Sitviu Negu!Carmen-Camelia RidulescuIonu! Popa

art

8

L2

L4

18

22

24

25

26

2a

30

32

34

354446

L1: Introdueere in Geografia continentelorL2: Pozitia geografice. Termurile: golfuri, insule, peninsule gi sfamtoriL3: Relieful - caractere generale gi unitdti majore. Munfii HimalayaL4: Hidrografia - caracteristici generale. Fluvii ti lacuriL5: Diferenlieri climatice. MusoniiL6: Contraste biogeografi ceRecapitulare $i autoevaluare

L7: Harta politicdL8: Elemente de diversitate umaniL9: Marile aglomer6ri umaneL10: Resursele naturaleL11: Activitetile economice. Contraste economice regionaleL12: studiu de caz: India, china, Japonia, coreea de Nord qi coreea de sud, Turcia (la aregere) IT 1 ?. qhr.lirr ,la n.-. Adi- in 1,,-^^ -^-L13: Studiu de caz: Asia in lumea contemporandRecapitulare Si autoevaluare

L1: Pozitia geograficd - simetrie latitudinali. TdrmurileL2: Relieful - caracteristici generale. Riftul africanL3: HidrografiaL4: Clima gi biogeografia - caracteristici generaleRecapitulare $i autoevaluareL5: Harta politiceL6: Specifi cul demograficL7: Marile oraqe din AfricaL8: Studiu de caz: Problemele Africii in lumea contemporaniL9: Studiu de caz: Egipt, Republica Democraticd Congo, Africa de Sud 0a alegere)Recapitulare f i autoevaluare

ce!!gq$,p$ql:::::,:1.f ::i : : l :L1: Pozifia geograficd. T6rmurileL2: Relieful - caracteristici generale. sistemul muntos cordiliero-andinL3: Hidrografia - caracteristici generale. Fluvii Si lacuriL4: Diferenlieri climatice ti biogeograflceRecapitulare gi autoevaluareL5: Harta politicd $i contraste teritoriale intre stateL6: Elemente de diversitate umaneL7: Forme de aglomerare urbaniL8: Diferenlieri economice regionaleL9: Studiu de caz: Statele Unite ale Americii, Brazilia Qa alegere)Recapitulare $i autoevaluare

Studiu de caz: Unicitatea biogeografice australiandt2: Oceania - particularitefi geografice

Studiu de caz: Noua Zeelande

L3: Antarctica - elemente de identitate geografica

Recapitulare $i autoevaluare

50

52

55

58

67.

62

63

65

56

6A

74

78

80

83

a6

89

90

92

94

95

99

to2

106ao1

110

LL2

114

116

L20L22L24

STI U

Aminteste-ti care suntcontinentele reunitesub numele de Eurasio,

Precum 9i ceinseamnafiecare dintre articutatiite

let murilor: golf uri, insule,peninsule, strAml3 r i, capuri.De asemenea, discutali incbse despre principaleleparalele 9i me diane.

Anatizeaza harta 9iidentifice paralelete gi

meridiane[e care strebatteritoriuI Asiei.

Cltegte urmitoareleenunluri gi stabilegtedacl sunt adeviratesau fatse. Noteazl doarenunlurile adevirate,

EcuatoruI traverseazaArhipelaguI Indonezian,care, geografic, aparlinecontinentului Asia.Meridianul de 180otmverseaze extremitateaestice a Asiei.

Fozi{ia geograficH.

{Hrffiurile: golfulrl, insuteo peninsu[e gi str$mtori

l/

4000 8000 km

lv

c ContinentulAsia seexiinde in toate cetepatru emisfere terestre.

d Asia este traversata deTropicuI Racului gi deCercut Polar de Nord.

Cootdonate

81o 12' lat. N

11o tat. S

26' 03' long. E

& Ef.deriobrrg R'.Eia,de n€'t Eaz: -tjmita'dsrt e Asia 9i Europa

I Avand in vedere doar uscatut continenta[, Asia este situata tatitudinalin emisfera nor-Lt- dica, desfe9urandu-se intre Copul Celiuskin din peninsuta Taim?r (in nord) 9i CdpulTanjung Piai din Peninsula Malacca (in sud). Longitudinal, Asia se desfegoara in ambeteemisfere, extinzandu-se intre copul Eabo din peninsuta Asia Mici (in vest) 9i capul Dejnev dinPeninsuta Ciukotsk/Ciukcitor (in est).

Luandu-se in considerare 9i arhipetagurile timitrofe, Asia, continentut cu cea mai maresuprafalS de pe gtob (44,5 mit. kmr), este pozilionate in ambele emisfere tatitudinale gi,respectiv, in ambele emisfere longitudinale, punctele extreme fiind Insulo Komsomolets, dinArhipelagut Severnaia Zemlea 0n nord), Insula pamana/Roti, din Indonezia (in sud), CopulBobo (in vest) gi Insula Marele Diomede din Stramtoarea Bering (n est).

lrAnalizeazi tabeluI de mai jos gi harta de pe pagina urmdtoare gi identifice punctele extremeale Asiei. Localizeazi aceste puncte pe Horto /zicd o Asiei din attasut geografic.

ASIA (numai partea continentati)

Pozitia punctelor extremeaLe Asiei,ln partea esticea continentului

qrrAr cA?

Denumirea deAsio provine

din cuvantuI asirian,,asu",care inseam ni ,,rasdrit".Termenul a fost fotosit maiintai de greci, in Antichitate,pentru a desemnapemanturile aflate ta est delumea [or.

Frdde'fran

N: Capul Celiuskin

S: CapulTanjung Piai

V: Capul Baba

E: Caput Dejnev

Coordonate

77o 44' tat. N

10 15' tat. N

260 03'tong. E

1690 39'tong. V

Punctul e)drcm

N: Insuta Komsomotets

S: Insuta Pamana/Roti

V: Capul Baba

1 Calculeaze pe cali kitometri seintindeAsia in tatitudine 9i in tongitudine.

2 Calculeaza pe cite grade de latitudine9i pe cAte grade de longitudine se

E: Insula Mare{e Diomede 1690 03, tong. V

desfegoare ceI maiintins continent atTerrei. Efectueaza calculul atat pentruAsia continentata, cat gi pentru situaliain care se include 9i partea insulari.

lIN

Asia - pozitia geografice

1200 135c

13s'AUSTRALIA165'

INVESTIGATIE

Limftele Asiei

Prin convenlie, [imita dintreAsia gi Europa este datade o [inie care pornegte

de [a Oceanul Arctic,urmerelte Munlii Urat,

fluviuI Urat, Marea Caspicd,

MunliiCaucaz, MareaNeagre, stramtorile Bosf orgi Dardanele gi Marea

Mediterana.

Din punct de vedere fizico-geografic, poate parea o

Umite chra, dar din punct

de vedere politic aceastaeste ,,cauza' pentru careteritoriite unor state (de

exemptu, Rusia, Kazahstan,Turcia) sunt situate pe

ambete continente.O alte situatie apareinpartea de sud-vest a Asiei,unde se afla Peninsula

Sinai, teritoriu asiatic care,politic, apa4ine unui stata{rican (Egipt).

Statete ate carorteritoriise desfigoard pe douicontinente se numesc

transcontinentale sau

intercontinentale.Prezinle avantajele gi

dezavantajete ce decurg

din statutul de stattranscontinental.

1800 1550

450

I

noteazi pe caiet:b principalele peninsule, insute, golfuri

9i strdmtori.

lv(l ldrmurile Asiei sunt sinuoase si adanc crestate, cu numeroase golluri (Aden, Persic,q

Bengal), peninsule (Arabia, India, Indochina) gi lnsule grupate in arhipetaguri (Indonezia,Flipine, Japonia), ce separi o ghirlandi de miri larg deschise catre cele trei oceane (Arctic,Pacific gi Indian) sau care comunicd cu acesiea prin strdmtori.

prmuI nordic, afectat de inghe! in cea mai mare parte a anului, cuprinde sectoare joase,ml4tinoase, cu estuare, delte gi lagune, dar 9i sectoare inaltg cu liorduri (de la virsareaKotimei pAni la Caput Deinev). La est, migcerile tectonice gi pribugirile au dus ta apariliaunui larm continentalinalt, cu noss 0n sud-estut Chinei, sud-estul Coreei) gi a unor sectoareinse gi mldgtinoase (estut Chinei). T,irmul apare dublat de giruri de insule vulcanice (foto a).

La sud, lirmulasiatic este jos, remarcandu-se secioore deltaice, @m,j€ene (GolfutOman

-tofo b) sau cu mongroye. La Marea Mediterani gi la Marea Neagri (pto c) lirmurite Asieisuntin generat ino lte (muntoase).

kii- Frncle extreme ti articulalii ab lermurilor

l;lnalizeaza cu atenlie harta de mai sus gi apoia marite care marginesc Asia [a nord,

la est gi ta sud;

Retiefut - caractere generate gi unitH$i rnajore.Muntii Himalaya

!^lr

Caracterele generale ale relief ului Asiei

Chiar daci, privite in ansambtu, reliefut Asiei gi cel al Europei par aseminitoare, ambetecontinente avand toate treptele majore de retief, Asia se remarca printr-un relief cu aspectespecifice.

Anatizeaze impreuni cu colegufcotega de banca imaginite de maijos. scrie!i pe caiet treideosebiri dintre retiefut Europei 9i retiefutAsiei.

!T6% munli

i:i:137% dealuri

t:;;:::'

.1,5%din spaliuleuropean areattitudinide peste 2 OOO m.

. douevarfuri muntoase din Europa au attitudinicedepd$esc 4 800 m.

9rru

Aminteqte-ti de ta oreLe

de geografie ce gtiidespre

Io r mele majore, treptele

1i tipuile de rew. De

asemenea, amintegte-1ino!iunite referitoareh deplasarea pldcilottectonice,la migcd lescoa4ei terestre,lavulcanbm.

TERMENI NOI

loess

roce sedimentara, prifoasa,de cutoare getbuie; liindfoarte poroase, este ugordislocate 9i modehte deape, generand forme derelief specifice.

relie{ petrografic

tip de relief rnodetat intr-unarrrnit tip de roc* reliefutsculsnai in roci vutcanicqreliefut carstic, retieful pe

loess etc

20yo din spatiulasiatic are attitudini de peste 3 OOO m.

19 varfurimuntoase din Asiaau attitudinice depegesc7 900 m.

l/6\ uscatuI asiatic este format din\4 fragmente apartinand stravechitorcontinente Laurasia si Gondwana, numitede specialigti ,,scutur/", ta care s-auadiugat succesiv noi fagii de uscat, caurmare a miscirilor de cutare giinitlare,dar 9i ca urmare a numeroaselor procesevulcanice 9i de sedimentare.

Identifici, in imaginea a6turate, cetemai vechi nuclee continentate a[e Asiei,cunoscute sub denumirea de scuturi.Analizeazi pozi!ia acestora gi numegtefragmentete continentate care au fecutparte din Laurasia (supercontinentutemisferei nordice) gi respectiv pecele care au apartinut Gondwanei(supercontinentuI emisferei sudice).

Observi, in imaginea ateturata,diferenlierea mun!itor dupa varsta gi

apoi loca[izeazi respectivele [an!urimontane pe Horfo lizicd a Asiei dinatLasul geografic. De ce muntiitineri aucele mai mari attitudini?

lv- mdrea diversitate atipurilor de relief,

generate sub acliunea fortelor interne(coliziunea plicitor tectonice, migciri deridicare 9i de coborAre, vulcanism) 9iaagenlilor e),terni (ape curgitoare, ghelari,varia!ii de temperature, vanturi etc.):reliel tectonic (Ianluri montane, podiguriinalte), relief de acumulare fluviald(campii, depresiuni), relief vulcanic,litoral, glaciar, degerfic etc.;

. intensa activitate seismicd gi vulcanicddin est gi sud-est, datorati contacte[ortectonice dintre Placa Eurasiaticd 9iptecile vecine (Pacifici, a Fitipinetor,Indo-Austratiane gi Nord-Americana).

lvulcani

SUSDUCTIE SUBDUCTIE

PORTOFOLIU

Retiefut Asiei se

caracterizeaza printr-o

mare diversitate de tipurigenetice de retief, cu lormevariate gi uneori foartespectaculoase,

Exemple: Fedcenko, cetmai [ung ghelar montan dintume (din Pamir; se ?ntindepe nu mai pulin de 77 dekitometri tungime),

formete scutptate inloess sau cete modetatein cenugi vulcanice, de la

Cappadocia, din Turcia.DocumenteazS-te dindiferite surse (enciclopedii

ilustrate, reviste, internet)gi reatizeaza o colecliede imagini din Asia care

sd ilustreze, prin cat mai

mutle exemple, tipuritespecilice de retief (retief

detertic, vutcanic, gtaciar,

petrografic).

Rincipalele caracteristici ale relief ului Asiei:

. @mplexitateai retiefut s-a format inmoduri giin etape diferite; acest uscatcontinental este compus din uniteli foartevechi, cu o pozilie periferica, dezvoltatep scuturile continentole, care au fost

-sudate" prin aparilia lanlurilor gi masive-br muntoasei

. pnderea diferitd a treptelor majore derdiaf, predomini podigurite gi munlii(2/3 din uscatul asiatic are peste 500 m);

. dbpunerea treptelor majore de reliefinftitii orientate de ta vest [a esu

. narile contraste de altitudine: vscalulasiatic cuprinde regiuni montane foarteinatte (Munlii Himataya, cei maiinatli depe gtob, cu 8 850 m ?n W. Chomotungma/Everest), dar 9i numeroase ariidepresionare, unele situate mult subniveluI Oceanului Ptanetar Germul MeriiMoarte este [a -427 m, iar DepresiuneaTurpan/Turfan, din China, ta -154 m);

ltN Analizeaza ilustratia aleturata,P apoi expticd afirmatia: Loturo esticd

i latura sud-esticd a Asiei fac parte dinmna cunoscutd sub numele de ,,Cerculde Foc al Pacificului".

I,lr

Unitilite majore de relief

in cadrutretiefului se remarci prezenta unor puternice noduriorografice, din care se ramifici marile sisteme montane aleAsiei de Vest gi Centrale. Cet mai impunetor este nodul oro.grafic Pamir, prezentat in imaginea alaturata.

1 Analizeazi aceasta imagine gi scrie pe caiet denumirilecatenelor montane care converg cdtre Podigul Pamir.

2 Observa pozilia Depresiunii Tarim. Discutein clase cuceitatli colegi 9i cu profesoruIprofesoara de geografie Siexpticali de ce partea centra6 a acestei depresiuni areun climat arid, fiind cunoscute sub numele de DesertulTaklamakan.

Iv

Vulcanul Merapi, Indonezia, lnptinl eruplie

tn

Munffi Asiei sunt cei mai inalli de pe gtob gi ocupd aproape o treime din suprafata conti-nentutui (29%). Lan!urile montane se desfegoare in interiorut Asiei de-a tungut paratetetor(vest-est), iarin regiunile marginale peninsutare 9i insutarein [ungut meridianetor (nord-sud).

S-au format in perioade diferite, cele mai vechi fiind tanlurile montane din jurut tacuritorBaikal gi Bathag, urmate de cete vestice (UroI) 9i centrate (Tian Shan, Attai, Sdion). Acegtimunli sunt mai tocili gi au attitudini mai reduse. partea centrali a Asiei este formate dinmun!itineri apa4inand sistemului atpino-himatayan (Co ucaz, Zagros, Hindukush, Karakorum,Himalaya), cu mutte varfuri ate ciror altitudini depegesc Z O0O m.

l/o caracteristica a retiefutui muntos din Asia o constituie prezenta vulcanlor. cei mai mutlise afti pe tatura pacifici (Cerculde Foc a[ pacificului), majoritatea fiind activi sau ?n starehtenta (pot erupe oricind).

in interiorut continentului, in cadrul tanluritor montane tinere din partea vestica gi cen-trala, se intalnesc conuri ate unor vulcani stingi (de exemptu , vulcanul Ararat, din Turcia).Se contureazi cAteva arii vulcanice m ajore: Indonezia, Filipine, Japonia, Kamceatka-Kurile.1 Identifice pe harta de mai jos cei mai importanli vutcani din fiecare arie vutcanici.2 Discuti cu ceilatli cotegi gi cu profesorufprofesoara de geografie 9i expticali tipsa

vulcanilor pe latura nordica a Asiei' principarere unitStide rerief ate Asiei

'*--\

p AC I F t g

m cempii

I----1 deaturi li podiguri

@I muryi

varfuri montatevutcanistin$vulcani activi sau latenlicotl altimetrici

Munlii Karakorum, Pakistan

-&EANut .W3g>* aRcrrc

\l

AA

w0ea6! mE{Plll.rviol,/O.86 ntl;rr

"-wrry cS.

Af--riRia.-fu,,'rl -.1000 2000 km " \:^'

: *\\*

i-)r

).,rtin

t,

!i

).I/

lvtudigurile constituie treapta principalea reliefului Asiei. Unitilite mai vechi$nt situate, de regutd, spre marginitecontinentului, pe vechile scuturicontinentale (Podigul Siberiei Centrale,tudigul Arabiei, Podigul Deccan). in nordutilunli[or Himalaya se intinde cel mai inaltpodig al Terrei, Podigul libet (supranumit,.Acoperigut Lumii"), cu attitudini medii deaproximativ 4 500 m. Podigurile interioare(Anatoliei, Iranulur), inconjurate de mun1i,capete caracteruI unor depresiuni, a cdrorprincipati caracteristicd este ariditatea.

Cdmpiile au o pozilie periferice, ocupasuprafele relativ restrAnse 9i diferi ca modde formare. La nord, se intinde CAmptoSiberiei de Vest, joasd 9i mligtinoasd, iarinestul Marii Caspice se afli Cdmpio Turunululin sudutgi sud-estul continentutui segasesc campii de acumutare, formate inlungul marilor fluvii: Cdmpia Mesopotamiei,Cdmpia Indusului, Cdmpia Gangelui(im preuni f ormeazA Cdmpia I ndo -

Gangeticd), Marea Cdmpie Chinezd, CdmpiaMekongului ete. La acestea se adaugenumeroase cdmpii litorale.

PORTOFOLIU

Reatizeaze o coleclie de

fotografii digitate (poli

c5uta pe internet) cuurmetoarete cinci unitajide retiel ale Asiei: MunFii

H imalayd, Podirul T ibet,Pod$ul Arab iei, Degertul

Co b i, CAmp io. cangelui.Documenteaza-te,

consultand diferitesurse, gi reatizeaze,

pentru fiecare, o scufiacaracterizare, in care samen!ionezi elementespecifice. Printeaze pe o

coate 44 fiecare fotografiedescercaG ti completeazidatele colectate pe verso.Atageaze figete create taPortohliu.

CoLiziunea PEcii Indienecu Placa Eurasiatici gi formarea

Mun!ilor Himalaya

Identifici, pe harta de pe pagina aleturata, principatele unitdli de retief ate Asiei 9inoteaza-te pe caiet, pe categorii majore (munti, podiguri, cAmpii).Discuti cu ceita$i colegi gi cu profesorut/profesoara de geografie gi expticali prezenladegerturilor in spa!iut asiatic.

lqHimalaya sunt cei maiina[i munlidin Asia 9i de pe gtob. Situali in

norduI Peninsulei India, deasupra CampieiIndo-Gangetice, acegtia se desfdgoarAde la vest [a est pe o tungime de peste2 800 km; cuprind 50 de vArfuri cu oini$ime de peste 7 000 m 9i 9 vdrfuri depeste 8 000 m. Cet mai inalt este varfulChomolungma/Everest, situat [a graniladintre Nepat 9i China, cu I 850 m.

Reprezinti ceI mai impunitor lan!muntos din sistemuI alpino-himatayan,care s-a formatin urma coliziunii dintredoud ptici tectonice continentale (Placa

Indiani desprinsi de Gondwana s-adeplasat spre nord 9i s-a ciocnit cu PlacaEurasiatice, generand puternice cutiri 9iinitliri). Fenomenul de inaintare a Plicii

Indiene continui gi astazi, cu o viteza de67 mm/an, ceea ce face ca Munlii Himalaya

9i Podigu{Tibet din spatele acestora sa seina$e cu aproximativ 5 mm/an. Din aceastecauzi, regiunea este deosebit de activd dinpunct de vedere seismic.

Munlii Himataya sunt acoperiti de zipezipermanente gi de ghelari renumili prinlimbile glaciare foarte lungi (depigesc50 km), cu aspectul unor fluvii de gheali.Trei dintre cele mai mari fluvii ale Asieisudice (Indus, Gange gi Brahmaputra)i9i au izvoarele in acegti munli.

Documenteaza-te pe internet gi

culege cat mai multe informalii desprealpinigtii romani care au cucerit Everestut.Prezentaliin clasd impresiile acestora dintimpul ascensiunilor.

$rr u

Amintegte-!i de ta oretede geografie ce gtii despre

apele de supraJald, dat

Fi despre importantaresursetor de ape pentru

comunite!ite umane.

llN

EUROPA

AFRICA

.^NU

-)

il :rl

ffisCu toate cd Asia se extinde foarte mult, atat in latitudine, cat giin tongitudine, gi este briz-datd de numeroase ape curgetoare, intr-un top mondial al primetor 10 ftuvii ca lungime,doar cinci sunt asiatice.:i^ Identifica in graficut de mai jos numele cetor mai tungi f Luvii din Asia, apoi tocalizeazi-te

pe hart5.r Discuticu ceitatti cotegi gi explicali de ce ftuviite Asiei, degi numeroase, nu au lungimi

atit de mariincAt si ocupe primele poziliiin acest top mondiat.

3 Analizeaze impreuni cu colegut/colegade banci harta de mai jos gi Harta fizicdo Asrei din attasuI geografic gi explicaliafirma!ia:Suprafele tntinse din Asia sunt llpsitede ape curgdtoare sau prezintd apecurgdtoare fdrd iegire (scurgere) la vreomare sau Ia vreun ocean.

PrimeLe fLuvii ale Terrei, dupa tungimeSursa datelor: Enciclopedia B tannicd (2078)

Asia - Harta principatelor bazine hidrografice

8000

7000

6000

5000

4000

3 000

2000

1000

0

lc

+

dS America ! Americade Nord de Sud

arabi

Hidrografia Asiei se eviden!iazi prin varietate gi comptexitate, caracteristici generate desuprafala intinsa, de dispunerea 9i altitudinea lanturilor montane gi de specificul ctimei (aicise regasesc toate tipurite zonate de climi).

in Asia sunt ftuvii cu debite enorme, dar, pe aproximativ jumetate din teritoriut sau, existaregiuni tipsite de ape curgatoare gi regiuniin care apele se pierdin nisipurite degerturilorsau sevarsi in tacuri, neavand astfel nicio tegature cu oceanul. Acestea din urmi se numesc regianiendoreice (Asia Centrata, spaliuI aralo-caspic, partea interioare a peninsutei Arabia etc.).

Asia dispune totodate de diferite tipuri de tacuri, de intinse suprafele mtigtinoase (CAmpiaSiberiei de Vest), de suprafele insemnate acoperite de ghelari de calote (arhipetagurilearctice) sau de ghelari montani, de bogate ape subterane, care uneori apar [a zi sub formaizvoarelor termale 9ia gheizerelor (frecventein peninsuta Kamceatka). Fiecare dintre acesteelemente hidrografice contribuie intr-un mod propriu ta specificut peisajutui regionat.

lv

Ghelar de catoti in ArhipeLagut Severnaia Zemlea,din nordul arctic

I e r"rarite ttuvii asiatice

Aliniament de gheizere in Peninsula Kamcealka,din €xtremitalea estice a Asiei

TERMENI NOI

regiune endoreiceregiunein care raurite

curg gi se varsi inlacuri (permanente sau

temporare) sau se pierd

treptat, ca urmare a

evaporerii gi infittr4iei;regiune tara legature cu

0ceanut Ptanetar.

PORTOFOLIU

Datorite Iungimitor

deosebite gi a debitetorimportante, pe marite tluviiasiatice s-au construitunete dintre cete mai marihidrocentnte de pe gtob.

in spatete barajelor s-auacumulat importantevotume de apa bcurileantropice formate in Gtmod nu marandu-se pdntre

cele mai mari din lume.

De exemplu, ^toreo

Irlis,/Eukhtardma, din Kazahstan,

este a[ patrulea lac deacumulare de pe gtob ca

suprafata,in timp ce alte

doue (Bratsk, pe Angara,

gi Kamensk, pe Obi), se

numere printre primete 10.

Documenteazi-te dinencictopedii, reviste, ce4i,pe internet 9i reatizeazi olista cu cele mai importante10 lacuri antropice din Asia.

Compteteazd un tabelincare se menlionezi: numete

tacutui antropic, raul pe

care s-a construit baraiut gi

anul construc!iei, suprafalalacutui 9i votumut de ap6

retinut.

Ftuviite siberiene au bazine hidrograficefoarte extinse, [ungimi mari 9i se varsdprin estuare sau delte. Iarna, acesteftuviiinghea!5, iar prim5vara, pentruci dezghelul are loc de [a izvoare sprevirsare, produc inundatii pe spatiiintinse. Identifice pe harta de la paginaaHturatii flwii[e care traverseazeSiberia- Unul dintre fluvii formeazi tavirsare cet mai tung estuar din lume(800 km). Cum se numegte acesi fluviu?Localizeazi pe Horto Ibicd a AsieiCAmpia i,lesopotamiei. Amintegte-lice ai invipf la orete de istorie despreOrientut Anth gi explici afirmalia:Istoda unaniryi a inceput tn regiuneastrdbdttttd de flwiile Tigru gi Eufrat.

l/Trei dintre cete mai [ungi fluvii asiaticeizvorisc din PodigulTibet. Se evidenliazeprin cantitatea foarte mare de aluviunifluviulcare stribate PodiguI de Loessgi se varsi in Marea Galbena. Alte treimari fluvii izvordsc din Munlii Himalayagi formeaz5 la versare delte uriage.TraversAnd regiuni aftate sub inftuenlamusonilor, ftuviite asiatice produc, pe

timpul verii, mari inundalii.

Analizeaze Harta lizicd a Asiai (de tapagina 16) gi ideniifici fluviite careizvorisc din Podigut Tibet 9i din MunliiHimalaya. Unde se varsd aceste fluvii?De ce Huang He este cunoscut gi subnumete de ,,Fluviul Gatben"?