1

MIHAELA NEGRESCU

2

3

MIHAELA NEGRESCU

Editura ANAMAROL, 2010

4

Editura ANAMAROL Bucure�ti Director: Rodica Elena LUPU Tel: 0723339331 www.rodicaelenalupu.piczo.com E-mail: lupurodica@yahoo.com Coperta dup� o imagine trimis� de autoare: Rodica Elena LUPU Tiparul executat: NORATIP, tel: 021 668 51 25

Copyright Mihaela NEGRESCU, 2010 © Toate drepturile rezervate

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României NEGRESCU, Mihaela HIPNOZA ERICKSONIAN� Mihaela NEGRESCU Editura ANAMAROL / Bucure�ti, 2010 ISBN: 978-606-8049-62-5

5

CUPRINS

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE

I.1. Personalitatea lui Milton Erickson …………………….. pag. 9 I.2. Hipnoza ericksonian� �i aplicativitatea acesteia….…pag. 18 I.3.Abilit��ile necesare unui hipnoterapeut de orientare ericksonian�………………………………………………… pag. 39

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II.1. Simptomul este o modalitate de adaptare a unui individ la o situa�ie de via�� �i trebuie utilizat, ca �i comportamentul manifest, ca pe o resurs� pentru vindecare sau optimizare personal� …………………………………………………… pag. 43

II.2. Pentru a face psihoterapie trebuie s� existe o rela�ie pozitiv�, de încredere între client �i terapeut …………… pag. 51

II.3. Deconectarea p�r�ii con�tiente de cea incon�tient� �i accesarea emisferei non-dominante duce la inducerea transei. Concep�ia ericksonian� despre incon�tient ……………...pag. 56

II.4. Utilizarea metaforei �i a simbolurilor, ca mod de comunicare indirect�, activeaz� resursele incon�tiente �i diminueaz� rezisten�ele clientului. Alc�tuirea metaforelor �i exemple ilustrative ………….……………………………... pag. 60

II.5. Utilizarea unor “trucuri” lingvistice pentru cre�terea eficien�ei hipnoterapiei. Modelul Milton………………….. pag. 68

II.6. Utilizarea tuturor modalit��ilor senzoriale, dup� schema VAKOG cre�te eficien�a hipnozei ………………………... pag. 81

II.7. Hipnoza este o bun� metod� de programare…..pag. 88 II.8. Manipularea este permis� dac� este în interesul

clientului …………………………………………………….. pag. 91 II.9. În inducerea transei se folosesc doar elemente care îi

plac clientului, agreabile ………………………………….. pag. 95 II.10. Gre�eala este un feedback pe care îl putem utiliza

pentru a progresa ………………………………………….. pag. 96

6

II.11. Terapia folose�te sugestiile indirecte, care sunt mai eficiente decât cele directe ……………………………….. pag. 97

II.12. Fiecare terapeut trebuie s�-�i dezvolte propria manier� autentic� de a face hipnoz� ………………….. pag. 120

II.13. Fiecare om are toate resursele necesare �i suficiente, dar �i solu�iile optime pentru a se vindeca, iar acestea sunt unice �i proprii fiec�rei persoane în parte. “Sediul” acestor resurse este incon�tientul ……………………………….. pag. 121

II.14. In cazul în care nu g�sim suficiente resurse în trecutul pacien�ilor le putem crea. Folosirea hipnozei pentru a remodela trecutul în scop terapeutic. Cazul February Man………. pag.136 II.15. Procesul hipnoterapiei presupune o comunicare client-terapeut care se desf��oar� simultan la nivel con�tient �i incon�tient ………………………………………………… pag. 150

II.16. Vocea, timbrul vocal este un element important în hipnoza ericksonian� ……………………………………. pag. 157

II.17. Hipnoza ericksonian� este centrat� pe obiectiv �i limitat� în timp. Caracteristicile obiectivelor corect definite �i a tehnicilor care faciliteaz� realizarea lor …………………pag. 158

II.18. Fiecare pacient are o modalitate subiectiv� de a intra în hipnoz� �i de a tr�i aceast� stare / pag. 171

III. CÂTEVA TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIENE III.1. O tehnic� de hipnoz� ericksonian� dezvoltat� de

Ernest Rossi …………………………………………….... pag. 173 III.2. Utilizarea metaforelor………………………….. pag. 179 III.3. O metod� ericksonian� de induc�ie…………... pag. 182 III.4. O tehnic� care presupune utilizarea simbolului pentru

vindecare dezvoltat� de Marge Reddington…………… pag. 184 III.5. Hipnoza ericksonian� �i controlul durerii ……. pag. 210

IV. APLICATIVITATEA METODELOR �I TEHNICILOR

ERICKSONIENE ÎN AFARA DOMENIULUI PSIHOTERAPEUTIC …………..…. pag. 222 BIBLIOGRAFIE……………….… pag. 236

7

PREFA��

Personalitatea �i opera lui Milton Erickson a fascinat de-a lungul timpului un num�r din ce în ce mai mare de cercet�tori �i c�ut�tori, psihoterapeu�i mai întâi, apoi c�ut�tori din domenii din ce în ce mai îndep�rtate de psihologie, inspirând nenum�rate studii �i cercet�ri, cartea de fa�� fiind o sintez� a multora dintre acestea. Experien�a teoretic� �i practic� a autoarei i-a permis s� integreze cuno�tin�ele acumulate într-o nou� perspectiv� asupra operei lui Erickson, aducând complet�ri �i interpret�ri originale de factur� jungian� �i szondian�, �i chiar o paralel� necesar� �i cu posibilit��i multiple de dezvoltare, cu artele mar�iale japoneze, în special aikido, (calea energiei în armonie) ce pune exemplar în practic� principiile ericksoniene.

Autoarea nu numai c� prezint� într-un mod organizat �i coerent principalele caracteristici ale hipnoterapiei ericksoniene, dar reu�e�te s� fac� �i o pledoarie pentru psihoterapie în general. De asemenea, cuno�tin�ele de psihologie social� �i NLP îi permit s� ofere o nou� perspectiv� asupra hipnoterapiei ericksoniene �i s� sublinieze înc� o dat� genialitatea lui Erickson.

Cartea se adreseaz� unui public cu preg�tire superioar�, mai ales speciali�tilor în psihologie �i psihoterapie, fiind un excelent îndrumar pentru decriptarea „magiei” lui Erickson. Astfel, autoarea trece în revist� principiile ericksoniene, modelul milton �i radiografiile lui Bandler �i Grinder, eviden�iate prin schema VAKOG, tipurile de sugestii �i artificii lingvistice �i multe altele. Toate aceste sunt pres�rate cu metafore de sorginte asiatic�, într-un autentic stil ericksonian.

În final autoarea ne pune la dispozi�ie o serie de instrumente psihoterapeutice practice precum: induc�ii diverse folosite de ericksonieni de-a lungul timpului �i alte tehnici de psihoterapie ericksonian�.

prof. univ. dr. Irina Holdevici

8

9

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE

I.1. Personalitatea lui Milton Erickson (1901-1980).

Ghid c�l�uzitor

Un str�mo� a spus ca studiul disciplinei Zen necesit� trei lucruri esen�iale. Primul este o credin�� foarte puternic�. Al doilea este capacitatea de a tr�i starea de uimire. Al treilea este o mare hot�râre. Dac� unul dintre acestea lipse�te, ve�i fi ca un trepied f�r� un picior.

Nu am nimic deosebit s� v� spun. Recomand doar fiec�ruia s� admit� c� exist� în oricare fiin�� o natur� esen�ial�, unic� care poate fi perceput� �i c� exist� un adev�r esen�ial pe care oricine îl poate p�trunde; numai în acest fel hot�rârea voastr� se va men�ine puternic�. V� recomand s� medita�i la aceste afirma�ii. Cineva, trezit doar pe jum�tate, nu poate atinge realizarea ultim� în Zen. Este nevoie de întreaga aten�ie �i întreaga putere de p�trundere.(povestire Zen)

10

Despre Milton Erickson (n�scut pe 5 decembrie 1901) s-a scris �i s-a vorbit foarte mult, peste tot în lume. Mul�i terapeu�i îl consider� ca fiind cel mai important hipnoterapeut din lume �i unul dintre cei mai mari exper�i în domeniul comunic�rii. Prin abordarea sa unic� în psihoterapie, a redefinit �i a revolu�ionat hipnoza. Doctor în medicin� �i psihologie, acesta este recunoscut drept cea mai important� autoritate pe plan mondial în hipnoterapie �i în psihoterapia strategic� de scurt� durat�. Richard Bandler �i John Grinder s-au inspirat enorm în cercetarea lor, ce a dus la întemeierea program�rii neuro lingvistice, din concep�ia ericksonian�. Mul�i sunt de p�rere c� Erickson, prin contribu�iile pe care le-a adus în psihoterapie, poate fi comparat cu Jung sau cu Freud.

Tehnicile inventate de el �i-au g�sit aplicarea nu doar în psihoterapie, sofrologie, terapia familial�, ci �i în tot ceea ce înseamn� comunicare, inclusiv în domeniul organiza�ional. În cariera sa, Milton Erickson a ocupat diferite func�ii, dintre care amintim: pre�edinte fondator al Societ��ii Americane de Hipnoz� Clinic�, pe care a condus-o timp de un deceniu, director fondator al Funda�iei de Educa�ie �i Cercetare a Societ��ii Americane de Hipnoza Clinic�, profesor asociat de psihiatrie la Wayne State University, Colegiul de Medicin�. A fost membru pe via�� al Asocia�iei Psihologice Americane �i a Asocia�iei Psihiatrice Americane. Cele mai multe din articolele sale au avut ca tem� hipnoza. Dintre c�r�ile sale amintim: “Hypnotic Realities”, “Hipnoterapy: an exploratory casebook”, “Experiencing hypnosis: therapeutic approaches to altered states”, “Practical application of medical and dental hypnosis” �i “Time distorsion în hypnosis”. Au fost publicate alte doua serii de c�r�i: “The collected papers of Milton H. Erickson on hypnosis” în patru volume �i “The seminars, workshops and lectures of Milton Erickson” tot în patru volume care con�in articolele publicate �i însemn�rile personale ale lui Erickson. Cercet�rile �i concep�ia sa au fost surs� de inspira�ie pentru o multitudine de alte c�r�i, scrise de autori din diferite ��ri, preocupa�i de aplicativitatea teoriei sale în psihoterapie sau în domeniul comunic�rii.

Experien�a sa profesional� este una extrem de vast�, având în cariera sa peste 30.000 de pacien�i. În decursul timpului a

11

colaborat cu diver�i terapeu�i �i a dezvoltat un num�r mare de tehnici dintre care amintim: amnezia structural�, tehnica confuziei, induc�ia pantomimica �i tehnica sugestiilor indirecte, în construirea c�rora a dovedit creativitate �i geniu.

Milton Erickson s-a n�scut in Aurum, Nevada, stabilindu-se ulterior cu familia in Wisconsin, unde a urmat facultatea de medicin�, perioad� în care a avut primul contact cu hipnoza �i a devenit un pasionat al acestui domeniu. Dup� ce a asistat la o demonstra�ie de hipnoz� a dr. Clark L. Hull, a început s� înve�e despre hipnoz� �i s� experimenteze aceast� tehnic� având drept subiec�i colegi de facultate, prieteni �i membrii ai familiei, astfel c� la finele celui de-al treilea an de facultate hipnotizase deja câteva sute de persoane �i a ajuns s� fac� demonstra�ii hipnotice pentru facultatea de medicin� �i pentru spitalul Mendota.

A �tiut s�-�i utilizeze la maximul resursele �i s�-�i transforme ni�te defecte (era afon �i discromat) în oportunit��i de a înv��a, de a experimenta c�i prin care fiecare din noi ne putem dep��i limitele. Istoria sa de via�� complex�, a fost marcat� de experien�e care au contribuit semnificativ la ceea ce este ast�zi hipnoza ericksonian� sau permisiv�. În copil�ria timpurie a avut dificult��i în a înv��a s� vorbeasc� suferind de dislexie. Înc� de atunci el a avut reale capacit��i de a face autohipnoz�, f�r� a con�tientiza acest fapt. La vârsta de �ase ani, pe când profesorul s�u se str�duia s�-l fac� s� diferen�ieze litera „M” de cifra „3”, el a experimentat brusc un flash vizual în care i-a ap�rut clar individualitatea fiec�reia, astfel încât, de atunci nu a mai avut niciodat� probleme cu literele alfabetului sau vreun caracter numeric.

A înv��at s� vorbeasc� abia la vârsta de patru ani. Acest eveniment l-a f�cut s� fie pasionat de sensul cuvintelor �i de forma lor, devenind chiar o pasiune, care l-a determinat s� înve�e dic�ionarul limbii engleze neprescurtat pân� în clasa a treia. Acest lucru i-a atras porecla "domnul Dic�ionar" care l-a înso�it pân� la facultate. A reu�it s�-�i uimeasc� profesorii cu aceast� capacitate a sa �i cu interesul fa�� de polisemie, multiplele niveluri de semnifica�ie ale cuvintelor �i varia�iei sensului acestora în func�ie de context. La vârsta de 17 ani a fost afectat de primul atac de poliomielit� ceea ce l-a for�at s�

12

foloseasc� experien�e de revocare-reamintire vie a amintirilor senzoriale timpurii, pentru a reu�i s� reînve�e cum s�-�i utilizeze mu�chii. Evocarea amintirilor senzoriale timpurii au dat na�tere unor procese ideomotorii �i ideosenzoriale care au constituit baza pentru reînv��area func�iilor pierdute în urma accidentelor �i a bolilor. Erickson relata c�, treptat a înv��at c�, dac� s-ar putea gândi la mers �i la relaxare, durerea s-ar mai ameliora. În acest context a descoperit, pentru sine însu�i, modul cum relaxarea �i fixarea aten�iei asupra unor realit��i interioare ar putea înlocui aspectele dezadaptative sau dureroase (Erickson, 1977). Aceste experien�e pe care le-a avut în jurul vârstei de 19 ani (pe care nu le denumea înc� st�ri modificate de con�tiin�� sau autohipnoz�) i-au trezit interesul pentru hipnoz� �i pentru beneficiile acesteia în tratarea diferitor afec�iuni.

De�i grav bolnav �i-a continuat activitatea �i a tratat sute de pacien�i, adul�i �i copii, dezvoltând tehnici care au revolu�ionat psihoterapia. Geniul �i originalitatea cu care a reu�it s�-�i dep��easc� gravele probleme de s�n�tate constituie o surs� de inspira�ie pentru to�i care cred în capacitatea uman� de progres �i în resursele inepuizabile pe care le avem, îns� nu le utiliz�m pentru cu nu �tim sau am uitat cum s� o facem.

Tocmai pentru c� a suferit de poliomielit�, handicapul s�u l-a f�cut s� descopere cum s� fac� apel la toate resursele sale datorit� structurii sale de personalitate optimiste, lupt�toare �i originale. La 17 ani, furios de a-l fi auzit pe medic anun�ându-i mama c� fiul ei va muri f�r� îndoial� pân� în zori �i-a mobilizat toate resursele �i a reu�it s� supravie�uiasc� pân� la r�s�rit. Cu toate acestea, la primele raze ale soarelui s-a scufundat într-o com� profund� care a durat trei zile �i trei nop�i �i l-a l�sat în întregime paralizat. El îns�, nu s-a l�sat descurajat �i a reu�it s� profite de aceast� imobilizare for�at� pentru a stimula o direc�ie de observare deja dezvoltat�. Legenda spune c� într-o zi, atunci când a fost pus s� se odihneasc� în scaunul cu rotile în fa�a ferestrei, a fost surprins de o a�a de mare poft� de a revedea muncile din ferma familiei încât scaunul s�u a sfâr�it prin a se r�sturna. Surprins �i plin de speran�� a început s� lucreze asupra acestui efect al imageriei care reu�ise bine s� fac� s� se mi�te corpul s�u paralizat. Milton Erickson tocmai

13

descoperise activitatea ideomotric� a hipnozei lui Bernheim. Un an mai târziu era deja în picioare iar �ase luni mai târziu a plecat singur într-o c�l�torie cu scopul de a le demonstra p�rin�ilor s�n�tatea reg�sit�. La 50 de ani, când poliomielita l-a lovit din nou, a participat din nou la legenda sa �i a reu�it din nou s� se vindece, p�strând totu�i pân� la sfâr�itul via�ii sechelele celei de a doua crize.

Abordarea sa inovativ� nu a ap�rut în urma unei ample abord�ri teoretice, ci, din contr�, în urma unei practici îndelungi �i de aici decurge probabil �i eficien�a sa.

A reu�it practic s� se situeze la r�scrucea diferitor abord�ri ce existau pân� la el. A fost interesat de simboluri, la fel ca �i Sigmund Freud sau Gustave Jung, îns� nu s-a oprit aici ci a mers mai departe �i a reu�it s� foloseasc� modalitatea metaforic� de a comunica cu pacien�ii s�i. Într-un mod similar comportamentali�tilor �i-a definit terapia în termeni de înv��are �i de dezv��are. De la umani�ti a preluat încrederea în capacitatea uman� de a se dezvolta, de a evolua. A crezut cu t�rie în poten�ialul pozitiv al omului �i în sensul ascendent al destinului uman.

Pe timpul celui de-al doilea r�zboi mondial a fost chemat s� asiste prin studii în eforturile de r�zboi, în colaborare cu Margaret Mead, asupra caracterului na�ional japonez �i asupra eficacit��ii propagandei naziste. De altfel acesta o mai asistase pe Mead în 1940 în studiile sale asupra transei spontane induse de dansatoare din Bali. Studiile sale din timpul r�zboiului sunt considerate înc� secrete de c�tre guvern, de�i justificarea unui secret atât de prelungit este cam sub�ire. Tot în aceast� perioad� s-a oferit voluntar în studiul b�rba�ilor prezen�i la recrutare, descoperind astfel multe din motivele, temerile �i concep�iile lor, lucruri care l-au ajutat în dezvoltarea sa ca analist al min�ii omene�ti.

Dup� r�zboi, în 1948 s-a mutat în Phoenix, Arizona, sperând ca vremea cald� de acolo s� îi diminueze durerile musculare. Dup� ce a fost un an director la Arizona State Hospital, a renun�at la acest post pentru a intra în domeniul practicii private. Din acest moment a debutat cea mai productiv� perioad� a vie�ii sale. De�i întrerupt de atacul de poliomielit�, el s-a implicat în derularea mai multor programe ce

14

aveau ca scop popularizarea hipnozei �i a format mai multe asocia�ii �i organiza�ii na�ionale care s�-i continue eforturile profesionale. În acest scop a avut o sumedenie de colabor�ri. Aldous Huxley, unul din pionierii celor ce s-au implicat în studiul st�rilor alterate de con�tiin��, inclusiv cele induse de hipnoz�, a colaborat cu Erickson pentru o serie întreag� de experimente �i au pl�nuit s� scrie împreun� o carte despre concluziile la care au ajuns (Erickson, 1965). Manuscrisele au ars într-un incendiu care a distrus casa lui Huxley dar, în ciuda acestui ghinion, Erickson a reu�it s� reconstituie din memorie o fascinant� lucrare despre una din �edin�ele de hipnoz� ce a f�cut parte din experimentele lor (Erickson, 1959).

Deformarea timpului, a�a cum este perceput� de subiectul aflat în trans�, a devenit un domeniu de interes pentru el. Dr. Linn Cooper, cel care a colaborat cu el pe acest proiect, a publicat �i o carte cu Erickson „Time Distortion in Hypnosis”, care a r�mas ca material de referin�� în domeniu.

Aria domeniilor de interes a lui Erickson a fost extrem de întins�. A fost consultat de echipe de sportivi care c�utau cre�terea performan�elor dar �i de agen�ii federale interesate de investigarea psihologic� în cazul avioanelor pr�bu�ite. Cu aceast� ocazia a elaborat noi tehnici de induc�ie. Întrebat de diferi�i colegi care este secretul succesului s�u, obi�nuia s� r�spund� „Confuzia, asta e! Tehnica mea de confuzie!” Aceast� tehnic� a dezvoltat-o prin propria experien�� ce cuprindea frecvente st�ri de ame�eli �i dezorient�ri senzoriale ce l-au for�at s� se foloseasc� de confuzie în loc s� se împiedice de ea. De asemenea utiliza perspective neobi�nuite pe care le câ�tigase în via��, împreun� cu inteligen�a sa ascu�it�, pentru a pune în dificultate rigidit��ile mentale de o via�� a pacien�ilor s�i, permi�ând incon�tientului s� înceap� munca de vindecare. Utilizând sensuri mai pu�in obi�nuite ale cuvintelor uzuale reu�ea s� creeze un cadru de ambiguitate propice implement�rii sugestiilor. (Ex.: în cursul hipnotiz�rii, hipnotizatorii pot fi dificili).

Orice schimbare în plan comportamental presupune �i o schimbare a viziunii interne. Din acest motiv un terapeut pentru a ajuta un client s�-�i rezolve o problem� trebuie s� fie capabil s�-i aduc� la t�cere viziunea personal� limitat� prin care

15

reu�e�te s� se autoperturbe. Este vorba în ultim� instan�� de a-i îngr�di dialogul interior. Este acela�i principiu pe care îl ilustra un maestru zen care i-a cerut discipolului s� se elibereze de concep�iile sale rigide, s� lase la o parte ceea ce �tie pentru a putea înv��a ceva nou. Maestrul a exemplificat acest principiu prin intermediul unei metafore: într-un pahar plin nu mai încape nici o pic�tur� de ap�. Pentru a pune ap� proasp�t� în el trebuie mai întâi, în mod firesc s� îl gole�ti, adic� s� la�i în urm� experien�a anterioar� �i s� fii deschis la nou.

Multe din realiz�rile �tiin�ei moderne erau la vremea lor considerate ca imposibile. Se credea c� nici un obiect mai greu ca aerul nu putea s� zboare. Fizicienii din ziua de azi �tiu c� nu exist� obiectivitate �i c� ea depinde de sistemul de referin��. Lucrurile avanseaz�, cu to�ii ne dezvolt�m, înv���m noi lucruri care pun sub semnul întreb�rii ceea ce �tiam cândva �i ne modific�m într-o m�sur� mai mare sau mai mic� credin�ele. A ne crampona de trecut, de ceea ce �tiam, înseamn� a stagna la un nivel inferior, a nu evolua ca oameni, în ultim� instan��, a ne risipi timpul limitat pe care îl avem la dispozi�ie în aceast� via��. Evolu�ia umanit��ii a fost asigurat� doar de acei oameni care s-au îndoit, care au cercetat, care au fost curio�i �i care au crezut c� pot. Asta nu înseamn� c� nu trebuie s� avem credin�e sau un sistem valoric bine alc�tuit pentru c�, în absen�a acestora, nu am g�si congruen�� �i sens. Îns�, acest sistem este de dorit s� fie flexibil �i deschis la o permanent� schimbare în bine pentru c� el are menirea de ne ajuta s� ne realiz�m visele, nu de a ne perturba.

Bandler, inspirat de Erickson (care mereu se raporta la cei ce nu aveau problema pacientului lui) �i-a creat un sistem terapeutic optimist care pleac� de la premisa c� fiecare pacient este capabil s�-�i realizeze obiectivele �i s�-�i dep��easc� problemele. El a în�eles c� este mai eficient s� afli cum a trecut cineva peste o depresie sever� sau peste o fobie pentru a-i ajuta �i pe al�ii s� o fac� decât s� se concentreze pe acele lucruri care îi împiedic� pe sutele de depresivi s� ias� din aceast� stare profund disfunc�ional�.

În plan profesional este important s� men�ion�m c� de�i a dezvoltat multe abord�ri noi �i permisive ale hipnozei terapeutice, Erickson a fost de neclintit în hot�rârea de a nu fi

16

teoretic. El nu a promovat nici o teorie explicit� a personalit��ii. Credea cu fermitate c� o teorie explicit� a personalit��ii îl limiteaz� pe psihoterapeut �i face ca psihoterapia s� fie mai rigid�. Erickson era dedicat ideilor de flexibilitate, unicitate �i individualitate. A exprimat clar acest lucru în scrierile sale �i în modul în care a tr�it.

Erickson nu a contribuit mult la teoria �tiin�ific�, în concep�ia clasic�, dar a îmbog��it profesia cu un tezaur de exemple despre cum s� te adaptezi la circumstan�e unice �i s� realizezi schimbarea. A l�sat altora sarcina de a construi teorii ale schimb�rii pe baza numeroaselor sale experimente.

Spre deosebire de Freud �i de al�i înainta�i, Erickson nu a creat o �coal� de discipoli compact�, cu o organiza�ie care s� conserve �i s� protejeze contribu�iile sale. Mul�i terapeu�i, de diferite orient�ri au fost atra�i de Erickson, iar unii dintre ei au devenit asocia�i �i prieteni apropia�i lui. Faptul c� a atras mai mul�i terapeu�i înzestra�i care, precum Jeffrey Zeig, au devotat o mare parte a timpului �i efortului lor unei colabor�ri cu Erickson, este o dovad� a bog��iei contribu�iilor sale. Ace�ti colegi continu� s� prezinte, s� analizeze �i s� clarifice munca lui Erickson, f�când-o astfel mai accesibil� altor terapeu�i. În loc s� dea na�tere unor “ericksonieni ortodoc�i”, el a încurajat dezvoltarea unor alte direc�ii, fapt ce ilustreaz�, în mod elocvent, respectul s�u profund pentru libertatea �i individualitatea atât a studen�ilor s�i cât �i a pacien�ilor s�i.

Reprezentan�ii terapiilor sistemice �i adep�ii abord�rilor paradoxale îl recunosc pe bun� dreptate ca precursor al lor iar membrii Mental Research Institut din Palo Alto îi recunosc tot ceea ce îi datoreaz�.

De asemenea, Erickson avea în toate circumstan�ele o atitudine încânt�toare de uimire �i respect, pozitiv�. Era genul de persoan� care se uit� mai degrab� la flori decât la semin�e �i î�i încuraja pacien�ii s� fac� la fel. Erickson era încântat de schimb�rile pozitive pe care oamenii au capacitatea de a le face. De fiecare dat� când un pacient f�cea un progres, de fiecare dat� când un client f�cea o levita�ie a bra�ului (chiar dac� pentru el acest lucru se întâmpla pentru a treizecea mia oar�) el era încântat, uimit �i foarte mândru c� pacientul s�u î�i îndeplinise sarcina. Mare parte din acest sentiment de uimire �i

17

pl�cere îi era transmis pacientului la un nivel non-verbal, ceea ce f�cea s� sporeasc� valoarea progresului acestuia din urm�.

De�i nu credea în nici o form� de religie �i era extrem de sceptic privind pretinsele st�ri mistice, cu ceva timp înainte de a muri a tr�it o total� disociere a min�ii fa�� de corp �i de toate conexiunile senzoriale.

Despre aceast� experien�� pl�cut� i-a povestit unuia dintre cei mai fideli colaboratori ai s�i, Ernest Rossi, concluzionând c� fusese asem�n�toare cu experien�a mistic� cunoscut� de Samadhi, în care corpul ignora to�i stimulii în timp ce mintea r�mânea alert� �i con�tient�. Poate fi vorba îns� tot despre o autoinducere hipnotic�, pentru care Erickson avea aptitudini mai mult decât deosebite în acest domeniu.

Erickson a murit în urma unei infec�ii acute, pe data de 25 martie, 1980. A fost activ �i într-o condi�ie fizic� relativ bun� pân� în momentul mor�ii sale.

El r�mâne peste timp un nume deasupra tuturor celorlal�i în dezvoltarea hipnozei ca terapie eficient� a stresului �i a tulbur�rilor derivate din diversele sale forme de manifestare, ca �i pentru multe alte condi�ii ap�rute din traume psihologice ce par la origine a fi în întregime fizice. El exemplific� cu prisosin�� expresia potrivit c�reia cel mai bun doctor este cel ce s-a vindecat pe sine.

18

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I.2. Hipnoza ericksonian� �i aplicativitatea acesteia

Se poveste�te ca demult în China, era un copac atât de

b�trân încât nimeni nu mai �tia de când e acolo. Un vr�jitor l-a t�iat �i a f�cut din lemnul lui o harp� minunat�. Arti�ti vesti�i au venit s� cânte la instrumentul despre care se aflase peste ��ri �i mari. Dar oricât s-au str�duit n-au reu�it s� scoat� din el decât ni�te sunete nepl�cute auzului. Pân� la urma, harpa frumoas� dar nefolositoare a ajuns in tezaurul împ�ratului Chinei, unde a z�cut mult� vreme. Dup� mul�i ani, într-o zi veni tân�rul Pay-la �i ceru permisiunea s�-i fie îng�duit s� cânte la vestita harp�. I se acorda privilegiul �i sub mângâierea degetelor sale instrumentul se trezi �i scoase sunete nemaiauzit de frumoase, care sem�nau cu amintirile b�trânului copac: schimbarea anotimpurilor �i naturii, rena�terea continu�, cântecele pas�rilor sau lupta fiarelor s�lbatice, ploaia care cade sau lini�tea z�pezii, bucuriile �i necazurile tuturor celor care trecuser� pe sub umbra lui �i multe altele. Ascult�torii emo�iona�i îl întrebar� pe Pay-la cum a reu�it s� domesticeasc� harpa. Pay-la le r�spunse c� în loc s� for�eze instrumentul s� cânte melodiile sale, a l�sat harpa s�-�i aleag� tema �i urm�rind-o, el s-a asimilat cu harpa, devenind amândoi un singur instrument.

Hipnoza, potrivit concep�iei lui Miltom Erickson este o stare resim�it� de subiect prin faptul c� nu mai este aici �i acum, c� deschide paranteze asupra a ceea ce se întâmpl�, c� este în doua locuri în acela�i timp. Este un proces intern de înv��are, un instrument, o metod� prin care îi putem ajuta pe ceilal�i s� se dezvolte, s�-�i descopere resurse noi, pe care nu �tiau c� le au, s�-�i dep��easc� blocaje �i s� se vindece de simptome dintre cele mai variate. Hipnoza are diferite grade de profunzime �i în general se consider� c� transa profund� este

19

acel nivel care permite subiectului s� ac�ioneze optim �i direct în planul incon�tientului, f�r� interferen�a min�ii con�tiente.

Erickson define�te conceptul de con�tient într-o manier� u�or de în�eles, referindu-se la ceea ce este aici �i acum iar conceptul de incon�tient cuprinde tot ceea ce nu controlam. Nu se fac deci nici un fel de trimiteri la incon�tientul freudian sau junghian. Con�tientul se refera la tot ceea ce vezi, auzi, percepi prin sim�uri iar incon�tientul este tot ceea ce ne scap�, cum ar fi respira�ia, temperatura corpului, func�ionarea biologic� �i tot ceea ce nu ne dam seama ca exist�, la ceea ce nu ne gândim (mersul de exemplu). PNL-ul afirma ca omul nu poate fi con�tient de mai mult de cinci elemente în acela�i timp �i tot ceea ce este dincolo de acest num�r de elemente se afl� sub sfera de control a incon�tientului.

Milton Erickson spunea adesea c� el nu are putere, ci doar bun� în�elegere pentru celalalt. La prima vedere pare un lucru simplu, îns� pentru a fi capabil s� intri, s� în�elegi �i s� te folose�ti de materialul clientului, de resursele sale interne de vindecare, este un lucru care cere mult� disponibilitate, flexibilitate, acceptare a celuilalt, dar �i cuno�tin�e de specialitate.

Hipnoza nu este o stare în care li se spune subiec�ilor ce au de f�cut sau cum s� abordeze o problem�. Nimeni nu va face ceva contrar sistemului de valori. S-a demonstrat acest lucru de nenum�rate ori pe pacien�i c�rora li s-a sugerat, afla�i în trans� adânc� s� fac� diverse lucruri total ie�ite din sistemul lor de valori �i credin�e. Spre exemplu unui b�rbat i s-a sugerat c� pentru problemele din c�snicie exist� o solu�ie foarte simpl�: s� ia un cu�it din buc�t�rie �i s� o ucid� pe so�ia sa. Chiar în momentul în care sugestia i-a fost f�cut� de c�tre hipnoterapeut, pacientul a ie�it brusc din hipnoz� �i, bineîn�eles, nu a luat în seam� sugestia.

Afla�i în trans�, subiec�ii nu se afl� sub controlul terapeutului �i î�i p�streaz� capacitatea de discern�mânt. Ei devin, îns�, mai deschi�i la idei noi, pe care, desigur, le analizeaz� prin prisma experien�ei lor de via��, nu le accept� în mod necondi�ionat, a�a cum de multe ori mass-media a preferat s� prezinte problema pentru a o face mai spectaculoas� �i a-�i câ�tiga în acst mod facil audien��.. Sugestiile sunt preluate �i

20

traduse prin intermediul patternului lor de înv��are, prin intermediul filtrelor lor interne de interpretare a realit��ii.

Efectul pozitiv al transei este c� reu�e�te s� creasc� gradul de flexibilitate �i de creativitate al subiec�ilor �i s� creeze premizele schimb�rii (Rossi, 1977). Mai mult decât atât în hipnoz� se poate lucra direct cu planul incon�tient, f�r� a fi incomoda�i de rezisten�ele con�tientului, de care se cramponeaz� cel mai des psihanali�tii (Erickson, 1967).

Acest demers ne aminte�te de o art� mar�ial� japonez� Aikido (Calea armoniei), dezvoltat� de Morihei Uyeshiba, considerat cel mai mare maestru al artelor mar�iale care a tr�it vreodat�.

Orice mi�care sau procedeu de Aikido porne�te de la ideea primordial� de a te armoniza în prim� etap� cu partenerul sau atacatorul, a-i în�elege mi�carea, a intra în ea pentru un timp �i apoi a o deturna, aducând-o pe calea dorit�, utilizând practic energia adversarului. Aceast� art� consider� c� omul are la dispozi�ie o energie aproape infinit� pe care, datorit� faptului c� s-a îndep�rtat de natur�, nu mai �tie s� o utilizeze. Intr-un mod similar Erickson are convingerea c� fiecare pacient are resursele necesare �i suficiente de a se vindeca, iar rolul terapeutului este mai mult de a-l face s� redescopere aceste resurse �i a-l ajuta s� înve�e sau s� reînve�e s� se foloseasc� într-o manier� constructiv� de ele. Pentru a reu�i acest lucru terapeutul intr� în cadrul de referin�� al pacientului pentru a g�si, chiar în profunzimea lui, poten�ialul de schimbare, de dezvoltare.

Continuând s� g�sim similitudini, antrenamentele de Aikido nu reprezint� doar înv��area simplist� a unei metode de lupt�, ci au ca obiectiv dezvoltarea unui al �aselea sim�, a unei aptitudini de a te armoniza, de a-�i sincroniza intuitiv ac�iunile proprii în fiecare situa�ie cu cele ale interlocutorului. Pornind de la aceast� premis�, r�spunsul la un atac devine la fel de unic �i particular ca �i situa�ia respectiv�. Similar, interven�ia ericksonian� este unic� �i adaptat� exact caracteristicilor fiec�rui pacient, care intr� în cabinet cu o experien�� de via�� particular�, complex� �i având o personalitate distinct� �i dar c�i unice de a-�i rezolva problemele prin care trece. Terapeutul doar îl ghideaz� �i îl ajut� s�-�i deblocheze resursele

21

latente, dovedind extrem de mult� flexibilitate �i respect pentru natura uman�, prin acceptarea faptului c� lucrurile nu stau într-o manier� alb-negru, c� exist� mai multe c�i de rezolvare ale aceleia�i probleme �i c� oamenii sunt diferi�i �i valoro�i prin îns��i unicitatea lor.

Inducerea transei se realizeaz� prin stabilirea unei rezonan�e empatice cu clientul, prin distragerea aten�iei �i prin utilizarea tiparelor incon�tiente de comportament generate de emisfera non-dominant�.

Cu alte cuvinte, acest tip de hipnoz� pune în totalitate responsabilitatea �i succesul unei terapii pe seama clientului, pe care, în aceast� manier� îl determin� s� aib� mai mut� încredere în for�ele proprii prin simplul fapt c� realizeaz� c� este capabil s�-�i gestioneze singur problemele cu care se confrunt�. Atât Erickson, cât �i Uyeshiba au mizat pe înv��area incon�tient�, pentru c� au cosiderat-o mai eficient� �i mai profund� �i îi permite persoanei s�-�i foloseasc� resursele de la acest nivel, care sunt practic inepuizabile.

Psihoterapia ericksonian� ofer� pacientului un cadru special de lucru pentru incon�tient, cadru în care limit�rile înv��ate sunt suspendate, astfel încât incon�tientul î�i poate manifesta în continuare creativitatea, g�sind solu�ii originale �i eficiente pentru problemele concrete ale clientului.

Hipnoza ericksonian� nu se adreseaz� doar celor ce au ajuns s� dezvolte simptome invalidante, care le afecteaz� în mare m�sur� via�a cotidian�, ci tuturor acelora care doresc s� se dezvolte, s�-�i optimizeze performan�ele în cele mai diverse domenii, s�-�i gestioneze mai bine stresul sau rela�iile cu ceilal�i sau s�-�i dep��easc� tot soiul de blocaje. Acest lucru este bine s� fie în�eles pentru c�, mai ales la noi în �ar�, oamenii ajung la terapeut abia în stadiul în care simptomele pe care le-au dezvoltat au devenit atât de deranjante încât le-a afectat întreaga via��, devenind practic insuportabile. Hipnoza î�i poate g�si aplica�ii în toate domeniile în care avem nevoie s� ne perfec�ion�m, s� ne dep��im blocaje, s� ne optimiz�m.

Cu toate acestea, trebuie f�cut� precizarea c� hipnoza (de nici un fel) nu este recomandat� celor cu tendin�e de disociere

22

a personalit��ii sau cu tulbur�ri psihotice pentru c� exist� riscul de a le amplifica sau de a declan�a mecanisme incon�tiente, care erau �inute sub control, în stare latent�, ce pot agrava tulburarea sau pot declan�a o patologie mult mai grav�.

Datorit� caracterului sau flexibil, aceasta abordare face din terapeut mai degrab� un pedagog care îl înva�� pe subiect s�-�i utilizeze armele incon�tiente de care dispune pentru a se putea schimba.

Schimbarea terapeutica reprezint� un proces activ care se deruleaz� în etape, o schimbare mic� antrenând o alta, dup� modelul bulg�relui de z�pad� care se rostogole�te pe o pant�. Din acest motiv, o schimbare sau un progres mic poate fi extrem de valoros pentru c� deschide calea spre o evolu�ie mai ampl�.

Pove�tile zen sau unele dintre faptele samurailor Japoniei feudale ne amintesc de sugestiile indirecte ale lui Erickson, mult mai bine tolerate �i acceptate de pacient, pentru c� reu�esc s� ocoleasc� rezisten�ele pacientului. Literatura oriental� este plin� de astfel de relat�ri-metafore din care putem înv��a. Mae�trii �tiau foarte bine c� exist� c�i mult mai eficiente de a face pe cineva s� progreseze decât simplul fapt de a-i spune ce are de f�cut.

A�a cum am mai precizat hipnoza nu da putere asupra celuilalt, a�a cum foarte mul�i sunt tenta�i s� cread�, atra�i de partea spectaculoas� a acestei metode. Maniera extrem de eficient� de a face hipnoz� a lui Erickson provenea nu din puteri paranormale sau miraculoase, ci din aptitudinea lui extrem de bine dezvoltat� de a în�elege rapid �i exact problema clientului. Dotat nativ cu o foarte bun� intui�ie, era un foarte bun observator �i se putea sincroniza, armoniza cu cel�lalt la toate nivelele (corporal, respirator, emo�ional, verbal �i nonverbal) fapt ce facilita comunicarea la nivel con�tient �i incon�tient iar clientul se sim�ea în�eles �i era pe deplin dispus s� colaboreze.

Pentru a face hipnoz� în general �i hipnoz� ericksonian� în particular, trebuie s� fim capabili s� decod�m corect �i rapid semnalele corporale emise de subiect. Cu alte cuvinte un bun terapeut trebuie s� aib� abilitatea de a decodifica limbajul non verbal al clientului �i de a-�i adapta într-o manier� fireasc�,

23

natural� modalitatea de a comunica, dar �i strategia terapeutic� în func�ie de aceste semnale pe care clientul i le ofer�.

Munca lui Erickson a fundamentat �i inspirat numeroase terapii inovative precum programarea neuro-lingvistica a lui Bandler �i Grinder, terapia focalizat� pe solu�ii a lui Steve de Shazer, abordarea interac�ionalista a lui Halley, terapia scurt� �i a rafinat utilizarea metaforei, a paradoxului, a confuziei, a diverselor teme terapeutice cum ar fi recadrarea �i altele.

Elementul esen�ial al abord�rii ericksoniene consta în abordarea indirect� �i permisiv� a pacientului. Interven�ia se realizeaz� prin intermediul comunic�rii analogice �i metaforice. Mai mult decât atât, abordarea ericksonian� are un caracter profund individualizat, particularizat. Ea se deosebe�te de inducerea hipnotica clasic�, directiv�, autoritar�, ritualist� �i repetitiv� (aceea�i tehnic� este aplicat� pentru fiecare pacient). Induc�ia nondirectiv�, conversa�ional� promovat� de Erickson este una natural� care utilizeaz� tr�s�turile personalit��ii pacientului �i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea în trans�. Tocmai din aceste motive ea este mai greu de înv��at.

“Transa naturala” se utilizeaz� în scopuri terapeutice �i porne�te de la ideea c� un subiect intr� în trans� dac� dore�te s� treac� prin aceast� experien�� �i dac� are nevoie de aceast� stare, îi este benefic�. Chiar dac� transa este o stare modificat� de con�tiin��, o stare special�, unic�, asta nu înseamn� c� este mai pu�in normal�. Milton Erickson este de p�rere ca hipnoza �i hipnotismul sunt termeni care se aplic� unui comportament neobi�nuit, dar normal, care poate fi indus oric�rei persoane normale (dac� sunt îndeplinite câteva condi�ii), cât �i persoanelor care sufer� de diferite tipuri de tulbur�ri: psihosomatice, sexuale, anxietate, depresie, atacuri de panic�, fobii etc. Aceast� trans� lejer�, comun�, numit� trans� comun�, cotidian�, o experiment�m fiecare când evad�m din prezent, când suntem parc� „de pe alt� planet�” sau suntem absorbi�i de vizionarea unui film sau uneori chiar în timp ce conducem. Este o stare de a fi proprie regnului viu. Aceast� stare lejer� este recunoscut� �i amplificat� de hipnoza terapeutic� pentru a o putea utiliza în atingerea unor obiective.

24

Pentru c� oricare dintre noi are aceast� capacitate natural�, va putea beneficia de binefacerile utiliz�rii hipnozei. Pentru Erickson nu exist� persoane care nu pot fi hipnotizate, ci doar terapeu�i care nu au g�sit drumul care duce la aceast� stare de con�tiin�� într-un caz particular.

Terapeu�ii �tiin�ifici moderni �i-au fundamentat teoriile pe baze �tiin�ifice �i s-au îndep�rtat mult de „magnetismul animal” din 1750, de�i hipnoza s-a n�scut poate cândva din voin�a unora de a-l imita pe Anton Mesmer. Cert este totu�i c� acesta nu practica hipnoza, al c�rei nume a fost inventat mult mai târziu de c�tre James Braid (1841).

Transa hipnotica reprezint� o stare modificat� de con�tiin�a în cadrul c�reia subiectul se deconecteaz� de stimuli externi �i se concentreaz� spre interior, spre realitatea sa subiectiv�. Acest fenomen se petrece frecvent în viata curent�, de exemplu, atunci când suntem absorbi�i de o activitate care ne captiveaz� profund, astfel încât ne trebuie un timp oarecare pentru a “coborî din nou cu picioarele pe p�mânt”. În ciuda etimologiei cuvântului care desemneaz� ast�zi un fenomen natural �i a frecventei imobilit��i relative a subiectului în stare hipnotic�, hipnoza nu are nimic în comun cu somnul, dar nici cu starea de trezie obi�nuit�. Numeroase cercet�ri electroencefalografice nu au g�sit vreo asem�nare între starea de hipnoz�, veghe �i cea de somn profund din perspectiv� fiziologic�. Exist� o zon� a creierului care se activeaz� doar în stare de hipnoz�.

Persoana aflat� în stare modificat� de con�tiin�� va r�mâne complet con�tient� de la un cap�t la altul al �edin�ei de hipnoz� terapeutic�, partea incon�tient� a psihicului s�u înc�rcându-se de o eventual� amnezie a momentelor cheie. Aceast� amnezie poate fi fie spontan�, fie sugerat� de terapeut, în cazul în care acesta consider� c� pacientului îi este util acest lucru (Erickson, 1974). Este ceea ce poate crea subiectului falsa senza�ie de somn, de uitare. De�i starea hipnotic� este una foarte agreabil� pentru cel ce o experimenteaz�, este posibil ca subiectul s� intre în trans� chiar în picioare sau cu ochii deschi�i, în pozi�ii mai pu�in confortabile, f�r� s� treac� printr-o stare intermediar� de relaxare.

25

Probabil c� hipnoza este o stare în care atingi un alt nivel de deta�are care poate sau nu s� aib� vreo leg�tur� cu destinderea la modul cum este ea în�eleas� la nivelul sim�ului comun de cei mai mul�i dintre noi. Erickson, care nu putea s� conduc�, î�i introducea în trans� �oferul atunci când trebuia s� conduc� pe timp de furtun� sau pe ninsoare cu scopul ca acesta s� fie hipervigilent. Acest lucru demonstreaz� c� hipnoza nu este o stare de relaxare, pentru c� nimeni nu ar putea conduce un autoturism aflat în stare de somnolen��.

Înainte de a începe orice tratament ce presupune utilizarea acestei tehnici, este important s� corect�m eventualele expecta�ii nerealiste ale clien�ilor, s�-i inform�m despre toate aceste lucruri, pentru a lua decizii în deplin� cuno�tin�� de cauz�. Ei trebuie s� în�eleag� c� hipnoza nu are nici o leg�tur� cu magia �i c� procesul terapeutic este accesibil tuturor prin simpla înv��are �i nu necesit� nici un fel de capacit��i deosebite în afara deschiderii spiritului, a preciziei, a umanismului �i a unei mari doze de angajare personal�. Mai mult decât atât, trebuie s� �tie c� atunci când se va afla în trans� terapeutul nu va avea control asupra lor ci, contrar aparen�elor, prin intermediul acestei tehnici î�i vor câ�tiga controlul asupra lor în�i�i deoarece aceast� stare modificat� de con�tiin�� va permite fiec�ruia s�-�i deblocheze creativitatea, capacitatea de înv��are, de memorare sau de reamintire precum �i s�-�i modifice percep�ia asupra scurgerii timpului, s�-�i st�pâneasc� emo�iile sau s�-�i controleze presiunea arterial�, cicatrizarea r�nilor. Practic hipnoza ne d� mai mult control asupra noastr�. Deoarece nimeni nu poate intra în trans� f�r� voia sa, pentru a putea beneficia de aceast� metod� clientul trebuie s� aib� deplin� încredere în terapeutul s�u.

Milton Erickson (apud Rossi, 1980) spunea adesea c� pentru a fi un bun terapeut trebuie s� observi, s� observi, s� observi �i atunci când crezi ca ai observat totul, s� observi din nou. Aceasta pentru c� oamenii �tiu mult mai mult decât cred ei c� �tiu �i pierd timp pre�ios dar �i energie pentru a se limita �i a se autoperturba.

Factorii individuali �i culturali ne-au înv��at s� credem doar în capacit��ile limitate ale con�tientului, doar în argumentele logicii �i ra�iunii, care trebuie s� guverneze totul, intui�ia

26

creatoare fiind în mare m�sur� blocat� sau l�sat� la o parte. �tiin�a ne-a format de a�a natur� încât s� ne baz�m doar pe dovezi, pe logic�, pe ra�iune. Cultura occidental�, mai mult decât cea oriental� pune aceste aspecte în plin plan. Din acest motiv oamenii se autolimiteaz�, se autoblocheaz�, împiedicând crearea continu� �i armonioas� de noi sisteme de referin�� elaborate de incon�tient din simplul fapt c� legile logicii nu guverneaz� întotdeauna activitatea incon�tientului. De asemenea ei uit� c� cele mai multe p�reri ale lor nu sunt obiective, nu sunt adev�ruri general valabile, demonstrate �tiin�ific ci sunt produsul propriei subiectivit��i. Erickson a în�eles mai bine ca oricine c� aceast� subiectivitate este important�. Un om are dreptate �i dac� va crede c� poate realiza ceva �i dac� va crede cu t�rie c� nu poate. În func�ie de aceast� credin�� el î�i mobilizeaz� sau nu resursele de care dispune �i care l-ar ajuta s�-�i ating� obiectivul. Credin�ele noastre subiective, pot fi unele bune, pozitive sau pot fi negative, autoblocante �i atunci ele trebuiesc modificate. În ambele cazuri ele trebuie luate în calcul. Efectul Placebo demonstreaz� din plin aceast� afirma�ie.

Hipnoza ericksonian� ajut� oamenii s� înve�e s�-�i identifice mai bine propriile resurse interioare naturale �i s� le foloseasc� pentru a-�i rezolva problemele de via�� cu care se confrunt� sau s�-�i îmbun�t��easc� starea de s�n�tate. Pentru c� fiecare persoan� este unic�, trebuie s�-�i g�seasc� propria cale în care poate func�iona optim. Acest tip de cunoa�tere este recomandat� fiec�ruia în parte, nu este rezervat� doar unui grup profesional particular. Chiar dac� nu are de dep��it probleme grave, oricine se poate perfec�iona, poate evolua �i poate deveni mai bun. De fapt oricine are aceast� obliga�ie dac� î�i dore�te s� ob�in� maximul de performan�� în domeniul s�u de activitate sau în via�a particular�. Ernest Rossi considera c� acest tip de cunoa�tere ar trebui predat� în �coli a�a cum se pred� aritmetica sau citirea pentru c� �ine de un alfabet al eficientiz�rii personale, al dezvolt�rii.

Terapia ericksonian� ne înv��a �i cum s� comunic�m mai bine �i aceast� abilitate ne este util� fiec�ruia, fie c� este vorba de via�a profesional� sau de via�a particular�.

27

Erickson a ar�tat cum o abordare indirect�, subtil�, învinge rezisten�ele clientului pe care, pe de alt� parte, le poate activa abordarea clasic�, directiv� �i autoritar�. Fiecare dintre nou reac�ion�m mai bine atunci când sim�im c� ni se d� libertatea de a decide decât atunci când ni se ordon� s� facem ceva, chiar dac� acel lucru este în beneficiul nostru �i suntem con�tien�i de acest fapt. Strategiile sale de înl�turare a simptomului au fost uimitor de eficiente, extrem de creative �i î�i pot g�si aplicativitatea �i în alte arii de activitate decât cel al psihoterapiei. Practic ele au revolu�ionat terapia �i strategiile de interven�ie �i au f�cut ca Erickson s� fie apreciat ca cel mai mare terapeut pe care l-a avut vreodat� omenirea. Prin contribu�iile sale Erickson a redefinit hipnoza �i a aruncat o cu totul alt� perspectiv�, nou�, original� de a concepe psihoterapia în general. El a operat un recadraj, similar cu ce se întâmpl� periodic în orice alt domeniu al �tiin�ei.

Prin anumite tehnici paradoxale, cum ar fi cea a utiliz�rii simptomului sau a program�rii acestuia, pacientul cap�t� control asupra lui f�r� s� realizeze acest lucru �i problema este rezolvat� aparent f�r� efort.

Spre exemplu prescrierea simptomului porne�te de la presupozi�ia c� pacientul este capabil s� manifeste simptomul atunci când dore�te el nu c� ar fi o persoan� bolnav�, dominat� de o boal� care îi afecteaz� existen�a. Este un cu totul alt mod de a pune problema decât cel al terapiei sau chiar al medicinii clasice.

Instruc�iunile paradoxale determin� pacientul s�-�i revizuiasc� filtrele interne prin care percep realitatea �i implicit simptomul invalidant.

Tehnica confuziei, des utilizat� de Erickson provoc� momente de iluminare pacien�ilor pentru c� declan�eaz� un proces de c�utare intern� în care sunt utilizate ambele emisfere cerebrale, ceea ce înseamn� c� nu se caut� solu�ii doar prin intermediul logicii �i ra�iunii. Explica�ia este aparent simpl�: instruc�iunile care se bat cap în cap, multitudinea de detalii f�r� logic� cu care este bombardat pacientul fac partea ra�ional� a acestuia s� clacheze �i las� locul de ac�iune incon�tientului, cu resursele sale multiple, ce dep��esc logica. Erickson spunea

28

adesea c� în via�a fiec�rui om ar trebui s� apar� pu�in� confuzie…dar �i pu�in� iluminare.

Demersul s�u psihoterapeutic, extrem de scurt �i de eficient a avut la origine practicarea hipnozei, îns� o cu totul alt� hipnoz� decât cea utilizat� pân� la el.

Abordarea sa, uimitor de simpl� �i de subtil� în acela�i timp, este, pe de alt� parte, foarte dificil de sistematizat �i de copiat . Limbajul utilizat era u�or de în�eles de c�tre pacient �i de aceea a reu�it s� devin�, în timp, un fel de numitor comun între diferitele �coli de psihologie.

Psihoterapia ericksonian� se bazeaz� pe ipoteze profund umaniste care pornesc de la premiza c� natura lucreaz� mai bine decât noi �i c� ar fi o eroare s� modific�m avatarurile psihologice pe care le constat�m uneori. Este mai corect s� sprijinim dezvoltarea �i integrarea personal�. În incon�tientul nostru sunt suficiente mecanisme care lucreaz� pentru echilibrul interior pe care putem reînv��a s� le facilit�m, s� le declan��m. Aceast� abordare are o profund� încredere în poten�ialul uman de dezvoltare �i acord� fiec�rui om respectul pe care îl merit�.

Erickson nu a crezut nicio clip� în concep�ia psihanalitic� conform c�reia a cunoa�te motivele pentru care a ap�rut un simptom duce la modificarea automat� a comportamentelor de care vrem s� sc�p�m sau la dispari�ia lui. Este de altfel lesne de în�eles c� atunci când în�elegi motivele de a exista ale unui fenomen este mai dificil s� îl schimbi, pentru c� îi dai un sens, un rost �i, psihologic, �i se pare mult mai greu de modificat. El a l�sat deoparte motivele pentru descoperirea c�rora psihanali�tii pierd timp din via�a clien�ilor (uneori ani) �i s-a concentrat pe eficien��, pe obiective, pe starea de s�n�tate de care fiecare pacient vrea s� beneficieze cât mai repede �i s-a bazat pe faptul c� o schimbare, oricât de mic� în comportamentul unui pacient, odat� ob�inut�, va duce, în final, la restructurarea ansamblului. Practic, ea îi arat� c� se poate, îl mobilizeaz� �i îl face s� ias� din starea de descurajare în care era la intrarea în cabinet.

Hipnoza este o stare privilegiat� de func�ionare de care subiectul poate profita din plin pentru a se restructura a�a cum dore�te. Terapeutul are sarcina de a-l înv��a s� intre în aceast�

29

stare de care poate profita întreaga via�a, atunci când îi este necesar. Un aspect de baz� al st�rii de trans� terapeutice este facilitat de capacitatea terapeutului de a a crea premizele �i circumstan�ele favorabile pentru ca procesele mentale s� se desf��oare astfel încât s� nu solicite nici un efort con�tient din partea clientului. De altfel starea de relaxare, prezent� de cele mai multe ori în trans�, ne predispune mai degrab� la a nu face ceva decât la a face vreun efort. Când suntem relaxa�i, suntem cuprin�i de o stare pl�cut�, confortabil� în care nu suntem con�tien�i de procesele care se desf��oar� extrem de intens la nivel incon�tient. Aceste atitudini sunt caracteristice pentru transa hipnotic� �i pentru a le facilita cei mai mul�i terapeu�i dau sugestii de genul (Erickson, 1976): Nu e�ti nevoit s� te mi�ti, s� vorbe�ti sau s� faci vreun efort. Nu trebuie nici m�car s� te chinui s�-�i �ii ochii deschi�i, Oamenii pot dormi f�r� s� �tie c� sunt adormi�i, Putem visa f�r� s� ne amintim c� am visat, Nu vei �ti care mân� se va ridica prima. Aceste exemple de sugestii ilustreaz� cât de diferit este modul indirect de abordare în compara�ie cu cel direct. O sugestie direct� ar fi putut suna: Acum fi atent la vocea mea �i urmeaz�-mi instruc�iunile. Acest mod de a pune problema poate s� fie eficient� în ob�inerea cooper�rii con�tiente din partea subiectului �i poate da rezultate bune cu o categorie de subiec�i, îns� la marea majoritate a oamenilor procesele incon�tiente vor fi mai degrab� inhibate decât stimulate. Atitudinea nondirectiv� este benefic� tocmai pentru c� provoac� pe fiecare s� r�spund� în modalitatea sa caracteristic�. Sugestiile terapeutului sunt îndreptate tocmai în aceast� direc�ie: Nu �tii în ce mod te va ajuta incon�tientul s� rezolvi problema. Dar mintea ta con�tient� va fi receptiv� la r�spuns, atunci când acesta va veni. Mintea ta con�tient� are cu siguran�� multe întreb�ri, dar nu putem �ti când �i cum te va ajuta incon�tientul s� scapi de acest simptom. Nu �tii nici m�car dac� se va întâmpla curând sau mai târziu. Sau dac� se va produce brusc sau treptat. Vei înv��a s�-�i respec�i modul t�u natural de a rezolva situa�iile cu care te confrun�i.

Unele psihoterapii ericksoniene nici nu mai utilizeaz� hipnoza îns� se folosesc de acele mecanisme psihologice pe care le-a descoperit - datorit� faptului c� a practicat hipnoza- �i de abilitatea extraordinar� �i unic� de a comunica simultan la

30

nivel con�tient �i incon�tient. Acest mod de a comunica, cu limbajul verbal �i nonverbal specific a fost studiat, teoretizat de Bandler �i Grinder care au pus astfel bazele program�rii neuro-lingvistice, disciplin� despre care s-au scris sute de c�r�i în toate col�urile lumii.

De altfel nu exist� vreo leg�tur� direct� între profunzimea transei �i calitatea rezultatelor. Putem foarte bine s� avem doar bra�ul sau o întreag� parte a corpului anesteziat� �i s� fim lucizi în acela�i timp. Schimb�ri profunde ale vie�ii pot surveni foarte bine ca urmare a unei hipnoze conversa�ionale în cadrul c�reia subiectul se afl� în trans� lejer� sau medie, f�r� s�-�i dea seama de acest fapt. Este adev�rat c� profunzimea hipnotic� este pl�cut� �i spectaculoas�, motiv pentru care o c�ut�m, îns� aceasta nu garanteaz� cre�terea eficien�ei. În cazul în care anumite tehnici necesit� o trans� mai profund� decât cea pe care subiectul este capabil s� o ating� la acel moment, se va trece printr-o faz� de antrenament pân� ce pacientul va putea st�pâni starea de con�tiin�� dorit�. Practic obiectivul terapeutic este de a elimina simptomul prin declan�area mecanismelor incon�tiente de schimbare �i de vindecare, nu s�-l facem pe client s� intre într-o trans� profund� cu orice pre�. Aceasta poate fi ob�inut�, dac� este în beneficiul terapiei. Pentru aceste cazuri, au fost dezvoltate o serie de tehnici de a adânci transa printre care �i trezirea �i rehipnotizarea pacientului în mod repetat (Erickson, 1952).

Orice mod de abordare am alege cu un pacient, esen�ial este s� avem cu adev�rat încredere în incon�tientul subiectului pentru efectuarea acelor schimb�ri dezirabile pe care nici terapeutul, nici clientul nu le cunoa�te. Cuvintele terapeutului au doar rolul de a ajuta clientul s� exploreze singur diferite direc�ii utile, nu s� sugereze în vreun fel sau altul solu�ii.

Starea de hipnoz� este deci una departe de a fi pasiv�, de receptivitate �i sugestibilitate, ci este una de travaliu din partea pacientului în decursul c�ruia incon�tientul munce�te intens pentru a g�si c�i de a ie�i din impas.

Aceast� experien�� este tr�it� diferit de fiecare individ. Mai mult decât atât, aceia�i persoan� poate tr�i în modalit��i total

31

diferite aceast� experien�� de la o zi la alta. Cei care se a�teapt� s� vad� induc�ii ritualizate, repetitive, ca �i când ai vrea s� intri cu for�a în cadrul celuilalt, vor fi dezam�gi�i. Hipnoza lui Erickson este una conversa�ional�, în care terapeutul observ� �i vorbe�te, folosind abord�ri indirecte �i utilizând mijloace specifice de comunicare care au cauza lor de a exista în func�ionarea incon�tientului. Subiectul r�spunde printr-o suit� de comportamente de care nu este con�tient �i, din acest motiv, putem afirma c� este vorba de un dialog subliminal.

Starea de trans� este un fenomen intrapsihic prin excelen��, dependent de o serie de procese interne, iar activitatea hipnoterapeutului se concentreaz� doar în direc�ia cre�rii unui context favorabil.

Terapeutul exploreaz� cu clientul posibilit��ile �i resursele care vor fi actualizate pentru a dep��i o situa�ie. Pacientul nu este con�tient �i nici m�car nu este de dorit s� fie con�tient de travaliul prin care trece.

Pacientul poate fi uimit de propriile comportamente involuntare, prin defini�ie hipnotice –care vin totu�i de la el- precum �i de progresele �i schimb�rile pe care le va constata dup� �edin��.

Profunzimea st�rii de trans� este g�sit� de client în func�ie de ceea ce îi convine.

Starea de hipnoz� va permite integrarea datelor a c�ror sum� realizeaz� individualitatea noastr� ca persoane. Ea faciliteaz� �i elibereaz� con�tientului, asocia�ii ingenioase pe baza c�rora pot fi construite noi tipuri de organiz�ri, mai integrate �i mai bune pentru pacient.

Starea de hipnoz� este una propice creativit��ii �i implicit a gener�rii de solu�ii noi �i originale pe care con�tientul, cu resursele sale limitate, nu le-ar pute g�si. Transa las� s� se manifeste individualitatea cu tot ceea ce are pozitiv �i faciliteaz� o bun� rela�ie între con�tient �i incon�tient.

Subiec�ii nu vor fi programa�i în starea hipnotic� ci vor primi ceva chiar din interiorul lor. Hipnoza accelereaz� evolu�ia �i maturizarea psihologic� prin facilitarea accesului la resurse. Pacientul va înv��a întâi cum s� ob�in� �i s�-�i men�in� func�ionarea la nivel incon�tient �i abia apoi vor trece

32

prin travaliul propriu-zis. În a doua parte limbajul terapeutului, cuvintele sale sunt cele care vor declan�a lan�uri de asocieri psihologice. Pacientul va fi capabil s� recunoasc� la nivel incon�tient ceea ce îi convine �i este cel care va face alegerile fundamentale în raport cu nevoile sale �i obiectivele pe care dore�te s� le ating�. Practic este ca �i cum terapeutul l-ar ajuta s� pun� la punct programe incon�tiente de c�utare de solu�ii pentru o serie de probleme. Este un tip particular de înv��are.

Cu alte cuvinte clientul este singurul care are toate meritele pentru vindecare sa. Nu trebuie s� ne a�tept�m la miracole de la hipnoz� �i nici nu trebuie s� o privim ca pe o metod� care rezolv� toate problemele. Cu toate acestea nu sunt pu�ine cazurile în care se produc vindec�ri spectaculoase, dup� o singur� �edin��. Milton Erickson a avut multe asemenea cazuri, îns�, a avut în egal� m�sur� �i pacien�i care au urmat 3 ani �edin�e de terapie, ca în cazul lui Harold, prezentat în volumul I al c�r�ii „Un terapeut ie�it din comun”.

Psihanali�tii, atunci când se refer� la terapiile scurte din care face parte �i hipnoza, lanseaz� constant acuza�ia care se refer� la înlocuirea simptomului. Tehnicile ericksoniene, fiind structurate de o manier� în care rezolvarea problemei este f�cut� chiar de client, la nivel incon�tient minimalizeaz� foarte mult aceast� ipotez�. Practic, tocmai incon�tientul, pe care psihanali�tii îl studiaz� ani în �ir, este cel ce g�se�te solu�ia la o problem� particular� într-un timp uimitor de scurt.

Aceste principii au fost preluate de programarea neuro-lingvistic� care vizeaz� programarea schimb�rii prin copierea �i adaptarea modelelor de succes.

Metodele �i tehnicile pe care un terapeut alege s� le utilizeze vor fi eficiente doar în m�sura în care vor fi în acord cu ideile clien�ilor referitoare la grijile, la posibilit��ile lor precum �i la c�ile de a le rezolva. În cazul în care ele se subscriu doar concep�iilor terapeutului vor fi un e�ec oricât de bune ar fi ele. Practic o tehnic� acceptat� de subiect, în eficien�a c�reia clientul crede, are foarte mari �anse de a da rezultate benefice. Preparatele Placebo demonstreaz� c�, de cele mai multe ori, credin�a în vindecare �i implicit în eficien�a medicamentului este mai important� decât calit��ile medicamentului în sine. Acela�i principiu este valabil �i în leg�tur� cu alegerea

33

metodelor �i tehnicilor celor mai potrivite într-un demers de psihoterapie.

Interac�iunile terapeut-client genereaz� posibilit��ile, metodele �i tehnicile. Dac� terapeu�ii au propriile idei cu privire la acest aspect ei trebuie s� le propun� clien�ilor, nu s� le impun� în vreun fel. Clien�ii trebuie încuraja�i s� ia decizii, s� fie actorii propriei vie�i �i s�-�i asume responsabilitatea pentru aceste alegeri. Este o atitudine constructiv�, care le va fi util� în fiecare moment din via��, nu doar în situa�ia particular� pentru care au apelat la psihoterapie, deci beneficiile unei astfel de abord�ri se întinde pe termen lung.

Din perspectiva celor prezentate pân� acum putem spune c� principalele erori pe care le poate comite un terapeut sunt urm�toarele:

-s� anticipeze neputin�a. Prin limbajul utilizat, prin diagnosticul pe care îl pun, practicienii por crea situa�ii de nerezolvat care sugereaz� clien�ilor neputin�a. Un exemplu în acest sens îl constituie acei terapeu�i care se gr�besc s�-�i eticheteze pacien�ii ca fiind nemotiva�i sau rezisten�i la schimbare. Clien�ii pot sim�i cu u�urin�� chiar �i o umbr� de îndoial�, chiar dac� aceasta nu este exprimat� la nivel verbal. De aceea hipnoterapeu�ii de succes trebuie s� aib� o încredere profund� �i sincer� în natura uman�.

-s� comit� erori ce �in de contra-transfer. Metodele terapeutice pot genera idei ce obtureaz� c�ile spre realizare. Datorit� valoriz�rii �i accentului pe tradi�ie sau pe trecut, mul�i dintre noi nu reu�im s� ne schimb�m �i ne trezim ancora�i de/în situa�ii de via�� inconfortabile. În aceia�i manier� o credin�� inflexibil� a clinicienilor în concepte teoretice �i abstracte aduc prejudicii eficien�ei pentru c� terapeu�ii devin convin�i c� ceea ce ei au observat sunt ni�te adev�ruri obiective �i constituie adev�ratele probleme ale clien�ilor. La baza acestei atitudini st� un proces emo�ional incon�tient care inoportuneaz� tratamentul. Presupunerile teoretice ale terapeutului ce se bazeaz� pe concepte sterile pot fi de fapt simple proiec�ii ale acestuia. Oric�rui terapeut îi este benefic� o bun� cunoa�tere de sine pentru a fi capabil s� fac� distinc�ia între problemele lui �i cele ale pacientului, între opiniile proprii �i cele ale persoanei ce îi intr� în cabinet;

34

-s� repete metodele, tehnicile �i practicile ineficiente. Din obi�nuin�a de a opera cu anumite metode ce le sunt familiare �i cunoscute unii terapeu�i continu� s� le utilizeze chiar �i când ele se dovedesc a fi ineficiente. Atitudinea corect� este s�-�i cau�i acele tehnici care sunt agreate de pacient �i presupune ca terapeutul s� aib� o foarte bun� preg�tire profesional� care s�-i permit� s� jongleze cu o varietate cât mai larg� de metode �i tehnici. Aceast� atitudine poate fi exprimat� în termeni simpli: atunci când ceva nu merge, încearc� altceva;

-s� fie neaten�i la motiva�ia clien�ilor. Cel mai bun indicator pentru succesul unei terapii este gradul de participare al pacien�ilor la procesul terapeutic. Nu trebuie s� dorim s� vedem anumite schimb�ri la pacient care se subscriu obiectivelor noastre, ci este mai important s� ne armoniz�m cu ideile clien�ilor. Întrebarea corect� nu este dac� clientul este sau nu motivat ci pentru care lucru este motivat. O condi�ie absolut necesar� pentru ca cineva s� se schimbe sau s�-�i rezolve o problem� este s�-�i doreasc� cu adev�rat asta.

Mul�i, dup� ce în�eleg care sunt principiile hipnozei, sunt tenta�i a da replica „dar nu este vorba decât despre cuvinte”. Este corect, îns� eficien�a acestora a fost din plin demonstrat� �i pot dep��i chiar eficien�a celor mai sofisticate tratamente chimice. Un cuvânt spus, cum �i în contextul în care trebuie, poate produce insight-uri ce dau clien�ilor perspective cu totul noi asupra propriei vie�i sau îi poate face s�-�i g�seasc� resurse despre care nici nu b�nuiau c� exist�.

St�rile de transa pot fi utilizate în medicin�, stomatologie �i psihoterapie, în func�ie de necesit��ile fiec�ruia dintre noi. Hipnoza este util� chiar �i în bolile cronice, pentru a facilita examin�rile medicale nepl�cute sau pentru a preg�ti anestezia pentru opera�ie. În stomatologie poate fi utilizat� transa pentru a reduce anxietatea �i pentru a face tolerabile tratamentele îndelungate sau pentru a ob�ine anestezia hipnotic�. În psihoterapie hipnoza este util� în tratamentul anxiet��ii, fobiilor, depresiei, stresului post-traumatic, tulbur�rilor psihosomatice (colon iritabil, tensiune arteriala crescuta, psoriasis, alergii, migrene, durere cronic�), în tratamentul tulbur�rilor alimentare, insomniilor, obiceiurilor nes�n�toase, precum fumatul. Aproape orice tehnici

35

psihoterapeutice pot fi semnificativ facilitate dac� sunt asociate �i cu hipnoza.

Exist� situa�ii când este necesar s� abord�m o etap� a vie�ii unui pacient, f�r� ca acesta s�-�i aminteasc� cele discutate pentru c� din moment ce ele au fost uitate este foarte probabil ca el s� mai aib� nevoie de acest mecanism, care îl ajut� s�-�i men�in� un echilibru psihic. În aceste situa�ii, putem utiliza o serie de tehnici de amnezie post-hipnotic�. Spre exemplu, ne putem folosi de câteva remarci ce le putem face imediat dup� ce pacientul s-a trezit din trans�. Erickson se întorcea brusc, de exemplu, la o conversa�ie început� chiar înainte de intrarea în trans�. S�rind brusc la un subiect de dinaintea transei, evenimentele petrecute sub hipnoz� intrau într-un fel de gaur� asociativ�. Evenimentele transei �i asocia�ia, de�i se petreceau una dup� alta, determina clientul s� nu poat� face distinc�ia dac� ele s-au petrecut înainte sau dup� trans�. Datorit� acestui mecanism, evenimentele transei tind s� r�mân� disociate de preocup�rile obi�nuite ale clientului �i se instaleaz� amnezia.

În practic� ne putem confrunta �i cu situa�ia invers�, în care ne dorim s� ajut�m un pacient s�-�i recupereze o serie de amintiri pe care le-a „uitat”, le-a îngropat în incon�tient din diverse motive.

Cazul ce urmeaz� este relevant pentru aceast� ultim� ipostaz� (Erickson, 1979): Doamna F a n�scut un copil cu anestezie peridural� �i a putut participa la na�tere în mod con�tient �i activ. Totu�i a sim�it c� i-a sc�pat un aspect important al acestui eveniment unic. Nu �tia de ce nu-�i putea aminti ce s-a întâmplat cu exactitate. La trei luni dup� na�tere a venit la Erickson pentru a-i cere s� foloseasc� tehnica hipnozei pentru a-�i recupera amintirile pierdute. Terapeutul a abordat acest obiectiv prin sugestii care acopereau o gam� larg� de variante de r�spuns, pentru ca incon�tientul s� nu se simt� constrâns �i s� poate ac�iona în propria manier�:

T: Amintirile nu pot reveni brusc. Mai degrab� se poate întâmpla s�-�i aminte�ti pu�in câte pu�in ce s-a întâmplat. În s�pt�mâna care va urma î�i vei aminti începutul sau o parte din evenimente. Apoi, încetul cu încetul, alte evenimente vor reveni în mintea ta, pân� ce totul se va contura clar, a�a cum s-a întâmplat în realitate.

36

Abordarea se aseam�n� cu un proces de înv��are. A�a cum copiii înva�� mai întâi cuvintele, în ordine diferit�. Spre exemplu, când ne reamintim un capitol dintr-o carte tindem s� ne vin� în minte mai întâi anumite lucruri, în func�ie de ni�te asocia�ii incon�tiente. Practic maniera de a ajuta persoana s�-�i aminteasc� ni�te lucruri din trecut este una care se folose�te de ni�te patternuri naturale, nu de ni�te metode artificiale.

În dialogul preliminar s-a urm�rit s� se demonteze eventualele idei preconcepute referitoare la hipnoz� �i s�-i formeze ni�te expectan�e realiste referitoare la experien�a în sine, pe de o parte �i, pe de alta, în func�ie de predispozi�iile subiectului, terapeutul a ales o metod� de induc�ie potrivit� structurii sale:

T: Cum crezi c�-�i voi induce trasa? P: Cred c� ve�i num�ra de la 1 la 10. Oricum �tiu pu�ine

despre asta. Întrebarea în sine este o sugestie indirect� (î�i voi induce

transa) care faciliteaz� acceptarea a ceea ce urmeaz�. În aceia�i m�sur� ea respect� experien�a de via�� a subiectului �i preferin�ele sale. Pauzele �i sugestiile indirecte au fost folosite din plin pentru a adânci transa.

T: Pe m�sur� ce respira�ia devine mai profund�, transa se adânce�te �i ea.

Pauz� Acum �tii care este motivul pentru care î�i dore�ti s� intri în

trans�. Nu �tii înc� de ce acele amintiri nu î�i vin în con�tiin��. Pauz� Din nou vedem cum Erickson asociaz� adâncirea transei cu

un comportament natural. Pauza îns��i este o sugestie indirect� de a adânci transa imediat �i ulterior o motiveaz� s� fac� asta amintindu-i de obiectivul pentru care a venit la terapie.

Facilitarea unui �ir asocia�ional poate veni în sprijinul efortului incon�tient de c�utare a amintirilor trecute:

T: Ceea ce am înv��at în copil�rie �tim �i acum, peste ani �i ani. Lucrurile pe care credem c� le-am uitat mai au imagini mentale în mintea ta. Po�i pierde ce ai înv��at dac� �i se atrofiaz� o parte din creier. �ie nu �i s-a întâmplat asta.

Pauz�

37

Imaginile mentale î�i apar�in �i te po�i bucura dac� le recape�i. �i cred c� cel mai bun mod de a le reactualiza este s� începi cu una mic� �i s� te bucuri de ea. Nu este necesar s� faci mai mult, este suficient s� te bucuri de acea amintire mic�. F�când asta î�i vei rec�p�ta toate amintirile. Nu brusc, îns� sigur �i fidel. Într-o zi ai s�-�i dai seama c� ai toate piesele care î�i lipseau. Când î�i folose�ti incon�tientul trebuie s�-i respec�i ritmul de lucru. El �tie cât de rapid s� fac� asta �i cum s� fac� ca s�-�i po�i aminti ceea ce-�i dore�ti.

Afirma�ia c� imaginile mai sunt înc� în mintea pacientei înseamn� în mod implicit c� amintirile sunt la dispozi�ia ei. Referirea la copil�rie are ca scop s�-i sugereze pacientei s�-�i foloseasc� experien�a timpurie pentru c� mintea ei con�tient� nu �tie cum s� rezolve aceast� problem�. Faptul c� a sugerat c� este posibil s�-�i pierzi amintirile, în condi�iile în care ne este afectat creierul, este o modalitate de a aborda îndoielile pacientei referitoare la capacitatea ei de a-�i reaminti ceea ce î�i dore�te �i a-i forma expectan�e pozitive referitoare la succesul terapiei. Într-o manier� non-critic� terapeutul îi sugereaz� c� procesul se va petrece treptat iar în felul acesta fiecare mic succes va crea o baz� pozitiv�, optimist� referitoare la îndeplinirea obiectivului �i îi va da întregului proces un grad de continuitate. Tot în acest scop Erickson î�i manifest� surprinderea pl�cut� (de�i poate mai v�zuse zeci de cazuri asem�n�toare) pentru progresele f�cute de pacient �i pentru modul pozitiv în care incon�tientul rezolv� în mod creativ cele mai dificile sarcini. .

T: De multe ori în trecut ai fost luat� prin surprindere �i înainte de a te putea gândi ce s� faci ai f�cut pur �i simplu.

Pauz�. �i aceasta este o situa�ie care te poate face s� ai încredere

�i s�-�i la�i incon�tientul s�-�i aduc� amintirile înapoi într-un mod pe care el îl cunoa�te cel mai bine. Nu este nici o grab�. Îns�, cu siguran�� este o pl�cere.

Surpriza pe care �i-o exprim� este în sine o sugestie indirect� de a l�sa patternurile con�tiente la o parte pentru c� ele pot fi vinovate de acest blocaj �i de a l�sa incon�tientul s� lucreze într-o manier� proprie. Este �i un mod de a motiva pacienta în tot acest efort. Sugestia c� tot acest proces este

38

unul agreabil are rolul de a activa ni�te centri din sistemul limbic. Precizarea c� incon�tientul va aduce amintirile înapoi în modul pe care el îl consider� optim �i în ritmul cel mai adecvat este un factor de a preveni un impact profund negativ în cazul în care exist� rezisten�e sau vreo traum� ascuns� asociat� cu amintirile uitate. Mai putem observa c� dintr-un punct de vedere sugestia „c� nu este nici o grab�” se bate cap în cap cu cea conform c�reia este o pl�cere acest demers. De fapt cu to�ii tindem s� ne gr�bim atunci când �tim c� ne a�teapt� experien�e pozitive. Practic sugestia pe care o va procesa incon�tientul este gr�be�te-te pentru c� te a�teapt� surprize pl�cute.

39

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I. 3. Abilit��ile necesare unui hipnoterapeut de

orientare ericksonian�

O cea�c� cu ceai

Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost vizitat de un profesor universitar, care dorea s� cunoasc� ce înseamn� filozofia Zen.

Nan-in îl servi cu ceai. A umplut cea�ca oaspetelui, dar a continuat s� toarne.

Profesorul îl privi mirat �i-i spuse: - Cea�ca s-a umplut, nu mai încape nimic ! - Tu, ca �i aceast� cea�c�, e�ti plin de p�rerile tale, de

prejudec��i. Cum s�-�i explic ce înseamn� Zen, dac� nu are unde s� intre ? Gole�te-�i întâi cea�ca ...

Ah, da ? (101 Povestioare Zen)

Este clar c� la fel ca în orice form� de psihoterapie sau hipnoterapie este important s� respect�m codul deontologic al profesiei �i s� �inem cont de anumite principii dintre care amintim:

-Principiul confiden�ialit��ii. Datele pe care ni le furnizeaz� clientul în procesul terapeutic nu trebuiesc divulgate altor persoane �i nu este permis s� se fac� înregistr�ri f�r� acordul prealabil al acestuia. Respectarea acestui principiu etic este foarte important pentru ca pacientul s� poat� s� poat� avea încredere în terapeutul s�u. Orice înc�lcare poate avea repercusiuni grave iar terapeutul î�i poate pierde credibilitatea ca profesionist, a�a cum se întâmpl� �i cu un medic

40

care încalc� acela�i principiu. În cazuri grave î�i poate pierde dreptul de liber� practic�;

-Principiul respectului �i valoriz�rii pacientului. Clientul va fi protejat fa�� de orice traum� psihic� sau fizic� ce ar putea rezulta din rela�iile cu terapeutul. Acesta are obliga�ia s�-i insufle clientului încredere în sine �i s� evite s�-l jigneasc� în vreun fel, direct sau indirect;

-Principiul responsabilit��ii. Terapeutul î�i va asuma responsabilitatea pentru consecin�ele procesului de consiliere;

-Principiul comunic�rii eficiente. Terapeutul va promova o comunicare eficient�. Din acest motiv se exprima în termeni accesibili nivelului de în�elegere al clientului;

-Principiul rela�iilor etice. Rela�iile extra-profesionale cu pacien�ii trebuiesc evitate, mai ales dac� una dintre p�r�i poate fi prejudiciat� sau rela�iile sunt contra-productive actului de consiliere;

-Principiul inform�rii clientului. Terapeutul are obliga�ia s� informeze pacientul despre efectele tehnicilor utilizate �i s�-i prezinte acestuia cu sinceritate �i obiectivitate beneficiile �i limitele acestora. Este vorba de a discuta deschis cu pacientul, de a-i r�spunde întreb�rilor �i a clarifica eventualele nedumeriri, astfel încât expectan�ele acestuia s� fie cât mai realiste.

Totu�i, terapia ericksonian� are anumite particularit��i care fac ca o persoan�, care î�i dore�te s� practice hipnoterapia ericksonian�, s� aib� anumite abilit��i �i tr�s�turi de personalitate, în plus fa�� de cele enumerate mai sus. Dac� hipnoza clasic� este una directiv� este clar c� �i un terapeut clasic ar trebui s� fie directiv iar tehnicile pe care le va utiliza vor fi, în principiu extrem de asem�n�toare de la o persoan� la alta.

Spre deosebire de practican�ii hipnoterapiei clasice, un hipnoterapeut, pentru a fi eficient în orientarea ericksonian� ar trebui s� fie:

41

-flexibil pentru c� îns��i induc�ia este diferit� de la un caz la altul, în func�ie de fiecare pacient în parte. Mai mult decât atât, fiecare om are propriul s�u mod de a rezolva o situa�ie �i chiar dac� terapeutul are o alt� p�rere, trebuie s� �tie s�-�i goleasc� mintea de idei preconcepute sau de teorii aride;

-deschis �i receptiv la nevoile, la expectan�ele �i la cererile explicite ale clientului;

-s� aib� respect real pentru cel din fa�a lui �i pentru unicitatea acestuia, cu tot ceea ce presupune ea. Fiecare client trebuie luat a�a cum este el iar terapia trebuie doar s�-i pun� în valoare calit��ile �i resursele pe care le are;

-s� arate încredere în capacitatea fiec�ruia de a-�i rezolva problemele cu care se confrunt�;

-s� dispun� de abilit��i foarte bune de comunicare. Erickson comunica în acela�i timp la nivel con�tient �i incon�tient �i �tia s�-�i utilizeze cu m�iestrie limbajul nonverbal pentru a optimiza rela�ia �i interven�ia terapeutic�;

-s� fie creativ �i nondirectiv. Aceste calit��i sunt necesare pentru c� în func�ie de particularit��ile fiec�rui client trebuie adaptate metodele iar metafora, ca procedeu nondirectiv –foarte des utilizat�- este prin excelen�� original�;

-s� aib� încredere în for�ele proprii �i în tehnicile pe care le utilizeaz�. Nu po�i inspira încredere unei alte persoane dac� tu nu ai în primul rând încredere în tine �i nu e�ti suficient de matur �i echilibrat.

Cu toate c� o serie de colaboratori ai lui Erickson (cum ar fi Bandler sau Rossi) au depus eforturi serioase pentru a încerca s� generalizeze diferite principii pe care el le-a utilizat în diferite cazuri ale sale, trebuie s� subliniem c� fiecare proces terapeutic strategic trebuie s� r�mân� unic �i trebuie privit ca o explorare creativ�. Comportamentul uman (în stare de veghe sau în trans�) nu este întotdeauna logic, bine structurat sau adaptat total la un context. El poate la fel de bine s� fie ilogic,

42

guvernat de emo�ii, nesemnificativ, irelevant, metaforic sau în oricare alt fel. Este practic imposibil s� prezicem cu precizie reac�ia cuiva într-o situa�ie de via�� sau într-un context terapeutic pentru c� simplitatea ori complexitatea reac�iilor comportamentale este dependent� de o serie de parametri sau de factori ce nu îi cunoa�tem în totalitate �i care �in de experien�a profund personal� de via�� a pacien�ilor. În mare, putem trasa ni�te linii generale, îns� trebuie s� fim con�tien�i, înc� de la început, c� ele pot foarte bine s� nu mai fie valabile atunci când încerc�m s� le aplic�m în cazurile particulare, în care un terapeut abordeaz� un client, cu tr�s�turile sale unice �i sub influen�a unui context, �i el irepetabil. Din acest motiv terapia se muleaz� în func�ie de to�i ace�ti factori �i trebuie s� avem flexibilitatea de a face asta. Chiar atunci când avem senza�ia c� un pacient are op�iuni limitate de a r�spunde la o simpl� întrebare sau solicitare, pot s� apar� comportamente total imprevizibile. Cu toate c� exist� principii generale �tiin�ifice ale psihoterapiei, aplicabilitatea lor este condi�ionat� de to�i factorii pe care i-am pomenit anterior. Psihoterapeu�ii trebuie s� fie extrem de flexibili pentru c� singura regul� a acestui demers profund creativ este c� nu exist� reguli sau proceduri standard pe care s� le aplic�m cu orice persoan� care ne intr� în cabinet. Psihoterapia nu poate fi privit� ca o punere în practic� a unor principii descoperite de cercet�tori în urma unor experien�e de laborator. Fiecare caz este unic �i cere mult efort creativ atât din partea terapeutului, cât �i din cea a pacientului. La fel ca în povestea zen, înainte de a face terapie trebuie s� ne golim mintea de teoriile sofisticate sau la mod� �i s� avem disponibilitatea s� îl ascult�m pe cel din fa�a noastr� f�r� s� încerc�m s�-l introducem în �abloane sau tipologii. Hipnoza ericksonian� este în sine o tehnic� care cere adaptabilitate �i creativitate, iar succesul acestui demers depinde de modul cum reu�im s� utiliz�m motiva�ia individual� a fiec�rui client �i experien�a sa de via��.

43

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 1. Simptomul este o modalitate de adaptare a unui individ la o situa�ie de via�� �i trebuie utilizat, ca �i comportamentul manifest, ca pe o resurs� pentru

vindecare sau optimizare personal�

Neîmpotrivirea implic� prezen�a unei voin�e puternice, fiind de fapt mijlocul de afirmare a acestei voin�e. Obstacolele pe care le întâlnim fac parte din desf��urarea vie�ii. Ne d�m seama de greutatea lor când le întâlnim, dar totodat� ne d�m seama de for�a noastr� când le învingem, f�r� a pierde din vedere �elul final. O stânc� nu opre�te râul care continu� s� curg�, ocolind-o. Un dig opre�te marea dar nu-i distruge for�a. Printr-un efort continuu se poate z�g�zui energia m�rii, dar dac� efortul de a st�vili for�a apei sl�be�te, marea se revars� din nou. Presiunea marii asupra digului nu sl�be�te nici o clip�. Neîmpotrivirea înseamn� alegerea continu� a �elurilor, în func�ie de flexibilitatea mijloacelor. Nimeni nu poate s� prevad� toate obstacolele ce vor apare în drumul s�u; nu are nici un rost s� stabile�ti dinainte care va fi comportarea în fa�a lor; va trebui însa s� reac�ionezi cât mai spontan la apari�ia lor. Arta de a trai �i ac�iona astfel se poate înv��a. Aikido ne înv��a acest mod de comportare. Nu se stabile�te dinainte cum ne vom mi�ca într-o situa�ie viitoare. Când situa�ia apare, va trebui s� ne relaxam, s� ne golim mintea de orice idee parazit� �i s� l�sam liber�, prin intermediul incon�tientului, manifestarea principiilor armoniei.

(Fragment din Aikido - Calea Armoniei, �erban Derlogea �i Dan-Corneliu Ionescu, Apimondia, Bucure�ti, 1990)

44

Viziunea medicinii psihosomatice moderne este c� simptomul este o form� de comunicare. privite din aceast� perspectiv�, ele sunt în foarte multe cazuri indicii valoroase pentru dinamica problemelor ce sunt pe cale de a deveni con�tiente. ele au ap�rut pentru c� persoanele nu au g�sit metode mai constructive, de ordin cognitiv sau emo�ional de a exprima ceva important �i acel ceva a ajuns s� se exprime sub form� somatic�, ca simptom corporal, fizic. metoda psihanalitic� clasic� de a aborda asemenea probleme este de a provoca insight-uri clien�ilor cu scopul ca simptomele s� fie traduse în pattern-uri cognitive sau afective comprehensibile. aceast� tehnic�, propus� de freud poate fi eficient� pentru c� s-a constatat c�, uneori, atunci când clien�ii ajung s� poat� vorbi despre problemele lor �i au insight-uri afective simptomul dispare pentru c� nu mai este nevoie de el. hipnoza a fost un instrument important care a ajutat la conturarea acestei viziuni a medicinii psihosomatice (zilboorg and henry, 1941;tinterow, 1970) �i continu� �i ast�zi s� fie utilizat� ca tehnic� de rezolvare a diferitor tipuri de simptome. cazurile lui erickson au ar�tat c� aceast� metod� clasic�, de�i este una valoroas�, nu este singura cale de a aborda problemele psihosomatice. el a dezvoltat o suit� de tehnici originale, care au adus o perspectiv� total nou� în psihoterapie prin care rezolva acest tip de manifestare simptomatic� direct la nivel incon�tient. con�tientul nu va �ti prin urmare care este motivul pentru care a disp�rut simptomul. mai mult decât atât, problema care s-a exprimat sub forma simptomului se rezolv� �i ea, într-un mod aparent spontan iar clien�ii sunt pl�cut surprin�i de acest fapt. ei nici m�car nu con�tientizeaz� c� terapeutul a abordat problema. principiul comunic�rii simultane la dou� nivele (con�tient �i incon�tient) este unul util pentru a facilita munca direct� cu incon�tientul. erickson a fost extrem de creativ în a folosi cuvinte care au mai multe sensuri, conota�ii �i implica�ii �i care transmit un mesaj con�tientului �i un altul incon�tientului –uneori chiar opus ca sens-. tot în acest scop se folosesc metafore, glume, proverbe, pove�ti �i tot soiul de alte jocuri de cuvinte, unele mai creative decât altele �i mai abil alc�tuite, astfel încât s� evite sau s� p�c�leasc� sistemul de referin�� uzual, con�tient al persoanei.

45

Aceste tehnici �i-au dovedit eficacitatea pentru c� ele se folosesc de experien�ele de via�� particulare ale clien�ilor �i de pattern-uri de înv��are pe care le-au mai utilizat în trecut, dar pe care terapeutul îi provoac� s� le foloseasc� �i pentru a-�i rezolva problemele pentru care au venit la terapie. metaforele sau o glum� strecurat� într-un context potrivit poate mobiliza procesele incon�tiente într-un fel în care nu ar fi putut-o face clientul în mod voluntar �i pe care nici m�car terapeutul nu le poate anticipa. cercet�rile privind func�ionarea emisferelor cerebrale (gazzaniga, 1967; sperry, 1968; galin, 1974; rossi, 1977) au ar�tat c� tehnicile lui erickson fac apel la emisfera dreapt�, nondominant�. în timp ce partea stâng� proceseaz� comunicarea verbal� de natur� abstract� sau intelectual�, cea dreapt� se ocup� cu procesarea datelor vizuale, kinestezice, imagistice sau metaforice. tot ea este legat� de procesele emo�ionale �i de imaginea corporal� �i din acest motiv putem b�nui c� este responsabil� �i de apari�ia simptomelor psihosomatice, care sunt expresia unui limbaj al emisferei drepte. felul metaforic de a comunica dezvoltat de erickson comunic�, practic, direct cu emisfera dreapt�, într-un limbaj specific ei. aceasta este de altfel o abordare revolu�ionar� pentru c� simptomele sunt rezolvate direct �i într-o perioad� mult mai scurt� de timp, decât o f�cea maniera clasic�, psihanalitic�, care mai întâi traducea limbajul specific emisferei drepte într-unul abstract, cognitiv, specific func�ion�rii emisferei stângi, care mai apoi, într-un fel ce r�mâne necunoscut ac�iona înapoi asupra p�r�ii drepte pentru a schimba simptomul (rossi, 1977).

Nu vrem s� subliniem aici c� abordarea lui Freud nu ar fi fost una valoroas�, îns� ea se întinde pe o perioad� mai îndelungat� de timp �i practica a ar�tat destul de des, c�, de�i pacien�ii reu�esc s� aib� insight-uri extraordinare, totu�i simptomul r�mâne. Chiar dac� insight-ul intelectual este unul corect el r�mâne izolat �i nu reu�e�te s� ac�ioneze asupra emisferei drepte, care se afl� la originea form�rii �i men�inerii simptomului. Orientarea strategic� folose�te un mod de a comunica pe dou� nivele care are marele avantaj de a comunica direct cu emisfera dreapt�. Este �i mai uimitor c� Erickson a dezvoltat aceste tehnici intuitiv, înainte ca

46

cercet�rile s� eviden�ieze particularit��ile func�ion�rii emisferelor cerebrale care ne sunt cunoscute ast�zi.

Erickson, în terapia sa insista c� trebuie s� ne în�elegem clientul la nivel global, privit în ansamblul tr�s�turilor sale de personalitate, formate sub influen�a experien�elor de via�� prin care a trecut �i care l-au f�cut s�-�i construiasc� ni�te filtre prin care prive�te lumea �i via�a, ni�te principii �i valori, nu doar în contextul particular în care se afl� sau doar prin prisma simptomului pe care l-a dezvoltat (a�a cum medicii au uneori tendin�a de a vedea simptomul, nu pacientul). Mai mult decât atât, atunci când acesta intr� în cabinetul de terapie, se afl� într-un context de viat�, la fel de unic �i repetabil ca �i el ca persoan�.

De aceea este imperios necesar s� lu�m toate aceste dimensiuni în calcul când ne stabilim planul terapeutic sau când facem vreo interven�ie. Simptomul nu trebuie abordat restrictiv, scos din contextul particular despre care am vorbit. De altfel el a ap�rut datorit� unei serii de factori care nu se rezum� doar la factorii de personalitate ai clientului.

Important este s� deslu�im de ce clientul a dezvoltat acest simptom dezadaptativ, în acel moment al existen�ei lui. El este, contrar aparen�elor, o cale de a comunica ceva sau de a se adapta la realitate. Erickson vedea, în fiecare simptom dezvoltat, ceva pozitiv la nivel inten�ional sau de cauzalitate. Oricât ar p�rea de negativ� o simptomatologie, ea este totu�i un fel de a r�spunde, într-un moment particular al vie�ii, la solicit�rile la care nu a g�sit o alt� formul� mai potrivit� de a le face fa��. Nu putem aprecia în ce m�sur� ea a avut rolul de a evita un r�u �i mai mare care se putea întâmpla. (Erikson, 1965)

Privit� din acest unghi de vedere, scopul terapiei este de a g�si alte resurse de adaptare, care s� îndeplineasc� nevoile pe care le suplinea simptomul într-o modalitate mai pu�in fericit� pentru pacient.

Utilizarea simptomului pacientului este un principiu �i o constant� a terapiei ericksoniene pentru c� se porne�te de la premiza c� orice simptom dezvoltat de cineva –oricât de urât sau dezadaptativ ar putea p�rea la un moment dat- este o modalitate de a comunica ceva, uneori metaforic�, o cale de a

47

rezolva o problem�, chiar dac� nu este cea mai bun�. Spre exemplu, s-au semnalat cazuri în care oameni ce au fost martori la ororile r�zboiului au orbit, f�r� vreo cauz� fiziologic� pentru c� au refuzat s� mai vad�, s� mai fie martori la atrocit��ile care îi traumatiza psihic. Orbirea a fost calea g�sit� de incon�tientul lor pentru a nu mai vedea acele lucruri, care cu siguran�� c� le f�cea foarte mult r�u. Acest simptom este unul extrem de grav, de invalidant �i, mai mult decât atât, inutil pentru subiec�ii care s-au prezentat la psiholog, care nu mai erau în r�zboi �i nu mai erau nevoi�i s� vad� vreo atrocitate. Este clar c� prin psihoterapie se pot g�si metode mult mai constructive de a trece peste acele traume ce le-au marcat existen�a.

Pentru a vindeca este important s� respec�i cadrul de referin�� al subiectului. Erickson spunea c� nebunii nu sunt nebuni ci noi nu �tim s�-i în�elegem. Se spune c�, dac� vrei s� omori un câine, trebuie s�-l tratezi ca �i când ar fi turbat. Logic, o atitudine constructiv� ar fi s� tratezi un pacient ca pe o persoan� s�n�toas�, care are o problem� de moment pe care are resursele s� o rezolve, nu ca pe un bolnav. O exemplificare practic� a acestor principii o d� modalitatea prin care a abordat s� trateze un autist care nu reu�ea s� pronun�e decât sunete f�r� sens. Timp de patru ani, Erickson, în fiecare diminea��, se plimba al�turi de el, se a�eza în aceea�i pozi�ie cu el, uneori culcat pe banc� �i a înv��at toate sunetele pe care acesta le pronun�a. Apoi a comunicat cu el doar prin intermediul sunetelor sale, aceasta pân� când, într-o zi, autistul s-a întors �i i-a adresat lui Erickson cuvintele: Doctore, tu nu po�i s� vorbe�ti ca toata lumea?. Din acest moment s-a vindecat. Este un exemplu genial care exemplific� nu doar cele enun�ate mai sus ci �i un alt principiu fundamental al terapiei ericksoniene: utilizarea simptomului pacientului în procesul vindec�rii.

În inducerea transei nu au ce caut� verbele reflexive. Niciodat� nu i se spune subiectului “gânde�te-te la....”. Este important, de asemenea, cadrul cultural �i valoric al subiectului. Vom utiliza în inducerea transei expresiile specifice limbii respective, culturii pacientului în general, �i modul uzual de a se exprima al subiectului, în particular. Hipnoza este un fenomen intrapsihic, dependent de o serie de procese interne, iar

48

hipnoterapeutul nu trebuie decât s� creeze un context favorabil pentru ca aceste procese s� se poat� manifesta, la fel cum un incubator asigur� un mediu favorabil pentru ca ou�le s� devin� pui. Cea mai mare gre�eal� pe care o putem face este s� încerc�m s� schimb�m comportamentul unui client, dup� cum credem noi c� este bine. Un hipnoterapeut ericksonian trebuie s� aib� abilitatea de a-�i minimiza rolul lui �i a maximaliza contribu�ia subiectului. Cazul urm�tor va exemplifica modalitatea în care abordarea strategic� reu�e�te s� exploateze comportamentul manifest al clien�ilor într-o manier� benefic� pentru ei. Este vorba despre un subiect (Erickson, 1976) care s-a oferit voluntar pentru a-i înv��a pe studen�ii de la medicin� practica hipnozei. Dup� o discu�ie extrem de general� despre trans�, femeia �i-a exprimat dorin�a de a intra imediat în hipnoz�. De aceea a fost invitat� s�-�i aleag� un scaun �i o pozi�ie confortabil�. Apoi ea �i-a exprimat dorin�a de a fuma. I s-a oferit imediat o �igar� iar ea a început s� fumeze lent, privind meditativ la fumul ce se în�l�a. Erickson a ini�iat o conversa�ie despre pl�cerea de a fuma �i de a privi fumul cum se unduie�te, despre senza�ia pl�cut� pe care i-o provoac� atingerea �ig�rii, despre sentimentul profund de satisfac�ie intern� pe care i-o d� faptul de a fi total absorbit� de fumat �i de a nu mai fi atent� la nimic din ce se întâmpl� în jur, în exterior. De asemenea au fost f�cute remarci despre inhala�ia �i despre eliminarea fumului, care au fost sincronizate cu ritmul de respira�ie al subiectei. Apoi a mai vorbit despre u�urin�a cu care mânuia �igara, despre gesturile automate pe care le f�cea, sincronizate cu comportamentul manifest. Curând, cuvintele inspir�, expir�, au reu�it s�-i condi�ioneze, s�-i controleze comportamentul, f�r� ca ea s� realizeze asta pentru c� erau foarte bine mascate în con�inutul conversa�ional. Înainte de a se fi terminat �igara, ea intrase deja într-o trans� u�oar�. Apoi i s-a sugerat c� se poate bucura în continuare de fumat pe m�sur� ce se scufund� în somn. Ca în vis, ea va avea ocazia s� mai tr�iasc� acele senza�ii pl�cute. În acest mod, prin utilizarea unui pattern comportamental incon�tient specific pentru ea, a fost ajutat� s� intre într-o trans� profund�.

De cele mai multe ori anumite expresii, prin care se exprim� pacientul, ne poate sugera o metafor�

49

vindec�toare pentru c� de multe ori clien�ii se exprim� în metafore, f�r� s�-�i dea seama (ex. ceea ce-mi spui tu m� r�ne�te, acel eveniment a l�sat urme adânci în sufletul meu, totul pare ca un co�mar etc).

Ceea ce este important este c� întreaga abordare ericksonian� se face în spiritul respectului pentru unicitatea fiec�ruia. Acest principiu presupune c� orice comportament manifest al clientului trebuie mai întâi acceptat �i ulterior abordat ca o resurs�.

Multe situa�ii limit�, urgente, atunci când oamenii se afl� sub stres determin� apari�ia unei st�ri de trans� spontan� (ca model instinctual de adaptare la un pericol), care îi face mult mai receptivi la sugestii. În practica sa, Erickson a reu�it s� foloseasc� �i asemenea situa�ii ca pe o oportunitate. Allan, b�iatul s�u de 7-8 ani, a c�zut peste o sticl� spart� �i s-a t�iat la picior. Ca urmare a intrat în buc�t�rie �ipând �i plângând din cauza durerii �i a fricii de sângerare. A luat în vitez� un prosop pentru a �terge sângele. Profitând de momentul în care s-a oprit pentru a-�i trage r�suflarea, a început s�-i spun�: stânge sângele, strânge sângele, folose�te un prosop de corp, prosop de corp, nu unul de mâini, unul de baie �i i-a dat unul. Copilul l-a luat imediat �i a f�cut ceea ce i s-a spus. Apoi i s-a spus pe un ton alert Acum leag�-l în jurul piciorului, leag�-l strâns, leag�-l strâns. Dup� ce a f�cut �i asta i s-a spus acum �ine-l bine, urc�-te în ma�in� �i s� mergem la doctor. Pe drum i-a explicat c� rana lui nu este nici pe departe la fel de mare pe cât a fost rana surorii lui de la mân� �i c� nu va putea s�-�i pun� mai multe copci decât ea oricât s-ar str�dui. Apoi i-a spus c� este în întregime responsabilitatea lui s� verifice dac� chirurgul îi pune câte copci sunt necesare. Tot drumul a fost consiliat despre modul în care î�i poate cere drepturile. Odat� ajuns în cabinet i-a spus asistentei c� el dore�te s� i se pun� 100 de copci. Ea abia dac� a spus pofti�i, doctorul este în acest cabinet. Când a plecat asistenta, Erickson i-a �optit c� ea este doar o asistent� �i s� nu uite s�-i zic� medicului tot ceea ce dore�te. Ajuns în cabinetul medicului, �i-a desf�cut prosopul, �i-a întins piciorul �i i-a spus pe un ton hot�rât c� vrea exact 100 de copci. A�a o s� am cu mult mai multe decât sora mea. �i nu le pune foarte dep�rtate, d�-te la o parte , vreau s� v�d totul.

50

Vreau s� m� co�i cu a�� neagr� ca s� o pot vedea bine. Nu vreau bandaj, vreau copci!. I s-a explicat chirurgului c� Allan în�elege bine situa�ia �i nu are nevoie de anestezie. Lui Allan i-a spus c� mai întâi trebuie s� se spele. Apoi i s-a spus c� trebuie s� fie foarte atent la ce face doctorul, s� numere fiecare copc� �i s� vad� dac� sunt puse la distan�a potrivit�. Allan a f�cut ce i s-a spus iar chirurgul �i-a f�cut treaba în lini�te. El a avut grij� ca copcile s� fie cât mai apropiate pentru a avea mai multe decât sora sa. Nemul�umirea principal� a lui a fost c� dac� chirurgul s-ar fi str�duit mai mult ar fi putut s�-i pun� �i mai multe copci. În drumul spre cas�, b�iatul a fost complimentat în leg�tur� cu modul competent în care a supravegheat opera�ia. I s-a sugerat de asemenea c� o cin� s��ioas� �i un somn bun vor face ca piciorul s� se vindece mai repede. Nu s-a men�ionat absolut nimic despre durere �i anestezie. Nici m�car nu a fost depus un efort foarte mare pentru a induce transa. Erickson s-a folosit doar cu abilitate de diferite aspecte oferite de context pentru a-i distrage aten�ia de la durere �i a-l direc�iona spre alte detalii ce veneau în concordan�� cu valorile specifice vârstei fragede astfel încât toat� situa�ia s� fie rezolvat� eficient, iar b�iatul s� fie cooperant. (Erickson, 1979, Hypnotherapy - An Exploratory Casebook, p. 52 ).

Asemenea situa�ii cer reac�ie promt� �i o abilitate bine cizelat� de a recunoa�te nevoile �i a ac�iona în concordan�� cu ele. Tehnica este extrem de eficient� atât în raport cu copii cât �i cu adul�ii. Ea solicit� îns� o mare flexibilitate pentru a reu�i s�-i direc�ionezi aten�ia pacientului într-un mod hot�rât, activ �i dinamic, chiar în situa�ii de tensiune psihic� intens�. Ea nu presupune doar utilizarea comportamentului manifest ci mai mult decât atât, a realit��ilor interioare –gânduri, sentimente, experien�e de via��.

51

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II.2. Pentru a face psihoterapie trebuie s� existe o rela�ie pozitiv�, de încredere între client �i terapeut

„M-am dedicat Budo-ului de la 15 ani �i am înv��at cu mul�i profesori de scrim� �i Ju-Jutsu. Am reu�it s� st�pânesc procedeele fiec�rei �coli în câteva luni, dar nimeni n-a reu�it s�-mi explice esen�a Budo-ului, într-atât încât s� fiu satisf�cut. Am b�tut atunci la poarta diverselor religii, dar nici acolo n-am g�sit r�spuns. �i, deodat� prin 1925, daca îmi aduc bine aminte, st�team singur într-o gradin� �i iat� am avut deodat� impresia c� tot universul se cutremur� �i un nor auriu iese din p�mânt, m� înconjoar� �i corpul îmi devine �i el auriu. Mintea �i corpul devin u�oare. Puteam în�elege orice : ciripitul p�s�rilor, facerea lumii, orice. În acest moment am avut iluminarea; am în�eles c� secretul Artelor mar�iale este iubirea fa�� de orice fiin��. Mi-au dat lacrimile de bucurie.” Morihei Uyeshiba

Personalitatea hipnoterapeutului �i atitudinea acestuia este foarte importanta pentru succesul terapiei. Acesta trebuie sa fie deschis �i încrez�tor, în mod autentic, în capacitatea clientului de a-�i rezolva problemele. Este extrem de important s� existe încredere între terapeut �i subiect pentru a face hipnoz�. E important ca pacientul s� se simt� valorizat �i s� perceap� foarte clar c� este respectat �i investit cu “puterea” de a-�i rezolva problemele.

Înainte de începe orice demers terapeutic trebuie s� stabilim o bun� rela�ie cu pacientul �i s� afl�m ce în�elege pacientul prin hipnoz�, ce se a�teapt� exact s� ob�in� de la terapie �i s�-i corect�m eventualele concep�ii gre�ite. Dac� suntem foarte aten�i la ceea ce ne poveste�te clientul este

52

posibil s� afl�m chiar de la el care este cea mai potrivit� cale de a-l face s� intre în hipnoz�.

Pentru a stabili o rela�ie pozitiv� cu pacientul se poate utiliza un mic truc psihologic care �ine de sfera manipul�rii. Este util s� ob�inem de la client câteva r�spunsuri de da punând întreb�ri la care acesta evident va r�spunde afirmativ cum ar fi Sunte�i îmbr�cat în ro�u ast�zi, etc.. Acest lucru va crea premiza accept�rii �i altor tipuri de sugestii, f�r� s� realizeze impactul pe care l-au avut acele prime r�spunsuri asupra lui �i îl invit� s� intre într-un univers agreabil, ob�inând o oarecare relaxare fizic�, destindere �i sc�derea rezisten�elor. Tot în acest scop, pentru început este bine s� ne creiem abilitatea de a evoca doar lucruri pl�cute, relaxante, �i de a le evita pe cele nepl�cute care ne consum� energia inutil. Este un lucru cunoscut c� ne facem agreabili doar prin lucruri pl�cute (e de altfel o afirma�ie foarte “comercial�” iar cei ce lucreaz� în domeniul publicit��ii �tiu foarte bine s� aplice practic acest principiu). Odat� intrat în cabinetul lui Erickson, clientul era întâmpinat doar cu cuvinte cu înc�rc�tur� pozitiv�, care îi induceau clientului, f�r� ca acesta s� realizeze, o stare de confort psihic care crea premise favorabile în rela�ionare. Cercet�rile au eviden�iat c� doar pronun�area cuvântului “agreabil” îi determin� pe oameni s� se simt� bine. Sim�ul umorului este �i el un factor care poate îmbun�t��i rela�ia.

Rela�ia terapeutic� este tratamentul, sau mai bine zis, o bun� parte din el. Mul�i autori consider� calitatea rela�iei mult mai important� decât tehnica utilizat� pentru succesul terapiei. Aceast� afirma�ie este sus�inut� de observa�ii cotidiene. Cu to�ii suntem dispu�i s� facem favoruri sau s� accept�m sugestii de la persoane care ne sunt agreabile. Acela�i lucru spus de o persoan� simpatic� �i de una antipatic� cap�t� conota�ii diferite. Acela�i sfat îl putem interpreta ca pe o sugestie pozitiv� sau ca pe o dovad� de rea inten�ie, dac� consider�m c� persoana care ne-a dat sfatul ne este ostil� sau ne dore�te r�ul. Sau ne putem gr�bi s� punem în practic� o sugestie venit� de la o persoan� pe care o investim cu încredere �i pe care o admir�m în timp ce, aceia�i sugestie, dat� de o persoan� care ne este neutr� sau în care nu avem încredere poate trece pe lâng� noi.

53

Iar un terapeut are tot interesul ca sugestiile sale s� fie auzite �i luate serios în calcul de c�tre client pentru ca terapia s� fie eficient�. Evalu�rile rela�iei, f�cute de client sunt o bun� manier� de a face îmbun�t��iri cu privire la acest aspect. Cu alte cuvinte, putem înv��a din gre�eli �i putem utiliza sugestiile clien�ilor no�tri pentru a deveni mai buni.

Solidaritatea leg�turii nu este puternic corelat� cu durata tratamentului, deci nu are nici o importan�� dac� tratamentul dureaz� câteva �edin�e sau un an. Acest aspect nu face nici o diferen�� între terapiile ericksoniene –scurte ca durat�- �i cele psihanalitice, ce se întind pe perioade foarte mari de timp. O leg�tur� profund� �i pozitiv� se poate produce chiar instantaneu. Timpul necesar oamenilor, pentru a se sim�i în largul lor într-o rela�ie, variaz� �i depinde de percep�iile acestora. Acordul terapeutic este un termen generic care pune accent pe o rela�ie de parteneriat între terapeut �i pacient. Erickson î�i consulta pacien�ii în leg�tur� cu preferin�ele lor, cu obiectivele �i metodele pe care doresc s� le foloseasc� pentru a atinge aceste scopuri. Un rezultat negativ poate s� fie consecin�a gravei erori de a l�sa deoparte clientul în procesul terapeutic.

Terapeutul poate s� pun� clientului o serie de întreb�ri al c�ror r�spuns s� fie valorificat ca un feed-back pentru a putea evolua ca practician: În ce fel modul în care am lucrat cu dumneavoastr� v-a ajutat s� v� rezolva�i problemele?, Concret ce anume v-a fost folositor?, În ce fel modul în care am lucrat cu dumneavoastr� nu v-a ajutat s� v� rezolva�i problemele?, Concret ce anume nu v-a fost folositor?, Exist� vreun lucru pe care a�i dorit s� fie f�cut altfel? Dac� da, ce anume?, Dup� p�rerea dumneavoastr� ce anume mi-a sc�pat din vedere atunci când mi-a�i vorbit despre p�rerile dumneavoastr�?, Dup� p�rerea dumneavoastr�, ce anume nu am în�eles. În func�ie de r�spunsurile clientului terapeutul poate înv��a în permanen��, se poate dezvolta. Acest fel de a aborda lucrurile este bun pentru c� ofer� o variant� direct� �i neintermediat� de pattern-urile interne ale terapeutului asupra terapiei �i a modalit��ii de abordare a problemelor clientului. Tot pentru a-�i perfec�iona tehnicile, terapeu�ii pot folosi înregistr�rile video care îi pot ajuta s�-�i în�eleag� mai bine erorile pe care le-au f�cut în

54

rela�ionarea cu pacientul sau în alegerea tehnicilor cele mai potrivite.

Atitudinea pe care o afi��m este deseori mai important� decât mesajul pe care îl transmitem. Modul de a rela�iona trebuie s� transmit� clientului, dincolo de cuvinte, c� nimic nu este imposibil de ob�inut, c� exist� o multitudine de solu�ii la fiecare problem�. Pornind de la aceast� atitudine vom putea s� ne sprijinim clien�ii pentru a-�i g�si resursele necesare pentru a dep��i orice problem�.

PNL-ul a definit prin conceptul de pacing tocmai acest proces al stabilirii raportului de rezonan�� empatic�, constând în aser�iuni constatative, dar nelimitându-se la ele. Un bun hipnotizator reu�e�te s� comunice total cu clientul s�u, utilizând limbajul verbal �i nonverbal.

În empatia de tip verbal �i-au dovedit eficien�a dou� categorii descriptive:

- descrierea experien�ei de moment, sesizabil� pentru subiect; - descrierea experien�ei de moment, insesizabil� pentru subiect.

Acest ultim aspect ar putea p�rea un paradox, îns� Erickson �tia s� utilizeze resursele limbajului cu m�iestrie. El î�i punea clientul în fa�a unor serii de afirma�ii vagi �i cu un grad mare de ambiguitate , care reu�eau s� par� precise pentru cineva care nu este obi�nuit cu ele (Ex.: �i s-ar putea s� con�tientizezi o anume senza�ie….). Aceast� tehnic� las� libertatea fiec�rui client s�-�i proiecteze propria experien�� în spusele terapeutului.

Afirma�iile hipnotizatorului trebuie sincronizate astfel încât s� surprind� cu acurate�e experien�a pacientului în îns��i derularea ei. Terapeutul va enun�a „inspiri �i expiri” pe m�sur� ce observ� c� pacientul inspir� �i expir�.

Practic terapeutul se va adapta permanent la experien�a pe care o parcurge clientul: în timp ce tu stai comod în fotoliu, ascultând sunetul vocii mele…, �i în timp ce închizi ochii (rezonan�� empatic�), sim�i c� trupul t�u plute�te �i devine din ce în ce mai u�or (orientare.) Practic strategia de stabilire a rezonan�ei este în permanen�� corelat� cu manifest�rile comportamentale urm�rite.

55

Mai mult decât atât, pentru a crea o rela�ie pozitiv�, Erickson î�i armoniza pozi�ia �i mi�c�rile corpului, intona�ia, ritmul �i modul de a vorbi cu cele ale clientului. El adopta adesea intona�ia pacientului, sintaxa �i ritmul vorbirii acestuia, î�i potrivea pozi�ia corpului, ritmul respira�iei �i gesturile pentru a fi în armonie cu clientul s�u. În acest mod, acesta c�p�ta senza�ia c� este în�eles, c� terapeutul este pe aceia�i lungime de und� cu el.

Tot din acest considerent, Erickson era atent s� foloseasc� sintagme similare cu cele folosite de client precum �i acelea�i inflexiuni ale vocii. Practic, î�i transforma canalele de reac�ie în mecanisme de feed-back, care s� corespund� experien�ei subiective ale clientului în plan con�tient �i incon�tient. Datorit� elegan�ei �i naturale�ei cu care f�cea aceste lucruri, subiec�ii nu realizau c� sunt supu�i unor practici de stabilire a rezonan�ei empatice.

Scopul acestui proces de pacing este s� comunice atât de bine cu clientul, încât ulterior s� poat� prelua controlul. Odat� ce pacientul accept� descrierile terapeutului ca fiind în conformitate cu experien�a sa subiectiv�, linia ce delimiteaz� descrierea comportamentului obiectiv al clientului de ceea ce acesta va experimenta pe cont propriu devine tot mai neclar�.

Important este pentru început s� fii capabil s� întâlne�ti clientul pe terenul s�u, s�-i în�elegi viziunea despre lume pentru a-l putea schimba. Este inutil s� încerci s�-l determini s� accepte alte reguli sau „adev�ruri” consacrate.

Erickson a reu�it s� hipnotizeze pacien�i ce erau considera�i nehipnotizabili, rigizi, rezisten�i tocmai pentru ca a avut arta de a utiliza chiar acele rezisten�e –parte a modelului intern despre lume- pentru a face terapie.

56

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II.3. Deconectarea p�r�ii con�tiente de cea incon�tient� �i accesarea emisferei non-dominante duce la inducerea

transei. Concep�ia ericksonian� despre incon�tient

Un miriapod trecea pe o c�rare, cu cele 100 de picioare ale sale mi�cându-se într-o sincronizare perfect�. O broasc� râioas� l-a privit minunându-se: "Cum reu�e�ti s� î�i coordonezi atât de bine picioarele? Pe care dintre ele îl mi�ti primul?"

Miriapodul s-a oprit s� se gândeasc� �i de atunci nu mai �tie cum s� mearg�.

Caracteristic hipnozei ericksoniene este c� se vorbe�te foarte mult despre deconectarea p�r�ii con�tiente de partea incon�tient�. Practic, se fac distinc�ii foarte importante �i ample între aceste dou� p�r�i. Prin intermediul hipnozei Erickson î�i “duce” pacien�ii la mare, la munte, în templu sau în c�l�torii cu iz SF (dup� preferin�ele fiec�ruia) �i acest lucru determin� apari�ia transei. Povestea care îi ajut� s� intre în trans� este alc�tuit� în func�ie de personalitatea clientului �i necesit� un bun interviu preliminar pentru a descoperi preferin�ele acestuia (ce îi place �i ce nu îi place) pentru ca, ulterior, s� se poat� integra aceste elemente în procesul de induc�ie sau în interven�iile terapeutice. Inducerea unei st�ri modificate de con�tiin�� presupune distragerea �i/sau utilizarea „min�ii con�tiente”.

Faptul c� Erickson nu era deloc structurat constituia, în acela�i timp, marele avantaj �i dezavantaj al tehnicilor sale. Pe de o parte confuzia pe care o producea pacien�ilor facilita deconectarea p�r�ii con�tiente, care era dep��it� de situa�ie pentru c� nu putea procesa atâtea elemente câte i se d�deau în mod deliberat într-o unitate scurt� timp. Pe de alt� parte, aceste tehnici, fiind foarte pu�in structurate sunt mai greu

57

de înv��at, fiind puternic adaptate la personalitatea clientului �i la situa�ia în care se afl� acesta. Practic, tehnicile sunt la fel de unice pe cât este clientul �i situa�ia sa concret� de via��. Putem prelua, desigur principiile �i spiritul ericksonian, nu îns� tehnica în totalitate. Ernest Rossi, unul din colaboratorii apropia�i ai lui Erickson, afirma c� acesta vorbea prea mult. Aceast� “logoree” era îns� una atent dirijat� �i deliberat construit� pentru a facilita intrarea în trans� a clientului. Pentru c� Erickson era foarte intuitiv, de aici derivând �i geniul s�u, aproape ca nu exista reguli ale terapiei sale. Cu toate acestea, colaboratorii s�i au încercat s� g�seasc� principii ale abord�rii sale pe care le-au sintetizat pentru a facilita înv��area lor.

Totu�i, în mod paradoxal, limbajul lui Erickson era extrem de clar, dând adeseori cuvintelor sensul cel mai simplu posibil. Un exemplu în acest sens îl constituie felul în care explic� sensul cuvântului incon�tient – tot ceea ce nu percepem aici �i acum, tot ceea ce nu este con�tient.

De�i în aparen�� atât de simpl� (comparativ cu concep�ia freudian� ce teoretizeaz� foarte amplu acest concept), no�iunea de incon�tient este una de baz�, fundamental� pentru Erickson �i nu o putem în�elege f�r� s� raport�m la ea concep�iile despre hipnoz� sau cele referitoare la modalitatea de a face psihoterapie. Un sinonim ericksonian pentru incon�tient ar fi acela de rezervor de resurse �i acest concept este bun pentru c� las� s� se întrevad� întreaga modalitate de a privi procesul psihoterapeutic. Incon�tientul este mai exact un izvor activ de resurse care lucreaz� în permanen�� pentru noi, ne protejeaz�. Munca incon�tient� st� la baza individualit��ii noastre. Printre fenomenele incon�tiente exist� moduri de func�ionare extrem de eficiente pe care este important s� le cunoa�tem pentru a practica hipnoza ericksonian�.

R. Bandler (Bandler R., 1975) considera c� atunci când Erickson folosea conceptul de minte incon�tient� se referea atât la func�ionarea emisferei cerebrale dominante la un nivel ce r�mâne necon�tientizat, cât �i la func�ionarea emisferei non-dominante. Aceast� ipotez� se bazeaz� pe observa�iile care au dus la concluzia c� inducerea transei implic� trei dimensiuni:

58

-stabilirea reportului de rezonan�� empatic� �i dezorientarea emisferei dominante prin tehnici specifice (cum ar fi cea a confuziei);

-utilizarea emisferei dominante, procesare lingvistic� ce se produce la nivel incon�tient;

- accesarea emisferei non-dominante. Esen�a terapiei lui Erickson consta în utilizarea acestor

mecanisme cu obiectivul clar de a permite pacientului s�-�i ating� obiectivele pe care �i le dore�te. Modalitatea de a induce transa se subscrie acestei concep�ii �i este de fapt procesul prin care îl aduci pe client în starea în care reu�e�te s� se deta�eze de mediul s�u pentru a func�iona la nivel incon�tient. Practic, esen�a psihoterapiei este de a descoperi aceste resurse precum �i calea de a le activa astfel încât s� lucreze în folosul clientului pentru a se vindeca.

Subiectul nu se supune sugestiilor, a�a cum vedeau acest proces practican�ii hipnozei clasice, ci r�spunde propunerilor terapeutului doar în m�sura în care le consider� oportune, potrivite pentru modul s�u de a fi, cu stilul propriu de a rezolva problemele.

Erickson a dezvoltat o serie de tehnici care s� faciliteze accesarea emisferei non-dominante �i de comunicare cu aceasta, pornind de la premisa c� fiecare dintre cele dou� emisfere au rolul lor în activitatea psihic�. Func�iile emisferei non-dominante se refer� în principal la melodii, vizualizare, categorii lingvistice speciale �i la partea opus� a corpului. La nivelul creierului exist� o serie de asimetrii cerebrale ce au i-au folosit lui Erickson ca surse de inspira�ie pentru g�sirea de c�i originale de accesare a incon�tientului �i de comunicare cu acesta. Una dintre tehnicile acela mai directe �i cele mai eficiente de stimulare a emisferei non-dominante const� în a-l determina pe client s�-�i creeze mintal imagini vizuale. În acest mod se înlesne�te transferul controlului de la emisfera dominant� la cealalt�. Aceste imagini nu trebuie s� aib� un corespondent strict în realitate pentru c� devin blocante �i îi împing spre realitate. Din contr� sugestiile trebuie construite astfel încât s� le lase subiec�ilor maximul de libertate în a construi imagini a�a cum le doresc ei, chiar dac� nu au corespondent în lumea obiectiv�.

59

Tehnica clasic� a num�r�torii folosit� în inducerea transei este �i ea un caz special de accesare a emisferei non-dominante pentru c� este foarte probabil ca pacientul s�-�i reprezinte aceste cifre �i vizual, cu ochii min�ii, îns� este dependent� de capacitatea lui de a-�i folosi anumite sisteme de reprezentare. �tiut fiind faptul c� muzica este apanajul emisferei non-dominante ea poate fi utilizat� ca mijloc de induc�ie. Tot ca metod� de induc�ie, Erickson obi�nuia s� pun� emisfera dominant� în fa�a unor construc�ii sintactice complexe ce o suprasolicitau �i în interiorul c�rora strecura mesaje la care, în mod normal, se reac�ioneaz� incon�tient. Mesajul principal este procesat de emisfera dominant� în timp ce mesajele incluse de cealalt� emisfer�.

De altfel, aceast� disociere între con�tient �i incon�tient a fost o explica�ie care se d�dea în mod tradi�ional pentru a explica apari�ia st�rii de trans� hipnotic�. Comportamentul hipnotic, numit �i autonom sau incon�tient, ia locul celui con�tient �i voluntar în timpul transei. A�a cum am mai subliniat, Erickson a descoperit extrem de multe metode care s� faciliteze disocierea acestor dou� instan�e ale psihicului. Erau tehnici diferite, care duceau îns� la acela�i scop. Fiecare din ele putea fi utilizat�, în func�ie de caracteristicile pacientului.

Sugestiile de tipul po�i fi treaz f�r� a fi nevoie ca �i corpul t�u s� se trezeasc�, po�i s� te treze�ti atunci când corpul t�u se treze�te, f�r� s�-�i po�i recunoa�te corpul ilustreaz� o tehnic� descoperit� de Erickson, numit� tehnica dublei disocieri. Prima sugestie sugereaz� o disociere minte-corp iar a doua una între trezirea corpului �i recunoa�terea acestuia. Acest tip de sugestii sunt utile pentru c� induc transa �i �in în acela�i timp cont de unicitatea fiec�ruia. Ea induce o stare de confuzie care depoten�eaz� con�tientul �i stimuleaz� comportamentul creativ. Putem utiliza în acest scop sugestii de maxim� ambiguitate cum ar fi: E�ti liber s� visezi, e�ti treaz, chiar �i când crezi c� e�ti în trans�, sau te po�i comporta ca �i când ai fi în trans� chiar �i când e�ti treaz, po�i descoperi c� mâna ta se ridic�, f�r� s� �tii unde se îndreapt�. Aceast� tehnic� este o form� complex� de sugestie indirect� �i are avantajul c� acoper� toate posibilit��ile de r�spuns. Ceea ce este important este c� ea porne�te de la principiul disocierii con�tient-incon�tient în scop terapeutic.

60

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 4. Utilizarea metaforei, ca mod de comunicare indirect� activeaz� resursele incon�tiente �i diminueaz� rezisten�ele clientului. Alc�tuirea

metaforelor �i exemple ilustrative.

- De ce toat� lumea de aici este atât de fericit�, cu excep�ia mea?

- Pentru c� ei au înv��at s� vad� frumuse�ea �i bun�tatea pretutindeni, i-a r�spuns Maestrul.

- Dar eu de ce nu v�d frumuse�ea �i bun�tatea pretutindeni? - Pentru c� nu po�i vedea în afara ceea ce nu vezi înl�untrul

t�u.

Metafora este o figur� de stil prin care un cuvânt sau o expresie, denotând un tip de obiect sau ac�iune, este folosit în locul altuia pentru a sugera o asem�nare sau analogie între ele �i presupune transferul rela�iei dintre un set de obiecte �i celalalt set în scopul unei explica�ii succinte.

Multe din afirma�iile lui Erickson erau simbolice, metaforice. Un procedeu pe care îl utiliza adesea atunci când comunica cu pacien�ii era înc�lcarea restric�iei de selec�ie, tehnic� ce poate fi �i ea încadrat� în categoria metaforelor. Procedeul se refer� la înc�lcarea unui în�eles bine format, a�a cum este el interpretat în limbajul comun de vorbitorii nativi ai unei limbi. Atunci când o persoan� este pus� în fa�a unei asemenea construc�ii va fi nevoit� s�-i acorde un în�eles. Câteva exemple în acest sens sunt urm�toarele: B�rbatul a b�ut ghea�a, Floarea era furioas�.

Simbolul este prin excelen�� limbajul sufletului, al incon�tientului. Orice simbol are mai multe valen�e �i arii de interpretare.

61

În�elegem o experien�a metaforic atunci când folosim un gestalt dintr-un domeniu al experien�ei pentru a structura experien�a din alt domeniu.

Simbolul este unitatea cea mai mic� a unei metafore �i const� într-un singur obiect, imagine, sau cuvânt reprezentând esen�a calit��ii sau a atributului pe care îl înlocuie�te. Jung considera c� un cuvânt sau o imagine este simbolic� atunci când presupune ceva mai mult decât sensul s�u imediat �i evident. Simbolul are un aspect ‘incon�tient’ mai larg care nu este definit precis sau explicat complet �i nici nu putem spera s� îl definim sau explica. Pe m�sura ce mintea exploreaz� simbolul este condus� c�tre idei care se afl� dincolo de limita ra�iunii.

Analogia �i metafora sunt indispensabile gândirii �tiin�ifice. Se observa c� multe dintre marile descoperiri presupun analogii, a�a cum este cea a sistemului solar cu atomii a lui Rutherford , sau utilizarea de c�tre Faraday a liniilor de fier magnetizat pentru a putea emite ra�ionamente despre câmpurile electrice. Ele sunt de asemenea utilizate în procesul de înv��are: încep�torilor li se spune s� gândeasc� electricitatea similar scurgerii apei prin �evi sau procesele chimice ca pe o minge rostogolindu-se de pe un deal. Analogia este considerat� mai degrab� o abilitate uman� natural�, �i utilizarea ei în �tiin�� este ca o prelungire directa a utiliz�rii ei în gândirea de zi cu zi.

Metaforele reu�esc s� “p�c�leasc�” barierele con�tientului �i s� faciliteze declan�area mecanismelor incon�tiente de vindecare sau de rezolvare a problemelor. Resursele de la acest nivel sunt practice inepuizabile �i greu de în�eles ra�ional. Din acest motiv, multe din cazurile sale sunt greu de explicat �tiin�ific pentru c� �tiin�a este înc� departe de a explica în totalitate modul de func�ionare al incon�tientului.

Este greu de explicat de ce i-a recomandat unui pacient alcoolic s� se uite la cactu�i �i acesta s-a vindecat sau de ce i-a recomandat unui pacient cu tulburare obsesiv-compulsiv� s� se duca la vânz�torul de ziare �i sa ceara pâine care, de asemenea, s-a vindecat. Sunt lucruri pe care �tiin�a va încerca, în continuare, s� le explice �i cu siguran�� c� se vor mai demara sute de cercet�ri în acest domeniu fascinant.

62

Metafora terapeutic� este unul din mijloacele cele mai elegante pentru transformare, existente la îndemâna psihoterapeu�ilor de orice orientare, pentru asistarea oamenilor în procesul de dezvoltare personal�, schimbare, vindecare sau cre�tere. Scopul major al metaforei terapeutice este de a înso�i experien�a individual� �i apoi de a o conduce insesizabil prin spunerea unei pove�ti care ajut� persoana s� î�i acceseze resursele necesare pentru schimbare sau s�-�i schimbe perspectiva asupra situa�iei în care se afl�.

Metafora utilizat� în context terapeutic poate avea o multitudine de beneficii, fiind capabil�: s� furnizeze un mecanism cheie pentru schimbarea modului propriu de reprezentare a lumii, s� determine amintirea a ceva de mult uitat, dar necesar pentru rezolvarea unei probleme prezente, s� ilustreze, s� demonstreze sau s� explice un punct de vedere, s� creeze realit��i alternative, s� deschid� noi posibilit��i �i strategii, s� transporte multiple nivele de informa�ii, s� faciliteze noi tipare de gândire, sim�ire �i comportamente, s� stimuleze gândirea lateral� �i creativitatea, s� recadreze sau reformuleze o problem� sau o situa�ie, s� introduc�, un dubiu, o îndoial� într-o pozi�ie rigid�, s� ofere sau s� ghideze asocia�ii, s� permit� clientului s�-�i formuleze o opinie sau s� î�i g�seasc� direc�ia proprie, s� ocoleasc� defensele egoului, s� permit� procesarea informa�iei direct la nivelul incon�tient, s� faciliteze o schimbare, s� sugereze solu�ii noi �i alternative, s� creeze o punte de leg�tur� între con�tient �i incon�tient, s� transmit� sugestii incon�tientului, s� faciliteze accesarea resurselor, s� schimbe o stare de spirit etc.

Erickson �tia s� se joace cu m�iestrie cu cuvintele pentru a-�i alc�tui sugestiile �i a crea cu rapiditate tot felul de metafore originale, pornind de la cuvintele clientului �i potrivite cadrului lui de referin��. Dincolo de aptitudinile sale native, este bine de �tiut c� a petrecut foarte mult timp citind dic�ionare pentru c� acestea îi d�deau idei despre utilizarea cuvintelor în sensuri variate �i mai pu�in obi�nuite �i cotidiene.

Orice cuvânt are o înc�rc�tur� afectiv�, mai mare sau mai mic�, în func�ie de experien�a de via�� a fiec�ruia. Acest fapt trebuie luat în calcul când ne alc�tuim metaforele. Este de asemenea util s� citim cât mai multe basme, pove�ti, legende,

63

povestiri din toate culturile lumii pentru c� ele pot constitui surse de inspira�ie în alc�tuirea pove�tilor terapeutice. De altfel, acestea au multe elemente arhetipale, provenite din incon�tientul colectiv, din “în�elepciunea str�mo�ilor” �i de aceea pot fi extrem de eficiente dac� �tim s� le utiliz�m când �i cum trebuie.

Ca �i alte forme de comunicare o mare parte a influen�ei metaforei terapeutice vine din mesajele metaverbale care înso�esc prezentarea oral�. Inflexiunea vocii, gesturile �i expresia facial� sunt folosite pentru a transmite o mare parte din mesajul metaforei. Cuvinte sau expresii cheie pot fi marcate prin schimb�ri ale tonului vocii sau ale tempoului. Mesaje continue, marcaje analogice, lingvistice �i non-lingvistice pot fi, de asemenea, folosite în contextul unei metafore pentru a spori impactul ei asupra pacientului, sau, mai bine zis, asupra nivelului incon�tient de func�ionare al acestuia.

Metaforele ce utilizeaz� elemente arhetipale prezint� �i avantajul c� acoper� mai multe nivele (social, istoric, personal, temporal etc.) �i sunt valabile indiferent de cultura �i experien�a fiec�rui client în parte. Acest lucru nu înseamn� c� nu trebuie s� cuno�ti istoria persoanei, ci dimpotriv�.

Erickson a pus accent pe comunicarea indirecta, incon�tienta, pe utilizarea anecdotelor �i a metaforelor pentru schimbarea cadrului de referin�a experien�ial, pe utilizarea unor expresii lingvistice ascunse, pe experien�a de trans� în sine, ca metafor� generalizat�, pentru a da o noua form� con�tientei, prezentului. Meta-nivelul regresiei, vizeaz� nu con�inuturile experien�ei trecute negative (cum ar fi dezv�luirea materialului traumatic reprimat de exemplu) ci reactualizarea anumitor experien�e de cre�tere tipice copil�riei (sau altor vârste), numite de Ernest Rossi “seturi de experien�e timpurii”, în scopul utiliz�rii acestor structuri ca metafore refolosibile pentru redefinirea experien�ei (problematice) curente a unei persoane �i pentru rezolvarea unor probleme curente, din prezentul concret.

Cu cât o metafora este mai pu�in transparent� pentru subiect, cu atât ea este mai eficient�. De aceea Erickson „îmbr�ca” metafora cu tot soiul de detalii care captau aten�ia pacientului �i f�cea ca ea s� fie mai greu de în�eles la nivel

64

ra�ional, con�tient. Din acest motiv persoana nu f�cea leg�tura între persoana ei �i poveste în timpul relat�rii. Abia dup� ce problema s-a rezolvat, persoana realiza conota�iile metaforei care a fost atât de eficient�, tocmai datorit� lipsei ei de transparen��. Comunicarea metaforic� nu este nou�, înv���mintele fiind transmise prin intermediul acestei metode înc� din cele mai vechi timpuri. Noutatea pe care a adus-o Erickson este îns� utilizarea ei în scop terapeutic. Concret, procedura de creiere a unei metafore poate fi sintetizat� în trei etape principale:

Adunarea informa�iei 1.Identificarea persoanelor semnificative din via�a pacientului �i a rela�iilor interpersonale; 2. Identificarea elementelor caracteristice situa�iei blocate; 3. Identificarea rezultatului pe care dore�te s� îl ob�in� persoana. Este important de verificat dac� acest obiectiv este valid; 4. Identificarea modului de ac�iune a clientului pentru a nu ob�ine acel rezultat, cum se autoperturb�, ce mecanisme folose�te pentru a se autobloca. Crearea metaforei 1. Alegerea unui context agreabil pentru pacient; 2. Inserarea personajelor în context �i a desf��ur�rii iso-morfice la A1, A2 �i A3; 3. Precizarea unei solu�ii care con�ine: - strategia „comportamentul diferit” pentru a face fa�� lui A4; - rezultatul vizat în A3; - tot ce recadreaz� situa�ia blocat�. Povestirea metaforei În acest sens ne putem servi de: - lipsa de index de referin��; - verbe ne-specifice; - nominalizare; - sugestii implicite �i marc�ri. Exemplul 1 de metafor� Femeie frigid�, nu simte pl�cere ci doar durere �i este foarte

frustrat� din aceast� cauz�. Metafor� utilizat�: plimbare cu un “peniche” – vapora� (joc de cuvinte) pe un canal. Vaporul înainteaz� iar apa �â�ne�te pe lâng� vapor într-o spum� alba.

65

Femeia este pe vapor, m�nânc� �i o înghe�at� (ghea��, frigiditatea se tope�te). În jur este o vegeta�ie luxurianta, cerul este albastru, frumos. Plimbarea este foarte pl�cut�, vântul adie u�or, etc.(VAKOG).

Exemplu 2 de metafor� B�rbat tân�r, nu avea erec�ie, identitatea sa masculin� fiind

la p�mânt. I se descriu foarte multe scene exotice (insule, palmieri, etc) care îl împiedic� s� fac� conexiuni cu problema lui. Printre acestea i se spune povestea regelui �i a reginei de origine oriental�.

Exemplu 3 de metafor� Milton H.Erickson relateaz� cum a folosit un izomorfism

când lucra cu un cuplu care avea dificult��i maritale legate de comportamentul lor sexual. Erickson le-a vorbit despre obiceiurile lor alimentare. El a realizat ca obiceiurile lor alimentare erau similare cu comportamentele lor sexuale care cauzau dificult��i. So�ul era tipul “carne - cu- cartofi” �i sarea direct la felul principal, în timp ce so�iei îi pl�cea s� z�boveasc� la aperitive �i delicatese. Pentru terapie Erickson a planificat pentru ei o masa de la supa la desert în care amândoi sa fie satisf�cu�i. Cuplul nu a avut bineîn�eles nici o idee despre semnifica�ia evenimentului dar au fost pl�cut surprin�i s� afle ca viata lor sexuala s-a îmbun�t��it considerabil ulterior.

Pentru fobii este util s� asociem cuvântul cu o imagine (�arpele cu imaginea acestuia) iar pe parcurs animalul se poate transforma astfel încât subiectul s�-l poat� integra în alt� hart� mental�, care nu mai este compatibil� cu starea de anxietate.

Metafora folosita de Erickson (cea cu cactu�ii pentru tratarea alcoolismului) a fost valid� doar în contextul cultural în care subiectul are leg�tur� cu de�ertul.

Simbolul este limbajul sufletului în general. Atunci când nu este vorba despre arhetipuri, simbolurile depind de cultura în care a crescut pacientul, dar �i de experien�a personal�. Ele nu sunt universale. De aceea este bine s� cuno�ti cultura celui pe care îl hipnotizezi �i modalitatea subiectiv� în care persoana interpreteaz� un anumit simbol. Drapelul na�ional este un asemenea exemplu de simbol ce are semnifica�ie doar în raport cu un anumit cadru cultural. Sunt interesante �i ritualurile specifice culturii în care a tr�it pacientul, pentru c� ele

66

spun ceva despre psihologia comunit��ii �i pot sugera unui terapeut creativ solu�ii pentru construirea metaforelor �i pentru alc�tuirea planului de vindecare. Este important s�-i canalizezi resursele de vindecare utilizându-i cele mai profunde credin�e �i valori (indiferent dac� acestea sunt ira�ionale). În nici un caz nu este indicat s� le contrazici, pentru ca ele reprezint� o dimensiune stabil� �i rezistent� la schimbare �i dac� încerc�m acest lucru nu am reu�i decât s� devenim antipatici pentru clientul nostru �i s�-i cre�m acestuia senza�ia c� nu este în�eles �i respectat. Pe de alt� parte, ele pot constitui o important� resurs� ce poate fi valorificat� în interesul pacientului. Construirea unei metafore eficiente trebuie s� ia în considerare toate straturile:

SUFLET, ESENTA , SPIRIT

CULTURA

INTELECT

EMO�IE

PSIHIC

CORP

Simbol��ul poate avea �i conota�ii unice, rodul experien�ei de viat� particulare �i irepetabile ale omului respectiv. În construirea metaforelor se folosesc �i acele simboluri proprii subiectului, înc�rcate foarte mult afectiv. O anamnez� bine direc�ionat� trebuie s� ia în calcul �i eviden�ierea aspect. Simbolurile poarta amprenta unicitii �i sunt cea mai direct� �i nemediat� cale spre incon�tient, sediul resurselor inepuizabile. Simbolul poate fi un gând, o intui�ie, o forma, o emo�ie iar uneori este greu de tradus în cuvinte.

Uneori chiar un simptom poate fi el însu�i un simbol. Revenim la un exemplu pe care l-am mai utilizat într-un capitol precedent �i anume la unii dintre solda�i care au luptat în Cambogia �i care au devenit orbi pentru c� nu mai doreau s� “vad�” ororile r�zboiului. Simbolul este foarte util pentru vindecare. El exprima esen�a, comunic� dincolo de cuvinte. In momentul când se atinge “esen�a” se pot produce miracole sau vindec�ri aparent spectaculoase. Utilizarea metaforelor, a

67

simbolurilor, a anecdotelor este eficient� pentru c� este o modalitate de comunicare la mai multe niveluri �i presupune mai multe în�elesuri, care stimuleaz� activarea proceselor incon�tiente de c�utare �i g�sire de solu�ii, într-un timp scurt �i cu efort minim. Chiar �i Freud a subliniat leg�tura dintre glume �i incon�tient. Anecdotele sunt bune pentru c� ajut� clien�ii s� treac� mai u�or peste limit�rile con�tiente �i le ofer� perspectiva unor alte în�elesuri. Jung a fost cel care a abordat conceptul de simbol nu ca pe un simplu semn �i i-a subliniat caracteristica de a purta în el reprezentarea a ceva ce este pe cale s� devin� con�tient. Erickson a fost cel care a folosit aceste informa�ii în maniera cea mai pragmatic� pentru ca a în�eles c�, din moment ce clien�ii au dificult��i datorate unor limit�ri con�tiente înv��ate, este clar c� pentru a-i ajuta s�-�i dezvolte ale pattern-uri mai constructive trebuie s� trecem de aceste nivele con�tiente.

De multe ori utilizarea acestor tehnici scoate la iveal� solu�ii extrem de originale la care nu s-ar fi gândit nici pacientul, nici clientul. Abordarea este în esen�� una nondeterminist� �i imprevizibil�. Aceast� caracteristic� a simbolului a fost subliniat� de Jung �i a numit-o func�ie transcendent�: integrarea aspectelor con�tiente cu cele incon�tiente se face într-o manier� care faciliteaz� evolu�ia unor noi pattern-uri de con�tientizare.

68

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 5. Utilizarea unor trucuri lingvistice pentru cre�terea eficien�ei hipnoterapiei. Modelul Milton.

"Sunt sigur c� totul e nesigur." (Syrus)

Vom prezenta în continuare, o serie de tehnici sau trucuri lingvistice pe care le utiliza Erickson în practica sa �i care mai târziu au fost structurate �i prezentate într-un mod didactic �i u�or de în�eles Richard Bandler în cartea The structure of magic, publicat� în 1975.

Cea mai slab� form� de conexiune este conjunc�ia simpl�. Ex.: stai acolo ascultându-mi vocea �i relaxându-te din ce în ce mai mult….

Omiterea inten�ionat� a unor p�r�i ale frazei sau utilizarea unei maniere impersonale, generale de exprimare faciliteaz� punerea în func�iune a mecanismelor proiective ale pacientului pentru c� îi las� locul �i posibilitatea s� umple aceste goluri cu experien�e personale, subiective. Practic el va avea tendin�a de a genera automat în�elesul care este cel mai relevant din perspectiva sa. Acest mecanism îl face s� se simt� în�eles, pe aceia�i lungime de und� cu terapeutul �i este o bun� premis� pentru construirea unei rela�ii bazate pe încredere �i simpatie între cei doi.

Omisiunile creeaz� un cadru ambiguu care faciliteaz� punerea în func�iune a filtrelor individuale ce le permite subiec�ilor s� aud� ceea ce vor s� aud�, s� intre mai u�or în hipnoz� în propria manier� dar �i s� în�eleag� totul prin cadrul lor de referin��. Exemple de omisiuni: Pare a fi o sarcin� imposibil�. (Pentru cine?), Faci acela�i lucru pe care l-ai f�cut atunci când ai mers prima oar� la �coal� (Ce a f�cut? Acela�i lucru cu ce �i în ce privin��?).

69

Un tip de omisiuni sunt �i fragmentele de propozi�ii, ca rezultat al omisiunii negramaticale. Acest tip de afirma�ii îl oblig� pe subiect s� se implice foarte mult pentru a reu�i s� construiasc� un în�eles complet: Î�i va lua ceva…., …�i continui s� te întrebi…�i într-adev�r….

În inducerea transei se folosesc deseori: - Ambiguitatea (tehnica confuziei) pentru a facilita intrarea în func�iune a incon�tientului. Ea apare atunci când o structur� de suprafa�� poate avea mai multe în�elesuri. F�când afirma�ii evident contradictorii, con�tientul este pus în mare dificultate �i se faciliteaz� activarea incon�tientului care poate procesa mult mai u�or informa�ii ira�ionale �i inacceptabile pentru partea con�tient�. Un tip de ambiguitate contextual� era �i cea în care Erickson folosea mai multe propozi�ii ce se circumscriu unui singur verb. Aceasta o putem identifica atunci când analiza contextului imediat nu ne relev� m�sura în care o secven�� dintr-o propozi�ie implic� o alta. Exist� patru tipuri de ambiguitate: 1. Fonologic�, când aceia�i secven�� de sunete poate avea în�elesuri diferite (Adâncul era o parte �i aparte); 2. sintactic�, când func�ia sintactic� a unui cuvânt nu poate fi determinat� din contextul imediat (They are visiting relatives poate fi în�eles în egal� m�sur� ca ei î�i viziteaz� rudele sau ei sunt rude aflate în vizit�.); 3. de domeniu, atunci când nu se poate stabili doar din studierea contextului lingvistic imediat cât de mult se aplic� acelei propozi�ii o alt� parte a aceleia�i propozi�ii (Î�i vorbesc ca unui copil); 4. de punctua�ie, când o secven�� de cuvinte rezult� dintr-o suprapunere a dou� structuri de suprafa�� bine formate care au în comun un cuvânt sau un grup de cuvinte. (Vreau s� observi mâna – d�-mi paharul. Elementul comun este mâna). Pa�ii de construire a unui asemenea enun� sunt: 1. Precizarea mesajului ce se dore�te a fi transmis clientului; 2. Ascultarea cuvintelor ce compun mesajul; 3. Verificarea cuvintelor pentru a verifica dac� exist� vreunul ambiguu fonologic (de aceea cuvintele trebuie rostite cu voce tare); 4. Utilizarea acelor termeni ambigui

70

în structurile de suprafa�� adresate clientului, marcând cuvintele analogic. În practica terapeutic� mai sunt folosite �i ambiguit��ile sintactice, în cazul în care nu poate fi definit exact sensul unui cuvânt cu ajutorul contextului în care este utilizat. Ex.: Ei î�i viziteaz� rudele. Ambiguitatea punctua�iei deriv� din pozi�ionarea cuvintelor în fraz� (fapt ce schimb� sensul celor comunicate); - distorsiunile cognitive în sens pozitiv - erorile de logic�. Un exemplu banal - îmi oferi o floare, m� iube�ti. Se folose�te aceast� parte ira�ional� a omului care are tendin�a de a face leg�turi de tip cauzal f�r� a avea suficiente dovezi pentru a induce transa (ori de cate ori auzi vocea mea te relaxezi. În realitate, ra�ional, logic nu exist� aceast� leg�tur� între voce �i relaxare, dar în cadrul subiectiv aceast� conexiune este perfect valabil�). Deseori Erickson lega lucruri f�r� leg�tur� între ele. Aceast� structur� vag� creeaz� premiza schimb�rii prin simplul fapt c� seam�n� o îndoial� într-un sistem inflexibil format din credin�ele �i prejudec��ile clientului. Acest procedeu este eficient pentru c� folose�te dou� principii de care oamenii au nevoie pentru a explica, pentru a da sens evenimentelor. Primul este cel al cauzei implicite (ex.: deoarece stai acolo �i îmi ascul�i vocea, te vei relaxa tot mai mult, tot mai mult…, când vei în�elege pe deplin aceast� comunicare, vei atinge nivelul optim al transei). Aceast� clas� de propozi�ii nu presupune necesitatea leg�turii între dou� evenimente, ci doar îl provoac� pe client s� fac� o conexiune de tip cauzal. Pa�ii de construc�ie ai unei astfel de leg�turi sunt urm�torii: 1. precizarea manifest�rii comportamentale pe care dorim s� o ob�inem de la client (Y); 2. identificarea unei manifest�ri de comportament pe care clientul a experimentat-o/ o experimenteaz� (X); 3. construirea unei propozi�ii de tipul X conectorul cauzal implicit Y ; - Cel de-al doilea este principiul cauz� - efect ce porne�te de la premiza c� oamenii caut� mereu s� fac� acest tip de conexiune din simplul fapt c� �coala ne-a

71

format prin educa�ie acest reflex (ex.: faptul ca stai acolo �i m� ascul�i pe mine te va face s� te relaxezi �i mai mult…, Pe m�sur� ce respiri, fiecare expirare a aerului te va ajuta s� te relaxezi tot mai mult.). Tipul acesta de conexiune nu este neap�rat unul logic îns� este eficient� deoarece conexeaz�, pune în leg�tur� o experien�� în curs de derulare cu una ce o va experimenta ulterior. Important este c� acest principiu, în contextul inducerii hipnozei func�ioneaz� foarte bine �i se ob�ine comportamentul dorit. Acest tip de enun� este foarte u�or de construit, chiar �i pentru cei mai pu�in experimenta�i dac� se urm�resc pa�ii: 1. precizarea manifest�rii comportamentale pe care dorim s� o ob�inem de la client (Y); 2. identificarea unei manifest�ri de comportament pe care clientul a experimentat-o/ o experimenteaz� (X); 3. construirea unei propozi�ii de tipul X determin� Y ; - distorsiunile cognitive în sens pozitiv - distorsiunea temporal�, cultivarea a�tept�rii care învinge foarte eficient rezisten�ele pentru c� ofer� timp pentru a se obi�nui cu ideea; - patern-ul structurilor inferioare incluse. Erickson putea spune cuno�team odat� un om care chiar �tia cum s� se simt� bine…. În acest mod incon�tientul sugestia de a se sim�i bine; - întreb�rile inserate. Acestea pun bazele unui poten�ial de r�spuns al clientului, f�r� a-i permite un r�spuns direct. Au ca scop provocarea unei reac�ii de r�spuns poten�ial din partea clientului în condi�iile în care modul de formulare al întreb�rii nu permite un r�spuns deschis. De cele mai multe ori ele sunt presupozi�ia unei comenzi ce are ca scop deconectarea emisferei dominante. Ex: m� întreb dac� �tii care mân� se va ridica prima, nu �tiu dac� realizezi c� te afli sau nu în trans�; - imperativele inserate. Comenzile inserate con�in sugestii adresate clientului în mod indirect �i care, astfel, fac ca acestuia s�-i fie dificil s� li se opun�. Ele sunt un tipar al unei structuri de suprafa��, care includ o

72

comand�. Cel mai des Erickson plasa imperativele într-un citat direct sau indirect. Prezentarea literar� a unei conversa�ii (citatele) sau al unui schimb de replici este în mod con�tient în�eleas� de ascult�tor, ca fiind îndreptat� c�tre cineva din povestire, îns�, de cele mai multe ori, ea are acela�i efect ca �i când ar fi fost îndreptat� direct c�tre ascult�tor. Singura diferen�� este c� ascult�torul va r�spunde în mod incon�tient. Ex.: Aveam odat� un pacient care obi�nuia s�-mi spun� s� m� relaxez, Mama îmi spunea adesea, Fred, s� respir profund �i lent, Prietenii îmi spun s� m� simt în largul meu, Oamenii pot exploata la maximum posibilit��ile de înv��are. Sugestia sau comanda implantat� astfel este mai puternic� �i mai eficient� pentru c�, spre exemplu, atunci când ni se spune În camer� se afl� un �oarece avem alternativa de a crede sau nu afirma�ia �i indiferent de ce alegere am face afirma�ia are sens ra�ional. Dac�, în schimb ni se va spune Gigi �i-a dat seama c� este/c� nu este un �oarece în camer� vom avea tendin�a de a porni din start de la presupozi�ia c� exist� un �oarece pentru a da afirma�iei un sens logic.

Pa�ii pentru construirea unei astfel de structuri sunt: 1. precizarea clar� a mesajului pe care dorim s�-l transmitem clientului; 2. formularea unui enun� care transmite acest mesaj direct; 3. Substituirea fiec�rei ocuren�e a substantivelor care se refer� la client �i a ocuren�elor substantivelor cu indici referen�iali care se refer� la situa�ia sau la problema de moment cu substantive lipsite de relevan�� pentru client �i pentru situa�ia sau problema cu care se confrunt�. Este important de precizat c� m�sura în care pot fi înlocuite substantivele este dependent� de profunzimea transei. Clientul nu trebuie, în nici un caz, s� în�eleag� sensul în mod con�tient pentru c� tehnica �i-ar pierde eficacitatea.

Tot din aceast� categorie face parte �i folosirea tendin�ei umane de a se opune unei interdic�ii. Se �tie c� orice afirma�ie care are un NU în fa�� tinde s� fie interpretat� în sens contrar de incon�tient. NU te gr�bi va fi interpretat ca “gr�be�te-te”. De altfel �i ritualurile din toate culturile, inclusiv cele religioase, au ca scop înl�turarea con�tiin�ei prin monotonie,

73

folosirea tendin�ei omului de a imita, prin lucruri care �in de dinamica grupului, etc.

Vedem cum terapia ericksonian� se folose�te de mecanisme ce par, la prima vedere, negative �i disfunc�ionale �i reu�e�te s� le foloseasc� într-un scop �i într-o manier� pozitiv�, în interesul clientului.

Câteodat�, Erickson pentru a se face mai bine în�es atunci când sim�ea nevoia s� poten�eze, s� amplifice sau s� sublinieze sensul unui cuvânt pentru a-i spori influen�a, se folosea de pauze. (exemplu: „delimita�i-v� de tot ceea ce nu e – pauz� - agreabil”). În hipnoza ericksonian� se cultiv� a�teptarea ca o tehnic� de a provoca o mic� furtun� în interiorul subiectului dar �i de a facilita declan�area mecanismelor proiective care îi permiteau clientului s� umple, cu propria experien��, golurile inten�ionat l�sate de terapeut.

Tot din aceast� categorie putem men�iona o alt� tehnic� ericksonian�. Câteodat� se pronun�� un cuvânt gre�it în mod inten�ionat tocmai pentru c� se dore�te s� fie scos în eviden�� pentru ca subiectul s�-l aud� mai bine.

Datorit� abilit��ii sale unice de a comunica simultan în planul con�tient �i subcon�tient, provocând apari�ia unor reasocieri la nivel incon�tient �i implicit generarea unor comportamente noi, pozitive, Erickson a devenit extrem de celebru înc� din timpul vie�ii.

Modelul special de comunicare, prin limbaj, pe care el l-a folosit a devenit cunoscut în NLP sub denumirea de modelul Milton. Principiile care au fundamentat modelul s�u de interven�ie terapeutic� au fost sintetizate de c�tre colaboratorii acestuia. Câteva dintre acestea sunt:

- fiecare om î�i creeaz� un fel de harta interioar� (gril�), prin intermediul c�reia abordeaz� (filtreaz�) datele experien�elor de via��; -fiecare om este cel mai în m�sur� s� fac�, în fiecare moment al existen�ei, cea mai buna alegere pentru el însu�i; - terapeutul trebuie s� accepte �i s� ia în considerare toate mesajele venite de la clientul s�u; - terapeutul trebuie s�-l ajute pe client s� aleag� �i nu s� aleag� în locul acestuia;

74

- fiecare om are toate resursele necesare schimb�rii, �i acestea pot fi identificate în istoria sa personal�; - modelele sau teoriile utilizate vizavi de o persoan� (elaborate de c�tre terapeut sau de c�tre persoana îns��i) nu reprezint� persoana ca atare; - fiecare persoan� trebuie abordat� din perspectiva propriului s�u model despre lume.

Multe dintre acestea au fost detaliate mai sus. Procedurile verbale al Modelului Milton se situeaz� în punctul opus întreb�rilor Meta-modelului. Acestea din urm� vizeaz� recuperarea, în planul experien�ei verbale explicite sau a structurii de suprafa��, a ceea ce a fost omis din structura profund�. Primele urm�resc enun�area mesajelor-cadru din care au fost eliminate aspectele specifice cu scopul ca interlocutorul s� le umple cu elemente concrete extrase din propria sa experien��. Acestea sunt:

Supresiunea Supresiunea simpl� în care o parte semnificativ� a frazei este omis�. Ex.: �tiu c� e�ti curios. �i nu e nevoie s� vorbesc cu tine…(despre ce?) Absen�a indexului de referin��: subiectul despre care este vorba nu este precizat. Ex.: Este posibil� destinderea. Oamenii �tiu. Aceasta este u�or. �i vreau s� te bucuri de fiecare moment în parte.

Anumite senza�ii ale mâinii tale se vor intensifica. Oamenii pot înv��a s� aib� mai multe bucurii în via��.

Erickson putea spune tomatele se simt bine…. Evident cei mai mul�i dintre noi consider�m c� plantele nu pot experimenta o stare sau o alta �i din acest moment c�ut�m s� atribuim acestei afirma�ii alte în�elesuri care s� corecteze eroarea de logic�. Astfel, incon�tient, ajungem s� percepem tu (clientul) te sim�i bine…;

Aceast� tehnic� se mai nume�te �i indicele referen�ial generalizat.

- Folosirea comparativului: omi�ând norma de referin��.

75

Ex.: Ceea ce î�i convine valoreaz� mai mult. Re�ine ceea ce î�i spune cel mai mult.

- Verbe ne-specifice: nu fac apel la unul dintre cele cinci sim�uri. Utilizarea acestor verbe ne permit s� impunem ritmul clientului pentru c� maximizeaz� probabilitatea afirma�iilor care se potrivesc experien�ei sale �i, în acela�i timp, îi atrage aten�ia asupra unui anumit segment al acesteia.

Ex.: a face, a rezolva, a schimba, a reflecta, a �ti, a în�elege, a-�i aminti, a lua cuno�tin��, a con�tientiza, a hot�rî, a fixa, a înv��a, a descoperi, a inventa etc.

�i po�i s� te întrebi ce înseamn� acest lucru. Vei �ti cu adev�rat când vei fi aflat.

Generaliz�ri - Nominaliz�ri: este procedeul prin care se transform� un

verb sau un cuvânt care desemneaz� un proces într-un substantiv sau cuvânt care desemneaz� un obiect sau un eveniment. Acest lucru se întâmpl� �i în cazul omisiunii totale a unui indice referen�ial. În acest caz clientul este pus în situa�ia de a recupera segmentele semantice care lipsesc, prin activarea mecanismelor proiective ce îl vor determina s� dea afirma�iei în�elesul care corespunde cel mai bine cu experien�a sa de via�� �i cu modelul s�u propriu despre lume. Practic, se folosesc substantivele care înghea�� ac�iunea. În acest sens verbele sunt înlocuite cu substantive (ex.: tu experimentezi o anumit� senza�ie în loc de tu sim�i); Ex.: �tiu c� ai o dificultate la care vrei s� aduci o solu�ie �i nu sunt sigur ce resurse adecvate vei g�si, dar �tiu incon�tientul t�u este capabil s� le descopere în experien�a ta…Prezen�a relax�rii �i a curiozit��ii…- Cuantificatori universali: cuvinte care induc o generalizare total�. Cuantificatorii universali cum ar fi “orice ar fi”, “întotdeauna” (pentru a folosi tendin�a oamenilor de a generaliza pornind de la o experien�a singular� �i a o extrapola la toate cazurile similare, dar de aceasta dat� în sens pozitiv. Exemplu: dintr-o decep�ie în dragoste un b�rbat poate trage concluzia –evident eronat�- ca toate femeile sunt la fel, extrapolând defectele unei persoane particulare asupra unei întregi clase, „uitând” cât de diferi�i suntem unii de al�ii.);

76

Ex.: �i acum parcurgi tot drumul care duce la trans�. Fiecare gând care î�i vine te poate ajuta s� aprofundezi transa.

- Operatori modali: cuvinte sau expresii care suprim� orice alegere.

Ex.: Ai observat c� î�i este imposibil s� deschizi ochii? - Origine pierdut�: fraze evaluative care omit s�

men�ioneze cine le enun��. Ex.: Este bine c� po�i s� te destinzi atât de repede. Nu este

necesar s� te înfunzi în scaun. Distorsiuni - Modelajul cauzal: leg�tura pus� între un element care

este prezent �i un altul pe care conduc�torul vrea s� îl induc�. - Leg�tura de juxtapunere: conjunc�ia „�i” leag� dou�

fenomene independente. Ex.: Auzi vocea mea �i începi s� te destinzi. Respiri încet �i e�ti curios s� �tii ce vei afla. - Leg�tura temporal�: „în timp ce, atunci când, în

perioada” etc. Ex.: În timp ce î�i legeni corpul te po�i destinde. - Leg�tura cauzal� explicit�: deseori este introdus� prin

verbe: a provoca, a cere. Ex.: Mi�carea capului va provoca un val de senin�tate. - Lectura gândului: inducere f�r� specificare a ceea ce

terapeutul atribuie clientului. Ex.: �i te întrebi, poate, ce am s�-�i spun mai departe. E�ti

curios s� �tii ce este o stare hipnotic�.” „�tiu c� te întrebi în sinea ta…, amândoi vrem s� afl�m de ce…, „amândoi �tim c�, Te po�i bucura în continuare de…).

Asemenea enun�uri sunt cele prin care o anumit� persoan� pretinde c� ar cunoa�te gândurile �i sentimentele altei persoane, f�r� a preciza cum face asta. Acest procedeu este util pentru stabilirea rezonan�ei empatice, pentru impunerea ritmului �i pentru conducerea clientului. De obicei asemenea enun�uri con�in cuvintele: a se întreba, a sim�i, a înv��a a în�elege. Pa�ii pentru a forma un asemenea enun� sunt: 1. identificarea unei tr�iri/experien�e interioare a clientului, care con�ine toate informa�iile necesare. 2. Formularea unui enun� care afirm� c� terapeutul �tie c� pacientul trece prin acea experien��. ;

77

Este de remarcat c� persoanele care trec prin experien�a de trans� trec printr-un set de tr�iri caracteristice, lucru pe care terapeutul îl cunoa�te. De asemenea folosirea verbelor nespecifice sistemelor de reprezentare a lumii este o alegere fericit� pentru aceast� tehnic�. Aceast� tehnic� poate fi combinat� cu cea a utiliz�rii presupozi�iilor pentru a masca sugestia.

Presupozi�ii: un element pe care terapeutul nu dore�te s� îl pun� la îndoial� este inclus într-o alegere cu privire la elementele secundare.

- Clauzele temporale: înainte, dup�, în timp ce etc. Ex.: Vrei s� te a�ezi în timp ce intri în trans�? (presupus: vei

intra în trans�) - Numerale ordinale: un altul, primul, al doilea, cel din

urm�. Ex.: Te întrebi probabil ce parte a corpului t�u se va destinde prima? (presupus: te vei destinde)

- Folosirea conjunc�iei „sau”. Ex.: Nu �tiu dac� mân� ta stâng� sau mâna ta dreapt� se va ridica cu o mi�care incon�tient�. (presupus: o mân� va face o mi�care incon�tient�)

- Verbele de „con�tien��”: a �ti, a cunoa�te, a nota, a remarca, a percepe. Ex.: Ai remarcat c� incon�tientul t�u a început deja s� înve�e? (presupus: incon�tientul t�u a început deja s� înve�e). �tii c� ai fost deja în trans� de mai multe ori? (presupus: ai fost deja în trans�) În tabelul de mai jos putem g�si o sintez� a Meta-Modelului

VIOLARE R�SPUNS EFECT PREVIZIBIL Supresiune simpl� Sunt furios.

Fa�� de cine? De ce?

Reg�se�te ce este suprimat

Supresiune a indexului de referin�� Ei nu m� ascult�. Asta nu are mare importan��.

Cine nu te ascult�? Ce nu are importan��?

Reg�se�te indexul de referin��

Supresiunea comparativului Este mai bine s� r�mânem. El este cel mai inteligent

Este mai bine decât ce? Mai inteligent decât cine?

Reg�se�te cel�lalt termen al compara�iei

Verbe nespecifice El m-a respins. Ea s-a purtat urât cu mine.

Cum te-a respins? Cum s-a purtat urât cu tine?

Precizeaz� verbul

78

LIMITE DATORATE GENERALIZ�RII Nominalizarea Comunicarea între noi este proast�.

Cine vrea s� comunice, ce, cui? Realizeaz� c� este vorba despre proces. Specific� verbul. Reg�se�te supresiunile.

Cuantificatori universali Ea nu m� ascult� niciodat�.

Niciodat�? Ce s-ar întâmpla dac� te-ar asculta?

Reg�se�te un contra-exemplu. Reg�se�te rezultatele a�teptate sau temute.

Operatori modali Trebuie s� am grij� de ea. Nu pot s� îl mint.

Ce s-ar întâmpla dac� nu ai face-o? Ce s-ar întâmpla dac� ar face-o? Ce te împiedic�?

Reg�se�te rezultatul. Reg�se�te cauza.

Origine pierdut� Este r�u s� min�i.

Cine spune asta? R�u pentru cine? De unde �tii c� este r�u?

Reg�se�te sursa convingerii. Reg�se�te originea. Reg�se�te strategia. (VAKO)

MALFORMA�II SEMANTICE Cauz�-efect El m� întristeaz�.

Cu ce te întristeaz�? Exist� momente în care nu te întristeaz�?

G�se�te rela�ia cauz�-efect. G�se�te un contra-exemplu.

Citirea gândului El nu m� iube�te.

De unde �ti? G�se�te originea informa�iei (echivalen�a complex�)

Echivalen�ele complexe Ea m� prive�te piezi�. M� detest�.

Care este dovada c� privindu-te astfel ea te detest�? Ai privit deja piezi� pe cineva pe care nu îl detestai?

G�se�te echivalen�a complex�. G�se�te un contra-exemplu.

Cum suferi? Ce face so�ul t�u? De unde �tii c� el nu �tie?

Specific� verbul (a suferi). Specific� ce face so�ul . G�se�te echivalen�a complex�.

VIOLARE R�SPUNS EFECT PREVIZIBIL

Supresiune simpl� Sunt furios.

Fa�� de cine? De ce?

Reg�se�te ce este suprimat

Supresiune a indexului de referin�� Ei nu m� ascult�. Asta nu are mare importan��.

Cine nu te ascult�? Ce nu are importan��?

Reg�se�te indexul de referin��

Supresiunea Este mai bine decât ce? Reg�se�te

79

comparativului Este mai bine s� r�mânem. El este cel mai inteligent

Mai inteligent decât cine? cel�lalt termen al compara�iei

Verbe nespecifice El m-a respins. Ea s-a purtat urât cu mine.

Cum te-a respins? Cum s-a purtat urât cu tine?

Precizeaz� verbul

LIMITE DATORATE GENERALIZ�RII Nominalizarea Comunicarea între noi este proast�.

Cine vrea s� comunice, ce, cui? Realizeaz� c� este vorba despre proces. Specific� verbul. Reg�se�te supresiunile.

Cuantificatori universali Ea nu m� ascult� niciodat�.

Niciodat�? Ce s-ar întâmpla dac� te-ar asculta?

Reg�se�te un contra-exemplu. Reg�se�te rezultatele a�teptate sau temute.

Operatori modali Trebuie s� am grij� de ea. Nu pot s� îl mint.

Ce s-ar întâmpla dac� nu ai face-o? Ce s-ar întâmpla dac� ar face-o? Ce te împiedic�?

Reg�se�te rezultatul. Reg�se�te cauza.

Origine pierdut� Este r�u s� min�i.

Cine spune asta? R�u pentru cine? De unde �tii c� este r�u?

Reg�se�te sursa convingerii. Reg�se�te originea. Reg�se�te strategia. (VAKO)

MALFORMA�II SEMANTICE Cauz�-efect El m� întristeaz�.

Cu ce te întristeaz�? Exist� momente în care nu te întristeaz�?

G�se�te rela�ia cauz�-efect. G�se�te un contra-exemplu.

Citirea gândului El nu m� iube�te.

De unde �ti? G�se�te originea informa�iei (echivalen�a complex�)

Echivalen�ele complexe Ea m� prive�te piezi�. M� detest�.

Care este dovada c� privindu-te astfel ea te detest�? Ai privit deja piezi� pe cineva pe care nu îl detestai?

G�se�te echivalen�a complex�. G�se�te un contra-exemplu.

Cum suferi? Ce face so�ul t�u? De unde �tii c� el nu �tie?

Specific� verbul (a suferi). Specific� ce face so�ul . G�se�te echivalen�a complex�.

Toate aceste tehnici sunt utile pentru c�:

80

- dau senza�ia de confort clientului; -îl fac s� se simt� în�eles (stabilirea raportului de

rezonan�� empatic�); - contribuie la crearea unei rela�ii pozitive între cei doi; - ajut� la mascarea �i eficientizarea sugestiilor; -contribuie la distragerea aten�iei �i suprasolicitarea

emisferei dominante; - faciliteaz� accesarea emisferei non-dominante.

În acest fel pacientul este orientat în mod abil c�tre îndeplinirea obiectivelor. Ceea ce este important de precizat este c� tot ce se întâmpl� în cabinet trebuie s� fie în beneficiul clientului �i nu poate fi vorba de manipulare din moment ce scopurile au fost stabilite de pacientul însu�i iar terapeutul î�i utilizeaz� doar toate cuno�tin�ele pentru a face tot ce-i st� în putin�� s�-l ajute pe client s� reu�easc� în ceea ce singur �i-a propus.

Erickson obi�nuia s� foloseasc� în procesul hipnoterapeutic o tehnic� care le permitea pacien�ilor s� r�spund� la sugestii atunci când se simt preg�ti�i. Afirma�iile de genul: Mai devreme sau mai târziu, mâna ta se va ridica, Durerea ta de cap poate disp�rea acum sau imediat ce te vei sim�i preg�tit s� renun�i la ea, Simptomul t�u poate disp�rea acum sau imediat ce incon�tientul t�u va descoperi modalit��i mai constructive de a rezolva problema. Sugestiile las� clien�ilor timpul de care au nevoie pentru ca procesele incon�tiente s� se desf��oare, iar acest timp este, evident, variabil de la un individ la altul. Incon�tientul este cel care va decide când este cel mai bine s� r�spund� la sugestie. Acest tip de afirma�ii con�in �i sugestia indirect� c� schimbarea se va produce.

Sugestiile vor fi eficiente doar în m�sura în care sensurile structurilor profunde, incon�tiente vor fi activate. Din acest punct de vedere pattern-urile �i tehnicile prezentate mai sus, utilizate de Erickson în practica terapeutic� sunt foarte creative �i eficiente �i î�i pot g�si aplicativitatea în diverse arii de activitate, care nu se limiteaz� doar la sfera psihoterapeutic�.

81

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 6. Utilizarea tuturor modalit��ilor senzoriale, dup� schema VAKOG cre�te eficien�a hipnozei

Din esen�a gr�dinii Zen exist� o poveste care spune c�, un monarh, v�zând noua sa “oaz�” de la palat, îl felicit� pe gr�dinar, spunându-i: “Acesta este cel mai frumos loc pe care l-am v�zut, iar aceast� piatr� este cea mai frumoas� dintre toate”. Auzind acestea, gr�dinarul lu� acea piatr�, “cea mai frumoas�”, �i o arunc� în mare. Regele îi ceru socoteal�, �i acesta a fost r�spunsul s�u: “Acum totul este perfect. Pute�i contempla în armonie. Ca si via�a, trebuie s� vede�i gr�dina în totalitatea ei. Dac� frumuse�ea unui singur detaliu ne atrage aten�ia, restul va p�rea destul de urât”. Acest lucru distruge echilibrul.

Pentru a induce transa ca stare modificat� de con�tiin��, Erickson avea o modalitate particular� de a povesti, de a conversa cu pacien�ii s�i. Pentru ca induc�ia s� fie cât mai eficient� trebuiesc asociate, în poveste sau în conversa�ie, toate cele cinci sim�uri: v�zul, auzul, kinestezicul, olfactivul, gustativul. Schema VAKOG este o bun� prescurtare a acestui principiu. Cu alte cuvinte trebuiesc utilizate cuvinte (substantive, adjective �i verbe) din gama tuturor acestor modalit��i senzoriale. Rezultatul este o poveste mai plin� de via��, mai real�, mai fascinant� pentru client. Acest principiu este valabil �i în construirea metaforelor. Aceste observa�ii au fost sintetizate de Richard Bandler �i au constituit baza disciplinei pe care a pus-o la punct programarea neuro-lingvistic�.

În stabilirea obiectivelor, dar �i pentru inducerea transei, profesioni�tii folosesc un grad de detaliere cât mai mare care implic� toate cele cinci sim�uri pentru a defini rezultatul dorit,

82

sau, dup� caz, apari�ia transei. Pentru a putea interpreta propria experien��, pentru a da un sens lumii, fiecare dintre noi ne construim ni�te pattern-uri prin care filtr�m informa�ia extern�. Acestea ne fac s� ne form�m o hart�, un ghid, care ne va dirija comportamentul în lume �i care ne va fi util atunci când ne vom urm�ri cu tenacitate obiectivele. Harta intern� va fi evident diferit� de realitatea obiectiv� �i de h�r�ile celorlal�i oameni, îns� �i suficient de asem�n�toare astfel încât s� putem avea o viziune cât de cât asem�n�toare care s� ne permit� s� ne în�elegem unii cu al�ii (harta nu este acela�i lucru cu teritoriul). Sistemele lingvistice pe care le folosim pentru a ne crea harta sunt suprimarea, distorsiunea �i generalizarea, procedee care, folosite în mod flexibil, devin baza reprezent�rilor benefice la care apel�m pentru a ne adapta în lume, sau, din contr�, pe care le folosim pentru a ne autoperturba �i a ne crea probleme.

Aceasta a fost una din observa�iile importante ale lui Bandler �i Grinder care au constatat c� tindem s� percepem realitatea prin intermediul a trei sisteme senzoriale principale:

- sistemul vizual - sistemul auditiv - sistemul kinestezic Fiecare dintre noi avem tendin�a s� îl favoriz�m pe unul

dintre ele. În consecin��, persoanele vor adopta o serie de posturi, vor folosi un limbaj specific, dup� cum urmeaz�:

� sistemul vizual caracterizat prin: postur� pu�in rigid�, gesturi dirijate în sus, voce ascu�it�, ritm rapid �i sacadat, folosirea cuvintelor vizuale. Tind s� vorbeasc� mai repede �i s� adopte ton mai înalt decât ceilal�i, ca �i cum ar încerca s� �in� pa�ii cu imaginile ce se deruleaz� cu rapiditate în capul lor. Respira�ia lor este superficial� �i rapid� .Adesea apar tensiuni musculare în zona umerilor. Se exprim� în termeni vizuali, folosesc expresii vizuale de tipul: “nu vezi c� am dreptate?, nu vezi ce simt eu? sau “mi s-a întunecat mintea”, “mi s-a pus o cea�� pe ochi” etc”. Au sim�ul observa�iei �i al orient�rii, sunt buni fizionomi�ti. Când înva�� ceva au nevoie s� priveasc� pentru a în�elege �i a re�ine. Sunt sensibili la decorul care îi înconjoar�, la culori, în general la estetic. Au tendin�a de a-�i face o idee despre ceilal�i la prima vedere, ceea ce nu e

83

întotdeauna în favoarea lor, pentru ca aparen�ele, nu de pu�ine ori, în�eal�. Sunt aten�i la imaginea proprie dar �i la imaginea celor din jur.

� sistemul auditiv are urm�toarele caracteristici: postur� destins�, relaxat�, pozi�ie de ascultare ca �i cum ar vorbi la un telefon invizibil, vocea este bine timbrat�, clar�, expresiv�, rezonant�, ritmul de a vorbi este mediu �i propice unei în�elegeri adecvate. Tr�iesc într-un univers al sunetelor, îi apreciaz� pe cei pe care îi întâlnesc dup� tonul, dup� sunetul vocii. Atunci când comunic� sunt aten�i la cuvintele pe care le folosesc, c�utându-le pe acelea care sun� bine �i care corespund cât mai fidel cu ceea ce doresc s� exprime. Gândesc în sunete �i respir� folosind toat� cavitatea toracic�. Capul e bine echilibrat pe umeri �i înclinat u�or, ca �i cum ar asculta în permanen�� pe cineva. Folosesc cuvinte “auditive”, care se refer� la sunete �i au un vocabular foarte bogat în acest sens. Deseori îi auzim cu expresii de genul “asurzitor” “înc� îmi sun� în minte”, “sun� bine” „cu alte cuvinte…”, „e important s� ne ascult�m….” etc. Chiar dac� nu sunt muzicieni, apreciaz� muzica �i li se poate întâmpla s� fredoneze melodii în ton cu starea lor de spirit. Recunosc u�or oamenii dup� sunetul vocii, mai ales la telefon. Le place s� sporov�iasc� �i �tiu s� asculte. �tiu s� recunoasc� emo�iile din inflexiunile vocii �i tonul este de multe ori mai important decât mesajul în sine.

� sistemul kinestezic se caracterizeaz� prin: postur� foarte relaxat�, gesturi care imit� cuvintele, respira�ie profund�, ampl�, voce grav�, ritm lent cu numeroase pauze, referire la senza�ii în alegerea cuvintelor. Include senza�ii tactile, de temperatur� sau textur�. Kinestezia intern� cuprinde senza�iile amintite, emo�ii �i senza�ii interne de con�tiin�� corporal�. Adesea se exprim� prin metafore gen pierderea echilibrului, c�dere („a t�ia respira�ia”, „gol în stomac”, „m� face s� cad din picioare”, „îmi d� fiori”, „parc� mi-ar fi dat o palm� când mi-a zis”......sau „zgomotul m� zgârie”, „vorbele acestea m� r�nesc” „problem� grea”, „simt c�” etc.). Sunt sensibili la ambian��, �tiu s� fie c�lduro�i �i s�-i fac� pe al�ii s� se simt� în largul lor. Respir� profund, abdominal, adesea acompaniat de relaxare muscular�. Capul este l�sat în jos iar vocea are o tonalitate profund�.

84

Grinder �i Bandler au aprofundat aspectele de mai sus �i au identificat �i o serie de submodalit��i, dup� cum urmeaz�:

Vizual: -film sau stop cadre; -panoram� sau imagine încadrat�; -color sau alb-negru; -luminozitate; -m�rimea imaginii (natural�, mare, mic�); -m�rimea obiectelor centrale; -cu propria persoan� în imagine sau în afara ei; -distan�a dintre imagine �i propria persoan�; -distan�a dintre obiectul central �i propria persoan�; -imagine tridimensional�; -intensitatea culorii; -gradul contrastului; -mi�care dac� exist� (lent�, rapid�); -focalizare; -intermediar� sau stabil�; -unghiul de vedere, localizare. Auditiv -volum; -caden�� inflexiuni (cuvinte subliniate, cum anume); -tempo; -pauze; -tonalitate; -timbru; -sunete unice; -sunetul este de jur împrejur spa�ial; -localizare. Tactile -temperatur�; -textur�; -vibra�ie; -presiune; -mi�care; -durat�; -stabil�-intermediar�; -intensitate; -greutate;

85

-densitate; -localizare. Durere -urzic�tor; -fierbinte-rece; -acut�-surd�; -ap�sare; -durat�; -intermitent�; -localizare.

Atunci când pacientul ne relateaz� vreo experien�� personal�, cu conota�ie pozitiv� sau negativ�, trebuie s� �inem cont de aceste elemente, care ne vor fi utile atunci când inducem transa sau când folosim vreo tehnic� de autoprogramare mental� în trans� sau când dorim s� alc�tuim o bun� metafor�. Dac� ne vom concentra vom vedea c� obi�nuim s� ne reprezent�m într-un mod cu totul diferit un crez puternic de ceva incert, ce ar putea fi fals. Tocmai aceste diferen�e pot fi exploatate într-un proces de autoprogramare mental� care s� faciliteze îndeplinirea obiectivelor. Iar acest demers de programare bazat pe teoria NLP-ului este cu mult mai eficient dac� este utilizat în corela�ie cu hipnoza. Transa este o stare particular� de con�tiin�� care are avantajul c� sistemele uzuale de referin��, filtrele, sunt pe moment suspendate, fapt ce permite punerea în func�iune a altor pattern-uri �i construirea unor asocia�ii originale ce duc la g�sirea unor solu�ii noi, pe care nici nu le luase pân� atunci în calcul.

Pe de alt� parte, folosirea sistemului dominant de reprezentare a clientului cresc eficien�a hipnozei. În�elegerea repercusiunilor acestor reprezent�ri în via�a concret� a pacientului, în modul cum î�i în�elege dificult��ile, este foarte benefic� de ambele p�r�i. Fiecare dintre noi ne construim reprezent�ri ale realit��ii, diferite de realitatea îns��i �i de viziunile oamenilor din jurul nostru iar interven�ia terapeutic� trebuie s� �in� cont de aceast� subiectivitate pentru c� de aceast� abilitate va depinde �i reu�ita stabilirii cu succes a raportului de rezonan�� empatic� (premis� pentru crearea unei rela�ii pozitive, de încredere între client �i terapeut).

86

Aceste sisteme de reprezentare sunt practic ni�te filtre prin care privim realitatea. Terapeutului îi revine sarcina de a-l sprijini pe client în procesul de dezvoltare al abilit��ilor care îi sunt necesare pentru a putea fi capabil s�-�i schimbe comportamentul. Una dintre metode este de a-l înv��a s�-�i schimbe reprezentarea asupra situa�iei problematice cu care se confrunt� în particular �i asupra existen�ei sale la modul general. Este vorba, în ultim� instan��, în a-�i diversifica op�iunile comportamentale în plan con�tient �i incon�tient. Nu po�i ie�i dintr-o problem� dac� nu schimbi ceva, dac� nu faci ceva nou, ce nu ai mai f�cut pân� acum. A�a cum cineva a înv��at s� se limiteze, s� se autoperturbe, poate înv��a �i s�-�i foloseasc� acelea�i mecanisme în propriul beneficiu. Pentru aceasta trebuie mai întâi s� con�tientizeze c� imaginile, vocile �i sentimentele lor interioare le apar�in (nu vin de undeva din exterior) iar ei le pot manipula a�a cum fac cu oricare alt instrument. F�când acest pas vor prelua controlul asupra evolu�iei lor cognitive, asupra vie�ii lor afective �i asupra viitorului lor. Important este s� în�eleag� c� ceea ce credeau ei a fi realitatea (obiectiv� �i de necontestat) nu este decât un model de realitate (printre multe altele) �i c� în orice moment ei au posibilitatea de a alege un alt model care s� le faciliteze îndeplinirea obiectivelor. Aceast� afirma�ie este în esen�� una destul de simpl�, îns�, pentru a o interioriza trebuie s� sc�p�m de o suit� de concep�ii gre�ite cu care ne identific�m �i s� încet�m a ne lamenta în leg�tur� cu trecutul care nu ne mai influen�eaz� decât dac� alegem noi s� ne raport�m la el. Practic, pe m�sur� ce vom înv��a s� manipul�m submodalit��ile vom descoperi o cale de a influen�a experien�a noastr� subiectiv�, a�a cum dorim.

Nu de pu�ine ori, Erickson se folosea de sistemul de reprezentare preferat al clientului s�u tocmai pentru a avea acces la celelalte sisteme de reprezentare existente �i prin intermediul c�rora puteau fi accesate resurse neutilizate. În acest sens a întreprins o serie de experimente împreun� cu Aldous Huxley (Erickson, 1965) �i a reu�it s�-l fac� s�-�i modifice sistemul se reprezentare (kinestezic) �i s�-�i formeze unul diferit, de tip vizual prin intermediul unor st�ri de medita�ie profund� �i de trans�. De altfel, s-a observat c�

87

sistemul de reprezentare de tip vizual tinde s� se instaureze de îndat� ce se ajunge într-o trans� profund� pentru c� emisfera specializat� în limbaj este mai pu�in dezvoltat� în ceea ce prive�te capacitatea de a opera diferen�ieri vizuale. Emisfera dreapt� non lingvistic� are percep�ia spa�iului, observ� asem�n�rile vizuale, percepe forma iar cea stâng� detaliile. Iar Erickson numea de multe ori emisfera non-dominant� (care se activeaz� în trans�) ca fiind partea incon�tient�. De altfel, unul dintre indiciile c� un client a intrat într-o trans� optim� este �i apari�ia coordonat� de mi�c�ri în acea parte a corpului controlat� de emisfera non-dominant�. Din acest motiv muzica –stocat� de emisfera non-dominat� - a fost folosit� cu succes ca parte integrant� a induc�iei.

Cu siguran�� c� �i aceasta este o explica�ie pentru care reu�im s� g�sim solu�ii originale la probleme curente atunci când suntem în trans�. În aceast� stare particular� de con�tiin�� vedem lucrurile altfel decât o facem atunci când suntem con�tien�i �i ne putem schimba mai u�or.

Erickson a în�eles foarte bine puterea sistemelor de reprezentare în organizarea experien�ei omene�ti. De aceea a f�cut numeroase cercet�ri împreun� cu Huxley, care era un subiect extrem de dotat pentru a face hipnoz�, care l-au condus la rezultate extrem de interesante ce au inspirat crearea diferitor tehnici de anestezie hipnotic�, de regresie, de amnezie etc. Acest lucru a fost posibil tocmai pentru ca a reu�it s� în�eleag� modalitatea prin care pot fi accesate func�ii ale emisferei non-dominante, în trans� profund� sau superficial�.

La nivelul acestei emisfere sunt stocate informa�ii din trecutul îndep�rtat, inacesibile nivelului con�tient, dar care pot fi accesate prin intermediul unei transe profunde, dac� acest lucru este util pentru rezolvarea problemelor clientului.

88

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 7. Hipnoza este o bun� metod� de programare mental�

Generalul japonez Nabunaga s-a decis s� atace de�i armata sa era de zece ori mai mic� decât cea a du�manului. El era sigur de victorie, dar solda�ii s�i se temeau.În ziua b�t�liei, armata a f�cut un popas la un templu �intoist. Dup� ce s-a rugat Nabunaga a ie�it �i a spus:

- Voi arunca o moned�. Dac� va ie�i cap, vom învinge. Dac� va ie�i pajur�, vom pierde. În acest fel destinul ne va ar�ta inten�iile sale.

Dup� care a aruncat moneda. A ie�it cap. Solda�ii s�i au fost atât de entuziasma�i încât �i-au zdrobit literalmente du�manii. A doua zi un colonel i-a spus lui Nabunaga:

- Nimeni nu poate schimba destinul. - E drept, a r�spuns Nabunaga, ar�tându-i moneda, care

avea înscris pe fiecare fa�� câte un cap de pas�re.

Acest principiu are acoperire în numeroase cercet�ri �tiin�ifice care au scos în eviden�� faptul c� sugestia din trans� este tr�it� de subiect ca �i când ar fi real�. Mintea umana, creierul uman nu face diferen�e între o fantasma puternic� �i o realitate obiectiv�, la acestea dou� reac�ionând identic, similar din punct de vedere fiziologic.

Din acest motiv, o ac�iune preg�tit� în plan mental faciliteaz� declan�area mecanismelor necesare realiz�rii cu o mai mare u�urin�� în plan real pentru c� a fost exersat�.

Psihologia sportului utilizeaz� aceast� constatare în mod curent. Sportivii de performan�� care beneficiaz� de antrenament mental (în decursul c�ruia inclusiv mu�chii reac�ioneaz�, insesizabil, diminuat, îns� într-o manier� identic�

89

cu realitatea) au o probabilitate mult mai mare de a înv��a exerci�iul �i de a nu gre�i în competi�ie.

Acest principiu îl utiliz�m adesea f�r� s� ne d�m seama. Vis�m adesea „cu ochii deschi�i” cum o s� fie în viitor atunci când ni se va îndeplini o dorin�� care ne va face ferici�i. Cu cât aceast� reverie este mai detaliat�, cu atât are �ansa s� fie mai eficient�, mai realizabil�. Bineîn�eles c�, obiectivele la care vis�m trebuie s� fie realizabile (degeaba vom visa spre exemplu c� vom deveni în scurt timp cea mai bogat� persoan� de pe planet�). Arta de a-�i stabili obiective realiste, un pic peste posibilit��ile tale de moment se poate înv��a �i ne scute�te s� acumul�m frustr�ri ce deriv� din nesatisfacerea unor vise ce nu au nici o �ans� de a se îndeplini �i ne înva�� cum s� ne atingem obiectivele majore ale vie�ii, pas cu pas. Oamenii de succes folosesc acest principiu în mod instinctiv.

Aceia�i tehnic� poate fi utilizat� �i într-o manier� destructiv�. Putem la fel de bine s� ne program�m boala, moartea, e�ecul. Practic, doar de noi depinde ce vis�m, ce ne imagin�m c� se va întâmpla cu noi în viitor.

Erickson, care credea c� fiecare om se poate dezvolta în permanen�� prin înv��are, de obicei încheia �edin�ele de hipnoz� cu sugestii care urm�reau stimularea proceselor incon�tiente de înv��are, programarea incon�tientului pentru a înv��a în permanen�� astfel încât clientul s� se poat� adapta mai bine celor mai diverse situa�ii. Aceste sugestii erau de tipul:

„Pe m�sur� ce eu voi num�ra de la 1 la 20 tu vei intra progresiv în trans� �i te vei trezi când voi începe s� num�r în sens invers, de la 20 la 1, îns� fiecare persoan� poate intra în trans� într-un mod pe care îl înva�� �i care este natural pentru ea iar tu ai descoperit o cale excelent� �i este modalitatea ta proprie de a intra în trans�. Bucur�-te de aceast� experien�� �i fii încântat pentru c� utilitatea ei poate fi dezvoltat� în foarte multe direc�ii. Po�i de exemplu s� înve�i de la al�ii f�r� sa încerci s� înve�i. Sunt extrem de multe lucruri pe care le înv���m de la al�ii �i nici m�car nu �tim c� înv���m. Sunt lucruri extrem de dificile pe care ni le însu�im f�r� s� �tim c� am f�cut-o. Oamenii sunt persoane foarte receptive. Într-un limbaj mai pu�in tehnic, asta înseamn� c� po�i înv��a cu u�urin�� multe lucruri despre tine însu�i sau c� îi po�i înv��a pe al�ii f�r� ca m�car s� realizezi

90

c� ai f�cut-o. Iar mai apoi vei folosi ceea ce ai înv��at f�r� s�-�i dai seama, în cele mai diverse situa�ii. Acum vei începe s� te treze�ti �i te vei sim�i confortabil �i bine dispus.” (Erickson, 1979, Hypnotherapy - An Exploratory Casebook, p. 36 )

Observ�m c� în aceast� tehnic� cu care încheia transa putem reg�si multe sugestii directe de stimulare a înv���rii incon�tiente. Este ideal s� înv���m cu to�ii s� ne schimb�m �i s� ne transform�m aspectele senzorio-perceptive ale simptomului într-un fenomen ce se petrece la nivel incon�tient. Pentru c� în mod con�tient nu �tim cum s� gestion�m aceste transform�ri este indicat s� nu încerc�m s� punem aceast� povar� pe seama nivelului con�tient. Tocmai acesta este �i scopul sugestiei, s� putem folosi ceea ce am înv��at în situa�ii din cele mai diverse în mod automat, ceea ce are ni�te implica�ii mai subtile decât putem realiza la prima vedere. Spre exemplu, pacien�ii pot înv��a chiar s� transforme durerea la nivel incon�tient într-un asemenea grad încât s� nici nu realizeze c� îi doare ceva. Din moment ce con�tientul nu realizeaz� c� aceste procese se produc (de înv��are a controlului durerii de exemplu), înseamn� c� nici m�car nu are nevoie s� ia act de aceste opera�ii automate sau de prezen�a simptomului ca atare.

91

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 8. Manipularea este permis� dac� este în interesul clientului

Un sfânt medita în pe�tera sa. Când a deschis ochii, a v�zut cu uimire c� avea un vizitator: abatele unei m�n�stiri cunoscute.

- Ce cau�i? l-a întrebat sfântul. Abatele i-a relatat trista sa poveste. A fost o vreme când

m�n�stirea sa era faimoas� în tot Occidentul. Chiliile ei erau pline de tineri aspiran�i �i biserica r�suna de imnurile c�lug�rilor. Asupra m�n�stirii s-a ab�tut îns� vremuri grele. Oamenii nu mai sim�eau nevoia s�-�i hr�neasc� spiritul, tinerii aspiran�i erau din ce în ce mai pu�ini, iar biserica devenise t�cut�. Nu mai r�m�seser� decât câ�iva c�lug�ri care î�i f�ceau datoria cu inimile grele.

Iat� deci ce dorea s� afle abatele: - Crezi c� toate acestea se datoreaz� p�catelor noastre? - Da, i-a r�spuns sfântul, �i îndeosebi p�catul ignoran�ei. - Ce fel de p�cat este acesta? - Unul dintre voi este Mesia deghizat, iar voi ignora�i acest

lucru. Dup� care sfântul �i-a închis din nou ochii �i s-a întors la

rug�ciunea lui. Pe drumul de înapoiere, inima abatelui a b�tut cu

repeziciune la gândul c� Mesia însu�i se întorsese pe p�mânt �i se afla chiar în m�n�stirea lui. Oare cum de nu-l recunoscuse? �i cine putea el fi? S� fi fost fratele buc�tar? Fratele trezorier? Fratele prior? Nu, cu siguran�� nu el; avea prea multe defecte…Da, dar sfântul a spus c� era deghizat. Oare reprezentau acele defecte doar o deghizare? Dac� st�m s� ne gândim, to�i cei din m�n�stire aveau defecte. Iar unul dintre ei era Mesia!

92

Întors la m�n�stire, el i-a adunat pe c�lug�ri �i le-a spus ce a descoperit. S-au uitat unii la al�ii, neîncrez�tori. Mesia, aici? Incredibil! Da, dar era deghizat. Deci nu era exclus….S� fi fost cutare? Sau poate altcineva? Sau poate…

Un lucru era sigur: dac� Mesia era deghizat, era pu�in probabil c� îl vor putea recunoa�te. De aceea, �i-au propus s�-i trateze pe to�i cu mare respect �i cu aceea�i considera�ie. „Nu �tii niciodat�, se gândeau ei când vorbeau cu altcineva, poate el este alesul”.

Nu-i de mirare c� atmosfera din m�n�stire s-a schimbat rapid, devenind plin� de bucurie. În curând sute de aspiran�i au cerut s� fie primi�i iar biserica s-a umplut din nou de imnuri �i cântece de slav�. C�lug�rii str�luceau, c�ci iubirea coborâse asupra lor.

Deontologia ericksonian� este mai deosebit� decât cea clasic�. De multe ori, Erickson î�i p�c�lea pacien�ii, pentru a-i ajuta s� treac� peste diferite blocaje, îns� acest lucru era întotdeauna în beneficiul lor. Din aceast� perspectiv� se consider� c� este corect ca terapeutul s� foloseasc� orice metod�, chiar �i manipularea, dac� acest lucru vine în întâmpinarea dorin�elor �i intereselor clientului s�u. Manipularea trebuie f�cut� cu integritate profesional�, nedep��ind aceast� limit� �i fiind foarte aten�i la ceea ce î�i dore�te pacientul �i la solu�iile pe care le întrevede acesta. De multe ori în trecutul unei persoane g�sim solu�ii pentru prezent.

De altfel practic mereu suntem manipula�i, într-un fel sau altul. Spre exemplu, atunci când avem întâlnire cu o persoan� fermec�toare �i ne modific�m con�tient �inuta, limbajul, maniera de a vorbi avem vreun obiectiv în minte? Este la fel de greu s� nu manipulezi pe cât este de greu s� nu comunici. Atâta timp cât terapeutul este pl�tit s� ne ajute s� ne îndeplinim obiectivele, el ac�ioneaz� împreun� cu pacientul, în aceia�i manier� în care clientul ac�ioneaz� în situa�iile în care se face luntre �i punte pentru a reu�i. Cu toate acestea liberul arbitru ac�ioneaz� în permanen��, chiar în hipnoz� �i orice client poate s� refuze s� fac� ceea ce crede c� nu este în interesul lui.

O persoan� influen�abil�, prin structura personalit��ii va fi a�a atât în hipnoz� cât �i în stare de veghe. Nu vrem s�

93

scoatem aici în eviden�� c� manipularea este un fapt pozitiv prin defini�ie. Utilizarea tehnicilor puternice de comunicare de c�tre persoane r�u inten�ionate este posibil�, cu certitudine. Acest fapt este doar o problem� de etic�, nu o problem� ce �ine de instrument (an v�zut acest principiu �i în leg�tur� cu principiul anterior). Un cu�it poate fi utilizat pentru a t�ia zarzavaturi pentru mâncare sau pentru a omorî pe cineva. Totul �ine de personalitatea celui care îl mânuie�te, de inten�ia lui �i de valorile care îi c�l�uzesc existen�a. Hipnoza în sine nu are vreo conota�ie pozitiv� sau negativ�. Aproape orice tehnic� poate fi utilizat� într-o manier� bun� sau rea �i terapeutul are de multe ori sarcina de a-l înv��a pe client s�-�i foloseasc� acelea�i tehnici pe care le utiliza pentru a se autoperturba în sens pozitiv.

Un tip particular de influen�� era folosit de Erickson în procesul induc�iei. Cercet�rile au eviden�iat cât de importante sunt, spre exemplu, expectan�ele profesorilor în cre�terea sau descre�terea performan�elor elevilor. Ace�tia au tendin�a de a se comporta în deplin� armonie cu p�rerea dasc�lului despre ei. Dac� acesta îi consider� ni�te incapabili, ace�tia vor ac�iona ca atare �i vor avea rezultate foarte slabe, chiar dac� acest proces de comunicare se petrece doar la nivel incon�tient. Acela�i mecanism este valabil în orice demers de comunicare, de interac�iune uman� �i putem s�-l utiliz�m într-o manier� pozitiv� sau în una negativ�. Erickson a folosit acest principiu pentru a induce transa �i regresia în vârst� unui adolescent, comportându-se cu el ca �i cu un copil �i reactualizându-i pattern-urile din acea vreme timpurie. Din aceast� perspectiv� este cu atât mai evident� importan�a pe care o are speran�a real� a terapeutului �i credin�a acestuia în principiile profund umaniste conform c�rora oricine are toate resursele necesare �i suficiente pentru a se vindeca sau dezvolta.

Manipularea, influen�a, nu poate fi eficient� dac� nu vine în concordan�� cu realit��ile interne ale persoanei. Erickson a reu�it s� se foloseasc� chiar de rezisten�ele (pe care alte orient�ri le folosesc ca scuz� pentru e�ecul terapeutic) clien�ilor pentru a-i vindeca sau a-i ajuta s� intre în trans�. Concep�ia c� un subiect aflat în trans� poate fi controlat sau manipulat de terapeut este unul din motivele care duc la

94

activarea rezisten�elor. Îns�, de multe ori acestea nu sunt decât modalit��i pe care clien�ii le folosesc pentru a testa disponibilitatea terapeutului de a ceda, de a se întâlni cu ei la mijlocul drumului. Ele sunt expresia unicit��ii pacien�ilor �i trebuie respectate.

Atâta timp cât aproape orice tehnic� (�i nu ne referim aici doar la cele ericksoniene) poate fi utilizat� într-un sens bun sau în unul r�u, putem întrevedea cât de important este pentru un bun terapeut s� fie etic, moral pentru a-�i exercita profesia �i s� respecte codul deontologic al profesiei. Terapia ericksonian� evit� ca terapeutul s�-�i impun� în vreun fel credin�ele sau valorile clientului �i caut� s� respecte �i s� foloseasc� pentru vindecare maniera de a fi, a sim�i �i a gândi a clientului. Acest fapt l-a f�cut pe John Grinder s� afirme c� hipnoza ericksonian� este mai pu�in manipulatoare decât toate celelalte apropieri psihoterapeutice în cadrul c�rora a fost martor.

Fenomenul hipnotic în sine nu înseamn� a controla comportamentul cuiva, ci înseamn� a-i oferi libertatea de a se manifesta la un nivel mai profund al psihicului. Erickson nu alegea s� hipnotizeze pe cineva decât dac� era în interesul persoanei �i dac� aceast� tehnic� îi era util� în a-i facilita îndeplinirea obiectivelor. El a subliniat (Erickson, 1979) c� oricine, dac� î�i propune, i se poate opune �i atunci nu va intra în trans�. Este vorba de libertatea fiec�ruia de a face ceea ce crede c� este mai bine pentru el.

95

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 9. În inducerea transei se folosesc doar elemente care îi plac clientului, agreabile

“E surprinz�tor câte conversa�ii se transform� foarte repede într-un monolog." (Nicolae Iorga)

Pentru a reu�i s� hipnotiz�m pe cineva trebuie ca, în prealabil, s�-l facem s� intre într-un climat �i într-o situa�ie confortabil�. Pentru a fi capabili s� ne îndeplinim acest deziderat, trebuie s� întreb�m clientul în cursul interviului ce îi place �i ce nu-i place pe diferite paliere: social, personal, alimentar, locurile în care viseaz� s� tr�iasc�, peisajele care îl fac s� se relaxeze, care este idealul s�u de cuplu, ce form� prefer�, ce culoare, ce distan��, ce sunete îi plac, ce timbru vocal. Trebuie luat� în considerare �i partea kinestezic�, trebuie aflat dac� clientului îi place sau nu s� fie atins pentru c� anumite exerci�ii, cum ar fi cele de ancorare PNL presupun �i acest aspect. Indicii asupra tuturor acestor factori pot fi observa�i din limbajul nonverbal, din pozi�ionarea sa în cabinetul terapeutului etc. Este de asemenea important de stabilit prin intermediul interviului ini�ial ce emo�ii �i sentimente îi prefer� s� tr�iasc� �i ce emo�ii le evit�, ce gusturi culinare are. Toate aceste detalii sunt utile în alc�tuirea unor metafore ori unor pove�ti pentru induc�ie personalizate �i cu atât mai eficiente. În clarificarea acestor aspecte lista cu submodalit��ile senzoriale poate fi de o real� utilitate.

Nimeni nu poate intra în trans� dac� i se evoc� lucruri nepl�cute. Nu trebuie s� uit�m c� gusturile sunt foarte diferite de la un individ la altul în func�ie de experien�a sa de via�� �i de factori educa�ionali. Tocmai din acest motiv un interviu profesionist �i complet de cunoa�tere este deosebit de util pentru succesul oric�rui demers terapeutic.

96

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 10. Gre�eala este un feedback pe care îl putem utiliza pentru a progresa

O via�� adev�rat� are necazuri �i bucurii, c�deri �i ridic�ri.

Numai cine nu p��e�te nu se împiedic� niciodat�. C�derea nu este o înfrângere dac� �tii s� te ridici.

Unul din principiile terapiei ericksoniene este c� nu trebuie sa ne culpabiliz�m când facem gre�eli pentru c� acestea pot fi fructificate ca �i oportunit��i de a înv��a din ele, ca lec�ii de via��, ca feedback-uri care ne ajut� s� ne dezvolt�m �i s� cre�tem.

Pacientul trebuie ajutat s� în�eleag� c� nu exist� vreo persoan� care s� nu comit� gre�eli �i c� to�i oamenii sunt imperfec�i. Diferen�a dintre oamenii de succes �i ceilal�i nu este num�rul de gre�eli ci capacitatea de a înv��a din erori, de a nu persevera în gre�elile pe care le comit. Important este c� odat� ce înv���m c� ceva nu func�ioneaz� s� încerc�m altceva.

Acest principiu este valabil �i în leg�tur� cu o tehnic� terapeutic�. Odat� ce un terapeut observ� c� o abordare este ineficient� în raport cu un client trebuie s� aib� flexibilitatea de a g�si o alt� tehnic�, mai potrivit� situa�iei contextuale �i personalit��ii pacientului.

Mul�i dintre terapeu�ii mai pu�in experimenta�i au tendin�a de a g�si cauzalitatea unui e�ec ini�ial fie în rezisten�ele clien�ilor fie în incapacitatea lor profesional�. Aceast� atitudine este profund eronat� pentru c� orice manifestare de comportament, chiar dac� ea pare un e�ec, trebuie utilizat� pentru face parte din modelul despre lume al clientului, care trebuie luat ca atare �i folosit, o premis� pentru a-l orienta în direc�ii noi �i benefice pentru el.

97

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 11. Terapia folose�te sugestiile indirecte, are sunt mai eficiente decât cele directe

Un tân�r, doritor s� ajung� mare r�zboinic, reu�i s� fie primit ca elev al unui celebru maestru în arta luptei cu sabia, care tr�ia retras, singur pe munte. Dup� obiceiul din acele vremuri, elevul veni s� locuiasc� în coliba înv���torului �i se apuc� cu h�rnicie de treburile gospod�re�ti. Maestrul, îns�, în loc s�-l înve�e arta mânuirii sabiei cum se face la scoal�, avea ciudatul obicei de a se strecura pe furi� în spatele tân�rului în momentele cele mai nea�teptate, pentru a-l lovi cu un baston. Încet, încet, elevul înva�� s� se fereasc�, dar profesorul devenea tot mai îndemânatic �i bietul tân�r primea lovitur� dup� lovitur�. Au trecut astfel câ�iva ani lungi �i foarte nepl�cu�i pentru elev, care se ocupa în continuare f�r� s� crâcneasc�, de toate muncile gospod�riei. Într-o zi, pe când preg�tea mâncarea, tân�rul s�ri deodat� într-o parte aproape f�r� s� vrea. Vasul în care el preg�tea mâncarea zbur� în ��nd�ri, lovit fiind de bastonul b�trânului. Acesta zâmbi �i zise: "Te-am înv��at totul, acum po�i pleca !" Dar elevul nu îl p�r�si; în sfâr�it, în�elesese. (apud Ionescu, 2008)

O sugestie direct� face apel la partea con�tient�, ra�ional� �i produce efecte, la nivel comportamental la interlocutor, doar dac� acesta este de acord cu cererea (sugestia) �i este capabil, într-o manier� voluntar�, s� pun� în practic� cele sugerate. Spre exemplu, dac� cineva ne spune Te rog, închide u�a o s� o facem doar dac� avem capacitatea fizic� s� o facem �i dac� suntem de acord c� este o bun� sugestie. Dac� partea con�tient� ar avea aceia�i capacitate de a rezolva �i sugestiile care implic� o latur� psihologic�, psihoterapia nu ar fi un

98

demers foarte complicat. Terapeutul ar putea s�-i sugereze pacientului, în mod direct, s� renun�e la fobie sau la depresie �i acesta ar face-o. Din nefericire, acest proces nu se întâmpl�. Problemele psihologice exist� tocmai pentru c� mintea con�tient� nu �tie cum s� fac� schimbarea la nivel psihologic �i comportamental, chiar dac� ar fi în interesul persoanei respective. În cele mai multe situa�ii exist� pattern-uri comportamentale, resurse care ar putea s� rezolve problema, îns� acestea pot fi puse în func�iune doar cu ajutorul unor mecanisme sau procese incon�tiente ce au loc la un nivel involuntar mai degrab�.

Putem cu siguran�� s� facem un efort con�tient s� ne amintim un nume uitat, spre exemplu, �i totu�i uneori acesta nu ne vine în minte pe loc. Peste câteva minute numele ne poate veni în minte într-un mod spontan. În tot acest timp‚ con�tient nu ne-am mai str�duit s� ni-l reamintim, îns� incon�tientul a pus în func�iune mecanisme care au rezolvat problema �i care au fost eficiente chiar dac� con�tient am abandonat demersul. Aceste resurse au ac�ionat într-o manier� involuntar�, f�r� s� ne d�m seama. Sternberg (1975) a adus dovezi experimentale ce au ar�tat c� incon�tientul lucreaz�, caut� în mod continuu, cu o rat� de aproximativ treizeci de itemi pe secund�, chiar dac� con�tientul a trecut la rezolvarea altor probleme, abandonând demersul.

Sugestiile indirecte (ericksoniene) pot declan�a un asemenea proces de c�utare. Ele pot facilita folosirea resurselor interne sau a poten�ialului latent neutilizat din simplul motiv c� oamenii fie nu �tiu de existen�a lui fie nu au înv��at s�-l utilizeze pentru a-�i rezolva problemele curente. Acest principiu a fost cunoscut �i utilizat de mult� vreme nu doar în terapie ci �i în medicin�.

Maniera lui Erickson de a da sugestii, indirect�, prezint� marele avantaj de a sc�dea probabilitatea nereu�itei ce deriv� din activarea rezisten�elor ra�ionale. R�spunsul comportamental al pacientului la o sugestie indirect� este de cele mai multe ori unul subiectiv, generat de trecerea prin filtrele interne ale clientului. �i tocmai aceast� subiectivitate, provenit� din experien�a de via�� personal� este în m�sur� s� genereze schimbarea �i înv��area. R�spunsul nu este ceea ce a spus

99

terapeutul, ci ceea ce clientul a f�cut cu ceea ce a fost spus. În hipnoterapie cuvintele terapeutului provoac� o serie de r�spunsuri interne complexe la pacient. �i tocmai pe aceste r�spunsuri interne se bazeaz� eficien�a unei sugestii indirecte.

Modalitatea ericksonian�, de a induce transa sau de a implanta sugestii, evit� pe cât posibil s� dea comenzi, ordine subiectului. Ideile trebuiesc prezentate astfel încât s� se încadreze în sistemul de valori al pacientului, s� se muleze pe valorile clientului. Practic nu i se spune clientului ce s� fac�, ci exploreaz� �i faciliteaz� ceea ce poate face clientul la nivel incon�tient, f�r� s� fac� un efort con�tient �i voluntar. Sugestiile indirecte sunt ni�te medii semantice care faciliteaz� folosirea experien�ei dobândite astfel încât s� se g�seasc� maniere noi de a face fa�� dificult��ilor. Ele provoac�, în mod automat, punerea în func�iune a procesului de c�utare incon�tient ce nu este dependent în vreun fel de voin�a con�tient�.

Erickson este foarte des numit maestrul sugestiei indirecte pentru ca a în�eles c� doar sugerând, într-o manier� subtil� �i mai greu sesizabil� la nivel con�tient ceva unei persoane, putem ob�ine efecte spectaculoase în planul persuasiunii sau a schimb�rii atitudinale, pentru c� incon�tientul persoanei este stimulat de aceast� modalitate de a pune problema �i pentru c� acest tip de sugestie ocole�te barierele rezisten�elor. Formele indirecte de sugestii sunt cele mai indicate �i mai potrivite pentru a provoca un r�spuns care s� utilizeze la maxim tendin�ele naturale �i s� activeze resursele latente.

Spre exemplu, Erickson în loc de a-i ordona sau sugera direct clientului s� se a�eze pe un scaun spunea ceva de genul …�i m� întreb dac� ai observat scaunul pe care te vei a�eza cât mai confortabil în curând….. El folosea adesea a�a zisele postulate conversa�ionale. În�elesul pe care îl poart� un postulat este derivat, el nu face parte din structura profund� recuperat� de client, ci necesit� o procesare suplimentar�. Prin utilizarea acestor tipuri de afirma�ii terapeutul poate evita pronun�area unor comenzi simultane �i îi d� posibilitatea clientului s� aleag� dac� va r�spunde sau nu. În loc de a spune „v� rog s� v� pune�i mâinile pe coapse” va

100

spune „Po�i s�-�i pui mâinile pe coapse?”. La acest tip de întreb�ri avem tendin�a de a reac�iona ca la un ordin, pe care am evitat totu�i s� îl d�m. Pacientul, având alternativa de a reac�iona sau nu, se va sim�i liber �i nu va sim�i c� rela�ia între el �i terapeut este una autoritar�. Aceast� tehnic� mai prezint� �i avantajul c� în cazul unui e�ec, procesul de inducere al transei nu este perturbat în ansamblu pentru c� nu a fost un ordin în adev�ratul sens al cuvântului, ci a fost pus� doar o întrebare retoric�.

Tot în categoria de sugestii indirecte putem b�ga �i presupunerile. Acestea sunt propozi�ii ce trebuie s� fie adev�rate pentru ca o alt� propozi�ie s� aib� în�eles. Pentru c� o presupunere nu este inclus� în structura profund� a unei propozi�ii, utilizarea sa îl implic� pe client în mod direct �i activ în a da un în�eles derivat, dar �i pune mai presus de orice îndoial� con�inutul presupunerii respective. Exemple: M� întreb dac� e�ti con�tient c� e�ti într-o trans� adânc� (Presupunere: e�ti într-o trans� adânc�.).

În aceia�i categorie intr� �i forma de comunicare caracterizat� prin formularea de întreb�ri deschise, la care nu pot fi date r�spunsuri de tipul da sau nu.

Sugestia indirect� presupune de multe ori utilizarea metaforelor �i îl determin� pe subiect s� accepte mai u�or �i mai profund cele sugerate de terapeut.

Erickson �tia c� dac� reu�e�ti s�-i comu�i aten�ia unui pacient pe o problem� mai important� decât simptomul, acesta are mari �anse s� dispar�. Cazurile de mai jos (Erickson, 1976) sunt ilustrative sub acest aspect:

Caz 1: Un evreu care avea atacuri frecvente de angin� pectoral� a venit la Erickson trimis de cardiolog care constatase c� inima acestuia nu era grav afectat�. Acesta avea aceste atacuri, nu dintr-o cauz� fizic�, ci dintr-o team� profund� care îl f�cea s� le anticipe �i s� le provoace singur. Exista riscul ca în acest fel s� se sinucid�, unul din aceste atacuri putând s�-i fie fatal. Aflând c� viitorul lui pacient este un evreu foarte credincios, l-a întâmpinat cu un discurs extrem de lung despre credin�a redus� a oamenilor din ziua de azi �i despre faptul c� tân�ra genera�ie a uitat credin�ele religioase ale vârsnicilor. A concluzionat c� este bine c� mai exist� oameni, ca pacientul

101

s�u, care reu�esc s� î�i men�in� vie credin�a �i care continu� s� respecte tradi�iile. A mai remarcat c� participarea la slujba de Sabat era un lucru a�a de important încât o persoan� nu putea s� se gândeasc� la nimic altceva decât la slujb�. Cu aceasta l-a p�r�sit pe pacient, care a încuviin�at cele spuse f�r� s� realizeze c� nu se spusese nimic despre situa�ia lui. Sugestia fusese îns� extrem de bine implantat�, astfel c�, de-a lungul slujbei de duminic� nu s-a mai l�sat distras de nimic, nici m�car de anghina sa. �i nu a mai avut nici un atac nici în ziua urm�toare. Când i-a povestit asta lui Erickson, acesta a sugerat c� ar trebui s� se concentreze asupra sabatului, pentru a exclude complet altceva în mijlocul s�pt�mânii. A urmat o întreag� s�pt�mân� f�r� dureri �i curând nu le-a mai avut deloc.

Caz 2: O tân�r� femeie, a c�rei mam�, bunic� �i str�bunic� muriser� toate la aceia�i vârst� de 22 de ani datorit� unei afec�iuni cardiace, a venit s�-l consulte pe Erickson spunând c� în curând o s� împlineasc� vârsta de 22 de ani �i desigur, o s� moar� în acela�i fel. Acesta nu a încercat s� o contrazic�. De altfel, Erickson pe timpul când era la facultate v�zuse un om care a murit exact când a spus c� va muri, f�r� nici un simptom fizic. El a spus c� presupune c� a venit la el pentru a o ajuta s� se preg�teasc� �i a întrebat-o: Ce a�i f�cut în sensul acesta?.

Fata a replicat c� �i-a pl�tit toate datoriile înainte de ziua fatal�. Sigur nu va muri înainte de a-�i pl�ti toate datoriile. Atunci Erickson a început o discu�ie lung� despre diferite modalit��i de plat� cerute de firme. Unii cer bani la începutul lunii, al�ii pe data de 15 ale lunii, altele la sfâr�itul lunii. Altele î�i acord� o perioad� de gra�ie mai mic� sau mai lung�. Pe urm� a întrebat-o dac� este de acord ca oricine face un serviciu are dreptul s� specifice data la care vrea plata. Ea a r�spuns c� i se pare corect a�a. Plata mea pentru aceast� vizit� va fi dup� 14 luni de acum înainte. Trebuie s� veni�i personal – vie-, nu ca fantom� �i s�-mi pl�ti�i atunci. �i ea a f�cut exact a�a. Ea a tr�it dup� cea de-a 22-a aniversare, despre care credea c� este ultima, pentru c� el îi implantase puternic sugestia c� nu poate muri înainte de data pl��ii. Desigur c�, fiind peste 22 de ani, nu mai avea motiv s� moar�. (apud, Richard Bandler, 2008)

102

O alt� modalitate indirect� de abordare este de a-i vorbi unui pacient, f�r� a face referire la el ca persoan�. Erickson spunea c� cea mai u�oar� cale de a-l ajuta pe client s� vorbeasc� despre mama sa este de a vorbi de propria mam� sau de mame în general. Dac� nu îl întreb�m în mod direct de propria mam� vom reu�i s� evit�m activarea rezisten�elor �i a pattern-urilor limitative con�tiente. Bandler a definit aceast� tehnic� ca fiind un proces lingvistic de baz� în care obiectul �i subiectul se schimb� automat la un nivel structural incon�tient.

În terapie putem utiliza asemenea procese asociative indirecte pentru a-l ajuta pe client s�-�i recunoasc� o problem�. Tocmai de aceea Erickson obi�nuia s� strecoare în conversa�iile pe care le avea cu pacien�ii s�i remarce, povestioare sau anecdote care la prima vedere p�reau ilogice �i f�r� leg�tur� cu simptomul clientului. Pacien�ii începeau s� se întrebe automat de ce terapeutul a spus ceva a�a de irelevant pentru discu�ia pe care o aveau �i astfel se declan�a un mecanism de asocia�ii care puteau produce o iluminare �i puteau da o alt� perspectiv� asupra problemei. Dac� asocia�ia avea valoare �i semnifica�ie pentru client, procesele incon�tiente de c�utare �i de evaluare îl vor face s�-�i recunoasc� problema �i s� utilizeze aceast� informa�ie în maniera cea mai bun� pentru a g�si solu�iile cele mai bune pentru ei. Aceast� tehnic� mai prezint� �i avantajul c� dac� terapeutul a gre�it în supozi�ia sa, practic nu se întâmpl� nimic r�u, ci în cea mai defavorabil� situa�ie, clientul nu va face nici o asocia�ie pentru c� nu a rezonat cu nimic din experien�a lui interioar�. Mai mult decât atât, aceast� abordare permite terapeutului s� evite, într-o anumit� m�sur�, s�-�i proiecteze experien�a sa subiectiv� sau s�-i impun� punctele sale de vedere clientului.

Este evident c� multe din aceste tehnici le folosim în mod spontan, în via�a cotidian� din cele mai vechi timpuri. Meritul lui Erickson nu este acela de a le fi inventat, ci de a le fi descoperit utilitatea în a genera transa hipnotic�. Mai mult decât atât, tehnicile sunt înrudite una cu alta �i multe dintre ele pot fi utilizate în aceia�i fraz� sau propozi�ie �i poate fi dificil s� le distingem. De aceea pot fi tratate �i ca o atitudine, o modalitate de a comunica mai degrab� decât ca tehnici ce pot

103

genera r�spunsuri previzibile. Este practic o nou� direc�ie pe care a deschis-o în terapie, în general �i în practica hipnozei, în special. Pân� la el hipnoterapeu�ii „clasici” obi�nuiau s� repete la nesfâr�it aceia�i sugestie (direct�) pentru a se asigura c� a fost bine implantat� în mintea persoanei, în încercarea de a programa un comportament mai adaptativ. Este adev�rat c� �i asemenea sugestii directe influen�eaz� comportamentul, îns� ele nu au capacitatea de explora �i de a declan�a utilizarea poten�ialului latent �i unic pentru fiecare persoan� în parte. Psihologia modern� recunoa�te c� mintea uman� este într-un proces continuu de schimbare �i de evolu�ie �i de aceea maniera indirect� este mai potrivit� pentru c� las� libertatea fiec�ruia de a utiliza sugestia într-o manier� unic� �i personal�, care se muleaz� pe poten�ialul s�u de dezvoltare.

Sugestiile indirecte au �i avantajul de a comunica simultan la mai multe niveluri. Un singur cuvânt pres�rat într-o propozi�ie poate declan�a o multitudine de asocia�ii subiective generatoare de solu�ii. În ultim� instan�� aceast� atitudine este �i una care sugereaz� respect pentru individualitatea fiec�rui pacient în parte �i pentru ideea de libertate �i de liber arbitru cu care suntem dota�i fiecare dintre noi.

În continuare, pentru a exemplifica maniera nondirectiv� de a da sugestii vom prezenta o suit� de întreb�ri-sugestii care folosesc levita�ia bra�ului ca metod� de induc�ie (Erickson, 1976):

- Te sim�i confortabil când mâinile se odihnesc pe genunchi? (terapeutul exemplific�). A�a este foarte bine, f�r� s� se ating� una de alta. - Î�i po�i l�sa mâinile s� se odihneasc� a�a de u�or astfel încât degetele abia dac� ating genunchii? - Foarte bine. În timp ce mâinile se odihnesc u�or sim�i cum ele tind s� se ridice singure cu fiecare respira�ie? - Vezi cum încep s� se ridice în timp ce corpul se relaxeaz� tot mai mult? - Pe m�sur� ce aceste senza�ii se intensific� oare se vor ridica ambele mâini sau doar una singur�? - Foarte bine. Oare acea mân� se ridic� cu mi�c�ri line sau bru�te pân� în momentul când va atinge fa�a?

104

- Pe m�sur� ce bra�ul se apropie de fa��, oare mi�carea se va încetini sau se va accelera din moment ce starea de relaxare devine tot mai profund�? Sau poate bra�ul are nevoie de o pauz� înainte de a atinge fa�a pentru ca tu s� �tii c� e�ti în trans�? Sau poate c� nu va atinge fa�a înainte ca incon�tientul t�u s� fie preg�tit s� aprofundeze starea de trans�? - Oare vei avea nevoie de o respira�ie mai profund� în momentul în care mâna va atinge fa�a iar tu te vei bucura de experien�a unei st�ri de relaxare tot mai profund�? - Este foarte bine. Po�i observa ce stare profund� de relaxare ai atins în timp ce bra�ul se va reîntoarce singur la loc? Iar incon�tientul t�u va fi deja în mijlocul unui vis când bra�ul se va întoarce s� se odihneasc�.

Mai mult decât atât, sugestiile ericksoniene sunt complexe, combinate, compuse. Dou� sau mai multe sugestii pot fi combinate astfel încât s� se sus�in� �i s� se înt�reasc� reciproc. Aceast� tehnic� este foarte potrivit� pentru a cre�te eficien�a hipnoterapiei. La un nivel mai simplu o sugestie compus� este format� din dou� sugestii simple legate de o conjunc�ie gramatical� sau printr-o pauz� care le pune în leg�tur�. Conjunc�iile de tipul „�i”, „dar”, „ori” leag� afirma�ii logice �i egale ca rang, în timp ce cele de tipul „dac�”, „deci”, „pentru c�”, „din moment ce”, „pân� când” pun în raport de asociere dou� sugestii care sunt în raport de subordonare. Procesele lingvistice de separare �i asociere pot fi puse în leg�tur� cu procese similare din logic� �i matematic�. Din perspectiva hipnoterapiei, aceste procese sunt extrem de importante. Noi �tim c� logica, limbajul natural �i procesele mentale au leg�tur� una cu alta, îns� f�r� a putea vorbi de o coresponden�� total�. Dac� un sistem logic sau matematic poate fi definit precis �i complet, limbajul natural �i procesele mentale sunt în permanent� dinamic� �i sunt în esen�� creative. Nu exist� vreo formul� care s� le defineasc� sau s� le controleze.

Manipularea proceselor mentale �i controlul comportamentului, prin sugestii indirecte, nu este o tehnic�

105

exact�, care poate fi v�zut� dintr-o perspectiv� determinist�. Noi le putem folosi doar pentru a explora �i a facilita anumite r�spunsuri poten�iale de la un client. În procesul hipnoterapeutic î�i g�sesc aplicativitatea cinci tipuri de sugestii compuse:

- Afirma�iile care solicit� r�spunsuri de tip „da” combinate cu o sugestie. Acest tip de tehnic� o folosim adesea în via�a cotidian�, atunci când facem o afirma�ie cu care partenerul nu poate fi decât de acord �i o combin�m cu o sugestie dezirabil�. Ex.: este o zi frumoas�, s� mergem s� înot�m., Sunt în vacan��, deci de ce nu a� face ce vreau?. Prima parte a propozi�iei, cu care partenerul este de acord, pentru c� exprim� o stare de fapt, introduce o serie de date care creeaz� premiza accept�rii sugestiei din a doua parte. Dac� sugestia este pus� pe locul întâi �i afirma�ia evident� pe al doilea loc, atunci, aceasta va înt�ri for�a sugestiei. Ex.: Hai s� înot�m, este o zi frumoas�!. - Sugestiile înt�rite prin tehnica asocia�iei. Aceast� tehnic� leag� o sugestie de un pattern comportamental. O sugestie hipnotic� poate fi dificil de urmat pentru un pacient, îns�, ea devine mai u�or de acceptat dac� este asociat� cu un comportament familiar. Sugestiile se integreaz� în acest mod în felul de a fi al clientului. Spre exemplu: Fiecare respira�ie te va ajuta s�-�i con�tientizezi ritmul natural al corpului, dar �i starea de relaxare ce se aprofundeaz�, În timp ce continui s� stai acolo vei descoperi c� te sim�i tot mai relaxat �i mai confortabil. Se poate vedea cum comportamentul natural al subiectului este asociat cu sugestia astfel încât s� o sprijine �i s� faciliteze r�spunsul terapeutic a�teptat. - Utilizarea contrastelor, a opuselor. În general, echilibrul dintre dou� procese opuse asigur� func�ionarea sistemului biologic, care este astfel construit încât acestea sunt integrate într-un sistem. Multe sisteme biologice pot fi v�zute ca o homeostazie de procese ce previn dezintegrarea sistemului �i asigur� buna lui func�ionare. Hipnoza apare �i ea ca efect al unor sisteme opuse cum ar fi emisfera

106

cerebral� dreapt� �i emisfera cerebral� stâng�, procesele corticale vs cele subcorticale, primul �i al doilea nivel de percep�ie etc. Acest echilibru al opuselor este evident �i la nivelul psihologic �i social. Exist� tensiune �i relaxare, excita�ie �i inhibi�ie, con�tient �i incon�tient, afectivitate �i ra�iune. Con�tientizarea �i în�elegerea acestei dinamici are o mare relevan�� pentru psihoterapie. În continuare vom da câteva exemple care ilustreaz� modalitatea în care aceste principii se reflect� în construirea sugestiilor. În procesul de induc�ie hipnotic�, putem întâlni sugestii de genul: Pe m�sur� ce mâna se tensioneaz�, restul corpului se relaxeaz� tot mai mult, Pe m�sura ce mâna dreapt� se ridic�, cea stâng� coboar�, Pe m�sur� ce bra�ul devine tot mai u�or �i se ridic�, pleoapele devin tot mai grele, pân� ce se închid, Pe m�sur� ce fruntea devine tot mai rece, mâna se înc�lze�te din ce în ce mai tare, „Po�i retr�i sentimentele pe care le-ai experimentat la vârsta X, f�r� s�-�i po�i aminti cauza care le-a generat. (Erickson, 1976) Putem vedea c� principiul disocierii poate fi util pentru a ajuta pacientul pentru a experimenta ambele laturi ale unui proces, înaintea ca acestea s� fie puse împreun� sau integrate. - Sugestii care utilizeaz� rezisten�ele �i formularea negativ�. Terapeu�ii subliniaz� de câte ori au ocazia c� este important s� dezamors�m înc�rc�tura negativ� sau rezisten�ele ce pot apare atunci când clientul este pus în fa�a unor serii de sugestii. În via�a de zi cu zi, putem observa c� oamenii care sunt negativi�ti sau au rezisten�e mari, de obicei au în spate o istorie de via�� în care li s-au impus foarte multe �i ca urmare, simt nevoia s� fac� doar a�a cum doresc ei, ca o compensare pentru cele îndurate în trecut. De multe ori devin negativi�ti pentru c� interpreteaz� o atitudine într-o modalitate subiectiv� ca având la baz� o inten�ie de a le restrânge libertatea, chiar dac� nu este adev�rat. Ca terapeu�i,

107

nu trebuie s� privim acest tip de reac�ie într-o manier� dezaprobativ� automat. În fond, aceast� dorin�� de exprimare a propriei personalit��i, de libertate de op�iune este una constructiv� �i a dus la progresul omenirii. Psihologia experimental� a inventat conceptul de inhibi�ie reactiv� pentru a surprinde acest fenomen. Cercet�rile au scos în eviden�� c� dup� ce se repetau câteva sarcini rutiniere (cum ar fi cea de rezolvare de probleme), subiec�ii cercet�rii, fie c� erau oameni sau �obolani prezentau o tendin�� tot mai sc�zut� de a continua s� repete comportamentul �i erau tot mai tenta�i s� accepte o alternativ� ce li se oferea, care era o noutate. Aceast� atitudine are o func�ie adaptativ� pentru c� ne determin� pe to�i s� evolu�m, s� înv���m, s� ne dezvolt�m. Hipnoza ericksonian� utilizeaz� în terapie tocmai aceast� tendin�� natural�. În practica cu pacien�ii, Erickson a descoperit mai multe modalit��i de a utiliza rezisten�ele în scop benefic. Chiar simpla exprimare a negativului de c�tre terapeut poate s� dezamorseze din start rezisten�ele. Tocmai de aceea vom întâlni în hipnoza nondirectiv� fraze de genul: Po�i sau nu po�i s� faci asta?, Nu te po�i opri, nu-i a�a?. Cercet�rile au scos în eviden�� �i un alt beneficiu al juxtapunerii negativului �i pozitivului. S-a descoperit c� este cu aproximativ 30% mai dificil s� în�elegi o fraz� negativ� decât una pozitiv� (este �i motivul pentru care chestionarele evit� acest tip de formulare). Prin urmare, utilizarea negativului induce �i o stare de confuzie care tinde s� inhibe con�tientul �i s� stimuleze incon�tientul. Pe de alt� parte aceast� abordare este în spiritul atitudinii deschise pe care o promoveaz� acest tip de terapie. Utilizarea formul�rii negative ne poate ajuta s� formul�m o serie de sugestii cum ar fi: Nu trebuie s� intri în trans� pân� când nu e�ti cu adev�rat preg�tit, Nu trebuie s� respiri profund pân� ce mâna nu atinge fa�a, Nu vei �ti cu adev�rat cât de confortabil te po�i sim�i în trans� pân� ce bra�ul va coborî complet pentru a se relaxa pe

108

genunchi. Pentru c� oamenii au o tendin�� natural� de a se opune interdic�iilor, ei vor face cel mai probabil ceea ce li se spune s� nu fac� �i tocmai de aceea aceste sugestii sunt eficiente. - Utilizarea �ocului, surprizei �i momentele creative, de iluminare. O form� interesant� a sugestiilor compuse este �i cea în care un �oc, o surpriz� perturb� pacientul �i îl scoate din comportamentul lui obi�nuit. Ca urmare, modalit��ile con�tiente de reac�ie sunt paralizate pe moment �i apare un context favorabil implant�rii unei sugestii. Surpriza are menirea de a deschide u�a solu�iilor creative �i a facilita intrarea în func�iune a mecanismelor incon�tiente de c�utare pentru a restabili un echilibru pierdut pe moment. Dac� incon�tientul nu g�se�te un r�spuns, terapeutul poate da o sugestie, ce are mari �anse s� fie valorificat� de c�tre client. Surpriza �i �ocul ne provoac� s� reac�ion�m automat, impulsiv, f�r� un control con�tient. Se întâmpl�, spre exemplu, în mod cotidian, ca cineva s� se ro�easc� la fa�� într-un moment mai delicat al unei conversa�ii. Dac� acest lucru nu se întâmpl�, îi putem provoca aceia�i reac�ie prin întrebarea simpl� De ce te-ai ro�it?. Aceast� întrebare este o form� de sugestie indirect� administrat� într-un moment delicat (poten�ial creativ). Un zgomot puternic ne poate face pe oricare s� în�epenim pe moment. Practic mi�carea corpului este inhibat� �i pentru un timp scurt suntem într-o trans� în care mecanismele incon�tiente sunt puse în func�iune pentru a în�elege ce se întâmpl�. Ulterior, când în�elegem c� a fost vorba de un cauciuc spart ne relax�m automat. Dar dac�, într-un asemenea moment de confuzie cineva din apropiere va striga „bomb�!” este foarte probabil s� intr�m în panic� �i s� ne arunc�m la podea pentru a ne proteja. Acest mecanism este o explica�ie pentru modul aparent prostesc în care ac�ioneaz� mul�imile în momente delicate (revolu�ii, incendii, atentate) �i sunt capabile s� cread� orice sugestie care li se

109

implanteaz�, oricât de proste�ti ar p�rea pentru un om ra�ional �i calm. Acest principiu îl folosesc �i liderii abili care strecoar� în discursul lor expresii colorate, �ocante care nu fac decât s� ne provoace o surpriz� ce ne face receptivi la sugestiile ulterioare. Acest mecanism poate fi utilizat în beneficiul clientului, în terapie, atunci când observ�m c� pacientul se confrunt� cu dificult��i datorit� limit�rilor înv��ate. Dac� le provoc�m un mic �oc în acel moment vom reu�i s� le paraliz�m pe moment con�tientul (cu limitele sale) �i s� activ�m o c�utare incon�tient� de solu�ii creative, ce nu mai este condi�ionat� de autolimit�rile înv��ate. Sau, putem, la fel de bine, profita de un asemenea moment creat pentru a le implanta o sugestie, la care, în mod normal, nu ar fi foarte receptivi. Surpriza poate fi provocat� în scopuri terapeutice prin strecurarea în dialogul cu clientul a unor cuvinte �ocante, a unor subiecte tabu care s� induc� apari�ia unor emo�ii intense. Vom g�si în dialogurile lui Erickson, „strecurate”, ca din întâmplare expresii gen via�a ta sexual�, ceea ce î�i dore�ti în secret, este posibil s� divor�ezi, urmate de o pauz�, care are rolul de a accentua efectul acestora. Decodificarea limbajului nonverbal îi va permite terapeutului s� evalueze efectul acestora asupra clientului. Dac� terapeutul va observa c� pacientul este în cursul unui proces de c�utare intern, va r�mâne t�cut pân� ce acesta va veni cu r�spunsul care a ap�rut ca urmare a acestei c�ut�ri. Dac� nu sunt semnale care s� indice un proces activ de c�utare, terapeutul va alege varianta unei sugestii.

În afara acestor cinci tipuri de sugestii compuse, cu siguran�� c� în practica lui Erickson putem identifica �i alte tipuri de sugestii indirecte, mult mai complexe �i mai subtile. To�i terapeu�ii �tiu c� nu este important ce spun ei, ci ce în�eleg pacien�ii din ce încearc� s� le comunice. Cu to�ii auzim ceea ce dorim s� auzim, ceea ce rezoneaz� cu filtrele noastre interioare. Pentru a comunica autentic cu un client, este important s� inhib�m acest proces. Una din metode este s�

110

folosim expresii care fac referire la poten�ialul latent, neutilizat �i necon�tientizat. În via�a de zi cu zi cu to�ii ne modific�m tonalitatea, uneori ridic�m vocea foarte tare sau ne folosim de limbajul nonverbal pentru a-l face pe cel�lalt s� fie atent la ceea ce îi comunic�m, sau s�-l facem receptiv la sugestiile noastre.

Una dintre formele de sugestii indirecte folosite de Erickson este �i cea construit� pe tipologia „dac�…atunci”. Exemple: Dac� te vei a�eza pe scaun vei intra în trans�, Acum, dac� î�i vei descruci�a picioarele �i î�i vei a�eza mâinile confortabil pe genunchi, vei fi gata s� intri în trans�. Este evident c� nu exist� vreo leg�tur� logic� între comportament �i inducerea transei. Cu toate acestea, aceste sugestii func�ioneaz� foarte bine pentru c� pacien�ii accept�, f�r� s� se gândeasc� c� exist� o leg�tur� cauzal� �i determinist� între acel comportament �i starea de trans�. Dac� ne acord�m timp pentru a reflecta asupra acestui mecanism, vom realiza c� de fapt, orice spunem are o implica�ie implicit�. Orice conversa�ie banal� poate fi analizat� din aceast� perspectiv� �i putem eviden�ia tot felul de cuvinte care sugereaz� asocia�ii �i implica�ii. Într-un dialog banal, de multe ori suntem inhiba�i �i avem tendin�a s� facem asocia�ii folosind cli�ee. În hipnoterapie îns� asocia�iile sunt mai neobi�nuite iar în interac�iunile cu o conota�ie mai personal� ne putem surprinde pe noi în�ine cu asocia�iile pe care le facem. Terapia caut� totodat� prin aceste asocia�ii originale s� creeze �i un moment de confuzie care s� inhibe procesele con�tiente �i s� stimuleze utilizarea poten�ialului latent. În trans�, terapeu�ii caut� s� creasc� implicarea subiec�ilor în propria realitate interioar� �i dau sugestii de tipul Propriile amintiri, imagini �i sentimente devin mai importante pentru tine în aceast� stare. Aceast� sugestie, aparent direct�, implic� �i una indirect� conform c�reia starea de trans� este diferit� de cea de veghe �i c� în trans�, orice altceva este irelevant (zgomotele ambientale, ora etc).

Sugestia de obicei nu suntem con�tien�i de momentul în care adormim �i de cele mai multe ori nici m�car nu suntem con�tien�i c� dormim con�ine în ea ni�te implica�ii indirecte pe care i le suger�m clientului despre o pauza a con�tiin�ei, despre unele aspecte ale transei. De altfel, tocmai inhibarea con�tiin�ei

111

se dore�te prin aceast� afirma�ie. Sugestiile urm�toare constituie o exemplificare a acestui principiu al asocia�iilor �i al implica�iilor sugerate: Probabil c� �tii c� de-a lungul unei zile faci multe lucruri de care nu e�ti con�tient. Inima bate într-una f�r� s� o controlezi con�tient. �i respiri f�r� s� î�i propui asta. Iar atunci când mergi, picioarele se mi�c� parc� singure pentru a te duce acolo unde î�i propui. �i mâinile fac ceea ce î�i dore�ti, f�r� s� le dai vreo comand� special�, f�r� s� te gânde�ti la modul cum se mi�c� concret . Ele muncesc automat pentru tine �i de obicei nu dai aten�ie acestui aspect. Chiar �i când vorbe�ti, o faci automat, f�r� s� fii atent la modul cum pronun�i fiecare cuvânt. �tii s� faci toate aceste lucruri f�r� s� faci vreun efort con�tient. Ochii �i urechile î�i fac �i ele treaba f�r� ca tu s� le spui s� vad� sau s� aud�. Nu trebuie s� fii atent la toate aceste aspecte. Ele merg de la sine, f�r� s�-�i ba�i capul sau s�-�i consumi energie. (Erickson, 1976)

O alt� form� de sugestie indirect� este �i sugestia implicit�, care are în mod normal trei p�r�i:

- introducere, ce face leg�tura cu ceea ce va urma; - sugestia implicit�; - r�spunsul comportamental care ne art� c� sugestia a

fost îndeplinit�. Exemplu: incon�tientul t�u a g�sit deja sursa problemei

(introducere) �i mâna ta se va ridica în timp ce el va c�uta cea mai bun� solu�ie pentru rezolvarea problemei (sugestie) iar în momentul când o va g�si mâna ta va atinge fa�a (semnal comportamental). Acest tip de sugestie ini�iaz� de obicei un proces de c�utare �i ne ofer� un feed-back foarte precis în momentul în care ea a fost îndeplinit�. Este o tehnic� valoroas� pentru cazurile în care lucr�m cu un simptom ale c�rui cauze nu le cunoa�tem �i pentru rezolvarea c�ruia sunt necesare resurse incon�tiente, pe care nu le cunoa�te nici clientul, nici terapeutul.

Sugestia când vei g�si acel sentiment de relaxare �i confort, ochii se vor închide de la sine va stimula pacientul s� caute la un nivel incon�tient acele elemente care îl vor ajuta s� experimenteze starea sugerat�. Comportamentul (închiderea ochilor) este asociat cu starea de confort �i este un indiciu concludent, pe care îl are terapeutul, despre faptul c� procesul intern s-a produs. În continuare, putem continua cu o alt�

112

sugestie care s� genereze un alt proces de c�utare pentru rezolvarea problemei: Pe m�sur� ce starea de confort devine tot mai profund� mintea ta con�tient� se poate relaxa pentru o vreme în timp ce incon�tientul exploreaz� problema. Iar în momentul în care va g�si o solu�ie constructiv� o va transmite con�tientului care o va percepe �i o va lua în considerare. În momentul în care solu�ia î�i apare în minte, ochii se vor deschide. (Erickson, 1976)

Asemenea tipuri de sugestii sunt folosite foarte frecvent de hipnoterapia nondirectiv�.

Faptul c� abordarea ericksonian� este în esen�� una nondirectiv� nu înseamn� c� nu poate utiliza �i abord�ri autoritare, directive, dac� acestea se dovedesc potrivite într-un context particular sau se muleaz� mai bine pe structura de personalitate a clientului. Cazul urm�tor (Erickson & Rossi, 1979) ilustreaz� eficien�a unei asemenea abord�ri, care a facilitat maturizarea persoanei �i dispari�ia simptomului.

Mai mult decât atât, ne art� c� uneori este suficient� �i o trans� hipnotic� u�oar�, dac� persoana nu este suficient de sugestibil�. Pentru a ob�ine �i aceast� stare modificat� de con�tiin�� au fost necesare 3 �edin�e de câte dou� ore. Sugestia de baz� utilizat� a fost una simpl� în esen��: incon�tientul t�u va �ti ce �i cum s� fac�. Acest demers a însemnat investirea incon�tientului cu sarcina de schimbare, de vindecare �i termenul de incubare l�sat inten�ionat de terapeut (pân� la urm�toarea �edin��) a avut ca efect depoten�area mecanismelor con�tiente de ap�rare în mod brusc, atunci când terapeutul a cerut într-o manier� �ocant de autoritar� F�-�i con�tientul s� tac� cu toate cererile lui proste�ti de medicamente �i las�-�i incon�tientul s�-�i îndeplineasc� sarcina! A fost destul pentru a declan�a un catharsis neobi�nuit de lung �i de violent care s-a dovedit a fi un mecanism de rezolvare a simptomului psihosomatic �i de maturizare a personalit��ii. Este posibil ca acest catharsis prelungit s� fi avut misiunea de a men�ine starea modificat� de con�tiin�� în care s� se poat� produce o reorganizare a personalit��ii. �tiin�a nu a putut clarifica pe deplin îns� ce mecanisme au fost activate astfel încât s� se produc� o schimbare a�a de semnificativ�.

113

Este interesant acest caz �i din perspectiva faptului c� el s-a întins pe o perioad� neobi�nuit de lung� dac� ne gândim c� terapia strategic� este una de scurt� durat�, centrat� pe ob�inerea unei eficien�e maxime, în cel mai scurt timp.

Pietro, 25 ani, a fost obligat s� renun�e la pozi�ia sa din cadrul unei orchestre simfonice din cauza unei inexplicabile cre�teri în intensitate a vocii (cu dou� nivele), care a ap�rut ca urmare a unei alterca�ii cu dirijorul. În decurs de 3 ani, în care aceast� modificare a persistat, a consultat foarte mul�i medici �i a urmat o sumedenie de tratamente, inclusiv psihoterapie, medicamenta�ie, terapie cu raze X, toate f�r� efect. Apoi a ajuns la un psihiatru ce i-a recomandat s�-l contacteze pe Erickson pentru c� a crezut c� hipnoterapia poate fi util� în cazul lui. Povestea pe care a relatat-o el este urm�toarea: s-a n�scut în Italia, dar familia lui a emigrat în SUA când el avea 4 ani. Tat�l s�u, un brutar harnic, a avut ambi�ii foarte mari pentru fiul lui. Imediat ce el a ar�tat un oarecare interes pentru muzic�, tat�l s�u a fost hot�rât s� fac� din el un faimos muzician. De la vârsta de trei ani l-a pus s� studieze pianul, în timp ce el citea despre domeniul muzical pentru a hot�rî ce instrument este alegerea cea mai bun� pentru fiul lui. În final a ales flautul. Pentru a în�elege ce fel de preg�tire a început, sunt necesare �i câteva preciz�ri despre personalitatea tat�lui. Acesta era extrem de dominator �i stabilea reguli rigide pentru întreaga familie într-un mod foarte patriarhal. El mânca primul cele mai bune por�ii în timp ce so�ia �i copii a�teptau în lini�te, gata s� i se supun� la cea mai mic� dorin��. De când î�i deschisese propria brut�rie, muncea în medie dou�sprezece ore pe zi, �apte zile pe s�pt�mân�. Conversa�iile din cadrul familiei erau mai degrab� o serie de rapoarte ale fiec�rui membru al familiei despre activitatea din timpul zilei. So�ia raporta despre treburile casnice, cump�r�turi �i despre activit��ile copiilor pre�colari. Dup� ce copii începeau �coala, ei trebuiau s� dea seam� despre munca zilnic�, inclusiv în timpul vacan�elor. Tat�l îi asculta, discuta cele relatate de ei într-o manier� autoritar� l�udându-i �i încurajându-i pe cei care i-au ascultat ordinele �i jignindu-i pe cei care nu i-au f�cut pe plac. La rândul lui �i el le povestea despre modul în care �i-a îndeplinit atribu�iile. El nu gre�ea niciodat� cu nimic, decât dac� el ajungea la aceast�

114

concluzie independent. Î�i trata angaja�ii în aceia�i manier�, îns�, î�i asigura loialitatea lor prin faptul c� îi evalua obiectiv �i corect. Toate activit��ile casnice aveau reguli �i erau planificate cu stricte�e. Pentru lustruirea unui pantof erau alocate un num�r fix de minute, ca �i pentru tunderea gazonului, care se f�cea mereu la aceia�i or�. Dac� ploaia modifica programul, obi�nuia s� �in� o predic� despre necesitatea de a te adapta condi�iilor concrete. Timpul era utilizat pentru alte activit��i, planificate pentru asemenea ocazii. Joaca era privit� ca o activitate esen�ial�, îns� durata �i caracterul ei era predeterminat. B�ie�ii se jucau cu mingea în timp ce fetele se jucau cu p�pu�ile un anumit num�r de minute. Totul se desf��ura într-o manier� ordonat�, constructiv� �i sistematic�.

De când Pietro a devenit un muzician faimos au fost stabilite un nou set de reguli speciale pentru el. Era pus s� exerseze în loc s� se joace �i s� citeasc� biografiile marilor muzicieni în locul basmelor. Lec�iile pentru �coal� erau tratate mai u�or, din moment ce avea nevoie s�-�i conserve energia pentru a exersa dup� �coal� la muzic�. Celorlal�i copii li se cerea s� aib� note foarte bune. Pietro a fost pus la mas� lâng� tat�l s�u �i avea parte de mâncare mai bun�. La început tat�l, care avea o bun� ureche muzical� îi superviza exerci�iile. În fiecare zi petrecea multe ore la pian, nu pentru a cânta ci pentru a-�i exersa dexteritatea degetelor �i precizia mi�c�rilor. Apoi a angajat un profesor pentru a-l înv��a s� cânte. Tat�l, care era un mare admirator al muzicii, a reu�it s�-i transmit� entuziasmul �i fiului s�u. Primele lec�ii la flaut au fost supervizate de el, spunându-i c� trebuie s� simt� flautul înainte de a cânta la el. Începând s� lucreze cu flautul, un instrument expresiv, sco�ându-l din cutie �i punându-l la loc, ridicându-l pentru a-l duce spre gur�, m�surându-i lungimea �i diametrul prin mi�carea mâinilor, înv��ând s�-l mânuiasc� cu precizie �i s�-i regleze distan�a optim� fa�� de buze au constituit primele lec�ii, iar mi�c�rile au fost repetate pân� când tat�l s-a declarat mul�umit. Tat�l a dat dovad� de mult� r�bdare �i i-a ar�tat c� este mândru de el pe m�sur� ce a înv��at not� cu not� �i a reu�it s� creasc� �i s� descreasc� volumul, în cadrul unor lec�ii riguros planificate. Timpul s�u era bine dr�muit între lec�iile de flaut, de pian, odihn� �i discu�iile ce aveau ca obiectiv s�-l fac�

115

s� simt� sufletul muzicii. Perioada în care s-a aflat în terapie a fost pentru el o experien�� interesant�. A fost angajat un profesor care a fost l�sat s� stabileasc� frecven�a �i tipul de lec�ii necesare, f�r� ca tat�l s� mai intervin�. Dup� ce a terminat �coala, Pietro petrecea doisprezece ore zilnic exersând la flaut. La vârsta de dou�zeci de ani tat�l i-a permis s� dea o prim� audi�ie, în urma c�reia a fost angajat ca prim cânt�re� la flaut într-o orchestr� foarte cunoscut�. Ambi�iile tat�lui au fost satisf�cute, cu câteva mici obiec�iuni. Fiul ob�inuse deja o pozi�ie bun� în lumea muzical�, îns� au mai r�mas câteva obiective neatinse de natur� personal�. Fiul s�u trebuia s� se îndr�gosteasc�, s� se c�s�toreasc� �i s� aib� copii pentru a cunoa�te dragostea, frumuse�ea, dup� spusele tat�lui, care a început s�-i aduc� mai multe fete acas�. Din nefericire, la un concert a cunoscut o fat� pe cont propriu, fapt ce l-a adus pe tat� în culmea disper�rii. Fata era din Jugoslavia �i nu era italianc�. Tat�l l-a convins cumva s� anuleze nunta, îns� el a p�strat rela�ia. Într-un fel tat�l se consola cu faptul c� fata provenea dintr-o familie de arti�ti, c� era student� la colegiu, c� �tia s� picteze �i c� fratele ei era un sculptor foarte cunoscut în �ara lui. Timp de doi ani el a cântat în acea orchestr�. Apoi a fost angajat un nou dirijor care a intrat în conflict cu mul�i datorit� personalit��ii sale autoritate �i a faptului c� era extrem de critic. În timpul repeti�iilor l-a acuzat pe Pietro de o gre�eal� �i când acesta a protestat i-a replicat c� nu vroia s� aud� nici un sunet de la el. La repeti�ia urm�toare tonalitatea sc�zut� a clientului abia se mai auzea �i acesta cânta extrem de fals. Când acesta a încercat s� dea explica�ii i s-a spus din nou c� nu mai vrea s� mai aud� vreun sunet de la el, sau în caz contrar s�-�i dea demisia. Din acest motiv a ajuns s�-l urasc� foarte tare pe dirijor, îns� nu se putea exprima în nici un fel. Nici m�car nu a îndr�znit s�-i povesteasc� tat�lui despre aceste evenimente. Dup� o lun� a început s� cânte din ce în ce mai fals �i a fost for�at s� plece din orchestr�. În acest context i-a povestit tat�lui despre faptul c� scotea un sunet ciudat �i cânta fals, nu �i despre conflictul cu dirijorul. A�a a început o frenetic� c�utare de medici care s�-i poat� rezolva problema, în timp ce era pus s� exerseze la pian �i s� mânuiasc� flautul nu mai pu�in de nou� ore pe zi. În to�i ace�ti trei ani tat�l s-a uitat la

116

�uieratul care îi ie�ea f�r� voie cu anxietate. În continuare era în c�utare de medici competen�i �i pentru c� nu g�sea a început s� evite subiectul, din cauza frustr�rii. Între timp s-a terminat �i povestea de dragoste cu fata, care a p�r�sit �ara pentru a-�i continua studiile.

Primele interviuri au fost dedicate relat�rilor lui Pietro, ceea ce i-a displ�cut profund �i a cerut ca istorisirea lui s� fie întrerupt� �i s� înceap� hipnoza f�r� întârziere. La a cincea �edin�� s-a încercat o tehnic� de hipnoz�, dar el s-a dovedit a fi un subiect mai pu�in receptiv. Dup� trei întâlniri de câte dou� ore Erickson a reu�it s�-l aduc� într-o trans� u�oar� care a fost utilizat� pentru a-i da sugestia, pe un ton foarte categoric �i autoritar, c� acest �uierat are o etiologie psihogen�, c� se poate vindeca �i c� el este expresia manifest�rii unei nevoi profunde �i puternice, incon�tiente, de a exprima prin comportament tot ceea ce a reprimat, ignorat, trecut cu vederea sau a uitat con�tient de-a lungul anilor. I s-a spus c� incon�tientul trebuie s� se exprime pe deplin, oricât de însp�imânt�toare sau ira�ional� ar p�rea o astfel de afirma�ie. Mai departe, incon�tientul va �ti ce �i cum trebuie s� fac�, iar el se va supune acestei nevoi pe care o va l�sa s� se exprime. Când va face asta simptomul va disp�rea. Aceste sugestii posthipnotice au fost repetate într-o manier� cât se poate de dictatorial�, autoritar�, directiv�. La sfâr�itul �edin�ei i s-a spus scurt s� nu pun� nici o întrebare, s� mearg� acas� �i s�-�i lase incon�tientul s�-�i preg�teasc� sarcina �i apoi, la urm�toarea �edin�� el va veni exact la ora stabilit� �i-�i va l�sa mintea incon�tient� s�-�i duc� la îndeplinire obiectivul, f�r� interferen�e din partea con�tientului.

Aceast� abordare extrem de autoritar� a fost potrivit� pentru c� utiliza experien�a de via�� a pacientului �i expectan�ele acestuia conform c�rora un management eficient este doar unul autoritar, directiv. La urm�toarea �edin�� Pietro a intrat în cabinet a�a cum i s-a spus, îns� a solicitat medicamente care s�-l scape de simptom. Imediat i s-a spus pe un ton ferm: Termin� cu prostiile acestea venite de la con�tientul t�u. F�-l s� tac� �i las�-�i incon�tientul s� fac� ceea ce are de f�cut! Reac�ia lui a fost una intens�, de furie violent�. A s�rit de pe scaun �i a �ipat c� terapeutul este un exemplu de

117

incompeten�� �i lips� de profesionalism. Toat� �edin�a a fost o în�iruire de atacuri violente. La încheierea orei i s-a spus ferm: Incon�tientul t�u poate t�cea acum �i la urm�toarea �edin�� va continua s� se exprime �i va face o treab� �i mai bun�. Ie�i din cabinet acum.

El a ap�rut, la �edin�a urm�toare, exact la timp �i s-a lansat în alt� serie de atacuri, pân� când a ie�it trântind u�a dup� el. Interviul s-a terminat într-o manier� asem�n�toare ca precedentul �i pattern-ul a continuat s� se manifeste pe tot parcursul terapiei, timp de nou� luni, dou� ore s�pt�mânal. Într-una din luni i s-a spus c� urm�toarea �edin�a va fi diferit�, f�r� a-i da detalii suplimentare. Imediat ce a intrat în cabinet a fost întâmpinat cu cererea de a-�i construi un discurs despre valoarea muzicii, despre cum membrii orchestrei se sim�eau, despre sentimentul pe care îl avea în timpul �i dup� concert, despre modalitatea în care î�i exprimau fiecare sentimentele �i pove�tile de via��, speran�ele �i temerile în timpul partiturii pe care o aveau de cântat. Pacientul a fost foarte entuziasmat de sarcin�. Prima referire a f�cut-o cu privire la terapeut, ca membru al comunit��ii medicale �i mai apoi ca un medic specialist într-un domeniu distinct. Apoi s-a referit la el ca membru al rasei umane, ca descendent al nordicilor care au devastat teritorii �i au ob�inut bani ilegali de oriunde au putut c�l�tori cu b�rcile lor. El a aruncat aceste comentarii, folosind multe expresii italiene�ti pe care abia le putea traduce terapeutului. Apoi a început s� critice pe to�i str�mo�ii terapeutului cu excep�ia p�rin�ilor �i bunicilor. �edin�a a fost întrerupt� în mijlocul unei fraze pe care i s-a spus c� o va continua data viitoare. De obicei clientul î�i petrecea drumul spre cas� gândindu-se la variante de insulte pe care le putea folosi la urm�toarea �edin��. De la str�mo�ii terapeutului a ajuns la el ca om �i în primul rând ca fiin�� biologic�. Apoi a divagat la el, ca membru al societ��ii în general, ce se ocupa cu activit��i ilegale. Apoi s-a referit la terapeut ca la un familist �i în acest punct s-a observat o schimbare de comportament. Mergea gesticulând violent prin cabinet �i s-a apropiat de terapeut pentru a-i explica prin gesturi cum i-ar place s�-l r�neasc�. În discursul s�u a speculat cu ur� diferite atitudini pe care le-a observat la terapeut în raport cu copii s�i sau cu

118

treburile casnice. Resentimentele sale p�reau c� sunt în cre�tere de la o �edin�� la alta. În sfâr�it, la una din �edin�e, spre final a f�cut o referire la tat�l lui declarând Dac� ai fi tat�l meu…Imediat s-a oprit speriat �i s-a a�ezat pe scaun respirând cu greutate �i spunând: Dar nu e�ti tat�l meu, nu e�ti tat�l meu, nu e�ti tat�l meu. Terapeutul a r�spuns pe un ton prietenos: Nu, nu sunt tat�l t�u. Incon�tientul t�u a vorbit cu mine, spunând lucruri care te pot ajuta s�-�i în�elegi sentimentele pentru tat�l t�u. Acum dac� ai exprimat toate aceste lucruri pe care le-ai �inut în tine ani de-a rândul, simptomul t�u poate disp�rea. Mi-ai spus mie tot ceea ce nu ai avut curaj s�-i împ�rt��e�ti nim�nui �i ai �inut pentru tine. E�ti liber acum, buzele tale se pot vindeca. Singurul lucru de care mai ai nevoie este s� te ui�i la tat�l t�u �i s�-l vezi a�a cum se uit� un om la alt om, de la egal la egal. Ai crescut acum, e�ti adult. Spune-i tat�lui ce dore�ti, ce sim�i, încercând s� te limitezi la lucrurile pe care are capacitatea s� le priceap�. Lucrurile pe care nu le în�elege nu este nevoie s� fie spuse. Pietro a spus: Trebuie s� m� gândesc. Voi vorbi cu el în seara asta.

La urm�toarea �edin�� a relatat c� seara, atunci când în mod obi�nuit trebuia s� raporteze ce a f�cut în cursul zilei, i-a spus tat�lui c� acum el este un adult, un om, care �tie ce e bine �i ce e r�u �i c� va face doar ce va dori nu ce îi va ordona el. A mai ad�ugat c� simptomul lui va disp�rea. Ca r�spuns, tat�l, dup� o lini�te lung� s-a îndreptat spre el, a dat mâna �i i-a spus în italian�: Fiule, sunt un om b�trân. Am uitat c� ai crescut. Iart�-m�. Dup� o lun� simptomul a disp�rut. De�i exersa zilnic, nu o mai f�cea timp de nou� ore f�r� pauze. �i-a anun�at inten�ia de a pleca într-un ora� mare din est, unde studia fosta sa logodnic�. S-a angajat ini�ial ca �i chelner, pân� când a avut ocazia s� dea o audi�ie. A fost angajat ca flautist într-o orchestr� mare. �i-a trimis logodnica s�-�i viziteze p�rin�ii �i pe terapeut. Era o fat� încânt�toare, îns� tulburat� de conflictul ce izbucnise în Europa. A povestit despre planurile ei de a se întoarce în �ara ei pentru a-�i revedea familia. Nu a mai fost v�zut� pân� în 1947, pentru c� Primul R�zboi Mondial a prins-o în �inuturile natale. Ea s-a al�turat unei for�e de gheril� �i a luptat în cele mai grele condi�ii. Apoi a fost capturat� �i tratat� brutal. În final a reu�it s� scape �i s� se întoarc� în SUA. Atunci

119

când l-a rev�zut pe Erickson, nu mai era o fat� fermec�toare. Era mai în vârst�, o femeie cu p�r grizonat, cu semne urâte pe fa��, bra�e �i picioare. A încercat s� afle ceva despre Piedro dar i s-a spus doar c�, de�i el i-a trimis multe scrisori pline de entuziasm, intrarea Americii în conflict a pus cap�t coresponden�ei. Tat�l lui a renun�at la brut�rie �i a intrat în industria de r�zboi �i de atunci a pierdut contactul cu el. Primind aceste informa�ii �i-a luat la revedere de la terapeut.

120

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 12. Fiecare terapeut trebuie s�-�i dezvolte propria manier� autentic� de a face hipnoz�.

Scopul Aikido-ului nu const� în însu�irea perfect� a

tehnicilor de atac sau ap�rare, pentru c�, dup� cum am mai spus, tehnicile sunt doar un mijloc �i nu un scop. Mai important� pentru elev este educarea complex�, pentru ca acesta s� capete o personalitate echilibrat�, natural� �i puternic�, astfel încât la nevoie s� poat� rezolva eficient problemele ce-i apar în via��.

Stilul de a hipnotiza nu trebuie copiat ci fiecare trebuie s�-�i dezvolte propria manier� de a face hipnoza. Se spune ca to�i sunt ni�te genii dar ca, prin educa�ie, sfâr�esc prin a fi ni�te copii ratate. Cu to�ii trebuie s� ne str�duim s� ne valorific�m la maxim calit��ile �i s� ne obi�nuim s� fim autentici în tot ceea ce facem, inclusiv în maniera de a face terapie sau a induce transa.

Orice subiect simte dac� terapeutul s�u este sincer sau nu pentru c� decodificarea limbajului nonverbal se face cu rapiditate �i la nivel incon�tient.

Milton Erickson, atunci când se afla în postura de a preda hipnoz� se baza, în cea mai mare parte, pe înv��area incon�tient�, nu pe însu�irea unor metode general valabile de induc�ie, pentru c� în hipnoza permisiv� nu exist� a�a ceva.

Putem, f�r� îndoial� s� în�elegem principiile sau tehnicile utilizate, îns�, în rest, totul depinde de capacitatea fiec�ruia de a fi creativ �i flexibil astfel încât s� se adapteze fiec�rui pacient în parte, pe de o parte �i pe de alt� parte, de modul în care �tie s�-�i creeze �i s�-�i dezvolte un stil personal, autentic de a face terapie în general �i hipnoz� în special.

121

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 13. Fiecare om are toate resursele necesare �i suficiente pentru a se vindeca iar acestea sunt unice

�i proprii fiec�rui om în parte. “Sediul” acestor resurse este incon�tientul.

Încep�torii, cei ce iau contact prima oar� cu Aikido sau alte Arte mar�iale din Extremul Orient, sunt nel�muri�i din cauza marii variet��i de metode de lupt� �i vor s� �tie care din ele este mai "eficient�", mai "distrug�toare", mai "bun�" decât celelalte. R�spunsul la aceste întreb�ri se poate da, dar nu este un r�spuns simplu din cauza complexit��ii problemei �i a multiplelor ei aspecte.

R�spunsul difer� atât în func�ie de cel ce întreab� cât �i în func�ie de cel ce r�spunde. (Ionescu, D., Enciclopedia de Aikido, vol.1)

Nu putem s� cerem celorlal�i s�-�i descopere �i s�-�i

utilizeze resursele, dac� noi nu o facem. Pentru a-l ajuta pe cel�lalt s� se conecteze la resursele incon�tiente se folose�te ciclul destindere-relaxare. Hipnoza va fi eficient� doar dac� reu�e�te s� ating� maniera proprie de a se vindeca a subiectului. Este nevoie de maxim� flexibilitate, iar hipnoza devine, din aceast� perspectiv�, o manier� de a-l acompania pe subiect în propria lui lume interioar�. Terapeutul va fi eficient doar dac� va reu�i s�-i aduc� aminte subiectului de propriile competen�e, s�-i scoat� la iveal� amintiri frumoase, s�-l ajute s�-�i foloseasc� propriile resurse. De multe ori, în trecutul unei persoane, în modul cum a traversat momente dificile, cum a rezolvat anumite situa�ii g�sim �i cheia pentru rezolvarea problemelor prezente.

122

Hipnoza este un instrument care cre�te probabilitatea vindec�rii prin faptul c� activeaz� resursele incon�tiente, îns� poate fi �i mai eficient� dac� o folosim în combina�ie cu alte instrumente validate �tiin�ific. Includem în aceast� categorie o multitudine de tehnici din aproape toate terapiile.

Dup� cum putem deduce din cele de mai sus, putem în�elege c� Erickson avea o concep�ie aparte despre incon�tient. Nu vom reg�si nimic din concep�ia freudian� potrivit c�reia incon�tientul este „vinovat” de diferite complexe, erori, blocaje, probleme, nevroze etc. Din contr�, Erickson are despre incon�tient o viziune pozitiv�, potrivit c�reia acesta este depozitul unor resurse inepuizabile precum �i al solu�iilor tuturor problemelor cu care ne confrunt�m în via�a de zi cu zi, mai mici sau mari. Din acest motiv au fost dezvoltate o serie de tehnici care s� le deblocheze �i sa le canalizeze spre obiective concrete.

Chiar �i a�a clientul r�mâne persoana cea mai important� pentru contribu�ia la rezultatul terapeutic. Oamenii au capacit��i, resurse suficiente pentru a g�si solu�ii la problemele lor sau la rezolvarea unor conflicte. Este adev�rat c� unele competen�e necesare rezolv�rii se pot forma prin psihoterapie sau se pot cizela. De cele mai multe ori, dac� îl vom asculta cu aten�ie pe pacient, vom identifica diferite situa�ii dificile prin care a trecut în diverse etape ale vi�ii sale, mai îndep�rtate sau mai apropiate de prezent, precum �i diferite resurse pe care le-a utilizat pentru a face fa�� dificult��ilor �i a-�i rezolva problemele. Aceste resurse pot fi interne sau externe. Competen�ele interne includ energiile �i capacit��ile individuale iar resursele externe sunt legate de familie, prieteni, colectivitate, religie, inser�ie social� etc. Toate acestea pot fi scoase la lumin� dac� se constat� c� sunt necesare �i utile în prezent pentru c� oamenii pot uita, pur �i simplu, de competen�ele lor. A privi clientul ca pe un agent în schimbare înseamn� a le recunoa�te �i a veghea asupra încerc�rilor prin care trec pentru a rezolva totul cu bine. Întreg procesul terapeutic se va concentra asupra posibilit��ilor de schimbare care exist�, asupra p�r�ii pline a paharului.

Clien�ii imprim� sensul terapiei, nu ni�te concepte teoretice aride. Ace�tia trebuie încuraja�i �i stimula�i în permanen�� pentru a-�i exprima opiniile legate de ceea ce le influen�eaz�

123

problemele, pentru c� aceste p�reri pot deveni surse pentru viitoare schimb�ri.

Nu trebuie s� deducem de aici c� Erickson nega influen�a familiei, rela�iilor sociale, a geneticii, a biologiei, a societ��ii, a gusturilor, a religiei, a economiei asupra problemelor clien�ilor s�i. El sublinia doar c� felul în care ei î�i în�eleg problemele este mai important decât toate aceste influen�e, care sunt factori externi, pe care terapia nu îi poate influen�a �i a ne concentra asupra lor ar fi doar o pierdere de timp. Ideea este s�-l ajut�m pe client s� în�eleag� c� doar ceea ce depinde de el poate influen�a direct. Din acest motiv terapia trebuie s� fie în deplin� concordan�� cu felul în care clientul percepe lumea. Pentru a în�elege �i a folosi teoriile pacien�ilor trebuie s�-i ascult�m cu aten�ie, s� convers�m cu ei, s� ne concentr�m asupra felului în care ei gândesc, a felului cum î�i prezint� problemele în fa�a noastr�. Din aceasta putem deduce dac� eforturile lor au fost sau nu eficiente, dac� au luat în calcul toate fa�etele problemei, dac� se concentreaz� asupra unor probleme reale sau din contr� asupra unor false probleme, dac� s-au str�duit suficient �i ne putem construi strategia pentru a realiza schimbarea dorit�. Vom constata c� de multe ori factorii externi sunt mai pu�in importan�i. Exist� persoane care au dep��it probleme foarte complicate, care pe al�ii i-ar fi putut determina s� clacheze cum ar fi boli grave, traume, divor�uri, concedieri �i cu toate acestea au mers mai departe devenind ni�te oameni de succes. Atunci când ne relateaz� problemele majore pe care le-au dep��it, le vor prezenta într-o manier� realist�, optimist�. Pe de alt� parte, exist� persoane care se confrunt� cu situa�ii nu foarte grave, în care se complac �i pe care, obiectiv privind, st� în puterea lor s� le dep��easc� �i pe care le v�d ca fiind deosebit de grave �i de nedep��it. De aici putem concluziona c� filtrele interne sunt mai importante uneori decât realitatea obiectiv�. Totul depinde de subiectivitatea fiec�ruia �i de reperele la care se raporteaz�. Terapeutul poate cel mult s� îl ajute pe fiecare client în parte s� în�eleag� c�, indiferent de trecutul fiec�ruia cu problemele aferente, orice om poate s�-�i construiasc� alt viitor a�a cum �i-l dore�te pentru c� st� în puterea lui s� fac� asta.

124

Practic, terapia ericksonian� nu este f�cut� de terapeut, ca în cazul comportamentali�tilor, spre exemplu. Ea nu presupune nici analizarea a ceea ce se întâmpl� între pacient �i terapeut, ca în psihanaliz�. Psihoterapia este f�cut� de pacientul îns��i iar rolul terapeutului este doar acela de a furniza clientului contextul �i posibilitatea de a face asta. Clientul are puterea de a se vindeca �i poart� responsabilitatea pentru asta. De aceea este recomandabil ca notele asupra cazului s� fie scrise într-un limbaj accesibil pacientului.

Întreb�rile pe care terapeu�ii le adreseaz� clientului �i ipotezele pe care le emit este bine s� fie exprimate într-o manier� neautoritar� pentru a le permite clien�ilor s�-�i exprime dezacordul în raport cu ele, dac� simt nevoia. Ideile terapeutului ericksonian nu sunt adev�ruri de necontestat ci doar impresii personale.

Ei se str�duiesc s� propun� clien�ilor o arie cât mai variat� de op�iuni pentru ca ace�tia s� le identifice doar pe acelea care se muleaz� pe modul lor de a fi. De asemenea, este bine s� li se dea ocazia de a da feed-back-uri �i a face comentarii în cadrul demersului terapeutic.

În tot acest demers, terapeu�ii î�i vor p�stra o atitudine deschis�, având în vedere c� nici ei, la fel ca �i clien�ii lor, nu sunt de�in�torii adev�rului absolut �i nu �tiu care este metoda optim� prin care s� pun� în valoare poten�ialul fiec�rui pacient în parte. Predispozi�iile �i poten�ialit��ile umane sunt de o complexitate foarte ridicat� �i este greu de anticipat care este cea mai bun� abordare în condi�iile în care atât noi, cât �i mediul din care facem parte sunt într-o continu� schimbare. Una din gre�elile cele mai frecvente pe care le facem este aceea de a aplica solu�ii vechi, care nu se mai potrivesc sau care nu mai sunt de actualitate la probleme sau la contexte noi. Din acest motiv terapeutul va c�uta s� pun� întreb�rile într-o modalitate care s�-l stimuleze pe client s� întrevad� posibilit��i �i solu�ii alternative la dificult��ile cu care se confrunt�. De asemenea, terapia ericksonian� va încerca s� con�tientizeze clien�ii c� ei sunt cei ce î�i construiesc propria via��, c� fiecare gest pe care îl face reprezint� o alegere, chiar dac� sunt sau nu con�tien�i de ea �i c� nu suntem, sub nici o form�, doar o victim� a împrejur�rilor. Atunci când pacien�ii vor fi capabili s�-�i

125

controleze comportamentul �i atitudinile în mod con�tient, întreb�rile terapeutului vor fi cu atât mai utile în a-i sprijini în procesul de auto-determinare. Transa va facilita g�sirea celor mai bune solu�ii pentru c� stimuleaz� incon�tientul s� g�seasc� cele mai potrivite resurse pentru o situa�ie particular�, f�r� a fi constrâns de limit�rile impuse de con�tient. Aceast� atitudine de deschidere, prin care atât terapeutul cât �i clientul accept� c� nu �tiu care este solu�ia optim� �i las� aceast� sarcin� în seama incon�tientului, c�ruia îi acord� maximul de încredere, sunt ilustrate �i de sugestiile care se administreaz�, cum ar fi: Cu to�ii avem resurse latente, de care nu suntem con�tien�i �i de cele mai multe ori nu �tim nici cum se vor exprima ele concret, Mintea ta este liber� s� treac� în revist� o serie de amintiri, gânduri sau emo�ii în leg�tur� cu problema prezent� �i înc� nu �tii care din acestea î�i vor fi utile pentru a rezolva dificultatea cu care te confrun�i. Nu �tii ce este înv��area, dar înve�i în permanen��. Eu nu sunt în m�sur� s�-i spun cuiva ce s� înve�e. D�-�i voie s� înve�i ceea ce incon�tientul t�u �tie c� ai nevoie �i las�-l tot pe el s� stabileasc� ordinea priorit��ilor. (Erickson, 1980)

Acest tip de sugestii deschise, generale, las� fiec�ruia maximul de libertate în a-�i explora individualitatea �i a-�i g�si cele mai potrivite solu�ii.

Fiecare din noi ne confrunt�m, îns� �i cu situa�ii care ne constrâng, într-un fel sau altul, ne pun limite. Sunt circumstan�e care ne for�eaz� s� alegem între dou� alternative nepl�cute. Experiment�m ceea ce este numit un conflict tip evitare-evitare. Practic acest tip de circumstan�e ne oblig� s� alegem o alternativ� (pe cea mai pu�in rea), de�i ne-am dori s� le evit�m pe amândou�. Sau, la fel de bine, putem fi pu�i în situa�ia de a alege doar o alternativ� din dou� �i ne-am dori s� le putem alege pe amândou�, pentru c� ne sunt dezirabile. Asemenea conflicte sunt de tipul alegere-alegere. Aceste dou� tipuri de situa�ii pot fi identificate ca pattern-uri comportamentale de comportament la diferi�i pacien�i, dac� le studiem experien�a de via�� cu aten�ie. Fiecare are tendin�a de a se confrunta, în principal, cu una din aceste dou� situa�ii psihologice expuse. Odat� stabilit� predispozi�ia natural�, ne putem a�tepta ca prin strategia terapeutic� adoptat� s�-i oferim alternative terapeutice

126

de r�spuns în concordan�� cu structura sa de personalitate. Dac� nu o putem identifica cu certitudine este de dorit s�-i oferim alternative mai generale, pentru a-i l�sa libertatea de a o alege singur pe cea potrivit�: vrei s� intri în trans� acum sau mai târziu? Preferi s� stai pe fotoliu sau în picioare? Î�i dore�ti s� experimentezi o trans� u�oar�, medie sau una profund�?. Indiferent ce alternativa va alege, el va intra în trans�.

Un exemplu de utilizare în scop terapeutic a strategiei evitare-evitare o ofer� tratarea unui simptom de insomnie la un pacient care era un domn extrem de meticulos ce se mândrea c� î�i face singur toat� treaba casnic�, cu excep�ia unui singur lucru, pe care nu îl putea suferi: s� �tearg� podelele. Dup� ce a analizat pattern-urile sale de comportament, Erickson i-a spus c� exist� o solu�ie pentru tratarea insomniei sale, îns� s-ar putea s� nu-i fie pe plac. Acesta a insistat, spunând c� este în stare s� fac� orice ca s� scape de acest simptom extrem de nepl�cut �i a continuat s� dea exemple care ilustrau cât de abil era în a se confrunta cu obstacole dificile. În acest context a devenit clar c� în general este pus în situa�ii de tipul evitate-evitare. De aceea terapeutul i-a spus c� nu are voie s� se duc� la culcare pân� ce, minim 15 minute înainte, nu va lustrui podelele. El va continua s� fac� aceast� activitate pân� când va sim�i c� îi este somn. Pus în fa�a acestor alternative, pacientul a ales lucrul cel mai pu�in nepl�cut �i insomnia sa a disp�rut uimitor de repede.

Din perspectiva celor afirmate mai sus, trebuie precizat c� un bun hipnoterapeut trebuie s� aib� o bun� cunoa�tere de sine �i s� nu cad� în capcanele contratransferului, vizibil când, spre exemplu, începe s� descopere aceia�i problem� la mai mul�i clien�i cum ar fi doliul netr�it, anxietatea separ�rii, tulbur�ri de afec�iune etc. Tocmai din acest considerent, în ultima vreme tot mai mul�i terapeu�i, ce practic� terapii de scurt� durat�, trec printr-un minu�ios proces de analiz� personal�, specific terapiilor de lung� durat� psihanalitice �i analitice.

Terapia ericksonian� se face prin colaborare cu clientul, fiecare parte fiind în felul s�u exper�i. Clien�ii sunt exper�ii �i arhitec�ii propriei vie�i �i a propriilor experien�e pentru c� ei �tiu cel mai bine prin ce au trecut, ce solu�ii au încercat pentru a-�i rezolva problemele �i pot deduce ce ar func�iona în viitor pentru

127

a-�i rezolva problemele curente. Atâta timp cât au fost capabili s� creeze mecanisme atât de sofisticate pentru a se autobloca, cum ar fi fobiile sau compulsiile, înseamn� c� tot ei pot s� g�seasc� �i cele mai bune c�i pentru a ie�i din problema tot de ei construit�. Iar aceast� schimbare, nu trebuie neap�rat s� fie una dureroas� sau lent�, a�a cum consider� psihanali�tii. Terapeu�ii �tiu doar s� creeze cadre care s� faciliteze o schimbare pozitiv�. C�ldura, respectul necondi�ionat pentru client, empatia, permit psihoterapeu�ilor s� recunoasc� �i s� valideze experien�a subiectiv�, interioar� a pacien�ilor �i s� cerceteze alternativele de schimbare care pot avea efect pentru a realiza obiectivele pentru rezolvarea c�rora clien�ii au intrat în cabinet.

Un exemplu foarte fericit îl constituie cazul unei paciente cu tendin�e de somatizare ce s-a prezentat la terapie afirmând: ”Foarte mult timp nu am avut un partener, în sensul unei rela�ii profunde de iubire �i din cauza asta m-am sup�rat pe mine, ceea ce cred c� mi-a provocat somatic o ran� pe colul uterin. Am încercat s� m� vindec dar eram sup�rat� pe mine �i nu puteam s� intru în autohipnoz�. Acum am întâlnit b�rbatul fatal �i simt ca prin hipnoza m� pot vindeca pentru c� m-am mai vindecat în trecut de un chist precum �i de tuse convulsiv�. Simt c� acum s-ar putea declan�a aceast� for�� în mine care m-ar vindeca. Aceasta este prima mea problem�. Mai exist� o a doua problem� �i anume c� fa�� de tat�l meu m� comport ca un copil, nu ca o femeie matur�. Acum m� deranjeaz� însa prima problem�.”

În decursul interviului s-au clarificat diferite aspecte. Rana de pe col nu a ap�rut în urma unui contact sexual �i nu avea HPV, virusul care produce în mod normal r�ni. Pacienta nu consider� c� p�rerea �i rela�ia cu tat�l ei i-au afectat capacitatea de a comunica cu b�rba�ii �i p�rerea despre ei. Ea era profund convins� c� rana a ap�rut datorit� stresului �i sim�ea c� se poate vindeca. Atunci când î�i exprima aceste opinii emo�ia era foarte puternic� �i a izbucnit în plâns. Pacienta a sugerat chiar o metafor� vindec�toare –un vulcan- pentru c� aceasta a mai utilizat-o în trecut pentru a se vindeca de o nevralgie inter-costal�. De asemenea, afirm� c� viseaz� destul de des culori �i c� acestea au o influen�� mare în procesul de

128

vindecare. A �inut s� relateze un vis în care avea un coif de vr�jitoare pe cap �i era înconjurat� de culori cu nuan�e diferite de albastru.

Inducerea transei a folosit elemente din cele sugerate de pacient iar, dup� trans�, pacienta a fost cuprins� de o stare pozitiv� pentru c� a sim�it c� vine în contact cu o parte autentic� din ea, mai autentic� decât con�tientul �i mai plin� de resurse. Culoarea albastr� utilizat� a acceptat-o foarte repede �i a tr�it-o ca pe o sfer� de culoare în care înota. În zona colului i-a ap�rut o pat� neagr� ce dorea s� devin� albastr�. Terapeutul a mai utilizat o metafor� a unei flori cu mai multe petale, apoi a asociat petalele cu diferite roluri pe care trebuie s� le joace în via�a de zi cu zi (de mam�, de profesionist, de so�ie, de amant� etc.). A�a cum petalele alc�tuiau în mod armonios o floare, a�a se vor armoniza în mod autentic rolurile pe care le are de jucat cu personalitatea ei. �tim cu to�ii c� o persoan� s�n�toas� are capacitatea de a juca 10-18 roluri diferite pe zi.

Pacienta, din cazul de mai sus, nu avea propriu-zis nevoie de hipnoz�, ci doar s� i se permit� s�-�i fac� singur� autohipnoz� iar resursele de care avea nevoie le mai utilizase în trecut.

Construirea metaforelor s-au bazat pe sugestiile subiectului, iar induc�ia a folosit cuvinte care sugereaz� for�a, puritatea în care ea a afirmat c� are încredere. Modalitatea cea mai puternic� de vindecare din perspectiva lui Milton Erickson este una profund subiectiv�. Faptul c� persoana din cazul prezentat somatiza cu atât de mult� u�urin�� ne face s� ne gândim la o posibil� problem� legat� de identitatea feminin�. De aceea, terapeutul a ales metafora unei flori, care are o singur� identitate, îns� mai multe petale – roluri sociale pe care pacienta trebuie s� le joace.

În toate cazurile, înainte de a face vreo interven�ie terapeutic�, trebuie s� ne asigur�m c� problema nu este una de competen�� medical�

Pentru a-l putea direc�iona pe client în direc�ia identific�rii resurselor de care dispune �i g�sirii de solu�ii terapeutul este bine s� adopte urm�toarele atitudini:

129

• de empatie pentru suferin�a persoanei. De multe ori doar faptul de a povesti o întâmplare nefericit� este terapia pentru c� în acest fel persoana se descarc� �i se elibereaz� de tensiune;

• de respect profund pentru felul fiec�ruia de a fi; • de concentrare asupra persoanei concrete din

cabinet, nu asupra valorilor �i concep�iilor proprii despre ce ar trebui clientul s� fac�;

• de recunoa�tere a meritului clientului pentru rezultatele depuse �i pentru modul cum face fa�� diverselor dificult��i;

• de evitare a expresiilor „totul se va aranja”, „Dumnezeu nu ne-a dat mai mult decât putem �ine în mân�” sau „va fi foarte bine”;

• de luare în calcul a situa�iei a�a cum e ea, cu toat� complexitatea ei �i cu contradic�iile aparente;

• de evitare a explica�iilor am�gitoare. Maniera de g�si resurse, a lui Erickson, era cu siguran��

una extrem de eficient�. El a reu�it s� vad� �i s� le utilizeze ca resurse chiar �i sentimentele �i emo�iile negative pe care le poate avea un pacient. Îndoielile �i incertitudinile cuiva pot fi utilizate ca ni�te ocazii pentru a-l ajuta s� intre în transa. Acest principiu a fost folosit în cazul unei femei cu studii superioare, în vârst� de 30-40 de ani, care �i-a manifestat neîncrederea asupra validit��ii fenomenului hipnotic în sine. A explicat c� nevoia sa disperat� de a g�si un tratament o poate face s� încerce aceast� tehnic�. Ea �i-a exprimat p�rerea c� nu exist� nici o diferen�� între hipnoz� �i somnul fiziologic �i deci nu este posibil ca cineva s� intre în trans�, f�r� s� fie adormit în prealabil. Încerc�rile de a-i da explica�ii �tiin�ifice care îi contrazic p�rerile nu ar fi avut decât efectul de a-i m�ri anxietatea. În consecin�� a ales o abordare care se folosea chiar de modalitatea ei eronat� de a percepe transa. S-a folosit o tehnic� similar� pentru doi subiec�i (dintre care unul era femeia). Ambilor li s-a spus c� li se va induce o stare de trans� profund�. Li s-a spus c� ei vor trebui s� colaboreze, fiind aten�i la fiecare propozi�ie pe care o va spune terapeutul, pentru a-i

130

evalua gradul de validitate. Deci, femeia avea obliga�ia s� g�seasc� orice afirma�ie îndoielnic�. Pentru început induc�ia pentru un subiect a început cu afirma�ii ce descriau realit��i obiective, senza�ii sau reac�ii observabile. Pentru al doilea observarea realit��ii obiective, ca dovad� ca a fost treaz tot timpul, a fost combinat� cu sugestii ce f�ceau trimitere la subiectivitate. Astfel a fost alc�tuit� o poveste pe marginea coresponden�ei ridicate dintre gradul de con�tiin�� �i receptivitatea la sugestii. S-a indus, în acest mod, o trans� somnambulic� ambilor subiec�i, utilizând o tehnic� simpl� de relaxare progresiv�, în decursul c�reia s-au luat în considerare nevoile ambilor subiec�i.

Cei mai mul�i clien�i care se prezint� într-un cabinet de terapie tr�iesc sentimente de anxietate, depresie, confuzie, incertitudine. Aceste st�ri le tr�ie�te orice persoan� care trece printr-un proces de maturizare sau dezvoltare. De aceea clien�ilor care se simt inconfortabil din cauza acestor tr�iri, li se poate spune c� ele sunt un indicator valoros, c� ei trec printr-un proces de transformare �i c� terapia are efect. Ele fac parte din stadiile procesului firesc de vindecare. În ceea ce prive�te modalit��ile de activare a poten�ialit��ilor latente de vindecare �i de diminuare a rezisten�elor, terapia ericksonian� este deosebit de eficient� �i de creativ�.

Cazul urm�tor (Erickson, 1979) ilustreaz� abordarea asmului (ca simptom psihosomatic, cu etiologie psihogen�) utilizând �ocul pentru a facilita rezolvarea/ remiterea simptomului �i insigt-ul.

Modul de abordare a acestui simptom demonstreaz� într-un mod foarte clar cum diferite simptome psihosomatice sunt controlate �i men�inute prim procese �i mecanisme psihologice. Erickson a demonstrat c� asmul nu are o natur� organic�, lucru pe care medicina modern� tinde s� îl confirme. Dac� este corect� ipoteza conform c�reia simptomele psihosomatice sunt controlate (declan�ate �i men�inute) de emisfera dreapt� (Galin, 1974), este clar c� hipnoza este o tehnic� foarte potrivit� pentru abordarea acestor tipuri de probleme, din moment ce transa în sine activeaz� tocmai aceast� emisfer� (Bakan, 1969; Hilgard and Hilgard, 1975). Aceasta ne ajut� s� în�elegem �i de ce au ap�rut insight-uri

131

despre sursa �i psihodinamica problemei a�a de spontan, imediat dup� ce terapeutul a reu�it s� demonstreze c� simptomul poate fi controlat prin mecanisme psihologice. Transa deschide o punte de leg�tur� între mecanismele psihodinamice �i sursa controlului simptomului.

Doamna G., 35 ani, (erickson, 1979), m�ritat� de 10 ani, cu un copil de 9 ani, a solicitat o consulta�ie psihiatric�. acest demers a fost o form� de a-�i exprima protestul fa�� de diagnosticele repetate pe care le-a primit de la mai mult de 10 medici alergologi conform c�rora asmul ei, ce dura din noiembrie pân� în aprilie, de 10 ani este mai mult de natur� psihogen�. din relat�rile ei, erikson a aflat c� entuziasmul provocat de nunta ei a fost urmat peste dou� zile de vestea c� mama sa a murit. aceasta era bolnav� de mai mult timp �i acest eveniment nu a fost unul foarte nea�teptat. mama nu a l�sat nici un testament, dar, ca un cadou de nunt� pentru fiica ei, i-a smuls tat�lui promisiunea solemn� c� atunci când va muri el va vinde ferma, îi va da fiicei jum�tate din profit iar el, dac� va dori, se va putea pensiona. dup� înmormântare tat�l i-a zis c� promisiunea pe care i-a f�cut-o mamei a fost una f�r� sens �i c� îi va da jum�tate din profitul s�u anual pân� va muri, când ei îi va reveni totul. sup�rarea a determinat-o pe ea �i pe so�ul ei s� plece într-o alt� parte a ��rii. în dou� luni cuplul s-a împ�cat cu ideea, a acceptat ac�iunile tat�lui �i au ini�iat în octombrie coresponden�a cu acesta. tat�l a r�spuns �i prima scrisoare pe care a primit-o de la el a g�sit-o în pat, suferind din cauza unei r�celi serioase. recuperarea a fost lent� �i, ca o complica�ie, a dezvoltat o prim� criz� de asm, fapt ce a fost, la data aceea, pus pe seama unei reac�ii pulmonare provocat� de impurit��ile din atmosfer� datorate polu�rii din ora�, care avea o industrie dezvoltat�. criza asmatiform� a disp�rut odat� cu începerea sezonului cald. în iunie s-au mutat în san fernando valley, dar, în noiembrie, probabil din cauza ce�ii �i a polu�rii a început un nou episod de asm, care a durat pân� în mai. în iunie s-au mutat în san francisco, dar în urm�torul noiembrie asmul a reap�rut �i a persistat pân� în mai. mut�rile ulterioare nu au ajutat-o cu nimic �i asmul a reap�rut periodic din noiembrie pân� în mai. tat�l s�u a continuat s� se ocupe de ferm�, dar în

132

mod neregulat. în principal, s-a ocupat de plante sezoniere. în timpul iernii l�sa toat� treaba administr�rii fermei în seama unui angajat, iar el pleca s�-�i petreac� iarna într-un ora� aflat destul de departe, pentru a beneficia de confort. prim�vara se întorcea �i muncea din greu pân� când se termina toat� treaba. este de remarcat, în ceea ce prive�te frecven�a scrisorilor de la tat�l s�u, c� acesta, fiind extrem de ocupat vara, nu mai trimitea scrisori pân� iarna, când se relaxa �i avea mult timp liber. pacienta nu a acceptat c� ar exista vreo conexiune între scrisorile s�pt�mânale primite de la tat�l s�u �i crizele de asm. a fost întrebat� dac� ar dori s� afle cu certitudine dac� asmul are o cauz� organic� sau una psihogen�. ea a zis, c� în ambele cazuri s-ar sim�i eliberat� �i a mai ad�ugat c� în mod cert are o cauz� organic� din moment ce a debutat cu o r�ceal� �i s-a agravat sub influen�a polu�rii �i mai mult, ap�rea doar în sezonul rece �i disp�rea imediat ce vremea devenea cald�. de asemenea, din moment ce în zece ani nu a avut nici m�car o singur� criz� de asm vara înseamn� c� trebuie s� existe o etiologie organic�, ea fiind aceia�i persoan�, cu acelea�i caracteristici psihologice �i vara �i iarna.

I s-a mai spus c� hipnoza este foarte util� pentru diagnostic �i ea a acceptat s� fie hipnotizat�. s-a dovedit a fi un subiect foarte dotat pentru hipnoz�, intrând cu u�urin�� într-o trans� adânc�. în timpul transei i s-a dat sugestia c� la un semn (când terapeutul va bate de 3 ori cu pixul în birou) i se va da o sarcin� de a memora ceva, o sarcin� de memorie foarte important�, care va vi precizat� la momentul oportun. a fost de acord s� urmeze instruc�iunile �i s� adoarm� la un alt semnal al terapeutului (când va arunca bricheta în scrumier�). a fost trezit�, dup� ce i s-au dat sugestii privind amnezia experien�elor din trans�. dup� câteva replici banale au mai fost puse câteva întreb�ri despre posibilitatea de a avea un atac de asm vara. ea a sus�inut c� o asemenea probabilitate este aproape nul�. dup� ce a fost men�ionat faptul c� ceasul ar�ta ora 2:17 pm �i i s-a reamintit c� se afl� în mijlocul unei veri toride din phoenix, arizona, a fost întrebat� dac� consider� c� poate avea o criz� de astm atunci când ceasul va ar�ta exact ora 2:37. e a spus c� este o idee ridicol�. atunci terapeutul a asigurat-o c�, dac�

133

asmul ei are o etiologie psihogen�, acest eveniment este posibil �i probabil. dac�, din contr�, etiologia este una organic�, atunci nu are de ce s�-i fie team�. într-un fel confuz�, ea a�tepta explica�ii suplimentare, îns� terapeutul i-a sugerat s� fie atent� la ceas în lini�te.

La 2:25 a fost întrebat� dac� se simte bine. ea a r�spuns c� este confuz�, pentru c� privitul ceasului nu o poate afecta în nici un fel. la 2:34 i s-a spus c� mai sunt doar trei minute pân� când vor vedea dac� va face sau nu o criz� de asm. ea a zâmbit doar. la 2:37 s-a întors spre terapeut a�teptând parc� ceva. acesta a b�tut de trei ori cu pixul în birou �i a zis: „aminte�te-�i complet, ca �i cum ai citi con�inutul oric�rei scrisori trimise de tat�l t�u”. imediat a început o violent� criz� de asm. în timpul crizei i s-a spus c� este o zi fierbinte de 8 iulie, c� este în plin� var�, c� nu este praf, frig sau cea�� în jur. de asemenea i s-a mai amintit c� nu a avut vreo r�ceal� recent�. erickson a mai f�cut constatarea c� tocmai are o sever� criz� de asm, care a început la exact 2:37, 20 de minute mai târziu dup� ce el îi spusese c� va începe dac� asmul este de origine psihogen�. ea se va opri atunci când îi va spune terapeutul. de asemenea s-a întrebat cu voce tare când s� opreasc� criza , la 2:45 sau la 2:47, pentru c� st� în puterea lui s� fac� asta.

Vezi aceast� brichet�? asta e tot. nu e nici medicin�, nici magie. dar când o s� fac un gest anume, asmul va disp�rea. prive�te cu aten�ie! po�i fi sigur� acum c� asmul t�u este de origine psihogen�! imediat ce terapeutul a aruncat bricheta în scrumier�, ea a întrat imediat într-o trans� adânc�, pl�cut� în care i s-a sugerat c� se va trezi eliberat� de acest simptom, asmul �i î�i va aminti ce s-a întâmplat în trans� pentru a-i relata terapeutului. ea a fost foarte cooperant� �i în momentul în care s-a trezit din trans� a început s� verbalizeze ceea ce s-a întâmplat reu�ind s� în�eleag� mecanismele ce stau la baza declan��rii �i men�inerii simptomului ei. pe scurt a relatat c� mama sa a stat o lung� perioad� de timp în pat, fiind bolnav� (paralizie, probleme cu inima �i cu respira�ia). tat�l s�u niciodat� nu a tratat-o bine pe mama sa. la scurt timp dup� prima criz� de asm, a primit o scrisoare de la o prieten� în care

134

i se relata despre interesul tat�lui ei pentru o femeie imoral�. criza a ap�rut imediat dup� prima scrisoare de la tat�l s�u. apoi, de la s�pt�mân� la s�pt�mân�, ea se temea de viitoarea scrisoare pe care o va primi, îns� de fiecare dat� se sim�ea obligat� s�-i r�spund�. întoarcerea tat�lui la ferm�, în fiecare prim�var�, îi d�dea un sentiment de u�urare pentru c� �tia c� va fi prea ocupat cu treburile ca s�-i mai scrie. în momentul când a terminat de relatat toate acestea a fost întrebat� ce avea de gând s� fac� în continuare. ea a r�spuns c� se va gândi �i va decide ca va urma s� fac�. ulterior, l-a anun�at pe erickson c� �i-a vizitat tat�l, a discutat cu el despre situa�ia creat�, a angajat un avocat �i l-a determinat s� accepte, prin c�i legale, c� ea poate face ceea ce dore�te cu partea sa de ferm�.

A continuat s� îi scrie regulat iarna, îns� ea nu a mai avut atacuri de asm. s-a mai întâlnit cu terapeutul peste 5 ani, pentru a stabili progresele f�cute. Acest caz ilustreaz� modul cum poate fi utilizat� surpriza �i �ocul pentru a facilita insight-ul, în�elegerea problemelor cu care se confrunt� o persoan�. Este de remarcat c� ini�ial a intrat în cabinet tensionat�, dar �i confuz�. Prezen�a acestei ultime emo�ii ne art� c� sistemul ei de referin��, credin�a c� asmul ei are o etiologie organic� era deja pu�in zdruncinat. Confuzia este un semn c� se sim�ea pierdut� �i nu �tia ce s� mai cread� �i cum s�-�i interpreteze problema. Din perspectiv� terapeutic�, aceast� emo�ie precede schimbarea. E un semnal care ne arat� c� pacientul se preg�te�te s� schimbe ceva, chiar dac� nu recunoa�te deschis asta. Terapeutul a putut emite ipoteze destul de rapid, în acest caz în ceea ce prive�te cauzele psihologice ale simptomului ei: a) apropierea temporar� dintre moartea mamei �i nunta sa; b) asocierea simptomului cu primirea scrisorilor de la tat�l s�u. Atunci când pacienta a negat faptul c� scrisorile pot avea vreo leg�tur� cu simptomul ei, Erickson �i-a dat seama c� este posibil s� existe un blocaj, o disociere care poate fi un factor important, favorizant în conturarea simptomului psihosomatic. Pus� în fa�a eviden�elor, clienta a recunoscut conexiunea. Insight-ul �i valorificarea acestuia cu ajutorul terapeutului au

135

dus la dispari�ia crizelor de asm, nefiind necesare alte interven�ii hipnoterapeutice. De�i pacienta nu a fost capabil� s� fac� leg�turi între tehnicile terapeutice �i circumstan�ele concrete ale vie�ii ei, dialogul a stabilit un raport �i un cadru terapeutic de referin�� la nivel con�tient, r�mânând ca ulterior s� fie activate �i procesele incon�tiente. Terapeutul a abordat sursele necon�tientizate ale simptomului printr-o demonstra�ie hipnotic� care s� eviden�ieze clar etiologia psihogen� a asmului ei. Criza provocat� a constituit un �oc care a paralizat mecanismele de ap�rare �i a f�cut-o s� accepte cognitiv �i afectiv realitatea. În continuare, a fost sprijinit� �i încurajat� s� g�seasc� modalit��i concrete de a-�i rezolva problema într-o manier� adaptativ�.

136

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 14. În cazul în care nu g�sim suficiente resurse în trecutul pacien�ilor, le putem crea. Folosirea hipnozei

pentru a remodela trecutul în scop terapeutic. Cazul February Man.

Era odat� un b�rbat care �edea la marginea unei oaze la intrarea unei cet��i din Orientul Mijlociu. Un tân�r se apropie într-o buna zi si îl întreb�:

- Nu am mai fost niciodat� pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cet��i?

B�trânul îi r�spunse printr-o întrebare: - Cum erau locuitorii cet��ii de unde vii? - Egoi�ti �i r�i. De aceea m� bucur c� am putut pleca de

acolo. - A�a sunt �i locuitorii acestei cet��i, r�spunse b�trânul. Pu�in dup� aceea, un alt tân�r se apropie de omul nostru �i

îi puse aceea�i întrebare: - Abia am sosit în acest �inut. Cum sunt locuitorii acestei

cet��i? Omul nostru r�spunse cu aceea�i întrebare: - Cum erau locuitorii cet��ii de unde vii? - Erau buni, m�rinimo�i, primitori, cinsti�i. Aveam mul�i

prieteni acolo �i cu greu i-am p�r�sit.

- A�a sunt �i locuitorii acestei cet��i, r�spunse b�trânul. Un negu��tor care î�i aducea pe acolo c�milele la ad�pat

auzise aceste convorbiri �i pe când cel de-al doilea tân�r se îndep�rta, se întoarse spre b�trân �i îi zise cu repro�:

- Cum po�i s� dai dou� r�spunsuri cu totul diferite la una �i aceea�i întrebare pe care �i-o adreseaz� dou� persoane?

- Fiule, fiecare poart� lumea sa în propria-i inim�. Acela care nu a g�sit nimic bun în trecut nu va g�si nici aici nimic bun.

137

Dimpotriv�, acela care a avut �i în alt ora� prieteni va g�si �i aici tovar��i credincio�i �i de încredere. Pentru c�, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce �tim noi s� g�sim în ei.

A�a cum am mai subliniat, hipnoterapia ericksonian� presupune utilizarea experien�elor de via�� ale pacien�ilor pentru vindecare. sunt îns� �i clien�i la care, în mod obiectiv este foarte dificil s� g�se�ti asemenea experien�e. în aceste cazuri, este firesc s� ne întreb�m dac� un terapeut poate suplini acest neajuns. multe tipuri de terapii v�d rolul terapeutului ca fiind acela de surogat de p�rin�i pentru a sprijini clien�ii s� experimenteze pattern-uri �i rela�ii de care au fost depriva�i. în acest sens, erickson a reu�it s� ac�ioneze în unele din cazurile sale, ob�inând rezultate spectaculoase ce s-au concretizat în a sprijini clientul s�-�i contureze o nou� identitate, o nou� imagine de sine. a�a a procedat, spre exemplu, în cazul unei femei tinere ce nu avusese o mam� �i care se îndoia profund de capacitatea ei de a fi o mam�. folosind regresia, autorul a jucat rolul unui om-resurs� din copil�ria ei (fictiv), „omul din februarie”, �i a vizitat-o, bineîn�eles sub hipnoz�. un unchi b�trân �i amabil a devenit un prieten �i un confident pentru ea. o serie de asemenea experien�e au ajutat-o s�-�i dezvolte un nou tip de identitate care s�-i permit� s� devin� o mam� bun� pentru copii ei. erickson a jucat acest rol cu mai mul�i pacien�i de-a lungul carierei sale. modul cum a integrat sugestiile indirecte, pentru a pune cap la cap amintirile reale cu cele hipnotice (fictive), a fost extrem de original �i creativ, reu�ind s� creeze o realitate interioar� solid� într-un manier� care nu se poate preta în totalitate la o analiz� ra�ional�. cititorii sunt deseori nevoi�i, mai degrab�, s� simt� �i s� intuiasc� unele din metodele folosite de el.

Prezentarea cazului The February Man (Erickson, 1976): So�ia unui doctor a solicitat ajutorul lui Erickson, pe când acesta lucra ca medic psihiatru. Aceasta era în luna a 5-a de sarcin�. De�i era fericit� în c�snicie �i era încântat� de sarcina sa, îi era team� c� experien�ele nefericite din copil�ria sa vor avea repercusiuni în modul în care va rela�iona cu viitorul copil. Ea a afirmat faptul c� a studiat mult� psihologie, a f�cut-o s�

138

con�tientizeze efectele traumelor din copil�rie asupra personalit��ii adultului de mai târziu.

Ea a explicat c� a fost un copil nedorit. Mama ei nu avea niciodat� timp pentru ea. Îngrijirea ei a picat în sarcina unei surori de-a mamei, nefericite �i nem�ritate, care o mai ajuta la treburile casnice �i juca rolul de bon�. Perioada pre�colar� a petrecut-o, în principal, cu aceast� m�tu��, care îi planifica timpul liber, jocurile dup� cum se pricepea. Ocazional, când mama sa d�dea câte o petrecere, era b�gat� în seam�, mai mult în ideea de a se mândri cu ea �i a fi admirat� de invita�i, iar dup� terminarea evenimentului era din nou ignorat� ca �i pân� atunci. Mama sa, care era prins� în diferite obliga�ii sociale, se ocupa foarte rar de ea. A fost trimis� la diferite �coli private, cu program prelungit. Vara era expediat� în tabere de var� pentru a-�i completa studiile. Practic ea �i mama ei erau ca �i doi str�ini, care se întâlneau destul de rar.

Cât despre tat�l ei, acesta era �i el un om foarte ocupat, dedicat cu preponderen�� afacerilor, scop în care c�l�toarea foarte des. Avea, totu�i, o afec�iune real� pentru ea �i î�i g�sea timp pentru a lua cina cu ea, pentru a o duce la circ, în parc. Acestea au r�mas ca ni�te amintiri pl�cute pentru ea. De asemenea, obi�nuia s�-i aduc� cadouri care se potriveau cu gusturile ei, spre deosebire de mama sa care îi cump�ra doar p�pu�i foarte scumpe dar urâte, cu care m�tu�a nu o l�sa s� se joace pentru c� erau valoroase �i frumoase. La 18 ani a avut o perioad� rebel� �i nu a vrut s�-�i termine �coala, îns� mama ei, extrem de furioas�, a insistat s� aplice la o universitate de stat. Argumentul ei de baz� a fost c� are dreptul s� decid�, fiind un fel de proprietate a ei, având în vedere c� a distrus-o atunci când a fost îns�rcinat�. Tat�l, de�i dominat �i îndr�gostit de so�ia lui, a reu�it s�-�i sus�in� fiica în decizii în secret. Studiile universitare au fost destul de bune, îns� ea a sim�it c� nu a profitat din plin de oportunit��ile sociale care i s-au oferit. Destul de devreme, s-a îndr�gostit de un coleg �i s-a c�s�torit cu el peste un an. Mama ei a fost dezam�git� pentru c� tân�rul nu avea pozi�ia social�, la acea dat�, pe m�sura preten�iilor ei, îns� tat�l i-a aprobat decizia. Datorit� aceste istorii ea se întreba ce fel de mam� va fi. Se temea ca aversiunea ei pentru propria mam� va afecta �i rela�ia ei cu propriul copil. Dorea s�

139

�tie dac�, prin hipnoz�, ar fi putut s� scape de aceast� anxietate �i ar putea s�-�i rezolve problemele emo�ionale. În acest context, l-a rugat s� o mai programeze la o alt� �edin��. I s-a spus c� înainte de a face hipnoz� este necesar s�-�i exprime temerile �i interdic�iile care i-au provocat frustrare, pentru a-l ajuta pe terapeut s�-�i contureze o imagine cât mai complet� asupra ei �i a posibilit��ilor ei de dezvoltare. I s-a explicat c� scopul fundamental momentan este s�-l fac� s� în�eleag� gândurile, problemele �i a�tept�rile ei înainte de a g�si împreun� solu�ii. Din relat�rile ei el spera s� ob�in� �i alte detalii ale istoriei ei de via�� care s�-i fie utile ca resurse în procesul terapeutic. La întâlnirea urm�toare pacienta era extrem de anxioas� �i sup�rat�. A vorbit despre teama ei de a nu-�i r�ni sau urî copilul, de a nu-i acorda suficient� afec�iune sau ca o compensare, de a-l proteja în mod excesiv. Obi�nuia s�-�i fac� asemenea gânduri f�când leg�turi cu diverse stadii de dezvoltare/maturizare ale copilului. În timpul interviului a plâns, s-a desc�rcat �i în timp ce, ra�ional, î�i privea aceste gânduri ca fiind lipsite de sens, totu�i la nivel afectiv ele aveau un caracter profund obsesional, care îi cauza o suit� de simptome cum ar fi anorexie, insomnie, reac�ie depresiv� sever�. Atunci când se uita la televizor diverse imagini îi aminteau de copil�ria ei nefericit�. Cu toate c� realiza c� temerile �i gândurile sunt exagerate, nu reu�ea s� le controleze. Din aceste motive a întrebat îngrozit� dac� Erickson o putea ajuta, din moment ce sim�ea c� are o c�dere nervoas� parc� mai puternic� ca niciodat�.

La a treia întâlnire i s-a spus c� a fost elaborat un program terapeutic care va avea rezultatele dorite de ea. Planul îns� nu putea fi deconspirat, îns�, cu ajutorul hipnozei incon�tientul ei va în�elege �i va �ti ce are de f�cut. Tot ce trebuia s� �tie, con�tient, era c� va fi utilizat� hipnoza �i c� planul va putea fi pus în aplicare imediat ce î�i va da acordul. Ea a fost imediat de acord. Prin intermediul regresiei în timp a fost adus� în diferite perioade ale vie�ii ei pentru a retr�i anumite situa�ii în care terapeutul a intervenit, direct sau indirect, f�r� a afecta tehnica în sine. A fost sugerat� �i amnezia.

Nu trebuie s� uit�m c�, în via�a de zi cu zi, putem întâlni tot felul de str�ini �i, din vorb� în vorb�, descoperim c� avem tot

140

felul de lucruri comune cu ei: poate am f�cut vacan�a în acela�i loc, sau am tr�it pentru o perioad� în acela�i ora� ori am urmat aceia�i �coal�, curs. Sau ne putem descoperi afinit��i comune ce ne fac s� ne împ�rt��im diferite detalii mai intime ale vie�ii noastre. Practic, putem crea o rela�ie solid�, având la baz� experien�e trecute în comun. A�adar, începem s� ne cre�m o realitate pe care o împ�rt��im, s� construim pun�i asociative care ne fac s� leg�m o prietenie. Acest proces este folosit în via�a cotidian� �i prin urmare poate fi folosit �i pentru a construi o bun� rela�ie terapeutic�. Transa poate fi un mijloc mult mai rapid ce ne permite s� construim pove�ti pozitive care s� ne înt�reasc� rela�iile actuale.

A fost regresat� pân� la momentul unei petreceri din facultate unde i s-a spus c� erau diver�i studen�i la medicin� pe care îi formase Erickson. În acest context, i s-a implantat sugestia c� s-ar fi putut s�-l mai fi întâlnit la acea petrecere sau c� cineva i-a men�ionat numele �i f�r� îndoial� asta s-a întâmplat atunci când cineva a abordat-o �i i-a atras aten�ia prin faptul c� i-a atins delicat bra�ul. Apoi, când s-a petrecut acest fapt nea�teptat, a putut ca, prin atingerea bra�ului, s� reac�ioneze în acord cu nevoile ce vor ap�rea. Aceasta a fost, de fapt, o ancor� care s� permit� intrarea mai rapid� în trans�, chiar �i în timp ce relata diferite evenimente trecute ce au avut loc cu mult înainte de a-l întâlni pe terapeut. În acest mod au fost induse multe regresii în timp, folosindu-se �i de un o informa�ie oferit� în particular de so�ul ei. Acestea au fost folosite pentru a induce transa în orice circumstan�e psihologice. Practic, aceast� procedur� era �i o modalitate de siguran��, având în vedere c� Erickson avea experien�a în care mai utilizase hipnoza pentru a regresa un subiect la vârsta de zece ani. În trans�, acesta a povestit c� avea sarcina de a cump�ra o felie de pâine pentru mama sa. Cu to�ii au putut vedea teroarea de pe fa�a lui din cauz� c� nu �tia pe nimeni în acea camer� (în care ca adult fusese hipnotizat). Ca urmare, Erickson a trebuit s� petreac� mai mult de 4 ore pentru a intra din nou în rela�ie cu el din cauz� c� îi era fric� de el �i de oricine altcineva. Aceasta a fost o experien�� din care a înv��at c� exist� �i alte moduri de a stabili o rela�ie cu cineva, cum ar fi

141

a-i atinge bra�ul. Este o ancor� pe care subiectul nu o poate integra în pattern-uri vechi de comportament.

Ancora a fost stabilit� prin intermediul unei sugestii indirecte pentru c� terapeutul nu i-a spus direct c� atingerea bra�ului este o ancor� pentru a intra în trans� �i de a fi atent la ceea ce i se sugereaz�. Probabil c� dac� ar fi f�cut-o, subiectul ar fi respins sugestia. Având în vedere c� nu i se f�cea o cerere concret�, nu avea nici un motiv s� o resping�. În mod obi�nuit, oamenii nu resping ni�te posibilit��i vag definite. De aceea, sugestiile indirecte �i cu un grad crescut de ambiguitate sunt eficiente. Este de remarcat c� nu i-a spus m-ai întâlnit la acea petrecere ci s-ar putea s� m� fi întâlnit. Modul de a pune problema în termeni de posibilitate ini�iaz� un proces incon�tient de c�utare.

Prin urmare pacienta a fost antrenat� s� intre în trans� �i s� utilizeze aceast� stare mai degrab� ca pe una favorabil� schimb�rii. Apoi a fost regresat� la vârsta de 4 ani, în luna februarie, când era ziua ei de na�tere. I s-a spus c� se afl� în sufrageria copil�riei �i c� se plimb� prin camer�. Apoi, deodat� în situa�ie a ap�rut terapeutul �i i-a spus: Bun� feti�o! E�ti fata lui tati? Eu sunt un prieten al tat�lui t�u �i îl a�tept s� vin� s� vorbeasc� cu mine. Mi-a povestit c� �i-a adus odat� un cadou care �i-a pl�cut foarte mult. �i mie îmi place de tat�l t�u. Mi-a spus c� în curând o sa fie ziua ta �i pun pariu c�-�i va aduce un nou cadou uimitor de frumos! Aceste vorbe au fost urmate de lini�te �i terapeutul aparent distrat a trântit u�a, deschizând-o �i închizând-o �i a închis apoi cutia ceasului s�u, nef�când vreun efort de a ini�ia vreo conversa�ie cu ea sau de a-i atrage aten�ia. Ini�ial ea l-a privit, apoi a deveni interesat� de ceasul s�u, pe care i l-a pus lâng� ureche pentru a auzi cum face tic-tac.

Bun� feti�o! Imediat cum a deschis ochii în trans� terapeutul a înt�rit regresia pentru ca ea s� nu se îndoiasc� în ce perioad� se afl�. Oare îi va vedea pe Erickson ca pe cineva pe care îl �tie de-o via��? Cu siguran�� c� au mai fost persoane care i-au spus lucruri de genul asta în trecut. Terapeutul a ales s�-i atrag� aten�ia jucându-se cu ceasul, într-un mod caracteristic pentru un copil de 4 ani. S-a comportat a�a cum era firesc s� o fac� în calitate de vizitator în casa copil�riei ei. Într-adev�r, „feti�a” a reac�ionat, a�a cum era de a�teptat �i a întins mâna s� ia ceasul pentru a se juca cu el, iar terapeutul i l-a oferit. Apoi i-

142

a sugerat c�, dac� o s�-i asculte sunetul pentru un timp, o sa devin� foarte somnoroas�. Ea a urmat sugestia �i curând i s-a spus c� vizitatorul va pleca acas�, îns�, se va întoarce �i, dac� ea va dori el îi va mai aduce acel ceas pentru a se juca cu el �i a-i asculta tic�itul. Ea �i-a dus ceasul la ureche �i a adormit. Aceast� sugestie a fost necesar� pentru a încheia întâlnirea într-un mod firesc �i pentru a crea premisele pentru noi vizite. Chiar dac� era în trans� de tip somnambulic, mai erau necesare �i sugestii pentru a induce �i alte fenomene benefice pentru obiectivele terapiei. Sunt subiec�i care, de�i afla�i într-o asemenea transa, r�mân extrem de inflexibili. Dac� nu reu�im s�-i facem prin alte metasugestii permeabili la experien�e care s� le modifice sistemul intern de interpretare, risc�m s� r�mânem cu aceast� abordare la stadiul de catharsis.

Mai mult decât atât, în acest caz se impunea ca sugestiile s� fie indirecte �i nesesizabile de c�tre pacient�, pentru a nu-i afecta rolul de str�in, prieten al tat�lui. Regresia este, în mod normal, o tehnic� prin care ai oportunitatea s� retr�ie�ti o experien�� trecut�. Un catharsis sau un proces de desensibilizare este centrat în conformitate cu obiectivul de a desc�rca tensiunea afectiv� aferent� unor traume. Acest fapt nu adaug� nimic trecutului, cum a f�cut Erickson în acest caz. Scopul lui era de a folosi aceast� tehnic� pentru a modifica sistemul intern de referin�� ad�ugând experien�e noi cu un scop profilactic. Practic, este un proces prin care se creeaz� amintiri. Memoria ei se încarc� cu elemente fictive, care nu au existat în realitate. Erickson a observat c� oamenii pot ad�uga elemente la experien�ele trecute, pe care ajung s� le cread� dac� le repet� suficient de des. Tocmai de aceea au fost necesare mai multe �edin�e cu „omul din februarie”, pentru c� ad�uga elemente la ceva ce nu s-a petrecut în realitate. Îns�, este foarte important c�, din punct de vedere ale realit��ii interne �i subiective, ele devin reale. Este o abordare prin care po�i modifica sistemul de valori, de credin�e. Nu schimbi în mod real trecutul, dar schimbi ceea ce crede ea despre trecut. Schimbi valori �i credin�e. Nu este ca �i cum am crede minciuni. Mai degrab� este ca �i cum am descoperi lucruri noi. Pacien�ii cred în realitatea lor limitat�, a�a cum o percep ei pân� mai descoper� �i o alt� realitate.

143

Pornind de la aceste idei, mul�i s-au întrebat dac� putem crea un nou con�tient. Se pune întrebarea dac�, prin aceast� abordare, ad�ug�m ceva nou personalit��ii, sau doar o ajut�m s� descopere �i s� experimenteze un pattern preexistent, arhetipal al unei rela�ii umane, în acest caz rela�ia arhetipal� copil-p�rinte (aprofundat de Jung când a detaliat conceptul de incon�tient colectiv), de care, de altfel, ea are nevoie �i �i-o dore�te. Cu siguran�� c� tehnica structureaz� circumstan�e care s� permit� utilizarea acelor pattern-uri arhetipale de care are nevoie pentru a de dezvolta. Îns� este la fel de adev�rat c� ad�ug�m �i noi con�inuturi în interiorul arhetipului.

Fetei i s-a permis s� experimenteze timp de 15 minute un somn hipnotic, care a func�ionat ca un pot între plecarea musafirului �i o eventual� reîntoarcere (care îi fusese sugerat�). Apoi a fost aplicat� ancora �i i s-a dat sugestia c� ar fi frumos s� fie în gr�din� pentru c� florile erau înflorite pentru prima oar� dup� ziua ei din iarn� �i este posibil ca prietenul tat�lui s� se reîntoarc�. Ea a putut deschide ochii pentru a vedea florile. Aparent se bucura de ceea ce vedea –halucina�ii induse-, când deodat� cineva i s-a adresat din spate. Bun� feti�o! Î�i mai aminte�ti de mine? Ea s-a întors, a zâmbit �i a zis: E�ti prietenul tat�lui meu �i îmi amintesc �i numele t�u. E�ti R. A�a, terapeutul a c�p�tat o identitate în trecutul ei f�r� s� îmbine alte experien�e sau s� se distorsioneze. Doar a ad�ugat ceva printr-un proces relativ simplu de asocia�ie temporal�. Apoi a fost ini�iat� o conversa�ie la nivelul unui copil despre florile roz �i galbene (ea spunea c� sunt lalele), apoi scena cu ceasul s-a desf��urat cam în aceia�i parametri. În acela�i mod au fost f�cute mai multe �edin�e pentru a-i permite terapeutului s� intre în trecutul ei, f�r� s� afecteze transa regresiv�. Treptat, Omul din Februarie a devenit o prezen�� din ce în ce mai stabil� în istoria ei de via��.

Erickson �tia din interviurile anterioare c� în copil�rie a tr�it într-o cas� cu o gr�din� mare, cu flori ro�ii, roz �i verzi. A profitat din plin de aceste aspecte relatate �i a pretins c� nu-�i mai amintea de vizita precedent�. Cât de clar î�i aminte�te de fapt o experien�� de acum un an? Dar de acum doi ani? Cu cât ne întoarcem mai mult în timp cu atât vedem lucrurile mai

144

diferit. De asemenea, a mai ad�ugat �i alte imagini, cunoscând tendin�a natural� a oamenilor de a c�p�ta o alt� perspectiv� asupra trecutului pe m�sur� ce înainteaz� în vârst�. Putem s� spunem: Prima p�pu�� pe care ai primit-o a fost foarte frumoas�. Sau: Î�i aminte�ti ce entuziasmat ai fost atunci când ai mers la circ prima oar�? Putem s� spunem acelea�i replici �i unui copil de 10 ani, referindu-ne la experien�e pe care le-a tr�it la 6 ani. Construim astfel pun�i asociative în memorie prin aceast� tehnic� pentru a crea o istorie coerent� a vizitelor.

La final i-a fost indus� o trans� profund� �i i s-au dat sugestii posthipnotice de amnezie a tuturor evenimentelor petrecute în trans� �i a asigura o viitoare cooperare. I-a atins bra�ul �i i-a zis Ai îndeplinit sarcina. Vreau s� intri acum într-o trans� profund�. Vreau s� te bucuri de stare �i s� te sim�i odihnit� atunci când te vei trezi pentru a face fa�� cu mult� energie activit��ilor ce le mai ai de îndeplinit. Aceast� sugestie o preg�tea pentru a face fa�� �i altor activit��i (indirect i se sugereaz� c� sunt abia la început). Este �i un mod de a sugera amnezia f�r� s�-i spui direct c� nu î�i va aminti ceea ce s-a întâmplat.

�edin�ele urm�toare care au durat câteva ore s-au desf��urat pe aceia�i linie. Era nevoie de un timp mai lung pentru a-i l�sa perioada necesar� s� se întâlneasc� cu Omul din Februarie, la diferite vârste, cu tot ce implic� asta. Timpul se poate condensa sau extinde în hipnoz� foarte mult, îns� sunt necesare anumite intervale pentru a face o munc� de calitate. Ini�ial terapeutul nu �tie ce abilit��i are clientul �i de cât timp are nevoie pentru a le scoate la suprafa��.

De aceea ea a fost regresat� la diferite perioade din trecut, de obicei într-o ordine cronologic�, având grij� s� nu cre�m realit��i interne contradictorii despre trecut. Spre exemplu, când a fost regresat� la vârsta de 9 ani ea nu a dorit sub nici o form� s� deschid� ochii pentru c� ea credea c� î�i viziteaz� o rud� îndep�rtat� pentru prima oar� �i c� abia venise în noaptea precedent�. În acest context terapeutul a pretins c� avea o rela�ie de amici�ie cu ruda ei, cu care colaborase în domeniul afacerilor. Acest am�nunt a creat premisele foarte necesare pentru a-�i justifica prezen�a lui a�a de frecvent� în trecutul ei. Faptul c� a acceptat acest fapt a fost sus�inut �i de contextul în

145

care p�rin�ii ei c�l�toreau foarte mult �i, de multe ori nea�teptat, dar �i aveau nenum�rate cuno�tin�e �i prieteni. Asta a f�cut ca ei s� i se par� normal ca �i prietenul tat�lui ei s� fac� acela�i lucru. A fost important �i c� Omul din Februarie avea cuno�tin�e foarte multe despre diferite ora�e, pe care în realitate le vizitase �i c� el studiase psihologia, ca �i ea, ceea ce f�cea s�-l accepte mult mai u�or. Pe m�sur� ce terapia avansa ea reu�ea s� intre în trans� din ce în ce mai repede �i �edin�ele durau mai pu�in, aproximativ o or�. Întâlnirile repetate asigurau construirea unei rela�ii sigure dar �i premisele de a a�tepta sau a anticipa evenimente în contextul unei continuit��i logice între �edin�e. A�a a început s�-�i vad� terapeutul ca pe un vizitator �i ca pe un confident de încredere c�ruia ea putea s�-i împ�rt��easc� secretele, bucuriile, suferin�a, speran�ele, temerile, îndoielile, dorin�ele �i planurile de viitor. Din când în când era necesar s� induc� amnezia pentru a �terge din memorie unele dintre vizite �i de a o regresa la o vârst� �i mai timpurie pentru a discuta, mai în am�nunt, despre o experien�� tr�it�. În consecin��, schimb�rile subite în via�a ei, neanticipate în regresiile anterioare, erau puse la punct înaintea unei alte �edin�e pentru a avea un plan care s� le sus�in� faptic.

Tot acest proces laborios a cerut mult efort de integrare a amintirilor reale cu cele hipnotice într-un tot unitar �i logic, pentru a crea premisele contur�rii unui nou sistem atitudinal..Dac� exista cea mai mic� contradic�ie între amintirile reale �i cele hipnotice, procesele de corec�ie naturale incon�tiente tindeau s� elimine gradual sugestiile hipnotice ale intrusului str�in. Este �i motivul pentru care munca cu trecutul are câteodat� doar un efect par�ial �i temporal. În acest proces sugestiile directe sunt ineficiente, indiferent de profunzimea transei. Mintea uman� este într-un proces continuu, dinamic de corec�ie, modificare �i reconstruc�ie pe baza noilor achizi�ii. Ceea ce nu se integreaz� cu ansamblul este l�sat deoparte sau se exprim� prin probleme (complexe, nevroze, simptome psihosomatice etc). În aceast� tehnic� nu este nimic misterios sau magic. Ea se bazeaz� pe integrarea unor amintiri hipnotice printre cele reale cu foarte mult� aten�ie.

Respingerea exprimat� de c�tre mama sa de-a lungul timpului a fost privit� ca oportunit��i de a-i reorganiza emo�iile �i

146

cogni�iile. Prin aceast� metod� rolul terapeutului a devenit acela de prieten. Acest statut i-a conferit posibilitatea de a pune întreb�ri referitoare la modul cum a integrat ea experien�ele hipnotice �i cum le-a evaluat peste timp. În consecin��, ea �i-a exprimat durerea legat� de faptul c� a spart o p�pu�� chinezeasc� ieftin� pe care i-o d�duse tat�l s�u �i la care �inea foarte mult �i de aceea �i-a exprimat speran�a c� atunci când v-a cre�te mare �i va deveni mam� �i va avea propriul copil, care v-a sparge vreo p�pu��,nu i se va mai p�rea un lucru r�u, îns� se va putea pune în locul feti�ei �i va �ti ce simte. Similar, o c�dere pe podea în timpul unui dans în adolescen�� era privit� ca o experien�� devastatoare �i treptat a în�eles c� în viitor i se va p�rea doar un incident minor. De-a lungul �edin�elor terapeutice a discutat cu Omul din Februarie toate evenimentele în care s-a sim�it neîn�eleas� de c�tre mama sa �i a suferit. Amintirile fericite au fost retr�ite �i integrate cu cele hipnotice. De câte ori se loveau de vreun eveniment traumatizant îl putea discuta cu prietenul tat�lui ei, care a devenit un fel de terapeut al vremurilor respective, care o ajutau s� treac� peste dificult��ile de atunci. Poate fi �i un lucru bizar, dar merge tot în direc�ia unui proces natural psihic. De multe ori, în vise se produce ceva similar. Cazuistica clinic� ne arat� cum o serie de pacien�i se elibereaz� de trecut prin vise care corecteaz� anumite aspecte traumatiznate ale trecutului, folosindu-se de perspectiva adultului (Rossi, 1972). Via�a psihic� este în permanent� dinamic� �i reconstruc�ie, în func�ie de achizi�iile pe care le facem permanent, de experien�ele de via�� prin care trecem �i care ne fac s� ne maturiz�m �i s� ne cre�m filtre prin care percepem lumea mai complex, îns� mereu subiectiv �i perfectibil în viitor. Oricât nu am vrea s� credem despre noi asta, vom r�mâne mereu subiectivi, îns� vom tinde s� ne apropiem de un adev�r, care este, la rândul lui, personal �i valabil în contextul unicit��ii fiec�ruia. Paradoxul este c� singura cale de a ne apropia de obiectiv este s� ne implic�m din ce în ce mai mult subiectiv. Omul din Februarie a fost doar cel care a facilitat �i a accelerat acest proces natural în esen��.

Erickson însu�i a relatat o experien�� similar� personal� (Erickson, 1965), amintindu-�i de un vis de-al lui în care se observa pe sine ca �i copil din postura de adult. Acest tip de

147

vise ne dau oportunitatea de a ne elibera de trecut �i de a ne folosi informa�iile �i perspectiva adult� pentru a ne vindeca traumele. Practic, psihicul are un poten�ial autovindec�tor fantastic, îns� cei mai mul�i nu �tim s�-l utiliz�m, iar visele autoterapeutice sunt o dovad� în acest sens.

Spre sfâr�itul acestui proces de reorganizare a sistemului atitudinal, referitor la trecutul ei, a ie�it la iveal� o nou� amintire: cu ani în urm� ea �i-a pus în cap, în secre, s� treac� printr-un proces hipnotic de amnezie dac� se va m�rita �i va r�mâne îns�rcinat�. Pe când lua în calcul aceast� posibilitate a primit o scrisoare de la mama ei în care îi cerea s� nu foloseasc� niciodat� termenul de bunic� ca o form� de a respinge copilul nen�scut. Aceast� scrisoare a intensificat temerile �i anxiet��ile ei mai mult ca niciodat�. Pentru a face fa�� noilor condi�ii a fost început un nou proces terapeutic prin care se utiliza hipnoza. Pentru început i s-a sugerat amnezia pentru toate amintirile hipnotice de pân� atunci �i a fost încurajat� s�-�i exprime din nou toate sentimentele. În acest stadiu, lucrurile erau comparabile cu situa�ia de dinaintea terapiei.

Apoi în timpul unei �edin�e hipnotice ulterioare amnezia a fost anulat�. A fost regresat� cu o s�pt�mân� înainte de a primi scrisoarea de la mama ei. În hipnoz� a fost pus� s� relateze vizitele, discu�iile pe care le-a avut de-a lungul anilor cu prietenul tat�lui ei. În timp ce relata toate acestea i s-a sugerat c� grijile minore prezente trebuie s� le priveasc� prin perspectiva tuturor acestor discu�ii. A�a a reu�it s� aib� insight-uri foarte profunde �i a reu�it s�-�i g�seasc� echilibrul emo�ional �i confortul psihic.

Având în vedere aceste progrese, Erickson a regresat-o în perioada imediat urm�toare primirii scrisorii. Dup� ce �i-a exprimat câteva puncte de vedre destul de sensibile cu privire la atitudinea mamei ei, a fost rugat� s�-�i dea cu p�rerea la reac�iile pe care le-ar fi putut avea dac� nu ar fi avut atâtea con�tientiz�ri referitoare la trecut. A fost încurajat� s�-�i dea frâu liber �i s� verbalizeze tot ce-i trece prin cap referitor la acest subiect. Aceast� abordare speculativ� a fost identic� cu reac�iile pe care le-a avut în mod real înainte de a-i fi sugerat� amnezia. Îns�, aceast� verbalizare a avut un caracter speculativ, ipotetic subliniindu-se ideea c� este diferit de

148

realitatea interioar� �i sistemul de valori pe care îl are în prezent �i pe care �i l-a câ�tigat din discu�iile cu Omul din Februarie.

Acum ea poveste�te despre trecutul ei �i despre discu�iile pe care le-a avut de-a lungul timpului cu prietenul tat�lui ei. Ea s-a dezvoltat extrem de mult, a evoluat, s-a maturizat. Abordarea a fost ingenioas� pentru c� o realitate dureroas� s-a transformat într-una speculativ�, iar atitudinile s�n�toase care i-au fost construite prin hipnoz� a devenit adev�rata realitate. Omul din Februarie a devenit un personaj real, în timp ce simptomele dezvoltate sunt doar ni�te specula�ii care ar fi putut fi reale dac� nu ar fi fost prietenul tat�lui care a ajutat-o s�-�i construiasc� un mod s�n�tos de a gândi. Acest procedeu o poate ajuta s�-�i integreze sistemul nou de referin�� la un nivel �i mai profund.

Finalul terapiei nu a fost unul foarte complicat. A fost regresat� pân� la momentul în care ea se preg�tea s�-l viziteze pe terapeut. A fost asigurat� de el – înc� în rolul de Omul din Februarie- c� viitoarea c�l�torie va fi un succes în multe feluri la care ea nici nu se gânde�te. Scena a fost mutat� apoi în cadrul cabinetului iar ea a fost surprins� s�-l g�seasc� acolo pe Omul din Februarie. Terapeutul a fost �i el uimit! Ea a fost surprins� pentru c� a spus c� a venit s�-l vad� pe Dr. Erickson. A fost asigurat� c� îl va întâlni �i c� dorin�ele i se vor îndeplini, dar înainte va dormi profund. În timpul unei transe de jum�tate de or� i-au fost date sugestii c� dup� ce se va trezi î�i va aminti de la început, în ordine cronologic�, fiecare trans� pe care a avut-o �i insight-urile adiacente. La final i s-a spus c� poate petrece câteva zile încânt�toare în care s�-�i pun� cap la cap amintirile, pentru a fi sigur ca a în�eles, c� �i-a amintit �i c� �i-a acceptat trecutul. În acest mod a fost integrat tot procesul terapeutic. Ea a în�eles tehnicile folosite �i cine era Omul din Februarie. Aparent, aceast� ultim� �edin�� ar fi putut d�râma tot efortul de pân� atunci, îns� nu s-a întâmplat asta. Terapeutul a ales s� fac� acest lucru pentru c�, pe parcurs, ar fi putut s� fi comis �i erori, la fel ca �i ea �i, astfel, le pot corecta. Finalul cazului a fost surprinz�tor, având în vedere c� în multe cazuri nu se întâmpl� a�a �i amnezia hipnotic� este l�sat� s� se permanentizeze. Experien�a clinic� a lui Erickson �i-a spus înc�

149

o dat� cuvântul. A uitat totu�i câteva experien�e negative cu mama sa. Sugestia posthipnotic� final� conform c�reia va putea petrece câteva zile rev�zându-�i amintirile a avut rolul de a preveni rec�derea.

150

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II.15. Procesul hipnoterapiei presupune o comunicare client-terapeut care se desf��oar� simultan

la nivel con�tient �i incon�tient.

E un principiu dovedit c� trebuie s� înve�i sa ascul�i pentru a

�ti comanda. De aceea, m�iestria conducerii nu este un act, ci o deprindere.(Aristotel).

Atunci când inducea transa, Milton Erickson comunica cu pacien�ii lui la toate nivelurile (con�tient �i incon�tient) �i acorda aten�ie atât limbajului verbal cât �i celui nonverbal, în egal� m�sur�.

Pentru c� acest procedeu terapeutic presupune o interac�iune terapeut-pacient extrem de complex� un bun profesionist în acest domeniu trebuie s� înve�e s�-�i controleze limbajul nonverbal �i, mai mult decât atât, este de dorit s� fie relaxat iar aceast� atitudine s� fie una autentic�, nu doar una teatral�, care la nivel incon�tient va fi sesizat� cu rapiditate de client. Atingerea acestui deziderat presupune din partea terapeutului de orientare ericksonian� un bun nivel de autocunoa�tere care s�-i faciliteze s� sesizeze rapid, spre exemplu, ce tip de reac�ii sau emo�ii produce în cel�lalt dar, în egal� m�sur� �i ce emo�ii treze�te în el clientul. Cu alte cuvinte, chiar dac� terapia ericksonian� este una de scurt� durat�, ea nu pierde din vedere mecanismele proiec�iei sau cele ale transferului �i contratransferului, semnalate de psihanaliza clasic�. Mai mult, ea merge mai departe �i caut� s� le utilizeze cu eficien�� în beneficiul clientului.

Multe persoane, influen�ate de hipnoza de strad� sau de filmele ce c�utau s� prezinte partea spectaculoas� a acestui

151

procedeu, f�r� s� dea prea mult� importan�� argumenta�iei �tiin�ifice, î�i imagineaz� c� vor intra în trans� doar dac� vor fi privi�i în ochi. Contrar acestei specula�ii des întâlnit� Erickson, atunci când inducea transa hipnotic�, obi�nuia s� priveasc� zona b�rbiei. Acest lucru are �i avantajul c� m�re�te câmpul vizual �i ofer� oportunitatea terapeutului s� observe reac�iile subiectului în ansamblu, s� urm�reasc� limbajul corpului �i s�-�i adapteze, în consecin��, procesul terapeutic.

Pentru a intra în armonie cu subiectul Erickson î�i sincroniza pozi�ia corpului, respira�ia �i în aceast� modalitate reu�ea s� preia controlul f�r� ca subiectul s� realizeze asta. Observarea comportamentului lui Erickson în timpul �edin�elor a fost o important� surs� de inspira�ie în crearea PNL-ului. John Grinder, asistent la facultatea de lingvistic� �i Richard Bandler studiind comportamentul verbal �i nonverbal al terapeutului pentru a în�elege care sunt mecanismele responsabile de imensul succes al terapiei ericksoniene, au demarat o serie de cercet�ri în care au observat un lucru surprinz�tor: indiferent de cât de diferi�i sunt oamenii de succes, ca personalitate, ei folosesc incon�tient acelea�i strategii pentru a ob�ine un rezultat. În ceea ce prive�te comunicarea ei intr� în raport, in rela�ie cu interlocutorul în mod eficient, creeaz� un cadru confortabil, folosesc într-un mod specific limbajul verbal �i nonverbal.

Acest comportament creeaz� o rela�ie pozitiv�, cald�, armonioas�, în care interlocutorii se în�eleg bine. De altfel, în mod instinctiv, când doi oameni sunt “pe aceia�i lungime de und�” se poate observa c� au o pozi�ie a corpului simetric� �i o tonalitate a vocii asem�n�toare, ca în oglind�. Mai mult chiar, vom vedea c� folosesc f�r� s�-�i dea seama aceia�i gama de cuvinte. (privi�i doi îndr�gosti�i pentru a v� convinge de asta). În zilele noastre, constatarea c� limbajul nonverbal are o importan�� covâr�itoare nu mai este contestat� de nimeni. Se pare, dup� unele studii, c� doar 7% este ponderea de importan�� a cuvintelor în comunicarea între dou� persoane, indiferent de situa�ia de via�� în care s-ar afla.

PNL-ul nume�te aceast� generare a unei rela�ion�ri pozitive între doi oameni un bun raport. Odat� ce dou� persoane comunic� bine ele tind s� se perceap� ca fiind asem�n�toare.

152

Erickson, care era f�r� îndoial� un geniu al comunic�rii, �tia s� g�seasc� mecanisme prin care s� intre în lumea clientului lui �i s� îl determine s� îl perceap� pozitiv, ca pe o persoan� simpatic�, care îl în�elege. Construirea unui bun raport este baza procesului de comunicare eficient� �i a procesului de influen�� ulterior, absolut necesar pentru a determina o schimbare, o dinamic� evolutiv� în lumea interioar�, care s� genereze vindecarea persoanei ce intr� în cabinetul de psihoterapie �i activarea resurselor interioare necesare.

Erickson �tia s� preia cu m�iestrie tonalitatea, ritmul vocii �i celelalte elemente pe care le observa la clientul s�u �i �tia s� se exprime în acela�i mod ca pacientul s�u, s� vorbeasc� pe limba lui, s� se fac� bine în�eles. Cele mai evidente modele de comportament pe care le po�i observa �i prelua de la partenerul de dialog sunt:

• pozi�ia corpului: întregul corp, pozi�ia corpului, umerilor, a capului, gestica;

• tonul �i ritmul vocii; • mi�c�rile repetate- câteodat� e recomandat ca acestea

s� nu se potriveasc� exact. Cu alte cuvinte adoptând aceia�i pozi�ie ca a partenerului

t�u, folosind acela�i ton îi creeaz� acestuia impresia c� este pe aceia�i lungime de und� cu tine, c� e�ti o persoan� de încredere. Aten�ie îns�! Asta nu se traduce într-o imita�ie care l-ar face pe celalalt s� se simt� ridiculizat mai degrab� decât în�eles! Este necesar� discre�ie, armonizare, interes real, respect, flexibilitate �i deschidere pentru lumea �i valorile persoanei din fa�a ta �i mult� experien�� pe care nu o po�i c�p�ta decât punând în practic� �i înv��ând din gre�elile proprii.

Mergând mai departe, exersând, putem începe s� înv���m s� prelu�m de la partener �i alte elemente:

• ritmul �i modul de a respira; • expresiile faciale: ridicatul sprâncenelor, strângerea

buzelor etc. Capacitatea de a construi un bun raport este fundamental�

pentru orice demers de psihoterapie �i Erickson a în�eles asta mai bine decât oricine. Nimeni nu se va dest�inui în fa�a unei persoane antipatice �i cu atât mai mult nu va accepta sugestii de la ea! Cu to�ii suntem dispu�i s� ne deschidem sufletul �i s�

153

ne l�s�m influen�a�i de persoanele în care avem deplin� încredere �i care ne sunt simpatice. Un bun terapeut trebuie s� aib� abilitatea de a rela�iona cu diferite tipologii umane �i flexibilitatea care s� îi permit� s� în�eleag� c� fiecare om este unic �i are propriile metode eficiente de a-�i rezolva problemele cu care se confrunt�. Terapeutul ericksonian va fi doar un ghid care îl va ajuta s�-�i descopere resursele �i s�-�i g�seasc� propriile r�spunsuri la situa�iile care-l preocup�. Nu trebuie s�-l judec�m pe cel din fa�a noastr� prin prisma sistemului nostru de valori sau a felului nostru de a vedea lumea �i via�a.

Dac� dorim s� comunic�m optim �i s� îi vorbim fiec�ruia pe limba lui, trebuie s� înv���m s� folosim acela�i gen de expresii corespunz�toare sistemului dominant al interlocutorului. Au fost identificate trei sisteme principale prin care percepem lumea, care imprim� �i anumite caracteristici persoanelor dup� care pot fi u�or recunoscute, men�ionate într-unul din subcapitolele anterioare.

Tendin�a pe care o avem fiecare este s� favoriz�m unul dintre aceste 3 sisteme (auditiv vizual sau kinestezic). Odat� �tiind cum func�ionam, ne putem autoprograma mai eficient. Cunoscând sistemul favorit al clientului, îi putem vorbi “pe limba lui”, în termenii lui, în modalitatea lui familiar�.

A�a cum am mai subliniat în momentul când comunicarea decurge bine între doi interlocutori apare în mod spontan mimetismul comportamental, ace�tia au atitudini similare, postura �i gesturile sunt în armonie, sincronizate, vocile de asemenea ca �i tonul, volumul, intona�ia �i alegerea cuvintelor.

Dincolo de aceste elemente de ordin nonverbal, care desigur sunt foarte importante, nu putem s� nu subliniem �i importanta limbajului verbal, a modalit��ii în care terapeutul pune întreb�rile. Cercet�rile recente au eviden�iat c� mintea uman� î�i continu� c�ut�rile prin întreg sistemul de memorie chiar �i dup� ce a fost dat un r�spuns aparent satisf�c�tor pentru nivelul con�tient la o întrebare. Tocmai aceast� c�utare incon�tient� la un nivel incon�tient autonom este esen�a abord�rii indirecte. Terapeutul ericksonian va c�uta s� provoace acest fenomen pentru c� este o manier� prin care se utilizeaz� poten�ialul latent în rezolvarea problemei unui client. Acest tip de c�utare se produce de multe ori �i spontan, în via�a

154

de zi cu zi, sau chiar în timpul somnului. De multe ori ne trezim c� diminea�a ne apare în minte, în mod spontan, o solu�ie la o problem� pe care nu reu�isem s� o rezolv�m seara. Practic, incon�tientul a continuat s� lucreze, chiar �i atunci când con�tientul se odihnea.

Metoda socratic� de dialog este o bun� exemplificare a felului în care, o bun� strategie de a pune întreb�rile potrivite, poate ini�ia acest proces incon�tient de c�utare �i de a provoca un client s�-�i canalizeze toate resursele –con�tiente �i incon�tiente- pentru a se vindeca, pentru a g�si solu�ii eficiente.

O ilustrare interesant� a modului în care întreb�rile terapeutului pot activa diferite aspecte ale experien�ei interne este dat� de cercet�rile efectuate pe r�spunsurile date de subiec�ii afla�i în trans� hipnotic�. Atunci când au fost întreba�i „Experien�a st�rii de trans� este similar� cu cea în care sunte�i treji?”, 83% din subiec�i au r�spuns afirmativ. Pe de alt� parte la întrebarea „Experien�a st�rii de trans� este diferit� de cea în care sunte�i treji?”, 72 % din subiec�i au r�spuns tot afirmativ. Aceste dou� r�spunsuri se bat cap în cap la prima vedere. Dac� privim îns� din alt punct de vedere vom vedea c� ele nu sunt contradictorii. Explica�ia la aceast� problem� este c� modul în care au fost puse întreb�rile au determinat subiec�ii s� se canalizeze pe aspecte diferite ale experien�ei lor interne. În timp ce prima întrebare i-a determinat s� se concentreze asupra similarit��ilor dintre starea de trans� �i cea de veghe, a doua i-a f�cut s�-�i comute aten�ia asupra diferen�elor dintre cele dou� st�ri. Practic ambele r�spunsuri sunt adev�rate în acela�i timp pentru c� se refer� la aspecte diferite ale experien�ei interne.

În hipnoterapie de multe ori este util s� ajut�m pacien�ii s� discrimineze cu st�rile lor interne sau, din contr�, s� g�seasc� asem�n�rile, experien�e diferite. Formularea întreb�rilor poate facilita acest proces.

Întreb�rile în sine pot deveni forme de sugestii indirecte, atunci când r�spunsul nu este dat de con�tient. Asemenea întreb�ri activeaz� procesul intern de c�utare �i faciliteaz� r�spunsuri autonome date de nivelul incon�tient, fapt care este tocmai esen�a st�rii de induc�ie hipnotic�. Spre exemplificare,

155

vom ar�ta cum o serie de întreb�ri pot provoca �i aprofunda starea de trans�, prin dou� metode diferite de induc�ie: fixarea privirii �i levita�ia bra�ului. În fiecare exemplu, r�spunsul la primele întreb�ri poate fi de ordin comportamental, care presupune alegeri con�tiente. Urm�toarele întreb�ri vor solicita de la subiect atât r�spunsuri ce presupun o inten�ionalitate con�tient� dar �i alegeri incon�tiente. Ultimele întreb�ri vor provoca pacientul s� r�spund�, s� dea r�spunsuri ce vin de la un nivel incon�tient perfect autonom. Este clar c� �irul urm�tor de întreb�ri nu poate fi luat ca atare �i utilizat într-o manier� rigid� pentru c� ele utilizeaz� tocmai comportamentul subiectului, care este diferit de la caz la caz, a�a cum este firesc. Subiectul nu are nevoie s� dea un r�spuns clasic, de ordin verbal, ci mai degrab� este provocat s� r�spund� printr-un comportament �i acest mod de a pune problema tinde s� ocoleasc� mecanismele de ap�rare. Întreb�rile îi provoac� s� se concentreze asupra lor însu�i �i s� se întrebe cum vor reac�iona. Acest mecanism presupune deja o disociere între nivelul con�tient �i cel incon�tient, care va da r�spunsul la suita de întreb�ri ale terapeutului, care va fi de tipul:

• Preferi s�-�i g�se�ti un punct unde s� prive�ti în timp ce stai confortabil?

• În timp ce continui s� prive�ti, observi c� pleoapele încep s�-�i tremure?

• Oare pleoapele încep s� tremure împreun� sau separat?

• Încet, abia perceptibil sau tare? • Se vor închide brusc sau vor mai continua s� tremure

pentru un timp • Oare se vor apropia pleoapele din ce în ce mai mult pe

m�sur� ce te vei a�eza din ce în ce mai confortabil? • Este în regul�. Se poate ca ochii s� r�mân� închi�i în

timp ce starea de confort devine tot mai profund�, ca atunci când dormi?

• Oare po�i s�-�i aprofundezi starea de confort astfel încât s� nici nu sim�i nevoia s� mai deschizi ochii?

• Sau mai degrab�, preferi s� încerci �i s� vezi c� nici nu mai po�i s�-i deschizi?

156

• Oare cât de curând ai s� scapi din vedere aceast� problem� din cauz� c� incon�tientul t�u vrea s� viseze? (În acest moment terapeutul poate observa mi�c�ri subtile ale globului ocular, care urm�resc scenele pe care �i le imagineaz� pe ecranul mental).

Vedem c� seria de întreb�ri (Erickson, 1976) debuteaz� cu întreb�ri care solicit� o alegere voluntar� din partea clientului �i se sfâr�e�te cu unele care vizeaz� doar activitatea unor procese incon�tiente. O caracteristic� de baz� a acestei abord�ri este c� ea este sigur�, în sensul c� nu exist� e�ec pentru c� orice r�spuns ar da subiectul la întrebare este valid, corect. O alt� caracteristic� este c� fiecare întrebare solicit� un r�spuns ce se traduce într-un comportament observabil, ce îi d� terapeutului indicii importante despre modul în care clientul reac�ioneaz� la sugestii. Aceste r�spunsuri observabile sunt asociate cu st�ri interne relevante din perspectiva experien�ei de trans� �i constituie indicatori ai acesteia.

Dac� exist� un e�ec în a r�spunde adecvat terapeutul poate interveni cu alte întreb�ri ce insist� pân� când este ob�inut comportamentul dorit la un nivel manifest sau terapeutul poate discuta cu subiectul despre experien�a lui interioar� pentru a putea fi exploatate, din perspectiv� terapeutic�, orice r�spunsuri mai neobi�nuite sau chiar dificult��i cu care se confrunt�. Nu este neobi�nuit, de exemplu, ca unii pacien�i s� deschid� ochii ocazional, chiar dac� li se sugereaz� ca ace�tia s� r�mân� închi�i. Este un comportament de verificare la care unii clien�i apeleaz� în mod automat, chiar f�r� a fi con�tien�i de asta. Aceast� atitudine nu interfereaz� �i nu afecteaz� cu nimic procesul terapiei. Modalitatea de formulare a întreb�rii las� fiec�rui subiect libertatea de a r�spunde într-un mod constructiv din perspectiva eficien�ei hipnoterapiei �i, în acela�i timp, particular, original.

157

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 16. Vocea, timbrul vocal este un element important în hipnoza ericksonian�.

Vocea poate schimba total sensul unui mesaj (R. Bandler)

Pe tot parcursul hipnozei se men�ine, în general, acela�i timbru vocal, uneori acesta singur putând induce transa.

Vocea este deja mesajul, fiind plin� de conota�ii, de muzic�, de sugestii mai puternice �i mai arhetipale decât cuvintele: “iar vocea mea te înso�e�te pretutindeni �i se transform� în vocea p�rin�ilor t�i, a profesorilor t�i, a colegilor t�i de joac� �i în glasul vântului �i al ploii….”

Din acest motiv orice persoan� care dore�te s� devin� un bun hipnoterapeut trebuie s� acorde aten�ie acestui aspect �i s�-�i exerseze vocea. Fiind afon, Milton Erickson a acordat o mare aten�ie modula�iilor vocii, considerând c� multe tipare de comportament se reflect� în modul în care persoana spune un anume lucru.

Pentru un bun hipnoterapeut vocea este un element esen�ial pentru c� faciliteaz� sau nu inducerea transei. Având în vedere importan�a acestui aspect, aceasta se poate exersa �i forma printr-o suit� de exerci�ii speciale, pe o lung� perioad� de timp (cum ar fi armonizarea vocii cu ritmul unei melodii instrumentale, cu sunetele mai înalte sau mai joase, etc.).

Modific�rile de tonalitate pot constitui o însumare lexical� propriu-zis� a modific�rilor ce au intervenit la nivelul de comunicare verbal�, a�a cum se întâmpl� �i cu limbajul corporal.

158

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II.17. Hipnoza ericksonian� este centrat� pe obiectiv �i limitat� în timp. Caracteristicile obiectivelor corect definite �i a tehnicilor care faciliteaz� realizarea lor.

Fiecare este fauritorul propriului sau destin.(Salaustius) Terapia ericksonian� este una centrat� pe obiectiv �i de

aceea mijloacele �i tehnicile trebuiesc utilizate �i planificate de a�a manier� încât s� activeze resursele ce vor duce la îndeplinirea obiectivelor urm�rite. Obiectivele trebuiesc s� fie clar definite �i opera�ionale, înc� de la începutul terapiei, în deplin acord cu pacientul. Acesta trebuie încurajat s� spun� exact ceea ce dore�te s� ob�in� de la terapie, exprimându-se în termeni cât mai quantificabili �i clari, pentru a avea control asupra eficien�ei terapiei.

Terapeutul va da dovad� �i în acest demers de maxim� flexibilitate �i nu va încerca s�-i impun� propriile scopuri, a�a cum le vede el, prin prisma sistemului s�u de valori, ci din contr�, va încuraja clientul s�-�i stabileasc� obiectivele a�a cum crede el de cuviin�� �i îl va ghida astfel încât acestea s� se circumscrie valorilor �i priorit��ilor de via�� ale pacientului, oricât de diferite sunt ele de cele ale terapeutului. În acest demers nu are importan�� dac� terapeutul este sau nu de acord cu obiectivele, atâta timp cât clientul crede c� îi sunt utile.

Hipnoterapia va fi apreciat� ca fiind eficient� în m�sura în care obiectivele stabilite ini�ial au fost realizate.

Având în vedere c� scopurile sunt concrete �i clare, terapeutul trebuie s� utilizeze la maximul timpul, astfel încât num�rul �edin�elor s� fie cât mai mic, pe principiul eficien�ei maxime într-o unitate de timp cât mai mic�.

Pentru a-i rezolva problema clientului trebuie s� fim aten�i la cuvintele lui, la modul cum se exprim�, la ceea ce dore�te de la terapie, la pattern-urile sale de vindecare pe care le-a mai

159

utilizat în trecut �i la solu�iile bune care l-au ajutat s� treac� peste perioade sau probleme dificile de-a lungul existen�ei sale. Este util s� avem în vedere schema:

RESURSE

Trebuie identificate resursele de care dispune

subiectul, ce are, ce nu are, de ce ar mai avea nevoie pentru a reu�i s� dep��easc� impasul în care se afl�. În cazul în care se constat� c� pacientul are nevoie �i de alte resurse decât cele pe care le posed� (cum ar fi abilit��i de comunicare, asertivitate etc.), psihoterapia va fi direc�ionat� spre dezvoltarea acestora prin tehnici adecvate.

Mul�i pacien�i au tendin�a de a se pierde în detalii în relat�rile lor �i terapeutul trebuie s� evite aceast� capcan�, centrându-se pe ceea ce este esen�ial, pentru a valorifica timpul acordat terapiei la maxim.

Este important s� respect�m cererea subiectului. Dac� acesta nu ne cere, în mod explicit, s� rezolv�m o problem� este foarte posibil s� nu fie cu adev�rat preg�tit s� o rezolve �i s� mai doreasc� s� mai r�mân� în acea stare. Deci este mai bine s� nu lu�m în seam� cererile implicite care pot fi doar fantasme ale terapeutului, rezultate din contratransfer �i din proiec�iile sale. Trebuie s� fim aten�i �i s� fim capabili s� facem diferen�a între ceea ce ne dorim noi, ca terapeu�i �i ca oameni �i ceea ce î�i dore�te clientul. Nu trebuie s� triem informa�ia prin sistemul nostru de referin�� sau s� raport�m ceea ce spune subiectul la sistemul nostru de valori sau la experien�a noastr� individual�. Dac� am proceda a�a am risca s� ne rezolv�m doar problemele noastre, nu �i pe cele ale clientului, iar rezultatele terapiei (în cazul în care ar exista) ne-ar mul�umi pe noi, nu pe client. Abordarea în terapie a cererilor implicite poate face mai mult r�u decât bine persoanei.

De ce se plânge acum subiectul.

Ce dore�te s� ob�in� (cum, când, cât, cu cine) pentru a �ti

cum vrea s� realizeze ceea ce-�i

propune.

160

Spre exemplu, dac� persoana poveste despre o rela�ie nefericit� �i nu cere explicit s� o ajut�m s� se rup� de ea nu trebuie s� încerc�m s� o determin�m s� fac� acest pas pentru c� a�a credem noi c� ar fi mai bine pentru ea. Nu am face decât s�-i stric�m echilibrul, care pentru moment este probabil o stare bun� pentru ea, din care mai are de înv��at, din moment ce nu �i-a propus s� o schimbe. Acest principiu este în ultima instan�� o modalitate de a respecta clientul �i de a avea încredere în el. Fiecare persoan� este capabil� s� decid� ce dore�te �i ce nu dore�te s� schimbe în via�a sa. A discerne între problemele personale �i cele ale pacientului este o dovad� de maturitate �i profesionalism pentru un terapeut. Tocmai pe acest segment se dovede�te utilitatea unei analize personale sau a unei dezvolt�ri personale autentice, în care am avut ocazia s� lucr�m cu propriile noastre probleme, s� ni le accept�m, cunoa�tem �i s� ni le rezolv�m.

Este un lucru destul de cunoscut c� oamenii se plâng deseori de o sumedenie de lucruri, îns� acestea nu sunt întotdeauna �i cele pe care doresc s� le schimbe. Câteodat�, când pacien�ii se vait�, au nevoie s� fie lini�ti�i �i s� li se confirme c� ceea ce ei doresc este rezonabil, firesc. Sau pot dori s� fie doar asculta�i �i recunoscu�i ca persoan�. De multe ori, între b�rba�i �i femei exist� probleme de comunicare care deriv� din aceast� problematic�. B�rba�ii, prin natura lor mai logic�, mai ra�ional� �i prin faptul c� sunt centra�i pe solu�ii, atunci când aud o femeie c� poveste�te, c� se plânge de diferite aspecte, au tendin�a de a le oferi imediat solu�ii. Drept rezultat, acestea se simt neîn�elese pentru c� ele vroiau de fapt doar s� fie ascultate �i s� se simt� aprobate. Cu alte cuvinte, era mai potrivit� o atitudine empatic� decât una logic�.

Sintetizând, putem spune c�, pentru ca un obiectiv s� aib� �anse mari s� fie realizat trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele cerin�e:

o s� fie formulat în termeni pozitivi; o s� fie personal �i s� depind� exclusiv de persoana care

�i-l propune, nu de factori exteriori; o s� fie concret. Clientul trebuie ajutat s�-l descrie

am�nun�it, în termeni senzoriali, dup� schema VAKOG; o s� fie quantificabil �i observabil;

161

o s� fie foarte bine contextualizat. În acest sens sunt utile întreb�rile de tipul: cât, unde, cu cine cum etc.

Pentru ca un obiectiv s� ajung� s� îndeplineasc� cerin�ele de mai sus, terapeutul îl poate ghida prin întreb�ri ajut�toare de tipul:

- Ce dori�i s� ob�ine�i? - De unde ve�i �ti ca a�i ob�inut ceea ce v� dori�i? - Cum va �ti altcineva c� v-a�i îndeplinit obiectivul? - Ce se va întâmpla sau ce se va modifica dup� ce ve�i

ob�ine ceea ce v� dori�i? - Ce v� împiedic� s� v� realiza�i obiectivul? - Când dori�i s� v� îndeplini�i obiectivul? - Ce a�i putea pierde ob�inându-l? Întreb�rile trebuie s� fie puse într-o manier� care sugereaz�

o atitudine deschis� �i flexibil� din partea terapeutului, care s�-i lase clientului libertatea de a-�i g�si cea mai bun� cale pentru el de rezolvare a problemei. Spre exemplu: Care sunt modalit��ile cele mai bune pentru tine s� sl�be�ti? Vei sl�bi pentru c� pur �i simplu vei uita s� m�nânci sau poate vei amâna mesele lungi pentru c� te împiedic� s� faci lucruri mai interesante? Ce te va motiva s� nu mai m�nânci alimentele interzise, care te fac s� te îngra�i? Vei descoperi c� mâncarea recomandat� �i noile modalit��i de a g�ti sunt pl�cute �i vei fi surprins c� po�i sl�bi f�r� s� te frustrezi realmente? Vedem, din acest exemplu, cum fiecare întrebare las� libertatea clientului de a alege din mai multe alternative pe cea care se muleaz� cel mai bine pe tendin�ele sale naturale. Mai mult decât atât, întrebarea în sine ofer� sugestii într-o manier� indirect�. De principiu, se observ� c� întreb�rile sunt compuse �i implicit au o doz� de ambiguitate, util� din perspectiv� terapeutic� pentru c� ajut� clientul s� renun�e la limit�rile pe care le-a înv��at �i s� fie deschis spre înv��area unor pattern-uri mai constructive de comportament.

Pentru o bun� descriere a obiectivului, în termeni senzoriali, trebuie luat în calcul Modelul Milton �i corectate eventualele erori de gândire ale clientului. De asemenea, atunci când definim ceea ce dore�te clientul s� schimbe, este mai potrivit un limbaj de ac�iune, care presupune descrierea problemei în am�nunt, utilizând expresii senzoriale �i termeni concre�i.

162

Este foarte important de �tiut cum va ar�ta schimbarea atunci când aceasta va surveni la modul concret evitând descrierile de tipul „el nu va mai fi nest�pânit” �i provocând un limbaj care s� descrie un comportament în termeni concre�i, observabili, obiectivabili. În acest context este bine s� subliniem �i lucrurile care vor r�mâne la fel deoarece sunt bune, pozitive, dezirabile.

Ob�inerea rezultatelor �i implicit succesul terapiei, este condi�ionat� de o serie de factori. La unii dintre ace�tia am mai f�cut referire �i în capitolele precedente. Ace�ti factori pot fi organiza�i în patru categorii principale:

Factori lega�i de client �i factori extraterapeutici: � clientul este singura persoan� cu adev�rat important� în

ceea ce prive�te contribu�ia la rezultatul hipnoterapiei; � p�stra�i concep�iile clientului în cadrul procesului de

schimbare; � cerceta�i for�ele, capacit��ile �i resursele clientului; � inspira�i-v� din competen�ele interne; � fi�i concentra�i asupra schimb�rii; � inspira�i-v� din via�a clientului, exterioar� terapiei,

în�elegând evenimentele datorate întâmpl�rii. Factori lega�i de rela�ie: � este foarte important ca terapeu�ii s� fie percepu�i de

c�tre clien�ii lor ca fiind empatici �i necritici; � adapta�i-v� comportamentul la viziunea pe care o are

clientul în leg�tur� cu rela�ia terapeutic�; � accepta�i obiectivele clientului; � adapta�i-v� comportamentul la nivelul motiva�iei

clientului. Factori lega�i de a�tept�ri �i factori placebo:

� speran�ele �i a�tept�rile în privin�a schimb�rii sunt factori esen�iali pe care profesioni�tii s�n�t��ii mentale le pot promova sau diminua;

� momentele de deschidere �i de interac�iune sunt importante;

� cerceta�i posibilit��ile de schimbare f�r� a minimaliza durerea �i suferin�a;

� folosi�i un limbaj care promoveaz� speran�a; � fi�i con�tien�i de priorit��ile personale;

163

� eviden�ia�i sentimentul de st�pânire de sine al clientului;

� orienta�i-v� tratamentul spre viitor (mul�i clien�i fac mereu referiri la experien�e trecute care îi împiedic� s�……�i uit� c� ele nu mai fac parte din prezent �i nici din viitor, dac� ei nu mai doresc asta);

� depersonaliza�i plângerile clientului. Factori lega�i de modele �i tehnici:

� alege�i modelele sau tehnicile care se potrivesc clientului vostru �i exprima�i factorii comuni;

� utiliza�i tehnici �i interven�ii care s� fie în concordan�� cu etapele de schimbare ale clientului;

� colabora�i cu clientul în ceea ce prive�te obliga�iile �i sarcinile acestuia

Exist� obiective care nu pot fi îndeplinite brusc, ci presupun o schimbare treptat�, lent�, îns� sigur�. În acest caz va trebui discutat cu pacien�ii pentru a-i preg�ti pentru acest aspect �i a-i ajuta s�-�i contureze ni�te expectan�e realiste, �tiut fiind faptul c� mul�i oameni se pot sim�i frustra�i sau se pot irita atunci când au senza�ia c� nu înregistreaz� nici un progres. Spre exemplu, nici o persoan� nu va putea sl�bi peste noapte 10 kg �i de aceea trebuie s� aib� r�bdare �i s� dea dovad� de perseveren�� în respectarea indica�iilor date de nutri�ionist. De aceea, se vor stabili, în colaborare cu ei, semnele care indic� progresul �i pentru clarificarea acestui aspect sunt utile întreb�rile:

o Care va fi primul semn care va indica c� a început s� se schimbe situa�ia?

o Ce anume a�i putea semnala ca având o tent� de cre�tere în procesul de dezvoltare?

o Ce crede�i c� se întâmpl� atunci când lucrurile încep s� mearg� în sensul dorit?

o Ce trebuie s� se întâmple pentru ca s� semnala�i faptul c� lucrurile sunt în curs de schimbare, în sensul în care dori�i dumneavoastr�?

o Cum ve�i p�stra schimbarea pe care o a�tepta�i s� înceap�?

o Care este lucrul care vi se întâmpl� în momentul de fa�� �i care dori�i s� existe �i în viitor?

164

Câteva c�i pentru a crea schimbarea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

TR�IRI EXPERIEN��

SITUA�IE CONTEXT

OBIECTIV VIZIUNE

AC�IUNE

- Sentimente -În�elesul sinelui -Senza�ii corporale -Himere �i gânduri automate

-pattern-uri temporale (ac�iuni) -pattern-uri spa�iale (ac�iuni) -cadru �i înclina�ii culturale -cadru �i înclina�ii familiale / istorice -cadru �i înclina�ii biochimice / genetice -ucenicii �i înclina�ii datorate neamului -ideologii spirituale/ religioase

Puncte de vedere Pattern-uri de aten�ie Interpret�ri Explica�ii Evalu�ri Supozi�ii Convingeri Scenarii de identificare

Pattern-uri de rezultat Pattern-uri de interac�iune Pattern-uri de limbaj Pattern-uri non-verbale

EXPERIEN�� CONTEXT VIZIUNE AC�IUNE

A da mesaje de acceptare �i de recunoa�tere. E inutil s� se schimbe sau s� se analizeze experien�a, întrucât problema nu este inerent�

Identificarea aspectelor ajut�toare �i limitative ale contextului, apoi sugerarea schimb�rilor de context în jurul problemei (de ex. schimb�ri în biochimie, timp, spa�iu, obiceiuri culturale �i influien�e)

Identificarea �i repunerea în întreb�ri a viziunilor legate de: neputin�� �i invalidare, non-iresponsabilitate sau determinism �i de asemenea: a propune noi posibilit��i de aten�ie.

Aduce�i la zi pattern-urile de ac�iuni �i de interac�iune care fac parte din problem� �i care „r�mân întotdeauna la fel”.. Apoi, sugera�i întreruperea pattern-ului problematic sau g�si�i �i utiliza�i un pattern orientat c�tre solu�ii

165

În majoritatea problemelor ce implic� un element contextual exist� influien�e echivoce cum ar fi pattern-urile legate de rezultat �i de preg�tire. Exist� tendin�e care îi mobilizeaz� pe oameni s�-�i ating� obiectivele �i altele care îi frâneaz�. Contextul trebuie luat �i el în calcul în aceast� constela�ie. Pentru a înlesni schimbarea, exist� câteva idei de care trebuie s� �inem cont, câteva pattern-uri:

� Descoperi�i ideile �i credin�ele clien�ilor care au leg�tur� cu preocup�rile, problemele �i cu solu�iile posibile. Trebuie luat în calcul �i rolul pe care îl au înclina�iile culturale, etnice, sociale, familiale, spirituale, politice, religioase �i biologice în ansamblul viziunii pacientului asupra lumii �i modul cum aceste influien�eaz� credin�ele lor, ideile, explica�iile �i interpret�rile care le fac. Este util s� fie direc�iona�i s�-�i analizeze felul în care aceste înclina�ii îi mobilizeaz� sau îi împiedic� s�-�i ating� obiectivele;

� sistemele sociale de sus�inere (�coal�, munc�, biseric�, familie, prieteni, amici, colegi, colectivitate etc) pot fi utilizate ca puncte de sprijin în psihoterapie;

� prietenii care au observat schimbarea îi pot schimba �i clientului viziunea;

� folosirea unui limbaj care promoveaz� speran�a, care îl ajut� s�-�i modifice acele pattern-uri negative. Spre exemplu, putem folosi descrieri ce se bazeaz� pe competen�ele reale ale clientului în opozi�ie cu cele centrate pe probleme;

� utilizarea contraexemplelor. Putem alege s� vorbim despre excep�ii, despre rezultate unice, care contrazic întâmplarea nepl�cut�. Sunt preferabile acele contraexemple mai apropiate de prezent, dac� pot fi identificate pentru c� dovada cea mai u�or acceptat� este cea actual�, pentru c� este afectiv mai puternic�. În cazul în care nu g�sim un asemenea exemplu apropiat, este bine s� c�ut�m unul mai îndep�rtat în timp, pentru c� un exemplu r�mâne un exemplu;

� g�sirea acelor întâmpl�ri alternative care merg la acelea�i fapte. Aceast� abordare est util� atunci când terapeutul are nevoie s� scoat� în eviden�� un punct de vedere diferit de cel pe care îl argumenteaz� clientul. Poate face interpret�rile plecând de la o ipotez� sau de la o uimire, folosind expresii de genul „m� întreb”, „este posibil ca”, „se poate ca”;

166

� identificarea �i scoaterea în eviden�� a acelor calit��i ale clien�ilor care le permit s� se ridice deasupra sor�ii �i s�-�i gestioneze situa�iile dificile cu care se confrunt�;

� sprijinirea clientului în efortul de a-�i contura o viziune atr�g�toare asupra viitorului.

Pentru a identifica pattern-urile problematice, trebuie precizat cu exactitate care este frecven�a cu care se manifest� în mod curent problema (o dat� pe zi, pe s�pt�mân�), cât dureaz�, în ce loc se manifest�, ce face persoana sau cei din jur atunci când apare. Exist� factori care amplific� problema �i care pot �ine de context, de persoane din jur sau de modalitatea pacientului de a interpreta evenimentele.

Modificarea, întreruperea sau dezorganizarea �i destructurarea pattern-urilor dezadaptative sau care înso�esc problema sunt favorizate de:

• schimbarea frecven�ei; • modificarea ritmului cu care se manifest�; • schimbarea intensit��ii; • scurtarea duratei; • schimbarea momentului în care se manifest�; • ad�ugarea unui element nou problemei; • asocierea apari�iei problemei cu un pattern ce

reprezint� o activitate nepl�cut�. Schimbarea se poate face printr-un proces cunoscut sub

denumirea de re-pattering care presupune actualizarea acelor pattern-uri îndreptate spre rezultat �i interac�iune, centrate pe solu�ii. Pentru realizarea acestui obiectiv se caut� s� se descopere, s� se eviden�ieze solu�iile, capacit��ile, preg�tirea, puterile �i resursele anterioare, competen�ele clientului. Pentru a avea efectul scontat este bine ca toate acestea s� fie f�cute cu tact, prin punerea întreb�rilor potrivite care îi provoac� pe clien�i s�-�i g�seasc� singuri solu�iile �i s�-�i descopere resursele. Descoperirea solu�iilor anterioare, a solu�iilor g�site la un anume moment din trecut �i a reu�itelor par�iale este un demers extrem de util �i este facilitat de întreb�rile de tipul: spune�i-mi o dat� când problema a survenit �i dumneavoastr� a�i fost capabil s� o st�pâni�i într-un fel sau altul. Eviden�ierea momentului când problema ia sfâr�it, sau este pe cale s� se

167

finalizeze, ofer� indicii valoroase pentru g�sirea solu�iilor de rezolvare.

De asemenea, schimb�rile care au precedat tratamentul pot s� ne furnizeze informa�ii valoroase despre modalitatea în care clien�ii î�i abordeaz� problemele.

Este util de identificat, cu exactitate, cadrul în care clien�ii se simt preg�ti�i, creativi �i capabili de a-�i rezolva problemele.

În cazul în care problema nu s-a înr�ut��it este bine s� identific�m cauzele. Simplul fapt c� pacientul realizeaz� c� al�ii se confrunt� cu situa�ii mult mai dificile decât ei îi poate face s� se simt� bine �i mai optimi�ti.

În continuare vom prezenta câteva principii ce ne ajut� s� ne construim un limbaj al putin�ei, al speran�ei, orientat spre solu�ii: Anularea limbajului neputin�ei. Dac� clien�ii se simt neîn�ele�i vor deveni furio�i sau îl vor face pe terapeut s� în�eleag� c� exist� o problem�. În acest context ad�ugarea de sensuri noi cuvintelor clien�ilor poate fi mai benefic� decât o simpl� reformulare; Reformularea r�spunsurilor. Exemplu: Clientul: El are mereu necazuri – Terapeutul: El a avut necazuri.; Transformarea declara�iilor de ordin general ale clien�ilor de tipul „totul”, „toat� lumea”, „nimeni”, „întotdeauna”, „niciodat�” în declara�ii par�iale, particularizate; Transformarea m�rturisirilor clien�ilor, raportându-le la adev�r sau la realitate prin utilizarea expresiilor: „Dumneavoastr� ave�i impresia c�…”, „Gândi�i-v� c�”; Manifestarea presupunerilor prin cuvinte precum „deja”, „pân� în prezent”, „atunci când” sugereaz� clientului c� în viitor lucrurile vor lua o alt� întors�tur�; Reinserarea declara�iilor dificile în unele ce au leg�tur� cu viitorul ales sau cu obiectivul. Clientul: nu voi sc�pa niciodat� de aceast� situa�ie Terapeutul: Dori�i s� g�si�i un mijloc de a sc�pa de aceast� situa�ie?; Acordarea permisiunii de a învinge (Pute�i!) sau a permisiunii de a nu face (Nu sunte�i obligat!); Utilizarea oric�rui ajutor care face posibil� schimbarea, oricât de mic ar fi. Aceast� tehnic� permite transformarea unor comportamente, considerate în mod curent incapacit��i,

168

simptome, aspecte negative în atu-uri. Ex.: Client: Familia mea este extrem de disfunc�ional� �i confuz�. Terapeut: „Ave�i experien�a disfunc�ionalit��ii �i a confuziei; Înglobarea tuturor aspectelor, sentimentelor într-un tot unitar. Aceast� tehnic� este bun� pentru c� oamenii se simt prizonieri doar pentru c� experimenteaz� lucruri opuse, contradictorii; În�elegerea criticilor. Aceste sunt o surs� bogat� �i valoroas� de informa�ii pentru c� ne ofer� un feed-back despre felul în care noi lucr�m cu clien�ii. În cazul în care constat�m c� pacientul este nemul�umit, trebuie s� avem disponibilitatea �i flexibilitatea de a ne schimba modul de a aborda terapia, de a comunica mai bine; Adaptarea limbajului la cel al pacientului.

Pentru a ajuta clientul s�-�i contureze o viziune pozitiv� asupra viitorului îl putem ajuta prin întreb�ri de tipul: Dup� p�rerea dumneavoastr�, ce este important s� realiza�i în via��?, Ce înseamn� pentru dumneavoastr� un viitor bun?, Ce visa�i pentru zilele s�pt�mânii/lunile/anii ce vor veni?, Pentru ce a�i fost trimis pe aceast� lume?, În ce domeniu de activitate crede�i c� a�i putea aduce o contribu�ie?, Ce v-a�i str�dui s� face�i în via�� dac� a�i �ti c� nu a�i putea da gre�?”.

Este la fel de important s� negociem cu clientul pentru a reu�i s� desfiin��m obstacolele ce stau în calea viitorului ales pentru c�, se poate întâmpla ca pacien�ii s� �tie cu exactitate ceea ce vor, dar s� nu poat� s�-�i ating� obiectivele pentru c� percep obstacolele care le stau în cale ca fiind de neînvins. Ei nu se simt, în acest caz, îndeajuns de puternici pentru a-�i realiza visurile sau cred c� mai sunt o sumedenie de lucruri pe care trebuie s� le fac� înainte. Întreb�rile utile pentru acest demers sunt de tipul: Dup� p�rerea dumneavoastr� ce anume v� împiedic� s� ajunge�i acolo unde v� dori�i? , Dup� p�rerea dumneavoastr� ce anume v� împiedic� s� v� realiza�i obiectivele?, Ce crede�i c� trebuie s� vi se întâmple înainte de a putea s� v� realiza�i visul?, Care sunt ac�iunile pe care nu le face�i pentru a permite visurilor dumneavoastr� s� se realizeze?, Care sunt obstacolele care stau în calea visurilor dumneavoastr�?, Ce ar face, dup� p�rerea dumneavoastr�, eroii, modelele sau oamenii pe care îi

169

admira�i dac� ar fi în locul dumneavoastr� pentru a-�i realiza visele?, Ce anume nu face�i, nu gândi�i �i ei ar face, ar sim�i sau ar gândi în aceast� situa�ie?, Ce anume face�i, sim�i�i sau gândi�i dumneavoastr� �i ei nu ar face, nu ar sim�i �i nu ar gândi?.

Ulterior se poate întocmi un plan de ac�iune pentru a ajunge la un viitor ales, dorit de pacient. Simplul fapt de a avea o viziune a viitorului �i a fi con�tien�i de obstacole, nu-i va c�l�uzi spre îndeplinirea lor. În aceast� etap� întreb�rile ajut�toare sunt de tipul: Ce pute�i face în viitorul apropiat pentru a putea p��i pe calea pe care dori�i s� merge�i?, Care ar fi primul pas spre realizarea visului dumneavoastr�?, Ce pute�i face plecând de aici?, Ce pute�i face în seara aceasta?, Ce crede�i c� v� poate ajuta s� face�i acest pas?.

Terapia ericksonian� este limitat� în timp. Durata medie a tratamentului este de 6-10 �edin�e. Mai mult decât atât, unele studii arat� c� în cele mai multe cazuri amelior�rile survin la începutul tratamentului, în primele 6-8 �edin�e apoi impactul continu�, îns� dup� 10 �edin�e tinde s� se diminueze.

Atitudinea corect� din punct de vedere etic este s� se lucreze la cercetarea deschiderii multitudinii de posibilit��i de solu�ionare �i de schimbare. Practicienii cu un grad ridicat de profesionalism lucreaz� la fiecare �edin�� pentru a optimiza eficacitatea lor, pentru a-i ajuta pe clien�i s�-�i g�seasc� dezlegarea la problemele lor în timpul cel mai scurt cu putin��.

O bun� colaborare cu pacientul, care imprim� direc�ia în care se va merge pentru atingerea obiectivelor, este mult mai important� decât num�rul �edin�elor.

Absen�a structur�rii în terapie poate avea grave consecin�e asupra rezultatului. Nu trebuie s� punem un semn de egalitate între structurare �i îngr�dire. Structurarea ofer� o imagine asupra direc�iei în care trebuie s� mearg� procesul terapeutic. Aceasta presupune s� în�elegem corect nelini�tile �i temerile clien�ilor, a ceea ce ei î�i doresc s� ob�in� prin intermediul schimb�rii. În func�ie de acestea terapeutul trebuie s� dea dovad� de maxim� flexibilitate. Obiectivele trebuie transformate în ac�iuni observabile cu claritate de clien�i. Terapeutul trebuie s� ajute clientul s� adopte un limbaj adecvat care s�-l conduc� la rezultate realiste �i realizabile �i s� evite cuvintele vagi.

170

Îns��i procesul de evaluare, pe care un terapeut îl face, trebuie s� aib� la baz� ideea c� problemele pot fi rezolvate �i c� este important de stabilit care sunt obiectivele concrete urm�rite prin terapie.

171

II. PRINCIPIILE �I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE

II. 18. Fiecare pacient are o modalitate subiectiv� de a intra în hipnoz� �i de a tr�i aceast� stare.

"Cunoaste-te pe tine insuti." (Socrate)

A�a cum am mai precizat, fiecare metod� de induc�ie trebuie s� fie unic�, adaptat� personalit��ii clientului �i s� valorifice la maximul informa�iile pe care le ob�inem de la client. În func�ie de aceste informa�ii avem posibilitatea s� alc�tuim o metod� de induc�ie potrivit�, personalizat� �i s� folosim metafore alc�tuite individual �i adaptate fiec�rui caz �i context particular. Vom utiliza culoarea care îi place pacientului, cadrul, peisajul, activit��ile preferate dar �i elemente unice ce deriv� din contextul particular în care se afl� clientul atunci când este în cabinetul de psihoterapie.

Mai mult decât atât, fiecare om tr�ie�te aceast� experien�� a transei într-o modalitate subiectiv�, proprie �i fiecare client atinge o anumit� profunzime a transei (de altfel exist� pu�ine cazuri în care o trans� profund� este absolut necesar� pentru a rezolva o problem�). Iat� câteva relat�ri ale unor subiec�i, dup� ce au fost sco�i din trans�:

Am sim�it un curent continuu de energii. Era ceva foarte puternic sus. S-au produs multe modific�ri

la nivel corporal. Când a ap�rut problema tot corpul mi s-a încordat, nu �tiu despre ce problema era vorba.

S-a întâmplat ceva foarte puternic, sim�eam o energie care radia dinspre terapeut spre mine, transpiram foarte mult, tr�iam senza�ia ca eram aici �i acolo, altundeva. Am sim�it o puternica detent� în zona toracica.

In momentul în care a ap�rut rezolvarea, o senza�ie de bine mi-a inundat tot corpul. Acum m� simt foarte bine, este o senza�ie extraordinar� de eliberare.

172

A fost ca un somn pl�cut M-am sim�it treaz în fiecare moment în care dumneavoastr�

îmi vorbea�i. Aceste tr�iri trebuiesc luate ca atare, nu trebuiesc

contrazise, fiind profund subiective. Ceea ce este cu adev�rat important este ca problema s� fie rezolvat�.

173

III. TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIAN� III. 1. O tehnic� de Hipnoz� dezvoltat� de Ernest Rossi.

"Nimeni nu ne poate da sugestii atat de puternice

cum ne putem da singuri" (Emil Coue)

Ernest Rossi a fost unul dintre cei mai apropia�i colaboratori ai lui Milton Erickson. El a avut meritul c� a reu�it s� sintetizeze o serie de tehnici �i principii ale terapiei lui Erickson , care, de altfel, nu era foarte preocupat de acest aspect, fiind centrat mai degrab� pe practic�.

PRECIZARE: Aceast� tehnic� se bazeaz� pe principiul conform c�ruia incon�tientul este depozitul unor resurse nelimitate �i c� rolul hipnoterapeutului este s� le deblocheze �i s� le canalizeze spre rezolvarea problemelor concrete ale clientului. Cheia vindec�rii se afl� deci în noi, îns� pentru a o g�si trebuie s� �tim s� ne dep��im blocajele �i rezisten�ele.

Incon�tientul reac�ioneaz� mai bine la sugestii nondirective, care îi las� o mare libertate de a ac�iona, a�a cum este mai bine, în beneficiul persoanei. Erickson avea total� încredere în incon�tient �i implicit în capacitatea fiec�ruia de a-�i g�si solu�ii la problemele cu care se confrunt�.

Din acest motiv a dezvoltat o serie de tehnici care s� pun� incon�tientul la treab� �i s� deblocheze acele resurse inepuizabile ce zac neutilizate, din simplul motiv c� nu �tim cum s� le acces�m �i, de cele mai multe ori, nici nu suntem con�tien�i de existen�a lor. Situa�iile limit�, îns�, ne arat� c� atunci când ne confrunt�m cu pericole ce ne pun via�a în pericol, putem reac�iona într-o manier� de care nici nu b�nuiam c� am fi în stare �i g�sim for�e de care nu eram con�tien�i. În literatura de specialitate întâlnim numeroase exemple în acest sens.

174

Tehnica pe care o vom prezenta, în continuare, va ar�ta modalitatea în care Erickson obi�nuia s� asocieze ni�te gesturi naturale cu starea de relaxare sau de intrare în trans� (cum ar fi respira�ia).

Tehnica de mai jos acord� incon�tientului maximul de libertate �i de încredere, atât în ceea ce prive�te g�sirea problemei celei mai oportune de abordat cât �i în ceea ce prive�te maniera de a o rezolva. Vom remarca, dac� privim cu aten�ie, c� modul de construire a sugestiilor respect� principiile enumerate în capitolele anterioare.

Este bine de precizat c�, în decursul tehnicii, subiectul poate avea diferite reac�ii cum ar fi: modificarea mimicii, plâns, râs, modificarea pozi�iei etc. Terapeutul nu trebuie s� se team� de aceste reac�ii pentru c� ele sunt indicii care ne arat� c� incon�tientul pacientului lucreaz�. Subiectul trebuie l�sat s� tr�iasc� în trans� aceste reac�ii. Dup� trezire se poate discuta despre sentimentele tr�ite, senza�iile sim�ite, doar dac� pacientul simte nevoia s� fac� acest lucru. În cazul în care subiectul alege s� discute despre experien�a prin care a trecut, terapeutul îi va da asigur�ri c� tot ceea ce s-a întâmplat sunt seme c� incon�tientul s�u dore�te s� lucreze în beneficiul lui �i c� acest fapt este cel mai bun lucru care se poate întâmpla. Trebuie s� fim aten�i �i s� contracar�m eventualele temeri ira�ionale ale clien�ilor �i s� nu judec�m sau etichet�m în vreun fel experien�ele lor subiective. Fiecare persoan� tr�ie�te senza�ii unice, în maniera ei proprie iar aceste sentimente sunt perfect valabile.

Etapele tehnicii: 1. I se cere subiectului s�-�i g�seasc� o pozi�ie relaxat� în

care nimic nu-l incomodeaz�: îmbr�c�minte, pozi�ie, etc. Poate sta pe un scaun sau pe un fotoliu. I se cere apoi s�-�i pozi�ioneze palmele paralel, f�r� a-�i sprijini coatele pe nimic. Terapeutul adopt� o pozi�ie identic�, aflat pe un scaun în fa�a clientului. Apoi i se sugereaz� s�-�i imagineze c� între cele dou� palme circul� un curent apoi i se cere s� amplifice aceast� senza�ie. În acest sens, se folosesc sugestii de genul:

De câte ori inspiri, corpul t�u se destinde tot mai profund �i mai agreabil.

175

Imagineaz�-�i c� între cele dou� mâini circul� un curent foarte puternic. Poate fi un curent rece, cald, c�ldu�, nu are importan��.

Concentrat�-te asupra acestui curent �i observ� cum acesta devine tot mai puternic.

Amplific� senza�ia pe care o sim�i tot mai mult, cu fiecare respira�ie etc

2. Palmele terapeutului �i ale subiectului sunt paralele, pozi�ia este relaxat�. În aceast� etap� se cere incon�tientului s� colaboreze pentru rezolvarea unei probleme pe care o va alege ulterior. R�spunsul incon�tientului ca fi prin intermediul palmelor. Daca r�spunsul este pozitiv (da), palmele se vor apropia iar dac� r�spunsul este negativ (nu), palmele se vor dep�rta. Tot în aceast� etap� se administreaz� sugestii prin care s� i se înt�reasc� încrederea clientului în propriul incon�tient.

DA NU

Sugestiile vor fi de tipul: Acum cere incon�tientului t�u s� colaboreze, aici �i acum,

pentru rezolvarea unei probleme pe care o va g�si ulterior. Dac� r�spunsul incon�tientului t�u va fi pozitiv palmele se vor apropia, se vor atrage precum doi magne�i. Dac�, din contr�, r�spunsul va fi negativ, palmele se vor respinge, se vor îndep�rta una de cealalt�.

Ai încredere în incon�tientul t�u, nu te gr�bi, las�-l s� lucreze în propriul ritm, în propria manier�. El �tie dac� ceva este bine sa fie rezolvat, aici �i acum, pentru armonia ta interioar�, pentru s�n�tatea �i eficien�a ta. Incon�tient înseamn� tot ceea ce nu e�ti con�tient aici �i acum.

Incon�tientul dispune de resurse inepuizabile �i de solu�ii pentru toate problemele tale. Aceste resurse le poate utiliza în beneficiul t�u dac� ai încredere în el.

NOT�: În cazul în care nu se întâmpl� nimic, nu primim nici un r�spuns timp de aproximativ 15 minute vom scoate subiectul din trans�.

Doar dac� r�spunsul, la întrebarea de sus, este pozitiv, adic� palmele clientului se vor apropia vom trece la etapa 3

176

3.. În aceast� etap� cerem incon�tientului s� aleag� o problem� pe care s� o rezolve imediat, aici �i acum. În momentul în care problema apare, una din mâini, stânga sau dreapta, nu are importan��, va coborî pe genunchiul corespunz�tor mâinii.

Se dau sugestii de tipul: Mâinile s-au apropiat . Asta înseamn� c� incon�tientul t�u

este de acord s� colaboreze aici �i acum pentru rezolvarea unei probleme.

Cere-i acum incon�tientului s� g�seasc� o problema despre care el �tie c� este bine sa fie rezolvat� aici �i acum pentru s�n�tatea ta, sau pentru echilibrul t�u interior. În momentul în care problema va ap�rea una din mâini, stânga sau dreapta, nu are nici o importan�� va coborî pe genunchiul corespunz�tor. Ai deplin� încredere în incon�tient �i las�-l s� fac� aceast� alegere pentru tine. El �tie mai bine decât con�tientul ceea ce e bine s� fie rezolvat, aici �i acum, pentru armonia ta interioar�, pentru realizarea scopurilor tale. Tot ceea ce ai de f�cut este s�-i acorzi încredere, s�-l la�i s� g�seasc� problema pe care el �tie ca este bine s� fie rezolvat�. Trebuie s�-i respect�m ritmul, alegerile �i maniera de a lucra.

Când una dintre mâini coboar� pe genunchi, trecem la etapa 4.

4. Cerem incon�tientului s� se bran�eze la resursele sale

interne necesare pentru rezolvarea problemei. Sugestii: Acum mâna dreapt�/stâng� (dup� caz) a coborât pe piciorul

corespunz�tor. Acest gest înseamn� c� incon�tientul t�u a g�sit deja problema care este bine sa fie rezolvat� aici �i acum.

Cere-i acum incon�tientului s� se conecteze la resursele inepuizabile pe care el le cunoa�te foarte bine pentru a g�si o solu�ie util� ,eficient� �i satisf�c�toare la problema pe care a ales-o .

Incon�tientul dispune de resurse infinite �i de solu�ii pentru orice problem�. Cere-i s� se conecteze la resursele de care are nevoie pentru a rezolva problema.

Se a�teapt� un minut, se repet� sugestiile acestei etape, apoi se trece la etapa 5.

177

5. În aceast� etap�, incon�tientul va utiliza resursele la care s-a conectat �i va rezolva problema. În momentul în care solu�ia util� �i satisf�c�toare va apare, mâna care nu a coborât pe genunchi se va îndrepta spre fa�� atingând-o.

Sugestii: “Las�-�i acum incon�tientul s� rezolve problema utilizând

resursele de care are nevoie. În momentul în care solu�ia util� , eficient� �i satisf�c�toare a ap�rut cealalt� mân� va atinge fa�a.

Ai încredere în incon�tient deoarece el �tie mai bine decât con�tientul tot ceea ce trebuie f�cut pentru rezolvarea problemei într-un mod satisf�c�tor pentru tine . El se folose�te de resursele pe care le cunoa�te bine �i lucreaz� în acest moment pentru tine, în beneficiul t�u, pentru a g�si o solu�ie eficient� �i satisf�c�toare

În func�ie de timpul de care subiectul are nevoie pentru a rezolva problema, sugestia se poate repeta de câteva ori. Dup� r�spunsul motor,, care semnific� rezolvarea problemei (atingerea fe�ei) se va trece la etapa 6.

6. Cerem incon�tientului s� restituie con�tientului solu�ia

g�sit� pentru ca acesta s� o poat� folosi util �i satisf�c�tor în viata de zi cu zi, în momentul când se va confrunta cu problema.

Sugestii: Mâna a atins deja fa�a, ceea ce înseamn� c� incon�tientul a

g�sit deja solu�ia la problem�. Roag�-l acum s� transmit� con�tientului solu�ia pentru ca acesta s� o poat� folosi util �i eficient în via�a de zi cu zi . Incon�tientul t�u îi va transmite con�tientului solu�iile pe care le g�se�te pentru ca acesta, con�tientul s� se poat� folosi de ele într-un mod util pentru tine.

Dup� ce sugestia va fi repetat� de câteva ori se trece la etapa 7.

7. Trezirea din trans�. I se spune subiectului s� devin�

con�tient de pozi�ia corpului, de ceea ce se întâmpl� în jurul lui, s�-i mul�umeasc� pentru ca �i-a acordat timpul, s� intre în contact cu incon�tientul s�u, s� deschid� ochii, etc.

Sugestii:

178

Mul�ume�te-�i pentru c� �i-ai acordat acest timp necesar pentru a intra în contact cu incon�tientul t�u �i cu resursele tale interioare.

Acum, încet, încet îndreapt�-�i aten�ia c�tre exterior. Observ�-�i pozi�ia corpului, a mâinilor. Ascult� sunetele din jurul t�u �i revino aici �i acum.

179

III. TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIAN� III.2. O tehnic� de hipnoz�

ce presupune utilizarea metaforelor.

Mokusen Hiki tr�ia într-un templu din provincia Tanaba. Unul dintre discipolii s�i se plângea de zgârcenia so�iei sale.

Mokusen se duse la femeie �i-i ar�t� pumnul strâns. - Ce înseamn� asta? se sup�r� femeia. - S� presupunem c� mâna mea ar fi tot timpul a�a. Cum ai

crede c� e? - Diform�. Atunci Mokusen îi ar�t� mâna cu degetele r��chirate. - Dar dac� ar fi a�a?

- E un alt fel de diformitate, spuse femeia. - Dac� ai în�eles, vei fi o so�ie bun�, încheie Mokusen. Dup� aceast� discu�ie, femeia î�i ajut� so�ul nu numai s�

strâng� banii, dar �i s�-i împart�.

PRECIZ�RI: Aceast� tehnic� utilizeaz� o metod� de induc�ie ericksonian�. Pentru a fi eficient� este necesar s� �tim o suit� de lucruri despre pacient. Trebuie s� afl�m ce îi place �i ce nu îi place s� fac�, ce culori, sunete, gusturi, imagini, mirosuri îi par agreabile. Nu în ultimul rând, avem nevoie s� �tim dac� subiectul are eventuale fobii, pentru a nu utiliza acel element particular în hipnoz�. Este clar c� un subiect cu fobie de ap� nu se va putea relaxa într-un cadru ce presupune acest element iar alt subiect, cu fobie de în�l�ime nu se va putea relaxa dac� i se va sugera c� se afl� pe un nor magic. Din aceast� perspectiv� o bun� anamnez� este o condi�ie esen�ial� pentru a alc�tui o poveste potrivit�, ce faciliteaz� intrarea în trans� �i, nu în ultimul rând, pentru alc�tuirea metaforei care s� faciliteze rezolvarea problemei �i eliberarea resurselor necesare �i con�tientiz�rile de care clientul are nevoie. Asupra acestor lucruri s-a mai insistat în capitolele precedente.

180

De asemenea induc�ia, cât �i metafora utilizeaz� schema VAKOG pentru a face scenele cât mai vii �i reale �i pentru a induce pacientului senza�ia de realitate, adic� s� îl facem s� tr�iasc� scena pe care o povestim în trans� ca si cum ar fi una perfect real�.

Pentru a stabili exact ce problem� dore�te pacientul s� rezolve, trebuie s�-l ascult�m extrem de atent �i s� ne ab�inem în a proiecta dorin�ele noastre în ceea ce ne relateaz� clientul (�i asupra acestui aspect s-a mai insistat).

Pe de alt� parte trebuie s� fim capabili s� ajut�m pacientul s� fac� distinc�ie între vis (ceea ce se poate realiza) �i fantasm�, între lucrurile realizabile �i cele nerealizabile. De aceea, trebuie întrebat subiectul în ce context vrea s�-�i realizeze visul �i s�-l ajut�m prin întreb�ri s�-�i imagineze visul în termeni senzoriali (conform schemei VAKOG). Obiectivul va fi unul concret, quantificabil �i trebuie tr�it la maniera aici �i acum în termeni senzoriali. Acest fapt m�re�te �ansele de a putea fi realizat �i de a nu r�mâne la stadiul de fantasm�, pe care subiectul o crede nerealizabil�. Întreb�rile de tipul cum va fi când problema nu va mai exista?, cum te vei sim�i dup� ce vei rezolva problema?, ce va fi schimbat atunci când s-a rezolvat problema?, cum te vei comporta atunci?, ce te împiedic� s� rezolvi problema?, de ce ai nevoie concret pentru a o rezolva? sunt extrem de utile, pentru c� îl ajut� pe subiect s� realizeze dac� problema este una real� sau una fals�, �i dac� ea este una realizabil�. Terapeutul, ascultând aceste detalii, le poate utiliza �i integra într-o metafor�, în func�ie de ceea ce consider� a fi potrivit pentru client �i în func�ie de limitele creativit��ii proprii.

Etapele tehnicii: 1. Secven�a “da”. A�a cum am precizat în capitolele

precedente este important s� ob�inem de la subiect câ�iva de da, pentru a-i cre�te receptivitatea �i a m�ri �ansele de colaborare. Putem face acest lucru, f�r� ca pacientul s� sesizeze aspectul punându-i întreb�ri, la care evident va r�spunde afirmativ.

2. Relaxare �i induc�ie. Utilizând elementele pe care le-am aflat în anamnez�, alc�tuim o poveste care îi induce pacientului

181

starea de relaxare, confort �i mai apoi de trans�. Subiectul este plimbat prin locurile prin care îi place s� se plimbe, colorate în culorile preferate, etc. Se folosesc toate informa�iile din interviul prealabil pentru a alc�tui un cadru cât mai fidel preferin�elor subiective ale clientului;

3. Sugerarea solu�iilor în mod direct sau metaforic, ca în pove�tile cu zâne, ca un fel de magie. Se �tie c� mintea nu face distinc�ie între imagina�ia puternic� �i realitate. Tot ce a fost mai întâi realizat în minte se pune în practic� mult mai u�or în realitate. Acest principiu se folose�te în sportul de performan��. Putem face orice în imagina�ie. Pot fi create diverse cadre �i pove�ti (feeric, SF, romantic, etc.), în func�ie de personalitatea subiectului. Practic nu exist� decât limitele creativit��ii �i flexibilit��ii terapeutului;

4. Sugestie posthipnotic� �i ancorarea în concret. Odat� trezit se discut� cu pacientul despre experien�a prin care a trecut. Nu se discut� despre metafor�. Cu cât aceasta este mai pu�in transparent� cu atât aceasta va fi mai eficient�. Probabil c�, subiectul va realiza semnifica�ia ei abia dup� ce problema va fi deja rezolvat�.

182

III. TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIAN� III.3. O metod� ericksonian� de relaxare/induc�ie.

Nu trebuie s� te str�duie�ti s� hipnotizezi pe cineva. Adev�rata art� consta în a-�i l�sa clientul s� intre în trans� în

cea mai natural� metod� pentru el (M. Erickson)

Aceast� metod� de relaxare/induc�ie a fost dezvoltat� de Marge Reddington (1994) pe baza principiilor ericksoniene, pentru a fi utilizat� în cadrul unei tehnici mai ample, pe care o vom prezenta la capitolul III.4. Am ales s� o prezent�m, îns�, independent, pentru c� poate fi utilizat� ca o alternativ� la etapa 2 din tehnica anterioar� sau poate fi folosit� în combina�ie cu orice alt� tehnic� (PNL spre exemplu) care poate beneficia de pe urma relax�rii sau hipnozei. Se �tie c� sugestiile �i tehnicile de autoprogramare mentale sunt mai eficiente dac� subiectul se afl� în stare de relaxare sau, �i mai bine, de trans� profund�, pentru c� sunt preluate la o manier� direct� de incon�tient �i valorificate, f�r� ca instan�a con�tient� s� intervin� prin vreo judecat� ra�ional� sau s� opun� rezisten��.

Acest mod de a induce transa este unul care las� libertatea subiectului de a-�i alc�tui propriul cadru feeric, exact a�a cum �i-l dore�te, f�r� a risca ca vreun element din povestea terapeutului s� nu fie pe gustul lui. Practic, clientul este ajutat, prin sugestii nondirective, s� intre în hipnoz� în manier� proprie. Vom respecta schema VAKOG pentru a-l direc�iona în alc�tuirea scenei �i a locului perfect agreabil pentru el.

Mai întâi trebuie s� ne asigur�m c� subiectul se simte comod �i c� pozi�ia în care alege s� stea este una relaxant�.

Induc�ia presupune sugestii de genul: Cu fiecare respira�ie te relaxezi mai profund �i mai agreabil. Las�-�i acum mintea s� zburde nestingherit�. Po�i alege s�

te afli într-un cadru mirific, pozitiv, agreabil în care te sim�i perfect. În imagina�ie totul este posibil �i putem alege s� tr�im

183

experien�e pl�cute �i s� modific�m realitatea dup� cum ne place, eliminând tot ceea ce este negativ sau nu este pe gustul nostru.

Alege-�i un cadru în care te po�i relaxa profund �i care î�i place foarte mult. Po�i s� mergi la mare, la munte sau în orice alt loc în care î�i dore�ti s� fii. Poate fi un loc real sau unul imaginar, nu are nici o importan��. Important este doar s� te sim�i agreabil �i s� tr�ie�ti doar experien�e pl�cute.

Prive�te în acel loc tot ceea ce e bun de privit pentru tine. Po�i privi orice detaliu, orice imagine sau orice culoare care î�i place din acel loc. Prive�te tot ceea ce dore�ti s� prive�ti în acel loc securizant pentru tine. (v�z)

PAUZ� 15 secunde D�-�i voie s� auzi tot ceea ce e bine de auzit pentru tine din

acel loc în care te sim�i în deplin� siguran��. Ascult� toate sunetele, mai îndep�rtate sau mai apropiate care î�i face pl�cere s� le auzi. (auz)

PAUZ� 15 secunde Simte acum orice senza�ie agreabil� care este bine de sim�it

pentru tine. D�-�i voie s� sim�i orice î�i face pl�cere s� sim�i în acel loc perfect. Atinge toate obiectele sau orice altceva este bun de atins pentru tine. D�-�i voie s� sim�i toate acele senza�ii care-�i fac pl�cere (kinestezic)

PAUZ� 15 secunde Miroase acum tot ceea ce este bun de mirosit pentru tine în

acel loc. Po�i sim�i orice miros agreabil care î�i face pl�cere s�-l sim�i (olfactiv)

PAUZ� 15 secunde Gust� acum orice este bun de gustat pentru tine. Te po�i

bucura de absolut orice gust î�i face pl�cere PAUZ� 15 secunde În aceast� etap� subiectul se afl� deja în trans� �i putem

s�-i administr�m sugestii sau s� utiliz�m orice alt� tehnic� este eficient� în combina�ie cu hipnoza.

184

III. TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIAN�. III. 4. O tehnic� ericksonian� care presupune utilizarea

simbolului pentru vindecare dezvoltat� de Marge Reddington

Scopul hipnozaei este acela de a crea un cadru propice

pentru activarea resurselor interne. (M. Erickson)

Atâta vreme cât mul�i pacien�i, care au trecut prin experien�e traumatizante, se exprim� în termeni simbolici, este normal ca �i procesul vindec�rii s� se desf��oare tot prin simbol, prin intermediul metaforelor, la un nivel incon�tient. Chiar Erickson a constatat, din experien�a sa clinic� extrem de vast�, c� vindecarea, înv��area, insight-urile sunt asociate cu apari�ia unor simboluri cum ar fi lumina (Erickson, 1976). Practic, aceasta înseamn� c� are loc un proces curativ, pozitiv, creativ, în care incon�tientul a g�sit c�i de rezolvare pe care încearc� s� le transmit� nivelului con�tient.

De multe ori Erickson compara terapia cu înv��area cititului. Mai întâi înv���m alfabetul, apoi diferite combina�ii de litere. Treptat vom înv��a s� citim cuvinte scurte, apoi din ce în ce mai lungi, care combinate vor deveni propozi�ii, fraze, pasaje. Vindecarea de produce treptat, pas cu pas �i fiecare client are propriile cuvinte pentru a descrie aceast� experien��. Psihoterapia ce se bazeaz� pe simbol, folose�te limbajul caracteristic pacientului. Un proces de dezvoltare, de cre�tere poate fi descris în foarte multe feluri. Îns�, fiecare client îl va descrie în felul lui, dup� modul în care îl va tr�i. În orice caz, va utiliza termeni caracteristici emisferei drepte, ceea ce demonstreaz� c� incon�tientul este mai degrab� asociat cu aceast� emisfer�. Terapia psihanalitic� a lui Freud analizeaz� problemele – demers caracteristic emisferei stângi. Din aceast� cauz� este posibil ca pacien�ii, care folosesc în mod dominat emisfera stâng�, s� r�spund� mai bine la o terapie

185

psihanalitic�, în timp ce cei care folosesc emisfera dreapt� s� r�spund� mai bine la o terapie simbolic�.

Acesta poate fi �i motivul pentru care arti�tii (care prin natura lor folosesc preponderent emisfera dreapt�) au fost tot timpul mai suspicio�i privind eficienta psihanalizei freudiene, care face tot posibilul s� traduc� totul în termeni lesne de în�eles, specifici emisferei stângi. La fel se întâmpl� cu oamenii religio�i, care au o mare capacitate de simbolizare �i abstractizare. Biblia, în sine, este un �ir de pove�ti metaforice, specifice înv���rii incon�tiente.

Din acest motiv, pentru a g�si cea mai eficient� �i mai potrivit� abordare pentru client trebuie s� fim aten�i la modul în care el se exprim� �i s� folosim acela�i limbaj, într-un mod constructiv �i pozitiv. Putem alc�tui �i pove�ti, care, chiar dac� nu sunt reale, vor l�sa un sentiment pozitiv, care la rândul lui va facilita apari�ia unui proces de cre�tere. Chiar dac� ceva se petrece doar la nivel imaginar �i simbolic este foarte probabil s� antreneze un proces de vindecare. Este adev�rat c� nu �tim de cât timp va avea nevoie clientul pentru a digera materialul �i nici nu este foarte important acest aspect. Fiecare este unic �i nu trebuie s� se încadreze în vreun orar. Ca terapeu�i trebuie s� avem disponibilitatea �i flexibilitatea de a ne adapta nevoilor fiec�ruia �i ritmului lor de lucru.

Pentru a putea declan�a acest proces de vindecare Erickson folosea un limbaj specific emisferei drepte. Marge Reddmington s-a inspirat f�r� îndoial� din terapia Ericksonian�, îns�, a adus �i contribu�ii originale, alc�tuind un sistem terapeutic coerent de abordare a diverselor simptome psihice sau somatice.

Tehnicile dezvoltate de ea respect� �i valorific� la maxim principiul ericksonian conform c�reia incon�tientul are toate resursele necesare �i suficiente pentru a rezolva o problem� sau chiar pentru a ne vindeca de diferite afec�iuni.

Autoarea utilizeaz� din plin tehnica desenului �i �i-a dezvoltat chiar �i un cod �i o manier� proprie de a interpreta formele sau culorile, provenit din experien�a ei clinic�. Acest cod preia elemente pe care le reg�sim în psihologia abisal� a lui Carl Gustave Jung sau anumite principii din maniera de a

186

interpreta culorile a lui Luscher, îns� exist� �i elemente complet diferite �i originale pe care le aduce pornind de la cazuistica sa.

Constat�rile f�cute se apropie de cele a lui Jung (1994), conform c�rora elementele arhetipale, simbolurile sinelui, ale Divinit��ii sunt asociate cu vindecarea. Atunci când asemenea simboluri apar ele pot fi interpretate într-o manier� pozitiv�, ca un semn c� incon�tientul a g�sit solu�ia de a rezolva o problem�. Marge Reddington a ob�inut o suit� de rezultate pozitive utilizând aceast� metod�.

Practic, a reu�it s� combine, într-o manier� fericit�, metoda cu principiul ericksonian de a face hipnoz� �i de a activa resursele ce se afl�, din diferite motive, blocate la nivelul incon�tient (în stare latent�, de poten�ialitate) cu tehnicile proiective �i terapia analitic�. Autoarea nu încearc� s� explice cum se produce vindecarea, ce mecanisme a folosit incon�tientul sau ce blocaje a avut de dep��it. De altfel, concentrarea pe aceste aspecte este neesen�ial� din perspectiva eficien�ei terapiei centrat� pe ni�te obiective bine definite.

De�i la noi în �ar� aceast� autoare nu este foarte cunoscut�, ea a pus la punct o tehnic� valoroas�, care ne art� c� terapiile scurte nu sunt opuse celor de lung� durat� �i c� atâta timp cât putem g�si elemente a c�ror utilizare este în beneficiul clientului, le putem utiliza, preluând elemente din ambele, atâta timp cât combinarea lor cre�te eficien�a terapiei. Nu în ultimul rând, aceast� tehnic� este �i una de autoprogramare mental� �i de activare a resurselor latente. Prin modul cum utilizeaz� cele cinci sim�uri aminte�te de strategiile specifice PNL-ului.

Pentru a-�i expune teoria, Marge Reddington a publicat o serie de c�r�i, dintre care amintim: “Sistemul autovindec�tor” �i “Ini�iere în simbolizare ”. Autoarea sus�ine c� prin aceast� metod� se pot vindeca �i boli grave pentru c� ea consider� orice afec�iune ca un mesaj pe care îl transmite incon�tientul c� ceva este dereglat în sistem. Semnifica�ia mesajului este una pozitiv� pentru c� încearc� s� ne semnaleze un deficit, o problem� ce trebuie rezolvat� înainte de a genera perturba�ii mai grave.

187

Simptomul este privit deci de autoare într-o manier� ericksonian�, ca fiind un simbol, o metafor� prin care se încearc� s� se comunice ceva �i nu ca pe ceva negativ, a�a cum îl prive�te medicina tradi�ional�. Teoria ei se bazeaz� pe faptul c� incon�tientul ne transmite o suit� de semnale pentru a ne aten�iona c� exist� o problem�, c� o anumit� nevoie psihologic� sau fiziologic� nu este satisf�cut�.

Nevoile la care se refer� ea sunt general umane �i fiecare individ trebuie s� �i le satisfac� într-un grad care îi este caracteristic, pentru a-�i men�ine s�n�tatea fizic� �i psihic�. În cazul în care, pe o perioad� mai lung�, una dintre nevoi nu este satisf�cut� într-o manier� pozitiv�, adaptativ� iar individul nu ia nici o m�sur� în acest sens, fie pentru c� alege s� o ignore con�tient din diferite considerente (fie c� nu are timp, fie c� nu are posibilitatea s� o satisfac�, fie c� o consider� mai pu�in important� în ansamblul priorit��ilor sale) sau pur �i simplu nu o con�tientizeaz� apar primele semne, semnale care avertizeaz� persoana c� ceva nu este în regul�. Dac� �i aceste semnale nu sunt tratate cu seriozitate, apar diferite simptome fizice sau psihice sau boli care încearc� s� satisfac� acele nevoi sau s� le compenseze într-o manier� disfunc�ional�. În acest sens, autoarea are o experien�� clinic� destul de larg� în lucrul cu persoane ce sufereau de boli grave. Terapia propus� de ea se bazeaz� pe identificarea acelei nevoi pe care individul a ignorat-o �i care a generat un anumit simptom �i pe rezolvarea lui într-o manier� ericksonian�, activând poten�ialul incon�tient latent, de care fiecare individ dispune. Incon�tientul este privit ca un sistem autovindec�tor, ce dispune de solu�ii �i de resurse pe care nivelul con�tient nu le cunoa�te. Nevoile identificate de autoare (Reddington, Marge, 1979) sunt structurate pe mai multe nivele, dup� cum urmeaz�:

La nivel fizic: � nevoia de a se alimenta; � de a respira; � de a se hidrata; � de a elimina ceea ce nu îi mai este necesar

organismului; � nevoia de integritate corporal�-de securitate;

188

� nevoia de igien�; � nevoia de mi�care; � nevoia de a atinge; � nevoia de a fi atins – cercet�rile au scos în eviden�� c�

acei copii care nu au fost îmbr��i�a�i, atin�i au dezvoltat tulbur�ri grave afective sau de rela�ionare;

� nevoia de a-�i ocupa timpul: crea�ie, rutin�; � nevoia de spa�iu �i de autonomie; � nevoia de a fi productiv, eficient, de a desf��ura o

activitate ce ne aduce un beneficiu; � nevoia de echilibru între activitate-repaus, somn-veghe,

a gândi-a ac�iona, activitate fizic�-activitate intelectual�, timp pentru sine-timp petrecut cu ceilal�i.

La nivel psihologic: � nevoia de exprimare a emo�iilor. Exist� câteva emo�ii

fundamentale care genereaz� �i nevoi psihologice concrete: frica – nevoia de protec�ie; triste�ea – nevoia de a fi consolat, de a primi sprijin emo�ional; furia – nevoia de a fi recunoscut �i acceptat ca persoan�; bucuria – nevoia de a o împ�rt��i;

� nevoia de stimulare; � nevoia de sexualitate; � nevoia de a rela�iona – trebuie s� existe un echilibru

între a da �i a primi �i între a cere �i a refuza; � nevoia de recunoa�tere; � nevoia de a ne respecta propriile limite; � nevoia de a avea o identitate proprie; � nevoia de apartenen�� – a iubi �i a fi iubit; � nevoia de a avea un statut social, afectiv �i profesional; � nevoia de organizare; � nevoia de a lua decizii în func�ie de valorile personale; � nevoia de valorizare; � nevoia de intimitate în rela�ie �i în raport cu sine.

La nivel spiritual: � nevoia de a exista un echilibru între certitudini �i îndoieli

cu privire la sensul vie�ii; � nevoia de a crede în ceva;

189

� nevoia de a avea obiective �i planuri care s� ne fac� s� avans�m în raport cu ceea ce credem;

� nevoia de a se sim�i util în raport cu sine, cu al�ii, cu societatea;

� nevoia de unitate �i de a se sim�i unic. Cu to�ii tindem s� credem c� o alt� persoan� nu poate face ceva la fel ca noi;

� nevoia de tandre�e în raport cu propria fiin��, nevoia de a ne iubi pe noi în�ine �i a ne accepta limitele. Aceast� nevoie implic�: a comunica propria importan��, nevoia de pace, de frumuse�e;

� nevoia de comuniune, de armonie; � nevoia de puritate; � nevoia de speran��; � nevoia de a ne sim�i împlini�i.

Este clar c�, dac� satisfacerea unei nevoi fiziologice bazale, este mai u�or de identificat, pe m�sur� ce avans�m cu analiza în planul psihologic �i spiritual lucrurile devin mai complexe, mai subtile �i mecanismele compensatorii mai sofisticate �i mai greu de distins. Mai mult decât atât ele difer� de la persoan� la persoan�. Este greu de spus cu certitudine ce semnifica�ie are o depresie, un act de agresivitate, o boal�, dac� nu analiz�m persoana în ansamblul ei, cu toate caracteristicile unice �i irepetabile �i cu toate influen�ele ce deriv� din interac�iunea cu mediul într-un context particular. Important este c� organismul, corpul, psihicul vorbe�te atunci când lipsesc cuvintele pentru a semnala un dezechilibru care este periculos pentru organism. Iar modul lui de a comunica este simbolic iar descifrarea acestui tip de limbaj cere un efort de în�elegere, de analiz� pentru a identifica adev�ratele nevoi ce se cer a fi satisf�cute. Anumi�i factori subtili pot face ca un om s� fie predispus la boal�, la depresie iar terapia trebuie s� fie direc�ionat� spre un obiectiv concret – de a-i reda capacitatea de a se autovindeca. Simbolurile (care pot fi imagini, culori, cuvinte, emo�ii) trebuie decodate, utilizate pentru c� ele sunt o punte de leg�tur� cu incon�tientul �i implicit cu resursele inepuizabile blocate la acest nivel. Tocmai de aceea, ea ne propune o metod� de vindecare folosind simbolul, care este purt�tor de semnifica�ii �i de sensuri multiple ce pot cuprinde mai multe niveluri în acela�i timp.

190

De asemenea, autoarea identific� o parte spiritual�, subtil�, implicat� în comunicarea cu semenii care se manifest� sub forma intui�iei, premoni�iei, a fenomenelor parapsihologice. Marge Reddington avanseaz� ipoteza c� aceste fenomene pot fi explicate prin faptul c� nivelele sunt în rela�ie unul cu cel�lalt, iar aceast� interac�iune poate genera forme noi de manifest�ri, ce nu mai sunt caracteristice elementelor componente, ci sistemului în ansamblu, care la rândul lui se afl� în permanent� interac�iune cu mediul, cu Universul.

Simbolul având mai multe fa�ete, acoper� mai multe nivele ale psihicului. Po�i interpreta un simbol la nivel ra�ional sau la nivel afectiv. Iar aceste interpret�ri (evident diferite) nu se exclud una pe cealalt�, ci se întrep�trund �i se completeaz�, fiind de fapt fa�ete ale unei probleme complexe. Mircea Eliade spunea c� simbolul are capacitatea de a-i deschide omului c�i spre deslu�irea misterului propriului destin. Într-adev�r, simbolul ne ofer� informa�ii valoroase �i c�i de transformare a fiin�ei umane. Acest mecanism a fost valorificat �i de psihanaliz�, îns� aceast� tehnic� atinge semnifica�ia cea mai profund� a simbolurilor. M. Reddington nu se opre�te la a interpreta un simbol ci trece mai departe la nivelul la care, prin intermediul tehnicii, utilizeaz� capacitatea acestuia de a dinamiza toate resursele latente spre vindecare. Acest lucru este posibil pentru c� boala nu este tratat� ca o întâmplare sau o lovitur� sor�ii, ca expresie a fatalit��ii ci a un semnal util, ca o oportunitate de a ne transforma, de a schimba ceva în via��, de a ne dezvolta. Evenimentele nefericite ale existen�ei fac parte din procesul de cre�tere fizic �i spiritual. Din moment ce persoanei i-a fost dat s� se confrunte cu o boal�, înseamn� c� el posed� �i resursele pentru a trece peste ea. Tehnica faciliteaz� accesul persoanei la rezervorul de resurse aflate în stare latent� de care are nevoie pentru a rezolva situa�ia �i a se dezvolta. Aflat într-o stare modificat� de con�tiin��, pacientul las� s� apar�, s� se deruleze imagini, emo�ii, care pot fi de natur� con�tient� sau incon�tient�. Demersul de a interpreta aceste simboluri este unul laborios pentru c� ia în calcul o gam� foarte larg� de informa�ii �i de solu�ii. Simbolul este observat �i analizat în mai multe etape ale transform�rii lui �i din perspectiva mai multor niveluri în corela�ie cu o serie de

191

nevoi a c�ror nesatisfacere ar fi putut genera o simptomatologie particular�.

Terapeutul exploreaz� cu pacientul o gam� cât mai divers� de semnifica�ii posibile, luând în calcul inclusiv diferen�ele culturale. În final, clientul g�se�te r�spunsul la întrebare �i con�tientizeaz� sensul, scopul simptomului s�u �i î�i g�se�te propriile c�i de a-l ameliora sau a-l se vindeca.

Tehnica permite fiec�ruia s� se cunoasc� mai bine, s�-�i gestioneze mai bine stresul, anxietatea �i s�-�i g�seasc� de multe ori r�spunsuri la o serie de îndoieli �i s�-�i clarifice scopurile personale. În aceia�i m�sur� ea stimuleaz� creativitatea pentru a-�i g�si sensul vie�ii �i a-�i rezolva problemele concrete cu care se confrunt�.

Etapele tehnicii: 1. Relaxarea �i amintirea unei scene fericite. Aflat într-o

pozi�ie comod�, i se cere pacientului s�-si reactualizeze o amintire cu adev�rat fericita, mai apropiat� sau mai îndep�rtat�, cu toate emo�iile pozitive care o înso�esc, încurajându-l s� reactualizeze cât mai multe detalii, astfel încât s� retr�iasc� acel eveniment fericit în imagina�ie cât mai intens. I se cere mai apoi s�-�i mul�umeasc� pentru ca �i-a acordat timpul s�-si reaminteasc� acea întâmplare fericit�.

Sugestii: Cu fiecare respira�ie te scufunzi într-o stare de relaxare

pl�cut�. Las� acum s�-�i vin� în minte o întâmplare cu adev�rat fericit� din trecutul t�u, mai apropiat sau mai îndep�rtat, dup� cum î�i place. Important este ca acea amintire s� fie cu adev�rat fericit� �i pe deplin agreabil�.

Las� s�-�i apar� în minte acea scen� cu cât mai multe detalii, ca �i cum ai tr�i-o acum. Prive�te cât mai multe detalii ale întâmpl�rii, po�i auzi toate sunetele din acea zi �i din acel context agreabil, po�i sim�i mirosurile, gusturile �i po�i retr�i senza�iile care te-au f�cut cu adev�rat fericit(�) în acea zi.

PAUZ� 10 secunde Tr�ie�te acea întâmplare din plin �i las�-te cuprins de

starea de bucurie, de fericire. Aceste sugestii pot fi repetate. Mul�ume�te-�i acum c� �i-ai acordat acest timp pentru a

retr�i aceste senza�ii pl�cute, care te fac �i acum fericit.

192

2. Induc�ia transei. Rugând subiectul s� p�streze aceast� stare pozitiv�, este direc�ionat s� intre în trans� respectând cu stricte�e metoda de induc�ie prezentat� anterior. I se spune c�, în continuare, va avea oportunitatea s�-�i adânceasc� aceast� stare pl�cut� �i poate crea un loc sau o scen� perfect�, exact a�a cum �i-o dore�te. (III.3.)

Este important ca între cele cinci sim�uri s� se lase o pauza de 7-15 secunde, pentru ca subiectul s� aibe tot timpul necesar s� exploreze ceea ce dore�te s� exploreze, iar la sfâr�it se mai las� o pauz� de 10 secunde.

3. G�sirea problemei de rezolvat �i a simbolului s�u. I

se cere subiectului s� g�seasc� o problem� pe care vrea s� o rezolve. Ulterior i se cere s�-�i lase incon�tientul s� creeze un simbol care s� capteze întreaga esen�� a problemei respective (a problemei nerezolvate). Simbolul apare de obicei spontan în mintea subiectului, acesta trebuie doar s�-l lase s� apar�. Poate fi o imagine, o emo�ie, un gând, o intui�ie, un cuvânt. În cele mai frecvente cazuri va fi o imagine.

Sugestii: Las�-�i acum incon�tientul s� g�seasc� o problem�

important�, care este bine s� fie rezolvat� aici �i acum pentru s�n�tatea ta, pentru eficien�a ta în via�a de zi cu zi, pentru îndeplinirea obiectivelor tale.

L�sa-�i acum mintea s� creeze un simbol care s� capteze întreaga esen�� a problemei pe care dore�ti s� o rezolvi. Las� simbolul s� se încarce cu esen�a acelei probleme înc� nerezolvate.

Simbolul care î�i va apare în minte se va înc�rca, va con�ine întreaga esen�� a problemei nerezolvate.

4. Problema rezolvat� �i emo�iile pozitive ce decurg de

aici. I se cere subiectului s� se duc� cu mintea undeva, în viitor, într-un timp în care problema este deja rezolvat�. I se spune s� tr�iasc� starea de satisfac�ie, de bucurie, de fericire care deriv� din rezolvarea problemei, s� simt� bucuria �i toate emo�iile pozitive care înso�esc rezolvarea problemei. Problema nu mai exist�. Subiectului i se sugereaz� s� tr�iasc� starea de schimbare, de reînnoire, ce deriv� din rezolvarea problemei.

193

Situa�ia în care problema nu mai exista trebuie tr�ita �i ea cu cât mai multe detalii, folosind cele 5 sim�uri. Pauza 10-15 secunde.

Sugestii: Las� acum acest simbol în urm� �i mergi undeva în viitor,

într-un timp în care problema nu mai exist� pentru c� ea este deja rezolvat�.

E�ti în viitor, într-un timp în care problema este complet rezolvat�. D�-�i voie s� tr�ie�ti toate emo�iile pozitive ce deriv� din satisfac�ia, din bucuria c� problema este rezolvat�.

Tr�ie�te bucuria ce decurge din aceast� schimbare extraordinar�, tr�ie�te starea de reînnoire, de satisfac�ie.

Observ� toate detaliile care s-au schimbat de când problema nu mai exist�. Observ� ce este schimbat la tine �i tr�ie�te toate emo�iile pozitive. D�-�i voie s� te bucuri de victorie.

5. Transformarea simbolului. I se cere subiectului s� se

întoarc� la simbolul problemei nerezolvate, s� �i-l readuc� în minte. Se face o pauza de 5 secunde. I se sugereaz� apoi subiectului s� lase simbolul s� traverseze, s� treac� prin toate etapele necesare pana la rezolvarea problemei. Pauza 10 secunde. Con�tient, subiectul, evident, nu �tie ce înseamn� s� traverseze toate etapele, dar incon�tientul �tie.

I se sugereaz� apoi s� lase s� apar� simbolul problemei rezolvate pe ecranul mental. Acest simbol con�ine întreaga esen�� a problemei rezolvate.

Sugestii: Întoarce-te acum la simbolul problemei nerezolvate �i las�-l

s�-�i apar� în minte. PAUZ� 5 secunde Las�-l acum s� traverseze toate etapele, s� treac� prin

toate etapele ce duc la rezolvarea problemei. Simbolul acesta se va transforma pentru c� va trece prin

toate etapele necesare rezolv�rii problemei. PAUZ� 10 secunde Las� acum s�-�i apar� în minte simbolul problemei

rezolvate, acel simbol care con�ine în el întreaga esen�� a problemei rezolvate.

194

6. Programarea utiliz�rii resurselor. Subiectul este încurajat s�-�i mul�umeasc� pentru ca �i-a acordat timp pentru a tr�i aceast� experien�� agreabil� în care a avut prilejul s� ia contact cu resursele sale interne, pe care le va folosi de acum în viata de zi cu zi. I se spune subiectului ca a avut o experien�a în care a avut contact cu resursele sale interne, care sunt conectate la întregul univers �i de aceea sunt inepuizabile. Aceste resurse le poate folosi în viata de zi cu zi pentru a face fa�� dificult��ilor, pentru a se vindeca, pentru a avea grija de el. To�i au toate resursele necesare �i suficiente în ei însu�i dar nu se gândesc, nu �tiu cum sa le foloseasc� �i de aceea ele zac în stare latent� nefolosite. Se las� apoi subiectul timp de 1-3 minute s� se întoarc� la acel loc agreabil, s�-�i lase mintea s� vagabondeze în acel loc pl�cut �i securizant.

Sugestii: Mul�ume�te-�i acum pentru c� �i-ai acordat acest timp în

care ai tr�it aceast� experien�� agreabil�, în care ai luat contact cu resursele inepuizabile pe care le ai la dispozi�ie, dar despre care nu ai �tiut s� le utilizezi.

Ai înv��at cu acest prilej c� ai în tine toate resursele necesare �i suficiente pentru a face fa�� oric�ror probleme cu succes �i pentru a te vindeca. Aceste resurse sunt inepuizabile pentru c� incon�tientul t�u este conectat cu energia pozitiv� a întregului univers.

Po�i, de acum, s� profi�i de ceea ce ai înv��at �i s� utilizezi aceste resurse în via�a de zi cu zi pentru a reu�i tot ceea ce î�i propui. Aceste resurse te vor ajuta s� rezolvi orice problem� cu care te vei confrunta.

Întoarce-te acum la acel loc securizant, agreabil pe care ai ales s� �i-l readuci în minte la începutul exerci�iului �i las�-�i mintea s� vagabondeze în acel loc �i în acel timp �i bucur�-te de starea de fericire, de relaxare, de bucurie.

7. Trezirea din transa. Subiectul este ghidat s�

con�tientizeze contactul cu patul, fotoliul, propriul ritm al respira�iei, temperatura camerei, etc. Terapeutul ridica tonul vocii. Subiectul nu trebuie s� se scoale brusc, ci foarte u�or, a�a cum face o pisica dup� un somn lung. Dup� hipnoz� nu se

195

pun întreb�ri subiectului ci este l�sat s� spun� ceea ce dore�te el, ceea ce simte nevoia.

În timpul transei poate ap�rea sau nu problema în mod con�tient, poate ap�rea o imagine care poate fi metafora problemei pe care incon�tientul a g�sit-o. Subiectul este ghidat s� deseneze mai apoi cele doua simboluri (vom avea deci 2 desene diferite �i separate), care pot fi interpretate ulterior. Desenele trebuie s� fie cât mai fidele �i detaliate pentru ca interpretarea s� fie cât mai valid�, mai complet� �i s� poat� fi desprinse elemente importante ce pot ghida terapia într-o direc�ie sau alta.

Autoarea subliniaz� c� este important� prima impresie pe care ne-o provoac� desenul, prima senza�ie pe care o tr�ie�ti atunci când analizezi un desen �i, de aceea, aceasta trebuie notat� pentru a nu fi uitat� dup� ce se fac o suit� de alte interpret�ri. Dac� se identific� vreo asem�nare fizic� între desen �i persoana care a desenat �i aceasta trebuie subliniat�.

Este important s�-i solicit�m clientului s� ne vorbeasc� despre desenul s�u, s� spun� tot ceea ce simte nevoia, tot ceea ce îi vine în cap legat de desen. În aceast� etap� terapeutul doar noteaz� �i se ab�ine de la orice interpretare. Întreb�rile care îl pot ajuta pe client sunt: Cu ce î�i seam�n� desenul t�u?, Ce sentimente treze�te în tine, ce emo�ii?, Ce spun culorile alese despre tine? Dar formele?, Cu ce asociezi aceast� culoare, form�?, Ce asocia�ii î�i sugereaz�?, Cum interpretezi ansamblul? Dar detaliile?, Ce diferen�e exist� între cele 2 desene? Ai vrea s� modifici ceva la el? etc.

Ca în orice tehnic� proiectiv� locul unde pozi�ioneaz� desenul pe foaie spune o suit� de lucruri despre autor. Marge Reddington merge pu�in mai departe �i îl las� pe client s� ofere explica�iile care îi vin în cap legate de amplasarea desenului pe foaie �i îi pune acestuia diferite întreb�ri care s� îl ajute s�-�i g�seasc� explica�iile corecte care vin din profunda subiectivitate a acestuia. Acestea sunt foarte valoroase pentru c� îns��i metoda de vindecare sau rezolvare a unei dificult��i este una subiectiv�.

A�a cum am mai subliniat, autoarea �i-a dezvoltat �i un cod propriu de interpretare a culorilor, pe alocuri diferit de cel al lui Luscher. Este evident c� vom g�si �i elemente comune între cei

196

doi autori, îns� exist� elemente originale, provenite din experien�a clinic� a lui Reddington.

Elemente de interpretare a desenelor Exist� 4 culori primare: albastrul, verdele, ro�ul �i

galbenul. Ele reprezint� tendin�ele primare: satisfac�ia �i afec�iunea. Nevoile asociate lor sunt:

o de afirmare; o de a ac�iona; o de a reu�i; o de a se îndrepta spre viitor �i de a spera.

Fiecare din cele 4 culori au importan�a lor. Toate trebuie s� apar� pe primele 4-5 locuri la o persoan� normal�, f�r� conflicte sau reful�ri, a�a cum rezult� din studiile lui Luscher.

În continuare vom oferi câteva elemente interpretative, sintetizate în urm�torul tabel.

CULOAREA Caracteristicile sale afective

Albastrul închis reprezint� profunzimea sentimentelor. Este: egocentric pasiv eteronom sensibil perceptiv liant

� lini�tea � satisfac�ia � tandre�ea

dragostea �i afec�iunea

Verdele reprezint� suple�ea voin�ei Este: egocentric pasiv defensiv autonom tenace posesiv inalterabil

� persisten�a � afirmarea de sine � obstinarea � stima de sine

Ro�ul oranj reprezint� for�a voin�ei Este: extravertit activ ofensiv autonom locomotor competitiv eficace

� dorin�a � excita�ia � dominarea � sexualitatea

197

Combina�ii de culori

S-a constatat c� prezen�a culorilor în desenele subiec�ilor sunt cel mai des asociate cu:

Galbenul str�lucitor reprezint� spontaneitatea Este: extravertit activ inventiv eteronom expansiv ambi�ios investigator

� inconstan�a � expectativitatea � originalitatea � bucuria de a tr�i

Combina�ia Semnifica�ia

albastru-verde EGOCENTRIC PASIV Egocentrismul este profund (comportament dorit, tr�it, latent sau refulat);

ro�u-verde

AUTONOMIE (autoreglatoare, activ�) Denot� spirit de ini�iativ� �i de decizie a c�rei intensitate va fi subliniat� de opozi�ia celor dou� culori în suita celorlalte, în ansamblu;

ro�u-galben

EXTOVERSIUNE (activ) Orientare spre exterior. Pune în valoare extoversiunea subiectului;

albastru-galben

HETERONOM (coordonat, motivat de factori exteriori) Determinism exterior;

albastru-ro�u

UN BUN ECHILIBRU Caracterul egocentric �i eteronom al albastrului se echilibreaz� �i se armonizeaz� cu caracterul extravertit �i autonom al ro�ului;

verde-galben

Nu formeaz� un ansamblu bine echilibrat de�i caracterul egocentric �i autonom al verdelui se echilibreaz� cu caracterul extravertit �i eteronom al galbenului. Aceast� combina�ie poate fi prin ea îns��i o surs� de conflict.

198

CULOARE CARACTERISTICI, ASOCIA�II

ro�u orange Lux, opulen��, activitate, splendoare, mi�care îndreptat� spre o activitate, încredere în sine;

albastru închis

Adev�r, intelect, în�elepciune, loialitate, fidelitate, reputa�ie imaculat�, pace, prospe�ime, principiu feminin;

galben str�lucitor

Intui�ie, credin��, bun�tate, spirit personal, impar�ialitate, tem�tor, tr�dare (politic�), tr�dare (pe plan personal), infidelitate, în cultura oriental� semnific� umilin��, renun�are;

verde

Ambivalen��, tinere�e, speran��, mul�umire, schimbare, stare tranzitorie, gelozie, reînnoire, reproducere, nebunie, naivitate, nemul�umire;

mov

Masculin, activ, regalitate, dragoste, bucurie, r�zbunare �i dac� avem o nuan�� mai deschis� semnific� spiritualitate, sobrietate, umilin��, durere moral�, triste�e;

ro�u intens

Zenit al culorii, mas�, principiu activ, joac�, dragoste, bucurie, pasiune, ardoare, energie, ferocitate, excita�ie sexual�, furie, sânge, r�zbunare;

maro

Peniten��, renun�are, retragere în urma unei r�ni sau de ru�ine, umilin��, cu picioarele bine înfipte în p�mânt, matur, aderent la realitate, baze solide �i realiste;

negru

Negreal� primordial�, ru�ine nemanifestat�, disperare, distrugere, duritate, timp, nemilos, absen�a culorii, doliu, prima etap� a muncii;

alb

Nediferen�iat: perfec�iune, simplitate, lumin�, iluminare, egalitate, inocen��, castitate, autoritate, sacru, asociat crea�iei, dragoste, moarte �i funeralii –la catolici spre exemplu-, perioad� de armisti�iu, predare; Neutru: doliu, depresie, în�elepciune, fr�mânt�ri.

Culorile primare, fundamentale din punct de vedere psihologic, sunt cele mai importante �i denot� o atitudine optimist�, s�n�toas� fa�� de lume �i via��. Negrul, gri �i maro prin prezen�a lor în desen marcheaz� o stare de anxietate �i o atitudine negativ�. Maro-ul �i violetul sunt mai pu�in importante din punct de vedere psihologic.

199

În continuare vom mai ad�uga câteva elemente utile pentru interpretare:

ALBASTRUL

Nevoi biologice fundamentale: Psihologie: mul�umire; pace; satisfac�ie. Fiziologie: lini�te;

unificare; sim�irea emo�iilor; Albastrul reprezint� fidelitatea �i apari�ia lui într-un desen

ne conduce cu gândul spre: • profunzimea sentimentelor; • sensibilitate, destindere, o condi�ie prealabil� energiei,

experiment�rii frumosului �i a medita�iei; • fine�e; • mare profunzime; • satisfac�ie �i împlinire; • fericirea împlinirii, a unit��ii celei mai fericite, a

plenitudinii, a unirii cu Gheea, P�mântul divinizat; • adev�r �i încredere; • dragoste �i confirmarea dragostei; • supunerea �i devotamentul; • tradi�ia �i valorile; • tinde s� perpetueze trecutul.

Manifestare: • nevoie psihologic�: lini�te, pace, armonie �i satisfac�ie; • posibilitatea de a se restabili; • mediu calm �i ordonat; • evolu�ie lini�tit� a evenimentelor; • rela�iile cu cel�lalt sunt calme �i f�r� discordie; • subiectul are nevoie s� simt� c� poate conta pe asocia�ii

s�i �i pe apropia�i �i c� le inspir� la rândul s�u încredere.

GALBEN • Semnific� c�utarea unui mijloc pentru a ie�i din

dificult��i;

200

• Subiectul caut� solu�ia pentru sensibilitatea sa afectiv�, dar �i resurse ca s� o dep��easc�, un echilibru spiritual mai satisf�c�tor ca filosofia sau metafizica, religia sau mi�c�rile care se consacr� stabilirii fraternit��ii universale. Respingerea galbenului (Boala):

• nevoile nesatisf�cute creeaz� anxietate, a c�rei intensitate cre�te ;

• ruptura leg�turilor, cu dorin�a de a se rupe, duce la un comportament agitat sau instabil �i o anumit� agita�ie mental�;

• la copii ce resping aceast� culoare, pot apare dificult��i de înv��are;

• la adolescen�i poate fi vorba de o tensiune, care poate duce la tulbur�ri ale sistemului nervos care afecteaz� inima �i circula�ia, ca o consecin�� a schimb�rii cardiovasculare.

Nevoile de echilibru nesatisf�cut: Acestea por fi compensate prin verde �i în acest caz

semnific� nevoia de independen��, caracteristic� unei persoane mândre �i rebele (cum sunt tinerii care vor s�-�i p�r�seasc� familia �i s� se rup� de leg�turile parentale).

În cazul în care compensa�ia se face prin ro�u persoana are nevoie de stimuli. Subiectul încearc� s� mascheze acest sentiment de e�ec printr-un comportament indiferent, prin sexualitate, printr-o activitate energetic� sau aventuroas� cum ar fi cursele auto, vân�toarea.

Aceast� tehnic� este eficient� pentru c� folose�te simbolul, limbajul incon�tientului pentru a declan�a resurse pe care nici clientul, nici terapeutul nu le cunoa�te. Multe simptome pot fi �i manifestarea simbolic� a unei probleme pentru care nu s-a g�sit o modalitate adaptativ� de rezolvare.

Din acest motiv, desenul clientului trebuie tratat cu cea mai mare seriozitate pentru c� reprezint� exteriorizarea unei p�r�i a acelei persoane �i de aceea merit� s� se reflecteze pe marginea lui.

Utilizarea simbolului, inclusiv în cultur� �i religie, este o practic� utilizat� înc� din trecutul îndep�rtat pentru ca ea reprezint� manifestarea unor arhetipuri extrem de vechi, adânc implantate în memoria colectiv�, a�a cum sublinia, în urma unor studii vaste Carl Gustave Jung. De-a lungul întregii istorii a umanit��ii a func�ionat ca o baz� a percep�iei, ca un liant între

201

culturi. Simbolul, ca limbaj al sufletului ne comunic� aspecte de la nivelul emo�ional, psihologic, intelectual �i spiritual în acela�i timp, pe care cuvintele sunt insuficiente pentru a le exprima. De aceea �i interpret�rile pot fi diferite �i din mai multe perspective.

Simbolul este practic un limbaj prin care subiectul reu�e�te s� exteriorizeze fenomenele ce se petrec în el, este un mod de exprimare a unei realit��i subiective, complexe. Nu trebuie s� facem confuzia cu semnul, care este o reprezentare foarte bine definit�. O persoan� prime�te o medalie dac� are un anumit comportament, o atitudine. Drapelul, de exemplu este un simbol, o reprezentare specific� a unei ��ri.

Simbolul cristalizeaz�, exprim� �i d� indica�ii ce �in de aspecte comprehensive despre persoan�. Sensurile pe care le relev� un simbol sunt multiple, pot fi interpretate din mai multe puncte de vedere.

Faptul c� un pacient ignor� sau refuz� simbolul poate fi un bun indiciu c� acea persoan� sufer� de o deficien�� important� în via��. Un bun simbol ar trebui s� satisfac� orice tr�s�turi specifice ale persoanei pe plan:

� fizic; � emo�ional; � intelectual; � psihologic; � spiritual.

Din acest motiv atunci când interpret�m un desen trebuie s� avem toate aceste niveluri în minte �i discu�ia trebuie canalizat� astfel încât clientul s� fie stimulat s� dea interpret�ri cât mai complete, pe toate aceste planuri.

Este bine de precizat c� nu exist� simboluri negative �i în nici un caz nu trebuie s� abord�m aceast� manier� de interpretare. Fiecare desen este pozitiv pentru c� ne relev� ceva, ne provoac� mici ilumin�ri sau produce o dinamic� în incon�tient, mai mare sau mai mic�, ce activeaz� procesul de vindecare. Semnifica�ia poate fi uneori atât de evident�, îns� persoana nu �tie cum s� o exprime sau s� o verbalizeze. Orice desen ne înva�� ceva, doar prin faptul de a-l fi tr�it. Acest important beneficiu este asociat cu nivelul cel mai profund al unui simbol. Evaluarea simbolului ne d� primele indica�ii despre gradul s�u de eficien��.. Întrebarea care ne-o punem, cu privire

202

la acest aspect, este aceea dac� simbolul este capabil s� activeze resursele �i dac� el trebuie schimbat sau modificat. Elementele unui simbol sunt gândite pe nivele în felul urm�tor:

• Primul �i al doilea nivel: sunt informa�ii dispersate; • La al treilea nivel: informa�ii puse împreun� �i pu�in

interpretate; • La al patrulea nivel: psihologic, emo�ional �i se d� o

interpretare; • Al cincelea nivel: fizic �i se d� o interpretare • Al �aselea nivel: spiritual �i se d� o interpretare; • Al �aptelea nivel: cultural �i se d� o interpretare.

Din cele de mai sus putem vedea c� exist� trei niveluri de adunare a informa�iilor �i patru de interpret�ri.

Interpretarea cuprinde:

1. Partea comunicativ� Informa�ie 2. Evaluarea eficacit��ii simbolului

3. Elementele simbolului Informa�ie pentru o interpretare 4. Planul psihologic emo�ional

Interpretare

Planul fizic Planul spiritual Planul cultural Autoarea ofer� �i câteva repere de interpretare a formelor, care pot ap�rea într-un desen al unui pacient, pe care le vom reda în tabelul de mai jos:

B

Entitate, Originalitate, Perfec�iune, Forma cea mai natural�, Eul cel mai înalt, F�r� no�iunea timpului, Se deplaseaz� cu u�urin��

Triad� Mam� -Tat� - Copil Fizic – Emo�ional - Spiritual În�elepciune - Realizare - Putere Putere masculin�

Principiu feminin

Eternitate

203

Mare putere creatoare �i for�� în cre�tere �i în expansiune. Continuitate. Înf��urare �i desf��urare. Na�tere �i Moarte

Principiu de via�� Început Poten�ialitate

Spiritual, Masculin, Activ Mi�care nesfâr�it�, Schimbare, Iluzie -Agita�ie - Vanitate

Pasiv feminin - Suflet, câteodat� subcon�tient, cre�tere �i descre�tere (luna)

Se întoarce departe în trecut – Centrul lumii – Masculin �i Feminin – Dualism - Locul în care se iau hot�râri (încruci�are)

Existen�� terestr�, interac�iune, Caracter solid – dificil de deplasat - Onestitate, Moralitate, Atitudine Direct�

Timp – Tranzitoriu – Lips� de timp – Via�� �i Moarte

Etapa final� a unui ciclu – Adev�r –Realizare – Percep�ie – Caracter static – Onestitate

P�r�ile corpului pot fi interpretate �i ele în concep�ia lui Marge Reddington, în urm�toarea manier�:

• Capul – locul în�elepciunii, for�a vie�ii, spirit �i control; • Fa�a – Personalitate, Respect de sine; • Ochii – Un ochi – lumina în sine. Mai mul�i ochi – lipsa

încrederii în sine. Ochiul drept-viitor. Ochiul stâng – Trecut; • P�rul – for��, For�a vie�ii, vitalitate;

204

• Bra�ele – 2 bra�e - în�elepciune �i ac�iune. Mai multe- compasiune. Ridicate – implorare, rug�ciune, predare. În unghi: face un jur�mânt, adev�r;

• Inima – centru al fiin�ei (fizic, emo�ional �i spiritual). În�elepciunea sentimentelor, Dragoste, Caritate;

• Mâna – cerere, promisiune, soma�ie, concediere, exprimare, instrumentul tuturor instrumentelor;

• Degetul – arat�, magic sau r�u, insult� sau binecuvânteaz�, face lini�te, protejeaz�;

• Genunchiul - vitalitate, for��, paternitate, supunere; • C�lcâiul – vulnerabilitate, for��, putere, protec�ie; • Piciorul – libertate, umilin��, m�surarea timpului,

în�elegere; • Gr�simea – bog��ie; • Sângele – principiu al vie�ii, for��, for�a care întinere�te; Mai jos avem câteva repere de interpretare a diferitor

elemente ce pot apare în desene: � Floare – feminin, pasiv, suflet. Aspect tranzitoriu al

corpului asociat cu paradisul, calitate fraged� a copil�riei; � Mugur de floare- poten�ialitate. Albastru / la care nu se

poate ajunge. Ro�u / pasiune, crea�ie. Alb / inocen��, aurit/ rena�tere spiritual�;

� Iarb�- utilitate, supunere; � Copac- manifestare în totalitate, femeie hr�nitoare, care

ad�poste�te, r�d�cini. Acumularea de cercuri arat� vârsta; � Soare – putere cosmic� suprem�. Vede tot, c�ldur�,

lumin�, cald, centru al fiin�ei �i al cunoa�terii intuitive, necucerit, glorie, splendoare, regalitate, tat�l universal;

� Stea – prezen�a divinit��ii, etern, care nu moare, speran��, aspira�ie, lumina, fereastra spre Dumnezeu;

� Apa – sursa oric�rui poten�ial, izvor, feminin, mama, na�tere, dizolv�, purific�, spal�, incon�tient, uitare;

� Vânt – spirit, intangibil, iluzoriu, misterios; � Foc – care lumineaz�, distructiv, pasiune, furie, favoare

religioas�, c�ldur�, c�min; � Fruct – esen��, culminare; � S�geat� – masculin, care str�punge, putere; � Pas�re – suflet, transcenden��, acord. Mierl� – tenta�ie.

Pas�re albastr� – fericire. Rândunic� – speran��, �ans�,

205

îndr�zneal�. Vultur – atitudine, comportament matern. Cioar� – mali�iozitate, josnicie. Bufni�� – moarte, în�elepciune, b�trâne�e. P�un- dragoste, vanitate, longevitate. R��oi – superficialitate, în�el�ciune, fidelitate conjugal� –în cultura oriental�;

� Curcubeu – diferite st�ri de con�tiin�� – proiec�ie, iertare, transformare;

� Casa – protec�ie, refugiu, centru terestru; � U��- speran��, ocazie, deschidere, trecere de la o etap�

la alta, ini�iere; � Munte – eternitate, lini�te, fermitate, constan��, caracter

constant; � Piatr� – permanen��, stabilitate, r�ceal�, duritate,

durabilitate, caracter indestructibil. Marge Reddington acord�, în mod curent, unui exerci�iu

de vizualizare 20-30 de minute. Autoarea explic� eficien�a acestui tip de exerci�iu prin for�a dimensiunii spirituale, prin capacitatea mentalului de a influen�a biologicul.

Creierul �tie tot ce se petrece în corpul nostru, fie c� suntem sau nu con�tien�i de asta. Dificultatea const� îns� în a avea acces la acest tip de informa�ii.

Repere despre aceste elemente ne pot da modalitatea prin care pacientul alege s� simbolizeze o problem�: culoarea, masa sau orice alt calificativ cu ajutorul c�ruia o estimeaz�. Masa, densitatea, luminozitatea simbolului-solu�ie ne ajut� s� evalu�m împreun� cu clientul diferite aspecte. Simbolul în acest exerci�iu cap�t� o conota�ie în func�ie de fiecare în parte.

Dac� discu�iile pe marginea desenelor ne scot în eviden�� aspecte disfunc�ionale, ceea ce nu merge, pacientul este investit cu responsabilitatea de a-l modifica sau nu, conforma principiilor ericksoniene. În cazul în care întâmpin�m rezisten�e la nivelul interpret�rii, membrii grupului pot s� ajute pacientul, s� emit� ipoteze despre sensurile multiple ale desenului pe care pacientul nu le întrevede �i care pot duce la con�tientiz�ri �i la g�siri de solu�ii.

Simbolul problemei rezolvate are o energie incorporat� extrem de mare, de puternic�, ce poate activa �i canaliza resursele spre un scop concret.

Atunci când interpret�m un desen trebuie s� lu�m în calcul acumularea de obiecte pe care le putem observa în desen (ex:

206

17 cercuri, perl�, nuan�e de verde, piatr� mineral�, mineral specific –jadul verde-). În acest sens este util� alc�tuirea unei liste cu obiectele g�site în desen cu ajutorul clientului sau celorlal�i membrii ai grupului, dac� este cazul. Aceste obiecte pot fi: neanimate (drumuri, cl�diri), din natur� (cer, stele, nori, lun�, ape etc.) sau obiecte utile. De asemenea verbele de ac�iune, cuvintele active dau un sens de activitate de interpretat. (ex.: râul curge, o cascad�). Fondul formei are �i el un sens specific (ex.: un spa�iu vid lini�tit).

Interpretarea porne�te mereu din elementele notate, nu de la persoan�. În interpretarea culorii se merge de la acela�i principiu, luând în calcul în primul rând semnifica�ia culorii.

Este adev�rat c� un subiect poate da un sens profund individual, original unei forme, culori sau unui obiect �i din acest motiv trebuie s� fim extrem de aten�i la ceea ce ne poveste�te clientul. Un eveniment cu o conota�ie afectiv� puternic� –pozitiv� sau negativ�- din experien�a de via�� a unei persoane, poate s� fi determinat, o puternic� asocia�ie între emo�ie �i obiect sau culoare �i din acest motiv sensul tradi�ional de interpretare nu se mai potrive�te pentru acel caz particular.

S-a constatat c� psihoticii au tendin�a de a folosi toate culorile suprapuse (�i acestea trebuie distinse, sesizate).

Bolnavii de cancer au tendin�a de a l�sa centrul hârtiei nedesenat.

Atunci când ajungem cu interpretarea la nivel emo�ional trebuie s� parcurgem etapele:

o primul lucru pe care trebuie s�-l avem în vedere este identificarea resurselor afective ale persoanei, atât cele con�tientizate cât �i cele de care clientul nu este con�tient. Cu alte cuvinte este important s� vedem în ce m�sur� î�i folose�te resursele eficient;

o în al doilea rând, trebuie aflate cu exactitate problemele curente �i situa�ionale;

207

o în al treilea rând, trebuie acordat� aten�ie problemelor nerezolvate ale trecutului. Este important de f�cut o distinc�ie clar� între problemele nerezolvate permanente �i problemele rezolvate, dar care au l�sat, în vreun fel, amprente sau cicatrice asupra persoanei (emo�ionale, cognitive etc). Este posibil ca aceste urme s� fi fost atât de puternice încât s� fi produs modific�ri profunde asupra concep�iei despre lume �i via�� sau chiar asupra filtrelor prin care interpreteaz� realitatea. În cadrul aceluia�i desen pot s� apar� elemente din trecut, prezent �i viitor. De asemenea este de dorit s� afl�m în ce m�sur� nevoile psihologice ale clientului sunt satisf�cute �i ce leg�tur� exista între problem� �i nevoi. Atunci când ajungem cu intepretarea, la nivelul fizic, trebuie s� încerc�m s� r�spundem împreun� cu persoana la întrebarea, care este r�spunsul fizic al desenului?. Tot aici putem identifica resursele fizice, obiceiurile de comportament �i elementele desenului care simbolizeaz� structuri fizice sau func�ii anatomice ale persoanei în cauz� (ce pot fi implicate, perturbate sau afectate de o problem� sau de o situa�ie). Sistemele ce se afl� în cel mai direct raport cu corpul �i care sunt vulnerabile sunt importante pentru c� dau indicii valoroase despre reprezentarea bolii. Resursele spirituale ale persoanei pot fi identificate dac� lu�m în calcul urm�toarele:

� gradul de satisfacere a nevoilor spirituale; � eventualele probleme spirituale sau conflicte

generate de religie; � stadiul de dezvoltare spiritual�.

În ceea ce prive�te nivelul cultural trebuie s� identific�m urm�toarele:

• influen�ele culturale: for�ele, dificult��ile �i conflictele generate de cultur�;

• dac� persoana �i-a asumat rolul feminin/masculin sau nu;

• influen�ele culturale raportate la vârst�; • preferin�ele sexuale; • dezvoltarea mental� normal� a persoanei raportate la

vârsta biologic�.

208

În terapie Marge Reddington insist� asupra proceselor de doliu �i de iertare pentru c� le consider� elementele cele mai importante atunci când subiectul trece printr-o transformare semnificativ�.

Este important ca o persoan� s�-�i dea voie s� tr�iasc� durerea pentru c� este o oportunitate de a l�sa în urm� vechile obiceiuri dar �i vechile iluzii. Singurul beneficiu pe care îl putem ob�ine dintr-o experien�� ce ne provoac� suferin�� este înv��area. Acumularea de experien�� duce în final la dezvoltare personal�. A accepta �i a tr�i durerea înseamn� a te angaja în cre�tere.

Conceptul de iertare a fost preluat, într-o oarecare m�sur�, de la Eric Berne, care era de p�rere c�, pentru a fi eficient� o terapie, persoana trebuie s� fie stimulat� astfel încât s� fie capabil� s� realizeze un divor� amiabil de p�rin�ii s�i. Acest lucru înseamn� de fapt s� realiz�m c� P�rin�ii au disponibilitatea s� fie cu noi atunci când avem nevoie. Chiar dac� nu în�eleg întotdeauna motivele noastre sau nu sunt de acord cu unele dintre alegerile pe care le facem, ei sunt totu�i al�turi de noi pentru c� ne iubesc �i nu a�teapt� nimic în schimb pentru gestul lor. Iertarea presupune a sc�pa de orice resentiment, a fi capabil s� dai dezinteresat, conform principiului cre�tinesc conform c�ruia to�i avem dreptul s� gre�im, pentru c� nici unul dintre noi nu este perfect.

Pentru ca iertarea s� fie complet� ea trebuie s� se produc� la nivel psihologic, emo�ional �i spiritual.

Este important s� trecem prin aceste etape pentru a putea s� ne îns�n�to�im �i s� fim în armonie cu noi în�ine. Resentimentele, peste care nu am trecut, sunt d�un�toare s�n�t��ii personale, ne consum� energia de care avem atâta nevoie, mai ales când suntem bolnavi. Acest principiu cre�tinesc �ine, de fapt, de o igien� mental� personal�. Atunci când urâm nu facem r�u nim�nui decât nou� în�ine.

Dep��irea resentimentelor este un fapt eliberator pentru c� persoana alege s� fac� pace cu al�ii dar �i cu sine. Este o etap� necesar� pentru a dep��i faza r�nii, trauma. Cu aceast� ocazie pacientul poate fi direc�ionat spre a-�i stabili priorit��ile dup� care va ac�iona, în func�ie de valorile sale reale, autentice. A sc�pa de iluzii înseamn� a dep��i anumite convingeri ira�ionale

209

adânc implantate �i în virtutea c�rora judec�m lumea, f�r� s� ne d�m seama. Un exemplu în acest sens poate fi ideea conform c�reia exist� rela�ii ideale. Via�a ne arat� foarte clar c� nu exist� rela�ii ideale, c� orice fapt sau persoan� are mai multe fa�ete, bune �i rele, c� lumea are o infinitate de nuan�e în afar� de alb �i de negru. O persoan� matur� este cea care poate accepta �i integra toate aceste caracteristici, care sunt uneori contradictorii.

Nimeni nu-�i poate stabili un set de valori autentic dac� nu scap� de aceste convingeri disfunc�ionale. Înainte de a ne stabili obiective realiste trebuie s� în�elegem c� nu exist� o fericire permanent�, c� tr�im într-o lume imperfect� �i c� experien�ele negative le putem valorifica ca oportunit��i de a înv��a. Erickson considera gre�eala doar un simplu feedback, c� trebuie s� schimb�m ceva. De asemenea, trebuie s� în�eleag� c� nu poate schimba decât lucrurile care depind strict de ea �i terapia se va îndrepta doar în direc�ia dezvolt�rii clientului care a venit în cabinet, nu a salv�rii celorlal�i.

210

III. TEHNICI DE HIPNOZ� ERICKSONIAN� III.5. Tehnica ericksonian� folosit� în controlul durerii

Un r�zboinic japonez a fost capturat de inamici �i aruncat într-o închisoare. În noaptea aceea el nu a putut s� adoarm� deoarece s-a temut c� a doua zi va fi interogat, torturat �i executat. La un moment dat �i-a amintit înv���turile maestrului s�u Zen: „Mâine nu este o realitate. Este o iluzie. Singura realitate este clipa prezent�”. Focalizându-�i aten�ia asupra acestor cuvinte, r�zboinicul s-a lini�tit �i a adormit.

Milton Erickson nu a dezvoltat tehnici de control al durerii dintr-o curiozitate teoretic�, ci mai degrab� a avut nevoie de ele pentru c� în decursul vie�ii sale a fost foarte bolnav, a fost nevoit s� înve�e cum s�-�i calmeze durerile acute sau cum s� se trateze de diferitele afec�iuni de care a suferit. În acest sens a folosit toate principiile terapiei sale, enumerate în capitolele anterioare.

Tehnica hipnotic� este util� pentru a crea un context favorabil pentru ca pacientul s� poat� fi direc�ionat c�tre o mai bun� folosire a poten�ialit��ilor sale comportamentale. Ea presupune idei clare, accesibile care au capacitatea de a distrage aten�ia clientului de la durere.

Aceast� strategie a fost utilizat� de terapeut atât cu persoane nevrotice cât �i cu cele ce sufereau de dureri asociate unor boli în stadiul terminal. De asemenea tehnicile sunt utile pentru calmarea durerilor asociate interven�iilor stomatologice sau chiar interven�iilor chirurgicale, �tiut fiind faptul c� uneori anestezia prezint� un risc mai mare decât interven�ia în sine.

În acest sens deseori se foloseau metafore, greu accesibile nivelului incon�tient. Unui florar, ce suferea de dureri asociate unei metastaze, Erickson i-a vorbit despre felul cum cresc ro�iile (evident era ceva din sfera de interes a pacientului). Pe fondul acestei pove�ti a introdus sugestii de

211

calmare a durerilor de tipul face ro�ia s� se simt� bine….se simte lini�tit�, în siguran��, ….nu-i vezi �i nu-i sim�i cre�terea ca atare…etc.

Pentru a nu fi accesibile nivelului con�tient, sugestiile trebuiesc strecurate printre o varietate de subiecte ori teme de conversa�ie. Cu alte cuvinte aceste sugestii pot fi inserate în cadrul unor conversa�ii banale (a�a cum a f�cut cu o asistent� ce suferea de dureri de cap c�reia îi strecura sugestiile în timp ce îi dicta ceea ce trebuia s� scrie), dar �i în cadrul unor metafore bine elaborate care s� coincid� preocup�rilor �i intereselor clientului �i modalit��ii sale particulare de a vedea lumea, boala sau durerea.

Important este faptul c� subiec�ii reac�ioneaz� bine pentru c� î�i doresc s� ob�in� rezultate optime, s� scape de durere fiind foarte motiva�i în acest sens.

Erickson a scos în eviden�� c� durerea are trei componente (Erickson, 1966):

� memoria durerii trecute; � durerea prezent�; � anticiparea durerii viitoare.

Ultimele dou� componente pot fi rezolvate la nivel incon�tient, f�r� ca nivelul con�tient s� interfereze în vreun fel sau s� ia act de desf��urarea acestui proces. Aceast� abordare poate fi extrem de util� în domeniul clinic. Din moment ce în timpul diverselor interven�ii chirurgicale, durerea nu mai are nici un rol constructiv (în situa�ii normale ea îndepline�te un rol important, de a aten�iona c� exist� o disfunc�iune în corp), este de dorit s� o elimin�m complet. Dac�, din contr�, durerea este un semnal important pentru medic �i acesta trebuie s� �tie despre prezen�a ei, nu ne mai putem permite s� transfer�m complet acest proces la nivel incon�tient, eliminându-l total din sfera con�tient�. În asemenea cazuri vom putea transforma durerea în alte senza�ii mai u�or de suportat: c�ldur�, r�ceal�, senza�ie de mânc�rime, amor�eal� sau în orice alt simptom. În acest fel vom elimina partea negativ� �i perturbatoare a durerii, îns� îi vom men�ine valoarea ei de semnal.

Vom prezenta, în continuare, un caz în care Erickson a folosit surpriza �i �ocul pentru a altera func�ionarea

212

senzorio-perceptiv� �i a elimina o durere ce nu putea fi ameliorat� medical.

Caz: (Erickson, 1976) este o alt� situa�ie în care a lucrat simultan cu so�ul �i cu so�ia. Ace�tia erau tineri �i au venit la terapie cu o atitudine extrem de negativist� �i având îndoieli foarte serioase despre eficien�a hipnozei. Din acest motiv terapeutul a folosit o abordare dramatic� pentru a stabili o rela�ie, a le schimba p�rerile �i a putea induce transa. Archie �i Annie au fost colegi de �coal�. Ei au fost ni�te ideali�ti care au reu�it s�-�i îndeplineasc� planurile de c�s�torie, în ciuda faptului c� Archie �i-a rupt spatele în perioada r�zboiului din Vietnam. Dup� acest accident, a r�mas pentru totdeauna într-un scaun cu rotile suferind de o durere atroce pe care medicii nu aveau metode d� o trateze �i i-au spus c� va trebui s� se obi�nuiasc� cu ea. Mai mult decât atât medicii îl montaser� împotriva hipnozei, pe care o considerau magie �i care era o pierdere de timp. Archie �i Annie au ales totu�i s� fac� o încercare, în disperare de cauz�, îns� cu expecta�ii extrem de negative în ceea ce prive�te succesul tehnicii.

Pentru început, terapeutul a avut sarcina de a recunoa�te �i de a accepta ostilitatea �i îndoiala lor �i s� g�seasc� o cale s� o utilizeze în scop pozitiv. El a acceptat punctul lor de vedere, îns� �i-a sus�inut propria p�rere referitoare la valoare hipnozei ca tehnic�. El a privit la câteva din spasmele de durere ale lui Archie �i le-a recunoscut originea psihogen�, asem�n�toare cu durerea într-un membru fantom�. Dup� ce le-a ascultat povestea, a decis s� demonstreze o metod� dramatic� de induc�ie cu Annie pentru a-i schimba total p�rerea lui Archie despre eficien�a hipnozei. În prima faz� i-a solicitat lui Annie s� stea în mijlocul unui covor indian mic din cabinetul s�u. Apoi a început o metod� neobi�nuit� de induc�ie : Annie, nu te vei mi�ca de pe covor. �i nu o s�-�i plac� ce am s�-�i fac. O s� fie foarte deranjant atât pentru tine cât �i pentru Archie. Aici am un b�� puternic, Archie. Îl po�i �ine �i m� po�i lovi în orice moment, dac� crezi c� fac ceva gre�it. Nu î�i va place ceea ce fac, Archie, dar prive�te-m� cu aten�ie �i love�te-m� dac� tu crezi c� este necesar. Acum o s� iau cel�lalt b�� iar tu po�i privi ceea ce face eu. Vei sim�i ceea ce o s� fac, Annie. Archie va vedea.

213

O sa m� opresc atunci când tu vei închide ochii �i vei intra într-o trans� adânc�.

Terapeutul a atins-o cu vârful b��ului în zona pieptului �i a început s� îi dea cu delicate�e la o parte rochia, ca �i când ar fi vrut s�-i dezgoleasc� sânii. Ea a închis ochii, a r�mas rigid�, imobil� �i s-a scufundat într-o trans� adânc�, pentru a sc�pa de realitatea nepl�cut� cu care se confrunta. Când a închis ochii �i a dat semnele c� a intrat în trans�, Archie a fost atât de surprins, încât, aproape c� a sc�pat b��ul. Explica�ia eficien�ei aceste tehnici neobi�nuite de induc�ie o putem g�si în faptul c�, Erickson, cu o atitudine aparent lipsit� de ru�ine, a reu�it s� transforme ostilitatea �i îndoiala lor general� într-o reac�ie comportamental� foarte concret� de r�spuns. Annie a fost atât de marcat� de comportamentul lui Erickson, încât nu a mai avut o alt� alternativ� de reac�ie în acel context. Gestul a �ocat-o atât de tare încât pattern-urile de reac�ie obi�nuite au fost destructurate. Este cert c� se a�tepta la cu totul altceva de la un doctor �i la o metod� de induc�ie. În timpul în care st�tea, disperat� �i �ocat� de ceea se întâmpla s-a declan�at un proces incon�tient de c�utare a unei metode de a intra în trans� pentru a sc�pa din acea situa�ie pentru c� era singura alternativ� oferit� de doctor, pentru a se opri. Ea nu avea nevoie s� refuze întreaga situa�ie, pentru c� în fond, so�ul ei avea în mân� un b�� �i o putea proteja. B��ul oferit de terapeut era un canal prin care acesta î�i putea manifesta ostilitatea. De asemenea, aten�ia lui Archie era direc�ionat� atât de precis încât intrase într-o stare de sugestibilitate, caracteristic� transei, în care existau premizele ca îndoielile sale despre eficien�a hipnozei s� poat� fi schimbate, înlocuite. F�r� s�-�i dea seama, a devenit convins c� Erickson putea s� vindece cu ajutorul unor metode mai neortodoxe, mai neobi�nuite. Pentru a scoate din func�iune pattern-urile con�tiente de îndoial�, au fost utilizate sugestii posthipnotice pe dou� nivele:

Annie, când te vei trezi vei putea sta pe scaunul t�u, �i indiferent ce crezi tu, orice am s�-�i zic, va fi adev�rat. E�ti de acord cu asta? (Annie a dat din cap aprobator). Orice zic, este adev�rat, indiferent de ceea ce gânde�ti tu.

Sugestia este formulat� pe dou� nivele: (1) Indiferent ce gânde�ti tu este o fraz� care îi recunoa�te îndoielile con�tiente

214

folosite de terapeut pentru a-i direc�iona aten�ia utilizându-i propriile rezisten�e �i concep�ii. Con�tient, se putea gândi la orice în interiorul sistemului ei de referin��, putea pune orice la îndoial�; (2) incon�tient, va trebui s� accepte ca fiind reale �i adev�rate afirma�iile terapeutului. Mai mult decât atât, sugereaz� c� cele dou� realit��i diferite pot coexista în paralel, într-o manier� disociat�: (a) sistemul de credin�e, p�reri, îndoieli con�tiente cu care a venit la terapie �i (b) noua realitate a hipnozei a fost introdus� într-o manier� �ocant�, astfel încât nici ea, nici so�ul ei nu o puteau evalua sau în�elege. I se permitea deci s� se bucure de sistemul ei de valori, chiar în timp ce realitatea lui Erickson a fost strecurat� într-o manier� c�reia nu îi putea rezista, nu i se putea opune. Indiferent de rezisten�ele �i expectan�ele cu care a venit, nu s-a a�teptat s� se confrunte cu un b�� ce îi d�dea rochia la o parte în timp ce so�ul ei va sta cu un alt b�� în mân� gata s�-l loveasc� pe doctor. Din moment ce con�tientul ei nu avea un set de comportamente cu care s� se confrunte cu situa�ia complet neprev�zut�, incon�tientul ei a fost for�at s� intervin� �i s� g�seasc� o metod� de a intra în trans�. Terapeutul a adâncit transa , ob�inând de la ea r�spunsuri pozitive la sugestiile sale pe dou� nivele posthipnotice. Apoi i-a cerut s� se trezeasc� �i s� stea pe scaun. Ea s-a a�ezat, cu o privire ce sugera ostilitatea �i îndoiala. Terapeutul i s-a adresat astfel:

Acum e�ti treaz�, Annie. Nu �tii ce s-a întâmplat. Po�i gândi c� ai vrea s� �tii, dar nu �tii.

Terapeutul �i-a început conversa�ia cu o afirma�ie evident�, pe care Annie nu o putea contrazice. Cu siguran�� c� avea foarte multe întreb�ri în minte. Adev�rul primei p�r�i din fraz� a creat premizele accept�rii �i celei de-a doua p�r�i. Sugestia este foarte important� pentru c� implic� faptul c� s-a întâmplat ceva, ceea ce înseamn� c� ea trebuia s�-�i pun� la îndoial� sistemul de credin�e. Acel ceva putea fi hipnoza. �i aceasta ar însemna c� ea ar putea s� reac�ioneze �i la celelalte sugestii ale terapeutului. Acest fapt a creat un factor important de disonan��, o gaur� în sistemul ei, ceea ce a determinat ini�ierea unui proces incon�tient de c�utare a resurselor pentru a se descurca cu viitoarele sugestii ale lui Erickson.

Nu e�ti surprins� c� nu te mai po�i ridica?

215

Aceast� sugestie, sub form� de întrebare, a avut efectul scontat pentru ca Annie a constatat cu uimire c� nu se poate ridica. Terapeutul a spus c� va vi uimit�, �i a�a a fost. În acest mod ea a trebuit s� accepte c� ceva o împiedica s� se mi�te �i nu �tia ce. În continuare, Erickson continuat cu o serie se sugestii ce vizau ob�inerea anesteziei, ce putea fi verificat� obiectiv, chiar de Annie.

Indiferent de cât de tare te voi lovi cu acest b��, nu vei putea sim�i. Po�i s� te love�ti singur� peste picior. Este dificil pentru mine s� vin s� te lovesc, a�a c� f�-o tu. Love�te-te cât de tare po�i. Nu te va durea.

Atunci când Annie a f�cut ceea ce i s-a spus, a ajuns la concluzia c� terapeutul a avut dreptate �i a replicat c� senza�iile din mân� era diferite de cele din picior. Faptul c� i s-a permis s� fac� chiar ea acest test a fost o eliberare având în vedere c� Erickson sugerase ideea de pericol prin ipoteza c� ar fi putut s� o loveasc� chiar el. Pentru a o proteja de acest poten�ial pericol, incon�tientul a mediat mecanismele neuropsihologice care i-au permis s� experimenteze anestezia în picior. Profitând de acest succes, terapeutul a generalizat aceast� senza�ie:

Acum Annie te po�i lovi din nou, dar nu vei mai sim�i durere nici în mân�, nici în picior.

Annie a confirmat succesul anesteziei, dup� ce s-a lovit peste picior din nou. Pus în fa�a acestor fapte, Archie, de�i se putea îndoi de explica�iile terapeutului, nu putea pune sub semnul întreb�rii �i reac�iile so�iei sale. Practic sistemul lui de referin�� putea fi invalid. Profitând de acest moment favorabil, Erickson i-a indus o stare de trans� :

Ai auzit Archie, acum po�i s� intri �i tu în trans�. Experien�a so�iei a fost o modalitate eficient� de a-i oferi

so�ului un exemplu de comportament hipnotic �i de a-i diminua rezisten�ele din moment ce nu putea nega realitatea experien�ei so�iei. Pentru a-i înlocui durerea terapeutul s-a folosit de memoria sim�urilor, a�a cum erau ele percepute în trecut.

Archie, ai cu siguran�� mul�i ani în care ai experimentat tot felul de sentimente �i senza�ii pozitive. De ce s� nu le aducem aceste senza�ii pl�cute din spate în prezent? A-i experimentat deja toat� durerea de care aveai nevoie.

216

Prin intermediul acestui tip de sugestii, terapeutul a început s� îi reaminteasc� lui Archie anii de dinaintea accidentului, în care a experimentat senza�ii pl�cute. Aceste senza�ii au fost utilizate pentru a înlocui durerea. Este de remarcat c� terapeutul a folosit expresia s� aducem aceste senza�ii pl�cute din spate în prezent pentru a-l face pe Archie s� asocieze senza�iile pl�cute cu spatele s�u în care sim�ea durere. Practic s-a folosit de sensurile multiple pe care le are cuvântul spate (parte a corpului �i trecut). De asemenea, Erickson a avut grij� s�-i creeze ni�te expectan�e realiste clientului s�u.

Nu î�i pot garanta c� nu vei mai sim�i în viitor durere, dar î�i pot spune s� folose�ti durerea ca un semnal.

Într-adev�r durerile lui Archie s-au diminuat foarte mult. Ele au reap�rut îns�, câteva luni mai târziu, când a contactat o r�ceal� �i i-a telefonat lui Erickson pentru a se l�muri care sunt explica�iile acestui fenomen, gândindu-se c� hipnoza este mediat� de nivelurile corticale cele mai înalte, care sunt sensibile la boal� �i la somn.

Când dorea s� induc� anestezia la un pacient, Erickson prefera s� nu utilizeze acest termen. Mai degrab� prefera s�-l lase s� vorbeasc� pe client despre durere pân� când vedea din limbajul nonverbal c� acesta în�elegea mecanismul. Apoi îi punea alte întreb�ri care îl dep�rtau de acest subiect (cum �i-a petrecut concediul anul trecut de exemplu). Pacientul era surprins de aceast� schimbare de registru a conversa�iei. Îns� în concediul trecut, el nu sim�ea durerea. De aceea era util s�-�i reaminteasc� lucrurile pl�cute din acea perioad�, pentru a-�i reaminti cum e s� tr�ie�ti f�r� durere. Când pacientul pare pu�in tensionat, Erickson îi poate aminti spre exemplu de un moment în care vâslea pe un lac �i a sim�it o durere în mân� brusc, care din fericire a trecut destul de repede. Este de remarcat c� nu îi era team� s� men�ioneze amintiri legate de disconfort sau de durere, îns� aceste senza�ii sunt mult diferite de durerea de spate. Clientul a fost surprins c� îi reamintea acel episod. Motiva�ia terapeutului a fost legat� de faptul c� sarcina unui hipnoterapeut este s� îi direc�ioneze gândurile �i mecanismul asocia�iilor în concordan�� cu canalele terapeutice particulare ale fiec�rui client. Cu to�ii putem s� sim�im o durere brusc� în

217

timpul unui film îns�, pentru c� suntem absorbi�i de ac�iunea de pe ecran, uit�m de ea. De ce nu am putea s� ne folosim de aceste mecanisme naturale pentru a elimina durerea?

Dac�, spre exemplu, un doctor deruleaz� în cabinet o procedur� medical�, fiind con�tient c� îi poate cauza durere pacientului, poate s� îi abat� acestuia gândurile de situa�ia prezent�. Oricine poate fi direc�ionat pentru a-�i aminti senza�ii pl�cute �i poate fi ajutat s� intre într-o stare de bun� dispozi�ie în care s� uite practic de durere. În acest mod poate fi ajutat s� intre într-o trans� anestezic�, f�r� s� i se dea sugestii directe în acest sens. Erickson ob�inea starea de anestezie, într-o manier� indirect�, folosindu-se de sistemul de referin�� al clientului pentru c� aprecia c� ar fi o eroare s� încerce s� ob�in� anestezia sau analgia utilizând sugestii directe. Clientul va folosi, f�r� s� realizeze, un alt pattern de a se orienta în realitate. Fiecare vom recunoa�te validitatea acestei tehnici, dac� ne analiz�m propria experien��.

În cercet�rile experimentale timpurii (Erickson, 1964), le-a cerut studen�ilor s� descopere ce procese mentale sunt implicate atunci când culeg un m�r imaginar �i-l pun pe o mas� concret�, real� aflat� în fa�a lor. Un num�r mare dintre subiec�i s-au plâns sau s-au sim�it amuza�i pe parcurs �i au abandonat sarcina, înainte de a o fi dus la bun sfâr�it. Practic, ei pierdeau contactul cu realitatea. Din acest motiv se amuzau. Similar, când inducem anestezia, le cerem clien�ilor s�-�i piard� o parte din contactul pe care îl au cu realitatea �i acest fapt îi poate face s� se simt� ciudat, fie c� recunosc, fie c� nu. Datorit� unui sentiment nepl�cut se poate întâmpla ca ei s� aleag� s� ias� cu totul din acea situa�ie de trans�. Ca s� previn� acest context, terapeu�ii trebuie s� verifice dac� pacien�ii lor se simt însp�imânta�i, în vreun fel, pentru c�-�i altereaz� practic contactul cu realitatea pe care îl au în mod uzual. Erickson a relatat, din vasta lui experien�� cu pacien�ii (Erickson, 1979), c� nu de pu�ine ori i s-a întâmplat ca pacien�ii s�-i spun� c� în cabinetul lui s-a f�cut mai cald, mai frig, sau c� acesta a devenit mai mare sau mai mic. Al�ii aveau senza�ia c� sunt mai înal�i sau mai scunzi atunci când treceau printr-o stare modificat� de con�tiin��. Hipnoza provoac� o palet� larg� de schimb�ri în modul cum percepem realitatea, lucru care este valabil �i atunci

218

când provoc�m anestezia. Aceste alter�ri, ce �in de sfera senzorio-perceptiv�, sunt o consecin�� normal� a schimb�rii modului lor de orientare la realitate. Pe m�sur� ce clien�ii se vor obi�nui cu aceste senza�ii î�i vor da voie s� intre într-o trans� mai profund�, care s� le permit� s�-�i ating� obiectivele pentru care au ales s� consulte un terapeut. .

Cazul pe care îl vom prezenta în continuare ilustreaz� modalitatea în care Erickson reu�ea s� valorifice personalitatea clientului �i abilit��ile lui pentru a-l ajuta s� scape de durere. (Erickson, 1979)

Caz : Este vorba despre o pacient�, Cathy, în vârst� de 36 de ani, care avea 3 copiii (cel mai mare dintre ei în vârst� de 8 ani) �i care suferea de dureri îngrozitoare provocate de un cancer în stadiul terminal, care nu mai reac�ionau nici la tratamentul cu morfin� sau cu orice altceva. Datorit� suferin�ei �i disper�rii repeta într-una, plângând “nu m� r�ni�i, nu m� speria�i”. Pentru a o ajuta s� scape de durere Erickson s-a folosit de ceea ce înv��ase ea deja, în trecut. Terapeutul a dorit s� evite un insucces din moment ce, orice medicament, indiferent de doz� nu mai avea nici cel mai mic efect în a-i calma durerea. Este clar, c�, din moment ce se confrunta cu o situa�ie atât de grav�, modalitatea ei de percep�ie asupra lumii era foarte diferit� de cea a celorlal�i oameni �i de aceea Erickson a c�utat ceva ce putea fi în�eles �i prin prisma realit��ii în care se afla ea. I-a cerut s� stea treaz�, con�tient� de la gât în sus �i s�-�i lase restul corpului s� doarm�. Era ceva ce terapeutul a intuit c� ea va putea în�elege. În trecut ea mai avusese experien�a unui picior sau a unei mâini ce o l�sa s� doarm�. Ea a tr�it senza�ia c� corpul este adormit în starea de hipnoz� în care durerea nu î�i mai f�cea sim�it� prezen�a. A asem�nat aceast� stare cu cea în care te afli atunci când te treze�ti diminea�a, pe jum�tate adormit. Practic, Erickson a creat un context favorabil, un mod de a gândi care s� îi permit� s� pun� în practic� ceva ce ea înv��ase deja. O polemic� pe baza utilit��ii hipnozei în cazul ei ar fi fost inutil�. Nici m�car nu i-a cerut s� coopereze cu el pentru a intra în trans�, din moment ce ea nu �tia ce este aceast� stare. Ea �tia îns� cum este s� fi treaz în timp ce corpul doarme. Urm�torul lucru pe care l-a f�cut a fost s�-i cear� s�-�i dezvolte o senza�ie de

219

mânc�rime incontrolabil� �i sup�r�toare în talpa piciorului. Era o senza�ie familiar� pentru cei mai mul�i oameni, inclusiv pentru ea. Practic i s-a cerut s� fac� ceva, având experien�� trecut� la activ �i amintiri. Ea a r�spuns c� nu poate sim�i acea mânc�rime, îns� î�i poate dezvolta o stare de amor�eal� în talp�. Cu alte cuvinte, era incapabil� în starea ei de durere s� mai adauge o alta. A f�cut exact opusul a ceea ce i s-a sugerat. Chiar dac� nu a f�cut exact ce i-a cerut, important este c� a r�spuns în felul ei. Terapeutul a acceptat c� ceea ce s-a întâmplat este cel mai bun lucru �i �i-a exprimat politicos regretul (a�a cum era ea obi�nuit� s� rela�ioneze cu cei din jur) c� nu a putut s� simt� senza�ia de mânc�rime. Cathy s-a sim�it obligat� s� depun� mai mult efort pentru a reu�i s� fac� ceea ce îi cere terapeutul. Aceast� atitudine, tipic� pentru terapiile strategice, este una de maxim� flexibilitate, în care terapeutul nu î�i propune s� ating� un obiectiv cu orice pre�, ci d� dovad� de maxim� flexibilitate pentru a rezolva problemele concrete ale clien�ilor.

Erickson s-a folosit �i de aceast� tr�s�tur� de personalitate a ei pentru a o determina s�-�i intensifice eforturile �i motiva�ia de a coopera pentru sarcinile viitoare. Apoi i-a cerut s�-�i extind� aceast� senza�ie, astfel încât s� cuprind� �i genunchiul. I-a fost u�or s� fac� asta, din moment ce era o senza�ie familiar� pentru ea. În timp ce f�cea toate acestea, nu era atent� la pat, la tablourile de pe pere�i, la prezen�a unui medic în cabinet care înregistra �edin�a. Practic, în timp ce te afli în starea de hipnoz�, realitatea extern� nu mai este important�. Pe m�sur� ce î�i intensifica �i î�i extindea senza�ia de amor�eal�, Cathy se deta�a tot mai mult de realitatea concret� a camerei în care se afla, pentru c� toat� aten�ia ei era direc�ionat� c�tre interiorul corpului, îns� nu c�tre durerea provocat� de cancer ci c�tre senza�ia pe care �i-o extindea în mod progresiv în tot corpul. Era de altfel �i motivul pentru care venise la terapie. Nu trebuie s� uit�m c� era o pacient�, c�reia i se spusese de c�tre medicul în care avea deplin� încredere ,c� mai are doar câteva luni de tr�it. Pentru ea moartea era o realitate concret�, iminent�, pe care nu o putea uita în via�a ei cotidian�. Ea avea cancer de un an iar Erickson �i-a adaptat sugestiile astfel încât s� se muleze pe modul ei de a gândi.

220

Atunci când i-a sugerat s�-�i extind� senza�ia de amor�eal� în piept, a men�ionat �i c� din sânul drept a pornit cancerul �i c� acolo era o zon� dureroas� �i foarte nepl�cut� la vedere. A fost un mod de a integra pu�in din realitatea corpului, cu care se confrunta. Era foarte important ca senza�ia de durere s� dispar�. Cathy �tia, din propria experien��, de via�� c� nu poate atinge perfec�iunea în ceea ce î�i propune �i de aceea terapeutul trebuia s� se a�tepte la un procent de e�ec. Cancerul a fost un e�ec pentru ea �i, mai concret, cancerul de sân a fost primul lucru pe care nu l-a mai putut controla, oricât a încercat. De aceea Erickson a l�sat s� existe un procent de e�ec �i �i-a exprimat regretul c� nu poate face nimic pentru a face s� dispar� �i durerea de la sân, la fel cum a reu�it cu celelalte p�r�i ale corpului. Era �i o sugestie indirect� care presupunea c� atâta timp cât va sim�i durere în sân, restul corpului va fi amor�it. Pe tot parcursul demersului, terapeutul s-a folosit de abilit��ile lui Cathy, de modul ei de a gândi, de a ac�iona, de experien�a sa de via��. L�sând acea durere minor� s� existe i-a demonstrat c� terapeutul nu este Dumnezeu �i indirect i-a dat clientei un alt scop pentru care s� lupte, chiar dac� va e�ua. Cathy a mai tr�it 6 luni, apoi a intrat în com� �i a murit repede. În tot acest timp ea nu a mai sim�it decât o durere destul de mic� la sân, pe care terapeutul a l�sat-o s� existe pentru a asigura succesul global al demersului. Este o tehnic� ce demonstreaz� o bun� cunoa�tere a comportamentului emo�ional. Oricât am realiza, mai este întotdeauna ceva de ob�inut. Sugestiile pe care le d�m trebuie s� fie în concordan�� cu psihologia particular� a fiec�rui client. Scopul lui Erickson, în acest caz, nu era, evident, s� induc� o stare de mânc�rime în talp� ci de a o determina pe pacient� s�-�i foloseasc� la maxim experien�a de via�� pentru a face fa�� acestei situa�ii dificile. De aceea �i-a adaptat tehnica terapeutic�, corectându-�i demersul ini�ial în func�ie de ce a aflat pe parcurs despre clienta sa. Sugestiile trebuie s� fie doar ni�te stimuli care s� determine o reac�ie particular� la fiecare pacient �i care s�-i ajute s� foloseasc� cu succes ceea ce au înv��at.

A�a cum am mai subliniat, de-a lungul existen�ei sale, Erickson s-a confruntat cu dureri cauzate de poliomielit� �i pentru a le putea face fa�� �i-a dezvoltat aptitudinea de a intra

221

în trans�. Atunci când era foarte obosit sau când dormea, uneori durerea revenea �i îl trezea. Pus în aceast� situa�ie era nevoit s�-�i reg�seasc� calmul mintal de care avea nevoie pentru a sc�pa din nou de durere. Câteodat�, în mijlocul nop�ii, nu îi era simplu s� fac� asta. În ocazii ca astea el a relatat c� î�i împingea un scaun spre marginea patului, apoi î�i presa b�rbia de el pân� când nu mai putea suporta durerea pe care �i-o provoca singur �i în mod voluntar (Erickson and Rossi, 1977).

Durerea revenea în somn pentru c� sugestiile hipnotice dezvolt� o stare ce se raporteaz� la un sistem de referin�� care, uneori, nu mai poate fi men�inut atunci când dormim. Atunci, se folosea de o durere asupra c�reia avea un control voluntar, pentru a o elimina pe cea pe care nu o putea controla.

Din cele prezentate mai sus, am v�zut c� hipnoza ericksonian� folose�te o suit� larg� de tehnici pentru a controla durerea, ce pot fi utilizate �i pentru alte simptome. Sintetizând, putem spune c� toate au în comun faptul c� folosesc sugestii indirecte care se potrivesc cel mai bine sistemului de referin�� al clientului, contextului în care se afl� �i personalit��ii sale. De asemenea, ele au rolul de a scoate pacientul din pattern-urile con�tiente de gândire �i de a genera un proces incon�tient de c�utare a celei mai bune metode de a elimina simptomul (durerea).

222

IV. APLICATIVITATEA METODELOR �I TEHNICILOR ERICKSONIENE ÎN AFARA

DOMENIULUI PSIHOTERAPEUTIC

Un samurai c�l�tor se opri la un han s� m�nânce. El purta o sabie frumoas� ce p�rea �i foarte scump�. În acela�i han, la alta mas�, mâncau trei solda�i care puser� ochii pe sabia samuraiului. Dar singura posibilitate s� iei sabia unui samurai este s�-l omori. Cei trei nu-�i f�ceau griji în privin�a asta fiindc� raportul de for�e le era net favorabil. Solda�ii se pref�cur� c� s-au îmb�tat �i începur� s� arunce samuraiului vorbe de ocar� presupunând c� acesta va r�spunde �i ei vor avea justificarea public� a uciderii lui. Dar spre mirarea lor �i a celor din han, samuraiul î�i continua lini�tit masa. Solda�ii b�nuir� c�-i este frica , a�a c� încrederea �i obr�znicia lor crescur�. Deodat� samuraiul, tot calm, î�i ridic� privirea �i cu be�i�oarele cu care mânca, omorî într-o clip� trei mu�te care zburau deasupra mesei sale, apoi continu� s� m�nânce lini�tit. V�zând acestea, cei trei solda�i î�i adunar� lucrurile �i plecar� în grab� din han.

Concluzia: sabia poate fi folosit� pentru a ucide sau pentru a men�ine pacea.

Tehnicile pe care le-a dezvoltat milton erickson î�i g�sesc aplicativitatea într-o multitudine de domenii, diferite de aria psihoterapiei sau a dezvolt�rii personale. foarte mul�i speciali�ti l-au caracterizat ca fiind unul dintre cei mai mari exper�i în comunicare. acest lucru este foarte adev�rat dac� ne gândim c� multe din strategiile moderne de influen��, persuasiune au la baz� tehnici inventate de Erickson. Este important, din aceast� perspectiv�, s� subliniem c� una din cele mai cunoscute �i mai r�spândite teorii –programarea neuro-lingvistic�- creat� de Richard Bandler �i John Grinder la începutul anilor 1970, are ca principal� surs� de inspira�ie cazuistica lui Erickson. Meritul celor doi autori, extrem populari, este c� l-au observat cu aten�ie pe maestru �i

223

au teoretizat abordarea acestuia, ad�ugând elemente din domeniul în care ei erau speciali�ti – lingvistica. Efortul lor este valoros �i din perspectiva faptului c� Erickson nu a fost preocupat de acest aspect, concentrându-se mai degrab� pe eficien�a practic�, nu pe concepte aride �i în consecin�� nu a scris foarte multe c�r�i prin care s�-�i popularizeze ideile. Tehnicile lui au fost f�cute publice mai mult de colaboratorii lui, printre care s-au num�rat �i cei doi. În timp au fost preluate tehnici utilizate de el în practica clinic� �i au fost adaptate necesit��ilor concrete din diverse domenii, p�strând spiritul ericksonian care este unul nondirectiv, indirect, subtil, greu de sesizat, îns� cu atât mai eficient. Modul ericksonian de a comunica, tocmai pentru c� este extrem de eficient �i practic, poate fi utilizat oriunde este nevoie de abilit��i crescute de comunicare �i ne gândim aici la:

� domeniul negocierilor unde fiecare trebuie s� �tie s�-�i sus�in� punctul de vedere �i încearc� s�-l conving� pe cel�lalt s� cedeze. �i aici, deprinderea artei de a fi creativ , flexibil �i adaptabil structurii de personalitate a partenerului nu poate fi decât un imens câ�tig;

� domeniul vânz�rilor pentru c� un agent de vânz�ri trebuie s� �tie cum s� comunice cu un client astfel încât s�-i ating� sensibilit��ile acestuia �i s� se muleze pe nevoile fiec�ruia, individuale pentru a-�i construi discursul de prezentare al unui produs;

� domeniul reclamelor care poate beneficia din plin de eficien�a sugestiilor indirecte care nu mai sunt interpretate de publicul �int� ca agasante, agresive sau, uneori r�mân total nesesizate;

� domeniul managementului pentru c� orice lider pentru a-�i p�stra puterea trebuie s� aib� abilitatea de a se face simpatizat, de a-�i adapta discursul în func�ie de particularit��ile �i nevoile publicului c�ruia i se adreseaz�;

� sfera manipul�rii �i a influen�ei sociale. Atunci când vrem s� dezvolt�m o strategie complex� �i eficient� prin care urm�rim s� ob�inem o form� particular� de influen�� (educa�ie, formarea opiniilor, modificarea atitudinal�, ob�inerea

224

adeziunii la o organiza�ie, la un set de valori, la o doctrin� etc.) trebuie s� fim con�tien�i c� este important s� transmitem un mesaj particularizat �i c� orice �int� nu se va l�sa influen�at� dac� nu simte c� adeziunea îi îndepline�te anumite nevoi –con�tiente sau incon�tiente-;

� sfera promov�rii imaginii la nivel organiza�ional sau interpersonal. �tim cu to�ii c� oamenii simpatici, credibili, cu o imagine pozitiv� au mult mai multe �anse s� aib� succes în tot ceea ce întreprind. Acest principiu este valabil �i la nivel organiza�ional. Modalitatea lui Erickson de a se face pl�cut, de a crea un cadru propice comunic�rii poate fi preluat �i adaptat în via�a cotidian� sau la nivelul strategiilor de construire de imagine, pentru c� principiile de la care a pornit el sunt valide, suficient de generale �i extrem de eficiente;

� domeniul îmbun�t��irii rela�iilor, fie c� este vorba de rela�ii profesionale sau personale;

� orice alt domeniu în care eficien�a depinde de capacitatea de a comunica, a convinge.

Sugestiile indirecte au �anse mai mari s� ne influen�eze, pentru c� de cele mai multe ori nici m�car nu suntem con�tien�i c� am primit vreo instruc�iune. Modalitatea metaforic�, specific� pentru maniera de a comunica a lui Erickson nu arat� în mod explicit ceea ce dorim de la cineva �i de aceea se pot ocoli rezisten�ele acestuia cu mai mult� eficien��. Sugestiile acoper� o gam� larg� de variante de r�spuns, pentru ca incon�tientul persoanei s� nu se simt� constrâns �i s� poate ac�iona în propria manier� �i în acela�i timp în direc�ia dorit�.

Foarte mul�i cercet�tori au fost interesa�i de metodele psihologice de programare mental� �i de modificare a comportamentului utilizate de secte sau organiza�ii teroriste. Cu to�ii ne-am pus întrebarea cum pot ajunge persoane normale în situa�ia de a comite crime oribile sau cum se pot supune în mod necondi�ionat ordinelor date de un lider psihopat. Concluziile au fost c� orice tehnic� care poate fi utilizat� în scopuri pozitive, poate, la fel de bine, s� fie folosit� �i în direc�ii malefice, în func�ie de personalitatea sau interesele celui ce o utilizeaz�. Nu metoda în sine este periculoas�, benefic� sau malefic�. Un simplu ciocan poate fi utilizat pentru a bate un cui sau pentru a omorî pe cineva.

225

Mai mult decât atât, cu to�ii avem în noi ni�te predispozi�ii latente, incon�tiente, pozitive sau negative. Jung a demonstrat acest fapt prin descoperirea Umbrei, iar Szondi a ar�tat c� fiecare avem ni�te pulsiuni în stare latent�, mai slabe sau mai puternice ce se pot dezvolta într-o serie de direc�ii ce pot lua forme începând cu cele mai patologice pân� la cele mai înalt umanizate. O persoan� cu o pulsiune sadic� (s+) foarte accentuat� poate deveni un criminal în serie sau poate ajunge, la fel de bine un foarte bun chirurg în func�ie de modul cum �i-o gestioneaz�, de educa�ia pe care o prime�te �i de configura�ia celorlal�i factori de personalitate. Sau î�i poate utiliza aceast� pulsiune prin faptul c� devine o persoan� dinamic�, energic�, activ� sau dominatoare. Sau poate deveni un lider religios ce î�i prop�v�duie�te ideile cu mult� putere de convingere �i agresivitate intelectual�. Este evident c� nu putem interpreta acest factor separat, f�r� s� lu�m în calcul întregul profil pulsional.

Hipnoza sau orice alt� tehnic� eficient� de programare mental� folose�te o tendin�a natural�, pe care o avem în noi, direc�ionând-o abil într-o parte sau alta. Este adev�rat c� anumite tehnici pot p�rea însp�imânt�toare. Spre exemplu cazul February Man ne arat� cum hipnoza poate fi utilizat� pentru a construi amintiri false. Poate oare acest proces s� fie utilizat de oameni cu un sistem de valori „mult prea flexibil” în scopuri non-terapeutice cum ar fi în�elarea poligrafului?

Este greu de spus dac� liderii malefici cunosc �tiin�ific aceste metode sau dac� le utilizeaz� într-o manier� empiric�, instinctiv� pentru c� simt c� astfel îi pot manipula pe cei din jurul lor.

Din aceast� perspectiv� vom încerca s� ar�t�m cum au fost condi�iona�i adep�ii unei secte satanice, relatând un episod observat de doi oameni de �tiin��. Ace�tia au privit o familie de satani�ti în timp ce luau masa la un restaurant din ora� �i au fost uimi�i de metodele utilizate de ace�tia pentru a-�i controla �i condi�iona copiii.

So�ul avea în jur de 28 de ani �i so�ia în jur de 26. Un alt tân�r –probabil un unchi- , care avea în jur de 25 ani st�tea la

226

mas� împreun� cu ei. Familia avea 5 copii cu vârste cuprinse între 1 an �i jum�tate �i 7 ani. În tot timpul în care au fost privi�i nu a fost observat nici un gest care s� denote iubire sau afec�iune din partea p�rin�ilor. Totul era programat. So�ul avea o atitudine autoritar�, sigur� pe sine, de control asupra copiilor. Modul în care se comporta f�cea s� se întrevad� c� el avea un salariu mare �i c� so�iei sale îi pl�cea limbajul colorat. Ea avea o privire lipsit� de via��, goal�, tipic� pentru femeile preot din acea sect�. Tân�rul de 25 de ani avea un cu�it ascuns la spate care se observa doar dac� priveai cu foarte mult� aten�ie. De�i era ora 13.00 ei spuneau c� iau micul dejun. B�iatul mai mare avea în jur de 5 ani. El avea o sor� mai mare �i înc� dou� mai mici decât el. În tot timpul în care au stat în restaurant, copii nu au mâncat aproape nimic. Este de remarcat c� deprivarea de hran� este o tehnic� care poate facilita controlul mintal, pentru c� satisfacerea unei nevoi bazale �i fundamentale pentru men�inerea integrit��ii organismului este condi�ionat� de un anumit comportament. Copii nici m�car nu au cerut nimic, lucru care este ie�it din sfera normalit��ii. Mama �i tat�l îl supuneau pe b�iat unui �ir neîntrerupt de întreb�ri de tipul: Care este capitala statului Florida? Cum se numea primul din cei 5 pre�edin�i? etc. B�iatul r�spundea ca un robot la fiecare întrebare, care suna mai degrab� ca un ordin. Un cuplu din restaurant privea uimit cât de obedien�i sunt copii �i cât de corect r�spund la întreb�ri. Impresionat�, o doamn� s-a apropiat de masa lor pentru a-i complimenta ce familie minunat� sunt, f�r� a b�nui c� ei sunt de fapt adep�i ai uneia dintre cele mai înfioratoare secte care dispunea de strategii foarte eficiente de a-�i controla adep�ii.

A pune întreb�ri care se succed foarte rapid este o metod� de control dintr-o dubl� perspectiv�. Pe de o parte ea transmite persoanei, atât la nivel con�tient cât �i la nivel incon�tient c� se afl� într-o pozi�ie inferioar�, de subordonare în care este evaluat de c�tre o alt� persoan� investit� cu autoritate. Pe de alt� parte, acest mecanism �ine con�tientul ocupat, în tensiune �i creeaz� un cadru propice pentru a transmite sugestii c�tre nivelul incon�tient, f�r� ca ele s� poat� fi filtrate de barierele ra�ionale, care sunt deja suprasolicitate.

227

P�rin�ii au ales acel loc pentru a mânca pentru c� fuseser� încânta�i de un tablou bizar de pe peretele de lâng� masa lor în care erau pictate flori albastre �i ro�ii, mun�i �i ape. Pictura ac�iona ca un mecanism difuz, ce te atr�gea. Când b�iatul a privit tabloul, a f�cut-o pentru o perioad� de timp mai lung�, ca �i când ar fi fost în trans�. Feti�a mijlocie punea creioane într-un pahar de plastic �i spunea Trece�i în foc �i apoi Sunt purpurie, Sunt roz, În�eleg c� e�ti purpurie, În�eleg c� e�ti roz, Ie�i afar� de aici pu�in! Practic ea investea creioanele cu personalitate �i vorbea cu ele. Este de remarcat c� secta tinde s�-�i dezumanizeze adep�ii �i îi încurajeaz� s�-�i imagineze în cadrul ritualurilor c� sunt ni�te forme din hârtie, maimu�e, p�pu�i, copaci, lei, tigri etc. Toate aceste elemente pot activa diferite con�inuturi ale incon�tientului (personal sau colectiv, jungian) pe care ritualurile le încurajeaz� s� devin� autonome. La extrem, acest proces poate fi unul deosebit de periculos pentru c� faciliteaz� depersonalizarea, declan�area unor boli psihice severe sau chiar conturarea unor personalit��i multiple. Cazuistica lui Jung o demonstreaz� cu prisosin��.

În timp ce fata colora, tat�l o urm�rea �i f�r� s� o avertizeze în vreun fel îi lua culorile spunând Nu meri�i aceste culori �i am s� �i le iau. Feti�a nu gre�ise cu nimic în realitate �i acest comportament nu avea alt rol decât de a o controla, de a-i induce sentimente de vinov��ie, de confuzie, care s�-i afecteze personalitatea, discern�mântul �i s� poat� fi controlat� cu u�urin��. Ea înva��, în acest fel, c� nu exist� bine sau r�u, ci doar obedien��. Ea nici m�car nu protesta atunci când îi erau luate creioanele. Când mama vorbea cu ei spunea „copilule…” �i niciodat� nu îi striga pe nume. Este un alt mecanism subtil care contribuie la procesul de depersonalizare.

P�rin�ii au început apoi o alt� sesiune de programare spunând ceva de genul: O s� te pleznesc. Dac� nu numeri o s� te pleznesc, vei num�ra de 20 de ori. Acest mesaj dublu îi bulversa pe copii �i îi f�cea s� fie receptivi la sugestii, mai degrab� decât s� r�spund� ca ni�te oameni normali. (Tehnica num�r�torii este folosit� ca mecanism de a facilita transa hipnotic�). Femeia s-a întors apoi c�tre copilul mai mic �i i-a zis: Spune-i la revedere lui tata! Când acesta a f�cut cum i s-a spus a început s� �ipe Nu mergi nic�ieri! Toate acestea sunt tehnici

228

care creeaz� confuzie. Este practic acela�i mecanism pe care îl utiliza Erickson pentru a depoten�a sistemul con�tient de referin�� �i a activa incon�tientul. Apoi l-a s�rutat �i la întrebat Dragule vrei o fotografie?

Observatorii au decis în acest punct s� le zic� ceva �i au mers s�-i complimenteze în leg�tur� cu copiii. Nici unul din ei nu a ar�tat vreo urm� de mândrie atunci când li s-au f�cut complimente. Din contr�, chiar în momentul când au felicitat copii, tat�l a început s� îi pun� b�iatului o serie de întreb�ri dificile. Era o alt� modalitate de control, disimulat� de aparen�a c� ar fi vrut s�-i impresioneze cu multitudinea de cuno�tin�e ale b�iatului, care reu�ea s� dea r�spunsuri la probleme care ar fi pus în dificultate pe mul�i adolescen�i.

În timpul interac�iunii cu acea familie de satani�ti s-au întâmplat dou� lucruri ciudate. Primul a fost c� osp�tarul le-a oferit cupe de înghe�at� din partea casei, îns� p�rin�ii le-au oferit observatorilor, f�r� ca m�car vreun copil s� ridice vreun ochi. Al doilea a fost c� atunci când tat�l a fost întrebat ce vârst� au copiii, nu a �tiut sau s-a comportat ca �i când nu ar fi �tiut. Apoi a zis brusc c� au 1, 2, 3, 4 �i 5 ani. Femeia a realizat c� r�spunsul poate p�rea fals �i l-a criticat iar acesta a zis 2, 3, 4, 5 �i 6. �i al doilea r�spuns era implauzibil îns� nu a mai protestat. Este clar c� copiilor nu li s-a spus câ�i ani au. Datele �i vârstele era ceva foarte confuz în mintea lor, era p�strat secret. Modul cum a pronun�at �irul de numere amintea de num�r�toarea pentru a facilita hipnoza.

Modul de a comunica într-o manier� confuz�, în care mesajul con�tient este diferit de cel transmis incon�tientului, este specific ericksonian.

Vedem cum acelea�i mecanisme pe care terapeutul le utiliza într-o manier� constructiv�, pentru a ajuta persoana s� se dezvolte, s� înve�e, s� se cunoasc�, s� treac� peste dificult��i, sunt utilizate instinctiv �i de secte pentru a-�i controla adep�ii, de aceast� dat� într-o manier� total distructiv� pentru fiin�a uman�. De exemplu în cadrul unor ritualuri copii au op�iunea s� loveasc� sau s� fie lovi�i. Într-un timp foarte scurt se poate trece de la atitudini agresive la unele de blânde�e. Acela�i mecanism este utilizat de tot felul de organiza�ii care doresc s�-�i controleze membrii. Efectul acestei schimb�ri

229

atitudinale bru�te este devastator pentru c� persoana nu mai poate anticipa ceea ce va urma. Cu to�ii ne baz�m, atunci când rela�ion�m cu cei din jur ca ei s� se comporte constant, predictibil, logic. În cazul în care ne pierdem capacitatea de a anticipa nu mai putem control mediul �i altcineva preia acest control. Persoanele înva�� s� nu mai gândeasc� –din moment ce nu exist� logic�- iar singura modalitate de adaptare devine docilitatea, submisiunea. Este exact mecanismul utilizat de p�rin�ii satani�ti pentru a-�i controla copii. Efectul este c� ace�tia nu mai �tiu ce ur�sc �i ce iubesc.

Câteva dintre elementele prin care sectele urm�resc s�-�i controleze adep�ii sunt:

� De�i sus�in c� iau în considerare nevoile individuale ale adep�ilor �i c� ace�tia î�i vor g�si fericirea, acestea sunt ignorate dac� analiz�m scopurile grupului în ansamblu;

� Sectele î�i izoleaz� adep�ii de lume, de societate, de valorile acceptate, pentru ca singura realitate s� devin� pentru ei cea pe care le-o prezint� liderul, „maestrul”. Ei urm�resc ca adep�ii s� nu aib� acces la alte idei �i singurele înv���turi permise sunt cele promovate de sect�. În timp sectan�ii ajung s�-�i renege mama, bunicii, copii, prietenii sub influenta liderului, care nu are nici un interes ca ei s� mai între�in� rela�ii sociale ce îi pot influen�a în alt mod. Satani�tii î�i înva�� adep�ii s�-l urasc� pe Isus �i toate valorile religioase tradi�ionale;

� Persoanele ajunse într-o sect� ajung s�-�i piard� sensul identit��ii. Nu mai pot s� fac� o disociere clar� între valorile lor �i cele ale sectei. Adesea, tocmai pentru acest obiectiv, liderii satanici î�i înva�� adep�ii s� nu priveasc� chipurile (care sunt diferite �i sunt un simbol al identit��ii personale);

� Cântecele sectan�ilor, izolarea, stimulii repetitivi, sunt c�i de a induce o stare de trans� care îi face pe adep�i mai receptivi la sugestii. Este adev�rat c� aceste mecanisme sunt folosite de toate marile religii ale lumii. Peste tot întâlnim cântece religioase, stimuli repetitivi �i o atmosfer� specific� care faciliteaz� apari�ia unei st�ri modificate de con�tiin��. Rug�ciunea inimii (ortodox�) const� în repetarea sistematic� a unor cuvinte asociate cu ritmul firesc al respira�iei. Tehnicile Yoga, sau cele budiste utilizeaz� acela�i principiu. Diferen�a este c�, în timp ce unele folosesc acea stare de sugestibilitate

230

în beneficiul oamenilor (pentru a le da ni�te repere morale, pentru a-i ajuta s� cread� c� sunt sprijini�i în toate demersurile lor dac� acestea sunt pozitive –sugestie ce duce probabil la activarea resurselor latente-), al�ii o folosesc pentru a le distruge identitatea, reperele valorice �i a-i face s� devin� doar ni�te unelte în mâinile liderilor;

� Inducerea unui sentiment de siguran�� prin faptul c� li se spune c� se unesc cu „maestrul” (vezi spirala yoghinilor) care este de�in�torul adev�rului absolut;

� Tortura este un mijloc care poate facilita tr�irea unor experien�e de decorporalizare;

� Privarea de somn pe o perioad� lung�, controlul strict al mediului �i ambian�ei, izolarea, produc modific�ri fiziologice ce la rândul lor pot duce la apari�ia unor st�ri modificate de con�tiin��;

� Orice critic� la adresa liderului este strict interzis�. Adep�ii trebuie s�-�i suspende abilitatea de a gândi critic. În unele cazuri ei nici nu au voie s� pun� vreo întrebare, s� se supere, pentru c�, în caz contrar, sunt pedepsi�i �i au parte �i de dezaprobarea grupului;

� Personalitatea adep�ilor se reorganizeaz� complet în timp, datorit� mecanismului descris �i în „Experimentul Pite�ti” – identificarea cu agresorul;

� Sectele încurajeaz� gândirea de tip alb-negru. To�i cei care nu sunt de acord cu ideile lor devin Du�manii.

Activitatea, cazuistica �i modul de a comica a lui Milton Erickson a fost o permanent� surs� de inspira�ie pentru dezvoltarea unor tehnici de comunicare, persuasiune, manipulare cu o gam� larg� de aplicativitate �i în afara psihoterapiei sau optimiz�rii performan�elor, la care ne-am referit pân� acum. Programarea neuro-lingvistic�, ca disciplin�, a luat na�tere la începutul anilor 1970 la Universitatea din Santa Cruz, California în urma colabor�rii dintre John Grinder, asistent la facultatea de lingvistic� �i Richard Bandler, student la psihologie. Ace�tia au remarcat, la acea vreme, o ruptur� între dou� genera�ii de terapeu�i �i, în consecin��, �i-au propus s� studieze îndeaproape trei mari psihoterapeu�i ai timpului pentru a descoperi pattern-urile de comportament “vinovate” de imensul succes al acestora.

231

Este vorba de Fritz Perls (fondator al terapiei gestalt), Virginia Satir (renumit� în terapia de familie) �i Milton Erickson, cel care a redefinit hipnoza �i a întemeiat curentul terapeutic ce-i poart� numele, fiind de altfel considerat cel mai mare terapeut al tuturor timpurilor. În urma analizei, cei doi au constatat c�, în ciuda personalit��ilor lor extrem de diferite �i a sistemelor terapeutice ce nu aveau mari asem�n�ri la prima vedere, la un nivel mai profund manierele de lucru terapeutic prezentau similitudini semnificative. Reunind constat�rile f�cute �i concluziile �i supunându-le la o analiz� atent� ace�tia au întemeiat în final o nou� disciplin�, un curent de mare amploare dezvoltat ulterior în numeroase direc�ii aplicative: PNL sau NLP. O defini�ie general� a acestui curent ar fi “studiul structurii experien�ei subiective” sau “arta �i �tiin�a eficien�ei personale, studiul a ceea ce face diferen�a dintre excelent �i mediocru” (O’Connor �i Seymour 1993).

Ace�tia au observat un lucru surprinz�tor: indiferent de cât de diferi�i sunt oamenii de succes ca personalitate, ei folosesc incon�tient acelea�i strategii pentru a ob�ine un rezultat. În ceea ce prive�te comunicarea ei intr� în raport, în rela�ie cu interlocutorul în mod eficient, creeaz� un cadru confortabil, folosesc în mod specific limbajul verbal �i nonverbal. PNL-ul este �i �tiin��, pentru c� tehnicile au o baz� solid� explicativ�, dar este �i o art� atunci când aceste metode devin atât de subtile �i flexibile, cum este firesc, având în vedere c� avem de-a face cu natura uman�. NLP-ul a subliniat, ceea ce Erickson a ar�tat prin întreaga sa cazuistic� �i anume c� fiecare are propria sa realitate unic�, format� sub influen�a structurii lor de personalitate �i a experien�elor de via��, iar aceasta se concretizeaz� prin faptul c� fiecare persoan� î�i construie�te un filtru metal (format din concep�ii, idei, valori, credin�e – toate având un grad mai mic sau mai mare de subiectivitate) prin care interpreteaz� orice situa�ie cu care se confrunt�. (O’Connor, Joseph & John Seymour. Introducing NLP. San Francisco, CA: Aquarian Press, 1993, p.4). Toate constat�rile NLP-ului (pe baza observa�iilor f�cute în special asupra lui Erickson) pot fi utilizate, ca orice tehnic� de altfel, pentru a dezvolta fiin�a uman� sau pentru a o îndoctrina.

232

Metodele dezvoltate sunt valoroase, f�r� îndoial�, îns� modul cum acestea vor fi utilizate depinde de valorile morale �i etice ale acelora care le folosesc. Clifford Wright arat� cum aceste metode pot fi utilizate pentru a crea pseudo personalit��i multiple (tulburare din sfera patologiei severe). Cei ce î�i propun s� influen�eze, s� îndoctrineze, s� conving� folosesc o mare parte din principiile PNL-ului �i ei �tiu foarte bine c�:

� limbajul non verbal are o importan�� mai mare în comunicare decât cel verbal;

� reprezentarea individului despre realitate difer� de realitatea obiectiv� (harta nu e acela�i lucru cu teritoriul);

� oamenii aleg s� cread� acele date care corespund cu sistemul lor de reprezentare;

� exist� o serie de indicatori non-verbali �i verbali care ne pot da date importante despre felul cum o persoan� gânde�te: mi�c�rile laterale ale ochilor, gama de cuvinte utilizat� etc;

� ancorele sunt ni�te declan�atori (trigger-i), asocieri dintre ceva prezent �i o experien�� trecut� care conduc la reexperimentarea acesteia. Este un stimul care declan�eaz� o stare, fiind legat de aceasta. Ele pot fi orice (imagini, sunete, cuvinte, melodii, persoane diferite, amintiri, etc.), cu singura condi�ie s� declan�eze o stare emo�ional�. Ancorele apar în dou� moduri: prin repeti�ie, înv��are condi�ionat� (a�a cum se întâmpla în cazul câinelui lui Pavlov) �i printr-o asociere dintre un stimul �i o stare emo�ional� intens�. În unele cazuri, când starea este extrem de intens� �i sincronizarea este bun�, asocierea poate fi unic� (spre exemplu o persoana afl� de moartea cuiva drag în momentul când dumneavoastr� intra�i pe u��. De�i nu exist� o leg�tur� logic� între cele dou� fapte este foarte probabil s� v� asocieze negativ. Acest proces poate func�iona �i la modul pozitiv). Procesul de ancorare este util pentru orice oameni care doresc s� influen�eze pentru c� le permit s� determine �inta, f�r� ca acesta s� realizeze (ancore acoperite), s� intre într-o stare emo�ional� dorit� �i util� pentru ei într-un context sau altul. Via�a cotidian� a fiec�ruia dintre noi este plin� de ancore naturale pozitive �i negative: zâmbetul unui copil, un cântec, alarma ceasului etc. Orice stare emo�ional� foarte intens� (ce poate fi creat� artificial printr-o

233

veste foarte bun� sau foarte proast�, prin tortur� fizic� sau psihic� etc.) poate fi asociat� de o persoan� abil� cu un trigger ce îl va determina pe respectivul om s� intre în aceia�i stare atunci când manipulatorul dore�te;

� conceptul de pacing �i leading teoretizat de Bandler, dup� ce a observat foarte atent comportamentul non verbal a lui Erickson atunci când hipnotiza pe cineva, poate fi folosit �i pentru a influen�a pe cineva f�r� ca acesta s� realizeze. Acesta a fost f�r� îndoial� un geniu �i atunci când dorea s� creeze o rela�ie pl�cut� cu un pacient (condi�ie important� pentru succesul psihoterapiei) îi descria acestuia ceea ce sim�ea, ceea ce vedea, f�cându-l s� se simt� în�eles. Tonul utilizat era unul calm �i de cele mai multe ori vorbea încet �i avea grij� s�-�i armonizeze cuvintele ritmul respirator al clientului. Apoi în mod gradual, strecura sugestii hipnotice ce îl conduceau pe acesta spre experimentarea unei st�ri modificate de con�tiin��. Pentru a fi sigur c� afirma�iile lui se potriveau pe modul de a gândi al clientului, limbajul utilizat era vag �i general astfel încât s� poat� fi interpretat de fiecare a�a cum dore�te. El a mai descoperit c� incon�tientul nu proceseaz� limbajul negativ �i c� metaforele, povestioarele atent construite pot fi ni�te metode foarte eficiente de sugestie. Biblia este plin� de astfel de pove�ti. O persoan� poate fi programat� s�-�i aminteasc� ceva ce nu a tr�it în realitate (dac� concord� cu o dorin�� incon�tient� sau cu vreo vulnerabilitate) sau poate fi f�cut� s� se schimbe (în bine sau în r�u) utilizându-i ni�te predispozi�ii pe care le are în incon�tient în stare latent�.

Erickson, pentru a facilita intrarea în trans�, a dezvoltat o serie de tehnici prin care urm�rea s� �in� emisfera dominant� ocupat�. La nivel con�tient, omul nu poate procesa decât 7 elemente simultan (plus sau minus dou�), iar tot ce se afl� peste acest nivel poate fi încadrat în categoria sugestie indirect�- fiind procesat� la nivel incon�tient, f�r� ca persoana s� realizeze. Se precizeaz� c� o sugestie trebuie s� fie în concordant� cu sistemul de valori al subiectului, sau m�car cu o nevoie mai mult sau mai pu�in con�tientizat�.

Sectele satanice, propaganda în scopul îndoctrin�rii utilizat� de diver�i lideri, sunt exemple care demonstreaz� cât de maleabil poate fi comportamentul �i sistemul atitudinal al

234

oamenilor dac� tehnicile de comunicare �i manipulare sunt abil utilizate. Cazul mai mult decât îngrijor�tor "Templului Popoarelor" în care liderul Jim Jones a reu�it s� conving� s� se sinucid� 913 adep�i, printre care se num�rau �i 276 de copii, a consolidat interesul guvernului �i al serviciile de securitate ale SUA fa�� de mecanismele de control psihologic pentru c� acestea au constatat c� este greu de r�spuns f�r� o analiz� atent� care au fost mecanismele psihice care au determinat o asemenea tragedie. Este evident imposibil ca atâ�ia oameni s� fi suferit de vreo form� de patologie sever� care s� explice un asemenea comportament �ocant. Mass-media a lansat chiar acuza�ii conform c�rora acest caz ar fi fost un experiment finan�at de serviciile secrete americane pentru a-�i dezvolta cercetarea în domeniu �i l-au pus în leg�tur� cu Mkultra. Cert este c�, decât s� ne preocup�m cine este sau a fost în spatele tragediei, din perspectiv� �tiin�ific�, este mai important s� scoatem în eviden�� tehnicile folosite pentru a ob�ine o a�a spectaculoas� �i tragic� schimbare comportamental�. Din aceast� perspectiv�, este util s� ne aplec�m �i asupra cazuisticii ericksoniene, pentru c� în�elegerea mecanismelor „vinovate” de o multitudine de vindec�ri spectaculoase pot s� aduc� clarific�ri �i în sfera explic�rii fenomenelor enumerate mai sus.

235

236

BIBLIOGRAFIE

� Bandler, R., Magie în ac�iune, Editura Excalibur, Bucure�ti, 2008 ;

� Bandler, R., and Grinder, J. The Structure of Magic I. Palo Alto, Calif.: Science and Behavior Books, 1975;

� Bandler, R., Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene, Editura Curtea Veche, Bucure�ti, 2008;

� Bandler, R., Vremea pentru schimbare, Editura Excalibur, Bucure�ti, 2008 ;

� Derlogea �erban, Ionescu Dan Corneliu, Aikido – calea armoniei, Editura Apimondia, Bucure�ti, 1990

� Haley, Jay, The psychiatric techniques of Milton H. Erickson, W. W. Norton & Company Inc., New York, 1973;

� Holdevici, Irina; Ion, Andreea; Ion, B., Psihoterapii moderne: Noua hipnoz� ericksonian�, Editura I.N.I., Bucure�ti, 1997;

� Holdevici, Irina, Sugestiologie �i terapie sugestiv�, Editura Victor, Bucure�ti, 1995;

� Holdevici, Irina, Psihoterapii scurte, Editura Ceres, Bucure�ti, 2000;

� Holdevici, Irina, Hipnoza clinic�, Editura Ceres, Bucure�ti, 2001;

� Holdevici, Irina; Vasilescu, I.P., Hipnoza �i for�ele nelimitate ale psihicului uman, Editura Aldomars, Bucure�ti, 1991;

� Ionescu Dan Corneliu, Enciclopedia de Aikido, volumul 1 Arta, Editura Mix, Bucure�ti, 2008

� Erickson, Milton, The use of symptoms as an integral part of therapy American Journal of Clinical Hypnosis, 1965;

� Erickson, M., and Rossi, E. Two-level communication and the microdynamics of trance, American Journal of Clinical Hypnosis, 1976,18, 153-171;

237

� Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Hypnotic Realities, Irvington Publishers, New York, 1976 ;

� Erickson, M., Haley, J., and Weakland, J. A transcript of a trance induction with commentary. American Journal of Clinical Hypnosis, 1959,2, 49-84;

� Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Hypnotherapy - An Exploratory Casebook, Irvington Publishers, Inc., New York, 1979;

� Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Experiencing Hypnosis, Irvington Publishers, Inc., New York, 1981;

� Erickson, Milton & Cooper Linn, Time Distortion in Hypnosis, The Williams & Wilkins Company, Baltimore,1959;

� Erickson, Milton, A special inquiry with Aldous Huxley into the nature and character of various states of consciousness, American Journal of Clinical Hypnosis, 1965,8, 14-33;

� Erickson, Milton, My Voice Will Go With You - The Teaching Stories of Milton H. Erickson, Editor Sydney Rosen, Irvington Publishers, New York, 1981;

� Erickson, M. Further experimental investigation of hypnosis: Hypnotic and nonhypnotic realities, American Journal of Clinical Hypnosis, 1967,10, 87-135 ;

� Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Two-Level Communication and the Microdynamics of Trance and Suggestion, The American Journal of Clinical Hypnosis, 1976 Reprinted in Collected Papers Vol.1 ;

� Erickson, M., and Rossi, E., Autohypnotic experiences of Milton H. Erickson, American Journal of Clinical Hypnosis, 1977, 20, 36-54;

� Erickson, Milton, The interspersal hypnotic technique for symptom correction and pain control, American Journal of Clinical Hypnosis, 1966;

� Erickson, M., and Rossi, E. Varieties of hypnotic amnesia, American Journal of Clinical Hypnosis, 1974,76, 225-239;

238

� Jung Carl Gustav, Puterea sufletului-Antologie 1,2,3,4, Ed. Anima, Bucure�ti,1994

� Jung Carl Gustav, Imaginea omului �i imaginea lui Dumnezeu, Ed.Teora, Bucure�ti,1997;

� Reddington, Marge, Happiness and Human needs: an introduction to symbolization, TDC Group, Publishing Division, USA, 1994;

� Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. I - On the nature of hypnosis and suggestion, Irvington Publishers, New York,1980;

� Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. II - Hypnotic alteration of sensory, perceptual and psychophysical processes, Irvington Publishers, New York,1980;

� Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. III - The hypnotic investigation of psycho dynamic processes, Irvington Publishers, New York,1980;

� Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. IV - Hypnotherapy: Innovative approaches, Irvington Publishers, New York,1980;

� Rossi, Ernest, The cerebral hemispheres in analytical psychology, The Journal of Analytical Psychology, 1977,22, 32 - 51;

� Rossi, Ernest, Psychological shocks and creative moments in psychotherapy, American Journal of Clinical Hypnosis, 1973, 16, 9 – 22;

� Ueshiba, Morihei, Arta p�cii, Editura Mix, Bucure�ti 2005.

239

240

O parte dintre c�r�ile ap�rute la Editura ANAMAROL ROMANE AUTOR

Timpul judec� �i pl�te�te / Glasul inimii / Rodica Elena Lupu Mâna destinului / Miracolul vie�ii / Eterna poveste / Rodica Elena Lupu

O umbr� din trecut / Glasul inimii, editia a II-a / Lucky / Rodica Elena Lupu Bonifacia / Arta refugii / Ostinato / Patimile dup� Pite�ti / Gherla-L�te�ti / Paul Goma

Trandafirul de�ertului / Mariana Eftimie Kabbout Amintiri din inim� / Eu a cui sunt? / Elena Ionescu Colcigeanni

Ortopezii / Michael Cu�ui ISTORIE

Jurnal 2004 / Jurnal 2005, Jurnal 2006 / S�pt�mâna ro�ie / Paul Goma Redobândirtea hegemoniei maghiare în Carpa�i / Gheorghe Olteanu

POEZII Voi tr�i...Clipa / Poezii pentru copii / Rodica Elena Lupu

Reg�sire (român�, maghiar�) / Dar / Autoportrait (francez�) / Rodica Elena Lupu Reg�sire, (român�,maghiar�), Cat mai e vreme (romana, spaniol�)Rodica Elena Lupu

Autoportret (român�-francez�, român�-german�) / Rodica Elena Lupu S�rutul unui Înger / Atingeri divine / Dincolo de paradis / Aproape etern / M. Kabbout

�ansele poeziei / Doamnele poeziei / antologii (român�, englez�, francez�) Celor f�r� vin� / A tours les innocentes / Felicia Feldiorean

Simfonie despre p�s�ri / Sunete / Loredana Cristea Ninsori ascund / În Umbra Luminii / Elena Munteanu

Ochiul somnului / Vrajba clipei / Viorela Codreanu Tiron Evadare din spa�iul virtual / George Roca

Literando / Dresorii de umbre / Daniel Renon Durere româneasc� / Satire / Valeriu Cercel

Roua cuvântului / Victoria Milescu De dragoste / A.G.Croitoru Clepsidra / George Rogoz

C�L�TORIE Vacan�e, vacan�e... vol. I , II, III / Rodica Elena Lupu

Jurnal de c�l�torie Nepal / Michael Cu�ui Vine seninul / Andaluzia / Gabriela C�lu�iu Sonnenberg

Prin sita vremii / Oglindiri / Elena Buic� POVE�TI

Rotofel / Legendele Nurnbergului / Elena Cesar von Sachse Alfabetul pove�tilor / Rodica Elena Lupu

Globul de cristal / Elisabeta Iosif HOBBY

Filozofie vesel� despre via�� / Corneliu �incan Factorul haos / Pass�rea de foc / George Rogoz

Cu hipnoza �i tu po�i face minuni / Ovidiu Creanga Ieftin �i gustos / Rodica Elena Lupu

Îmi reu�esc toate re�etele / Mariana �uteu MEDICIN�

Infec�iile osoase �i articulare exogene / Dan Noveanu Medicina alternativa v�zut� de un inginer / Ovidiu Creang�

S�n�tate �i frumuse�e / Rodica Elena Lupu Colec�ia TAINELE M�RII NU SE CUNOSC DE PE MAL: Vis împlinit, O clip� de r�t�cire, Unde e�ti?, De ce oare? Problem� de familie, Viviana, Campionul / Roena Woolf