guȘĂ difuzĂ toxicĂ

7/24/2019 GUȘĂ DIFUZĂ TOXICĂ

http://slidepdf.com/reader/full/gua-difuza-toxica 1/5

GU Ă DIFUZĂ ȘTOXICĂ



GU Ă DIFUZĂ TOXICĂ Ș

Tiroida este o glandă endocrină esenţială în buna funcţionare a organismului, prinreglarea metabolismului proteic, lipidic şi glucidic. Ţesutul tiroidian producehormonii tiroidieni Tiroxina (T4) şi Triiodotironina (T), care sunt proteine cu

!alori măsurabile în plasmă. "ormonii tiroidieni influenţea#ă în mod esenţialfiecare organ intern, fiecare ţesut şi fiecare celulă din organism.

$ecreţia de hormoni este controlată de către creier prin mecanisme de reglarecomplexe. $ituaţiile de funcţionare anormală sunt cau#ate de producţia în exces dehormoni tiroidieni (hipertiroidismul sau %&T) sau, dimpotri!ă, de scădereacantităţii de hormoni (hipotiroidismul).

%uşa difu#ă toxică (%&T) este o afecţiune relati! frec!entă care poate să aparăla diferite !'rste, însă este mai des întîlnită în decadele şi 4 de !iaţă, răspîndirea

ei fiind mai crescută la femei. n #onele geografice unde guşa nu este endemică,raportul femeibărbaţi este de *+, faţă de regiunile geografice cu guşă endemicăunde raportul este mult mai mic.

-ceastă maladie a fost numită şi boala %ra!esasedo/, în cinstea mediculuigerman 0arl -dolph !on asedo/, care a descris simptomele acestei maladii.

- Ce reprezintă guşa difuză toxică?

%uşa difu#ă toxică este o maladie autoimună, cu predispo#iţie ereditară,

determinată de o sinte#ă crescută a hormonilor tiroidieni în s'nge, manifestată printrun !eritabil 1incendiu2 metabolic.

3e parcursul !ieţii se îmbolnă!esc de această maladie aproximati! la sută din populaţia generală.

- Care este geneza acestei maladii?

actorul predispo#ant al acestei maladii este ereditatea deseori afectată, prin carese transmite un deficit la ni!el de imunitate, în urma căruia are loc formarea

anticorpilor cu o funcţie de stimulare a glandei tiroide şi creşterea funcţiei acesteia.3aralel cu această funcţie, anticorpii mai exercită şi acţiune toxică asupra ţesutuluiglandei tiroide, urm'nd procesul de distruger e a ei.



0u toate acestea, nu la toţi 1moştenitorii2 acestui deficit imunitar se !a de#!oltamaladia, graţie faptului că acesta !a de!eni absolut doar sub influenţa mai multorfactori declanşatori, cum ar fi stresul, infecţiile, traumele cerebrale, insolaţia,gra!iditatea etc.

- Ce manifestări clinice va prezenta persoana afectată de această maladie? Tabloul clinic al acestei maladii este caracteri#at de di!erse simptome,determinate de următorii factori+

. 0reşterea excesi!ă a secreţiei hormonilor tiroidieni duce la o 1a!alanşă2 ametabolismului, care se caracteri#ea#ă prin creşterea metaboli#ării glucidelor,

proteinelor şi descompunerea lipidelor. Toate aceste modificări se soldea#ă cuscăderea ponderală, fiind însoţită de apetit normal sau crescut, hipotrofiemusculară, procese distrofice în organe şi sisteme.

5. 6xcesul de hormoni tiroidieni măreşte sensibilitatea unor receptori cardiaci, cusporirea efectului lor. 0linic aceste modificări se !or manifesta prin sen#aţia deanxietate, ner!o#itate, tahicardie (creşterea frec!enţei contracţiilor cardiace),excitabilitate, tremor, labilitate emoţională (emoti!itate crescută), instabilitate

psihomotorie etc.

. "ormonii tiroidieni, în cantitate mare, intensifică masi! termogene#a (proces deformare a căldurii) prin creşterea proceselor de oxidare. 6nergia formată în exces!a fi eliminată în exterior, fapt care duce la sen#aţia de căldură, transpiraţie,

subfebrilitate (temperatura mărită p'nă la *.7 grade 0), termofobie (teamă decăldură), astenie, slăbiciune musculară etc.

-cu#ele pacientului, în marea lor ma8oritate, !i#ea#ă modificările sistemuluiner!os central şi sistemului cardio!ascular.

3acientul poate pre#enta mişcări necontrolate, uneori haotice, trecerea rapidă dela un subiect la altul, tremorul degetelor m'inilor întinse sau a întregului corp, de oamplitudine mică, uniform, dispersia atenţiei cu scăderea memoriei. Tegumentele

pe întreg corpul sunt umede, fine, fierbinţi, moi, catifelate. 9a copii şi adolescenţi,falangele degetelor sunt alungite, aşanumita 1m'na pianistului2, talia creşte,

predomină guşa mare şi disfuncţii neuropsihice.

-fecţiunile musculare sunt generate de descompunerea intensă a proteinelor,care se soldea#ă cu hipotrofia musculară (scăderea ţesutului muscular), procesedistrofice comune tuturor ţesuturilor, proteinele a!'nd rol structural. : formă demanifestare a afectării sistemului muscular este parali#ia periodică, care semanifestă prin imobili#ări periodice, re#ultate din alternarea proceselor de epui#areşi restabilire a re#er!elor de energie.



-fectarea sistemului respirator predispune indi!idul afectat la !iro#e, ca urmarea scăderii imunităţii şi intensificarea frec!enţei respiratorii, determinate decreşterea necesităţilor în oxigen în condiţiile 1arderii2 exagerate.

$istemul cardio!ascular este implicat în proces în cea mai mare parte prin

tahicardie (creşterea frec!enţei contracţiilor cardiace), procese distrofice (care#ultat al creşterii descompunerii proteice din ţesutul miocardic). 3e măsurae!oluţiei bolii se intensifică procesele distrofice cu epui#area cardiacă, care inducdereglări de ritm cardiac, dilatarea ca!ităţilor cordului cu instalarea insuficienţeicardiace. Toate aceste modificări sunt întrunite întrun sindrom ce poartădenumirea de 1cord tiriotoxic2.

;anifestările modificărilor din cadrul sistemului digesti! sunt repre#entate deapetitul crescut, defecaţie frec!entă, uneori icter (nuanţă galbenă a tegumentelor) şichiar ciro#ă hepatică.

-fectarea sistemului renal poate fi indicată de scăderea cantităţii de urinăeliminată, calculi renali.

-fectarea sistemului endocrin întruneşte di!erse manifestări, în dependenţă deglandele afectate. 0reşterea ni!elului hormonului glandei hipofi#are !a genera

pigmentarea tegumentelor, în special a pleoapelor. -fectarea pancreasului poateinduce, uneori, diabetul #aharat, iar afectarea glandelor sexuale !a induce tulburăride ciclu menstrual sau chiar lipsa menstrelor. 9a bărbaţi, afectarea glandelorsexuale se !a manifesta prin diminuarea potenţei. ertilitatea este scă#ută laambele sexe. 9a unii bărbaţi poate apărea ginecomastia (creşterea glandelormamare), iar la femei galactoreea (apariţia secreţiilor lactice).

-fectarea sistemului ner!os central !a fi trădat de irascibilitate, anxietate,nelinişte, labilitate emoţională, instabilitate psihoemoţională, subfebrilitate,de#ordonanţă, coloratură depresi!ă a dispo#iţiei etc.

<n pacient poate pre#enta o mulţime de semne oculare+

pleoapele larg deschise=

tremorul pleoapelor închise=

clipit rar, la pri!irea în sus muşchiul frunţii nu se contractă (cute frontale anihilatesau pot lipsi)=

pigmentaţia tegumentelor pleoapelor=

luciu exagerat al ochilor=

accentuarea retracţiei pleoapei la fixarea pri!irii asupra unui obiect.



$e mai poate determina lacrimaţie exagerată, sen#aţie de corp străin în ochi,fotofobie (frică de lumină puternică).

3rotru#ia globilor oculari (confer'nd aspectul de >ochi holbaţi2), proces denumitoftalmopatie endocrină, care repre#intă o afecţiune autoimună cu alterarea

complexă a ţesuturilor orbitei, caracteri#ată de proliferarea muşchilor retrobulbarişi a ţesutului adipos. -ceastă afecţiune este delimitată ca o afecţiune separată, care poate e!olua de sine stătător, care poate însoţi, anticipa sau apărea după !indecareamaladiei. 9a ba#a acestei maladii stă procesul de formare a anticorpilor contraţesutului retrobulbar şi a muşchilor oculari, care stimulea#ă sinte#a unor substanţehidrofile (care au proprietatea de a reţine apa). 0a re#ultat are loc creşterea maseiţesutului orbitei şi protru#ia globilor oculari, din interior spre exterior. ormase!eră a oftalmopatiei endocrine se înt'lneşte mai frec!ent la bărbaţi.

-fectarea tegumentelor se înt'lneşte în 7 la sută ca#uri, fiind denumită

dermopatie, se caracteri#ea#ă prin afectarea tegumentelor părţii anterioare agambei, bilateral sau unilateral, cu îngroşarea pielii, red'ndui aspectul de 1coa8ăde portocală2, cu multiple fire de păr, fiind numită 1piele de porc2. -fecţiunea esteînsoţită de prurit (m'ncărime) şi înroşire. ;ai frec!ent este însoţită de oftalmopatiaendocrină.

- Care sunt metodele şi obiectivele terapiei acestei maladii?

Tratamentul guşii difu#e toxice are drept scop obiecti!e de anulare a producţieitiroidiene excesi!e şi a consecinţelor re#ultate, c't şi !indecarea maladiei.Tratamentul poate fi executat conser!ator (medicamentos), chirurgical c't şi cufolosirea iodului radioacti!.

Tratamentul medicamentos se reali#ea#ă cu a8utorul preparatelor antitiroidienede sinte#ă (;erca#olil, Tiro#ol), care inhibă biosinte#a hormonilor tiroidieni.Tratamentul medicamentos este indicat la debutul bolii, pe parcursul unei perioadede la ? luni p'nă la 5 ani. n lipsa eficienţei terapeutice se !a indica tratamentulradical (chirurgical).

n cadrul tratamentului chirurgical este înlăturat o parte din ţesutul glandeitiroide, lăs'nd doar 4@ grame de ţesut. -cest tratament este indicat şi în ca#ulreacţiilor ad!erse a tratamentului medicamentos, tiroida de gradul AAAB, femei carealăptea#ă etc.

Cadioiodterapia este ba#ată pe folosirea iodului radioacti!, care, fiind înglobatde ţesutul glandular, distruge parţial ţesutul tiroidian, substituindui ţesutul, astfelare loc micşorarea cantităţii de ţesut tiroidian funcţional. &e regulă, se indică

pacienţilor cu !'rsta de peste 4D de ani.

guȘĂ difuzĂ toxicĂ

Documents