ghidul imobilizarilor-ifrim

60
1

Upload: oana-andreea-sava

Post on 22-Sep-2015

75 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

GHIDUL IMOBILIZARILOR

TRANSCRIPT

  • 1

  • 2

    Cuprins:

    1.Registre de mijloace fixe ............................................................................................................... 4

    2.Clasificari si definitii ...................................................................................................................... 4

    3.Durata de viata ................................................................................................................................ 5

    4.Metoda de amortizare .................................................................................................................... 6

    5.Conturile contabile .......................................................................................................................... 7

    6.Contabilitatea si gestiunea ............................................................................................................ 9

    7.Operatiuni ....................................................................................................................................... 11

    7.1.Aditii .......................................................................................................................................... 11

    7.2 Imbunatatiri ............................................................................................................................ 12

    7.3 Iesiri ......................................................................................................................................... 13

    7.3.1 Casarea .............................................................................................................................. 13

    7.3.2 Vanzarea ........................................................................................................................... 16

    7.3.3. Sponsorizarea................................................................................................................. 16

    7.4 Trecerea in conservare ........................................................................................................ 17

    7.5.Inregistrarea amortizarii lunare ........................................................................................ 17

    7.6.Reevaluarea activelor imobilizate ...................................................................................... 18

    8.Investitii in curs de executie ..................................................................................................... 23

    9.Imobilizari necorporale ................................................................................................................ 23

    9.1.Cheltuieli de constituire........................................................................................................ 25

    9.2.Cheltuieli de dezvoltare ....................................................................................................... 26

    9.3.Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele

    similare ............................................................................................................................................ 27

    9.4.Fondul comercial ..................................................................................................................... 27

    9.5.Alte imobilizri necorporale ................................................................................................ 28

    10.Documente utilizate in evidenta mijloacelor fixe ................................................................ 28

    10.1.Procesul verbal de receptie ................................................................................................ 28

    10.2.Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe ...................................... 29

    10.3.Fisa mijlocului fix ................................................................................................................. 31

    10.4.Bonul de miscare ................................................................................................................... 32

  • 3

    11. Structura registrului de mijloace fixe .................................................................................. 33

    12.Inventarierea ............................................................................................................................... 35

    13.Mijloacele fixe destinate prevenirii accidentelor si bolilor profesionale ...................... 38

    14.Cheltuieli ulterioare achizitiei unei imobilizari corporale .................................................. 38

    15.IAS-uri ........................................................................................................................................... 39

    15.1. IAS 16 .................................................................................................................................... 39

    15.2.IAS 38 .................................................................................................................................... 42

    16.Catalogul mijloacelor fixe .......................................................................................................... 42

    17.Amortizarea fiscala .................................................................................................................... 44

    18.Imobilizari achizitionate in leasing.......................................................................................... 48

    19. Formularul 40 la situatiile financiare .................................................................................... 50

    20. Taxe locale pentru active imobilizate ................................................................................... 52

    20.1. Taxe pe cladiri ..................................................................................................................... 52

    20.1.1. Impozitul pe cladiri ...................................................................................................... 52

    20.1.2.Taxa pentru autorizatia in constructie ................................................................... 53

    20.2. Impozitul pe teren ............................................................................................................. 53

    20.3.Taxa asupra mijloacelor de transport ............................................................................ 53

    20.4. Taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate ................................................. 54

    21. Contraventii ................................................................................................................................. 54

  • 4

    1.Registre de mijloace fixe

    Nu intamplator am inceput cu acest capitol, deoarece de stabilirea registrelor de mijloace fixe

    depinde modul de organizare a activitatii pe viitor.

    O entitate poate avea doua registre de mijloace fixe :

    unul contabil si

    unul fiscal.

    Primul serveste pentru a calcula amortizarea contabila , conform legislatiei contabile (Ordinul

    3055/2009 ) . Amortizarea contabila este cea care apare in balanta de verificare.

    Registrul fiscal este registrul pe baza caruia se calculeaza amortizarea fiscala, conform

    precizarilor din Codul fiscal.

    Sunt multe societati, de regula mai mici , dar nu numai, care folosesc un singur registru de

    mijloace fixe cel fiscal. Amortizarea inregistrata in contabilitate este si cea luata in calcul la

    determinarea impozitul pe profit.

    2.Clasificari si definitii

    Din punct de vedere contabil , activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii

    economice viitoare i deinute pe o perioad mai mare de un an, adica sunt acele active destinate

    utilizrii pe o baz continu, pe o perioad mai mare de un an, n scopul desfurrii activitilor

    entitii. Beneficiile economice viitoare la care face referire definitia reprezint potenialul de

    a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar ctre

    entitate.

    Din punct de vedere fiscal, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care

    ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:

    a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii,

    pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative;

    b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data

    intrrii n patrimoniul contribuabilului. In prezent aceasta valoare este de 1.800 lei.

    c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.

    Prin urmare, din punct de vedere fiscal, apare o restrictie suplimentara reprezentata de pragul

    de 1.800 lei. Din punct de vedere contabil nu exist o limit valoric de la care activele se

  • 5

    ncadreaz n categoria imobilizrilor corporale.

    Astfel, anumite societati utilizeaza doua registre de mijloace fixe . In registrul fiscal se

    inregistreaza si se depreciaza bunurile cu durata de utilizare mai mare de un an si cu valoarea

    de intrare mai mare sau egala cu 1.800 lei. Deprecierea calculata nu se inregistreaza in

    contabilitate ci este considerata o evidenta externa, utilizata trimestrial pentru calculul

    impozitului pe profit. Pentru inregistrarea in contabilitate, se utilizeaza un alt registru , care

    functioneaza in oglinda cu primul, insa nu mai exista pragul de 1.800 lei pentru recunoasterea ca

    mijloc fix. Astfel , in gestiune pot sa existe situatii in care un bun care valoreaza peste 1800 lei

    sa fie tratat ca si obiect de inventar (trecut pe cheltuiala la achizitie).

    La alte societati, din contra, se utilizeza doar un singur registru, cel fiscal, in care se

    inregistreaza toate activele cu valoare peste 1.800 lei si durata de utilizare mai mare de 1 an.

    Aceasta depreciere se inregistreaza si in contabilitate fiindca entitatile respective considera ca

    in situatia proprie, regulile fiscale sunt puse de acord cu regulile contabile.

    Imobilizarile sunt de trei tipuri :

    imobilizari corporale;

    imobilizari necorporale si

    imobilizari financiare.

    In acest ghid vom trata doar aspecte legate de primele doua tipuri.

    3.Durata de viata

    Din punct de vedere contabil prin durata de utilizare economic se nelege durata de via

    util, aceasta reprezentnd:

    a) perioada n care un activ este prevzut a fi disponibil pentru utilizare de ctre o entitate;

    sau

    b) numrul unitilor produse sau al unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de

    entitate prin folosirea activului respectiv.

    Din punct de vedere fiscal, fiecare mijloc fix se incadreaza intr-o anumita categorie, iar pentru

    fiecare categorie, prin HG 2139/2004 se stabileste un interval de ani, in cadrul caruia

    societatea poate stabili o durata fixa , conform situatiei proprii.Astfel, un laptop se incadreaza

    conform acestei HG sub codul 2.2.9 Calculatoare electronice i echipamente periferice. Maini

    i aparate de cas, control i facturat pentru care durata de viata normata este intre 2 si 4

    ani. Societatea poate alege orice durata de viata din cadrul acestui interval pentru a calcula

    amortizarea fiscala. La firmele mai mari, cu personal tehnic, se poate numi o comisie tehnica

    pentru stabilirea duratelor de viata in cadrul intervalului.

  • 6

    Diferenta intre durata de viata contabila si fiscala este urmatoarea: daca entitatea estimeaza

    ca va utiliza laptopul 5 ani, atunci din punct de vedere contabil, trebuie sa il deprecieze pe o

    perioada de 5 ani (numita si durata de viata utila). Din punct de vedere fiscal, trebuie sa aleaga o

    durata intre 2- 4 ani.

    Foarte multe firme nu mentin doua registre de mijloace fixe si utilizeaza ca durate de viata ,

    duratele mentionate in HG 2.139.

    4.Metoda de amortizare

    Entitile pot amortiza imobilizrile corporale utiliznd unul din urmtoarele regimuri de

    amortizare:

    a) amortizarea liniar care presupune includerea uniform n cheltuielile de exploatare a

    unor sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic

    a acestora;

    De exemplu, pentru un laptop cu valoare de intrare 2.700 lei si durata de viata 3 ani, amortizarea

    calculata liniar este de 2.700 lei/3 ani = 900 lei/an, adica 225 lei/luna.

    b) amortizarea degresiv, care const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un

    anumit coeficient;

    Prin aceasta metoda , in primii ani se obtine o amortizare mai ridicata decat cea calculata prin

    amortizarea liniara. Amortizarea degresiv se calculeaz pn n momentul n care aceast

    valoare a amortizrii este mai mic sau egal cu aceea a amortizrii liniare (dac s-ar folosi

    aceast amortizare). Cand prin calcule, rezult c valoarea amortizrii degresive este mai mic

    dect amortizarea liniar, valoarea care a mai rmas de amortizat se va mpri uniform la

    numrul de ani rmasi.

    Exemplu : Pentru un mijloc fix se dau urmtoarele date: valoarea de intrare: 35.0000 lei, durata

    de funcionare conform catalogului: 10 ani, cota anual de amortizare: 100/10 = 10%;cota anual

    de amortizare degresiv: 10% x 2,0 = 20%;

    Amortizarea liniara, pe care o vom folosi ca reper este : 35.000 lei /10 an =3.500 lei/an

    Calculul amortizarii degresive arata astfel:

    Anul Baza de calcul Cota Amortizarea anuala (baza de calcul * cota) Valoare ramasa

    1 35,000.00 20% 7,000 28,000

    2 28,000.00 20% 5,600 22,400

    3 22,400.00 20% 4,480 17,920

    4 17,920.00 20% 3,584 14,336

    5 14,336.00 20% 2867.2 < 3.500 => 14.336/6 =2.389 11,947

  • 7

    6 11,947.00 2,389 9,558

    7 9,557.67 2,389 7,168

    8 7,168.33 2,389 4,779

    9 4,779.00 2,389 2,390

    10 2,389.67 2,389 0

    Se observa ca in anul 5, prin aplicarea coeficientului ar rezulta o amortizare de 2.867,2 lei, mai

    mica decat cea liniara (3.500 lei), prin urmare, din acest an, se va calcula o amortizare egala cu

    valoarea ramasa impartita la durata ramasa.

    c) amortizarea accelerat, care const n includerea, n primul an de funcionare, n

    cheltuielile de exploatare a unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a imobilizrii.

    Amortizrile anuale pentru exerciiile financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas de

    amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la numrul de ani de utilizare rmai.

    Deoarece amortizarea calculat trebuie s fie corelat cu modul de utilizare a activului i,

    ntruct n cazuri rare o imobilizare corporal se consum n primul an n procent de pn la 50%,

    rezult c metoda de amortizare accelerat este mai puin utilizat n scopuri contabile.

    Din punct de vedere fiscal este posibila aceasta metoda la anumite categorii de mijloace

    fixe(echipamente tehnologice, respectiv maini, unelte i instalaii, precum si computere i

    echipamente periferice ale acestora) si se considera a fi o facilitate fiscala acordata

    intreprinderilor.

    Daca laptopul din exemplul de la pct a) dorim sa il amortizam accelerat, atunci:

    in anul 1: amortizarea = 50% * 2.700 lei = 1.350 lei pe an, iar pe luna: 1.350 lei/12 luni =

    112,4 lei/luna ;

    in fiecare din anii 2 si 3, amortizarea/an = 1.350lei/2 ani= 675 lei/an, iar pe luna : 675

    lei/12 luni = 56,25 lei /luna;

    d) amortizare calculat pe unitate de produs sau serviciu, atunci cnd natura imobilizrii

    justific utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

    Metoda de amortizare se aplic de o manier consecvent pentru toate activele de aceeai

    natur i avnd condiii de utilizare identice, n funcie de politica contabil adoptat.

    5.Conturile contabile

    In planul general de conturi , imobilizarile sunt cuprinse in clasa 2, si reflectate pe urmatoarele

    conturi :

    CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZRI

    20. IMOBILIZRI NECORPORALE

  • 8

    201. Cheltuieli de constituire (A)

    203. Cheltuieli de dezvoltare (A)

    205. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare (A)

    207. Fond comercial

    2071. Fond comercial pozitiv (A)

    2075. Fond comercial negativ (P)

    208. Alte imobilizri necorporale (A)

    21. IMOBILIZRI CORPORALE

    211. Terenuri i amenajri de terenuri (A)

    2111. Terenuri

    2112. Amenajri de terenuri

    212. Construcii (A)

    213. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii

    2131. Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru) (A)

    2132. Aparate i instalaii de msurare, control i reglare (A)

    2133. Mijloace de transport (A)

    2134. Animale i plantaii (A)

    214. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i

    materiale i alte active corporale (A)

    22. IMOBILIZRI CORPORALE N CURS DE APROVIZIONARE

    223. Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii n curs de

    aprovizionare (A)

    224. Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane i

    materiale i alte active corporale n curs de aprovizionare (A)

    23. IMOBILIZRI N CURS I AVANSURI PENTRU IMOBILIZRI

    231. Imobilizri corporale n curs de execuie (A)

    232. Avansuri acordate pentru imobilizri corporale (A)

    233. Imobilizri necorporale n curs de execuie (A)

    234. Avansuri acordate pentru imobilizri necorporale (A)

    28. AMORTIZRI PRIVIND IMOBILIZRILE

    280. Amortizri privind imobilizrile necorporale

    2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)

  • 9

    2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)

    2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale, drepturilor

    i activelor similare (P)

    2807. Amortizarea fondului comercial (P)

    2808. Amortizarea altor imobilizri necorporale (P)

    281. Amortizri privind imobilizrile corporale

    2811. Amortizarea amenajrilor de terenuri (P)

    2812. Amortizarea construciilor (P)

    2813. Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor (P)

    2814. Amortizarea altor imobilizri corporale (P)

    29. AJUSTRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZRILOR

    290. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale

    2903. Ajustri pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)

    2905. Ajustri pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor

    comerciale, drepturilor i activelor similare (P)

    2907. Ajustri pentru deprecierea fondului comercial (P)

    2908. Ajustri pentru deprecierea altor imobilizri necorporale (P)

    291. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale

    2911. Ajustri pentru deprecierea terenurilor i amenajrilor de terenuri (P)

    2912. Ajustri pentru deprecierea construciilor (P)

    2913. Ajustri pentru deprecierea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i

    plantaiilor (P)

    2914. Ajustri pentru deprecierea altor imobilizri corporale (P)

    293. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor n curs de execuie

    2931. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale n curs de execuie (P)

    2933. Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor necorporale n curs de execuie (P)

    6.Contabilitatea si gestiunea

    Pentru inregistrarea si urmarirea mijloacelor fixe exista doua instrumente :

    programul de contabilitate si

    programul de gestiune.

    Multe aplicatii informatice detin cele doua module legate intre ele, in sensul ca orice modificare

    efectuata in gestiune se transfera automat ca si nota contabila in programul de contabilitate.Un

    asfel de program informatic este SAP-ul , utilizat de firmele mari si in special de catre

    multinationale.

  • 10

    Firmele mici de regula au un program de contabilitate si un modul de gestiune separat, sau tin

    evidenta imobilizarilor in excel.

    In gestiune, practica arata ca este foarte util sa li se atribuie imobilizarilor un numar de

    inventar, care se poate lipi ca eticheta pe bunul respectiv si care usureaza procesul de

    inventariere precum si gasirea bunurilor in cazul unui control. Anumite sisteme permit chiar

    generarea unor coduri de bare pe etichete, astfel, se eficientizeaza inventarierea prin utilizarea

    unui cititor de cod de bare.

    Totodata , gestiunea poate fi organizata pe locatii, pe activitati, sau pe centre de cost. Aceasta

    permite calcularea anumitor indicatori de eficienta pe tipuri de activitati, departmente, etc.

    Numerele de inventar

    Ordinul nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 precizeaza cateva aspecte legate de etichetarea

    mijloacelor fixe.

    Astfel:

    n scopul asigurrii controlului asupra existenei mijloacelor fixe, se atribuie fiecrui mijloc

    fix, care constituie obiect de eviden, un numr de inventar n momentul intrrii n unitate prin

    achiziionare, construire, confecionare, transfer etc. (cu excepia celor luate cu chirie), care se

    consemneaz n registrul numerelor de inventar. Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe

    care circul prin schimb (tuburi pentru oxigen, butoaie etc.) nu se imprim pe acestea.

    Numerotarea mijloacelor fixe n cadrul registrului se face, de regul, n ordinea succesiv a

    numerelor i/sau pe grupe de mijloace fixe.

    Numrul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaz s fie trecut n toate documentele care

    privesc mijlocul fix respectiv.

    Numrul de inventar atribuit se imprim direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau

    se graveaz pe o plcu ce se fixeaz pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care s

    asigure identificarea mijlocului fix respectiv.

    Pe fiecare obiect este obligatoriu s se imprime i iniialele unitii creia i aparin mijloacele

    fixe respective.

    Pentru mijloacele fixe complexe (formate din mai multe obiecte componente) i pentru

    mijloacele fixe a cror eviden se ine pe tronsoane (conducte de distribuie gaz metan,

    drumuri, linii electrice etc.), pe fiecare obiect se indic numrul de inventar atribuit. n aceste

    cazuri, este necesar ca, pe lng numrul de inventar respectiv, s se foloseasc i numere

    suplimentare.

    Numerele de inventar ale mijloacelor fixe transferate altor uniti sau scoase din funciune

    nu pot fi atribuite altor mijloace fixe intrate n unitate. Aceste numere rmn libere pn la

    renumerotarea mijloacelor fixe, cnd se ntocmete un nou registru al numerelor de inventar.

  • 11

    7.Operatiuni

    La activele imobilizate exista cateva operatiuni standard care se pot efectua si care vor fi

    descrise mai jos .

    7.1.Aditii

    Aceasta operatiune inseamna achizitia de mijloace fixe. La orice achizitie trebuie sa verificam

    daca bunul achizitionat este de sine statator sau daca este o imbunatatire adusa unui mijloc fix

    existent in entitate.

    La achizitia de mijloace fixe noi, firmele neplatitoare de TVA includ in valoarea de achizitie si

    TVA-ul .

    Ca exemplu, monografia contabila in cazul unei achizitii unui obiect de mobilier la valoarea

    facturata de 2.000 lei plus TVA, este :

    la platitor de TVA :

    % = 404 2.480

    214 2.000

    4426 480

    la neplatitor de TVA:

    214 = 404 2.480

    Prima firma va deprecia bunurile pornind de la suma de 2.000 lei, in timp ce a doua va deprecia

    mobilierul pe baza unei valori de 2.480 lei.

    Nota : pentru a reflecta datoria catre furnizorii de imobilizari se utilizeaza contul 404

    Furnizori de imobilizari.

    Asa cum spuneam la inceput, n contabilitate se pot inregistra imobilizri corporale cu valoarea

    iniial sub limita de 1.800 lei.

    De exemplu, o entitate platitoare de TVA ,achizitioneaza o instalatie tehnica n valoare de 1.200

    lei plus TVA. Durata de utilizare economic estimata este de trei ani.

    a) nregistrarea activului:

    % = 404 1.488 lei

    213 1.200

    4426 288

    b) Amortizarea lunar ( 1.200 lei/ 36 luni = 33,3 lei)

    6811 = 2813 33,33 lei

  • 12

    7.2 Imbunatatiri

    Asa cum precizam la punctul 7.1 , o achizitie de bunuri nu trebuie neparat sa se concretizeze

    intr-un mijloc fix de sine statator (cu numar de inventar nou). In cazul in care achizitia pe care

    am efectuat-o are ca scop imbunatatirea parametrilor de functionare a unui mijloc fix existent ,

    solutia este majorarea valorii de intrare a mijlocului fix existent cu valoarea imbunatatirii si

    deprecierea noii valori pe durata ramasa .

    In gestiune , daca avem un numar de inventar , de exemplu :

    Nr inventar Descriere Valoare de

    intrare

    Data intrarii Durata

    ramasa

    Durata

    consumata

    1000 Masina de

    infoliat

    60.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an

    la care am facut un upgrade in suma de 20.000 lei, putem proceda in gestiune in doua feluri :

    a) majoram valoarea intrare a mijlocului fix 1000 rezultand :

    Nr inventar Descriere Valoare de

    intrare

    Data intrarii Durata

    ramasa

    Durata

    consumata

    1000 Masina de

    infoliat

    80.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an

    Cei 80.000 lei se vor deprecia pe durata ramasa de 5 ani ;

    b) cream un sub-numar de inventar astfel:

    Nr

    inventar

    Sub-numar Descriere Valoare de

    intrare

    Data

    intrarii

    Durata

    ramasa

    Durata

    consumata

    1000 0 Masina de

    infoliat

    60.000 lei 01.01.2011 5 ani 1 an

    1000 1 Imbunatatire

    masina

    20.000 lei 01.04.2012 5 ani 0

    In ambele cazul, efectul este acelasi. Alegerea unei variante tine si de posibilitatile aplicatiei

    informatice, de dimensiunea firmei, etc. Daca optam pentru a doua varianta va fi mai usor atunci

    cand dorim sa vedem toate intrarile din cursul unui an sa dam filtru pe data intrarii alegem anul

    si obtinem raportul. In varianta a) ne va aparea doar data de intrare a mijlocului fix parinte

    (care poate fi din an precedent) si va fi mai complicat sa stabilim aditiile.

    De asemenea, in cazul a) unele aplicatii informatice nu sunt setate sa calculeaze amortizarea

    imbunatatirii pornind de la durata ramasa a mijlocului fix initial, ci reconsidera valoarea

    mijlocului fix parinte ca si cum de la inceput ar fi trebuit sa aiba valoarea majorata, regularizand

  • 13

    suma in prima luna in care se adauga imbunatatirea. Concret, prin exemplul de mai sus, daca

    mergem pe varianta a), un calcul corect al amortizarii lunare dupa efectuarea imbunatatirii este :

    80.000 lei / (5 ani * 12 luni) = 1.333 lei /luna

    Un calcul gresit ar fi ca presupunand ca durata scursa a parintelui este de 1 an, aplicatia sa

    recalculeze 80.000 lei / 6 ani (durata totala de viata) = 13.333 lei/an, pe care o compara cu cat

    s-a inregistrat pana acum : 60.000 lei/6 ani = 10.000 lei, iar in prima luna de efectuare a

    imbunatatirii , adauga aceasta suma de 13.333 lei-10.000 lei = 3.333 lei la cheltuiala din prima

    luna cu deprecierea (calculata ca 80.000 /(6 ani* 12 luni ) = 1.111 lei) . Sistemul o considera ca si

    o corectie retroactiva a valorii de intrare, de aceea trebuie sa fim atenti la setarea initiala a

    sistemului.

    7.3 Iesiri

    Un mijloc fix poate iesi din gestiune prin :

    - casare

    - vanzare

    - sponsorizare

    - lipsa la inventar care va fi tratata separat in capitolul 12

    7.3.1 Casarea

    7.3.1.1.Monografii contabile

    Un exemplu de monografie contabila in cazul casarii unui server cu valoare de intrare 5.000 lei si

    amortisment cumulat la data casarii de 4.500 lei este :

    % = 214 5.000 lei

    2814 4.500 lei

    6583 500 lei

    Casarea se refera la acele imobilizari care exista in gestiune dar care nu mai sunt utilizabile, si

    nu la scoaterea din gestiune a unor echipamente prin alte mijloace: vanzare, sponsorizare, lipsa

    din gestiune.

    Obligatoriu, la casare trebuie sa intocmim procesul verbal de casare, document prezentat in

    anexa 2.

    La casare trebuie sa avem in vedere si aspectele fiscale in ce priveste ajustarea TVA-ul aferent

    bunurilor de capital si cheltuiala nedeductibila cu valoarea ramasa neamortizata.

  • 14

    7.3.1.2. Ajustarea TVA in cazul bunurilor de capital la casare

    Conform art. 149 din Codul fiscal, bunurile de capital reprezint :

    orice activ deinut pentru a fi utilizat n producia sau livrarea de bunuri ori n prestarea de

    servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau pentru scopuri administrative, dac acest activ are

    durata normal de utilizare mai mare de un an i valoare mai mare dect limita prevzut prin

    hotrre a Guvernului (in prezent limita este de 1800 lei), precum i

    operaiunile de construcie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv

    reparaiile ori lucrrile de ntreinere a acestor active, chiar n condiiile n care astfel de

    operaiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau al oricrui alt

    contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziia unei alte persoane;

    Atentie !

    Nu sunt considerate bunuri de capital activele corporale fixe amortizabile a cror durat

    normal de utilizare stabilit pentru amortizarea fiscal este mai mic de 5 ani;

    Activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul

    leasingului sunt considerate bunuri de capital la locator/finanator dac limita minim a

    duratei normale de utilizare este egal sau mai mare de 5 ani;

    Taxa deductibil aferent bunurilor de capital reprezint taxa achitat sau datorat,

    aferent oricrei operaiuni legate de achiziia, fabricarea, construcia, transformarea sau

    modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitat sau datorat, aferent reparrii ori

    ntreinerii acestor bunuri sau cea aferent achiziiei pieselor de schimb destinate reparrii ori

    ntreinerii bunurilor de capital.

    Cum se ajusteaza taxa ?

    Taxa deductibil aferent bunurilor de capital, n condiiile n care nu se aplic regulile privind

    livrarea ctre sine sau prestarea ctre sine, se ajusteaz, n situaiile prevzute mai jos:

    a) pe o perioad de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziionate sau fabricate, altele dect

    cele prevzute la lit. b);

    b) pe o perioad de 20 de ani, pentru construcia sau achiziia unui bun imobil, precum i

    pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dac valoarea fiecrei transformri sau

    modernizri este de cel puin 20% din valoarea total a bunului imobil astfel transformat sau

    modernizat.

    Perioada de ajustare ncepe:

    a) de la data de 1 ianuarie a anului n care bunurile au fost achiziionate sau fabricate, pentru

    bunurile de capital menionate la lit. a) de mai sus, dac acestea au fost achiziionate sau

    fabricate dup data aderrii;

  • 15

    b) de la data de 1 ianuarie a anului n care bunurile sunt recepionate, pentru bunurile de capital

    prevzute la lit. b) alin anterior, care sunt construite, i se efectueaz pentru suma integral a

    taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa pltit sau datorat nainte de

    data aderrii, dac anul primei utilizri este anul aderrii sau un alt an ulterior anului aderrii;

    c) de la data de 1 ianuarie a anului n care bunurile au fost achiziionate, pentru bunurile de

    capital prevzute la lit. b) alin anterior, care sunt achiziionate, i se efectueaz pentru suma

    integral a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa pltit sau

    datorat nainte de data aderrii, dac formalitile legale pentru transferul titlului de

    proprietate de la vnztor la cumprtor s-au ndeplinit n anul aderrii sau ntr-un an ulterior

    anului aderrii;

    d) de la data de 1 ianuarie a anului n care bunurile sunt folosite pentru prima dat dup

    transformare sau modernizare, pentru transformrile sau modernizrile bunurilor de capital

    prevzute la lit. b) alin. anterior, a cror valoare este de cel puin 20% din valoarea total a

    bunului imobil transformat sau modernizat, i se efectueaz pentru suma taxei deductibile

    aferente transformrii sau modernizrii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente

    respectivei transformri sau modernizri, pltit ori datorat nainte de data aderrii, dac anul

    primei utilizri dup transformare sau modernizare este anul aderrii sau un an ulterior aderrii.

    Conform Normelor metodolgice nu se efectueaz ajustarea taxei deductibile aferente

    bunurilor de capital, n situaia n care suma care ar rezulta ca urmare a ajustrii fiecrui

    bun de capital este mai mic de 1.000 lei.

    Exemplu: O persoan impozabil cumpr un mijloc fix a crui durat normal de funcionare

    este de 7 ani, la data de 30 noiembrie 2007, n valoare de 10.000 lei + TVA (19% = 1.900 lei), i

    deduce 1.900 lei. (daca ajustam Tva-ul trebuie sa tinem cont de cota aplicabila la data achizitiei

    care era de 19% in acest caz).

    La data de 2 decembrie 2009, mijlocul fix este casat. n acest caz exist o ajustare n favoarea

    statului, n valoare de trei cincimi din 1.900 lei, respectiv 1.140 lei.

    Ajustarea se face cu nota :

    635 = 4427 1.140 lei

    Daca suma ar fi fost mai mica de 1.000 lei, nu s-ar mai fi facut aceasta ajustare.

    Registrul bunurilor de capital

    n vederea ajustrii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt

    obligate s in un registru al bunurilor de capital, n care s evidenieze pentru fiecare bun

    de capital, urmtoarele informaii:

    a) data achiziiei, fabricrii, finalizrii construirii sau transformrii/modernizrii;

    b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;

    c) taxa deductibil aferent bunului de capital;

    d) taxa dedus;

    e) ajustrile efectuate ;

  • 16

    7.3.1.3. Deductibilitatea cheltuielilor cu valoarea ramasa

    Conform prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile nregistrate ca urmare a

    casrii unui mijloc fix cu valoarea fiscal incomplet amortizat sunt cheltuieli efectuate n scopul

    realizrii de venituri impozabile.

    Prin casarea unui mijloc fix se nelege operaia de scoatere din funciune a activului respectiv,

    urmat de dezmembrarea acestuia i valorificarea prilor componente rezultate, prin vnzare

    sau prin folosirea n activitatea curent a contribuabilului.

    Prin urmare, pentru a fi deductibila cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata, trebuie sa se

    realizeze ambele etape :atat dezmembrarea cat si valorificarea, aceasta din urma generand

    venituri taxabile.

    Valoarea imobilizrilor necorporale/corporale n curs de execuie care nu se mai finalizeaz i se

    scot din eviden pe seama conturilor de cheltuieli, n baza aprobrii/deciziei de sistare sau

    abandonare, precum i valoarea rmas a investiiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate,

    nchiriate sau luate n locaie de gestiune, n situaia n care contractele se reziliaz nainte de

    termen, reprezint cheltuieli nedeductibile, dac nu au fost valorificate prin vnzare sau casare.

    7.3.2 Vanzarea

    Vanzarea presupune doua etape :

    scoaterea din gestiune a imobilizarii care se efectueaza ca si in cazul casarii;

    inregistrarea facturii de vanzarea a bunului;

    Se vinde un bun din gestiune la pretul de 1.000 lei plus TVA.

    la platitori de TVA:

    4111 = % 1.240

    7583 1.000

    4427 240

    la neplatitori de TVA:

    4111 = 7583 1.240

    7.3.3. Sponsorizarea

    Presupunem ca se incheie un act de sponsorizare pentru 10 calculatoare cu valoarea contabila

    cumulata de 19.000 lei , amortisment cumulat de 15.000 lei.

    Notele contabile sunt:

  • 17

    % = 214 19.000 lei

    2814 15.000 lei

    6582 Donatii si subventii acordate 4.000 lei

    Tva la sponsorizari

    n sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal bunurile acordate gratuit n cadrul aciunilor de

    sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrri de bunuri dac valoarea total n cursul unui

    an calendaristic se ncadreaz n limita a 3 din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe

    profit datorat determinat potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.

    Prin urmare, Tva se colecteaza doar la valoarea care depaseste criteriile de incadrare de mai

    sus.

    De exemplu, in cazul de mai sus, daca limita ar fi de 3.000 lei, atunci la suma de 4.000 lei- 3.000

    lei = 1.000 lei se colecteaza TVA cu nota :

    635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate = 4427 Tva colectata 240 lei

    Deductibilitatea cheltuielilor cu sponsorizarea

    Contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994

    privind sponsorizarea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac aceste

    cheltuieli nsumate ndeplinesc cumulativ cele doua criterii prevzute mai sus.

    7.4 Trecerea in conservare

    n cazul n care imobilizrile corporale sunt trecute n conservare, n funcie de politica

    contabil adoptat, entitatea nregistreaz n contabilitate o cheltuial cu amortizarea sau o

    cheltuial corespunztoare ajustrii pentru deprecierea constatat.

    7.5.Inregistrarea amortizarii lunare

    Dupa rularea amortizarii in programul de gestiune, se inregistreza in contabilitate cheltuiala

    lunara.

    Exemplu :

    Denumire

    Valoare de

    intrare Durata de viata (luni)

    Data punerii in

    functiune

    Amortizare

    lunara

    Luna primei

    amortizari

    Laptop

    2,700 36 10.01.2012 75 februarie 2012

  • 18

    Luna Amortizare lunara Valoare de intrare Amortisment cumulat Valoare ramasa

    februarie 2012 75 2,700 75 2,625

    martie 2012 75 2,700 150 2,550

    aprilie 2012 75 2,700 225 2,475

    .. 2,700

    decembrie 2013 75 2,700 2,625 75

    ianuarie 2014 75 2,700 2,700 -

    Notele contabile lunare sunt:

    6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2814 Amortizarea altor

    imobilizari corporale 75 lei

    7.6.Reevaluarea activelor imobilizate

    O entitate poate proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul

    exerciiului financiar, astfel nct acestea s fie prezentate n contabilitate la valoarea just, cu

    reflectarea rezultatelor acestei reevaluri n situaiile financiare ntocmite pentru acel

    exerciiu.

    Amortizarea calculat pentru imobilizrile corporale astfel reevaluate se nregistreaz n

    contabilitate ncepnd cu exerciiul financiar urmtor celui pentru care s-a efectuat

    reevaluarea.

    Dac o imobilizare corporal complet amortizat mai poate fi folosit, cu ocazia reevalurii

    acesteia i se stabilete o nou valoare i o nou durat de utilizare economic, corespunztoare

    perioadei estimate a se folosi n continuare.

    n cazul efecturii reevalurii imobilizrilor corporale, acest lucru trebuie prezentat n notele

    explicative, mpreun cu elementele supuse reevalurii, metoda prin care s-au calculat valorile

    prezentate, precum i elementul afectat din contul de profit i pierdere.

    Reevaluarea imobilizrilor corporale se face la valoarea just de la data bilanului. Valoarea just

    se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesioniti calificai n evaluare,

    membri ai unui organism profesional n domeniu, recunoscut naional i internaional.

    Cum se trateaza amortizarea cumulata ?

    La reevaluarea unei imobilizri corporale, amortizarea cumulat la data reevalurii este tratat

    n unul din urmtoarele moduri:

    a) recalculat proporional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel nct

    valoarea contabil a activului, dup reevaluare, s fie egal cu valoarea sa reevaluat. Aceast

    metod este folosit, deseori, n cazul n care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;

    sau

  • 19

    b) eliminat din valoarea contabil brut a activului i valoarea net, determinat n urma

    corectrii cu ajustrile de valoare, este recalculat la valoarea reevaluat a activului. Aceast

    metod este folosit, deseori, pentru cldirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia.

    n cazul n care, ulterior recunoaterii iniiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este

    determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi

    atribuit activului, n locul costului de achiziie/costului de producie sau al oricrei alte valori

    atribuite nainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica

    activului avnd n vedere valoarea acestuia, determinat n urma reevalurii.

    Cateva reguli de baza:

    Elementele dintr-o grup de imobilizri corporale se reevalueaz simultan pentru a se

    evita reevaluarea selectiv i raportarea n situaiile financiare anuale a unor valori care

    sunt o combinaie de costuri i valori calculate la date diferite;

    Dac un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face

    parte trebuie reevaluate. Astfel, daca reevaluam o constructie, va trebui sa reevaluam

    toate constructiile inregistrate in gestiune;

    Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel nct valoarea contabil s

    nu difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just de la data

    bilanului. Valoarea just a imobilizrilor corporale este determinat, n general, plecnd

    de la valoarea lor de pia.

    Nota : O grup de imobilizri corporale cuprinde active de aceeai natur i utilizri similare, aflate n exploatarea unei entiti.

    Exemple de grupe de imobilizri corporale sunt: terenuri; cldiri; maini i echipamente; nave;

    aeronave etc.

    Dac un activ dintr-o grup de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauz c nu exist o

    pia activ pentru acel activ, activul trebuie prezentat n bilan la cost, minus ajustrile

    cumulate de valoare.

    O pia activ este o pia unde sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:

    a) elementele comercializate sunt omogene;

    b) pot fi gsii n permanen cumprtori i vnztori interesai; i

    c) preurile sunt cunoscute de cei interesai.

    Dac valoarea just a unei imobilizri corporale nu mai poate fi determinat, valoarea activului

    prezentat n bilan trebuie s fie valoarea sa reevaluat la data ultimei reevaluri, din care se

    scad ajustrile cumulate de valoare.

    n cazul n care se efectueaz reevaluarea imobilizrilor corporale, diferena dintre valoarea

    rezultat n urma reevalurii i valoarea la cost istoric trebuie prezentat la rezerva din

    reevaluare, ca un subelement distinct n Capital i rezerve (contul 105 Rezerve din

    reevaluare). Tratamentul n scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat n notele

    explicative.

  • 20

    Indiferent dac valoarea rezervei a fost modificat sau nu n cursul exerciiului financiar,

    entitile trebuie s prezinte n notele explicative urmtoarele informaii:

    a) valoarea rezervei din reevaluare la nceputul exerciiului financiar;

    b) diferenele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare n cursul exerciiului

    financiar;

    c) sumele capitalizate sau transferate ntr-un alt mod din rezerva din reevaluare n cursul

    exerciiului financiar, prezentndu-se natura oricrui astfel de transfer, cu respectarea

    legislaiei n vigoare;

    d) valoarea rezervei din reevaluare la sfritul exerciiului financiar.

    Surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct n

    rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare),

    atunci cnd acest surplus reprezint un ctig realizat.

    Ctigul se consider realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s-a constituit

    rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din ctig poate fi realizat pe msur ce

    activul este folosit de entitate. n acest caz, valoarea rezervei transferate este diferena

    dintre amortizarea calculat pe baza valorii contabile reevaluate i valoarea amortizrii calculate

    pe baza costului iniial al activului.

    Dac rezultatul reevalurii este o cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se

    trateaz astfel:

    ca o cretere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului Capital i

    rezerve, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial

    aferent acelui activ; sau

    ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreterea recunoscut anterior la acel

    activ.

    Dac rezultatul reevalurii este o descretere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz:

    ca o cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu

    este nregistrat o sum referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau

    ca o scdere a rezervei din reevaluare prezentat n cadrul elementului Capital i

    rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar

    eventuala diferen rmas neacoperit se nregistreaz ca o cheltuial.

    Rezerva din reevaluare trebuie redus n msura n care sumele transferate la aceasta nu mai

    sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate i pentru obinerea scopului su.

    Sumele reprezentnd diferene de natura veniturilor i cheltuielilor rezultate la reevaluare

    trebuie prezentate separat n contul de profit i pierdere.

    Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit, direct sau indirect, cu excepia

    cazului n care activul reevaluat a fost valorificat, situaie n care surplusul din reevaluare

    reprezint ctig efectiv realizat.

  • 21

    Ajustrile de valoare se calculeaz n fiecare exerciiu financiar pe baza valorii atribuite

    imobilizrii la ncheierea acelui exerciiu financiar.

    n cazul n care se efectueaz reevaluarea, n notele explicative trebuie prezentate, separat

    pentru fiecare element din bilan de natura imobilizrilor corporale reevaluate, urmtoarele

    informaii:

    a) valoarea la cost istoric a imobilizrilor reevaluate i suma ajustrilor cumulate de valoare; sau

    b) valoarea la data bilanului a diferenei dintre valoarea rezultat din reevaluare i cea

    reprezentnd costul istoric i, atunci cnd este cazul, valoarea cumulat a ajustrilor

    suplimentare de valoare.

    Reevaluarea cladirilor

    Reevaluarea cladirilor este o problema cu doua implicatii :

    pe de o parte , daca reevaluarea determina o majorare a valorii cladirii, atunci,

    implicit va creste nivelul taxei locale platite pentru cladire;

    pe de alta parte, daca nu se reevalueaza cladirea, o data la 3 ani cel putin,

    procentul taxei locale aplicate asupra valorii de inventar a cladirii creste

    semnificativ.

    Conform Codului Fiscal, in cazul persoanelor juridice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin

    aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cldirii. Cota de impozit se

    stabilete prin hotrre a consiliului local i poate fi cuprins ntre 0,25% i 1,50% inclusiv.

    Valoarea de inventar a cldirii este valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat n

    contabilitatea proprietarului cldirii.

    n cazul unei cldiri a crei valoare a fost recuperat integral pe calea amortizrii, valoarea

    impozabil se reduce cu 15%.

    n cazul unei cldiri care a fost reevaluat, conform reglementrilor contabile, valoarea

    impozabil a cldiri este valoarea contabil rezultat n urma reevalurii, nregistrat ca atare n

    contabilitatea proprietarului persoan juridic.

    Atentie !: n cazul unei cldiri care nu a fost reevaluat, cota impozitului pe cldiri se stabilete

    de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureti ntre:

    a) 10% i 20% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de

    referin;

    b) 30% i 40% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de

    referin

    Pe de alta parte, daca reevaluarea determina o diminuare a valorii cladirii:

  • 22

    in cazul in care nu s-a mai facut inainte o reevaluare (deci nu exista rezerva din

    reevaluare) , atunci diferenta negativa reprezinta o cheltuiala nedeductibila la

    calculul impozitului pe profit.

    in cazul in care exista o rezerva din reevaluare anterior constituita, se reduce

    aceasta rezerva cu contravaloarea diferentei din reevaluare constatate, si doar

    diferenta se trece pe cheltuiala nedeductibila, in caz ca mai ramane ceva.

    Conform art.21 alin(4), din Codul fiscal, nu sunt deductibile cheltuielile reprezentnd valoarea

    deprecierilor mijloacelor fixe, n cazul n care, ca urmare a efecturii unei reevaluri, se

    nregistreaz o descretere a valorii acestora.

    Studiu de caz :

    O persoana juridica detine o cladire cu o valoare de inventar de 42 mil. lei, iar cota de impozit

    stabilita de consiliul local este de 1%. Durata de viata ramasa a cladirii este de 24 ani. Pentru

    cladiri care nu au mai fost reevaluate in ultimii 3 ani, cota este de 15%. Cladirea nu a fost

    reevaluata in ultimii 3 ani.

    Un evaluator autorizat reevalueaza cladirea:

    a) la 50 mil. lei;

    b) la 37 mil. lei;

    Care sunt taxele care se datoreaza daca nu se reevalueaza cladirea si daca se reevalueaza

    in situatiile mentionate la a) si b) ?

    Rezolvare :

    1. Cladirea nu se reevalueaza:

    Taxa locala = 15% * 42 mil. lei = 6,3 mil lei

    a) In urma reevaluarii , valoarea de inventar a cladirii devine 50 mil lei.

    Taxa locala este de : 1%*50 mil. lei = 0,5 mil. lei

    De asemenea creste amortizarea anuala cu (50 mil. 42 mil.)/24 ani = 0.33 mil /an

    b) Valoarea de inventar a cladirii devine 37 mil lei

    Taxa locala este de 1%* 37 mil. lei =0,37 mil lei

    Cheltuiala nedeductibila este de : 42 mil 37 mil = 5 mil. lei, care antreneaza un impozit pe

    profit suplimentar de : 16% *5 mil lei = 0,8 mil lei.

    Amortizarea lunara scade cu (42 mil.-37 mil.)/24 ani = 0,21 mil lei/an

  • 23

    8.Investitii in curs de executie

    Imobilizrile corporale n curs de execuie reprezint investiiile neterminate efectuate n regie

    proprie sau n antrepriz. Acestea se evalueaz la costul de producie sau costul de achiziie,

    dup caz.

    Imobilizrile corporale n curs de execuie se trec n categoria imobilizrilor finalizate dup

    recepia, darea n folosin sau punerea n funciune a acestora, dup caz.

    Un exemplu de nota contabila la finalizarea unei constructii in valoarea de 100.000 lei este:

    212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs de executie 100.000 lei

    De exemplu, atunci cand societatea isi construieste un sediu, va inregistra pe conturi de

    investitii in curs toate facturile primite aferente executarii lucrarii , iar la finalizarea lucrarii va

    receptiona intreaga valoare a cladirii , pe contul 212. Daca da in functiune partial cladirea, poate

    sa efectueze receptii partiale, pe masura ce finalizeaza lucrarea.

    Iata cateva exemple de costuri care se efectueaz n legtur cu construcia unei imobilizri

    corporale, direct atribuibile acesteia :

    a) costurile reprezentnd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate de

    acestea, care rezult direct din construcia imobilizrii corporale;

    b) cheltuieli materiale;

    c) costurile de amenajare a amplasamentului;

    d) costurile iniiale de livrare i manipulare;

    e) costurile de instalare i asamblare;

    f) cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor;

    g) costurile de testare a funcionrii corecte a activului, dup deducerea ncasrilor nete

    provenite din vnzarea elementelor produse n timpul aducerii activului la amplasamentul

    i condiia de funcionare (cum ar fi eantioanele produse la testarea echipamentului);

    h) onorariile profesionale pltite avocailor i experilor etc.

    Ca recomandare generala, este bine sa verificati la sfarsitul fiecarei luni calendaristice situatia

    investitiilor in curs de executie si sa receptionati lucrarile finalizate, altfel amanati inceperea

    recuperarii investitiei prin cheltuiala cu amortizarea si prin urmare afectati calculul impozitului

    pe profit (cheltuiala mai mica -> impozit pe profit mai mare).

    9.Imobilizari necorporale

    O categorie distincta de imobilizari sunt imobilizarile necorporale.

    Conform Ordinului 3055/2009, aici se cuprind :

    1. Cheltuieli de constituire

    2. Cheltuieli de dezvoltare

  • 24

    3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare

    4. Fond comercial

    5. Fond comercial pozitiv /negtiv

    6. Alte imobilizri necorporale

    Definitie

    O imobilizare necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fr suport material i

    deinut pentru utilizare n procesul de producie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi

    nchiriat terilor sau pentru scopuri administrative.

    Criterii de identificare

    O imobilizare necorporal ndeplinete criteriul de a fi identificabil cnd:

    a) este separabil, adic poate fi separat sau divizat de entitate i vndut, transferat,

    autorizat, nchiriat sau schimbat, fie individual, fie mpreun cu un contract corespunztor,

    un activ identificabil sau o datorie identificabil; sau

    b) decurge din drepturi contractuale sau de alt natur legal, indiferent dac acele drepturi

    sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi i obligaii.

    O entitate controleaz o imobilizare dac entitatea are capacitatea de a obine beneficii

    economice viitoare de pe urma resursei i de a restriciona accesul altora la acele beneficii.

    Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporal pot include venitul din

    vnzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din

    utilizarea imobilizrii de ctre entitate.

    Imobilizari necorporale pe suport fizic

    Chiar daca anumite imobilizri necorporale pot fi pstrate n sau pe un obiect fizic, cum

    ar fi un compact-disc (n cazul unui software), documentaie legal (n cazul unei licene

    sau al unui brevet) sau pelicul, trebuie diferentiate de imobilizarile corporale.

    Pentru a stabili dac o imobilizare care ncorporeaz att elemente corporale, ct i

    necorporale ar trebui tratat ca imobilizare corporal sau ca imobilizare necorporal, o

    entitate evalueaz care element este mai semnificativ.

    Exemple:

    software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fr acel software

    specific se include n valoarea acelei imobilizri corporale.

    sistemul de operare al unui computer. Atunci cnd software-ul nu este parte integrant a

    hardware-ului respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporal.

    Atentie : Listele de clieni nu se recunosc ca imobilizri necorporale.

  • 25

    O imobilizare necorporal trebuie recunoscut n bilan dac se estimeaz c va genera beneficii

    economice pentru entitate i costul su poate fi evaluat n mod credibil.

    Imobilizari necorporale generate intern

    Pentru a stabili dac o imobilizare necorporal generat intern ndeplinete criteriile de

    recunoatere, o entitate clasific generarea imobilizrii ntr-o faz de cercetare i o faz de

    dezvoltare. Dac o entitate nu poate face distincia ntre faza de cercetare i cea de dezvoltare

    ale unui proiect intern de creare a unei imobilizri necorporale, entitatea trateaz cheltuielile cu

    acel proiect ca i cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.

    Faza de cercetare

    Nici o imobilizare necorporal care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui

    proiect intern) nu se recunoate. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a

    unui proiect intern) se recunosc drept cheltuial atunci cnd sunt generate, deoarece, n faza de

    cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra c o imobilizare necorporal

    exist i c aceasta va genera beneficii economice viitoare.Cercetarea este investigaia original

    i planificat ntreprins n scopul ctigrii unor cunotine sau nelesuri tiinifice ori tehnice

    noi.

    Exemple de activiti de cercetare sunt:

    a) activitile al cror scop este acela de a obine cunotine noi;

    b) identificarea, evaluarea i selecia final a aplicaiilor descoperirilor fcute prin cercetare

    sau a altor cunotine;

    c) cutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau

    servicii; i

    d) formularea, elaborarea, evaluarea i selecia final a alternativelor posibile pentru

    materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbuntite.

    9.1.Cheltuieli de constituire

    Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea unei

    entiti (taxe i alte cheltuieli de nscriere i nmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i

    vnzarea de aciuni i obligaiuni, precum i alte cheltuieli de aceast natur, legate de

    nfiinarea i extinderea activitii entitii).

    Cheltuielile de constituire trebuie amortizate n cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

    Sumele prezentate n bilan la elementul "Cheltuieli de constituire" trebuie explicate n note.

  • 26

    Exemplu de monografie contabila : pentru constituirea unei societati comerciale se efectueaza

    cheltuieli in suma de 840 lei, cuprinzand taxele achitate la Registrul Comertului, cheltuieli cu

    onorariile avocatilor, etc.

    Inregistrarea cheltuielilor de constituire :

    201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari 840 lei

    Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire (presupunem ca se amortizeaza pe 2 ani :

    840 ron/2 ani = 420 ron/an; 420 ron/12 luni = 35 ron/luna )

    6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801 Amortizarea

    cheltuielilor de constituire 35 ron

    Dupa trecerea celor 2 ani, cheltuielile de constituire se scot din evidenta, astfel :

    2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire 840 ron

    9.2.Cheltuieli de dezvoltare

    Imobilizrile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor

    cercetrii sau a altor cunotine ntr-un plan sau proiect ce vizeaz producia de materiale,

    dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau mbuntite substanial, nainte de

    nceperea produciei sau utilizrii comerciale.

    O imobilizare necorporal generat de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern)

    se recunoate dac, i numai dac, o entitate poate demonstra toate elementele urmtoare:

    a) fezabilitatea tehnic pentru finalizarea imobilizrii necorporale, astfel nct aceasta s fie

    disponibil pentru utilizare sau vnzare;

    b) intenia sa de a finaliza imobilizarea necorporal i de a o utiliza sau vinde;

    c) capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;

    d) modul n care imobilizarea necorporal va genera beneficii economice viitoare probabile.

    e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare i de alt natur adecvate pentru a

    completa dezvoltarea i pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporal;

    f) capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizrii necorporale pe

    perioada dezvoltrii sale.

    Exemple de activiti de dezvoltare:

    a) proiectarea, construcia i testarea produciei intermediare sau folosirea intermediar a

    prototipurilor i modelelor;

    b) proiectarea uneltelor i matrielor care implic tehnologie nou;

  • 27

    c) proiectarea, construcia i operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de

    vedere economic pentru producia pe scar larg;

    d) proiectarea, construcia i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,

    procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbuntite.

    Durata de amortizare

    Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,

    dup caz.

    n cazul n care durata contractului sau durata de utilizare depete cinci ani, aceasta trebuie

    prezentat n notele explicative, mpreun cu motivele care au determinat-o.

    Sumele prezentate n bilan la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate n notele

    explicative.

    9.3.Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i

    activele similare

    Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i activele similare

    reprezentnd aport, achiziionate sau dobndite pe alte ci, se nregistreaz n conturile de

    imobilizri necorporale la costul de achiziie sau valoarea de aport, dup caz. n aceast situaie

    valoarea de aport se asimileaz valorii juste.

    Concesiunile primite se reflect ca imobilizri necorporale atunci cnd contractul de concesiune

    stabilete o durat i o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaz

    a fi nregistrat pe durata de folosire a acesteia, stabilit potrivit contractului. n cazul n care

    contractul prevede plata unei redevene/chirii, i nu o valoare amortizabil, n contabilitatea

    entitii care primete concesiunea, se reflect cheltuiala reprezentnd redevena/chiria, fr

    recunoaterea unei imobilizri necorporale.

    Brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile i alte active similare se amortizeaz pe

    durata prevzut pentru utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.

    n cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, ncheiat potrivit legislaiei n

    vigoare, licena primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui

    serviciu public, se nregistreaz la imobilizri necorporale, dac sunt stabilite o durat i o

    valoare pentru aceast licen.

    9.4.Fondul comercial

    Fondul comercial se recunoate, de regul, la consolidare i reprezint diferena dintre costul de

    achiziie i valoarea just la data tranzaciei, a prii din activele nete achiziionate de ctre o

    entitate. Nu vom insista asupra acestui tip, fiind mai rar intalnit.

  • 28

    9.5.Alte imobilizri necorporale

    n cadrul altor imobilizri necorporale se nregistreaz programele informatice create de

    entitate sau achiziionate de la teri pentru necesitile proprii de utilizare, precum i reete,

    formule, modele, proiecte i prototipuri.

    Durata de viata

    programele informatice, precum i celelalte imobilizri necorporale nregistrate la

    elementul "Alte imobilizri necorporale" se amortizeaz pe durata prevzut pentru

    utilizarea lor de ctre entitatea care le deine.

    in cazul programelor informatice achiziionate mpreun cu licenele de utilizare, dac se

    poate efectua o separare ntre cele dou active, acestea sunt contabilizate i amortizate

    separate.

    10.Documente utilizate in evidenta mijloacelor fixe

    10.1.Procesul verbal de receptie

    Unul din cele mai importante documente este procesul verbal de receptie care arata ca mijlocul

    fix achizitionat (sau produs, construit in unitate) este gata pentru a fi pus in functiune. Este

    data intrarii in gestiune, iar incepand cu luna urmatoare, se inregistreaza amortizarea. De regula

    acest document este cerut de catre autoritatile fiscale pentru a justifica data de incepere a

    amortizarii fiscale.

    Un model este prezentat in anexa 1.

    Servete ca:

    document de nregistrare n evidena operativ i n contabilitate;

    document de aprobare a recepiei;

    document de punere n funciune a obiectivului de investiii ;

    Se ntocmete n trei exemplare, la data punerii n funciune a mijlocului fix, de ctre secretarul

    comisiei numite pentru recepionarea obiectivului de investiii, n prezena membrilor comisiei

    care este format din: preedinte, specialiti-consultani, asisteni la recepie.

    Circul:

    la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 i 3);

    la compartimentul care efectueaz operaiunea de control financiar preventiv

    (exemplarul 2);

    la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea i nregistrarea procesuluiverbal

    de recepie (exemplarele 2 i 3).

  • 29

    Se arhiveaz:

    La furnizor (antreprenor):

    la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 i 3).

    La beneficiar:

    la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

    10.2.Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe

    Un model este prezentat in anexa 2.

    Servete ca:

    document de constatare a ndeplinirii condiiilor necesare scoaterii din funciune a

    mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar n

    folosin i de declasare a altor bunuri materiale dect mijloacele fixe, potrivit

    dispoziiilor legale;

    document de consemnare a scoaterii efective din funciune a mijloacelor fixe, de

    scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar n folosin sau de

    declasare a bunurilor materiale;

    document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i

    materialelor rezultate din scoaterea efectiv din funciune a mijloacelor fixe, precum i

    din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare;

    document justificativ de nregistrare n evidena magaziilor (depozitelor) i n

    contabilitate.

    Se ntocmete n dou exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de natura obiectelor

    de inventar n folosin i bunuri materiale aflate n gestiunea unui singur gestionar, pe baza

    documentaiei prevzute n normele legale (not privind starea tehnic a mijlocului fix propus a

    fi scos din funciune, deviz estimativ al reparaiei capitale, act constatator al avariei, avize, not

    justificativ privind descrierea degradrii bunurilor materiale, specificaia bunurilor materiale

    propuse pentru declasare etc.).

    Formularul se completeaz astfel:

    capitolele I i II, de ctre comisia constituit n acest scop, dup caz, cu constatrile i

    concluziile rezultate din analiza documentaiei primite i din verificarea strii

    mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funciune, scoaterii din uz a materialelor de

    natura obiectelor de inventar n folosin sau a bunurilor materiale propuse pentru

    declasare, se semneaz de ctre membrii comisiei;

    capitolul III, dup aprobarea propunerilor i efectuarea scoaterii din funciune, din uz

    sau declasrii, de ctre comisia de analiz i avizare a propunerii de declasare a

    bunurilor materiale sau de delegaii numii de conducerea unitii care semneaz pentru

    realitatea operaiunilor; servete i ca document de predare la magazie (depozit) a

    ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din

  • 30

    scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura

    obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale.

    Se menioneaz c, n cazul scoaterii din funciune a mijloacelor fixe, numrul de inventar se

    va trece la cap. II n coloana "Denumirea". n situaia n care capitolul III se completeaz n alte

    exerciii financiare, este necesar s se ntruneasc o nou comisie care s ntocmeasc un nou

    proces-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale,

    care s confirme datele completate n acest capitol.

    Circul:

    la persoana autorizat s aprobe scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea

    din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor

    materiale (ambele exemplare);

    la secie (serviciu, subunitate) pentru nregistrarea n eviden la locul de folosin a

    mijloacelor fixe scoase din funciune (ambele exemplare);

    la magazie (depozitul de materiale), pentru descrcarea gestiunii, respectiv

    nregistrarea n eviden a bunurilor materiale declasate (ambele exemplare);

    la magazia primitoare, pentru semnare de ctre gestionar a primirii n gestiune a

    ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din

    scoaterea efectiv din funciune a mijloacelor fixe i materialelor recuperabile i

    refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de

    inventar n folosin sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);

    la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea i nregistrarea operaiunilor

    privind scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de

    natura obiectelor de inventar n folosin sau declasarea bunurilor materiale

    (exemplarul 1);

    la compartimentul care a fcut propunerile de scoatere din funciune, din uz sau de

    declasare, pentru nregistrare (exemplarul 2).

    Se arhiveaz:

    la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

    la compartimentul care ine evidena mijloacelor fixe (exemplarul 2).

    Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:

    denumirea unitii;

    denumirea, numrul i data (ziua, luna, anul) ntocmirii formularului;

    aprobat; data;

    predtorul;

    constatrile i concluziile comisiei;

    mijloacele fixe scoase din funciune sau bunurile materiale declasate;

    numrul curent;

    denumirea;

    codul;

    U/M;

  • 31

    cantitatea;

    preul unitar;

    valoarea;

    amortizarea pn la scoaterea din funciune;

    ansamble, subansamble, piese, componente i materiale rezultate, dup caz;

    numrul i data (ziua, luna, anul) documentului;

    primitorul;

    numele, prenumele i semntura membrilor comisiei i a gestionarului pentru primire.

    10.3.Fisa mijlocului fix

    Un model este prezentat in anexa 3.

    Servete ca document pentru evidena analitic a mijloacelor fixe. De regula aplicatiile

    informatice furnizeaza acest raport pentru fiecare mijloc fix.

    Se ntocmete ntr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix

    sau pentru mai multe mijloace fixe de acelai fel i de aceeai valoare, care au aceleai cote de

    amortizare i sunt puse n funciune n aceeai lun.

    Se pstreaz pe grupe de mijloace fixe, n ordinea codurilor din clasificarea imobilizrilor

    corporale conform legislaiei n vigoare, iar n cadrul acestora, fiele mijloacelor fixe se

    grupeaz pe locuri de folosin.

    Fiele mijloacelor fixe scoase din funciune sau transferate se evideniaz separat.

    Se completeaz pe baza documentelor justificative privind micarea mijloacelor fixe sau

    modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completrii, mbuntirii, modernizrii

    sau reevalurii lor (bon de micare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din funciune

    etc.).

    Nu circul, fiind document de nregistrare contabil.

    Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.

    Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:

    denumirea formularului;

    numrul de inventar;

    felul, seria, numrul i data documentului de provenien;

    valoarea de inventar;

    amortizarea lunar;

    denumirea mijlocului fix i caracteristicile tehnice;

    accesorii;

    grupa;

    codul de clasificare;

    data drii n folosin (anul, luna);

    data amortizrii complete (anul, luna);

  • 32

    durata normal de funcionare; cota de amortizare (%), dup caz;

    Verso, dup caz:

    numrul de inventar; documentul (felul, numrul, data); operaiunile care privesc

    micarea, creterea sau diminuarea valorii mijlocului fix; debit; credit; sold; date privind

    gajul instituit asupra mijlocului fix, dup caz.

    10.4.Bonul de miscare

    Acest document este folosit in cazul societatilor care au mai multe gestiuni (mai multe locatii

    fizice, pentru care urmaresc separate cheltuielile altfel spus, centre de cost).

    Un model este prezentat in anexa 4.

    Servete ca:

    document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe ntre dou locuri de folosin

    ale unitii (secie, serviciu, brigad, atelier, uniti subordonate etc.);

    document de nsoire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secia sau

    subunitatea predtoare la cea primitoare;

    document justificativ de nregistrare n evidena responsabilului cu mijloacele fixe la

    locurile de folosin i n contabilitate.

    Se ntocmete n dou exemplare de ctre persoana desemnat de compartimentul care dispune

    micarea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-ef, energetic-ef, administrativ etc.).

    Circul:

    la persoana care aprob micarea mijlocului fix n cadrul unitii (ambele exemplare);

    la secia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predtoare, pentru semnare de

    predare de ctre responsabilul cu mijloacele fixe i pentru semnare de primire de ctre

    delegatul seciei, serviciului etc. primitor (ambele exemplare);

    la secia (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (mpreun cu mijlocul fix),

    pentru nregistrarea n eviden la locul de folosin (exemplarul 1);

    la compartimentul financiar-contabil pentru nregistrarea micrii mijlocului fix

    (exemplarul 1).

    Se arhiveaz:

    la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

    la secia (serviciul, atelierul, subunitatea) predtoare (exemplarul 2).

    Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:

    denumirea formularului;

    numrul documentului; data eliberrii (ziua, luna, anul); predtor; primitor;

    numrul curent; denumirea mijlocului fix i caracteristicile tehnice;

    numrul de buci;

  • 33

    valoarea de inventar;

    subunitatea predtoare (secie, atelier etc.); numele i prenumele; semntura;

    subunitatea primitoare (secie, atelier etc.); numele i prenumele; semntura;

    aprobat: data, semntura.

    Transferul intre doua locatii nu genereaza note contabile , cu exceptia situatiei in care sunt

    deschise analitice separate pe conturile de imobilizari, pentru fiecare locatie.

    Astfel, daca un server cu valoarea de inventar 3.000 lei, amortizat integral, este transferat

    intre doua locatii 01 si 02, notele vor fi :

    214 / analitic 02 = 214 / analitic 01 3.000 lei

    2814/analitic 01 = 2814/ analitic 02 3.000 lei

    Transferul se poate face si prin intermediul unul al treilea cont, de tranzit.

    11. Structura registrului de mijloace fixe

    Registrul mijloacelor fixe este in cel mai simplu mod, un tabel detaliat cu toate imobilizarile

    corporale si necorporale din gestiune. Este util ca programul informatic sa poata exporta un

    astfel de registru , cat mai complet, si intr-un format potrivit unor prelucrari ulterioare(ex.

    excel).

    Pe baza registrului trebuie sa se poata verifica egalitatea:

    Sold initial + Intrari Iesiri = Sold final

    Iata un model util pentru un astfel de registru:

    Presupunem ca data curenta este 31.03.2012.

    Partea 1:

    Nr.inve

    ntar

    Sub-

    numar Denumire

    Cont

    cont

    abil

    Cod de

    clasifica

    re

    Metoda

    de

    amortiza

    re

    Data

    punerii in

    functiune

    Durat

    a de

    viata

    (luni)

    Valoare

    de

    inventar

    la

    inceput

    de an Aditii Iesiri

    Tip

    iesire

    (vanzare

    casare,e

    tc)

    Pret de

    vanzare

    (fara

    Tva)

    Valoare

    de

    inventar

    curenta

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

    100200 0 Laptop Dell 214 2.2.9. liniara 10.02.2012 36

    -

    2,000

    - 2,000

    100102 0

    Firma

    luminoasa 214 3.1.2. liniara 16.11.2011 36 3,200

    -

    - 3,200

    100089 0 Autoturism 2133 2.3.2.1.1. liniara 10.01.2011 60 6,000

    -

    6,000 vanzare 2,000

    -

    Total 9,200

    2,000

    6,000 - 2,000 5,200

  • 34

    Daca derulati tranzactii cu parti afiliate, este bine sa mai introduceti o coloana in tabel, in care sa marcati care

    sunt acele mijloace fixe care au constituit obiectul unor asemenea tranzactii, informatie care va fi utila atunci

    cand veti intocmi nota de parti afiliate la bilant.

    Verificari:

    Valoarea de inventar curenta (col 14) = valoare de inventar la inceput de an (col. 9) +

    aditii (col.10)-iesiri (col.11)

    Valoarea de inventar la inceput de an (col. 9) = sold initial al conturilor de mijloace fixe (

    212, 213, etc);

    Valoarea de inventar curenta (col 14) = sold curent al conturilor de mijloace fixe (212,

    213, 214, etc)

    Partea 2:

    Nr.inventar

    Sub-

    numar Denumire

    Cont contabil

    amortisment

    Amortisment

    cumulat la inceput

    de an

    Amortizare

    inregistrata

    in cursul

    anului Iesiri

    Amortisment

    cumulat

    curent

    Valoare net

    contabila

    curenta

    1 2 3 15 16 17 18 19

    20

    100200 0 Laptop Dell 2814 - 56 - 56

    1.944

    100102 0 Firma luminoasa 2813 89 267

    356

    2.844

    100089 0 Autoturism 2813 1,100 200 1,300 -

    -

    Total 1,189 522 1,300 411

    4.789

    Verificari:

    Amortisment cumulat curent (col.19) = amortisment cumulat la inceput de an (col.16) +

    amortizare inregistrata in cursul anului (col. 17) amortismentul cumulat aferent iesirilor

    (col. 18)

    Amortisment cumulat la inceput de an (col.16) = sold initial al conturilor contabile in care

    se inregistreaza amortizarea (2813,2814, etc)

    Amortisment cumulat curent (col.19) = sold curent al conturilor contabile in care se

    inregistreaza amortizarea (2813,2814, etc)

    Amortizare inregistrata in cursul anului (col. 17) = suma inregsitrata in contul 6811 (fie

    rulaj cumulat la cei care inchid conturile de venituri si cheltuieli lunar, fie sold , in cazul

    celor carora aplicatia de contabilitate nu le permite inchiderea lunara a conturilor de

    cheltuieli si de venituri)

  • 35

    Valoarea net contabila (col.20) = valoarea de inventar curenta (col.14)- amortisment

    cumulat curent (col.19)

    12.Inventarierea

    Cel putin o data pe an trebuie efectuata inventarierea patrimoniului,deci si a imobilizarilor

    corporale si necorporale (Ordinul 2861/2009).

    Abordand inventarierea activelor imobilizate intr-un mod practic, dupa ce se stabileste data la

    care se efecteaza inventarierea:

    se obtine un registru de mijloace fixe (contabil);

    se verifica registrul cu balanta de verificare, pentru a constata concordanta soldurilor,

    pe clase de conturi;

    se intocmesc listele de inventariere, pe locatii, in care se trec datele de identificare a

    mijloacelor fixe (un model de lista de inventar este atasat in anexa 5), astfel incat

    totalul listelor sa fie egal cu totalul din registrul de mijloace fixe.

    dupa verificarea faptica se opereaza rezultatele inventarului in contabilitate.

    Cum se efectueaza inventarierea diverselor tipuri de imobilizari ?

    Terenurile

    Inventarierea terenurilor se efectueaz pe baza documentelor care atest dreptul de

    proprietate al acestora i a altor documente, potrivit legii.

    Cladirile

    Cldirile se inventariaz prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate i a dosarului

    tehnic al acestora.

    Constructiile si echipamentele speciale

    Construciile i echipamentele speciale cum sunt: reelele de energie electric, termic, gaze,

    ap, canal, telecomunicaii, cile ferate i altele similare se inventariaz potrivit regulilor

    stabilite de deintorii acestora.

    Imobilizarile aflate in afara entitatii

    Imobilizrile corporale care n perioada inventarierii se afl n afara entitii (vapoare,

    locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate n curs de lung durat, mainile de

    for i utilajele energetice, mainile, utilajele i instalaiile de lucru, aparatele i instalaiile de

    msurare, control i reglare i mijloacele de transport date pentru reparaii n afara entitii se

    inventariaz naintea ieirii lor temporare din gestiunea entitii sau prin confirmare scris

    primit de la entitatea unde acestea se gsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate.

  • 36

    Imobilizarile in curs de executie

    n listele de inventariere a imobilizrilor necorporale i corporale, aflate n curs de execuie, se

    menioneaz pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului: denumirea

    obiectului i valoarea determinat potrivit stadiului de execuie, pe baza valorii din documentaia

    existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data inventarierii.

    Materialele i utilajele primite de la beneficiari pentru montaj i nencorporate n lucrri se

    inventariaz separat.

    Investitiile puse in functiune partial

    Investiiile puse n funciune total sau parial, crora nu li s-au ntocmit formele de nregistrare

    ca imobilizri corporale, se nscriu n liste de inventariere distincte. De asemenea, lucrrile de

    investiii care nu se mai execut, fiind sistate sau abandonate, se nscriu n liste de inventariere

    distincte, menionndu-se cauzele sistrii sau abandonrii, aprobarea de sistare ori abandonare

    i msurile ce se propun n legtur cu aceste lucrri.

    Lipsurile la inventar

    Exista situatii cand anumite bunuri nu se mai gasesc in gestiune la data inventarierii, fiind

    declarate astfel lipsa la inventar.

    Aceste active imobilizate trebuie scoase din gestiune.

    De exemplu, la un inventar se constata lipsa din gestiune a unui aparat de masura cu valoare de

    intrare 5.000 lei si amortizare cumulata de 2.000 lei.

    Nota contabila este :

    % = 2132 Ap. i instal. de ms., control i reglare 5.000

    2813 Amortizarea instal., mijl. de transp, .. 2.000

    6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte op de capital 3.000

    Cand se constata lipsuri la inventar trebuie sa tinem cont si de aspectele fiscale, pe langa cele

    contabile. Aceste aspecte se refera la TVA si la deductibilitatea cheltuielii cu valoarea ramasa.

    Conform Codului fiscal, cheltuielile privind bunurile de natura activelor corporale constatate

    lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de

    asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent sunt cheltuieli nedeductibile.

    Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca

    urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major. n sensul prevederilor art.

    21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile i mijloacele fixe amortizabile

    distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major sunt considerate

    cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, n msura n care acestea se gsesc situate

    n zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de

  • 37

    calamiti naturale sau de alte cauze de for major. Totodat, sunt considerate deductibile i

    cheltuielile privind stocurile i mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii,

    accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi

    externe i n caz de rzboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe i n caz de

    rzboi sunt cele prevzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicat, cu

    modificrile i completrile ulterioare.

    Prin urmare, daca pentru aparatul de masura din exemplu anterior lipsa nu este imputabila si nu

    s-a incheiat un contract de asigurare pentru valoarea acestuia, cheltuiala cu valoarea ramasa in

    suma de 3.000 lei este cheltuiala nedeductibila .

    Imputarea

    Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor.

    Imputarea acestora se face la valoarea de nlocuire.Prin valoare de nlocuire se nelege costul de

    achiziie al unui bun cu caracteristici i grad de uzur similare celui lips n gestiune la data

    constatrii pagubei, care cuprinde preul de cumprare practicat pe pia, la care se adaug

    taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare i alte cheltuieli,

    accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a bunului

    respectiv. n cazul bunurilor constatate lips, ce urmeaz a fi imputate, care nu pot fi cumprate

    de pe pia, valoarea de imputare se stabilete de ctre o comisie format din specialiti n

    domeniul respectiv.

    Nota contabila pentru imputare:

    4282 Alte creane n legtur cu personalul = 7588 Alte venituri din exploatare

    Deprecieri suplimentare

    Cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului , pe langa observatii legate de corespondenta dintre

    faptic si scriptic, comisiile de inventariere sunt si cele care trebuie sa faca constatari legate de

    eventuala existenta a unor deprecieri la anumite elemente de imobilizari corporale.

    Aceste deprecieri trebuie recunoscute in contabilitate.

    1. O cladire a suferit avarii partiale pentru care trebuie recunoscuta