gt 052-2002

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gt-052-2002 1/22

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 965din 02.12.2003

pentru aprobarea reglementării tehnice

„Ghid privind investigarea stă

rii tehnice a rezervoarelor,

decantoarelor şi metantancurilor în exploatare",

indicativ GT 052-02

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) dinHotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Având în vedere avizul nr. 46/10.04.2003 al Comitetului

Tehnic de Specialitate,Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:

Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privindinvestigarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şimetantancurilor în exploatare", indicativ GT 052-02, elaborată deInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi EconomiaConstrucţiilor - Bucureşti (ÎNCERC - filiala Cluj) şi prevăzută în anexa1

care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea l.

Art. 3. -Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire

prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON

TUDOR MITREA

Anexa se publică în Buletinul Construc ţ iilor editat de Institutul Naţional deCereetare-Dezvoltare în Construcţii si Economia Construcţiilor

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


GHID PRIVIND INVESTIGAREA STĂRII TEHNICE A REZERVOARELOR,DECANTOARELOR ŞI Indlcatlv GT052 - 02 METANTAÎNCURILOR ÎN EXPLOATARE

1. INTRODUCERE

Obiectul şi conţinutul ghidului

1.1. Prezentul GHID are ca obiect stabilirea condiţiilor şi amodului de efectuare a investigării şt diagnosticării stării tehnicea structurii recipienţilor (rezervoarelor, decantoarelor şi metan-tancurilor) cu structura de beton, beton armat sau beton precomprimatintrate sau nu în exploatare, în vederea asigurării durabilităţii şi asiguranţei în exploatare a acestor tipuri de construcţii.

1.2. Ghidul se referă la recipienţii folosiţi pentru înmagazinareapermanentă sau temporară a unor fluide, sau care adăpostesc procesetehnologice de natură fizico-chimică. Conform „Instruc ţ iunilor

tehnice pentru proiectarea şi executarea recipien ţ ilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat pentru lichide" Indicativ P 73-78,recipienţii se clasifică astfel: [14]

- rezervoare pentru apă potabilă şi industrială:- cuve si bazine din cadrul staţiilor de tratare a apei şi de

epurare a apelor uzate;- recipienţi pentru înmagazinarea lichidelor (corosive sau

necorosive) folosite în procese tehnologic.

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL Aprobat de: MTCT DE CERCETARE-DEZVOLTARE cu ordinul 965 din 02.12.2003 ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR (INCERC) -Filiala Cluj

6

1.3. Prezentul ghid se adresează în principal experţilor şi/sauspecialiştilor care se ocupă cu urmărirea, şi investigarea stării tehnicea construcţiilor precum şi proprietarilor/utilizatorilor unor astfel deconstrucţii [1].

Ghidul cuprinde prevederi legate de specificul activităţii de

investigare a stării tehnice a recipienţilor la care presiunea maximă alichidului, măsurată la baza peretelui nu depăşeşte 2 bar.

1.4. Sistemul constructiv, care depinde şi de destinaţia recipientului poate fi:

- monolit;- prefabricat;- mixt (monolit/prefabricat).

1.5. Poziţia construcţiilor faţă de teren este stabilită în funcţie

de necesităţile tehnologice şi configuraţia terenului, şi anume: - supraterane;- semiîngropate;- îngropate.

1.6. Cerinţele de bază pentru recipienţii de beton armat şiprecomprimat pentru lichide sunt: rezistenţa, stabilitatea şi durabilitatea, iar o cerinţă specială pentru recipienţi este etanşeitatea.

1.7. Pentru flecare obiectiv investigat se vor analiza condiţiile

de mediu (temperatură, umiditate relativă, natura şi concentraţiaagenţilor agresivi etc.) la care structura recipienţilor a fost expusă întimpul exploatării, inclusiv eventualele modificări ale acesteia peparcursul funcţionării, pâna la data efectuării investigaţiei.

1.8. Inspecţia preliminară

În cazul apariţiei unor avarii sau degradări identificate în fazade exploatare sau urmărire în timp a construc ţiei, beneficiarul/

7

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


proprietarul va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare despecialitate, pentru a se executa o fază de inspec ţ ie preliminar ă respectiv de urgen ţă , în care se vor stabili soluţiile cadru de interven-ţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiiloravariate [15].

Această inspecţie trebuie efectuată şi după consumarea oricăruieveniment deosebit (seism, explozie, incendiu, tasări ale terenului defundare etc.) pentru a se stabili posibilitatea utilizării în continuare aconstrucţiei.

Faza de inspecţie preliminară trebuie să se realizeze de personalde specialitate atestat, cu o vechime de minim 5 ani în acest domeniuşi care are nivelul de competenţă tehnică pe care îl reclamă acest tipde lucrări. Activitatea de inspecţie va ţine cont de aspectele tehno-logice ale obiectivului şi se va finaliza cu propuneri de măsuri privind:

- prevenirea producerii unor accidente tehnologice, pagubemateriale, pierderi de vieţi omeneşti sau efecte negative asupraechilibrului ecologic;

- oprirea unor procese accelerate de degradare a structuriirecipienţilor.

Măsurile ce trebuie luate în astfel de cazuri se referă în princi-pal, la oprirea/golirea recipienţilor avariaţi, (rezervoare, decantoare şimetantancuri), limitarea circulaţiei şi a activităţilor în zona limitrof ă acestora etc.

1.9. Investigarea extinsă

În cazul unor avarii/deteriorări/degradări grave care afectează

rezistenţa, stabilitatea sau durabilitatea recipientului este necesară expertiza tehnică şi întocmirea unui proiect de intervenţie. Investi-garea extinsă propriu-zisă, diagnosticarea şi propunerea privinddecizia şi măsurile de intervenţie (reparare, consolidare, protecţie) serecomandă să se facă de colective pluridisciplinare de specialişti de

înaltă calificare şi cu experienţă suficientă în acest domeniu(proiectanţi, experţi tehnici, tehnologi etc.).

8

1.10. Soluţiile de remediere şi protecţie anticorosivă recomandate în prezentul ghid sunt soluţii de principiu, care acoperă întreagagamă de degradări întâlnite în cazul acestor tipuri de recipienţi, însă sepot aplica şi alte materiale şi soluţii care satisfac condiţiile deproiectare [9],

1.11. Adoptarea şi aplicarea practică a soluţiilor de principiu sematerializează prin elaborarea proiectelor şi detaliilor de execuţiepentru fiecare caz concret în parte, în funcţie de rezultateleinvestigaţiilor şi diagnosticării stării tehnice a structurilor în condiţiilede exploatare.

1.12. La elaborarea măsurilor de intervenţie se au în vedereurmătoarele principii de bază:

- construcţia trebuie privită şi analizată în ansamblul ei, având în vedere concepţia iniţială de alcătuire şi calcul, evoluţia stăriitehnice a construcţiei până în momentul investigării, precum şischimbările survenite în parametri iniţiali de exploatare;

- cauzele degradărilor fiind multiple, acestea trebuieidentificate corect şi complet chiar dacă principalele cauze suntcele datorate acţiunii corosive a mediului şi/sau acţiunii seismice;

- soluţiile de intervenţie trebuie să se refere la întregulansamblu al avariilor şi degradărilor, care pot conduce în cazuriextreme la modificări ale mecanismelor de preluare asolicitărilor avute în vedere în faza de proiectare.

Repunerea în funcţiune a recipienţilor se va face numai după efectuarea probelor necesare.

9

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


2. TERMINOLOGIA UTILIZATĂ

Terminologia utilizată în prezentul ghid este în generalconformă cu cea din STAS 10898-85. Ceilalţi termeni specifici auurmătoarele înţelesuri:

Accident -deteriorare bruscă, neprevăzută, a unui element sau a întregii construcţii.

Avarie -scoaterea din funcţiune pe o durată de timp limitată a ansamblului construcţiei sau a unei părţi a acesteia, caurmare a unui accident sau a unei disfuncţionalităţi.

Defect -efectul unor abateri de la regulile recunoscute ale

concepţiei, proiectării, execuţiei, exploatării şi întreţineriiconstrucţiilor.

Degradare - deteriorarea în timp a stării fizice a construcţiei sub

efectul factorilor naturali caracteristici modului de exploatare aconstrucţiei sau procesului tehnologic.

Diagnosticarea - este activitatea de stabilire a stării tehnice, anivelului de degradare şi deteriorare a construcţiei şi are în vederestabilirea cauzelor care le-au generat.

Infrastructura - ansamblul lucrărilor sau elementelor de construcţiicare susţin suprastructura şi transmit la teren totalitatea

încărcărilor active induse de aceasta.

Investigarea structurilor - este o activitate de evaluare a stării tehnice

a structurilor prin care se evidenţiază şi se înregistrează orice accident avarie/degradare/defect apărut la structură sau la sistemul de protecţie.

Interven ţ ie - acţiunea ce se întreprinde asupra unei construcţii sau aunui element de construcţie pentru a menţine sau reface ocalitate avută iniţial sau pentru atribuirea unei noi calităţi.

Injectare operaţia de introducere în masa terenului sau în elementele de construcţie a unui material fluid, care după

întărire conferă acestora calităţi mecanice şi fizicesuperioare.

Performan ţ e - caracteristici şi proprietăţi specifice unei construcţii sauelement de construcţie, pentru a corespunde necesităţilor

şi exigenţelor de exploatare.

Suprastructur ă - partea construcţiei situată deasupra terenului şi carecuprinde elementele structurale (verticale, orizontale şi

înclinate) cu începere de la cota superioară a planşeuluipeste subsol sau a plăcii pardoselii parterului.

Tasare - deplasarea în jos a unei construcţii datorită deformaţieipe verticală a terenului de fundare, sub acţiunea presiu-nilor de contact transmise pe talpa fundaţiei.

3. INVESTIGAREA RECIPIENŢILOR

Investigarea are ca principale obiective: - verificarea pe teren a îndeplinirii caracteristicilor funcţio

nale iniţiale (pentru care a fost proiectat recipientul);- identificarea din punct de vedere calitativ şi cantitativ a

tuturor avariilor/defectelor/degradărilor produse la elementelestructurale;

- stabilirea cauzelor probabile care au generat defectele/ degradările semnalate precum şi elaborarea măsurilor de înlătu

rare a lor.

Investigarea trebuie efectuată în următoarele cazuri: - la atingerea duratei normate de exploatare a construcţiei; - ca urmare a rezultatelor unei investigaţii preliminare

(vezi pct. l .8); - în toate cazurile prevăzute de Legea 10/1995.

11

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


Investigarea stării tehnice a recipienţilor din beton armat şiprecomprimat aflaţi în exploatare trebuie să cuprindă următoareleetape principale:

- analiza documentaţiei tehnice a construcţiei;- aprecierea condiţiilor de exploatare a construcţiei;

- analizarea dosarului de urmărire a comportării în timp arecipienţilor;

- aprecierea stării de degradare a structurii în ansamblu, şia fiecărui element structural în parte se face:

- direct pe structură în ansamblu; - direct pe fiecare element structural afectat;- pe probe prelevate din structură (în laborator).

3.1. Analiza documentaţiei tehnice urmăreşte cunoaş-terea datelor biografice ale construcţiei privind:

- descrierea construcţiei;- date de proiectare;- date de execuţie;- date din timpul exploatării (prezentarea eventualelor

intervenţii).

Aceste date trebuie furnizate de proprietarul (eventual deproiectantul sau executantul) investiţiei şi ar trebui să fie cuprinse înCartea Tehnică a construc ţ iei şi în documentaţia de urmărire în timp arecipienţilor, conform reglementărilor în vigoare.

3.1.1. Descrierea construcţiei trebuie să cuprindă date referi-toare la obiectul analizat precum:

- denumirea construcţiei; - proprietarul sau beneficiarul construcţiei;- alcătuirea constructivă a structurii şi destinaţia acesteia;- categoria de importanţă a construcţiei prevăzută în proiect;- notarea orientării, vecinătăţilor şi a axelor de poziţionare

a r ecipienţilor, astfel încât să se poată face definirea corectă aelementelor investigate;

12

• proiectele pentru lucrările de intervenţie la elementelestructurale investigate pe perioada exploatării.

3.1.2. Datele de proiectare se referă la: • numărul proiectului;

• denumirea proiectantului (societatea proiectantă);• structura de rezistentă adoptată;• protecţia anticorosivă propusă:• caracteristicile betonului prevăzute în proiect;

- clasa (marca) betonului;- gradul de impermeabilitate;

• grosimea stratului de acoperire:• calitatea armăturii;• clasa de fisurabilitate;• modul de realizare a structurii (monolit, prefabricat,

mixt); • condiţii specifice de exploatare;• condiţii de mediu, umiditate relativă, temperatură, natura

şi concentraţia agenţilor corosivi (stare lichidă, solidă, gazoasă);• clasa de agresivitate în care proiectantul a încadrat

construcţia.

3.1.3. Datele privind execuţia recipienţilor se referă ia: • denumirea constructorului;• anul începerii şi terminării lucrărilor:

• date privind betonul pus în operă:- clasa realizată; - gradul de impermeabilitate: - tipul cimentului folosit:- dozajul de ciment;- natura şi granulometria agregatelor;- raportul A/C;- tipul de aditivi folosiţi;

13

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


• caracteristicile armăturii, conform Certificatelor de Calitate. Declaraţiilor de Conformitate sau Buletinelor de încercări;

• tehnologia de execuţie;• procese verbale de lucrări ascunse.

3.1.4. Datele din timpul exploatării sunt cele înregistrate în Dosarul Tehnic, care conţine documentaţia de urmărire în timp aobiectului, aflat în Cartea Construc ţ iei, şi se referă în principal la:

-anul punerii în funcţiune; - modificări constructive intervenite în timpul exploatării;- degradări suferite în timpul exploatării;- remedieri/consolidări efectuate în timpul exploatării ca

urmare a eventualelor degradări survenite;- documentaţia de urmărire în timp a recipienţilor;

- date privind întreţinerea şi refacerea protecţiei anticoro-sive aplicate;- date privind perioadele de întrerupere a exploatării

recipienţilor.

3.2. Aprecierea condiţiilor de exploatare

Condiţiile de exploatare a recipienţilor (rezervoarelor, decantoa-relor şi metantancurilor) prevăzute în Regulamentul de exploatare

tehnologică , se apreciază în funcţie de datele culese privind respec-

tarea procesului tehnologic proiectat, care se desf ăşoară în interiorulbazinelor, modul de funcţionare a utilajelor tehnologice şi ainstalaţiilor aferente precum şi de caracteristicile mediului agresiv dininteriorul şi exteriorul bazinelor.

3.2.1. Urmărirea comportării în exploatare are drept scopidentificarea modificărilor privind starea tehnică a construcţiei faţă decea iniţială, consemnată la recepţia iniţială.

În “Ghid privind urmărirea comportării în exploatare aconstrucţiilor situate în medii agresive" - indicativ PC 1/3-1996 - sunt

14

stabilite condiţiile şi modul de desf ăşurare a activităţilor privindurmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în mediiagresive [4].

3.2.2. Cunoaşterea procesului tehnologic

Cunoaşterea procesului tehnologic care se desf ăşoară în interio-rul recipienţilor permite identificarea surselor potenţiale şi a graduluide agresivitate a agenţilor care acţionează asupra construcţiilor.

Caracterizarea mediilor agresive din interior se poate face princunoaşterea următorilor factori:

- natura mediului (lichid, solid, gazos);- concentraţia fluidelor;- temperatura tehnologică;- solubilitatea în apă a produşilor corosivi; - presiunea sau valorile de circulaţie a lichidelor (fluidelor).

3.2.3. Modul de funcţionare a instalaţiilor şiutilajelor tehnologice

Modul de funcţionare a instalaţiilor şi utilajelor tehnologiceinfluenţează comportarea elementelor structurale a recipienţilor astfel:

- în condiţii de funcţionare tehnologică normală, f ără defecţiuni, cu gradul de agresivitate a mediului cunoscut, luat înconsiderare la proiectare, structura recipientului nu trebuie să prezinte degradări importante;

- în condiţii deosebite de funcţionare, corespunzătoareunor condiţii tehnologice diferite decât cele care au stat la bazaproiectării, şocuri şi vibraţii care apar la pornirea şi oprireainstalaţiilor, sau a unui mediu agresiv defavorabil, degradareaconstrucţiei sau a unor zone ale acesteia se poate accentua.

În acest caz se vor analiza cauzele care au produs condi ţiiledeosebite şi se vor dispune măsuri pentru înlăturarea acestora şiasigurarea unei funcţionari normale.

15

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


3.3. Aprecierea stării tehnice a rezervoarelor , decantoarelorşi metantancurilor aflate în exploatare [3]

Investigarea stării tehnice a acestor tipuri de structuri se reco-mandă să se facă în pauzele tehnologice (după golirea şi spălareaacestora), atât la interiorul cât şi la exteriorul structurilor.

În funcţie de complexitatea avariilor/defectelor/degradărilorconstatate, specialistul va aprecia starea tehnică analizând dateleobţinute prin:

- examinarea vizuală a elementelor structurale; - estimarea rezistenţei betonului prin metode nedistructive

de control;

- estimarea rezistenţei betonului prin prelevări de probe şicarote şi încercarea acestora;

- identificarea armăturilor şi prelevarea de probe dinarmătură;

- încercări de laborator pe probe prelevate din clementele

structurale; - identificarea parametrilor caracteristici pentru agenţiiagresivi;

- încercări în situ pe diferite elemente de structură.

Numărul şi tipul de examinări, estimări şi încercări se stabileştede specialist.

În urma investigaţiilor se vor evidenţia: - accidentele/avariile/defectele/degradările identificate

produse în timpul exploatării, care pun în pericolsiguranţa în exploatare a recipienţilor şi/sau care

afectează mediul înconjurător; - cauzele care au determinat apariţia şi dezvoltareadefectelor/degradărilor;

- defectele/degradările, altele decât cele produse princoroziune;

- defecţiunile utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, care potfi o cauză majoră a degradărilor.

16

3.3.1. Examinarea vizuală a stării tehnice

Examinarea vizuală a stării tehnice a structurii rezervoarelordecantoarelor şi metantancurilor se va efectua atât la interiorul cât şi laexteriorul recipienţilor şi va urmări:

a) Aprecierea modificărilor apărute la suprafeţele de betoninterioare şi exterioare privind:

- existenţa unor pete; - eflorescente apărute pe suprafaţa betonului;- cristalizări de săruri în dreptul fisurilor;- umeziri sau scurgeri locale de lichide:

b) Identificarea şi relevarea defectelor şi a degradărilor de pesuprafeţele de beton, cum ar fi:

- zone de beton segregat:- spărturi accidentale sau intenţionate:- zone cu beton exfoliat:- beton sf ărâmicios degradat (dezalcalinizat) superficial

sau în profunzime: - monolitizări necorespunzătoare sau degradate; - fisuri datorate contracţiei; - beton degradat datorită solicitărilor mecanice sau termice;- fisuri şi crăpături datorate tasărilor inegale ale terenului

de fundare:- coroziunii armăturilor:- coroziunii betonului cu formare de compuşi noi, cu

mărirea de volum.

c) Aprecierea modificărilor apărute la protecţiile anticorosiveaplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii se face prin analizareaurmătoarelor caracteristici:

- schimbarea culorii iniţiale;- pierderea luciului;- înmuierea şi bâşicarea materialelor de protecţie;- fisurarea, exfolierea sau distrugerea totală a protecţiei.

17

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


d) Aprecieri asupra armăturii, având drept scop identificareaurmătoarelor caracteristici:

- tipul de armătură;- numărul de bare prevăzute în proiect;- diametru;- poziţia în element;- acoperirea cu beton;

- eventualele defecte şi degradări (coroziune locală sauextinsă) ale armăturilor.

Gradul de corodare a oţelului; se poate exprima prin următoa-rele aprecieri [3]:

- suprafaţă de oţel curată (f ără rugină);- strat de rugină superficială neaderentă care se curăţă prin

ştergere;

- rugină superficială aderentă, în straturi sau pete cu aspectuscat, care determină reducerea secţiunii cu până la 5 %;

- rugină în straturi sau pete care determină reducereasecţiunii de oţel cu 5-10 %;

- rugină în straturi care se desprinde la lovire şi determină reducerea secţiunii de oţel cu peste 10%, caz în care se va măsurareducerea secţiunii sau adâncimea fisurilor după curăţire.

e) Depistarea defectelor/degradărilor Defectele/degradările existente la recipienţii din beton armat şi

precomprimat aflaţi în exploatare sunt de diferite tipuri şi grade deintensitate.

Din punct de vedere al acţiunii specifice a mediului agresiv,

asupra elementelor structurale ale recipienţilor, degradările princoroziune se pot clasifica în următoarele categorii principale:

- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra armăturilor de oţel;

- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra betonului;- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra elementelor structurale în ansamblu.

18

În funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilităţile deacces la locurile cu degradări, depistarea acestora se poate face prinexaminare cu ochiul liber, cu lupa sau cu binoclul.

Se recomandă să se acorde o atenţie deosebită zonelor greuaccesibile cum ar fi zona başelor, punctele de intrare şi ieşire a

conductelor din structură, rosturile şi monolitizările orizontale şiverticale etc.

Rezultatele examinării vizuale se vor consemna sub forma unorrelevee de defecte şi degradări pe planurile construcţiei (structurii),indicându-se poziţia şi întinderea defectului.

Ori de câte ori este posibil zonele degradate se vor fotografiasau se vor înregistra pe peliculă.

3.3.2. Metodele nedistructive de investigare [7] sunt utilizatepentru:

a) mă surarea dimensiunilor geometrice reale a elementelor

structurale de beton Această investigare se va face conform prevederilor din

„Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89. Elementeprefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee,instrumente, şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice"indicative C 156-89.

Aparate folosite: - metrul;- ruleta;

- firul cu plumb;- şublerul;- aparatura topografică;- aparatura laser.

b. determinarea unor caracteristici fizico-mecanice ale betonului

(rezistenţa, densitatea, modulul de elasticitate, adâncimea de dezalcali-nizare a betonului);

c. identificarea dispunerii armă turilor,

19

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


d. depistarea unor defecte ascunse (caverne, fisuri, etc.);

e. mă rimea deschiderii fisurilor se măsoară în dreptul armăturilor principale şi în locurile cu deschiderea maximă a fisurilor folosind:

- lupe gradate cu precizia de măsurare 0. l mm;- microscoape portabile cu precizia de măsurare 0,01 mm;

- spioni de sârmă sau lere cu dimensiuni cunoscute.Măsurarea deschiderii fisurilor se va face pe direc ţie perpendiculară pe cea a fisurii, într-o zonă cu muchii vii, delimitată clar.

f. mă surarea adâncimii de dezalcalinizare a betonului, provo-cată de acţiunea cu caracter acid a agenţilor corosivi, se determină prinmetoda colorimetrică, bazată pe schimbarea culorii unor indicatoriorganici în funcţie de valoarea pH-ului.

Determinarea se efectuează aplicând o soluţie alcoolică 1 % defenolftaleină în spărtură proaspătă, pe straturi succesive de beton de

cca. 0,5-1cm grosime, pornind de la suprafa ţa elementului până labetonul care î şi păstrează alcalinitatea (culoare violet). Măsurarea se vaface perpendicular pe suprafaţa elementului. Intervalul de virare a culoriieste de la incolor la violet. Valorile măsurate se vor consemna în tabele.Pe planşele cu relevee se vor marca locurile de unde s-au prelevatprobe, sau unde au fost aplicate metodele nedistructive de control.

3.3.2.1. Rezisten ţ a betonului din elementele structurale se determină prin:

A. Metode nedistructive:

a. Metoda de duritate superficială a sclerometrului Schmidt; b. Metoda ultrasonică de impuls;

c. Metoda nedistructivă combinată.

Efectuarea determinărilor se face conform prevederilor din“Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive"

20

Indicativ C 26-85", folosind un sclerometru Schmidt şi un betonoscopultrasonic cu palpatori a căror frecventă proprie este cuprinsă între40-100 KHz iar precizia aparatului de măsurare a timpului depropagare a impulsurilor ultrasonice este de cel puţin ± l % înintervalul 20 µs - lOOOµs.

B. Metod ă pentru încercarea betonului cu ajutorul caratelor

Efectuarea încercărilor se face conform prevederilor din„Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelorIndicativ C 54-81".

Rezistenţa betonului se poate determina şi cu alte aparate saumetode (procedee) noi folosite în prezent în ţările avansate.

C. Metode semidistructive prin smulgere de pe suprafa ţă

Regulile de efectuare a încercărilor prin smulgere sunt specifi-cate în „Instrucţiunile tehnice privind folosirea metodei semi-distructive prin smulgere de pe suprafaţă la determinarea rezistenţeibetonului în lucrare" - indicativ C 231-89.

3.3.2.2. Pozi ţ ia şi diametrul armă turilor se poate determina prin:

- măsurare directă (sondaje în dreptul armăturilor); - metoda inducţiei electromagnetice folosind pahometrul;

- metode radiografice, conform prevederilor din Norma-

_ tivul C 26-85 şi Instrucţiunilor tehnice C l l 7-70 [7]:

3.3.3. Metodă de investigare prin prelevarea locală deprobe din beton

Această metodă se foloseşte în cazurile în care prin aceasta nuafectează siguranţa în exploatare a elementului investigat [10].

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


Prelevarea probelor de beton se face prin spargere, tăiere saucarotare. Metoda de prelevare se alege în funcţie de tipul încercării,dimensiunea elementului şi de existenţa utilajelor capabile să executeastfel de operaţii în condiţii de siguranţă. Probele de beton prelevate semarchează-etichetează, se introduc în pungi de plastic, iar apoi se

trimit la un laborator specializat pentru efectuarea analizelor fizico-chimice. Locurile din care s-au prelevat probele se vor repara, ref ăcându-se

continuitatea materialului din element. Prelucrarea probelor prelevate în vederea încercărilor se va face în conformitate cu prevederilenormei de încercare.

3.3.4. Determinările în laborator

Încercări fizico-chimice pe probele de beton şi armătură prelevate din element vor cuprinde:

a) determină ri pe beton: • rezistenţa la compresiune a betonului pe carote conform

Instrucţiunilor tehnice C 54-81 [10]; • umiditatea betonului se determină prin metoda gravime

trică după mărunţirea prealabilă a probelor;• absorbţia de apă şi porozitatea betonului prin metoda

gravimetrică;• compactitatea betonului se poate aprecia şi în funcţie de

saturarea cu apă (W) şi porozitatea aparentă (Pap):

- beton compact W < 5 % şi Pap < 11 %;- beton obişnuit W =5 ...8 % şi Pap = 11... 18 %;- beton poros W > 8 % şi Pap > 18 %;

• concentraţia ionilor de Cl, −24SO , −

3 NO , NH4 etc.,

solubili în apă, se determină pentru a se putea aprecia riscul decoroziune a armăturii. Metodele de analiză sunt specificate în:

- STAS 8663-70 pentru determinarea clorurilor în apele desuprafaţă:

22

- STAS 8683-70 pentru determinarea azotului amoniacal în apele de suprafaţă:

- STAS 8900/1-71 pentru determinareaazotaţilor;

- STAS 8601-70 pentru determinareasulfaţilor.

b) Determină ri pe armă tur ă

Determinarea caracteristicilor mecanice şi fizico-chimice (dacă e nevoie) şi determinarea gradului de corodare a armăturilor se efectu-ează pe probe prelevate din lucrare de către laboratoare specializateutilizând metode specifice de analiză în conformitate cu prevederiledin: STAS 6605-78; pentru încercarea la tracţiune a oţelului beton,STAS 4203-74; STAS 7626-78, STAS 11961/1.2-83, încercări meta-lografice ş. a.

Starea de corodare a armăturilor sau a elementelor metalice se

determina în funcţie de următorii indicatori: - caracterul mediului agresiv;- natura, grosimea şi compactitatea produşilor de coroziune;- tipul oţelului care se determină prin analize: fizico-

mecanice (STAS 6605-78; STAS 6967-88), metalografice(STAS 4203-74; STAS 7626-78) şi chimice.

Prin încercarea la tracţiune [24] a probelor de armătură sepot pune în evidenţă şi eventualele fisuri preexistente cauzate defenomenul de coroziune.

3.3.5. Agresivitatea mediului

Pentru aprecierea corectă a cerinţelor de protecţie anticorosivă arezervoarelor, decantoarelor şi metantancurilor se va solicita proprie-tarului buletine de laborator privind agresivitatea lichidelor staţionatesau care circulă prin recipienţii (rezervoare, decantoare sau metan-tancuri) investigaţi.

Pentru analizarea situaţiei, în ceea ce priveşte mediul agresivdin zona recipienţilor, este necesară compararea datelor avute în

23

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


vedere în faza de proiectare cu cele efective culese în timpulinvestigaţiilor [l 7.].

Fluidele industriale care staţionează sau trec prin recipienţii debeton armat şi beton precomprimat sunt foarte variate din punctde vedere al provenienţei, agresivităţii, conţinutului şi pH-ului.

Gradul de agresivitate, al lichidelor înmagazinate faţă deelementele de beton, se va stabili în conformitate cu prevederile dinnormativului NE 012-99 şi a STAS 3394/1-83, iar cel al mediuluiaerian interior (deasupra lichidului) şi exterior recipientului sestabileşte pe baza prevederilor Instrucţiunilor tehnice C 170-87 şiSTAS 10128-86.

În cazurile în care acţionează simultan doi sau mai mulţi agenţicorosivi , stabilirea gradului de agresivitate şi alegerea soluţiilor deprotecţie se va face de un institut de specialitate. Când lichidul

înmagazinat atinge temperaturi de peste 30° C, se va trece la gradul deagresivitate imediat superior.

La proiectarea protecţiilor anticorosive a suprafeţelor de beton arecipienţilor, proiectantul trebuie să adopte soluţii în funcţie de gradulde agresivitate interioară şi exterioară şi de mărimea deformaţiilor pecare trebuie să le permită stratul de protecţie anticorosivă în procesulde exploatare.

4. DIAGNOSTICAREA

Diagnosticarea este activitatea de stabilire a stării tehnice şi a

nivelului de degradare şi deteriorare a construcţiei şi se are în vedereşi stabilirea cauzelor care le-au generat.

Diagnosticarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şimetantancurilor este rezultatul activităţii de investigare şi constituiebaza adoptării soluţiilor de intervenţie. Diagnosticarea se face pe bazadatelor cuprinse în documentaţia de urmărire în timp a recipienţilor şi acelor culese pe parcursul investigaţiei desf ăşurate [2, 3, 4].

Diagnosticarea va avea în vedere, pe de o parte, starea tehnică şigradul de degradare prin coroziune a construcţiei (specifice mediilor

agresive analizate), iar pe de altă parte defectele/degradările datoratealtor cauze.

Aceiaşi specialişti care au desf ăşurat faza de investigare trebuiesă se ocupe de diagnosticare şi să participe la luarea deciziei deintervenţie. Aceşti specialişti vor recomanda soluţiile de remediere

care vor face obiectul unui proiect.

4.1. Etapele stabilirii diagnosticului

Stabilirea diagnosticului se face parcurgând următoarele etape: - examinarea preliminară în situ a construcţiei şi a

proiectului; - examinarea şi prelucrarea datelor din fişele de urmărire a

comportării în timp a recipienţilor;- examinarea observaţiilor culese în faza de investigare

preliminară (dacă este cazul) şi detaliată:- examinarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor în

situ şi în laborator;- studierea procesului tehnologic; - prelucrarea datelor şi analiza prin calcul a nivelului desiguranţă în exploatare al construcţiei; - stabilirea diagnosticului şi propuneri de intervenţie.

Dacă în urma investigaţiilor şi diagnosticării se consideră necesară o intervenţie pentru prevenirea unor accidente sau avarii, seva anunţa imediat proprietarul/utilizatorul şi Inspecţia de stat în

construcţii despre necesitatea luării unor măsuri, f ăcându-se totodată şi propunerile corespunzătoare.

Specialiştii şi experţii vor întocmi un raport scris care vacuprinde datele privind investigarea, analiza şi diagnosticarea recipi-enţilor, măsurile de intervenţie preconizate, şi se va preciza durata deviaţă a construcţiei după aplicarea măsurilor de reparare/consolidare.

În acest raport, în funcţie de concluziile trase, se va precizaperioada de timp în care trebuie să se realizeze lucrările de reparaţie/

25

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


consolidare, astfel încât să fie utile scopului propus. Totodată se vaindica de expert capacitatea portantă a construcţiei ulterior aplicăriioperaţiilor de reparare/consolidare sau posibilitatea reducerii sarcinilor(solicitărilor) de exploatare.

Acest raport va avea caracter obligatoriu pentru proprietar saubeneficiar privind exploatarea în continuare a recipienţilor sau pentruluarea deciziei de oprire şi intervenţie reparare/consolidare.

5. MĂSURILE DE INTERVENŢIE

Măsurile de intervenţie la structura recipienţilor se propun înfuncţie de natura şi gradul de degradare a elementelor investigate,având ca reper prevederile „Instrucţiunilor tehnice privind procedeelede remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat" –indicativ C149-93.

Măsurile de intervenţie pentru remedierea (repararea/ consoli-darea) şi protecţia recipienţilor supuşi acţiunii diferitelor mediiagresive, constau în măsuri corective asupra elementelor/structurilorde beton armat şi precomprimat şi se iau în scopul asigurării durabili-tăţii şi siguranţei în exploatare a construcţiilor [9].

La luarea unor măsuri de intervenţie se are în vedere pe lângă înlăturarea cauzelor care au stat la baza avariilor/degradărilor şi înlăturarea tuturor surselor care pot provoca degradarea elementelorstructurale.

5.1. Categoriile de degradări întâlnite

În activitatea de investigare a recipienţilor pot fi întâlnite urmă-toarele tipuri de degradări, clasificate în funcţie de modul în careacestea afectează durabilitatea, siguranţa în exploatare şi stabilitateaconstrucţiilor:

a) degradări care nu afectează durabilitatea, siguranţa în exploa-tare şi stabilitatea construcţiei în intervalul următor de timp (1-3 ani)cum ar fi:

26

- deteriorarea locală a protecţiei anticorosive;- dezalcalinizare superficială a betonului;- fisuri cu deschidere mică.

Măsurile de intervenţie în acest caz se rezumă la curăţ irea

şi refacerea suprafeţei de beton afectată şi refacerea protecţieianticorosive.

b) degradări pe zone mai întinse, care afectează durabilitateaunor elemente/îmbinări f ără a afecta rezistenţa, stabilitatea şi etanşeitatea elementelor structurii în intervalul următor de timp (6 luni-1 an)şi anume:

- dezalcalinizarea betonului, putând depăşi nivelul armă turilor;

- corodarea armăturilor;- fisuri cu deschideri importante.

Măsurile de intervenţie constau din: - îndepărtarea betonului degradat şi a armăturilor corodate:- înlocuirea armăturilor corodate cu armături de acelaşi tip

şi diametre;- refacerea secţiunii de beton degradat;- refacerea protecţiei anticorosive.

c) degradări care afectează imediat şi în mod grav rezistenţa,stabilitatea şi etanşeitatea structurii şi anume:

- monolitizări degradate sau inexistente: - beton segregat, cu găuri şi caverne:

- beton dezalcalinizat profund, depăşind nivelul armăturilor; - fisuri/expulzări datorită coroziunii generale sau locale a

armăturii;- crăpături sau dislocări în pereţii de beton ai recipienţilor.

Măsurile de intervenţie se iau în funcţie de gravitatea şi amploa-rea degradărilor şi pot cuprinde:

- repararea/consolidarea zonelor grav avariate şi refacereaprotecţiei anticorosive a acestora;

21

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


- dezafectarea şi demolarea parţială sau totală aconstrucţiei.

Înaintea începerii operaţiilor de reparare/consolidare şi deaplicare a protecţiilor anticorosive se va executa operaţia de pregătirea suprafeţelor [2].

În funcţie de rezultatele investigării şi diagnosticării stării dedegradare a elementelor structurale, prezentate în expertiză, aplicarea înpractica a măsurilor de intervenţie propuse se va face prin elaborareaproiectelor şi detaliilor de execuţie pentru fiecare caz concret în parte.

Proiectele se vor elabora în colaborare cu colectivul despecialişti care au efectuat expertizarea construcţiei şi vor fi verificatede verificatori autorizaţi.

5.2. Protecţia anticorosivă

Regulile privind proiectarea lucrărilor de protecţie anticorosivă a recipienţilor din beton, beton armat şi precomprimat destinateneutralizării sau epurării apelor uzate sunt cele prevăzute în „Ghidulde proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorosivă abazinelor din beton armat destinate neutralizării şi epurării apelorindustriale" - indicativ GP 036-98.

Protecţia anticorosivă care se aplicată pe suprafeţele elemen-telor din beton armat se poate realiza sub formă de [14]:

- acoperiri peliculare multistrat pe bază de polimeri şielastomeri:

- mase de şpaclu (simple sau armate);- placaje anticorosive (zidărie din cărămizi şi gresie);- diferite tipuri de vopsele de protecţie anticorosivă.

Aplicarea măsurilor de protecţie se va face după terminareafazei de remediere (reparare/consolidare) a elementelor structurale.

Recipienţii de beton armat şi beton precomprimat trebuieprotejaţi, atât împotriva agresivităţii lichidului înmagazinat, cât şi amediului în care sunt amplasaţi [14, 16].

28

Fluidele industriale care staţionează sau trec prin recipienţii debeton armat şi beton precomprimat sunt foarte variate din punct devedere al provenienţei, agresivităţii, conţinutului şi pH-ului.

Gradul de agresivitate al lichidelor înmagazinate faţă deelementele de beton se va stabili în conformitate cu prevederile dinanexa I. 4. a normativului NE 012-99 şi a STAS 3394/1-83. iar cel al

mediului aerian interior (deasupra lichidului) şi exterior recipientuluise stabileşte pe baza prevederilor instrucţiunilor tehnice C 170-87 şiSTAS 10128-86.

În cazurile în care acţionează simultan doi sau mai mulţi agenţicorosivi, stabilirea gradului de agresivitate şi elaborarea soluţiilorde protecţie se va face de un institut de specialitate. Când lichidul

înmagazinat atinge temperaturi de peste 30° C. se va trece la gradul deagresivitate imediat superior.

La proiectarea protecţiilor anticorosive a suprafeţelor de beton arecipienţilor, proiectantul trebuie să adopte soluţii în funcţie de gradulde agresivitate interioară şi exterioară şi de mărimea deformaţiilor pe

care trebuie să le permită stratul de protecţie anticorosivă în procesulde exploatare. Lucrările de protecţie anticorosivă se vor executa având la bază

o documentaţie de execuţie întocmită conform prevederilor legislaţiei în construcţii în vigoare şi a condiţiilor specifice de la fiecare obiectivSoluţiile de protecţie se vor alege împreună cu proiectantul, tehnolo-gul beneficiarului, sau ţinând seama de propunerile acestora în temade proiectare.

Documentaţia va include şi următoarele: - normele, standardele sau agrementele tehnice pentru

diferitele materiale şi tehnologii de protecţie recomandate [14];

- menţionarea durabilităţii sistemelor/materialelor de protecţie, eventual durata de serviciu garantată de producător;

- instrucţiuni de punere în operă şi exploatare pentrumenţinerea în timp a calităţii sistemului de protecţie.

Obligaţiile beneficiarilor care exploatează bazinele protejateanticorosiv sunt cele menţionate în „Ghidul de proiectare, execuţie şi

29

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


exploatare privind protecţia anticorosivă a bazinelor din beton armatdestinate neutralizării şi epurării apelor industriale" - indicativGP 036-98.

6. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

La realizarea lucrărilor de investigare, intervenţie şi protecţieanticorosivă a recipienţilor se vor respecta măsurile de protecţie amuncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor prevăzute în:

- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate deMinisterul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinul nr. 34/1975şi 60/75 cu modificări aprobate cu Ordinul nr. 110 şi 39/77;

- Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţiimontaj, aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale cu

Ordinul nr. 1233/D/1980;- C 300 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pedurata executării lucrărilor de construcţii montaj;

- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, P 118-1999; - Decret 290/1977 şi Ordin MLPAT nr. 381/1219/MC din

1994: Norme generale de protecţie împotriva incendiilor laproiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor;

- Ordinul 9/N/15.03.1993: Regulament privind protecţia şiigiena muncii în construcţii.

7. PRINCIPALELE REGLEMENTARI CONEXEPREZENTULUI GHID

1. P 100-92 - „Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale"

2. PC 1/1-93 - „Îndrumător pentru diagnosticarea stării de degradare şi metode de remediere şi protecţie anticorosivă a elementelor

30

din beton armat degradate prin coroziune în medii agresive pebază de clor"

3. PC 1/2-94 - „Îndrumător pentru investigarea şi diagnosticareastării structurilor din beton armat, beton precomprimat şi oţel.situate în medii agresive"

4. PC 1/3-96 - „Ghid privind urmărirea comportării în exploatare aconstrucţiilor situate în medii agresive"

5. C 170-87 - „Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor dinbeton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresivenaturale şi industriale"

6. NE 012-99 - „Cod de practică pentru executarea lucrărilor dinbeton, beton armat şi beton precomprimat"

7. C 26-85 - „Normativ pentru încercarea betonului prin metodenedistructive"

8. C l 17-70 - „Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei ladeterminarea defectelor din elementele din beton armat"

9. C 149-93 - „Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remedierea defectelor pentru elementele din beton şi beton armat"

10. C 54-81 - "Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cuajutorul carotelor"

11. C 236-91 - „Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodeisemidistructive prin smulgerea din profunzime la determinarearezistenţei betonului din lucrare

12. C 219-85 - „Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor anticorosive"

13. P .73-78 - „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţiarecipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide"

14. GP 036-98 - „Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privindprotecţia anticorosivă a bazinelor din beton armat destinateneutralizării şi epurării apelor uzate"

31

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


15. M.E. 003-99 - „Manual privind investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentrupunerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate"

16. C 56-85 -- „Normativ pentru verif icarea calităţii şi recepţialucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente". Cap. XX ,.Protecţiacontra agenţilor agresivi"

l 7. STAS 3349/1-83 - ..Betoane de ciment. Determinarea gradului deagresivitate a apelor asupra betoanelor"

18. STAS 10128-86 - „Protecţia contra coroziunii a construcţiilorsupraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive"

19. STAS 8009-80 - „Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prinvopsire. Metode de verificare"

20. STAS 8663-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinareaclorurilor"

21. STAS 8601-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinareasulfaţilor"

22. STAS 8900/1-71 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinareaazotaţilor"

23. STAS 8683-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinareaazotului amoniacal"

24. STAS 6605-78 - „Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune aoţelului beton, a sârmelor şi a produselor din sârmă pentru betonprecomprimat"

25. STAS 4203-74 - „Metalografie. Luarea şi pregătirea probelormetalografice"

26. STAS 6258-73 - „Metode de determinare a adâncimii stratuluidecarburat în oţeluri"

27. STAS 4165-88 - „Alimentări cu apă. Rezervoare din beton armatşi beton precomprimat. Prescripţii generale"

32

5/11/2018 GT 052-2002 - slidepdf.com


gt 052-2002

Documents