Getuarat.

Anni XI. Cin}, 1 Aprilie 1135 Ne 6

AMICUL ŞCOALEI REVISTA PEDAOOQICA CULTURALÄ-SOCIALÄ

Orgia oficial al Reviaoratului şl Comitetului şc. din |ud. Ciut Kelactor: M A R I A N S A S U

fiite « t u nu aplicabili t a şcoala rura l i ? Daci ptn'acum flfi individuali o gltial prin arare fceil,

a* astlzl taeolo o vei gltl-o şi In ultimul citun (mai cu aeaml acolo unda sunt candidat! pentru gr. Ii.) Art. 119 din legea tavltlmlntulu! primar litera c. aoiicltl acest lucru candidelor la gr. II. nu li se vor face Inspecţiile speciale necesare exame-nalui de tnalfitare, pini nu îndeplinesc conditlunlla mai aua citatului articol, Inclusiv fişa Individuali.

Toate* bune şl li locul lor. Un eximen, un grad, trebuie sl-I lei dupl multl eudoarc şi aeta apre binale tagmei şi a •colli. Nu ne opunem art. 110 din lege, Inel venim cu ceva constatări fn ceiace priveşte fişe individuali.

Admitem el fişa Individuali ar fi — fa şcoala rurali — aplicabili. Dar realitablll ? Altl rlipandere nu na-o putem lua. Şl latl de ce:

Plec dele fişa cea mal completă şl cea mei edequetl — aice-se — şcolilor din orice domeniu. Da, e o flşl cire t'ar plrea c i a tnvine toate obstacolele de pini acum; e fişe iadl* vlduall elaboraţi de laboratorul de pedologie şi pedagofle ex perlmeatală din Cluj.

Şi cu toate aetea şl aceastl flşi eeta aproape irealizabili In şcolile rurale. Aceaetl constatare datl Ia iveală de un deacll ar Însemna — pur şi eimplu — un eacrllegiu. Ml voi spira Inel prin cale ce urmează, cu buna credinţă că vreau să-ml servesc numai şcoala. Credem — dmtr'un tnceput — că a c c e s ă f l ş i s'a elaborat numii cu subiecţi deia oraş şl cu aparate c»ri numai la un laborator de pedologie se pot efia.

Cu*n se va completa o asemenea fişă ta şcoala rurali T Parţial? Da. Total ? Niciodată

ßß F i ş a i

66 AMICUL Ş C O A L E I

Nu ş'.iu în cnre şcoală rurală &'ar putea nota datele .antra» pometrice dela punctul A. Nu ştfu măsar câte dinamemetre vom avea in întreaga ţ^ră, necum să mai avem câte unul de fiecare şcoală rurală, cu ajutorul căruia să ne conformăm — conf. fişei individuale — p. a. şi b, (dinamometrfc). Oii cât ar fi un dascăl dă conştiincios nu poate completa o asemenea fişă, lipsindui instrumentele de vigoare. Şi o fişă individuală necompletă, e ea şi când n'ar fi deloc. Iată dar, că numai până sei putem să notăm următoarele constatări:

1. Fişele individuale cu f. mare greutate şi incomplet se pot aplica In şceala primară rurală.

2. In actuala situaţie, cu un învăţător la 7 clese, o aseme­nea fişă cu greu se poate completa la toate clasele.

3. Medicii d-2 circ. sunt şi dânşii lipsiţi de instrumentele pedologiee (spirometre, dinamometre, extaziometre etc.) Ne punem însă şi întrebarea: să ss mal introducă asemenea fişe în şcoala rurală?

Având în vedere frumosul şl vitalul scop pentra eare au fost creiate aceste „fişe", este neapărată nevoie de a Ie avea fiecare elev al nostru. Pentru aceasta ne trebuie:

a. O fişă specia!ă (rurală ca s'o numesc s ş s ) . b. D?eă nu fiecare şcoală, cel puţin medicul de c i r c , să

fie dotat cu instrumentala de vigoare (spirometru, exteziometru dinamometru etc.)

c. Fişele individuale să fie distribuite, gratuit, de căire Stat sau cumpărate prin eamitetele şcolare.

d. Cu fişa individuală să sa înceapă numai dela cl. I. lată dar că numai interesul ce-1 purtăm şcolii ne face să

disecăm asemenea problem* iar nici decum gândul câ să fim scutiţi de o asemenea supra-muncă.

De muncă nu fugim; n l i martor treeutul şi prezentul ne confirmă acest lucru.

Art. 119 din ieg-i esta clar şi chiar dacă acest articol n'ár fi, datoria noastră este ca să ne aducem aminte şi să realizăm cuvintele Iul j i a n Jaque Rouss i su : „căutaţi de vă cunoaşteţi mai bine elevii"..,!

Şi asta prin ce ? Prin fişa individuală I Nicolae D. Marin

AMiCUL ŞCOALEI 67

Pedegogie şi Politică. Nu e fără interes pentru pedagogi să cunoască în amănunt

cadrul politic dat şi noile tendinţe politice, cari s e manifestă în tară.

intre politică — luată în înţelesul ei propriu de ştiinţă — şi disciplina pedagogică există un strâns raport de influenţare reciprocă; e dată ca sxiomă această interdependenţă.

Am trăit şl trăim sub regimul parlamentarist, ce flutură deasupra minţilor grăbite flamura aşa numitei democraţii, Anali­zând esenţa statului nostru şi sbughind afară din obişnuinţa de a primi totul rumegat să ne obişnuim a privi realitatea politică prin prisma criticismului.

Avem în viaţa noastră publică din trecut exemplul jertfelor nenumărata, ale clasei boeraşti care începând cu primii făuritori ai democaţiei române — „«ărvunarii" — au încercat să schimbe U\i ţării prin propria Ier dispariţie, eontopindu-se în noua pătură c e sa năş tea: burghezia. Un seeol de redeşteptare, de muncă şi sacrificiu 1821 — 1921, setai în care Nes mul Românesc a urcat gama Idealalui visat d î marii înaintaşi. Secolul burgheziei române.

Ideile fundamentale ale poiitieei romaneşti în acest secol au fost : cr tUrea unui stat naţional român Iib:r şi tare. L ibe r : neatârnat de nici o putere sau politică externă, principiu realizat prin treptatele cuceriri ale puterii de s ta t : 1821, 1877, 1913 şi punctul culminant 1918. T a r e : conştient de patere i ea naţiunea unitară sufleteşte şi unită politiceşte: 1859 şi 1 9 1 8 ; bazată pe o pătura seciaiä ac!îvă ; solidară, naţionalistă şi capabilă de sacrificiu şi eoiîşfiinţă po' i t ică: burghszia. Această păiură socială a crelaî 9 din masa ţărănimii desconsiderate în epoca absolu­tismului voivodal, tocmai pătura boerească.

Minţile viiioaare, pasa în s?rvieiul politicei româneşti, de talia Sui Cogălnieeanu, Maiorescu şi Brătianu, su înţeles din primul moment marsls aport pa care I putea aduce învăţământul şi pedagogia, priadpiiler de politică naţionalistă superioară. Statul român a fost printre primele state cari au democratizat învăţă-niârrul, d*cr«iându-l: gratuit şi obligatoriu.

Erau prioiîla idei pedagogica puse în serviciul politicei pentru a creia aiuatui patrivit burgheziei ; idsi cari alături de snormele reforme da toată categoriile au ridicat capitelul naţio-

U AMICOL ŞCOALEI — ^

Ml li • valoare aup*rl*arl, prta tatlrlre* poilflHor *fatigtt* w a«î*CjertfV

Care • fost reialtatul eceitor efortari fedepserlptiMI*? In primul riad excepţional*! •«••pini de tlrl* eufleteilci

ft eprljin r*eipr*e tatra burgfcesie ii tirlnim*a romfal d* peete tot locul. Romínul e foef gata la datorie, lefi Riali eran helfe« tt**ţi fi Maghiarii fierbea* sab condaeer** rafia. Instinctul put*f* i l t 4« raal ara mai tárt ca aci animalic l a distrugere.

Apoi marela a«t «I Unirii. Ideal cremt dar generatul* trt» atta doar un via, aai realitate.

51 toata aceel« opera p*litic* mlret* a* datorase numai Infracţiunii fi pedagogiei opriflnite pereeverent da politici. Exem-şlal claalc Splru Harat, ministrul intrua|iunil publlee a statului fcurghea şi constructorul alamantului rural

C» anul 1921 a'a Încheiat aecolal politicii de închegare * Neamului Rominai*. Un nou *a*ol til d*schlda larg porţii*

pT* d*i«hliliara vilt*rului tntrazlrim ibaelumul nldtjdilor remin*f tl.

Noi tln*r*tut de aci sunteai a «incia g*n*rat(* data redet« teptarca naftánál! a Romlnismulul; a patra generaţie dala apăraţi* Romlnltf ca etat modern, model apuaean. Doctrinarii curentelor ai mişcărilor poltlee actual*, aub ori c* denumire *r aplrea, ftxeazl un jdaat politia nou pe aar* nu l-am avut In traeat fi i e car* aveam neeplratl nevoie e* al ne putem justifica exis* leat* aa neam; ideal cuprins tn vărsările nemuritorului losif:

... va i i vini ceasul prtlmlrlt Glnd Rilndru itrllucl va'ntre popoare Ca eoarefe, aici (n rlslrltl

Aceat mlref via fi orgolii national tineretul tl vede reali-xafcil nu «al prin ridicare* potenţialului national la maximum fi •nitate de comandament, atare ca aa poate confunda cu dictatura.

Cunoaştem ideile pedagogice ale trecutului i trlnn in denu­miri itvaate; actlvlsm, individualism, democratlim, regionalism fl cultivarea maselor. Acestor idei pedagogice le au corespuns

idei politica, cari aa foat cauza naşterii lor. Ideile pedagogice ale viitorului a prematur a le fixa tn

denumiri tilnţifice llpsiind cercetarea abstracţi şi observaţiile Juste asupra lor. Le simţim doar vag in sbuciumul pedagogilor moderni. Le prindem tn reţeaua Ideilor şi legilor, cari se referi la orgtnlzarea Învăţământului. Un bun spirit oritic va fti deduce

AMICUL SCOALE! 6»

fia eaactamal palltla actaal, la apra « • tlraaart va apaea pe­dagogia datorita politicii.

Crad, dla alte am obaarvat al pcdagofla va elf tlga aalft Idol bana al oialfelae In vlltóf1, firi a li pierd* pe eala preaente. Ua principiu cere şl face loa fi cauţi al ae afirma, rauffndt Impune él lagt t*^! jwaetre tete principiul'ia;orgáaliere, ctritft fi mal putem apune fI mlfltarlem, eau etrejerlem, dupt nuÄtH ©rganlz.ţiei .StraJeTlrli*. Principia aare pus în praştiei dl raatt* tete excelente. ' r "

Aceat prieeipl», absolat noa, tinda s i creleze Solidaftam«! filţtoaai.' "* '*

Stalul asta numai eoaeadaaeat fl aa mentlaa prla Ierţi. Sa* ci«talea ette coatinutal Statalii fi ta meaţlne prin eolldarÄaif «••lat do organizare. ^

Insradrarea membrilor partidelor politica fa cadra mllitarlaafa fl iendlnfa da organizare aa fast penatele de placare ala irealei principiu.

A a taeorcat, In cit ta l permlteaa spaţial al eabi|ea Idaila politice ale Statala! rea la ta aeeolal renaşterii roaaaoftl af strlaea lor logllarl eu ideile pedagogica. A a amintit apoi natit tendinţa de organizare aatloaall, cari pregltesc calea aouiii aa* col al atrlluclrli romlaeftl.

Urmeaal aa tn eeloaaeie altat numlr de reţteti a i fixai. *e alt Imi t a eta tn patlati, cadrele noului principia pedagofic şi aplicarea lai coacreti ia realitatea viaţii şcolare romaneşti.

IULIAN CNlTTA

îmbrăcămintea învăţătoarei. Dcachlalnd larg uşa mei elese, r i a l i uimiţi I P/latre fie­

dle iaclntltoara de la geamuri, raaele eoarelul stribat apra •> laajna fi mal ault claea, care e luminată de aantbetele dulci alaVlauţller elevi ea ataa mufti la banei fl ea eeftllţinti I« 'laifjeliaUMiay daj.'paur'cl II sorb., verbele.

O atmetterl plrinteaaei te'nioajosrl, eum faal primai aşa apra prag. In bind, fţl rid micuţii, dornici de'avlţltirel Fee te to t llajfte şl curăţenie. Dat oare, care-l eeaaeaccesat'. aiIttjBilfl,? • taslşi tovlţiteeref. ÄMns a l ee vede peate lot,

7® AMICUL ŞCOALEi

glasul ei părintesc, ţinuta ei, O vezi, stâad în mijlocul copiilor dresp'ă, serioasă şi nu­

mai în ochi îi licăreşte dragostea faţă de căminul ei şcolar ş i glasul îi rămâne clar, sigur în toate ce'ţuriîe clasei. îmbrăcă­mintea ei curstă, modesfă: „O adevărată învăţătoare.

Dar, oare când întri îatr'o clasă in care te'ni&cpină un strat de noroiu, îa cara feţele copiilor întunecă clas 3 , prin pa-somoreala ce se citeşte pe figurile lo r ; hăinuţele pătate, mânuţele murdare, un zgemoî se ridică din toate unghiurile clssei, copii privesc cari încotro, unii pe tablouri şi nici urul nu ascultă de Învăţătoare, care înzadar se trudeşte a Ie alrage atenţia. Cauza e chiar ea.

Ş i e destul să ţi arunci privirea asupra e i ; e vezi cu pă­rul în neregulă, cu rochia prinsă p3 ici colo cu ace, murdară, cu pantofii la fol rupţi, plini de noroiu. şi să ştii, că locuinţa unde vin cepii, să se lumineze, e asemenea în neregulă şi murdară, Şi atunci, compătimeşti pe acei ce mâini vor forma viitorul neamului şi pleci dtn clasă cu rsii de regrete.

Dar, dacă în locul acestei învăţătoare este alta, al cărei rochii inspiră lux, eleganţă, în mäm. el strălucesc inele cu pietre scumpe, ciorapi şi pantof! care costă leafa ei de pe mai rauHe luni? Atuncii copiii nu i mai ascultă vorbele, r,u msi sunt atenţi *a ce ie spune ea şi toată atenţia lor fuge ia rochia, îa Inel* Ie cs- sclipesc frumos' şi le mârsgăe ochi? precum şi podoabele ei ú )a gâ t ; mărgele ori lanţuşoar?.

O-ire, pe care o preferăm noi din toate învăţătoare ' :? S ' n ! sigură că p j cea dintâiu. In faţî copiilor nu i permis să apari o n , cum. Clasa trebue să fie respectată. Şi de ca să ţî dai tostă leafa pe îmbrăcăminte, sustrăgându te dela o alimentaţie sît>;i *»m>ă şi folositoare, saS de la o carte, care e hrana sufl-2-tu'ts!? • '••

Trebue să fie chibzuită 'ntoate. Dar nici nu 'nsesmrtă a-veni în fsţă copiilor vrednică de plâHs. Dacă mijloacele nu te ajută, atunci un costum naţional, ţesut ş! cusut tlné e mult mai eftin, , mei frumos şi te erată o edevărată fiică a neamului românesc. Sau dacă costumul îţi stânjănsşte unei» mişcări, atunci fă-ţi un şorţ da culoare 'nchisă pe csre-1 poţi Iun peste rochie şl care a detsn de o bună învăţătoare şi-ţi păzeşte şi rochia de-a se murdări.

AMICUL SCOALE! 71

Iasă, îh sărbătoare, să nu-ti lipsească costumul n::ţlonal, căci se destramă ceva din sufletul românesc!

E datoria învăţătoarei, ca să'nvie obiceiul strămoşesc uade a s p u s şi să nu Ie fie silă să ia costumul naţional, cere e po-i a a b a ţării noastre şi te aranjază mai bine ca orice rochie de mătase scumpă şi streină.

Ţinuta învăţătoarei trebue să fie serioasă, privind copiii drept în schi, înve!lndu-i în dragoste părintească, care multora le lipseşte. Glasu- tău să fie blând, c'?.r şi sonor.

Numai îndeplinind a c e s t e a , lecţiile tale vor fi adevărate lecţii şi ore űz piacért- şi pertru şcolar şi pentru tine Şcolarii întotdesuiii vor arcuita sîaturila tale şi vor căuta să ia şi înde­plinească! Satul întreg te va asculta cu supunere şi pe drum 'şi în «rata ta, nit vei auzi d«câi vorbe bune. voibe de laudă la adresa ta, oare ©ş<i învăţătoarea lor.

Pariaţilor l e va părsa b!ne că eu o astfel de Învăţătoare şi cu dragă, inimă vsr trtaite copiii !o şcoală şi vor infiltra în sufletul micuţilor recunoştinţă ca trebue să ti poarte,

Ş i când an? se vor îngropa în ceaţa trecutului în amin-Urea foştilor tăi şcolari, tu 'vei răsări luminând tr?catn!.

Mărtoara Chir aii măr. Marin, învăţătoaro Ţ a *

Cei m m urechi de euiif, să audă. Deschizând revistă „Amicul şcoelei" Nr. 1'd<'n 15 Ianuarie

493tiiprintre alia articole publicate, am găsi t : „Oilcialitstea să ta aminte". Ce'egii să-şi dea părerea.

Dela prifits vedsre a acesiui tiîl«, decdatî: ceva lăuntric .wsî'S

— Citeşte ca atenţie şi vezi fu ts\»i nici e părere ? Atn început să citesc şi spra bucuria mea cm găsit t ra ta i

•mi subiect, de c.;re .şcoala în ü'rapul de -faţă are nsvoie ţrgeniă, pentru g ajunge la ceeace dorim,

De a c e e a mă hoiărîi să-mi dau şi eu pă re rea asupra celor propuse de co legul N. D , M -rin,

te grijea noas t ră a învăţătorilor, %ü este numai cultivarea inifiţii, a voiflţîi şi a sentimentelor, ci şi îngr i j i rea corpului. Nu w<s'dz s i fie o rotate sănătoasă, d .cât nut.tai într'un corp sănă-

71 AMICUL ŞCOALfel

tot, prteam a* ateti prorerbnl latinete „Mea* m i fu carpeta M0O*.

Atunci • merge apre progree, trebaa al avem fi a l lagst* jim şt da elnltatea corpului tocmai despre ce ea simte aeveie • a l mult fi tretue last« mlaurl urgente.

Majoritatea copiiiar tont Mnavt aia pfedlaputt a aa fa-feolatrl. Şl pántra afnlltara toatl primejdia, na trabua mijloace. Mijloacele pentru a ajung» la o inbunltljire: tant aele stai principale, cale propuae; bata. farmacia, eehipl de eelvare ff au ani propun al fie fi infirmerie teolart.

Pántra localul da Jktle al Infirmeria, trtaaeel aa!agrijeeatt eomoaele, comitatele acolara el le dea ajatoral lor şi ta eclt dla urmi dicl aaectaa nu au paaibllitataa, al fntervlsl Jadetal »1 w cele din urmi Statal.

farmacia ae poate tafitata mal lata §1 mal laaaa da Mm*-atare) Slnltl|H, la fiecare icoall.

Echipa de aaivere rlmine fa grifei aecetri, itef pai rlmine al arlt cart anat motivele pentru a $ #

Infirmeria pe lingi acoall, fiindet celelalte iaaf espase fa aşa fel, de aa pot înţelege de oricine.

$1 care ar fi roitul infirmeriei ? Copiii bolnavi »I fia reţlnufl la iefirmerie, peatra a fttea

•I le dlm Îngrijirea noattrt, care ette cu mult mai baal, decit • ie da aumal madieameate aeaal, pe cari deşi ie apanem cast a t le latrebuinfeae, iotul na fia, Iar aol aa-l mal patern etşra vegbta.

Etatpi „eilvirea" vi afea prilejaf peatra a ae daaprfsde ea îngrijirea bolnavilor dala taflimerie şl ciad va fi naveta el In afarl 4e eceall; va şti cam t i proecdece, avâad ia IWNat practica de ale!.

Şi daci dl Dma fi viat ai medical fa iaipeeţle medicali, {aici la şcoala mea n'a venit dela facepatul analul teeltr deaaî • i a t l ai atuaai fn aadar flindci la ei acail na e'a d«a şt sieşi fa leaaü au iam patul ü l adac) ar putea el I confiate-fi af dea tniafl medicamentele aaeeeare.

01. medic este de dorit a la i faci datoria t a afuaaf ia urmi rapoartelor, atunci ei de cele mai maiteeri nici stanei t

Dar pentra infilnţirea iafirmeriel poate auiţi lai va* f t a * întrebarea, Cum facem au arana bolnavilor?

La accaitl lotrebara ea suat da pirtrta armiteart:

AMICUL § C O A U I

Pirlnf II «i clror C O P » tant beiaari, T I adaei A L L A M N T T L T

ceruta,...iar acestea al at prtglteaicl alei D T elevele dia cartai eomplimentar sub aapravegherea Invlţttotraler, flcaad aatlti cala mal bana şi C E L A mai practica lecţii da gospodărie.

Cu aeeatca Inahal «1 «pan fi au faeodatl aaa fi tarei Incinta da toata na trebuie: baia, támadt , iatirmerte «i

«abipa da salvare. Le avem pa acestea, bírálata TATA a loaetrt. Cei ea aa arac*! I A aaalt, A I aadl i

Nttola* DrägiwH**

Parti* oficiali T*ul* orditut* fi •irtulartlt, m aa var pukltt* ta pitim

âteatta a rtvMei, v*r intui ad fi* Imtdldt tnttti$trai$ şi agf> «alcfe **uşil*u*l** 4* *iir* «ai vliaţl.

REVIZOR ATUL ŞCOLAR AL JUDRŢULUI CLUJ

Citr* to*it fftile prímét* şl grădinii* 4* copii dl* Ju4*%

No. Ö90-193S.

Vi comanleln apre ştire fi executară copia trdinalai H#. 35444-1935 ai Or. Mlaltter al lastfaetleail

Domnul* Revizor, Ni ta atace ia eunoftlnţa da olîclai O. fi. T. R. eterata-

tratai general din Busureştl c l a prialt Ttpeirtt alela diferita f nltlt! atrllartfli şcelart ci . aaiati maiţi favlţiter! tari faa ele » l a r alrljari §rentaţi pántra motivai c t aeetU* ti eilet» atrft-Járatta.

C a a tăiatul elril«rtit aata ca braţil I N T I I I , înteţit D A M vCatal „tlnltatt" tata obligater pánira taţi atrljtrli, ta Matei» săltate ca prevederile ragulaaientalai O. E . T. R. pablicat î»i MtBiteral Oficial of. No. 271 dia 24X1/934, trebat ai « A rta> ptciat de Întregul Corp didactic, aici D A cam oprit tocmai dţ «fttre orgaaţlt şcolare, cart trebae a l dea A tateatlaoa acaatii «Rtia.

Ctnanieanda *l cale D A «al «at, t i ragiaj «t-.taft iM-

74 AiMICUL Ş C O A L E I

suri, ca să se comunice imediat învăţătoruor din judeţul D vstră, dispoziţiile de mai sus.

p. Director general iss) Al, Voinescu.

p. Ş i f u ! Serviciului (ss) F. Iheoimu

. No. 1176/1935.

Avem enoţrs a Vă trimite spre execabra cr.pja cretinului Ne. 37052—1935 ni Ou, Minister »i insîiucţiwnii :

Domnule Revizor şcolar, Referindu-ne la trdimle circulare No. 2 9 6 0 0 şi 36409/933

şi din anul 1932, cu privire fa serbarea zilei „Sădirea pomilor" vă aducem la cuooş*inţă armatoarele:

Foleasiie materiale şi imateriale sndUulubil legate de exis­tenta pădurii său pianist ilşr de arbori fruciiftri, importanţa lor ca isvor nesecat da venituri ale economii tarei şi um permanent scut în apărarea n< ţionaiă, trcbue.se mereu amintite spre a re­deştepta în toate inimile o dragosie conştientă şi înţă'egăSosre peatru ele, csre ne äu fost, na sunt şi ne vor fi un bun ne-preţuit.

Şcoala, Armata şi Biserica sunt ssliciiate. a da csHcürsul lor statornic şi efecti ? pentru -reslisarea acestui ideal.

Rugăm deei să stabiliţi ioeul, data .şi modalitatea desfăşu­rarea acestei serbări, împreună cu celaUUe autorităţi, pentru cât mai bună reuşită şi mai largă contribuţie din portsa tuturor, prin cuvânt, cu scrisul sxu cu fap:a, în aceasta ofensivă silvică, pe care Ministerul' nostru o începe pentru cauza pădurilor ţăsii şi plantaţiilor de arbori fructiferi.

Fe{ă cu situaţ'a geografică şî climaterică, serbarea'r.u se ' poate efectua peste !©t în aceesşi zi, dar se va desfăşura trep­tat pe zile şi pe ioc Uitaţi în primele zii o după desgheţui pă­mântului.

Direcţii Regimului Siivrc şi . 'Casa Autonomă a Pădurilor Statului, disîribuesG .gr.;iiut, pr?n Oc©Ä | s ! e Silvice respectiv?, pmţ'-i n^cíisari şi "li s'a.u daî dispoziţlmn în a c e s f scop.

p. Director General ss. Al. Voinescu p. Ş ful Serviciului

*b. F. Theedoru.

AMICUL Ş C O A L E I 75

Ns, 1 5 7 1 - 1 9 3 5 .

Avem onasr^ a vă face cunoscut că Ministerul cu ordinul No. 63426—1935 a dispus «a înscrierile pentru exsmenul de inainíare la gr. II a învăţătorilor, fix st în Mariié 1936, să şa prelungească pâră la 15 Aprilie 1935.

No, 1568—1935.

In baza ordinului No. 63Q26—1935, al Ministerului Instr» avem onoare a vă aduce la cunoştinţă, că valabilitatea permi­siilor de călătorie pe C. F. R. s'a prelungii până la 30 Aprilie 1935.

Ne, 170/1935

Casa Şcoale'oT cu ordinul No. 43349—1934 ne eomunlcă că ( pantru arenrile veeh! neachitate încă de D ti ii învăţători pentru terenunla şeokre , să fu urmăriţi trecut însă In rate lunare foarte mici 5 % din leafă,

No. 1622—1935 Următorilor uni învăţători, numiţi cu titlu previzor li s'au

verificat decurând statele l®r parRenale urmând cá aceste alate !a Mlnistsr să primească numărul cuvenit: Gheorghe Câra*ţiu, 2.Va» sile Horgoş, 3 Traian Cent?, 4. Nicolae T, Năstase, 5. Mária Mărgi­nean, 6 Gfigorie Rotaru, 7. Vasiîe Şardesnu, 8. Igen Ş% Mănişer, 9. loa« Mareşan, 10 Raviic* Fiorian, 11. Ghsarghiţa lean P&m, 12. loan Suciu ; 13. Nicelae OH&an, 14. Gh. S . Listes l5.Vatutia Petrán, 1.6. A n a f o d e a , 17.Aure.ia Bonder, 18. Sabin V.Ţârău, 19. QMtstsniia M. Căpăţâaă, 20. loan Mustea», 21 . lean Peşcalău, 22. Valentin Bungărdean, 23 Simioa Miiras, 24. Silviu Msgkigr, 25 . Msrla Şanta, 26. Iean Corpădeas iunior. 27. Tache Banißa, 2S. Ghaorghe Chiffa, 29. Trăiai; Laza«, 30, Elena Bachiş, 3 Î . Silvia Dănsţia, 32. Rozália Stancia, 33, Maria Ochiş, 34. Gbeorghe Băncilă, 35, Irins Pop, 36. Msria Drago;-.ie, 37. Ioen Chiorean. 3$. Livia Furcaviclu, 3 9 . loan DiacoBU, 40 . Elena Muresanu, 4 1 . ' S u s a n a Gh. Popa, 42. Vasila Ilea, 43. Elena Ţurcasu, 44, , icasi Călcâi.

S u aceasta -«ugăm pe toţi iiii îivăţăiori sei aaiatiţi. ca să se îngrijească ds rídiegrea argenîă dela Ravisoraî a tuturor şefelor anexate la s-stele !or personale

Revizor, M. Sasu.

76 AMICUL SCOALE!

Aaea. in?, dia Sacţ lud. Cluf

No. 18/1995.

DOMNULE REVIZOR, AHtjifit, aţem ónéira • VI triaiife o copia da pe alrea*

Asoe. O u . • tar. din Romanii No. 230—1935 şl ConTOiatoftf âioe. la*, diu Sief Jad. Clij No. 2 1 - 1 9 3 5 <0 ragarea, • ! It* ••toltl • publici tn rtvitta .Amicii Şacalii* pini mti ttr«îţ| la 5 Aprilie 1935, deeirece tn b m statutelor BOtilre pibliea» rea «oiTOdril •« faie f i o las! taiintt.

Clij, U 28 Marti* 1935. a«t ieesebitl sttml:

Preşedinte: A. MltşUt.

Aiea. la». din Secţii )od. Clij

No. 1 9 - 1 9 8 8

I.

C O P I E Aiociaţii Generala a ln?ăţltorilor din Rostirii

Stdiel: Gog» Cantacusin» 49, Ho. 220-1935, Martie SI

Domnul» Pr*şcdt*tt. Avem oaoare a v l atfaea ia lanottiatt tele «e vraiMit ;

1. Qeailtetul Centrat i j Aieciiftii Qiaerale a JRvIţltorîlor, fa f«4in|a ea + ţinuţi tn 'Becaieeţl, it 20 laaairia a. c. a noltrt! |t-aerea coagrnulai aaual fi aduaarta geaerail a Asocii|ief aoastre la data da 8—9 fi 10 Sapi. 1935, fn aratei T.wifoif*. Fentr» Congresul Qcnirat i'au fixat arailtaarala cteştiani:

a) Controial fa f ivltlstlntal primar (ţaţa trebui Iflteiei, reeratarea fi iiraraisirea orgiae!*? da teatre!) reportat la eteastl ehestlune va fl dl. losa Colin, alea praeedlaţe âî Ata-eitţlel.

b) tducatla naţionali fn eeeeia primari dfa Statul Român, raportor dl. lean Itac QorJ, aumlre tn comltetal Mitral.

a) Normala pántra ailariiara a favlţlteriter. (taiirial îalffel gradaţii* apărări da Isaintare, iporari da fiarilie, eliîrie, ebefc iâaB 4* depiaaare, plata •aplititeralai. eeacedii da al

AMICUL ŞCOALEI Tf

stadii), riportot 41. Th. Iacobeecu, vicepreşedinte t i Asociaţiei. In conformitate cu art. J6 din Statute, AeoclatjUe fudttese

tor dleeute cheatlunlle da mal aua tn adunlrl pa sub aecţll şl a ş e t I n adunările Ier anuala, aiu tn adunlrl anume convocate ţa actat acep, pini la 1 Mal a. c Plrarlle exprimate de A»o° daliile Judeţene ne vor fl negreşit comunicate pftnl la 18 Mal a. a. Comitetul Central va ţinea apoi o şedinţă speciali, când iulnd cuneatintl da aceate plrerl prin referatele ce 1 ce vor areaeata de altra raportorii aii Inaărcintt! a l i a cerceteie şt alntatliexe, va redacta reaoiutlunila de propui Congresului. Re* aaluţlunile Comitetului Central vor fl aduse ia cuaoştlntl mem­brilor din Întreaga tari prin preaa Aaociat?*!. Aatfel fiind, vl ru­gişi atlruitor a lua de tndatl mlsurile necesare pentru ca adu-•irila al ae tini tn termenul fixat, deabătlndu se chestiile hotl-rtte şl tnaintându-ne la timp rapoartele Dv

1. Membrii Asociaţiei, tn conf. cu di«pozltluniie art. IT din Itatute, trebue al pllteaacl anual, drept cofliatle de 1'/« din salariul de batl, plaa gradaţia, cotele urmltoare:

lavltiter tnalniat gr. 1 cu f gr. Lel 27S anual • • • 1 • 250 .

a . 1 . * • • 225 . • * . i . 4 „ • 200 . • * . 1 . 3 . 175 . • • . 1 . 2 . • 150 . • • . 1 . 1 . 125 . • • • 1 . 0 . m 100 .

învăţător taalntat gr. 9 eu 6 gr.

Lei 200 anual 0 • . 2 . 5 . • 180 . m • , * . 4 . 160 . m > . 2 • 3 • • 1*0 . • • . 2 . 2 . • 120 . • • . I . 1 * • 100 . • * . 0 - o . * 80 ,

învăţător definitiv cu 6 gradafi L « 175 anual

I , 5 i» i i 157 „ »» (9 I , 4 i i 140 „ »» I I „ « •1 » Î22 „

I« .. 2 <i 105 .. i i J» >, î »• 77 „ I I o 1! 70 .,

78 AMICUL ŞCOALEI

învăţător previzer

i» i i

»I >i

Colegii cari sunt înaintaţi dar nu primesc salariul cores­punzător gradului, vor plăti cotizaţia Ia salariul primitor in pre­zent. Vă rugăm a Începe încasarea cotizaţiilor şi a vărsa la timp cota da 25 , ce revine Asociaţiei Generale, psntru Eumărul total înscrişi în Asociaţia Dv. număr pe care ni-l veţi comunica, în răspunsul pe care ai-1 trimiteţi ia prezenta circulară.

Totodată vă rugăm a incasa şi trimite abonamentul la re­vistă „Şcoala şi Viaţa" cunoscând că, din cauza lipsei de inte­res, ce să manifestă de unele Asociaţii pentru achitarea abona­mentelor, revista ap i re cu mari greutăţi.

Vă rugăm din nou să ne înaintaţi răspunsul Dv., la circu­lara noastră No. 81/1936, rătpuns pe care trebuia să n i l trimi­teţi până la 1 Martie 1935.

4 , Statutele Asociaţiei, aşa cum au fost modificate în Con» greşul de Ia Iaşi se vor tipări în broşură până Ia 10 Aprilie şi vi se ver tri suite imedixt după aceasta. Tipărirea Ier a întârziat din cauza formalităţilor juridice ce a trebuit să fie îndeplinite.

Vă rugăm a ne comunica numărul de exemplare ce ur­mează să vă expediem, pe care le veţi plăţi cu 5 iei exem­plarul.

In cursul iunai M u a. c . Asociaţia va aşezi , pe zidui casei Iui Spiiu Haret din Bueureşţi, o p'aeă comemorativă, când se va serbători şi dl Dr. C . Anghelescu, mini sírul instrucţiunii pentru târla cu sare a apărat cauza şcolii primare şi drepturile noastre ca prilejul întocmirii bugetului pe 1935

La ecests festivităţi pot lua parte ori ce membrii al A so* cisţiei noastre în afara de membrii Consiliului Generai şi ai C o • miletului Central, în care scop vă rugăm a ne comunica din timp numărul participanţilor, spre a putea lua măsurile de orga­nizare necesare.

Ga încredsrsa sa v'am arăta to întoideaitna vă rugăm i ie preşedinte şi stimate Coleg să luaţi toate măsurile necesare

cu 4 gradaţii Lei 120 anual

m 3 2

0

i i

i i

105 i i

9 0 „ 75 „ «0 „

AMJGUL Ş C O A L E I 79

pentru a duce !a îadsplinire în fotul, cele ce v'am comunicat mai sus.

Preşedinte : ss. D. V. Toni. .Secretar general: ss. /. N. Ciolan. L. S.

Pentru conformitate cu ©riginalul. Gluj, la 26 Martie 1935.

Preşedinta: A. Ilieşla. Sec re ta r : G. Tilincâ.

Asociaţia Învăţătorilor Secţia Judeţului Cluj

II. No. 2 1 - 1 9 3 5 .

C O N V O C A T O R pa baza hotărîrii Cern. Secţiei jud. Cluj a Asociaţiei învăţăto­rilor din România, şi în conformitate cu prevederile art, 27, 3 1 , 32 din statute, se convoacă adunarea generală ordinară a sec­ţiei jud. Cluj pe ziua de 5 Mai a. c. Adunarea se va ţinea în ssla festivă a şcoalei primar© de stat No. 3 din Cluj (Strada Avram Iancu) cu următoarea ordine de z i :

1. Censtituirea şi deschiderea adunării. 2. Raportul s e c r e t a r u l asupra activităţii Comitetului şl a

subsscţiiior. 3 . Raportul Casierului asupra gestiunii. 4 . Alegerea Comisiilor vcrlficăteare. 5. Controlul învăţământului primar, raportor Dl Georges cu. 6. Educaţia Nsţionslă, în şcesîa primară din Statul Român,

raportor Di G ă p s c u Nicolae dir. înv. . 7. Normele á*. salarizare a învăţătorilor, roporfer Di Ştefan

Tăteru înv. 8. Eventuale In cazul când Ia ora menţionată mai sus »u s'ar întruni

majoritatea membrilor, ee .form art. 32 din Statute, adunarea se va ţinea la era 11 în aceesş z\ şi eu ordinea de zi arătată mai sus.

Cluj, la 28 Martie 1935.

Preşedinte: A, Ilieşlu. Secre ta r : G. Tilinea,

tO AMICUL ŞCOALEI

Dara de •••mi etapra camelor Ineatatt ta eureul aauluf financiar 1934—1935

dala terblrile illal ecoalel din Jadejal aoatra la laal financiar aspirat am facaaat namil aamala urmltotra

?a aari la-am trantpat. Comitatului aoatru şcolar judeţean: U ildalT dt lua 110 lai, 2, VI «tea 170 lai, 3. Panticei 180 l«i,

4. Mlclu t l l lat. 5. Viaha 537 lai, 6. Slvldisla 3t0 lai 7. Pini-«el 12 lel. • Miceşti, Bel» 193 lei. Total 1783 lei. Ca acett prilej aviaea el, pe viitor aamcle ee ae var tncaca cu acett fee< «val i l rlmlnl Ia rcepéctlvele comitete şcolare deoarece Corn. ac, judeţean na mai reflecteul Ia aitfel de sume.

RivlMOf M. SASU

POŞTA ADMINISTRAŢIEI Conflrmlm primirea urmltotrelor abonamente pa anal 193§

4ela mviţltorll din municipiul Gluj. Ana Kötelet Virginia Mure-sta, Veroaica Poplţtn, Victoria Luca, Silvie Petreşcu, Oafiţa Ceprlş, Margareta Damin, Maria Steralnger, Andrei CeöregL Maria Pop, Cornelia Lupea, Letiţla Sima şl Cornelia Maler d t a ISO lei.

* Aducem Ii cunoştinţa turora, c l ca numlral do faţl am tltttt trimlttree revlitei tuturor comitetelor şcolare, cari nici dapl 3 ani au «unt In rând cu abonemen ul.

Anunţ. Dl. Nlcolae D. Marin înv. Ţagu-Cluj, anunţi — pa aceaatl eale — pe On. editori, c l are fn manuscris

urmltoarela lucrlri: 1. Invăţltorli-erol. (1016-1018). circa 6 0 0 - 7 0 0

pagini. 2. Bune lari, baae fi as! (articole) eirca 100

pagini. 3. Marea noastrl, (antologie-prozl fi versuri)

circa 250 pagini. 4 . Din gura poporului, (folklór) eirca 150 pagini. 5. Tragedii dăscăleşti, circa 80 pag. On. editori ce ar dori să editeze In cont propriu

aceste lucrări — toate sau fn parte — se vor adresa susnumitului învăţător. Acest anunţ se adresează şi On. librari.

AMICUL ŞCOALEI apare de două ori pe lună ; afară de lunile de vacanţă.

Abonamentul:

1 2 0 lei pe un an pentru învăţători şi

1 5 0 „ ptr. comitetele şcolare şi par­ticulari.

Primim bucuros colabora­rea oricărui învăţător, care are un gând curat de îm­părtăşit şi o vorbă „uminte pentru colegii săi. Rugăm ca articolele să fie cât mai scurte; scrise concis, citeţ şi pe o singura pagină. — Fiecare autor va răspunde însă personal de scrisul său

Redacţia şi Admiri.: Revizoraiul şcolar, CIu

C U P R I N S U L :

Nicolae D. Marin : „Fişa Individuală". Iulian Chitta : Pedagogie şi Politică. Mărioara Chirali m. Marin : îmbrăcămintea în­

văţătoarei. Nicolae Drăgănescu : Cei ce au urechi de auzit,

să audă. Partea Oficială. Poşta Administraţiei.

-o —

0 La Librăria Anca Cluj S jjj cereţi din Teatrele Poporale şi Monoloage

|>j cele mai noui apărute.