grila 5 aato

8/12/2019 grila 5 aato

http://slidepdf.com/reader/full/grila-5-aato 1/5

Anatomia Animalelor Domestice

An 2 semestru 2

Grila 3

Preluare dupa Anatomie – FMVB1. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii

rostrale a m. maseter la ecvine este: a) a.c.v., b) v.a.c., c) a.v.c., d) c.a.v., e) a.v.c.

2. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. Facială, b)v. facială, c) n. maseterin, d) a. şi v. profundă a feţei, e) v. reflexă.

3. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular posterior, b) n. auricular intern,c) a. occipito-musculară, d) n. auricular mare, e) v. transversă a feţei.

4. N. jgheabului este plasat subcutan pe: a) tendonul m. sternomandibular, b) latura superioară a trigonuluiViborg, c) latura mijlocie a trigonului Vinorg, d) latura caudală a tringonului Viborg, e) nici un răspunscorect.

5. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsiană medială: a) m. flexor lung al degetului mare, b) m. tibialcaudal, c) m. extensor digital lung, d) m. flexor superficial, e) m. flexor lung al degetelor.

6. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) distal de lama transversă a m. flexor profund, b) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, c) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund, d) între bridele marelui burelet glenoidal, e) între metacarp şi tendonul m. interosos median.

7. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. palmară, b) a. radială, c) a. mediană, d) a. carpiană laterală, e) a. digitală palmară comună II.

8. Proximal de pisiform, într e cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. palmarlateral, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. radial, e) n. digital posterior.

9. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. safenă medială, b) a. poplitee, c) a.tibială caudală, d) a. plantară laterală, e) nici un răspuns corect.

10. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. tibialcranial, b) m. fibular lung, c) m. fibular III, d) m. extesor carporadial, e) m. tensor al fasciei antebrahiale.

11. Nervul palmar lateral la ecvine: a) trece prin marea teacă postacarpiană, b) trece prin teaca carpianălaterală, c) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, d) nu este acompaniat de formaţiuni

vasculare, e) este senzitiv.

12. În regiunea chişiţei la ecvine: a) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, b) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu,d) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene, e) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior.

13. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) sinoviala veziculară pentru tendonul m. extensordigital comun, b) fundul de sac dorsal al art. buletului, c) fundul de sac palmar al art. buletului, d) fundul desac proximal al marii teci sesamoidiene, e) vena digitală dorsală comună III.



14. La ovine, limfocentrul prescapular: a) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. cervicalesuperficiale, b) este abordabil în şanţul delto- pectoral, traversat de v. cefalică brahială, c) este conformat lafel ca la taurine şi ecvine, d) este compact, palpabil şi abordabil transcutanat, e) este inervat de n. prescapular.

15. Linia tricipitală: a) corespunde marginii ventrale a m. triceps brachial, b) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, c) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, d) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali, e) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial

al antebraţului.

16. Vena pintenului: a) reprezintă vena toraco-dorsală, b) este afluent al venei subscapulare, c) însoţeştelig. pintenului, d) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent, e) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal.

17. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. plexuluilombar cranial, b) nn. plexului lombar caudal, c) n. cutanat femural caudal, d) nn. cluniali craniali, e) nn.cluniali mijlocii.

18. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. femural, b) a. iliaco-

femurală, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural caudal, e) n. cutanat sural dorsal.

19. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. ileofemurale, b) lnn. subiliace, c) lnn. femurale, d)lnn. inghinale superficiale, e) lnn. inghinale profunde.

20. Truchiul arterial incisiv: a) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, b) se evidenţiază în şanţulgingivo- bucal, c) nu are satelit venos, d) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal, e)irigă incisivii de pe arcada superioară.

21. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului, b) participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are traiect

oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice, e) inervează m. temporal.

22. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. maxilară şi v. facială, b) descarcă sinusulcavernos în sinusul pietros ventral, c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter, ventral decreasta maxilo-facială, d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos, e) esteacompaniată de a. profundă a feţei emisă de a. infraorbitară.

23. Limfocentrul mandibular: a) la canide este plasat caudal de glanda mandibulară, b) la toate speciile este plasat pe a. palatină ascendentă, c) la ovine şi taurine este diseminat, d) la ecvine realizează cu simetriculforma literei “V” cu vârful dirijat aboral, e) este plasat în treimea anterioară a jgheabului intermandibular laecvine.

24. Nervul jgheabului: a) inervează muşchii ce delimitează jgheabul jugular, b) inervează m. pielos cervicalurmărind traiectul jgheabului jugular, c) se blochează la faţa externă a v. linguo-faciale, d) este componentăsenzitivă din ramura dorsală C2, e) mai este numit şi ansa atloidiană.

25. Prin secţionarea plexului subzigomatic: a) se produce paralizia mm. pieloşi ai urechii şi a m. pieloscervical, b) se produce doar paralizia mm. pieloşi ai urechii, c) este abolită sensibilitatea din regiuneazigomatico-temporală, d) este abolită sensibilitatea din regiunea buccinatorie, e) se produce paralizia mm. pieloşi ai botului, ai pleoapelor şi ai urechii.



26. Trigonul Viborg: a) este delimitat ventral de v. linguofacială, b) este delimitat dorsal de mandibulă, c)este delimitat de aceleaşi formaţiuni la ecvine, taurine şi ovine, d) este delimitat dorsal de a. linguo-facială,e) nu poate fi abordat din plan superficial.

27. Sensibilitatea dinţilor de pe arcada inferioară: a) se aboleşte prin blocarea plexului mental, b) esteasigurată de n. infraorbitar, c) se aboleşte la gaura mandibulară, d) este culeasă de n. alveolo-mandibularcare nu poate fi abordat, e) este asigurată de doi nervi cu origine diferită în n. trigemen.

28. Sensibilitatea de la faţa externă a pavilionului se poate bloca: a) prin anestezierea n. auricular anterior, b) prin anestezierea n. auricular mijlociu, c) la marginea aripii atlasului, d) prin anestezierea n. auricular posterior, e) prin anestezierea nn. auriculari anterior, mijlociu şi posterior.

29. Un ac introdus în treimea mijlocie a jgheabului jugular străbate următoarele straturi: a) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, v. jugulară, m. omohioidian, fascie cervicală mijlocie, a. carotidăcomună, b) piele, fascie cervicală superficială, m. pielos, v. jugulară, m. omohioidian, a. carotidă comună,c) piele, fascie cervicală mijlocie, m. pielos, v. jugulară, fascie cervicală mijlocie, m. omohioidian, a.carotidă comună, d) piele, m. pielos, fascie cervicală superficială, m. sterno-mandibular, m.cleidomastoidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală profundă, a. carotidă comună.

30. Pe suprafaţa bridei m. biceps brahial se poate aborda: a) n. cutanat medial al antebraţului din n. axilar, b) n. cutanat lateral al antebraţului din n. radial, c) n. musculo-cutanat – componenta senzitivă, d) n. cutanatmedial al braţului, e) n. radial.

31. În şanţul latero-cranial al antebraţului se poate evidenţia la ecvine: a) numai a. interosoasă cranială, b)a. şi v. interosoasă cranială mascate parţial de m. abductor lung al degetului mare, c) a. şi v. interosoasăcranială pe suprafaţa m. abductor lung al degetului mare, d) a. interosoasă comună, e) a. transversă acotului.

32. Pe linia olecran- pisiform n. ulnar: a) este plasat epifascial, b) este dispus subfascial şi nu are satelitvascular, c) are structură exclusiv motorie după ce a emis n. cutanat caudal al antebraţului, d) are structură

mixtă, e) acompaniază la faţa laterală tendonul porţiunii ulnare a m. flexor digital superficial. 33. Nervul dorsal al mâinii: a) are structură mixtă, b) este emis de n. palmar lateral, c) este emis de n. palmar medial, d) se blochează la extremitatea metacarpului rudimentar IV, e) se blochează pe faţa lateralăa membrului, proximal de pisiform.

34. Mediile refringente ale bulbului ocular sunt: a) umoare apoasă, corp vitros, cristalin, coroidă, b) cornee,iris, corp vitros, cristalin, c) cornee, umoare apoasă, cristalin, lamina fusca, d) cornee, umoare apoasă,cristalin, corp vitros, e) cornee, retină şi cristalin.

35. Muşchii pătrat şi piramidal mobilizează pleoapa a treia la: a) ecvine, b) bovine, c) suine, d) păsări, e)

canide.36. În structura peretelui cutiei de corn intră: a) periopla, cherafilul, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, b) periopla, tubii cornoşi, ţesutul intertubular, podofilul, c) periopla, tubii cornoşi, cherafilul, d) periopla, tubiicornoşi, ţesutul velutos, e) periopla şi podofilul.

37. Ducând o linie imaginară ce urcă de la spina maxilară şi intersectează linia ce uneşte unghiul nazal alochiului cu comisura dorsală a narinei: a) se delimitează reg. infraorbitară de cea nazală dorsală, b) semarchează limita posterioară a reg. infraorbitare, c) se delimitează limita anterioară a reg. maxilare, d) sedelimitează reg. infraorbitară de cea maxilară, e) se marchează limita dintre reg. maxilară şi cea buccinatorie.



38. La nivelul extremităţii cefalice pulsul poate fi luat la ecvine pe: a) numai pe a. maseterină orală, b)numai pe v. maseterină aborală, c) numai pe v. facială, d) pe a. maseterină aborală, e) numai pe a.linguofacială.

39. Realizând o incizie profundă în treimea mijlocie a liniei ce uneşte unghiul toracal al spetei cu olecranulse evidenţiază: a) v. toracică externă, b) lc. axilar, c) n. subscapular, d) n. suprascapular, e) plexulintercostobrahial.

40. Sensibilitatea de la pielea ce aco peră art. scapulo-humerală şi reg. cranială a braţului este preluată de: a) plexul intercostobrahial, b) n. cutanat lateral al antebraţului, c) n. dorsal al mâinii, d) n. preclavicular, e) n.cutanat medial al antebraţului.

41. Pielea de pe faţa dorsală a regiunii metatarsiene la rumegătoare este inervată de: a) n. cutanat sural plantar, b) n. tibial, c) n. cutanat sural dorsal, d) n. fibular, e) n. dorsal al mâinii.

42. Nervul fibular superficial se blochează: a) în treimea proximală a şanţului gambier cranio-lateral, b)caudal regiunii gambei, c) proximal jaretului, în şanţul delimitat de tendoanele mm. lungul extensor aldegetelor piciorului şi extensor digital lateral, d) în şanţul gambier postero-medial, e) pe faţa laterală a jaretului, sub m- extensor scurt al degetelor piciorului.

43. Sensibilitatea tunicii externe a burselor testiculare este recepţionată de: a) n. dorsal al penisului, b) n. pudend extern, c) nn. spermatici interni, d) n. iliohipogastric, e) nn. spermatici externi.

44. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechiicu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spineiscapulare.

45. Pentru puncţia venei jugulare, la ecvine acul strabate din plan superficial spre profunzime următoarelestraturi: a) piele, m. pielos cervical, fascie cervicală superficială, v. jugulară, b) piele, fascie cervicală

superficială, m. pielos, fascie cervicală mijlocie, v. jugulară, c) piele, m cleido-transvers, v. jugulară, d) piele, m. pielos cervical, m. omohioidian, v. jugulară, e) piele, fascie cervicală superficială, m.omohioidian, v. jugulară.

46. Componenta senzitivă a ramurilor dorsale din nn. spinali cervicali se blochează pe linia ce uneşte: a) baza urechii cu tuberozitatea spinei scapulare, b) baza urechii cu unghiul toracal al spetei, c) baza urechiicu olecranul, d) baza urechii cu unghiul cervical al spetei, e) aripa atlasului cu tuberozitatea spineiscapulare.

47. A. pudendă externă şi v. pudendă accesorie sunt plasate pe: a) comisura caudo-laterală a ineluluiinghinal profund, b) comisura caudo-medială a inelului inghinal superficial, c) comisura caudo-medială a

inelului inghinal profund, d) comisura cranio-laterală a inelului inghinal superificial. e) nici un răspunscorect.

48. Ventral de creasta deltoidiană se blochează: a) n. cutanat cranial al antebraţului, b) n. cutanat lateral alantebraţului, c) n. cutanat medial al antebraţului, d) n. dorsal al mâinii, e) n. median.

49. Nervul supraclavicular se blochează: a) la intersecţia fibroasă claviculară, b) dorsal de intersecţiaclaviculară, c) la vârful procesului transvers C5, d) la vâr ful procesului transvers C6, e) la vârful procesuluitransvers C7.



50. Care din următorii nervi poate fi identificat pe linia unghi extern al iliumului – patelă, la partea cranio-medială a m. tensor al fasciei lata: a) n. cutanat sural lateral, b) n. cutanat sural cranial, c) n. cutanat sural plantar, d) n. cutanat femural lateral, e) n. cutanat femural caudal.

51. Schematizaţi emergenţa şi arealul cutanat aferent nervilor spinali toracali.

52. Schematizaţi regiunile capului (delimitare).

53. Precizaţi (schematizaţi) punctele de reper pentru abordarea formaţiunilor vasculo-nervoase din regiuneaantebraţului.

54. Schematizaţi printr -o secţiune tranversală regiunile metapodiale..

55. Indicaţi punctele de reper pentru abordarea limfonodurilor palpabile la canide.

56. Schematizaţi topografia fundurilor de sac de la nivelul regiunilor: bulet, chişiţă, coroană, copită.

57. Schematizaţi (secţiune transversală) topografia viscerelor din mediastinul cordial la ecvine.

58. Schematizaţi regiunea chişiţei (secţiune transversală).

59. Schematizaţi arealul cutanat şi punctele de reper ale nervilor cluniali.

60. Precizaţi şi schematizaţi anexele de mişcare ale globului ocular, indicând inervaţia acestora.

grila 5 aato

Documents