici nu plănuim să devenim părinți în următorii 3 ani

Nu îmi doresc să amcopii

Situația parentală

Da, 15%

Nu, 85%

pagina 90


Activități generatoare de venituri Situația pe piața muncii


Da75%

Nu25%

4%

2%

4%

5%

7%

8%

78%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Altă situație

Sunt angajat/-ă, dar fărăcontract

Sunt angajat/-ă cu contractde colaborare

Sunt antreprenor /antreprenoare, lucrez la

propria mea firma

Sunt angajat/-ă cu contract de muncă şi normă parțială

Sunt liber-profesionist/-ă(Persoană Fizică Autorizată,

Intreprindere individuală,drepturi de autor)

Sunt angajat/-ă cu contractde muncă şi normă întreagă

pagina 91


Domeniu de activitate Vechimea în muncă


18%

1%

1%

2%

2%

2%

2%

3%

4%

6%

11%

11%

13%

24%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Alt domeniu

Agricultură

Industria chimică


Energie şi minerit


Turism




Media, Publicitate, Marketing și PR

Alte servicii



35%

48%

13%

4%

Sub 3 ani

Între 3 şi 10 ani


Peste 20 de ani

pagina 92


Poziție de conducere


Situația rezidențială

29%

31%

29%

1%10% În propria mea casa

În casa parinţilor sau aaltor rude

În chirie

În locuinţă de serviciu

În cămin / internat / altele

72%

54%

32%

24%

28%

46%

68%

76%

0% 20% 40% 60% 80%

Boomers

Generația X

Generația Y

Total

Nu Da

pagina 93

Echipa de proiect

Studiul local a fost realizat în urma cooperării

dintre departamentele Resurse Umane și

Marketing al EY România.

pagina 94

Testimoniale din partea autorilor

Elena BadeaDirector de Marketing

EY Romania

Oana GorbănescuSenior, Corporate Communication

EY Romania

Andreea MihneaDirector de Resurse Umane

EY Romania

Noile generații vin cu o voință

puternică de a gestiona mai bine

echilibrul între viața personală şi cea

profesională. Este poate cea mai

frumoasă promisiune pentru viitor –

promisiunea unor oameni mai fericiți

şi mai sănătoși, a unor relații mai

armonioase în mediul de lucru şi în

familie şi, cel mai important,

promisiunea unei investiţii valoroase

în copiii care se nasc acum.

Suntem la începutul unei etape de

transfer a responsabilității de la o

generație la alta. Acest lucru se

întâmplă, ca de fiecare dată în

istorie, printr-un amplu proces de

schimbare intenționată, de

învățare şi de adaptare. Avem

nevoie de o maturizare a relațiilor

dintre generații, iar acest lucru va

fi posibil doar prin exercițiul

leadership-ului autentic.

Am plecat la drum cu analiza

noastră pentru a înțelege diferențele

între generațiile din România şi

dinamica relațiilor dintre acestea.

Dar am ajuns să înțelegem mai

degrabă asemănările dintre ele şi să

vedem teritoriul comun pe care

acestea se pot întâlni pentru a lucra

mai bine împreună. Doar prin

colaborare, acceptare şi încredere

putem construi o lume care să

funcționeze mai bine şi mâine.


pagina 95

Echipa de proiect

Elena BadeaDirector de Marketing

EY Romania

[email protected]

Le mulţumim tuturor respondenţilor pentru sprijinul oferit în realizarea acestui

studiu. Am fost încântați să constatăm interesul pentru temă și răspunsurile

prompte.

Acesta este un studiu/analiză cantitativă care își propune să evidențieze tendințe în legătură cu aceasta temă și să pună la îndemână

ipoteze de lucru ce pot fi ulterior validate prin cercetări de piață extinse, pe eșantioane reprezentative. Acest material este conform

informaţiilor pe care le deţinem la momentul redactării. El are un caracter informativ şi de aceea se recomandă apelarea la asistenţă

specializată înainte de a întreprinde orice acţiune în baza lui.

Oana GorbănescuSenior, Corporate Communication

EY Romania

[email protected]

Andreea MihneaDirector de Resurse Umane

EY Romania

[email protected]


pagina 96

Vă mulţumim!Studiul va fi reluat în 2017, iar noua ediţie

va include date comparative cu ediția

anterioară.

EY | Audit | Taxe | Tranzacții | Consultanță în afaceri

Despre EY

EY este un lider global în audit, asistență fiscală, asistență în

tranzacții și consultanță în afaceri. Informațiile valoroase și

serviciile noastre contribuie la creșterea încrederii în piețele

de capital și în economiile din întreaga lume. În acest sens,

vrem să avem un rol important în construirea unei lumi care

funcționează mai bine pentru angajații noștri, pentru clienții

noștri și pentru comunitățile din care facem parte.

© 2016 EYGM Limited.

Toate drepturile rezervate.

ey.com

generațiile urbane și prioritățile lor · relevantă pe segmente de vârstă, la nivel de...

Documents