AN U L IV NR. 736 S ÎM BATA — LUNI

17—19 OCTOMBRIE 1992 8 PAG IN I 10 LEI

CONTACTE OFICIALE . CLUJ - NOVARA

Joi după-amiază, la Prefectu­ra judeţului Cluj, d-1 prof. univ. Grigore Zanc, prefectul judeţu­lui. şi prof. univ. Victor Con­stantinescu,. preşedintele Consi­liului judeţean, au avut o întîl­nire cu Giorgio Airoldi, asesor cultural al provinciei Novara (Ita­lia), şi d-1 Bruno Vallgagio, înalt funcţionar a l. Consiliului provin­cial. la cafe a participat şi ve­chiul prieten, al Clujului, dr. Lă- uro Grassi. cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. -• Cu această - ocazie s-au discu­tat posibilităţile de transpunere in : practică a dorinţei comune de înfrăţire intre provincia Novara şi - jud.; Cluj, urmînd sâ se de-, mareze anumite studii pentru pregătirea unor convorbiri mai ample, între delegaţii complexe diri' Cluj şi Novara, cu partici­parea unor agenţi economici, in­stituţii de cultură şi învăţămînt.

INAUGURAREA • UNIVERSITĂŢII» IBERE

„AVRAM IANCU"Joi după-amiază, lă ■ Casa dc

cultură a studenţilor, a avut loc inaugurarea noij . instituţii de în­văţămînt superior- clujene, Ur.i- •versitateajiberâ „Avi-âm -Iancu*.

' Răctorul universităţii, acad. Şte­fan Pascu, a evidenţiat in cuvîn­tul introductiv, scopul acestei noi instituţii în peisajul universitar, economic şi cultural 1 al acestei etape, subliniind''moştenirea : de suflet si îndemnul pe care iii

#l-a;lăsat patronul universităţii, marele Avram Iancu.. A transmis feiicitări .şi urări de succes pi-of.

- univ. Grigore Zaric, prefectul ju­deţului. - s -

TARA OUPÂ FURTUNĂ

eiecturăia - »recuţ, iată. democratic peste fragilele a- şezări politiceşti de la noi, sur- prinzînd construcţiile ideologice şi platformele lor economice în diverse stadii — unele în roşu. altele cu schelării antebelice, dar cu acoperişuri verzi import vest— de parcă meteorologii parla­mentari n-ar fi aranjat ei înşişi ploile şi n-ar fi programat ale­gerile în vremea reveriilor au­tumnale.

S.efii de partide, gospodari po­litici de' circumstanţă, ies acum de prin căsuţele lor. intind dege­tele sâ simtă umezeala sau sâ acuze şi constată efectele sinistru­lui. Cei mai săraci, partidele fă­ră pretenţii care în 1990 ori nu existau (PRM, PSM1. ori ocupau cîţiva ari în Parlament în jurul vreunei cocioabe (PUNR) se uită cu drag prin ogradă, bucurîn- du-se că furtuna a fost o dulce ploaie, benefică şi călduţă, care kşa crescut frumuşel procentele electorale şi fac mătănii şi bla- goilovesc, pe cel care a făcut precipitaţii corecte.

Ceilalţi, grangurii, marii pro­prietari de terenuri parlamenta­re şi de vile privatizate după 1900. feseniştii anteschismatici au receptat furtuna ca pe un gro­zav ciclon, care a scuturat nemi­los multe din petalele celor pa­tru trandafiri, liberalizaţi dubios— unul la FSN şi trei la FD

SM —, neştiind că patru este n'i numai suma rozelor postdecem- briste. dar si o notă prpastă la şcoala democraţiei şi. mai ales, numărul cabalistic al vînturilor

Teodor CAPOTA

(Continuare în pag. a V-a) ,

ce a Însemnat guvernarea stolojan ? (i)„RO M ANIA ESTE O fA K A G UVKUNAH ILA" .

Ieri s-a împlinit un an de la începerea guvernării echipei conduse de d-1 Theodor Stolojan. Raportul prezentat în 15 octombrie: a.c. privind activitatea executivului din aceastâ perioadă nu a avut ca scop marcarea evenimentului, ci încheierea man­datului, chiar dacă rămîne în funcţie pînă la for­marea noului guvern. Raportul de; activitate — ca practică în conducere — a fost binevenit, iar sub aspectul conţinutului a confirmat capacitatea premierului de analiză metodică, lucidă, şi riepar- tizană” a situaţiei politice, sociale şi economice din societatea românească.

,A fost o guvernare bună? Iată o întrebare pe

pare ne-o punem acum cînd ne despărţim de echi­pa condusă de d-1 Stolojan. Este greu, dacă nu chiar imposibil de răspuns în cîteva cuvinte sau de a Ua verdictul: DA sau NU, AŞA şi A Ş A ... Depinde sub ~ ce con de lumină privim guvernarea, speranţele pe care ni le-am pus cu un an în ur­mă, interesele politice ale analistului,' aprecierea factorilor esenţiali ai procesului de clădire a unor noi structuri şi mentalităţi. Depinde, de. asemenea, dacă aprecierea o facein prin comparaţii ■— să zi­cem cu guvernarea Roman ■—, sau cu ce se in-

Ion GOI

(Continuare îri pag. V)

HOTĂRÎRi ALE CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-iyAPOCAPRIVIND AMPLASAREA GHE­RETELOR. CHIOŞCURILOR,

TARABELOR. ETC,Consiliul local al municipiului

Cluj-Napoca, întrunit în şedinţă ordinară, , . ....

Analizînd referatul Serviciului urbanism şi amenajarea terito­rială privind, aspectele de ( încăl­care a disciplinei în construcţii prin amplasarea de gherete, chioşcuri, tarabe, etc. în diverse. locuri de pe teritoriul- munici­piului Cluj-Napoca:

îiv vederea asigurării unui cli­mat de ordine şi disciplină în" această materie: . ' •. ' ... .

Avînd în- vedere Avizul comi­siei de specialitate precum şi pro­punerile formulate .cti ocazia des- baterii -temei;' ; , v ;

Văzînd prevederile Legii n r.' 50/1991;.

Potrivit dispoziţiunilor art. 21. al. 2 lit. m şi 29 din Legea'nr. 09/1991 privind administraţia pu­blică locaiă, - . ~

H O T Ă R Ă Ş T E :

Art. 1. .— Pe teritoriul muni­cipiului Cluj-Napoca se interzice amplasarea de gherete, chioşcuri, tarabe şi orice alte construcţii în alte locuri decît cele aproba­te de Serviciul' urbanism şi ame­najare a teritoriului.

De asemenea, se interzice am­plasarea unor atari construcţii de

un alt model constructiv decît cel aprobat. ,. ..

. . i Art. 2. — Pînă la data de 30 noiembrie 1992, prin grija Ser­viciului de urbanism şi amenaja­rea teritoriului şi a Regiei Au­tonome a domeniului public Cluj- Napoca, vor f i dezafectate toate asemenea" construcţii -' care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. t din hotărîre.; Art. 3. — In ' mod eşalonat, •

dar nu -mai tîrziu de , 30 iunie1993, pe măsura expirării auto­rizaţiilor emise, vor f i ; dezafecta- . te atari construcţii existente pe alte amplasamente decit cele a- probate şi de uri alt model con-, structiv. . . . ' ... ^' A l t. 4. {— Cheltuielile ocazio­nate de dezafectarea construcţii­lor vor fi recuperate de la pro­prietarii sau deţinătorii gherete­lor, chioşcurilor. tarabelor, etc.; Art. 5, — Cu-îndeplinirea-pre­zentei hotăriri se • ■ ■ încredinţez ză Serviciul urbanism şi amenajare â teritoriului. Regia autonomă a domeniului public şi Poliţia mu­nicipiului Cluj-Napoca. ,

PR M N D MODIFICAREA UNOR IMPOZITE SI TAXE

LOCALE- Consiliul local al .municipiului. C luj-Napoca,. întrunit îri şedinţă ordinară.

DOMNILOR DIRECTORI*V I sugerăm să-i întrebaţi pe contabilii firmei dv. dacă au

onorat facturile pentru publicitate şi reclamă în Adevărul de C!uj'\

înd

Avînd în vedere prevederile Ordonanţei nr. 15 din 19 august 1992 îi Guvernului. României cu privire la impozitele şi taxele1 lo­cale; . : - .

Văzînd referatul nr. 20.418/332/ 1992 ,al.-'Serviciului buget-finan'.e privind majorarea unor impozite şi taxe locale pe teritoriul mu­nicipiului Cluj-Napoca; r- în urma avizului Comisiei pen­

tru buget-finanţe, ordine publică şi apărare precum şi ă dezbate­rilor care ‘au, avut Ioc: ;i Potrivit dispoziţiunilor art. 2

din; Ordonanţa nr. 15/1992 a Gu vemului României şi ale art 21

. ăl. 2 lit f ,şi -29 d in .Legea nr. (59/1991 privind administraţia pu-. blică locală,

H O T Â R Â Ş T E :

Art. I. — Incepînd cu data de 2o octombrie 1S92, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca se ma­jorează, unele impozite şi taxe locale după cum urmează: .

a) taxele: de timbru asupra suc­cesiunilor şi alte taxe de tim­bru (ie la populaţie, cu 40 la

' sută; .

b) taxele asupra vinurilor şi rachiurilor naturale, cu 40 ia sută; .

. . c) penalităţi şi majorări pentru venituri, nevărsate în' termen ta impozite şi taxe.: cu 50 la sută.

Art. 2, — Cu îndeplinirea pre­vederilor hotârîrii-se încredinţea­ză Serviciul buget-contabilitate.

Preşedinte de.şedinţă» - ing;; Mihai Valentin GREABU

cureşti a avut loc ieri„16 oc­tombrie, ora. 19, premiera de ga­lă a filmului “Hotel de Lux“ ,in scenariu şi regia lui Dan Piţa, primul film românesc încununat la Festivalul de la Veneţia cu “Leul de argint” .

• La reşedinţa ambasadoru­lui Germaniei Ia Bucureşti s-a deschis ieri, 16 octombrie, ora 10, cartea de condoleanţe pen­tru W illy Brandl In această carte au semnat, pentru cel ca­re a fost un mare om de stat şi un mare prieten al României, primul ministru d-nul Theodor Stolojan, general colonel Vasile Jonel ca reprezentant al prese* dinteh>i României. Teodor Me-. lescanu ■ — secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai misiunilor di­plomatice ta Bucureşti

Guvernul a aprobat fuzio­narea Soeietătii Comerciale “Vii­torul* SA cu Societatea Comer­cială “Danuhiu* SA. care va executa lucrări de constructii montaj, imtalatii montaj si re­paraţii de construcţii. Această reorganizare va ' duce la creşte­rea rentabilităţii . si competitivi- ■ tăţii lucrărilor prestate v • - Ca urmare a solicitărilor repetate ale salariaţilor şi sin- dicatubu independent din ca­drul Centralei Electrotermice •Brăila. .asupra - SC “Cenhart Tîe- nariş“ SA din acelaşi oras. Gu­vernul a aprobat desnrindprea cflei dinlti si constituirea ei in SC “ Cet“ SA. Se speră că a- ceastă : desprindere va -ducr». la creşterea efi^ien^ei economice a tuturor activităţilor centralei . r • -Intr-o şedinţă -i ^fîntnlur. Sinod al Bisericii -Ortftdovp -.Ru- - se,- desfăşurată -la Mo=cova, a fost declarată- independenta Bi­sericii Orfodoye a Moldovei în rezolvarea problemelor- econo­mice şi 3 celor ce tin de “d>fca- tia relioioasă «i ’ civică. Biserica

■Ortodoxă a Moldovei rărnîna dependentă fată de Patriarhia Moscovei în chestiuni - canonice* Trecerea ei la canonul Biseri­cii Ortodoxe Române- va fi e- xaminată în - cadrul unor nego­cieri. între patriarhiile Rusiei şi României.‘ • ln aula Universităţii „Şte­fan cel Mare* din Suceava au debutat ieri, ' lucrările colocv’U- lui internaţional de ştiinţe ale limbajului, organizat d** Facul­tatea de Litere şi Ştiinţe din localitate. La reuniunea Ştiinţi­fică. ce se va desfăsura pe par­cursul - a trei zile. participă specialişti din centrele universi­tare din ţară. precum şi invi­taţi de peste hotare - — Repu­

b lica Moldova. Germania, Gre­cia Bulgaria şi Ucraina. Cu prilejul festivităţii inaugurale, a fost acordat fşrimuî titlu da cetătean de onoare al munici­piului Suceava d-lui prof. univ. dr. Eugen Coşeiiu (Universita­tea din Tubingfen — Germania), eminent lingvist de origine ro-

~ mână.. căruia i-a fost acordat in primăvară titlul de Doctor Ho- noris Causa . a l universităţii

«Babeş-Bolyai".

începînd cu cei care nu ne-au onorat mai multe facturi. V om : (ace, astfel, publicitate pe doa, lnformîndu-1 pe ceilalţi agenţi ' economici asupra firmelor neserioase.

..ROTAX"La dispoziţia dumneavoastră:

• Comenzi 0—24 © Comisioane• Tarife avantajoase. încercaţii

■ Dispecerat: telefon 12-33-00; 12-43-00. (23343)

Păcii doriţi:; ărhiij::vi<:se-; ifono2e prestigiul, plătiţi

serviciile care vi s-au făcut *

Cu acest prilej, Informăm firmele care apelează la serviciile

noastre de publicitate că nu acceptăm comenzi decît cu cecurî cu limită de suma sau cu

I plata în numerar.I "ADEVĂRUL bE CLUJ0

FLASH COM S.R.L.Str. Moţilor 111

Organizează concura pentru funcţia de REDACTOR (ziarist). Condiţii: vîrsta maximă 32 ani, studii superioare sau student

• Concursul va avea loc duminică 18 oct. 1992, la sediul firmei, ora 0,00.* « Anunţă continuarea JOCULUI DE ÎNTRAJUTORARE

• Vinde, en-gros şl en-detail.; ANVELOPE AUTO­TURISME de toate dimensiunile. (28556)

ADEVĂRUL DE CLUJ- ’PAGINA 2

iToamtia mtizicqlă clujeana / . CONCERTUL DE ÎNCHIDERE

Festivalul ..Toamna muzicală clujeană" ediţia 1992 avea să restituie publicului ţ i zestrei, noas­tre artistice, o lucrare a-genului solistic ce pare că şi-a aşteptat momentul afirmării o jumătate de secol. ICste vorba de „Concertul nr. I pentru pian şi orchestră" de Sigismund Toduţă. Nu este certă o altă audiţie publică a acestui opus românesc, ca­re aţa cum am constatat, anunţa pe compozitorul aflat doar la 35 de ani la crearea concertului, ca undăltuitor viguros in sunete, deschizător de şcoa­lă prin fericita osmoză modernă a tehnicii baroce cu melosul popular. Deşi a primit in anii concepe­rii lucrării, un „Premiu Eneseu“, compozitorul, din exigenţa-i binecunoscuta, n-a dat la iveală această lucrare rămintndu-ne dator cu ea, aşa cum 5n do­meniul cameral ne-a rămas dator cu o serie de piese de cvartet, trio, etc., despre care spunea că sunt prea pretenţioase. Abia Sn anul 1936 Sigis- rnund Toduţă deschide sonorităţi din claviatura de pian prin „Concertul nr. 2 pentru pian şi orches­

tră-" în frumoasa interpretare a solistei Ninuca Pop Oşanu. Dar primul concert interpretat magistral de pianistul Remus Manoleanu. rămîne o mărturie a tehnicii de compoziţie solistică însuşită de timpu­riu într-un limbaj muzical; care reflectă, cu su- , ficientă claritate,, reacţia compozitorului român fa­ţă fde universul sonor irv plămădire la mijloc de secol X X . Tematismul autohton, coordonată esen­ţială a întregii creaţii ă lui Sigismund Toduţă, teh­nica variaţională impregnată intr-o orchestraţie ce reflectă' cu ‘ particularităţi, lumea noilor disonanţe etalate de emiţătoarele neoclasicismului şi desigur; - unele reflexii sonore asupra caracterelor bizantine, fac din Concertul nr. 2, dacă nu o capodoperă.

atunci, sigur o lucrare de. temelie componistică a genului. Aceasta nu numai a creatorului celor cinci simfonii ţ i a marilor oratori vocal-simfonice, ade­vărate faruri de. lumină românească în traseele muzicii universale, ci şi a şcolii româneşti de compoziţie în • care Sigismund Toduţă a fost . un „luceafăr neobaroc" plin de strălucire. Această in­teresantă lucrare, şi-a , găsit tălmăcirea prin arta .pianistică a lui Remus Manoleanu, unul din inter­preţii solişti ai muzicii româneşti şi universale contemporane de bună calitate.1 înscrierea magnificei lucrări rossiniene jStabat

Mater" in finalul festivalului, readuce Sn gindul oamenilor, piatra filosefală a credinţei creştine: prin durere şi suferinţă la fericire! „Stabat Mater“ de Rossini exprimă prin text şi prin muzică în limitele stilului „sunzător" al creatorului de ope­re bufe, durerea Madonei sfîşiată Iîngă cruce. La ­mentaţia funebră reflectă armoniile timpului care descătuşează Jn desfăşurarea lor, energii dramati­ce de o profunzime ce anunţă efectele patetice ale romantismului muzical.. Emil Simon într-o sobri­etate ce ascunde, profunzimile artistice ale maturi­tăţii a sensibilizat textul muzical rossinian arcu- indu-i valenţele spre înălţimi artistice apreciabile. Un bun cvartet vocal (mai puţin, pentru acest stil soprana Emilia Oprea) cu Ana Rusu .într-o formă vocală demnă de relevat) şi cu un bun cuplu de tenor şi bas — Robert Nagy şi Mircea Moisa, un cor bun dar cu: unele imprecizii în atacurile par­tidelor, a reuşit să înalţe gradele interpretărilor festivalului la cote ridicate.

; Emitiu DRAGEA

REŢINEŢI!

U R M EA ZĂ SÂ APĂRĂ iN CURÎNDX htCC VltiS ISl i<lt ♦tfr’ ţi.

3 .sibiu

Săplăinîpa viitoare

Distinse prezenţe franceze ia Cluj-NapocaTrei sint .momentele cultu­

rale franceze organizate de Cen­trul - Cultural Francez In muni­cipiul nostru. Luate in ordine:

Canard P£kinois — Raţa pe- ehineză, spectacol prezentat de Theâtre; Jel-Compagnie- Joseph NADJ, marţi, 20 octombrie, ore­le 19, in sala Teatrului Naţio­nal- “Raţă pechîneză* este - o seară petrecută în jurul u n e i mese. nişte actori visînd la o plecare dar şi la o cină cît mai exotică cu putinţă, o altă ' ma­nieră de-a pleca, de-a evada. Car cina nu va avea loc ni­ciodată, visul raţei pechineze rămîne un pretext' pentru o nouă .Intilnire.. pentru un no.u plan de evadare. Regia şi co­regrafia spectacolului ;sint sem­nate de Joseph. Nadj, decorurile, deGoury Strei nikov, iar interpre­

ţi Gefard Gourdot, LâszloHudi, Josep'j Nadj, Gianfranco Poddi- gh.e, Kethleen Reynolds,-Gv'ork Şzakonyi şi C6cile Tljieblemont

Saisons de Matheysine — A- notimpurl în Matheysine va fi vernisată ,în prezenţa artistului Eric DEŞSERT, miercuri, 21 oc­tombrie, orele 13. la Librăria Universităţii, expoziţia fotogra­fului francez puţind fi vizitată In perioada 21 octombrie — 15 noiembrie: Eric Dessert s-a năs­cut în 1957, expune din 198 , lucrările sale puţind fi văzute In albume, fonduri de artă con­temporană, artoteci, galerii, co­lecţii publice şi 'private din Franţa. Oferindu-se generos lu­minii natura se oferă în' chip firesc imaginii fotografice. Din această evidenţă decurge /pro­iectul lui Eric.--Dessert, '6 dorin--

INFO RM AŢII CULTURALE

• Joi, 15 .octombrie a.c., la Galeriile "Bastion11 (Piaţa Şte­fan cel Mare nr. 5) a fost ver­nisată expoziţia de pictură a artistului' plastic Cornel Vana. Expoziţia poate fi v iv t ; » i pînă Sn d'U i de 31 ottombrie.

.a In zilele-de 5 } i 6 noiem-

din’ Cluj-Napoca. Programul ma­nifestării cuprinde- prezentarea, în ziua de o noiembrie, la ora 18, a'spectacolului cu piesa “Am rîs destul1' —- dramatizare de Mihai • Măniuţiu după scrisorile lui I.- I,. Caragiale, regia Mihăî Măniuţiu, iar la. ora 20,30, în

~ premieră, spectacolul intitulat “Prostia e nemuritoare"!, de Al.

br e, a.c. se va desfăşura in mu-... • Dabi ia după schiţele lui 1. L. îvcipiul nostru "Colocviul Ca- Caragiale. Colocviul va avea loc rasiale", manifestare organiza- In, G noiembrie, intre erele 10-13. tă sub egida Teatrului Naţional. (M. IJ.)

COMUNICATASOCIAŢIA I ’ENTRU D IA­

LOG 1NTERETNIC organizea­ză o întîlnire publică in ziua de marţi, 20 octombrie, orele 17, în sala Forumului Democrat German din Calea Moţilor rir. 18, et. I. In cadrul acestei întfl- niri va fi prezentată o ' expune­re cu diapozitive color intitula­tă “Biserici-cetâţi din Transilva­nia1* realizată de d-l Paul Nie- dermaier din Sibiu. Cu acest prilej se vor prezenta şi unele informări şi măsuri organiza­torice avînd In vedere marele intere* cu cart? este urmărită activitatea a:estei asociaţii In

ţară . şi în străinătate, apreciere motivată de recentele interviuri şi prezentări realizate de T e - . leviziunea Bavareză şi Maehia- ră. posturile de radio Europa Liberă, BBC, Kosuth, precum şi publicaţiile de seamă din SUA, Anglia, Spania, Austria, Sue­dia, Ungaria şi România. Va continua şi acţiunea’ de înscriere a noi membri In cadrul Asocia­ţie» pentru Dialog '■ Interetnic.

Sînt invitaţi să - participe membrii asociaţiei, toţi cei inte­resaţi, reprezentanţii mass-me- diei, precum şi ni conducerii Primăriei Municipiului Cluj- Napoca şi ai Prefecturii jude­ţului Cluj. ,

Preşedinte, dr. Octavian . JIURACU

ţă "de intimitate ca natura ca­re invită la comuniune aten­tă, delicată.

Filmul francez contemporan Medalion Bernard Blier. Marţi, 20 octombrie,. orele 16, la Ca­sa Matei Corvin, debutează in ciclul filmului francez contem­poran, medalionul Bernard Biter. .eu "“ Les possedes** (regia Andrej Wajrîa, cu Isabelle Hu- ppert, Omar Sharif, Lambert Wilson); joi, 22 octombrie, ore­le 16 — “Le grand restaurant" (regia — Jacques Besnard, cu Louis de Fun£s). ■

Dera. ŞOFRON

CASA DE SCHIMB VALUTAR]

str. DAVIO FF.3HCISC, nr. 7 (in spatele magazinului SORA) j

C U M P Ă R Ă - V IN D E $ S U A ş i D .M .

Primiţi pentru;• un DO! AK S t'.A : 430.

lei.• o DM 290 l«-i. ' ,

. ! i Plătiţi pentru: |P • .un DOLAR S..U.A. ttn , tei. ‘

» o DM 3<lt lei.

Program: 9,3)— lî.O'J. (I73MI

AGENDA

SPECTACOLE

Teatrul Naţional — DIVORŢ ÎN ' STIL ITALIAN,- sîmbătă. ora 10; lAŞTI IN CARNAVAL, duminică .ora 14,30.

Opera Maghiară — BARO- NESA LILI.- duminică. ora 14.30.

Tealrut de păpuşi prezintă du­minică, om 10,30: LA PORUN­CA ŞTIUCII (secţia maghiară); ora 12: T IP ŞI TOP (secţia ro­mână).

Revistă lunară de educa fie civico pentmautoopă-FQfCCele 32 de pagini cotor ve propun; ' '"■■■• Reportaje şi povestm cFetectlvi-ste • Interviuri fieloc întimpiâtoare • Anchete clandestine ş i . .. discrete • Ghid printre căFţi poliţiste • Semnate efe alarmă • Star&o de infracţiune © Şi puţioe ca- fefalte •Pino lo aparîţre, păziţi-vo buzunarele f „NERA” VÂ PROPUNE: ,

Nict o firmă fără detect» fNici o familie fără DETECTIV-STORV

Din progcniriut fţe LUNI al Televiziunii vă reeoroandăm sâ urmăriţi începînd cu ora l-l pri­ma ediţie a ştirilor,, apoi £ransr. misiune preluată prin AVorldriel. Usia la > ora 14,20, cu un repor­taj despre fauna Amerieii şi muzică country cu Hank W i­lliams jr., la ora 11,20. !n con­tinuarea progrămnlui, la ora 15,40, emisiunea Copiii noştri — viitori muzicieni ne propu­ne o Intilnire cu tineri laureaţi români ai Concursului de inter­pretare de la SenignUsa, Italia, 19p2- Urmează Cheia succesu­lui Ia ora 16, emisiunea Muziţ-a pentru toţi la ora 16,30 — dia-, log cu iubitorii muzicii uşoa­re —, Actualităţi la . ora 17, iar la 17.05 Emisiunsa în limba maghiară. Pro Patria la -ora 18,35, desene animate la ora 19,30 şi Actualităţi la ora 20 La ora 20,45 — episodul V I I ' a! serialului' intitulat ' "Această poartă, a creştinătăţii", realizat şi prezentat de Răzvan Theodo- rescu. EmisiJ.mea Tezaur de la ' ora 21,20 prezintă partea a It-a a reportajului despre “Tradiţii .româneşti la Uzdin". La ora 21,40 vă propunem documentarul intitulat “Horaţiu". I;uni seară,, emisiunea Studioul - economie es­te programată la ora 22.. iar.îa era 22,25 teatru' TV prezintă spectacolul" cu piesa “Voluptatea despărţirii*1. înregistrare C'Fl. Ul­timele ştiri - la ora 23.15 şi în încheiere* programului serii o-

■ misiunea Confluenţe la ora 23,30. Din programul zilei ■ de M ARŢI vă recomandăm să urmăriţi. în­cepînd cu ora 7 dimineaţa, transmisiunea directă de ta Chi- şir.ău. Urmează, la ora 10' Ac­tualităţi, transmisiuni preluate prin Super Chanr.el şi T.V o Eu­rope la ora 10,20, emisiunile O-

ra de muzică la 12,10-,. fnterfe- . renţe la o r » 13 ;— prinţi^ alte- . le continuarea dialogului \ dom-'

nului prof. Michael THus cu realizatorii G abriel» ' Neg.rean‘j şi Radu George Jjerafim Muzica pentru părinţi la ora 13,30 — eu mlcrorecit»t>iri' sus­ţinute de Stephane Chomot. .fo- sy Andrieux, Claude Corbet. Zi-

. na Oîeg-ra Brune. Bog Azzam., ■ Minooche . Barelll, .Patrick Ad­

iere şi Jeaţ» Afmany. Actualităţi la ora 14, iar la .ora BJ?'» emi­siunea Preusiyersitaria; 'c » . te­mele: Educaţie/ estetifă; ' respec­tiv Ce.se mai practică prin ate-

' lierele-şcoală. Cursurile- de î nv ba franceză, respectiv rusă e puteţi urmări la ora 15 EmMn* nea Convieţuiri-magazin Ta ->!i- tea f i urmărită la ora 15,30 Ur­mează, de la era l™,3£ emisiu­nea realizată de Studioul RTV Cluj, Actualităţi, la ora 17. >■- misiunea Salut, prietenii la ora 17,05 — ultimul episod a! se­rialului “X>ovelaw" t intitulat ' Family1 ties11. De la ora 18 -transmisiune directă de la fe s - , ti valul' internaţional de . rumân-- ■ţe, canţonete şi şatisanete- “Cri­zantema-: de aur", ■ Tîrgovi^îe. •1-932, ediţia a, XXV-a . Sts iioul econonaic este programat, te -ira .13. Oupă ediţia ,de .scară a ; - tualităţrlor, la ora 20. vă- re­comandăm să urmăriţi», m ’ a- druî telecinematecii. filmul ir- tistk- intitulat “Ciorcîrliiîe. 'oe sîrmă". în regia-, celebrului reg> zor -L'eh Jiri Menzel. Om' 'de di­fuzare a f i lm u lu i20,45-1 Progra­mul va continua -co. emţsum-'a Cultura în lume, la ora T\2o — din 'sumar vă recom'amlâ:n reportajele despre. Acad'-inia Româno-Amerieatiă fi noul Cen­tru Cultural, al României d i ­chis la Budapesta. Ultimele «tirl la ora 2 2 3 şi, in încheierea programului, îa ora 23,10. emi­siunea Viaţa spirituală. eare conţine un documentar artistic

, desore unitatea spirituală a ro­mânilor de ambele m-sluri ale Prutului.

PROGRAMUL FIMMLOR m: r.uNf

• PI RGATORIUL (îl; 11; 13: 15; 17; ltl) — Republica • TOI’ MOOHT„- Interzis sub 16 ani. (13; 15; 17; tU) sala A • PRO­GRAM VIDFO (14; »r>; »8) sala 0 Dacia • RAMHO (9; 11; 13; 15; 17; 10) sala A • PROGRAM VIDEO (12: I I ; 16; 18) sala 11

RADIO T.V.SÎM BATA, 24 OCTOMBRIE: (5,00 — 8.00 Bună dimi­

neaţa: Actualităţi, muzică, publicitate; 10.00 Liccenii: Ur* liceu «le elită, „Andrei Mureşanu* din Dej; 11,00 Radio- •conexiuni1 Fotbal divizia A ; 13,00 Portrete folclorice: Clntăreţul tio muzică populară Ion Conea; 13,30 Apără­tori ai gliei transilvane; 16.00 Du-te dorule departe: Mu­zică populară in cerere; l f i jo 10 minute pentm sănfltati», ÎO minute j-ftitm frumuseţe, 17,00 Top OOC'S; 20,00 Du-te dtorule departe. Muzică pul ară preferată;

DUMINICA, 25 OCTOMBRIE: 8,00 Top Transilvania: Clasamente de muzică populara; 9f00 Universul creştin: Pericopa despre Sf. Dumitru; 9,30 O poveste muzicală: Compozitorul Mihail Jora (II ); 0,50 Săptămînă; 12,00 At­las european; 12,30 Umorul de la A la Z; 13.00 Top 10: New Age Muslc; 16,00 Ocolul păinlntului: Oameni de la «a p i tul Pămîntului; 16,20 Tutti Frutti; 17.0» Student Ma­gazin: Invitaţii emisiunii. Studenţi! de la Academia (Uf muzică din Cluj-Napoca: 20,00 Du-te dorule departe: Mu­zică populară; 20,30 Lumea aporturilor. ■

Mărăşti « 1* ZfLF. Şl 11 NOPŢI. Interzis sub 16 ■ ani (9; I I ; 13; 15; 17; t'J; 21) — Victoria • 'TRATAM ENT PENTRU DOC­TORI (11; 13; 15; î7; r.lj — Ar­ta • CEI 7 „M AG N IF IC I" K11 '-‘G- I I? (11; 13; 15; 17; lfl) — »-a- vorit • H A N on UI. CA RI \V VOIA SA MOARA ( I I : 13: 15; 17; 19) — Timpuri noi a PHO- GRAM V în r o ( I I ; 16; |8; IWJ)

• -------------------- -

B U L F ' ' iVÎKTFOAzi. vremea va fl caldă, eu cerul temporar noros. Vor

.cădca ploi locale. Vlnt slab la moderat din sectorul sud- vest. Temperaturile minime vu r.fi cuprinţe Intre 4 9 grade, iar cele maxime intre 15 lâ, P ^ r ila Cfuf-N»-poea, la ora 12 se înregistrau 10 *»" .......” >•»«»» ->t-mos/erici «ra de 72R.2 mmlfg

NACV Constanţa, mcleoiute^ av »v fvu i»

PAGINA 3' 5 ADEVĂRUL DE CLUJ

. Jurnal wnlimental

PARISUL — străinii şi oamenii locului (I)M i se pare fantastică deosebirea, de aspect şi

de comportare, intre - parizieni şi toţi ceilalţi in­divizi pasageri prin capitala-lumină, străini sau francezi. Locuitorii metropolei de pe. cele două maluri ale Senei sint,"lără îndoială, specifici, net diferenţiaţi, pozitiv sau negativ, de locuitorii ce­lorlalte oraşe din Franţa sau ai altor oraşe din Europa de Vest. Parizianul are o notă distinctivă, atit faţă de francezul provincial cît, mai ales, fa­ţă da turistul străin. •

Turistul, spre exemplu, este agitat, preocupat, adesea dezorientat, cu o vestimentaţie neglijentă, uneori hirsut, purtind un sac de voiaj doldora de obiecte de primă necesitate. Parizianul, dimpotri­vă. e corect îmbrăcat, chiar elegant, e mult mai calm. ba chiar' sobru in comportament. întotdea­una proaspăt ras, cu costum şi cravată şi purtînd me.-eu o servietă din piele sau geantă diplomat. Toţi cei care poartă la Paris umbrele sînt de-ai.., oraşului. Parizianul get-beget nu priveşte dezo-_ rientat pe fereastra autobuzului sau pe hărţile din metrou: ei se va. aşeza dezinvolt pe orice loc l i ­ber. va scoate din buzunar un „Paris Soir“ sau nn „Livre de poche“ şi se va aşterne pe lectură. L;: staţia ştiută va cobori hotărît, după- ce-şi v? fi ,ous ziarul sau cartea In servietă. , ;

Comportamentul turistului e caracterizai prin': m-p'-ovăzut, prin gesturi improvizate. Chiar, şi con-,

sultarea ghidiiriior sau a hărţilor se face tn • goa-.' nă. Intre două autobuze, cu privirea în mai multe direcţii- Parizianul nu consultă ghiduri sau hărţi, iar (iacă va fi întrebat (într-o franceză corectă sau"' aproximativă). unde poate f i ' găsită cutare stradă « iu muzeu, el va răspunde rece. politicos, scurt, după care îşi va relua aerul de slujbaş conştiin­cios, preocupat. Turistul aflat la Paris va cumpăra foarte rar un ziar sau o revistă (poate doar din curiozitate). în vreme ce parizianul nu poate trăi fără ştiri proaspete, fără rubricile din presă, fără discuţiile şi comentariile însufleţite de la ora a-

' peritivului. De aceea, nu vei întâlni parizian oare sâ îa masa pe stradă. Cei care se înghesuie 3a to- toneteJe- cu iAct^doauH” sau sandwich-uri sint tu­rişti străini. Tot ei sînt cei -cp rătăcesc în zig ?ni!.

pe străzi, cu ochii; ia vitrinele luxuriante de pe- Rue Rivoli sau Champ Elisees. Dar cei care îşi

fac aici cumpărăturile sînt parizieni şt numai cei (mai puţini) care işi pot permite acest lux. . De fapt. in privinţa' comerţului, a , cumpărătorilor, de ia cele mai mărunte (un chibrit, un ziar) pînă la marile aprovizionări ocazionala, diferenţa între cei doi cumpărători — turistul şi parizianul — este imensă. Locuitorul- capitalei are magazinul său, ştiut, moştenit poate de ia părinţi, cu patroni, care cunosc gusturile clienţilor şi acordă rabaturi, cu felicitări ş i, cadouri de sărbători şi aniversări.- Turistul, străin sau nu„ va cumpăra de oriunde, de unde i se va părea mai. avantajos sau de unde reclama fl va convinge mai uşor. Tradiţia se va păstra şi în domeniul divertismentului, a „loisiru-

• iul",, a spectacolelor. Parizianul va merge cu .fa­milia în aceleaşi tocuri pentru a-şi petrece v^ek- end-ul sau vacanţa de vară (se spune că frarr.'A- zii călătoresc foarte puţin în, străinătate), va pre­fera un anume cinematograf, un anumit gen de spectacole şi va fi abonat din ţaţă în fiu la ace­laşi ziar. ,

Avid. beât de dorinţa de a cunoaşte farmecele . Parisului, turistul nu va discerne la alegerea unui

film, va intra la, orice expoziţie cunoscută, se va înscrie ia cel ■ mai ieftin tur al Parisului „by night“ . In Pigalle sau pe străzile învecinate, unde Industria divertismentului dubios e în floare, rar vei găsi locţilnici. Cei care intră (sau sîpt intro­duşi aproape forţat) In cabarete, dancinguri, cine­matografe cu filme porno sau .în se.vy :.shop-uri turişti bogaţi sau beţî, de obicei germani, scandi­navi sau de peste Ocean. La fel. în faimoasa Pla­ce de Tertre. un fel de atelier în aer liber >-u vînzare. limbile vorbite sînt de pe toate meridia­nele si ;doar din cînd în cînd cea a lui Balzac. Parizianul din alt punct de vedere, nu va accepta unele slujbe considerate '„nedemne**. Măturătorii, gunoierii, groparii’ vînzătorii de ziare, acaparato­rii de clienţi, „animatorii**, ba chiar ghizii sau ciistozii de muzee sînt străini: arabi, turci, oame­ni de culoare ■

Dorin ,:ALM AŞAN

Omul cu roabaOmul cu roaba vrea să plece:

la lucru în Venezuela şi acum învaţă de zor limba maghiară.

In satul omului cu roaba» da­torită existenţei unor izvoare de apă feruginoasă, animalele de casă, care o consumă nu dimen­siuni neobişnuite; astfel, găinile ajung la 25-30 de kg, iar cocoşii seara s tn f ţinuţi pe lanţ. dato­rită unei. agresivităţi neobişnuite.

Omul cu ■ roaba • are date' concrete că Piaţa Comună nu este insensibilă la ideea prim i­rii în sinul ei a Pieţii Mihai V i- ' teazu dia Cluj-

. Omul eu roaba, ajuns împreu­nă cu familia ^încărcată d e lu - , cruri pentru a fi vîndute) la graniţa cu Republica Moldova, a strigat soţiei -sale: !*Vă ordon,treceţi Prutul!“ . * ......

.

Un turist italian l-a păcălit pe omul cu roaba, vlnzlndu-i dolari falşi; . acesta s-a dus. la stnuia Lupei Capitoiina, a de-, pusun buchet cu flori şi a spus: „l>*pu" păru-şi schimbă, dar nă­ravul bal“ .

„Vecinii, sînt invidioşi, spune omul cu roaba, fiindcă am pri­mit chemare în Germania" şi, arată de ia distantă o citaţie la un tribunal german.

Omul cu roaba s-a declarat apolitic şi în ziua alegerilor a umplut (ştampilat) conştiincios toate căsuţele din buletinele de vot. ■

Omul cu roaba caută sponsori pentru o expediţie tn zona . A - mazfianel or. Brazilia, dar nu­mai dus.

Omul cm roaba este un în- vei-şunat duşman al americani­lor: schimbă numai cu Urc en» glezeşti. .

Din surse sigure, ' omul: cu roaba a aflat că în curînd.. în China, pentru distracţia popo­rului. se vor introduce corridele.

Bun român, omul cu roaba aflat la aeroportul Otopeni, ta 'venirea lui Michael Jackson. a scandat, din răsputeri: “Dan Spă-taru! Dan Spă ta-ru’“

Văzînd tarifele afişate in gea­mul unei frizerii, omul CU roa­ba a - deven it. un ecologist în­verşunat, promiţînd că riu-şi mai taie părul

Omul cu roaba a dat fali­ment. şi şl-n vlnduţ roaba; acum caută asociat: la targa. ,

* Cornel UDREA

* ORAŞE „CURATE"

Dacă unele oraşe se află - la' „înălţime1*, iar altele sînt foarte „joase“ , iată că ma! există o categorie de oraşe „curate*. In­tre. acestea, după unele publi­caţii. sînt'considerate Rejkiayik. capitala Islandei. respectiv'

Stockhblm. capitala Suediei Se afirmă că acestea, pe lîngă faptul că sînt cele mai „curate“ sint şl cel mai bine întreţinute.O bună „sursă de inspiraţie** pentru edilii capitalei noastre şf ai celorlalte oraşe din ţară in-

. clusiv din Cluj-Napoca . . .(I.N.U.)

Maseisr care vindecă paralizia

Din informaţii ştim numai că personajul care. se pare, face adevărate minuni este moscovit „U n copil cu paralizie cerebra­lă poate f i vindecat” — afirmă . Başid Sanvigullin, maseur spor­tiv. Deşi pot părea incredibile, afirmaţiile acestuia sînt susţinu-

•te de numeroase eveiriple. Copiii cu maladii congenitale conside­raţi pînâ de curînd incurabili, după ce au trecut prin mîinile lui, sar, aleargă, merg pe bici­cletă. încep să semene cu cei de-o r vîrstă cu ei „Binecuvînta- lă fie ziua etnd i-am adus .pe* Pavluşca al meu la masaj" — a declarat o tînără mamă. vor­bind despre .rezultatele curei de masaj aplicată de R. Samigullin, Ea a explicat că Pavlilc, în vîrs­tă de 2 arii. contorsionat, in c ţ- ' pabil de a se ridica, de fl pro­nunţa cuvinte, după numai 10 şedinţe la sală, a început să se transforme In mod vizibil şi la vîrstă de 3 ani, deşi foarte lent,

a început să se dezvolte ca un copil normal.

Discuţia are loc într-o cameră nu prea mare. amenajată eu sa­lă de masaj Părinţii strîng cu grijă la piept pe copiii lo r ne

. ajutoraţi, stîngaci, cu vorbire şi Intelect retardate. care nu ştiu să meargă. în afară de parali­zia cerebrală. Samigullin. a de monstrat că mai poate vindeca rahitismul membrelor inferioa­re. întîrzierile în vorbire şi In evoluţia • psihică. în ce ~ constă secretul acestui terapeut? Nu e- xistă minuni pe lume. Maseurul are degete sensibile ţ i cunoştin­ţe vaste. „Copiii cu forme nu prea grave de paralizie pot fi trataţi cu ajutorul masajului" — spune maseurul. Am deja peste 100 de cazuri de vindecare to­tală. Organismul trebuie ajutat la timp să lupte cu handicapul. Mai departe, t o t ; aşa cum. firul de iarbă ce răsare printr-o cră­pătură din asfalt, organismul va găsi forţe să învingă boala"

f c p i g r a m e

’ waa

LOGICA ISTORICA

Ca o glorioasă gardă De care n-avu Sodoma,Gîşiele salvat-au Roma Pentru îtfero .... ca s-o ardă!

U N U I CRITIC L ITERAR ’

al cărui fiu a îmbrăţişat aceeaşi profesieMă pronunţ deoarece T i-e şi fiul critic, bade — - Ce iese din şoarece Tot maculatură roade. ..

Efim TA R LA PA N (Chişinău)

.'•'INCERTITUDINE

Privatiza-vom tot: pămîntul, > Uzine, fabrici, cliiar ideea. . Mu-ntrob atunci, bătu-m-ar

Sfîntul:Cînd vom privatiza, femeia?

Email universalCu email se acoperă, de regulă, produsele finito

pentru ca acestea sâ fie protejate împotriva coro­ziunii şî să li se imprime un aspect exterior plă­cut. Noul email oblinut de specialişti tn domeniul materialelor destinate aviaţiei se aplică pe piesele brute înainte ca acestea să capete aspect finit. Este o substanţă din punct de vedere chimic, ca­re .nu se teme“ nici de temperaturi pînă ia 2000 grade C. nici de medii agresive Emailul respectiv serveşte drept protecţie tehnologică în orice pro­ces de prelucrare tprmomecnnică precum şi tn rccoacere şi călfre. Metalul acoperit cu acest ma*

. terial nou poate fi Încălzit {timp in care emailul se va înmuia) şi i se poate imprima, fără dificul­tăţi deosebite, forma nccesară. evitîndu-se pierde­rea do material prin formarea de arsuri, aşa cum se întîmplă în procesul de turnare sau ştanţare. Astfel, cu o mare precizie, pot fi confecţionate piese avind o masă minimă şi rezistentă maxi­mă. aşa cum sînt. de pildă, paietele pentru turbi­nele de avion Modul de preparare a noului e- mail este secret comercial. însă autorii lui (ame­ricani) afirmă câ materiile prime necesare sînt

. extrem de ieftine şi de accesibile, lăr folosirea lor nu implică nici un fel de risc ecologic. Aşadar, folosirea emailului universal pare fa ţndemîna oricui; Caro o Ii. Insă. formula chimică o aces­tuia? ■'

DEFINIŢIE

Scriitorul umoristî l cunoşti dm stampă-n stampă:F ie că-i ghinionist,-f i e că-i filează-o lampă ...

loan FENEŞAN

T fLC U L DATORIILOR

E-Un haos în derută de idei De se-ntreahă toată Uimea, ce-i? Mari împrumuturi manevrăm

, tăcuţi La lichidări, vom deveni...

vînduţil

OROARE

Niciodată n-am zis vai Crezînd c-o" s-ajung la rai.Unii şi-au creat iar vad Am ajuns din nou la iad)

Al. H A lEŢAN !

r e f t e c t il -.

CUMINŢENIA t VDKAiUNA PE CONSUMATORI

1. Ceea ce face viaţa scumpă sînt cumpârăUtrile de prisos.

2. Omul sărac are întotdeauna buzunarele sparte .,

3. Cine cuţnpărâ tot ceea ce vede va trebui să vîndă tot ceea ce are.

4 Risipa este o maladie devo­rantă.

5. înstăriţi au devenit doar oamenii care au reuşit să se abţină de la ispitele; ce le aveau in faţă sub formă de mărfuri atrăgătoare

6 Cu proprii dinţi ne săpăm mormîntul. ’

7. Sărbătorile şi petrecerile ne îmbolnăvesc şi ne-sărăcesc.

8. Numai copiilor le trebuie tot ceea ce văd.

X.

Cuvinte încraciaşte

Dest indereO RIZO NTAL: 1. Sfidător •

2. Biofiltru • 3. Exmatriculare— DAB la cap şi coadă* • 4. Întîlnire ţn drod •— Soare an­t i c — Localitate în Barzitla (nu e pentru minet) • 5. A fereca— IZ de alcool • 6. Stricat — Bun pentru experienţe • 7. Laur (reg.) — Particula viito­rului — Cunoscută cureluşă • ,8. Indispensabil la ţesut — Dis­pozitiv. mecanic • 9. Preţios •10. Leneşe

VERTICAL: 1. Cade din ce r '• 2, Înfăptuitor • 3. Dichisit— Puţină fineţe* • 4. A con­simţi — Sărut de . . . adio! — Minim rabr.) • V Dă (e vorbă de cadou) — Mare • S. Sicălea- Jă -r Termen muzical vo^ai •

Aţele — Ca ţi capete pe... por­

tativ.— Direcţie (abr.) o 8. Par­te* — A tîri greutăţi • 9. Con- sistoriu o 10- Substanţe iritan­te.

Cuvinte rare: TIE, DANF, TAT. O R A .

Nicolae ZGLOUIU

\ \ X i i 7-n y ■3 lt

-

■•*

f a Aî

At

f4

îl

4

\o

5M)EVÂBUL DE CLUJ * «««PAGINA 4

Realităţi comentate

Vom avea lo iarna căldură i ABUZURILE CONTINUĂ

I,a această întrebare, Consiliul local al munici­piului Turda a primit in cadrul unei şedinţe de lucru, un răspuns concret din partea celui ana­lizat: RATAC. - r

Pentru cei mai puţini avizaţi cu profilul'aces­tei regii autonome direct subordonate Consiliului local, reamintim că unitatea respectivă prestează servicii publice, asigură şi livrează agenţii termi­ci pentru ' majoritatea locuinţelor din blocuri, apa caldă şi menajeră, apa potabilă, precum şi apa industrială necesară agenţilor economici, şi- unor instituţii. Toate aceste activităţi îşi găsesc mate­rializarea prin funcţionarea celor 17 centrale ter­mice ale regiei şi, bineînţeles, prin" exploatarea permanentă şi raţională â surselor de alimentare, cu apă. ' '' - .'. Toate; acestea fiind-, spuse, să trecem la proble-r ma care a interesat' şi interesează in cel- mai înalt grad pe toţi cei care, locuind mai ales în blocuri, iarna a însemnat * pentru ei un coşmar.- Deci la . iarnă - vom avea căldură în apartamente, vom a- vea apă caldă şi potabilă?. Răspunsul RATACrUlui. la aceste întrebări,’ pe bună dreptate;; justificate,. pare pozitiv. De- unde oare- aceaistă doză de .. . optimism? Iată sursele acesteia. ii La nivel de regie, se arăta în materialul prezen- , tat Consiliului-'local. pentru analiză, s-a stabilit un gra fic ; cu lucrările de revizii. ■ reparaţii; curen- ; •te şi capitale la centralele termice.' Pină' la finele lunii -octombrie, acestea au . fost finalizate în pro­porţie de.‘ 60 la sută. Celelalte lucrărj (40'la sută) ar urma şă.‘ fi fost'îneheiate la 15 octombric, dată cînd- regia va începe livrarea agentului • -• termic pentru locuinţe. ; : *■ Asta , nu-, inseamn};. că toatţ greutăţile legate de

■ furnizarea-agentului' terrriic.apei 'calde şipctHbile ■ au'; dispărut' câ Tasem nalu iuneibaghete magice. , Nur Greutăţi mai sînt -'încă destule şi .încă* n-au fost găsite modalităţile de înlăturare a lor. : Ţoe- ţ mai de'aceea vom nominaliza doar cîteva dintre de. • : •■' . ■

Pentru’ evita numeroasele :• pierderi pe reţea- (agerit termic.'apă potabilă, caldă şi menajeră), regia ■ va monta de urgenţă aparate de măsură o- .

mologate, care vor f i citite numai în prezenţa be­neficiarilor, ca să nu mai fie nici un motiv de ne­mulţumire!

In altă ordine de idei, RATAC-ul va trece _ de îndată la reînnoirea-contractelor, atît cu asociaţi-

. ile. de locatari, cît şi cu agenţii economici şi insti­tuţiile ‘ beneficiare pentru cunoaşterea exactă (cît de-exact s-ar putea cînd, de. la o zi la alta, pre­ţurile se schimbă?) â costurilor serviciilor presta­te cu asigurarea agentului termic, apei potabile, calde şi menajere şi a apei industriale; va trece la descentralizarea activităţilor pe sectoare pînă

. la nivel,, de centrale termice; va pune accent mai mare.; pe colaborarea cu asociaţiile de locatari mai

i . ales în privinţa administrării. subsolurilor blocu-* rilor, care, datorită condiţiilor cu totul necores-

... punz&ţoare tn care sînt - întreţinute, constituie e-vidente şi permanente surse de boală şi pierderi

_. materiale, atît pentru regie c ît ş i" pentru locatari.Aşa stînd lucrurile (ş i , încă nu le-am spus pe

toate) faţă de optimismul RATAC-ului, noi sîntem mai: sceptici. Cine se frige odată, a doua oară su­flă şi în .... iaurt! Şi-apoi. cu cîteva săptămîni în urmă,' aceeaşi: RATAC ne-a mai furnizat un mo­tiv de . . . scepticism: Guvernul a alocat 98 milioa-

■ ne lei pentru continuarea unor lucrări de inves­tiţii începute la descoperirea unor noi surse de apă potabilă. Să nu credeţi că RATAC-ul a'- bătut din palme la aflarea veştii. Dimpotrivă, susţine: „fondurile, repartizate Ia unele investiţii.. nu vor putea Ii consumate, iar la altele nu vor ajunge!".

întotdeauna nod in papură şe poate găsi. Aşai cum pot;ii;găsite" şi destule justificări. Dacă. mai

este. nevoie .de ele sau cineva le mai solicită. Aş& incit, cînd ne-am bucurat mai tare că de-acum

-.(nu cîţ ai fcatc- din palme) vom avea apă: potabilă• suficientă şi uneori am avut,' ooum, din nou o

primim cu ,v. ţirîita.- Parcă cineva ar ţine cu tot dinadinsul -să ne-.o - reteze:* prea -din vreme v-aţi bucurat! ‘ ■

Şi nu ne. mai bucurăm, mai ales; cînd ştim ce : ne .va., aştepta -Ia . . . iarttă. Că; nu-i prima şi spe- râm,(iar?) sâ nu fie .. . ; ultima! :

Ion CORDOŞ -

Lichidarea bunurilor fostelorC.A.P.-continuă să suscite lumea satelor. Este adevărat, cei care au avut pîinea şi cuţitul în mi­nă n-au-ezitat să-şi taie feliile . cele mai mari. Din păcate, mem­brii comisiilor de lichidare, atîţi cîţi au rămas (mulţi s-au retras, din considerente de corectitudi­ne), au comis destule abuzuri şi ilegalităţi,, pe care nici unul din­tre organele îndrituite hu s-a grăbit să le înlăture. încă de la primele. abuzuri semnalate, tre­buia -.'să- se intervină energic pentru: respectarea legalităţii,; pentru instaurarea unui climat de cinste şi corectitudine. N-am fi ajuns în situaţia în care .ne aflăm acum, să avem în fiecare sat numeroşi oameni nemulţu- . miţi. Iată un caz. ...

Teodor Gornic din comuna Baciu. satul Rădaia, ne ■ aduce la cunoştinţă următoarele: „Am lucrat în CAP Meni neîntrerupt din 1967. împreună cu soţia, pî­nă la lichidarea , acestuia. Din­tre bunurile fostului. CAP, la cea mai mare valoare s-au ridi­cat grajdurile, care .au fost vîn- dute. unui ştrăin cu 13.000.000 lei- Din această şumş sătenilor . din Rădaia li s-au cuvenit 4.500.000 le i. . Bani inimoşi, care însă - wi . fost împărţiţi aşa cum a socotit -eomisia, nu cum se cuvenea.:,Li - s-a făcut parte şi celor-eare au decedat cu • ani în tirmă. Coman Dumitru- ri Coman A’tîronica.'cî-.»- ce<iaţi..de. multă .vreme, au pri-. ihiV fievcâre. cîte • &2;000^1ei F.ua şi ginerele^au -primit, şi ei c-we82.000 lei, aşa că in casă le-au intrat peste; 32 -OOQ . : leir : 'Astfel ^ de cazuri -sînt: nurnei oase - Dar mâi tmulte i persoane- — Feher Alexandru, O.şan Viorica. Moca-i

-Gheorghe.:: Jilăuan Vasile, Jilă- uan-.Ioan,. Roşu Alexandru şi alţii au primit, nu se ştie de ce, sume mult' mai mici. - împreună cu soţia, de pildă, am primit nu­mai 60 000 lei după mai bine de 20 de ani .de muncă în C.A.P.

Am adus ; cazul la cunoştinţa primărieii de acolo. am fost tri­mişi la prefectură, -prefectura ne-a trimis la Direcţia agricolă, iar de acolo am fost înd rumaţi la Poliţia economică. Âm depuso plîngere şi • la Garda financia­ră.' .-' .V

După cum aU calculat domnii de la Poliţia economică, ar ur­ma să mai primesc l4.fi50 lei. Nu sînt mulţi,-dar dacă »nu -î ai, este mai rău“. • *- ■ ■*-' -.V.’

Este. de neînţeles, 'modul su­perficial cu care se tratează astfel de probleme de organele în drept. Ştim prea bine că s-au ,,lichidat'* zeci şi zeci de auto­camioane, turisme, maşini agri­cole, tractoare şi multe alte bu­nuri la preţuri de nimic. Cu al­te cuvinte, am risipit noi averea noastră, pentru care s-a muncit din greu. în multe ;cazuri cei care au pus mina pe; aceste bu­nuri n-au avut nimic de a face cu fosţele CAP-uri, n-au lucrat niei o -zi -în acestea? Corupţia, mita, traficul de influenţă au- avut din nou cîştig de cauză. P>,te - Dăcat pentru cei > care ■ - au - avut încredere in democraţia: noastră şi .s-au trezit -păcăliţi.:. Existenţa unui climat- ferm- . de

'respectare-, a legalităţii, -o' < ma> mare operativitate : în pedepsirea tfn&r'*.vinovaţi; araţi- fost - Sn - mă­sură să stăvilească convulsiile

:'dm lumea- &atului, 1 - RUS

Din traistă semănăm, cu traista vom.„ recolta!

Cu citeva zile în urmă, am vi­zitat hotarele mai multor sate aparţinînd comunelor Tureni şi Aiton. Nu aş putea spune că in această perioadă de timp, cînd se intersectează două lucrări de mare importanţă — strîngerea roadelor toamnei şi asigurarea recoltei viitoarş — oameni şi maşini şi-au mutat centrul de greutate al activităţii în cîmp.• Doar în • cîteva tarlale ce a- parţineau satelor Tureni, Miceşti şi Rediu am dat peste grupuri compacte de ţărani, aflaţi la de­gajarea tarlalelor de tulei, la cules porumb sau la transportul Îngrăşămintelor naturale. în­colo, cîteva tractoare solitare şi alţe atelaje trase de cai. Şi cînd te gîndeşti că am primit asigu­rarea că în aceastâ toamnă mo­torina şi uleiul pentru tractoare nu mai sînt o problemă. Atunci?

-Să rămînă tot-vechea problemă a ţăranului: lipsa banilor?

Am ajuns şi pe hotarele Mi-, ceştilor. împreună cu un specia­list din agricultură, interesat de felul în care se desfăşoară însă-, mînţatul grîului de-toamnă - în satul vecin, Deleni. Pînă una-

-. alta. discutăm. La un moment dat. specialistul îmi atrage aten­ţia asupra unui .. . anacronism al secolului X X : pe o dîlmă, doi gospodari trudeau de zor arun­ci nd de-a lungul brazdelor să- mînţa de grîu din . . . traistă! Specialistul respectiv, ifără - alt comentariu, replică plin de ariiă- Tăciune: .,: — Din . traistă- semănăm, cu traista vom a .. recolta!,

Timpul ne - va dovedi dacă specialistul sau _ alţii au avut dreptate. Şi dacă a avut, cine c de vină?

Ion CORDOŞ

i * -

BREVIAR COMERCIALMARCA. : La. casele de

schimb, valutar-din.-Cluj-Napoca, marca germană a trecut, in ur­mă cu cîteva -zile. mult peste 300 de lei.: Iri această săptămînă, la majoritatea casclor de schimb a scăzut sub 300 de Iei. Să ve­dem cît va ţine minunea, pen- ' tru că leul nostru este tot mai prăpădit. © PREŢURILE LA SERVICII. Cum creşte, und<?va, tin preţ, se produce o rcacţie în lanţ. Lumea află şi, fie că lu­crează bine sau prost,’ îşi ridi­că preţul; O diferenţiere netă a .preţurilor la servicii, in funcţie <le calitate, nu s-a realizat, încă. Culmea este că clientela nu re­acţionează normal^ să sancţio­neze lucrul scump ş i , prost. fă-» cut şi să nu se pllngă de preţ atunci cind are norocul să dea .

- peste meseriaşi bunii © CON­SIGNAŢII. Pe zl cc trece con­signaţiile (ctj mici-.cxccpţii) o duc loţ mai greu," nf.ajul mSir- lurilor făclndu-6e cu mare di­

ficultate. Economia de piaţă în­cepe să-şi arate faţa cealaltă. 0 UN- M ILION. Blana de nurcă de un milion care a fost scoasă în vînzare la magazinul de blă­nuri din Piaţa Cipariu nu şi-a găsit cumpărător şi a fost re- turnntă producătorului. In schimb au fost aduse lucruri mai .reztH nabile,, pe tale le vîaeară sovie-

: ticii. ® ÎNCĂLŢĂM INTE. Cum se apropie , iarna, cum. dispare de-pe raftyri încălţămintea de iarnă. ' Desfacerea pe 'piaţa ex­ternă este în creştere. P e lîni’ â unguri, au mai apărut-.- benefi­ciari din. Moldova .(era săi zic so­vietică). M.S,

- Moment de „acalmie" în; Piaţa -Mihai Viteazul, cînd sînt mai mulţi vîny.ători decit cumpărători. Semn de belşug sau do prpţuri încă, prea pipărate?

Foto: RADU S, .

Ştie toată; lumea că la Oser, .. sîmbătă. băieţii cu ' alba-neagra tapează ae bani pe fraieri. Se ştie, ” de asemenea,' că acest „sport" nu este autorizat, nu es­te legal. Se -pare. însă, cu nu-i' - poate opri nimeni pe descurcă­reţi. Dovadă? In ultima1 sîmbă­tă, s-au mai întărit, a crescut numărul lor şi siguranţa în ac­ţiune. Este plină lumea (lumea noastră românească, adică) de şmecheri. ' Şmecherii cu alba- neagra sînt imbatabili, nu le )x>ate veni nimeni de hac. Merg în Ungaria şi lucrează şi-acolo,

merg în . Germania, au . ajuns., şi-n Statele Unite, ducînd faima şcolii româneşti de alba-neagra.'

Alba neagra prosperăNeoficial,, se spune chiar că bă­ieţii sînt acoperiţi, că are cine să-i protejeze şl împotriva con­curenţei. Dacă. unul nou vrea să intre. în , reţea trebuie să-şi- cunoască' şefii, să cotizeze/ să înveţe meserie de la qei vechi.

Eu una nu îndrăznesc să cred că-i'tolerează (iar nu protejea­ză) . cineva. Poate în ultima sîm­bătă era lumea mult prea ocu­pată cu sarcinile electorale. Se mai poate ca dintr-o mie de oa­meni să se găsească unul-doi care să'cedeze ispitei banilor Nu se poate să se lucreze în cîrdă- şie cu astfel de „profesionisti“ . cum sînt cei cu nlba-neacra Ce se poate. în schimb, este ceea ce vedem cu proprii noştri ochi: hoţia pe fată şi atotputernicia celor cu bani mulţi, obţinuţi prin escrocherie. M.S.

CURIER GHERLEAN© Dacă tinerii din ;oraş au po­

sibilitatea .să sc distreze-in mai multe locuri,, cetăţenii -.de vîrsta a treia'frecventează doar, un sin­gur, lăcaş: clubul . ..-pensionarilor de pe strada. Romană. Aici ■ ci practică diferite jocuri; , ca . şah. şi remy. Taxele^ pcrcepute sînt la nivelul buzunarclpr,'- adică 10

lei persoană pentru membrii CÂRP şi 25 lei pentru alţi cetă­ţeni.

„ •©•Un lucru îmbucurător, ce. merită, consemnat: în ultima pe­rioadă s-a îmbunătăţit activita­tea celor puşi să asigure curăţe­nia oraşului. Containerele din

• cartiere sint ridicate cu rcgula- -ritaţe, iar .măturătorii, do . pe , .străzi îşi fac pe deplin' datoria, Dacă şi cetăţenii urbei ar fi' in

ţelegători. nr fi şl mai bine. In cartierul „Intre * ape", în preaj­ma blocului I? 7, de exemplu, un garaj a fost ridicat chiar pe platforma containerului de gu­noaie, . . . Nu-i de mirare, dacă resturile menajere sc. depun chiar in faţa maşinilor..© Un. sport mult gustat de -ti—

.flerii .din oraş este karaţele. În sala dc sport: a Şcolii generale nr. 2 se_ prţrgătesc zeci-de. copii

constituiţi în două grupe care învaţă tainele acestei frumoase disciDline. Unul dintre inimoşii antrenori este Alin -Mihut un pasionat . susţinător . al artelor marţiale în oraş: Dacă karaţele eîstigă teren în Gherla, nu pu-' tero spune, apelaţi lucru de ama-

..torii' de yoga care deocamdată se deplasează, la. Dej., unde re­cent a început un nou curs Pe

• cînd. şi la Gherla? , SZ. C*.

PAGINA ;g* -ADEVARUL DEîCtlU*

Un pivot ăl crcşlcrii animalelor din sectorul privatConvorbire eu ring. Cristea Costan, preşedintele Asocia­

ţiei crescătorilor tde taurine — tiliala Cluj.

— Iniţiativa/înfiinţării Asociaţiei crescătorilor de tau­rine din judeţul nostru are Ia bază experienţa ţărilor

■ din vestul Europei şi din întreaga lume cu economie de piaţă, în • care» singurele forme de organizare ă crescă­torilor -sîntrasociaţiile, prin care se rezolvă întreaga ga-

' mă ile prolpieme, legată de producţie, ameliorare, creşte­re, exploatare-ţi, nu in . ultimul rînd, de valorificare a producţiei In formă finită, prin cuprinderea într-o mare măsură-a'Verigilor de industrializare a laptelui şi a cărnii.

— Se pune întrebarea dacă un crescător- cu 3—5 vaci, poate să-şi asigure întreţinerea lui ţi a familiei.

— Răspunsul este categoric da. . "— In ce condiţii? . t ,— în forma iie organizare şi de - protecţie a crescător

rului asigurate prin, asociaţie, formulă verificată in alte ţări, unde o'gospodărie cu 5*—6 -sau 10 vaci şi 3—4 ha. teren arabi) şi păşune proprie şi-au putut asigura casă de locuit confortabilă,; dotată modern, grajd de vaci, echi­pament'tehnologic».; maşini agricole şi alte utilităţi. Lap­tele se preia de către asociaţi. întreprinderile de indus­trializare-.fiinefc.bunuri ale producătorilor de lapte; aso-

. ciaţi. in acestî mod. ; beneficiile rezultate, : de exemplu, din industrializarea laptelui nu se mai localizează în unităţi ale,-statului, care preiau încă laptele la preţuri sub cele -care Şconcnră la producerea lui, iar crescătorii -fie mici/:fie niari-nu rămîn decît cu gustul mtincii şi cu pierderile financiare.s — Carc -sinfc obiectivele filialei ciujenc a asociaţiei?

— Asociaţia^ generală a crescătorilor de taurine -din România este o; organizaţie profesională, neguvernamen­tală f nesubordonată organelor de stat de:orice fel) con­

stituită prin liberul consimţamînt al crescătorilor parti-■ culari de taurine, fermierilor sau unităţilor agricole-da

pe întreg judeţul. Îşi desfăşoară activitatea autonom, in cooperare şi cu. sprijinul Ministerului Agriculturii şi A li-

■ mentaţiei respectiv Direcţia Generală pentru agricultură , şi alimentaţie,': acţionînd în concordanţă cu interesele -, membrilor săi in consens cu interesele naţionale pentru

. dezvoltarea creşterii animalelor şi asigurarea necesaru-- lui de produse as;ro-alimentare pentru piaţa internă şi

externă. F ilia la ; noastră este organizată la nivelul loca­lităţilor in funcţie de , numărul-membrilor, cercuri ale -crescătorilor, ca suport efectiv în desfăşurarea activită-; ţii. Avînd ca obiectiv de bază sporirea efectivelor de ta - : urine şi-a . potenţialului productiv al acestora/ promova-.' rea în ferma particulară a. raselor.de mare productivita- ‘ te, tehnologiilor'; adecvate de creştere, exploatare şi valo- •

• rificare, ne baiSm pe activitatea de colaborare cu So-. cietatea Română de Zootehnie;- societăţile de producere;

v-’şi difuzare a materialului seminal congelat de la cei mai"■ buni genitori >măsculi ■ precum şi cu Asociaţia medicilor'

' veterinari -şi alte organisme, ‘ instituţii-publice şi socie­tăţi com ercialecare pot contribui,, pe tărîm tehnic sau cortiercial, la realizarea obiectivelor propuse. O preocu-,

- pare deosebit'de importantă care revine asociaţiei este, aceea de a-se preocupa in mod deosebit de dotarea fer-;

1 melor crescătorilor asociaţi. : ■■ i.—- Vă rugăm să vă referiţi la primele rezultate.

' > — în -judeţiil-Cluj, pînă' acum, a fost asigurată,-; prin . .• asociaţie, celor peste 1200 crescători- ce - deţin 7700 tau- , '

' :rine,: 1000 tone tăriţc şi combinate. De asemenea, prin ţ- Asociaţia generală a crescătorilor din-România,' ja r a-:. ceasta prin Asociaţia Europeană de Creştere a Taurine-!

lor, s-au atribuit^ pentru zone de taurine din rasa. Băl-' ţaţă Românească 200 de juninci gestarite din care au revenit şi 'judeţului nostru 10 capete, repartizate la* cei;

mai buni crescători, membri ai asociaţiei noastre;. Din experienţa asociaţiilor de creştere a taurinelor din A - ustria şi Germania de exemplu, se desprinde practică avantajoasă prin ; care crescătorii sint - aprovizionaţi cu " . maşini şi-utilaje, furaje concentrate la preţuri contrac- : tate pentru livrări en-gros şi nu lă preţuri unitare, ope­raţiuni pe care trebuie să le extindem fără ezitare, cori-

. ţribuind la creşterea, eficienţei economice. Pornind de la considerentul unanim recunoscut în comerţ: Cu un preţ se poate cumpăra o motocositoare sau im aparat de muls şi cu un alt p reţ; se pot procura aceleaşi- maşini atunci , cind se comandă o sută sau o mie de bucăţi.. “ .Ce acţiun i'şi măsuri' concrete s-au desfăşurat in judeţul Cluj?

— Asigurarea cu material seiginal. d e la taurii testaţi, • indigeni sau din import,-cu mare valoare de ameliora­re şi cu reproducători masculi de calitate pentru staţiu-

' r.ile: şi punctele de montă dirt fonduri de investiţii <ie ..• lâ buget; procurarea de seminţe de plante furajere spe-;; cifice -pedoclimatic judeţului nostru; asigurarea de fu­raje concentrate:, instituirea . unui sistem informaţional cu caracter tehnic; implicarea filialelor- -teritoriale în ; acţiunca de livrare a taurinelor pentru carne, atît la intern, cit şi la export, în vederea constituirii de resurse în-valută necesară, producerii in ţară. şi importului d e , iuninci, material seminal congelat, instalaţii de mu!s; ... maşini agricole, utilaje şi - instrumentar ■ specific creşterji. animalelor; organizarea de.-expoziţii — ţîrg de .interes • local cu vînzare prin licitaţie- de ..animale valoroase; _ se vor inventaria periodic , la crescători disponibilităţile pentru export de animale destinate,pentru carne, şi alte pro'duse şi -solicitări de import, material biologie, maşini: . • de muls şi alte utilaje agro-zooţehnice în « vederea coope-

‘ rării în condiţii reciproc tavăntajoaţe cu organizaţii si--, m ilaredin- nlte ţări sau firme de reprezentai-e a acestora pe principiu] valutei sau prin; schimb,' . ; - - -, ..- r '

Ion

TARA DUPĂ FURTUNĂ«Urmare din r pag. l-a)

rele. Din cele 66 dc procente prin . care înfeudaseră -Parlamentul, le-a mai rămas un, mulţumitor 40 ia sută ^împreună, deşi acest „împreună" mi se pare cu trebuie citit „adio“ ;FDSN-ul, deşi a pier­dut destui-lu jeri, j?e uită fălos în grădina .:\’ecihiioŢ, mai ales la fratele» vitreg . FSN» căruia i-a dat cu tifla, deoarece a pierdut mai mult. Cert e că trandafirii bles­temă furtuna dar dacă nu-şi vor întări gardurile, nu cele care îi separă, peste patru ani s-ar pu­tea să asistăm la un măcel de petale.. Liberalii cîmpeneşti (PNL) au pierdut toată striiisuia din pri­măvara lui 1990. în ciuda fap­tului câ au gestionat furtuna şi au urmărit-o cu maşinile de po­liţie. Dacă ne gîndim că au ape­lat la o babă bîlbîitâ pentru a face vrăji şi a le aduce cîştig, ne explicăm eşecul şi ne înfrin- gem tentaţih de a lăcrima pău- nescian sub negrele lor sprînce- ne. Şi-au făcut-o cu mîna lor, îşi -merită soarta, pentru că au confundat baba cu regele, şi to­iagul e i-de cerşetor cu buzduga­nul izbăvirii. Conu’ Radu ţine posturi, cum se pare. visează a- ripi tinere, nevenindu-i să crea­dă în acest dezastru de propor­ţii "

Gospodăria colectivă a dreptei (CDR) a fost bine zăvorită cu Cheia şi a ieşit din cataclism cu destule procente electorale, deşi de construit ca mai ba, mai mult eruncind cu bolovani anticomu­

nişti' în,, vilele L feseniste saii in cocioabele naţionaliste. Să ve­dem acum, la împărţitul cartofi-- lor, dacă nu intră dihonia . ,.jn - colhoznici şi nu se laşă cu .arţag, şi sape. ori cu capul./spart al stahanovistului Coposu. Mă tem '>

. că bravii' asociap;.- mai/ales, ;cei care n-au acces la Parlament,- vor cam vrea să-şi ia parcelele- înapoi.

Muşuroiul udemerist militari­zat biologic, n-are teamă de ase­menea : adieri, fioroase, nefiind sensibil la schimbările meteooiec- torale, deoarece orice spărtură este acoperită eroic şi urgent cui trupul sutelor de furnicute care,.- mare dragoste şi zel au pentru cuibul maghiar. ' .

Musonul , electoral * a trecut, deci, şi de-acum cerul politic pa­re că se va limpezi, se va înse­nina chiar, deşi pesimiştii se tem că Soarele-ar putea-strălu­ci prea puternic. Gospodarii par­tidelor îşi vor spoi sediile, res- pectînd principiul.,'comunist al lui Murphy „'Afară e vopsit-gar--- dul şi-năuntru-i leopardul”, ^n speranţa unei invitaţii la nunta guvernamentală care aud că. se

. pregăteşte. • ; ; . -- ‘ Importantă nu e nunta, chiar

cu -dar, ci întoarcerea ? la muncă. ; întrajutorarea oamenilor, căci nu­mai astfel ţara va .rezista în fa­ţa intemperiilor istoriei. Iar fur; tuna, de care am vorbit, mai tre­ce, e o nimica toată faţă de. po^

' jarul unui război civil de tip iu -.. goslav, iscat de nu se ştie ce ambiţii sau somnolenţe, care ar, pîrjoli totul -,

CE A ÎNSEMNAT GUVERNAREA ST0L0JAM ? (I)•• (Urinare din pag. l-a) » #

tîmplă în jurul ţării noastre. Şi mai depinde>dacă . apreciem acţiunile executivului pentru- ce' >nu în- • semnat ele, sau vor însemna în viitor.

Privite lucrurile sub aceste aspecte., .vom încerca . fă punctăm cîteva aprecieri . âşupra -rezultatelor muncii executivului. - ::

Perioada guvernării d-lui Stolojan poate f i carac­terizată prin demersuri pentru. reducerea tensiuni­lor sociale şi un-climat politici cu■ tendinţă spre normalitate. Chiar 'dacă ' arii continuat să fierbem de nemulţumiri generale,v riu au ăvut loc, practic,- erupţii,, chiar dacă Miron Cosiha a dorit să mai vadă încă o dată Capitala -însoţit de ortacii- săi. Dar în Capitală nu a mai întîlnit un Petre Roman, ci Un premier demn, hotărît. care a ştiut să.iasă prtorăbir şi'-' aş ,spune, chiar învingător! dintrro si-, tuaţie caro putea duce la orice A fost a doua im­portantă victorie, după cea din Parlament ’ cînd a fost aprobată întreaga echipă guvernamentală, la ’ insistenţele premierului. 1 “_ Dacă adincini analiza acestor 12 lunii evidenţiem

numeroasele negocieri, ••• inclusiv cu participarea primului--ministru, - penţru aplanarea unor' tensiuni sau posibile stări- corţflictuale. Toate cu fost so­luţionate cu o răbdare rar întîlnită. , i

într-un astfel de climat, fără manifestări vio­lente. de stradă.'executivul â putut să-şi vadă măi ■ bine de treburi, iar noi ne-am mai „cuminţit" in­clusiv cei ce îndemnau la dezordine. Din teamă? Nu cred! Din dorinţa de a crea o imagine mai bună' a-României în lume? Iarăşi nu cred! .S-au , 'săturat oamenii (chiar cei abonaţi) să iasă în stra- - dă. să' devasteze,; să , blocheze „circulaţia, să facă greve pentru te miri ce? Ar fi posibil! Aş îndrăzni■ s& cred că o anume i îmbunătăţire,, a : climatului; a detensionăril este; rezultatul mai. multor "factori,'.

• printre aceştia: aflindu-se; înţelegerea. ■ din . partea unor lideri politici . că nu strada este locul în care se vcîştigă' puterea, că violenţa nu adUcei- avantaje .

- durabile sau rcapital politic — din ,contra;. înţele­gerea de către cei mai mulţi salariaţi că o seamă •

■ de vlideri sindicali fac- jocul:‘ unor fprţe’- politice, că urmăresc? interese personale, nu- îi reprezintă;. apropierea -alegerilor locale, apoi,cele .parlamenta­re şi prezidşnţiăle au deferminaV opoziţia să. adop-

■ te o altă tactică pentru a atrage electoratul. ;, - Atunci, cîr.d premierul Stolojan a prezentat în

Parlament progrâmul de guvernare a 'spus că -prin- ' cipala misiune pe care o are este aceea* de''orga­nizare "a; alegerilor locale,; parlamentare şi prezi­denţiale. Cum se prognoza la acea dată. acţiunea respectivă urma să se încheie în primăvară (apri­lie,. cej. tirziu în mai) .Dar nu a fost să fie ăşa, din motive mai mult săti.. mxii puţin cunoscute,

i Primatul amîhării alegerilor l-au avut, fireşte, fac- torii politici. .

în „dorinţa de^ a -scăpa; de „-povara"- guvernării; d-1 Stolojan a făcut tot ce omeneşte este posibil pentru a urgenta ţinerea alegerilor, dar nu a reu­şit. A reuşit, insă; să' le organizeze matematic, - fără cusur , (fisurile sesizate sînt neesenţiale). '- Alegerile au luat sfîrşit, ’ noul Parlament şi-a în ­ceput activitatea, urmează ' desemnarea -primului* ministru şi formarea echipei guvernamentale. Deci., ce a însemnat -guvernarea Stolojan? Sub aspecte-., le prezentate en a însemnat, chiar dacă a fost scur­tă, o etapă foarte importantă pe drumul consoli­dării democraţiei, al înţelegerii faptului că altfel trebuie desfăşurată lupta politică, lupta de-idei pen- : .tru a, clădi temelia Unei vieţi măi bune şi demne.

Acest ultim an a dovedit încă' ceva, deosebit de , important, şi anume că Roniânia este o ţară guver- - nabilă, cu toată împotrivirea unor forţe interne şi externe destabilizatoare. ' ;S :;v

REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA

B duK22 Decembrie nr. 79

angajeorâ

• Instalatori încălziri centrale (bărbaţi)• Electricieni - fochişti (bărbaţi)• Sudori — fochişti (bărbaţi)• Fochiţtî pe durată determinată (1 nov. — 31

martie)Se angajează şi pensionari.Condiţii: domiciliul stabil in municipiul Cluj-Na­

poca. . : Testul de verificare a cunoştinţelor profesionale

' *a avea loc fn-ziua de 22 octombrie 1992. ora 9.• , Cererile se depun la secretariatul unităţii pînâ Ici dota de 20 octombrie, zilnic Intre orele 8-12.

Rfilotli-suplimentare la telefon 15-22-65. (28584)

SUCURSALA HIDROCONSTRUCTIA „ARDEAL*cu sediul in Tarniţa, judeţul Cluj, cod poştal 3448

Oferă spre vin2are agenţilor economici şi chiar persoanelor particulare următoarele grupe de ma­teriale:

• materiale fieroase (oţeluri, bare şi prof ile, ta­blă groasă)

• fitinguri pentru instalaţie• manometre• micrometreListele concrete se pot studia la sediul Sucursa­

lei din Tarniţcr, judeţul Cluj. (29052)

: SOCIETATE COMERC3ALA PARTICULARA angajează '

• . Conducător auto, vechime peste 15 ani ' în meserie. ~ -•• • Casier (bărbat) . /

Informăm la telefon, 11-51 -53. (28546) '

COMITETUL PROVIZORIU DE ORGANIZARE A l ' FILIALEI JUDEŢENE CLUJ, CARTEL i.ALFA". Anunţă toate sindicatele afiliate CARTELULUI

„ALFA", prin federaţiile lor, ADUNAREA GENERA­LA ce va avea loc MARTI, 20 OCTOMBRIE 1992, orele 10, la sediul LIGII SIND. MINIERE „ARDEA­LUL"^ sţr. Horea nr. 78.

Solicităm prezenţa tuturor reprezentanţilor sindi­catelor afiliate.

Informaţii: telefon 13-27-64. Semnează:BIROUL PROVIZORIU DE ORGANIZARE

(29076)

RESTAURANTUL „POTCOAVA DE AUR“ S.R.L din strada Bolyai nr. 4

..... , angajează# 3'femei la bucătărie (ajutoare)

3* bucătărese sau bucătari calificaţi 3 ospătari (femei sau bărbaţi).' (28548)'

A d e v ă r u l d e c l u j <

j r

■pagina t \

IMPORT • EXPOHT COMPAUYVinde, en-groa,

în calitate tte importator direct

ALBASŢR|i|rs a s a s & s i .v

>levâtoâr?)‘ H lp

Informaţii şt livrări: zilnic de la maga7lnul i | societăţi CCM1TRA, B-dul 22 Decembrie nr. 137

Msraştl) tel. 15.39.47. (28559) J

S.C. RUTTRANS S.A. CLUJ-NAPOCA Cafea Baciului nr. 47

Vinde, prin licitaţie, în fiecare miercuri, ora 10, mijloace fixe uzate:

© mijloace auto, tractoare U 1010 şi remorc?O autoatelier SRD, motostivuitoare, electrostivu-

itoare . '■'■" ;• încărcător frontal, transformatoare sudura, ma*

carate turn v• maşini de debitat, filetat, frezat, găurit• strung caruselşi strung normal 320, AMC, in­

stalaţie forajVinde din stoc:O rulmenţi, cuţite de strung, dispozitive, freze —

■noi• motoare electrice, malaxoare motor — reparate• subansamble auto, motoare termice — uzate• 16 seturi baterii rezervoare, cca 3000 1 * 2/

: set . * •. închiriază: V

© hală industrială dezafestată în Someşeni ® utilaje de construcţii, autodubă Execută prompt şi de calitate: ■• reparaţii autovehicule, motoare termice, auto­

turisme . ■ ,• reparaţii instalaţii de ridicat şi utilaje• reparaţii pompe şi elemente hidraulice © confecţii metalice şi carosări auto © prestaţii de transport specializat în construc­

ţii :• : ■ ."• ■ . • ■ ■ ■ „ ■• prestaţii cu utilaje de construcţii şi terasiere @ prestaţii cu autopompă de beton şi automa­

caraleInformaţii la Birou Producţie, tel. 18-50-15. (28616)

STENTOR S.R.I.închiriară

©Videocasete înregistrate, calitate deosebită. Str. fabricii nr. 2. (28594)

Tel. 17 22 31: Fax 12 21 67

im tşiji i .jn» n

Î Î Î S U B Î N O * '

toate miklemele dmuneavoisiră §$0. . ' : • A i.' ■

c&a mas m ăre p iâ îâ diti e s iu î 'Eisrbp&i /COROTITUDIN6, COIVlP€T€NTfî, PROMPTITUDINE I

Aveţi deja un prieten: BUB&A. ROMANA DE MADFUDI!

C ine vrea sa existe in econom ia de p iaţa negociata- lai E> U E^cS> A K ^ O M A - K / v.-. I> :15'

■ti

NAPOTEX

Alergaţi spre N A P O T E X S.A . mărfuri indigene

la prima mînă

M a g a z i n d e p r e z e n t a r e T E X T I L E si Î N C Ă L Ţ Ă M I N T E

str. Tr. Vuia nr. 208 (Iîngă Aeroport)CLUJ-NAPOCA ' . • ;

Mărfurile sezonului de toamnă Iarnă sînt distribuite în întreg oraşul din depozitul cu ridicata situat vis- ă-vl3 de Aeroport, în incinta căruia s-a deschis un mare magazin de prezentare al

S.C. "NAPOTEX" s.A.Str. Traian Vida nr. 208

VînzSri en-detall, de mărfuri textile fl încălţăminte cu adaosurile co-

.j, merclaie cele mal scăzute:

S2 C O N F E C Ţ II e costume ♦npaltoane^* pardesie * fuste • rochii •• bluze o pantaloni • capoate JLl, , ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E • pentru toate anotimpurile ^ M A R O C H IN A R IE • genţi ® poşete • sacoşe •

o umbrele iTI^ M E R C E R IE • fire • aţă • fermoare ♦ nasturi UF" L E N J E R IE • maiouri • chiloţi • cămăşi • pijamale • cămăşi de noapte • dresuri femei D3P A R T IC O L E n S P O R T IV E ® treninguri •• costume do antrenament • pantofi sport S D U L C IU R I

ORAR: LUNI - JO I 8-16, V IN E R I 8-12IN T E R E S U L ÎN V IN G E D IS T A N Ţ A »

S.C. IO Y A I IMP. - EXP. S.R.L.

vinde, en-gros, următoarele produse:• Cafea boabe şî vidată, ness• Jigări, diferite sortimente• Răcoritoare şi dulciuri• Băuturi alcoolice ş.a. - fa preţuri accesibile*Relaţii: Piaţa Mihai Viteazu! 28, telef. - 13-66-î

sau Depozitul din Calea Mănăştur 64, {29802}

IMPEX S.R.L.Oferă:• Ţesături sintetice tip mătase• Fermoare *• Nasturi• Alte produse Telefon 18-73-69. (28284)

România- G&rmanla şl j& jj£ Plecarea din pCluj-Napoca. Informaţii la tel. 15.45.03, înt/e

orele 10-13 şl 17-20. (25331)

PAGINA 7 ? ADEVĂRUL DE CLUJ

• Cu ocazia, aniversării zilei de naştere un călduros “La mulţi ani* ?i -multă fericire, pentru VIORICA DUCA din partea lui A ly şi Traian. (28596)

[d Matrimoniale Q>]

• Domn itaHan, SI, 1,81, 81, patron firmă comercială, do­resc cunoştinţă (căsătorie) tinără 25-^2; drăguţă. înaltă <1,70), serioasă' " (preferabil rontibilăsau.econom istă). Fo- to, date şi/adresă sau nr. te­lefon- trimiteţi urgent, pe a- dresa: B -dul - 1 Ma» ' nr. 33®, bloc 15. sc* C, ap. 95. sectorI Bucureşti. (29IM4-A)

• Intelectual, pensionar mi­litar, fără obligaţii, .60 ani. l,t>9, m. 60 doresc cunoştinţă — că­sătorie doamnă vîrstă -apropia­tă. fără obligaţii ' Răspund: car­tier Mănăştur, str. Negoiu nr.lO. Woc G 7, sc. 2, etaj 2, ap.' K. pentru Sandu. (2903»)

• Văduvă intelectuală, bună gospodină, doresc cunoştinţă vă­duv intelectual; - nefumâtor. fă­ră pretenţii. Răspuns la .teiefon l?-r>-:>4.. (29034).

• Domn ” singur, "55 ani. 170, 70, ca*!t parteneră, vîrstă ma­ximă 43 ani, suplă, drăguţă şi cu simţul umorului, pentru o prietenie sinceră frumoasă: Te­lefon 1 '> 63-97. (29037) .

* O fer 2IW DM pentru Daria, maxim 2 ani Telefon17-87-,Si. (285:17) ____________ .

• Vînd blană -nutrie nea­gră, perftet nouă. Scurtă129.000 lei, lunjă 180.010 lei. ÎVIefot» If-33-13. (2S578)

• Vind ;araj ultracentral in Dej. în curie, Telefon J3 &0-'24. orele 8 10 (2S57S)

• Vind mobilă sufragerie Mi’-a) "3 ‘ stare toarte bună. Telefon 15-70-52, dună ora 18.

• Vind video plaver Fu- naj sicilaf. iapo nc/.. Telefon13-31-65 <2W35) .

• vind ui,;cnt şi preţ eonve-. nabil IFRON cu toate snban- sambicle. autoramion SRD 5 to- jje autobasculantă 5 tone.. In­formaţii: în str Salinelor nr.69 Turda. tel. 053- - 1 34-83. (280.06)

• Vindem la licitaţie, in ăl w. .niljrie 1992. ora 10. pf-oprie-

imobiliară pe str Karl Miry nr. 101. Preţ pornire #460 003 lei. Posibilităţi de ser-vi-'e. depozit, producţie. Tnfor- n'.-itii: intre orele 18-2-i la tete-

15-49-01; U-2G-0r<-: 12- ^-r’6 ■2739) '

• Vtnd Urgent apartament 3 Ktrnpre. confort II Telefon *' ?1-19 ,'28018)

• VSnd Skoda 120 L. In per- ^ '6 «.tare. Telefon 11 *.'3-59. în- Irp nrote l3-]4. (28286)

• Cumpăr bonuri de benzină. TeV'fm, 16-24-33. (27335 A)

• Vind autoturism Fiat ’ÎOOO. fiii-v>re 'jll'r.sfni metalizai, anul* fabricaţie- tflB2 V izibil;, Cluj «■■'R-'ca str Knrl M art nr- 10.

• Vind .video plaver Aiwn, «Met nou Prel afrOOi) iei. Te- Vfon |1 «M O . f2f34t2V

• Vînd TV «olor aspirator,<;<, etrlig d* ' r^moroar*.

telefon 17-22-88. . <27892-A )

• Vînd video player sigilat. Telefon 11-98-76. (29006)

• Vînd Casă mare în Dej, cu grădină, apă, alte dependinţe, posibilităţi de privatizare sau schimb cu apartament in Cluj- Napoca, plus diferenţa. Telefon 95 — 21-49-22. (28441)

• V înd urgent BMW 318. an fabricaţie 1978, stare bună. J800 DM, înmatriculat Tel. 15-81-26. (28467) .

• Vînd apartament 2 camere în • str,. Clăbucet nr.. 4, ap. 46. bloc P 3. Relaţii: în data de 17 ţ l 18. orele 10-20. (28478)

• Vind tfnît dentar “Kavo", model actual, preţ convenabil. Telefon 13-24-66- (28923)

• Vind grădină, str. Donath 262.’ Vizibilă sîmbătă orele 10- 18. (28521)

• Vînd apartament cu 3 ca­mere, pe valută. Tel. 14-48-14 (28528)

• Cumpăr masă birou, scau­ne. canapea, rafturi, fotolii, te­racote. Telefon 13-73-30. (28947)

• Vînd ciment şi “ cărămidă. Telefon 15-37-12 .după ora 16,30. . (28567) .'

• Vindem pasă .şase camere, gaz, grădină centru Turda. Te-* lefon 999 — 4-03-32. (28566)

• Vînd, avantajos, - T V color Funai şi video Funai,: sigilate." Telefon 17-62-90; 17-14-30.(28564) . ,

• Vînd Trabant stere bună.-. Telefon 12.:98-27. (28555)

• Vînd prelată Dacia 1300. kuktă 8 1, instalatie .de făcut ţuică, aparat foto Zorki S, sti­lou - chinezesc, rezervor benzi­nă. Telefon 11-40-36. (28549)

• Vrrwfem o mobilă de dor­mitor în stare. bună. S tr-1 Ră- ' săritului nr. 20. (28568)

• Vînd dulap eu două . uşi,. c dulap eu vitrină,-bar. Pre{ con-v venabil. Telefon 14-50-56.(28573) - - -

• Vînd mobilă combinată Băi- ta. Telefon 14-23-42. (28575) ,

• Dş vînzare-Renault 20 Fu- 1 . fj-’O, în stare foarte bună. . Str. -Pata 147, sc. III, ap. 23, între orele 17-19, telefon 15-31-08. ' <28577) ' ' ■■ j .'“ V

• Vînd maşină Renault - 12. ■frigidere, vitrină, moelsetă„ ra­diator, pat, cuptor electric, scau­ne, haine, pantofi folosiţi. Te- < lefon 12-11-10 <?au 12-91-10. - - (28582)

• Vînd mobilă. Tel. 15-05-50... (28385) . ...

• Vînd urgent apartament 2 camere Mănăştur, 2-000.000 lei. Informaţii: teiefon 17-02-64; 17- ? 98-23. (28595) ,i - :

• Vînd sau închiriez aparta- i ment 2 camere. Mănăştur, pe , lei sau valută.' Tel. l i -43-60. ' • (27900)

® Vînd Aro 243 D (motor ; Braşov) cu remorcă plus carose­rie nouă. Relaţii la telefon15-95-23, după ora ÎS (28593) ■

• Vînd ■ caroserie completă ; Dacia Î30Q. -cu'- geamuri, uşi şi altele Preţ MKOCO. ' Ip î. Teiefon18-36-13 (28603)

• Vînd video player japonez, , sigilat. cm telecomandă. Telefon17-63-37. (28604)'

• Cumpăr parbriz spate pen­tru Dacia Break. Tel; 14-07-30.

• 'V înd video player Funai ; sigilat.^ Telefon 13-51-12. (29017) ;

• Vînd urgent garsonieră, a- partament sau casă. Telefon ;16-67-97 sau 14-85-00- (23016) " :

. • Vînd frigider Arctic 140 1,nou. Memorandumului 14, Ke- - rekes. (29013) ■

• Vînd autoturism VW Derby, stare foarte bună Tel. 15-45-39. < (28969)

• Vînd cameră video naţio- ' na! M 5.' sigilată 400.000 lei, cu ; geantă ţi accesorii. Telefon 095 — 24-11-55, zilnic între ore­le 19-20. (28613)

• Vînd . friqider Arctic 140 1 şi bicicletă plus medicamente

. rămase după tratament: Aspi­rină Bayer. Colfaiit (KTifedipin) Zaharin, Erpozid Forte. Vend- ruton, Neogranormon, Aescu- san. Tabe.x, Cavinton. Upsanol.I.ukulin. Dovium, Valium. Vol- taren. Telefon 18-50-10. (27504)

• Vînd maşină de «scris elec­trică. marcă t;ermmă. Informa­ţii; la te’ cf"7n U (senrnV

• Vfnd frigider 180 L nou. garanţie 2 ani Tel 14 10-43, IR- 76-60. după ora 20 VZS630) '

•V înd urgent" ‘ Volkswagen Tranvnortw* Ttar? svcclent/S. n t- tie viteză Volkswagen Bus, ca­

roserie O ltcit Vizibile: zilnic la adresa Cluj-Napoca, str. Craio­va 28-30. Informaţii suplimen­tare telefon 13-42-07- (28621)

• Vînd video plaver Japonez Funai şi- Aiwa, sigilate. Telefon11-00-82. (28636)" • De vînzare apartament 3

camere în Baciu. Tel. 13-88-74. (29042)

• De vînzare televizor color Orion nou. Telefon 18-41-51.

• (29039)• Vînd garsonieră confort L

etaj X. Mănăştur. Variante. Te­lefon 17-04-42 sau str. Predeal28. cartier Andrei Mureşanu.

• Vînd autodubiţă VW. Ne­cesită reparaţii - tinichigerie:, camionetă VW L T — motor de­fect. Telefon 11-77-46. <29033)

• Vînd urgent apartament 2 ■camere, confort, I, excepţional.Telefon 16 -13-53. (28997)

• Vînd - masă tîmplărie (gi- Itlit), dulap, congelator, .. ta- bureţi,- bancă. Telefon 18-09-52. (29025)

• Vînd, avantajos, videopla- ycr Funai, sigilat- Tel. 1C-82-95. (29053) . '

• Vînd urgent.birou, chiuvetă : inox şi aspirator german.- • Inf. - tel. 18-40-89. (29051). • Vînd. apartament central, 2 camere şi dependinţe. Telefon ;11-37-22, orele 14-18. (28845)

• Vînd, diferite mobile. Te­lefon 18-20-97. (28654) ' .

B 3 2 E S I3 S S I• Schimb garsonieră confort

I, proprietate. Bucureşti. cu ' similar Cluj-Napoca. Informaţii:-; telefon 15-62-65. (29026)

• Schimb apartament 3 ca­mere, gara j,. ultracentral Deva, cu similar Cluj-Napoca sau a- , partament 2 ramere. p!%s o gar­sonieră. Telefon 967 — 3-11-19.

• Cedez contract- IC R AL una eameră, zona Continental, bună pentru spaţiu comercial. Cer Sn . schimb garsonieră. Informaţii: str. I. C. Brătianu nr. 11,.ap-3.

• Ofer 3 camere IC RAL.,C er2 garsoniere confort mărit sauo garsonieră şi diferenţă. Te­lefon l€-88-65. (28990)

• Schimb apartament 4 ca­mere (Mărăşti), proprietate per­sonală, cu apartament: 3: camere plus diferenţă in le i. ' Preferabil * în Mărăşti; exclus Mănăştur. Informaţii: luni — marţi între orele' 14-16, str. Teleorman nr. 65, bloc T 6-7. sc. IT. ap. 17. (29045)

• închiriez apartament 2 ca­mere, mobilat, frigider^ telefon, pe valută. Telefon 12-29-05.

• Dau în chirie una cameră plus dependinţe. Tel. 16-21-43.

• D a » în chirie garsonieră pe valută şi vînd aragaz. Te le­fon 17-65-52. (28588)

• 'închiriez garsonieră, zona Calvaria, pe valută. Relaţii la telefon 14-43-62. (29014)

• închiriez spaţiu pentru de­pozit dc produse nealimentare. Telefon 14-45-20. 2(0009)

• Societate ‘ productivă eaută ’ de închiriat spaţiu pentru bi­

rouri (1-2 camere), cu telefon, • în zona B-duî 22 Decembrie. Ca­lea Dorobanţilor; Tel. 11-D9-27. orele 8-16 şi 14-79-94 orele 17-21. (29007)

• Două studente grecoaice ca­ută apartament cu 2 camere in- zonă cejjtrală Zorilor, str- Pas- teuT; Telefon 18-04-58. (28996- A ) . . . '

• Dau în chirie, ultracen­tral. pe termen . lung, casă particulară pentru spaţiu co­mercial, magazin, birouri, depozit. Telefon 11-08-51. (28580)

• Dau în chirie, ultracen­tral in. vilă, patru camere mobilate, două băi, depen­dinţe. Telefon 11-68-51. (23381) .

• închiriez.' apartament mo­bilat 2 camere confort str. A- lexafidru Vlahuţă, bl. Lamă B, e t . V, ap.. 22. Vizibil, sîmbătă şi duminică. (29039),

' • închiriez garsonieră sem i-, central, mobilată, cu frigider, pe 'termen lung. Telefon 17-63-29. după ora 15. (28619)

• D au 'în chirie garaj deose­bit ■ în Zorilor. Pasteur C>9. tele­fon 12-77-41. (28617).

• închiriez apartament mobi­lat* cu telefon, în , raVtierul Origorescu, pentru studonţl greci. Relaţii: la tel. 14-75-98. după ora 19. (27878)

• Student grec. caut garaj pe str. Plopilor veche sau ln apro­pierea cartierului Plftptlor. Pla­ta în lei sau dolari. Telefon 1(^88 96. după ora 19. (28504-A)

• închiriez garaj central, pe valută. Informaţii; tel. 11-91-44-

• S*udcntS grecoaică cnut a- partnment de închiriat. Prefer zoneio central. Pasteur. Zori- • lor semicentral. Informaţii ta telefon 12-43-10. dtipă- ora "20

• închiriez garsonieră confort parti:»*. moljilrttîl WănăţtJir. Te-Jefon ir-9t-76 r w o îţ

• în^*',r‘ez :>o-trta'rient 3 ca- fT'rry' 'ţpmj^w'nt^plS. Tfiră telefon. Telefon 15-42-60. (29000)

- 4| Cu adîncă durere anunţăm dlsparffU» lulgeritoare din via­tă » scumpei noastre mame,

saacre ţ l bunici CIURDAB -VJ2RONICA, fn vîrstă de 72 de nnt. .Inmarmîntarca va avea loc (himintcS, i* «ctom brtr, ora 13. tie ta dnmldttuţ dtn str. Codru­lu i nr. â». i Famtlla ‘ Îndurerată. (28632} ' ?

« Pios omagiu Vi neţtearsS a- m intire . In împlinirea a patru ani tr ije i de la dureroasa des-

Hârţlre de draga noastră HAVECA TERŞA. pdlhneaşcă.se In -pace. Pamilia. (2S392) '

' ţ Cu adîncă durere anunţăm dispariţia fulgerătoare’ din vla- Jâ a scumpo! noastre mame, soa-

ere ţ l bonicl CIURDAR VERONICA, In virstă de 72 de ani. Inmormîntarea va avea loc duminică, ÎS octombrie, ora 13, de ia capela cordo j. Familia îndurerată. (51632)

41 Cu admcă durere tn suflet anunţăm încetare» din viată, du­pă o lungă, şl grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, tată, fra­te, bunici străbunic, socru . şi cumnat PADtm EAN T îtX lAN , d iii Frata. Inmormîntarea va a- vea ioc duminică, i* octombrie, în comuna Frata. Familia îndu­rerată. (29027) ‘

» Cu adîncă durere In sufle*. anun(ăm încetarea din viafă, du­pă o grea suferinţă, ta vîrsta de 86 ani, a scumpei noastre m i-

tuşi STAN AURELIA fostă SU C I», născută MALJJACKER. Inmormîntarea va avea ioc la cimitirul Central in data de 19 octombrie, ora 12. Nepoţii.

e Cu d u T e r e t n s u f le ţ a n u n ţă m

înetnarea din viaţă . o dracului nostru FIZEŞAN IOAN. Jn veci neiningîiate familiile' Gabrus V* Bar. (SS975)

^ lAt 2 1 . octombrie se împli­neşte un an de tristeţe, durere $1 singurătate, de cînd s-a dus dintru noi scumpul nostru fiu CEIMUIIZAN MARIUŞ Sn virstă de 29 ' ani. N id lacrimile, nici frumuseţea lumii nu pot şterge chipul Iul blînd ţl bun care nu.l vom putea uita niciodată cit vom t r ă t . Parastasul de po­menire duminică, 18 octombrie I9S2. la biserica din Cordoj. Fa­milia îndurerată: mama Solia, tata Simion, fiul Marius. (2S9S3)

V Dureroase glndurl, dragi a- mintlri pentru părinţii ţl buni­cii noţtrl ŞTEFAN $1 MARIOARA RUS. Parastasul de pomenire va nvea loc In data- de I» octom­brie 1992, la biserici -ortodoxa din Ceanu Mare. Dumnezeu să-l odihnească In pace. Fiica Cru- clţa cu copiii Tuţn, Chlţă, Ma. lius, Nuţo ti t^eti|la. 12S92JI)

0 Se. Imptlncse ţosc luni de cînd nc-u părăsii Iubita noastră mamă ji ' soţie TKIVON t-UClA. CMiMnwnrra va avea loc In d a i« de I* octombrie 1992. Ko- ţg l ţ l fUco.

0 *le%tearsi emlnllri* dracului nostru prieten CIURTIN IOAN l » 4mpllnlreo unul en de Va tre­cerea- In eternitata. Familii» M r - m . « m q

# & trecut un an trist şl um­brit de durere, dor ţ i singură­tate de la dureroasa detpă>ţ‘re de cel care a fost CIURTIN

IOAN (SELUCU). Comemorarea In- 18 octombrie 1932, o r » 13, la biserica din str. Bisericii Orto­doxe. Dragostea cu rare rie-a în­conjurat ţ l bunătatea sufletului său nu le vom. uita niciodată. Familia.

• Au trecut * oăptâminl trls- te, umplute de durere ţl singu­rătate,- dc I » despărţirea de ma­ma noastră dragă C A ZAN AN A. Mamă dragă, - te aşteptăm, paşii tăi nu vor inai trece pragul ca­sc! noastre,, chipul tău nu-i vom mal vedea. Din to i -w a fost A rămas nutmil un dor ucstlr.s. Mwrmîntul tău va f l presărat cu fiori ţl udat cm laciimUe noas­tre» Parastasul va avest loe du­minică, is crtombrlo 1992, la bi­serica din ftfoet» — c in c b 2. Dumnezeii s-o odihnească. f « ţu l ţ l copiii In veci ncmlngHap. (28912)

^ Tristă este amintirea zilei de , ia octombrie. 1991, eind ne-a părăsii, pentra totdeauna, scum-

•.pul nostru soţ ţl tată OLTEAN V A L E ». Nimeni ţl nimic nu va putea ţterge. din sufletele noas­tre dragostea -cu- care n c .» în­conjurat. Dumnezeu să-l odih­nească fn pare. Vlclorlţa ţ» Şte- lania. (2XtKl . • s ' .

A Duminică, 18 octombrie, ;«e împlinesc doi ani de, clnd « ple­cat dintre *nol scumpa noastră mămică, soţie ţ l bunlrA OLTEAN SWSASVA. Dormi It* pace, - scum­pa. noastră. Fle-ţt amintirea, veş­nică î Familia îndurerată. (Z7S*5i

9 Anunţăm, pt> aceastil t# k , cunoştinţele ţl rudele cS Io diita de ÎS octombrie l?92, ura H, aru loc parastasul de ţase săptănriiri- pentru ccţ. care a fost' Hjhhul nortru soţ; tată .frate, bunir ROMAN IOAN. Slujba religioasă va avea loc la biserica ort-vioxA de pe str. Horea Iar parastasul orc loc ta domicilia de pe str. Măloasâ nr. II. So{la Maria cu copiii Liviu. (In special), Nuţo ţi Lola. <28«:bj

0 Sîntem alături de sora ţi mătuşa. noastră Saveta la trece­rea In nefiinţă a soţului drag FIZEŞAN IONICA. Sora - Maria ţl nepotul Dorel cu familia. (25010)

0 Sincere condoleanţe colegu­lui farmacist Valentin Zaliaria pentru pierderea grea a fratelui. Colectivul de medicină " muncii i is p c n . (2--arn

0 Sintem alături de colegul nostru Vassv Ceza acum lo tre­cerea in nefiinţă a tatălui drag. Colectivul secţiei 400 TeSmofrig. (29031)

0 Sîntem alături de tine, Tra­ian, In marea durere pricinuită de moartea părinţilor tăi. ‘ X|i dorim sâ al puterea să tred pes­te această grea încercare ţi să revii In mijlocul nostru. Colegii Ar grupă de la facultate. (28021)

9 Sintem alături de domnul director Dumitra; Mircea în a- ceste clipe de adincă durere pri­cinuită de decesul mamei sals dragi ţi îl exprimăm sincerele noastre condoleanţe. Colectivul SC Alcom SA Claj. ' C28613)

0 Smtemx alături de - colegul nostru Căror. Uyurcsina 1n dure­rea pricinuită de dispariţia fu l­gerătoare a tatălui drag. colegtt de serviciu de la District .. EA— ELF. Apahida. (29U32)

0 Mulţumesc, pe această ca­le, din Inimă, rudelor, tuturor cunoştinţelor care au fost ală­turi de mine In - marea' durere pricinuită de greaua pierdere su­ferită do decesul soţului RUSU CLEMENT. So(la îndurerată. (29043)

0 Sintem alături de colonul nostru' Datasa ArptuT In « c m c cti pe grele pricinuite de moar­tea tatălui său drac. Transmi­tem -sincere condoleanţe fam i­liei îndoliate. Colegii din servi­ciu! Aprovizionata, SC Carbo- chlm SA Cluj. (2869)0

0 tn 13 octnn*>rlc «e împlinesc • enl dc 'larrtm l ţ i durere, de ctml BOiHipj noa«trS Hicfl DANIELA HAC1U a plecat M drumul- fără tn. toarccre. D>imr,cie«» e-o odihneaset Ir* pace. - Mama. i » t » *1 MlhOtfS.

ADEVĂRUL d e c l u j * ^PAGINA 8

Telegrame EXTERN'© La Riclimond, statul Virginia, s-a desfăşurat ieri cea

de a dona dezbatere televi?ată între cei trei candidaţi la preşedinţia Statelor Unite: George Bush, Bill Clinton şi Ross Perot. Dezbaterea a fost mult mai animată decit prima, dar nu atit de-incisivă. De această! dată, dezba­terea s-a desfăşurat după o nouă formulă:. întrebări ale alegătorilor încă nedecişi* sub coordonarea unui singur moderator — jurnalista Caroll Simpson de la canalul de televiziune ABC. Au fost abordate probleme economice, so-iale şi In legătură cu relaţiile internaţionale ale Sta­telor Unite.

® Ieri, IH octombrie, a început la .Birmingham întru­nirea extraordinară a Comunităţii Economice Europene, reunind 12 şefi de guvern şi tot atîţia miniştri de ex­terne, reprezentînd ţările comunitare. Punctele impor­tante de pe ordinea de zi sînt: posibilitatea ratificării de câtrc Marea Britanie a Tratatului: de la Maastricht, po­

litica adoptată de Comunitatea Europeană privind A cor­dul General pentru Tarife şi Comerţ — Gatt — şi v ii­torul mecanismului ratei de schimb europene. Sînt de aşteptat de asemenea şi dezbateri referitoare la situaţia din Iugoslavia. Preşedintele Comisiei Europene, Jacques Delors, a declarat că imul din scopurile întilnirii de la Birmingham este şi acela -de a ajuta Guvernul Marii

^Britanii să depăşească gravele probleme cu care se con­fruntă.

O Surse palestiniene, citate de France Presse, au fă­cut cunoscut că greva foamei deţinuţilor palestinieni din închisorile israeliene a luat sfîrşit aseară. Pe de altă- parte, în sudul Cisiordaniei ocupate, s-au semnalat con­fruntări între coloniştii israelieni şi palestinieni. Zeci de israelieni au răsturnat vehicule palestiniene şi au lovit rezidenţii, după ce aceştia aruncaseră cu pietre. Inciden-- tele au intervenit pe fondul tensiunii în creştere între armată şi colonişti. ' :

© Organizaţia Unităţii Africane a decis să trimită 10— J5 observatori în Africa de Sud şi a propus Naţiunilor Unite şă studieze o eventuală desfăşurare a unei forţe de menţinere a păcii în această ţară. .-

France Presse relatează că un amendament la Consti­tuţia sud-africană, care ar fi deschis calea miniştrilor ne­

gri în Guvern, a fost blocat de camera metisă a Paria- mentului sud-african.

• Liderul Uniunii Naţionale pentru Independenţa to. tală a Angolei. U N ITA , Jonas Sawimbi, a acceptat să se întîlnească cu preşedintele Jose Eduardo Do Santos, in urma medierii ministrului sud-african.de externe, Peak Botha — relatează France Presse. De asemenea, Jonas Sawimbi a acceptat desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale

© Liderul croaţilor bosniaci. Mate Boban, a promis căii va elibera pînă la sfîrşitul sâptămînii viitoare pe toţi prizonierii deţinuţi de. forţele croate din Bosnia-Ilerte- govina. Anunţul a fost făcut de raportorul special .ONU asupra respectării, drepturilor omului în fosta iugoslavie, Tadeusz Mazowiecki. în semn de bunăvoinţă, autorită­ţile croate au eliberat ieri," 16 octombrie, la Mostar, din­tr-o închisoare militară, 4 prizonieri de război şi i-au predat observatorilor Comunităţii Europene; — a - rela­tat postul de radio croat, citat de France Presse.

© Guvernul Marii Britanii refuză să cedeze în faţa presiunilor exercitate de cercurile sindicale pentru a re­nunţa la închiderea a jumătate din exploatările carbo­nifere. Preşedintele Uniunii Naţionale a Sindicatelor Mi­niere a calificat închiderea a 30 din cele 50 de exploa­tări carbonifere britanice drept „un „măcel sălbatic11.

W^A^vvSAl^✓^A^«l«AAA/SAAAA/VVVvVVVVV'/V^AA/VVVV*V^/,VV

S.C COMODORE IMPEX S.R.L■ str. Gh. Doja nr. 23

vinde en-gros şi en-detail la preţuri avantajoase: © IM , VVave, Monte Carlo, Marlboro f

"";© Royals,’ Cartier, Camei î# .Suc 1 litru, 1,5 litri, cafea Ness şi altele.

i'-'Z . J (28608)

i ' EAST EUROPEAN FRIENSHIP CLUB oferă domnişoarelor între 18—30 ani, cu calităţi deosebite „marriage opportunities" cu. cetăţeni a- mericani. Scrisoare descriptivă cu foto în limba en­gleză sau română. ^

P.O. Box 3262Fuilerton, C.A. 92634-3262, U.S.A. (28591)

TENSOR S.R.L.SOCIETATE DE CONSTRUCŢII

■■:© Angajează: zidari, dulgheri, finisori calificaţi Execută: lucrări de construcţii, zidărie, tencuieli,

zuarâ'veli, vopsitorii.Ciui-Non-ra,, P-ţa Mihai Viteazul nr. 39, orele

9-13. (28620), v v ^ A / V V V v V W W W V W V \ A A A ^ ,^ V \ > V V V V v V

S.C. INTIM S.R.L. ORADEA (V ’ Organizează excursii în Polonia în oraşuLKra- koyia, la preţul de 5500 lei şi 11 mărci; cazarea. • Plecarea în fiecare JOI ale sâptămînii, din Oradea.

Informaţii şi înscrieri la telefon 16-87-06, între orele 18-22/ în Cluj-Napoca. (28623) ; ,

" a DMIn TsTRAŢIA FINANCIARĂ A MUNICIPIULUI^i v ; CLUJ-MApOCA .. ; ' ' anunţă . ..

începînd cu data de 26 oct. 1992, Administraţia Financiară a municipiului Cluj-Napoca, prelucrea­ză actele normative referitoare la Taxa pe valoa­rea adăugată, cu agenţii economici cu capital pri­vat.

Pentru programe, cei vizaţi vor comunica nume­le şi funcţia persoanei' delegate să participe, Ia telefoanele 11-23^77 sau 11-63-54, sau se vor pre­zenta la sediul unităţii, în P-ţa Victoriei nr. 19, cam. 76, în perioada 19 oct. — 22 oct. 1992.(1748)

S .C R O B IN SO N S.R.L. CĂREIstr. Vasile Lucaciu nr. 2, telefon 998/6-53-66

sau 6-19-24, după ora 17 *Vinde, en-detail sau en-gros Covoare şi Geci

piele (import Turcia), la preţ avantajos. (28645)

SOCIETATEA COMERCIALĂ A,C.I. CLUJ S.A. ’str. Aurel Vlaicu nr. 180' '

Angajează de urgenţă:' . /• Dulgheri şi zidari ;cu posibilităţi de detaşare

la lucrări în construcţii în Germania‘ Informaţii suplimentare puteţi afla la sediul uni-

tatii, servi--*"! salarizare, telefon 14-71*88, int. 22 şi 35. (28456)

^ MOBILĂViziiati Magazinul de, mobilă din Calea Baciu­

lui nr. 47 (înainte de benzinărie). Sortiment bogat, preţuri avantaioase.

Te|. 18-29-77. (23450)

SOq,ETATEA DE CONSTRUCŢII ITALO-ROMANA „A P O L O D O R DUE" S.R.L.

str. Byron nr. 1-3, tel. 13-61-47 organizeazâ, in data de 23 octombrie 1992, con­

curs pentru ocuparea posturilor:@ Şef punct de lucru - maistru, subinginer, băr­

bat sub 30 ani ,? © Şef staţie betoane — inginer, subinginer con*

structor, bărbat sub 35 ani• Muncitori constructori: dulgheri, fierari-beto-

nişti, betonişti, zidari. (28440)

C• Pierdut ciine dalmaţian

mascul în zona Gară. Are o urpehe a zgardimetalică. Ofer aducătorului in schimb fiul cîinelui pier­dut, in vîrstS de 2 luni, pluso recompcnsă dc 15.000 lei. '.Telefonaţi la 14-75-06 sau 15-:19-71, dupâ orele 16. (20059)

« s a s asr

• ANDÂLUSS1A IMPEX vinde en-gros zahăr • 160 lei-kg. Tele­fon 15-33*57. (29047)

i l H l l l l l l i l l H

Pierder.,. * J

• Caut spaţiu centrai sau se­micentral. cu telefon, pentru bi­rou. Telefon 12-03-08 (18-22). (28971-A)

• Studentă grecoaică caut a- partament de închiriat. Prefer zonele- centru. Pasteur, semicen­tral.'' Pata, Informaţii:" la tele­fon 15-16-64. dupâ ora 18.(28987)

■ • > e Caut • apartament 2 camere, mobilat, telefon. Exclus Mănăş­tur, Mărăşti; -Telefon 18-25-54.(28988)

• închiriez, pe trei ani. apar­tament cu două camere. . în cer- tiemi Gheorgheni. Cer .1800 do­lari. Telefon 15-04-66. (29019)

• Medic străin, căsătorit, ca­ut un apartament cu telefon, de preferinţă 2 camere. Informaţii: telefon 12-03-41, orele 9-19. (28610) .

• Caut locuinţă modestă şi curată la bloc (telefon). • Ofer12.000 lunar. Inf-: la 16-64-40.. 1 (28614) •

• Dau în chirie o cameră u- nei fete serioase. Relaţii: la te­lefon 16-50-72- între orele 16- 20. (28615).

• Dau In , chirie apartament 4 camere. Telefon 16-46-05. ■ (29039-A)

• Tînără, caut de închiriat garsonieră, plata în lei. Rela­ţii, telefon 15-62-81, după orele 20. (28648)

• Nou! Jaluzele plastic tip “Nekerman", diferite cu­lori- - Rulou lemn. 16-39-3-1.(28589)

• Şerban, ţi-am lăsat trei bi­lete dar. . Sună la 17-11-76, Ne-1 y (290,15)

• SC V ITA IM PEX SRL an­gajează urgent şofer profesio­nist. Relaţii: telefon 11-52-43. (29020)

S.C. „PISOLINO - IMPEX" S.R.L.

> Hotel, „Vlădeasa^-camera 5 ' Vă. of eră la preţuri avantajoase:® Excursii'săptâmînale de 4 zile - în Polonia,

la Varşovia şi Kracovia, cu plecare — joi• Excursii de 6 zile în Turcia, la Istambul, cu,

plecare în 24 oct. 1992• Transportul cu autocar în condiţii excepţiona­

le. Locurile sînt limitate.© Interpret-translator pentru limbile română —

italiană şi italiană — română-Birou de copiat acte pentru orice fel de lucrări

■ Informaţii la sediul firmei, în zilele de luni, ore­le 12-18 şi mo iţi—vineri orele 10-18.

VÂ AŞTEPTĂM I (28611)

, S.C HAMADA S.R.L.

Vă invită să vizitaţi magazinul lor de pe stradaI.C. Frimu nr. 37 Cluj-Napoca.

Avem o gamă largă de produse:© Dulciuri, ţigări © Cafea Ness, sucuri En-gros şi en-detail. (28600)

Aututeata prin t.C w.12»/W1. |ud*c£toHa Oul-Ttepoca,

inm>Ttrtculatâ la Oficiul R»ghtru!ut Conwrtuhil Judo tulul Cluj, .••‘ib nn J / 12/J08/1991

din 22.0S.1991

COUG1UI DE REDACŢIE: IUE CÂUAH (re­

dacta DAN REBREAHU (redoeto» \M

cdjund); VAIER CMOWANU {wdoelor |*l

ed|uncl); TRAIAN BARA («M N tar 0 * o ^ o l

d « N d oeţ») : MCOtAE m e t f ! MAMA

sAngiorzan: radu vida.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, «tr.Napoca rir.16. TELEFOANE: 11.10.32 (rodactor ş*0:

11.75.07 (redactor } • « adjunct |l ••crotartatul d « rodacpo); 11.74.18 j l i r . 74.90

(redactori); 11.73.07 (admlnhtra^a fl contabilitatea ziarului); T«l«x: 31444.

Fax: 11.28.28. Mica publlcltat* • • primeşte xllnlâ intre orete 9 - 1 6

•tr.Napoca nr.16 (la portei)* Sîmbâta |l duminica Inchlt. Informaţii, reclam e || pubSoltate ta telefon 11.73.04.

. T » îw J24.B35

^2?