hanuhanu ancuȚei - caracterizare personaj ancuȚei - caracterizare personaj +relația dintre două...

7/23/2019 HANUHANU ANCUȚEI - caracterizare personaj ANCUȚEI - caracterizare personaj +relația dintre două personaje

http://slidepdf.com/reader/full/hanuhanu-ancuei-caracterizare-personaj-ancuei-caracterizare-personaj 1/4

HANU ANCU EIȚ MIHAIL SADOVEANU

• povestire în ramă

CARACTERIZAREA PERSONAULUI!a"#

S$rie %n ese% &e '() pa*ini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-ooperă studiată de Mihail Sadoveanu"

+n e,a-orarea ese%,%i. vei avea în ve&ere %rmătoare,e repere/

0"a 1 pre2entarea a patr% e,emente a,e te3t%,%i narativ semni4i$ative pentr% rea,i2areapersona5%,%i a,es !&e e3emp,%/ a$6i%ne. $on4,i$t. re,a6ii tempora,e 7i spa6ia,e. $onstr%$6ias%-ie$t%,%i. perspe$tivă narativă. mo&a,ită6i &e $ara$teri2are. ,im-a5 et$" #8

'"a 1 pre2entarea stat%t%,%i so$ia,. psi9o,o*i$. mora, a, persona5%,%i a,es. prin raportare ,a$on4,i$t%, : $on4,i$te,e te3t%,%i narativ st%&iat8

)"a1 re,evarea prin$ipa,ei trăsăt%ri a persona5%,%i a,es. i,%strată prin &o%ă episoa&e:se$ven6e narative : sit%a6ii semni4i$ative sa% prin $itate $omentate8

;"a 1 e3primarea %n%i p%n$t &e ve&ere ar*%mentat. &espre mo&%, în $are se re4,e$tă o i&eesa% tema te3t%,%i narativ în $onstr%$6ia persona5%,%i pentr% $are ai optat"

RELA<IA DINTRE DOU= PERSONAE!-"#

S$rie %n ese% &e '() pa*ini despre relaţia dintre două personaje dintr-o operă studiată, aparţinând lui Mihail Sadoveanu. +n e,a-orarea ese%,%i. vei avea în ve&ere %rmătoare,e repere/

0 .- 1 pre2entarea a patr% e,emente a,e te3t%,%i narativ. semni4i$ative pentr% $onstr%$6iapersona5e,or a,ese !&e e3emp,%/ temă. a$6i%ne. $on4,i$t. re,a6ii spa6ia,e 7i tempora,e. $onstr%$6ias%-ie$t%,%i. mo&a,ită6i &e $ara$teri2are. ,im-a5%, persona5e,or. nota6ii,e a%tor%,%i et$"#8

'"- 1 pre2entarea sit%a6iei ini6ia,e a $e,or &o%ă persona5e. &in perspe$tiva tipo,o*iei în $are se în$a&rea2ă. a stat%t%,%i ,or so$ia,. psi9o,o*i$. mora, et$"8

)"- 1 evi&en6ierea. prin &o%ă s$ene: $itate: se$ven6e $omentate. a mo&%,%i în $are evo,%ea2ăre,a6ia &intre $e,e &o%ă persona5e8



;"- 1 s%s6inerea %nei opinii &espre mo&%, în $are o i&ee sa% tema operei st%&iate se re4,e$tă înevo,%6ia re,a6iei &intre $e,e &o%ă persona5e"

Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanţi scriitori din perioada interbelică.Operele sale s-ar putea grupa în: romane istorice („ Neamul Şoimăreştilor ” „ Fraţii Jderi”„ Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă”! scrieri de "actură mitică („Creanga de aur ”

„ Nopţi de Sânziene”! opere despre locuri #i înt$mplări banale („ ocul unde nu s!a "ntâmplat nimic”! scrieri despre natură din perspectiva pescarului sau a v$nătorului („#ara de dincolo

de negură” „ Nada $lorilor ”!.„ Hanu Ancu ei ț ” a apărut în %&' "iind a a cum a"irmă critica literară puntea dintre celeș

două mari perioade ale crea iei sadoveniene: „ț capodopera de la răscruce” (). Manolescu!.Opera con ine nouă povestiri i este construită peț ș te9ni$a povestirii în ramă.

Mihail Sadoveanu î#i organi*ea*ă cele nouă nara iuni dinț „ Hanu Ancuţei ” înaceastă "ormulă a povestiri,or în ramă care nu este nouă în literatura lumii ( „% mie şiuna de nopţi” „ Decameronul ” de +. ,occaccio „ &ovestirile din Canter'ur(” de +.haucer etc!. Rama este povestea hanului istorisită de naratorul principal o voceauctorială.

n primele secven e-ramă înț in$ipit se cristali*ea*ă un $ronotop speci"icsadovenian: „"ntr!o toamnă aurie am auzit multe poveşti la )anul *ncuţei /. 0rin povestirile spuse la han relatări ale unor înt$mplări petrecute tot acolo sau prinapropiere hanul devine „imago mundi”+

0a".-" „Fântâna dintre plopi ” este cea de-a patra povestire a volumului naratorul "iindcăpitanul de ma*ili )eculai 1sac un narator secund. 2cesta este introdus de naratorul principalcare-l pre*intă ast"el: „un călăre "nvăluit "n lumină i "n pul'eriț ș ” care părea că vine „dedemult, de pe depărtate tărâmuri”. 3l este recunoscut de un alt oaspete al hanului comisul1oni ă de la 4răgăne ti ca "iind prietenul său din tinere e. )ou-venitul este înt$mpinat cuț ș ț

bunăvoin ă. 2ncu a aduce oalele cu vin i puii "rip i "ocul este aprins din nou. adrul "iindț ț ș ț

ast"el creat )eculai 1sac î i poate începe istorisirea.ș

Tema povestirii „Fântâna dintre plopi ” este i%-irea tra*i$ă i $on tiin a &emnită iiș ș ț ț%mane. Motive,e narative sunt toate grave (iubirea #i 5ert"a trădarea #i pedeapsa vinovăţia #imoartea! i dau o mare densitate povestirii. on"lictele vi*ibile din interiorul naraţiunii (unulș

social între #atra care îi întinde o capcană t$nărului negustor celălalt psihologic trăit de "atacare-#i trădea*ă grupul! sunt completate de un puternic con"lict interior care îl va "răm$nta pe )eculai 1sac probabil p$nă la moarte: vinovăţia pentru moartea "etei.

. nt$mplarea are un caracter autobiogra"ic i în"ă i ea*ă o istorie veche dragostea luiș ț ș

)eculai 1sac pentru Marga o igăncu ă pe care o cunoscuse cu peste '6 de ani în urmă.ț ș Spa6i%,înt$mplărilor este determinat geogra"ic („duceam vinuri la ţinutul Sucevei/ „la malul -oldovei”! #i are ca punct de re"erinţă 7anul 2ncuţei. 4urata evenimentelor este concentrată(trei *ile! timp%, "iind însă vag determinat („"ntr!o toamnă ca asta” „ De!atunci au trecut

peste douăzeci şi cinci de ani”.!S%-ie$t%, este construit pe prin$ipi%, $rono,o*i$ relat$ndu-se un singur "apt epic o tristă

poveste de iubire care a avut rol de ini iere pentru t$nărul de odinioară. 0e vremea aceeaț

)eculai 1sac se ocupa cu nego ul. 0lecat într-o toamnă cu vinuri la Suceava el o vă*use într-oț

ceată de igani pe Marga „ț o $eti cană de optsprezece aniș ” i ochii ei îl tulburaseră. 8aș

întoarcerea din călătorie a a cum vorbiseră t$nărul o a teaptă pe "ată la "$nt$na dintre plopiș ș

pentru a-i dărui „o scurteică de vulpe”. Marga vine la înt$lnire i îl averti*ea*ă că 7asanacheș

i ai lui vor să-l 5e"uiască. n lupta care are loc un igan este omor$t un altul rănit. 3roulș ț



răm$ne "ără un ochi salv$ndu- i via a prin "ugă iar Marga este pedepsită de iganii ceilal iș ț ț ț

"iind ucisă i aruncată în "$nt$nă.ș

Nara i%nea ,a persoana Iț s%-ie$tivă !$% 4o$a,i2are internă# implică două planuri:repre*entarea evenimentelor trăite în tinere e (ț timp%, narat! i autoanali*a "aptelor dinș

perspectiva maturită ii (ț timp%, nara i%niiț !.

aracteristic povestirii este #i sti,%, mar$at &e ora,itate av$nd ca mărci te9tuale"ormule de adresare directă menite să genere*e să menţină #i să teste*e atenţia ascultătorilor.4e asemenea apar e9presii i locuţiuni speci"ice limba5ului popularș („ singur ca un cuc”!arhaic („catasti.” „mazili”! regional („'uiac”! colocvial („iu'i ilor prietiniț ”!.

'a".-" Persona5%,1narator căpitanul de ma*ili )eculai 1sac relatea*ă înt$mplarea deodinioară a t$nărului ne tiutor dar repre*entarea "aptelor este înso ită de anali*a i deș ț ș

condamnarea lor din perspectiva omului matur din cau*a consecin elor tragice. 2 adarț ș

portretul persona5ului se constituie într-o &%-,ă perspe$tivă: cea a t$nărului din urmă cudouă*eci i cinci de ani i cea a maturului care anali*ea*ă "aptele din tinere e.ș ș ț

0re*entarea lui )eculai 1sac este reali*ată de către naratorul principal încă de la de laintrarea persona5ului în scena (venirea la han!. 3ste portretul unui bărbat trecut prin multe

înt$mplări ale vie ii:ț „ /ra un om a0uns la cărun eală, dar se inea drept i sprinten pe cal ț ț ș ”„arăta "ncă $rumuse e i 'ăr'ă ie, de i oc.iul drept stâns i "nc.is "i dădea ceva trist iț ș ț ș ș ș

straniu”. Vestimenta iaț căpitanului re"lectă stat%t%, so$ia, indicat i în "ormula de adresareș

"olosită de comisul 1oni ă:ț „ Nu e ti domnia ta prietenul meu Neculai 1sac, căpitanul deș

mazili2”.'"-" igăncu aȚ ș Marga era „o $eti cană de optsprezece aniș ” "rumoasă cu o în"ă i areț ș

„nelini tită, de căpri ă neagrăș ț ”. 3a se autocaracteri*ea*ă drept „o 'iată $ată de la atrăș ” „oroa'ă i!o nemernicăș ”. aptul că )eculai 1sac o tratea*ă ca pe o "emeie i nu ca pe un obiect alș

atrac iei erotice statut impus de membrii atrei o "ace pe Marga să se îndrăgostească de el i săț ș ș

pună via a bărbatului mai presus de a ei.ț rumoasa Marga este eroina tragică a acestei pove tiș

de iubire. ondi ia ei umilă de igăncu ă care se lasă "olosită de grupul nomad pentru a-i 5e"uiț ț ș

pe călătorii dornici de aventuri este metamor"o*ată de puterea dragostei adevărate. 2"lată însitua ia-limită de a se supune legii nescrise a grupului din care "ace parte sau de a-l salva peț

bărbatul iubit ea alege 5ert"a de sine. 0rin iubire ea î i rec$ tigă demitatea reu ind să- iș ș ș ș

depă ească ast"el condi ia in"erioară.ș ț Superioritatea socială a lui )eculai 1sac se destramă în"aţă alteia morale pe care o dovede#te "ata care aparţine unei etnii robite de secole. Sacri"iciulsău o înnobila*ă ea devenind ast"el un persona5 romantic.

)"a" )eculai 1sac este caracteri*at at$t &ire$t c$t iș in&ire$t prin "apte limba5comportament gesturi. 3l se a%to$ara$teri2ea2ă ca o persoană so$ia-i,ă („mie mi!a plăcut

să 'eau vinul cu tovară iiș ” „"mi sunteti to i ca ni te $ra iț ș ț ”! "iind de la început acceptat de ceide la han i consideratș „om cum ne place nouă”.

;n portret al t$nărului )eculai 1sac este conturat prin caracteri*are directă de cătrecomisul 1oni ă:ț „a $ost un om cum nu erau mul i "n ara -oldovei+ Voinic i $rumos i rău+ț Ț ș ș

345 !a avut i'ovnice către toate zărileȘ ”. ăpitanul "olose te însă cuvinte aspre pentruș

a%to$ara$teri2are dintr-o perspectivă morală: „ /ram un om 'uiac i ticălosș .”<$nărul )eculai 1sac are de"ectele speci"ice v$rstei: ne tiin a !,ipsa e3perien ei &e via ă#ș ț ț ț

i neso$otin a !in$apa$itatea &e a preve&ea %rmări,e 4apte,or săv>r ite#"ș ț ș

S$ena în $are o ve&e prima oară pe Mar*a con"irmă spirit%, să% avent%ros. roman iosț "usta ro ie a "etei iș ș „oc.ii iu iț ” ai acesteia tulbur$ndu-l gro*av dar i naivitatea t$năruluiș

5usti"icată prin lipsa e9perien ei de via ă deoarece nu vede capcana în această „ț ț "ntâmplare”.



2ceste trăsături sunt eviden iate i înț ș s$ena ,%ptei &e ,a 4>nt>nă c$nd el de i îi în"runtăș

mai înt$i plin de cura5 pe igani s"$r e te prin a "ugi lăs$nd-o pe "ată pradă "uriei celor dinț ș ș

atră. 4acă ar "i avut mai multă e9perien ă probabil ar "i tiut că Marga este în pericol pentruș ț ș

că i-a trădat neamul.ș

)"-" Re,a ia &intre $e,e &o%ă persona5eț eviden ia*ă antite*a dintre bărbatul imprudentț

egoist acţion$nd instinctual ("ie că este vorba de instinctul erotic "ie de instinctul deconservare ce-l împinge să caute salvarea "ără să se g$ndească o clipă la ce i se poate înt$mpla"etei! i ţigăncu#a îndrăgostită trăind o dramă interioară (am$nă de*văluirea capcanei ca săș

prelungească înt$lnirea de dragoste singura e9perienţă care i-a mai rămas "iindcă #tie prea bine că o vor ucide!.

u toate astea povestea de dragoste este probabil cel mai "rumos lucru care i s-aînt$mplat Margăi în scurta ei via ă.ț O s$enă semni4i$ativă este cea a înt$lnirii nocturne dintrecei doi. 2ceasta se petrece sub bolta înstelată l$ngă "$nt$na dintre plopi. =omantismuldescrierii cadrului este evident: „Stelele se aprinseră "n cerul curat 3+++5 i câmpurileș

"n eleniseră "n lini te ca!ntr!o tainăț ș ”. 3ste începutul unei pove ti de dragoste care seș

va s"$r i tragic.ș O a,tă s$enă e&i4i$atoare pentru schimbarea interioară a Margăi este

cea a reîntoarcerii t$nărului negustor care îi aduce „o scurteică de piele de la &a caniș ”. +estul lui aparent "ără semni"ica ii ma5ore o "ace pe igăncu ă să se simtăț ț ș

tratată ca o "iin ă umană i nu ca „ț ș o roa'ă i!o nemernicăș ” a a cum ea însă i seș ș

de"ine te. 2st"el Marga hotără te să se sacri"ice pentru bărbatul de care esteș ș

îndrăgostită.;"a".-" Consi&er $ă tematica povestirii îmbină iubirea #i moartea erosul #i thanatosul

într-o povestire romantică. n „neagra $ântână a trecutului” căpitanul )eculai 1sac păstrea*ă imaginea vie a Margăi. 0ierderea ochiului poate sugera dob$ndireaîn elepciunii care îl "ace după două*eci i cinci de ani să- i vadă mai limpede vina iț ș ș ș

să aprecie*e noble ea su"letului simplu al Margăi.ț 2proape to i cei aduna i la han trăiescț ț

în trecut au nostalgii i taine de a căror apăsare scapă prin povestire. 0ovestea apare ast"el caș

o "ormă de terapie de vindecare a unor dureri vechi „"nă'u iteș

”. 2ctul povestirii "ace ca"aptele să reînvie prin evocare a a cum observa i 2ncu a cea t$nără:ș ș ț „6ot a a "mi povestea iș ș

mama, demult, despre "ntâmplarea asta+++”

hanuhanu ancuȚei - caracterizare personaj ancuȚei - caracterizare personaj +relația dintre două...

Documents