ghid de prevenire a cutremurelor
TRANSCRIPT
GHID DE PREVENIRE A CUTREMURELOR
Cutremurele de pământ, numite şi seisme, sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată
ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt
cele mai frecvente, mişcarea plăcilor tectonice reprezentând principala cauză a producerii
seismelor, pe lângă vulcanism şi alte prăbuşiri de strate. În cazul mişcărilor convergente a două
plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se
produce detensionarea, au loc cutremurele de pământ. Energia care se eliberează brusc
generează unde care se propagă radial în toate direcţiile ajungând şi la suprafaţa pământului.
Aceste unde se propagă cu diferite viteze, în funcţie de caracteristicile geologice ale mediului.
Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se
numeşte focar sau hipocentru, iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului,
poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se
obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în staţii echipate cu aparatură
specifică.
Ştiinţa care se ocupă de studiul seismelor se numeşte seismologie, iar cea care studiază
metodele de proiectare a construcţiilor pentru a rezista la cutremure se numeşte inginerie
seismică. Cutremurele sunt înregistrate de seismografe.
Riscul seismic reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi
în cazul unui seism, luând în considerare o anumită perioadă de timp de referinţă. Riscul seismic
referitor la construcţii depinde de combinaţia dintre: hazardul seismic (hazardul natural-
probabilitatea de apariţie într-un interval de timp specificat, într-o zonă dată, a unui fenomen
natural potenţial distrugător); expunerea la risc a unor elemente (prezenţa lor în zona seismică
– este evident că nişte construcţii vor fi mereu expuse riscului, în timp ce unele persoane pot
pleca pentru un timp din zonele seismice în cele neseismice sau din clădiri în teren liber,
schimbându-şi nivelul de expunere); vulnerabilitatea (probabilitatea ca unele construcţii să fie
avariate la seisme, aceasta depinzând de calităţile lor antiseismice, avarierea la seisme
precedente, deteriorarea în timp, etc.). În timp ce factorul uman nu poate interveni asupra
hazardului seismic şi, în general, nici asupra expunerii construcţiilor care sunt fixe,
vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenţii (consolidări), astfel încât să fie redus
riscul.
Ce este magnitudinea?
Magnitudinea (M)- o măsură a tăriei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub
formă de unde seismice. în seismograme se trasează amplitudinea maximă şi frecvenţa
oscilaţiilor. Magnitudinea se exprimă de obicei pe scara Richter, care este o scară logaritmică,
ce porneşte de la gradul 1 şi continuă spre gradul 9. Aşa, de exemplu, o înregistrare de gradul 7
indică o mişcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare gradului 6, respectiv o
energie de circa 30 ori mai mare. Magnitudinea cea mai mare înregistrată la un cutremur
continental a fost de 8,8 grade, iar la un cutremur submarin de 9,3 grade;
Ce este intensitatea?
Intensitatea seismică (I)- o măsură subiectivă care descrie cât de puternic a fost simţit
şocul cutremurului într-un anumit loc şi ce efecte a produs. Evaluarea intensităţii se face pe
baza rapoartelor martorilor oculari şi după studierea şi interpretarea rezultatelor cercetărilor în
teren. Consemnarea şi descrierea efectelor se face în chestionare specifice. Pentru măsurarea
intensităţii se utilizează scara Mercalli modificată (îndeosebi în SUA), respectiv scara europeană
a intensităţilor macroseismice care este scara Mercalli adaptată tipurilor de clădiri specifice din
Europa. Sunt stabilite 12 niveluri ale scării intensităţii Mercalli modificată (de la I la XII). Pentru
măsurarea puterii relative a unui cutremur se mai poate folosi şi mărimea zonei unde şocul a
fost simţit. Rezultatele cercetărilor macroseismice se oglindesc pe harta de hazard seismic pe
care sunt trasate curbele izoseiste, de egală intensitate macroseismică.
Care sunt caracteristicile cutremurelor produse pe teritoriul României?
Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de
cutremure:
superficiale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 0 şi 5 km de la
suprafaţa pământului;
crustale sau normale - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 5 şi 30 km de
la suprafaţa pământului, ajungând până la 60 km în zona Vrancea;
intermediare - hipocentrul se situează la o adâncime cuprinsă între 60-70 km şi 100-220
km de la suprafaţa pământului, specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar,
localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea. Cutremurele intermediare produse la
această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi
seismice de VII-VIII grade pe scara MSK, pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un
factor major de risc. Astfel de seisme sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg,
Atena, Istanbul). Potrivit cercetărilor specialiştilor, seismele intermediare din Vrancea nu
cauzează pagube materiale clădirilor construite în ultimii ani (excepţie fac clădirile deja avariate
ori care sunt vulnerabile în vreun fel), decât în situaţia unor magnitudini de peste 7 Richter. Pe o
hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată
de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale
sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave. Aproape tot teritoriul ţării este puternic
seismic, zonele seismice afectând peste 60% din populaţie, prin urmare este foarte important
să ştim cum să ne protejăm în cazul producerii unor astfel de fenomene naturale.
Care sunt efectele cutremurelor asupra mediului înconjurător?
Seismele pot interveni în starea de echilibru a structurilor de suprafaţă a unei zone, prin
producerea unor fisuri în scoarţă, urmate de prăbuşiri, alunecări de teren, tasări etc.
Cutremurele şi alunecările de teren pot produce asupra construcţiilor şi ansamblurilor de
construcţii efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;
distrugerea unor elemente componente (structurale sau nestructurale) ale unor clădiri sau
avarierea lor;
distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele publice de utilitate
vitală (de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi
izolarea unor zone;
incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;
blocarea traficului rutier, unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor
elemente de infrastructură rutieră, clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.
În funcţie de locul de producere şi mărimea cutremurului sau a alunecării de teren, în
strânsă legătură cu unele condiţii specifice locale, mişcările seismic şi alunecările de teren pot
conduce la apariţia unor efecte sau dezastre
complementare (colaterale sau secundare), cunoscute ca dezastre de tip NARECH, cum ar fi:
inundaţii, ca urmare a avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, blocării sau devierii
cursurilor unor ape curgătoare;
contaminarea chimică sau radioactivă, ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare;
explozii şi incendii, ca urmare a unor accidente tehnologice;
accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prin
avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate.
Cum putem să ne protejăm împotriva efectelor cutremurelor?
CE MĂSURI PUTEM LUA ÎNAINTE DE CUTREMUR
1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de muncă
2. Identifică locurile sigure din interior şi din exterior
3. Educă-te pe tine însuţi şi pe membrii familiei
4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile necesare pentru dezastru
5. Dezvoltă un Plan Familial de Urgenţă
6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregătită pentru urgenţe
1. Identifică pericolele de acasă şi de la locul de munca
a. Asigură mobila de pereţi – în special în dormitoare
b. Plasează obiectele grele pe rafturile de jos
c. Păstrează obiectele casabile pe rafturile de jos, în vitrine pe cât este posibil
d. Agaţă obiecte grele – tablouri, oglinzi cât mai departe de paturi, canapele sau locurile unde
de regulă se aşează lumea
e. Evita pe cât posibil folosirea candelabrelor masive
f. Repară de urgenţă orice defecţiune la instalaţiile de electrice sau de gaz. Acestea constituie
pericole de incendiu
g. Repară orice crăpături apărute la construcţie. Identifică cu ajutorul experţilor orice semn de
stricăciuni la structura de rezistenţă
h. Păstrează în locuri sigure oricare dintre produsele toxice, inflamabile
2. Identifică locurile sigure din interior şi din exterior
a. Grinda de rezistenţă din interior care asigură cea mai bună protecţie
b. Mobila din casă care asigură protecţie – mese din lemn masiv, rafturi care pot asigura
protecţia
d. În locuri deschise, departe de clădiri, linii de înaltă tensiune, poduri, podeţe
3. Educă-te pe tine însuţi şi membrii familiei
a. Urmăreşte informaţiile postate pe site-urile autorităţilor locale şi IGSU privind hazardurile,
riscurile specifice, măsurile ce se iau în cazul apariţiei dezastrelor – www.sanseinplus.ro,
www.igsu.ro
b. Învaţă-ţi copiii cum să sune la 112 şi să urmărească posturile de radio pentru informaţiile ce
se vor primi pe timpul situaţiilor de urgenţă
c. Învaţă pe toti membrii familiei cum, de unde şi când să întrerupă furnizarea gazului, a
curentului
electric şi a apei
d. Fii sigur că membrii familiei cunosc unde sunt depozitate actele, asigurările, valorile
e. Asigură-te că ai copii la actele importante
4. Asigură-te că ai la îndemână lucrurile strict necesare
a. Lanternă şi baterii de rezervă
b. Radio portabil cu baterii şi baterii de rezervă
c. KIT de urgenţă
d. Alimente şi apă pentru urgenţă
e. Deschizător de apă şi conserve
f. Medicamente de rezervă
g. Resurse financiare cash şi cărţi de credit
h. Încălţăminte comodă
i. Cască de protecţie la îndemână
5. Dezvoltă un Plan Familial pentru Urgenţă
Planul Familial pentru Urgenţă (PFU) cuprinde minimum:
• Informaţii despre familie (nume, grupa sangvină a fiecăruia, alergii, medicaţie necesară, nr.
de telefon), date despre locuinţă (unde este contorul electric, pentru închiderea luminii, de
unde se închid gazele, unde se află stingătorul de incendiu, unde este trusa pentru situaţii de
urgenţă).
• Locurile sigure din casă la cutremur (sub grinzile pereţilor de rezistenţă, sub o masă solidă).
Aceste locuri trebuie cunoscute de toţi membrii familiei, inclusiv de copii.
• O persoană de legătură. Stabileşte ca atunci când nu sunteţi împreună toţi membrii familiei
să sune o persoană din alt oraş, pentru a afla unii de alţii. După cutremur, liniile telefonice
interurbane nu sunt atât de solicitate ca liniile urbane.
• Stabileşte un loc de întâlnire pentru întreaga familie, cum ar fi un parc sau un stadion şi un
interval de timp în care să vă găsiţi acolo “din trei în trei ore – la fix, începând cu 00.00”. Dacă
locuieşti singur, planul trebuie să aibă în vedere prietenii şi vecinii.
• Tot ca parte a planului de protecţie a familie, trebuie să-ţi asiguri locuinţa pentru
eventualitatea
unor distrugeri.
6. Ajută-ţi comunitatea să fie pregatită pentru urgenţe
Sprijină acţiunile de popularizare a informaţiilor privind pregătirea pentru situaţii de urgenţă în
rândul comunităţii – prin acţiuni de voluntariat, participarea la exerciţii, publicarea de articole,
emisiuni de radio şi TV
a. Disipează informaţiile şi experienţa acumulată în rândul comunităţii
b. Dezvoltă cu cei din jur planuri de pregătire a bătrânilor, bolnavilor, celor imobilizaţi
c. Participă la dezvoltarea planurilor de consolidare a clădirilor din comunitate
d. Difuzează informaţiile referitoare la clădirile încadrate în clasele de risc seismic din zonă
e. Sprijină acţiunile de popularizare a măsurilor de protecţie împotriva dezastrelor
Pe timpul cutremurului
Dacă te afli în interiorul unei clădiri:
- ARUNCĂ-TE la pământ, încearcă să te protejezi sub o masă rezistentă sau o piesă de mobilier;
ASIGURĂ-TE până când mişcarea încetează. Dacă nu există o piesă de mobilier care să te
protejeze, caută grinda de susţinere, aşează-te, acoperă-ţi faţa şi stai pe cât posibil într-un colţ
- Încearcă să stai departe de obiectele din sticlă, uşi exterioare sau pereţi falşi, orice obiecte
care se pot prăbuşi – electrice sau mobilier
- Rămâi în pat, dacă cutremurul te-a prins acolo şi nu eşti expus pericolului de la obiecte care se
pot prăbuşi, sau deplasează-te urgent în locul cel mai sigur din casă. Asigură-te, acoperă-ţi faţa
cu pilota.
- Foloseşte ieşirea numai pentru adăpostire sub tocul uşii, dacă acesta este situată sub o grindă
de sprijin
- Rămâi în interior până cănd mişcarea încetează, verifică dacă ieşirea este sigură, numai după
aceea încercă să ieşi. Multe dintre răni sunt căpătate pe timpul mişcării în timpul cutremurului.
STAI PE LOC
- Atenţie – curentul se va întrerupe, sistemul de spinkler poate începe să funcţioneze, sistemul
de alarmare poate începe să funcţioneze. ÎNCEPE PANICA
- Verifică casa scărilor – este partea cea mai puţin rezistentă din bloc
- Înainte de a părăsi locuinţa asigură-te că ai luat cu tine toate lucrurile necesare – ATENŢIE CE
LAŞI ÎN URMĂ…
- Pentru ieşire - NU FOLOSI LIFTUL
Daca eşti în exterior:
- Rămâi unde eşti, nu încerca să intri să te adăposteşti
- Încearcă să te îndepărtezi de clădiri, stâlpi de electricitate, linii de tensiune, conducte de
transport gaz etc.