geriatrie - lp 4

7
1 Geriatrie – Lp4 Mijloace şi metode ale kinetoterapiei în reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale Sindromul algo-funcţional cervical Boala artrozică localizată la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale determină sindromul algo-funcţional cervical, caracterizat prin durere ce determină limitarea mobilităţii şi disconfort. Cervicalgia inferioară sau durerea cervicală inferioară este determinată frecvent de artroza cervicală, mai precis de o afectare degenerativă a discurilor intervertebrale şi hipertrofia apofizelor posterioare, la nivelul vertebrelor cervicale C5-C7. Ca urmare, apare durerea ce iradiază în vecinătate sau la distanţă şi include contractura musculaturii scheletice. Cervicalgia inferioară poate fi: acută sau cronică. Apare la femei în jurul vârstei de 50 de ani sub forma artrozei cervicale iar la bărbatul adult cea mai frecventă este hernia de disc consecinţa unui traumatism cervical direct sau indirect. Examenul clinic Semne subiective Frecvent nevralgia cervicobrahială este precedată de dureri cervicale cronice. Durerea este cu debut acut sau insidios, cu agravare progresivă - este unilaterală şi poate iradia în umăr şi în membrul superior respectiv, traiectul brahialgiei depinde de rădăcina atinsă a plexului brahial - are în general un sediu fix, poate apărea spontan sau declanşată de efortul de tuse, strănut sau mişcările coloanei cervicale - evoluează în pusee cedând la repaus şi intensificându-se după efort - apar puncte trigger (puncte dureroase la nivelul musculaturii scheletice) la emergenţa nervilor supraspinos şi subspinos

Upload: sabina

Post on 14-Sep-2015

218 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Geriatrie

TRANSCRIPT

  • 1

    Geriatrie Lp4

    Mijloace i metode ale kinetoterapiei n reumatismul degenerativ al coloanei vertebrale

    Sindromul algo-funcional cervical

    Boala artrozic localizat la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale determin sindromul algo-funcional cervical, caracterizat prin durere ce determin limitarea mobilitii i disconfort.

    Cervicalgia inferioar sau durerea cervical inferioar este determinat frecvent de artroza cervical, mai precis de o afectare degenerativ a discurilor intervertebrale i hipertrofia apofizelor posterioare, la nivelul vertebrelor cervicale C5-C7. Ca urmare, apare durerea ce iradiaz n vecintate sau la distan i include contractura musculaturii scheletice. Cervicalgia inferioar poate fi: acut sau cronic. Apare la femei n jurul vrstei de 50 de ani sub forma artrozei cervicale iar la brbatul adult cea mai frecvent este hernia de disc consecina unui traumatism cervical direct sau indirect.

    Examenul clinic Semne subiective Frecvent nevralgia cervicobrahial este precedat de dureri cervicale cronice. Durerea este cu debut acut sau insidios, cu agravare progresiv

    - este unilateral i poate iradia n umr i n membrul superior respectiv, traiectul brahialgiei depinde de rdcina atins a plexului brahial

    - are n general un sediu fix, poate aprea spontan sau declanat de efortul de tuse, strnut sau micrile coloanei cervicale

    - evolueaz n pusee cednd la repaus i intensificndu-se dup efort - apar puncte trigger (puncte dureroase la nivelul musculaturii

    scheletice) la emergena nervilor supraspinos i subspinos

  • 2

    Fig. 1 - Exemplu de puncte trigger

    Semne obiective - Apare o limitare a amplitudinilor unor micri (n special

    hiperextensia i flexia ), aceste micri amplific durerea - La palpare apare o durere paramedian, la nivelul zonei afectate - Puncte dureroase radiculare pe traiectul rdcinilor nervoase afectate - Diminuare a reflexelor osteotendinoase (reflexul stiloradial i

    tricipital) la nivelul membrului n cauz Reflexul stilo-radial (C5 C6) se execut prin percutarea apofizei stiloide a radiusului, subiectul avnd antebraul n uoar flexie i pronaie, susinut de examinator. Se obine ca rspuns flexia antebratului pe bra, ca urmare a contraciei muchiului lung supinator.

    Reflexul tricipital (C6 C7) se execut prin percutarea tendonului muschiului triceps deasupra olecranului, subiectul avnd antebratul flectat pe bra la 90 de grade i mna orientat n jos, cu susinerea braului de ctre examinator. Se obine ca rspuns extensia antebratului pe bra, ca urmare a contraciei muchiului triceps brahial.

  • 3

    - Cnd avem compresiune medular pot aprea semne medulare ca sindromul piramidal reflex nsoit de tulburri de sensibilitate profund i rar parapareze spastice

    - Radiografia standard (fa, spate, profil) evideniaz pensarea unui disc sau osteofitoza gurii de conjugare

    Tratamentul fizical-kinetic n cervicalgia acut i subacut

    Obiective: 1. ameliorarea durerii 2. ameliorarea contracturii musculare

    - Imobilizarea n minerv (este un aparat ortopedic de gips, piele sau material sintetic destinat s solidarizeze perfect capul cu toracele) a segmentului vertebral afectat 24 din 24 h (se scoate doar pentru necesiti de igien sau tratament ) - relaxare muscular i blocarea influxurilor nervoase de la periferie spre centrii de integrare medulo corticali prin:

    - crioterapie masaj cu ghea 5-10 minute de mai multe ori pe zi executat n condiii de postur antalgic

    - electroterapie antalgic: curenti de joasa frecven i TENS (stimulare electric neurotranscutan)

    Tratamentul fizical-kinetic n cervicalgia cronic Obiective: 1. ameliorarea durerii 2. scderea contraciei musculare 3. ameliorarea mobilitii coloanei vertebrale n limitele funcionale 4. ameliorarea tonusului muscular

    Pentru ameliorarea durerii se recomand: - Crioterapie local (discutabil) pentru efectele de vasodilataie superficial, relaxare muscular i creterea troficitii tisulare - nclzire local:

    - profund: unde scurte - superficial: solux, parafin, sare cald

  • 4

    Masajul acioneaz mpotriva dezordinii posturale ce st la baza suferinei bolnavului dar i de uzura structurilor musculo-ligamentare. Se folosesc procedee ca: efleuraj, presiuni combinate cu ntinderi ale esuturilor, friciuni i imobilizarea pliului cutanat la nivelul cefei.

    Traciuni continue i discontinue (manuale i combinate) combinate cu mobilizri pasive n toate sensurile de micare la nivel cervical n scopul relaxrii musculaturii paravertebrale cervicale. Tehnica e simpl dar necesit experien pentru aprecierea corect a forei optime de traciune i a unghiurilor ideale de mobilizare pasiv. Indiferent de sistemul de traciune pentru relaxarea muscular, decomprimarea articulaiei i eliberarea gurilor de conjugare este necesar ca poziia bolnavului sa fie decubit dorsal sau asezat si realizarea unu ungh de flexie de 10-15 grade la nivelul coloanei cervicale. Durata tractiunii nu e fixa ( dupa reactia bolnavului) aproximativ 40 de minute. Forta de tractiune variaza intre 3-12 kg. In functie de tipul constitutional, varsta:

    - tractiuni sub 6 kg. (pentru eliminarea tensiunii si a contracturii musculare)

    - tractiuni de aproximativ 9 kg. ( pentru decomprimarea articulatiei interapofizare posterioare)

    - tractiuni de 10-12 kg. ( realizeaza degajarea gaurilor de conjugare)

    Numrul de edine este de 6 pn la 10. Dac se accentueaz durerea se abandoneaz. Kinetoterapia realizeaz echilibrul de for ntre musculatura flexoare i extensoare a gtului ( normal 2/1). Reechilibrarea forei musculare i reechilibrarea tonusului se realizeaz prin aplicarea de programe individualizate. Accentul se pune pe musculatura extensoare a cefei acionndu-se i pentru refacerea lordozei fiziologice cervicale. Exerciii active libere combinate cu izometrie pe secvena final a micrii (5-8 secunde). Eficiente sunt exerciiile pentru corectarea postural executate cu bastonul.

  • 5

    Concomitent cu exersarea musculaturii cervicale lucrm i centura scapulo-humeral i coloana vertebral dorsal superioar.

    Regimul igienic de cruare Este deosebit de important i trebuie respectat de pacient toata viaa. Acesta presupune : - repaus nocturn fra perna mare, cu perna ortopedica sau rulou cervical

    (pentru meninerea lordozei se realizeaz o bun relaxare a musculaturii tensionate n timpul zilei;

    - ziua, 2-3 ore, se ntrerupe activitatea (poziie fix de flexie), se fac cteva micri libere ale coloanei cervicale pe toate sensurile de micare ;

    - controlul posturii, contientizarea unei posturi corecte, indiferent de poziie (aezat, ortostatism, decubit).

    Programul de exerciii nr.1 Exercitii statice - din pozitia decubit dorsal pe o banchet cu capul i gtul n afara

    suprafeei de sprijin se menine poziia. - Din poziia stnd deprtat cu minile pe frunte, se menine capul i

    gtul n hiperextensie. Exercitii dinamice - mers pe vrfuri cu braele ntinse sus innd n mn un baston cu care

    se execut arcuri napoi. Privirea nu prsete bastonul. - Mers cu minile pe old cu extensia capului i a gtului la fiecare pas. - Mers cu bastonul inut sub coate la spate; se execut extensia

    trunchiului i a capului pe inspir i revenire pe expir. - Din pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate, trunchiul si capul in

    extensie. Se executa deplasare inainte, mana si picior opus. - Din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme, se execut extensia

    capului i a gtului concomitent cu extensie i arcuire a unui membru inferior ntins i revenire.

    - Din poziia decubit ventral minile una peste alta sub brbie. Se execut ridicarea capului n extensie mpingnd cu minile sus sub brbie pe inspir i revenire pe expir.

    - Din poziia decubit ventral minile la ceaf se execut ridicarea trunchiului i a capului n extensie pe inspir i revenire pe expir.

  • 6

    - Din poziia decubit dorsal braele ntinse lateral, palmele sprijinite pe sol, se execut extensia capului i a gtului odata cu ridicarea trunchiului. Minile preseaz continuu solul.

    Programul de exercitii nr.2

    Exercitii statice - din pozitia pe genunchi, capul si gatul in extensie, bratele atarnand pe

    langa corp relaxate ; trunchiul sta lasat sa cada pe spate. Se mentine pozitia 5-6 sec.

    - Din pozitia culcat cu fata in jos (decubit ventral); capul si gatul in extensie, se executa apasarea capului in jos cu propriile maini in timp ce capul tinde sa se ridice in extensie.

    Exercitii dinamice - din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme (patrupedie) trunchiul sub

    orizontala, se executa conducerea unei mingi medicinale cu capul. - Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se executa extensia capului si

    gatului concomitent cu extensia picioarelor (membrelor inferioare). - Din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa cu o minge medicinala sub

    regiunea dorsala, capul si gatul in extensie se executa ducerea genunchilor la piept si revenire.

    - Din pozitia culcat inainte (decubit ventral) mainile la spate in dreptul bazinului se executa tarare cu ajutorul picioarelor (mersul sarpelui).

    - Din pozitia stand departat se executa fandarea inainte pe un picior cu arcuire concomitent cu ducerea bratelor prin inainte sus cu extensia capului si gatului si revenire. Acelasi lucru si pe celalalt picior.

    - Din pozitia asezat pe un scaun cu spatar, mainile la spate peste spatar se executa extensia capului si gatului cu rezistenta. Cel care aplica rezistenta sta in spatele executantului cu mana stanga sprijinita de umarul celui din fata iar cu mana dreapta pe regiunea occipitala a acestuia si se opune extensiei capului si gatului.

    - Din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu o minge medicinala sub zona gatului se executa extensia capului si a gatului apoi revenire la pozitia initiala.

    Alte exemple de exercitii : - din pozitia asezat pe un scaun, se executa rotari de cap si gat, lent,

    spre stanga si apoi spre dreapta ;

  • 7

    - Din pozitia asezat pe un scaun, se executa rasucirea capului si a gtului spre stnga, apoi extensia acestora meninndu-se poziia final 5-6 sec; revenire ; acelai exerciiu se execut pe partea dreapt;

    - Acelai exercitiu se poate executa cu o rezistenta opusa de catre kinetoterapeut ;

    - Din pozitia decubit ventral pe o bancheta, se executa extensia capului si gatului cu mentinerea pozitiei finale 5-6 sec ; revenire ;

    - Acelasi exercitiu se poate executa cu rezistenta opusa de catre kinetoterapeut sau cu saculet cu nisip fixat la nivelul occiputului.