Nicolae Neega

Hristos in Vechiul Testament

F

Coperta: Lucian Mihai Dragog

Corectura qi lecttra: Nicoleta PdlimanrTehnoredactare: Lucian Mihai Dragog

Pr. Eugen Mera

Edifieingrijild, prefalad Si postfalatii de Pn Conf, Dn loan Chirild

@ Edihra Renagterea, 2004PialaAwamIancu,nr. 18

Ro-4001 1 7, Cluj-NapocaTel.: 02641599649

e-mail : renasterea @ personal.ro

Prof. Dr. Nicolae Neaga

Hristos in Vechiul Testament

Tipdritd cu binecuvdntarea inalt Prea Sfinfitului PlrinteBartolomeu Valeriu Anania

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului gi Clujului

Cluj-Napoca20M

ISBN: 973-8248-62-0

;.

ki

.,

Nota editorului

Lucrarea PC Sale dr N.Neaga este de o importanld deosebitd.pentru lumea Scolilorteologice, de aceea editura noastrd a decis republicarea sa. Dar nu numai, ne-afascinatviala patriarhald a dascdlului N. Neaga, acivia sa, stdruinla cu care l-a cdutat peHristos tn Vechiul Tbstament, dar Si tn celelalte religii. Cel mai asiduu cdutdtor al luiHristos in Yechiul Testament ne-a dat prilejul sd ne cinstim inaintasii, acum dupdtrecerea sa la cele veSnice. intru acest act de cinstire am preluat lacrarea PC Sale Jdrda opera vreo modificare de confinut. Am realizat mici acomoddri de grafie: am inlocaitb.o. - cu d. ex. sau am indreptat unele registre onomastice Si numerologice.

Pentru a tntregi expozeul exegetic al dascdlului nostru, am circumscris textulpropiu-zis al lucrdrii tntre sinteza logosloghieivechitestamentare Si discursul mesianical apocrifelor. Credem cd nu tmpietdm cu nimic opul pdrintelui, ci doar tntregim orizontulcititorului prin aducerea sa pdnd tn zoii Evangheliilor

Lucrarea noastrd se vrea un omagiu adus ,,patriarhutui studiului vechiuluiTestament" , un semn de preluire Si considerafie.

Cluj-Napocal0 februarie 2004

Pr loan Chirild

Logos Joghia Vechiului Testament

Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de un discurs explicit despre Logos

ln Pentateuh, dar trebuie sI observ[m ci interpretirile Pentateuhului din perspectivd

tcmatic-cosmogonicd pleacl cel mai adesea de la dimensiunea logosicl a ipostasurilor

crealiei. Ar fi astfel ciudat sd spunem cI Pentateuhulprezinti o teologie absolut strlin[de revelarea Logosului in m[sura in care tocmai in aceasta Sfinf,i Plrin]i gisesc un

fundament al discursului teologic despre Logos.

in ceea ce privegte referatul Facerii, hebuie sd observdm cI orice interpretare a luiintr'o manierd mistici include un discurs despre Logos. Chiar gi in mistica iudaicicosmogonia capitd conotaliile unui discurs teologic despre Logos. Odat6 ce Filon apreluat conceptul stoic de Logos, orice discurs cosmogonic iudaic integreaz[ acest

concept. La nivelul crealiei lumii, Logosul se regdsegte in mistica iudaicd atAt in cadrul

conceptului de Rafiune, c6t gi in cet de inlelepciune, care getercazd uea\ia, cit 9i la

nivelul cuvdntului ca act de sivdrgire al acestei opere.

Bineinfeles, in mistica iudaicd integrarea conceptului de Logos intr'un discurs

cosmogonic se va face f-ard o afirmare a personalitlfii Logosului. Teoriile cosmogonice

cabalistice oscileazi intre a considera, in mod filonian, Logosul ca funclie a Persoanei

Tatdtui gi a considera Logosul inlelepciune ca prim punct creat, exterior divinitdlii, prin

care se dezvoltii creafia. Cabala afirm[ astfel cI: ,,punctul de plecare al itinerarului

cosmogonic se numegte Punct Suprem. El se afli in in{elepciunea divini, in Gdndire:

<Cdnd Misterul tuturor misterelor a vrut sA se ma.nifeste, el a creat int6i un punct care a

fost gdndirea divinb>"l.Considerind gindirea divin[ ca punct de plecare al crea]iei ,,Iatd etapele pe care

ni le putem reprezenta bizuindu-ne pe textul Fucerii: de la gdndire la suJlu, de la suflu

la cuvdnt, de la cuvdnt la lumind, de la tumind la aer, de la aer la apd, tn sJiirSit de la

apd la materia solidd'L. Conceptul de Logos este agadar uzitat in mod fragmentar 9i

divizat in cosmogonia cabalisticl. El apare uneori concretizat ca gflndire, ra{iune, iar

alteori ca gi cuvAnt propriu zis. Meritul cosmogoniei cabalistice fundamentate pe

Pentateuh este acela de a ancora creatia in Logos: ,, Cuv6ntul rerril, inceputul, desemneazd

inlelepciunea care aprezidat la crearea lumii dar acest cuvint semnificl Si <<verb>>.

' Ibidem, pag. 309.2Ibidem, pag. 309.

6 Nicolae NEAGA

BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi pimdntul. Verbul este numit<<inceput>> - afirmd Zoharul - c[ci el <<era la inceputul creasiei>f .

Insuficienja cosmogoniilor iudaice este aceea care considerd ca punct generator alcrealiei un element creat, pentru cd gdndirea care e inleleasi ca Punct Suprem este

vdzutd ca prim element creat. Astfel, se ajunge la o tautologie a afirmdrii originii creafieiin crealie.

Aceastl insuficiengd a cosmogoniei mozaice provine din faptul ci Ra{iuneageneratoare a crealiei nu este personalizati qi implicit etemizatd. Aceasti insuficienld a

unui sistem monopersonalist va fi depdqiti prin tripersonalismul religiei cregtine. Astfel,intr'o cosmogonie eminamente cregtind, daci Logosul este Persoand dumnezeiascl vegnici,gi crealia igi are originea in El, crealia este astfel cauzatl de Dumnezeu gi nu de ea insdEi.

Degi referatul Facerii nu prezintd o cosmogonie evident realizatd prin Logosdeductibilitatea acestei realit[1i, pornind de la acest referat ca premisd, este posibill invirtutea exprim[rii reahzdii actelor creatoare prin cuvdnl (,,A zis Dumnezeu s[ fie").Crea{ia se face, astfel, prin rostire. Iar aceastd premisi scripturisticd, coroboratl cuexprimiri cosmogonice, de genul celei din Ioan 1,3 (,,Toate prin El s'au fEcut..."),permite dezvoltarea unui sistem cosmogonic, in care creafia si fie vdzuti ca operi a

TatSlui sdvArgit6 prin Logos. Aceast[ teorie a credrii lumii prin Logos este exprimati de

Sfhntul Grigore de Nazianz prin cuvintele: ,,Cuvintul se ingroa96"a.

Aceastl ingrogare a CuvAntului este vizutd ca o exteriorizare a persoanei sale, ca

manifestare a alteritdfi persoanei sale prin cuv6nt rostit. Teofil al Antiohiei dezvoltd inaceastd dimensiune cosmogonici teza Logosului entiatetos (imanent), care in crea{iedevine Logos prosforicos. Aceastl exteriorizare a Logosului intr'un act creator se facefrri vreo diminuare a Persoanei sale. Exteriorizarea CuvAntului trebuie neaplrat sd aibica efect o plasticizare a sa in nihilo: ,,Cdci CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spuneFilaret al Moscovei, nu este asemenea cuvintelor omenegti care odatd ce ies de pe buze,se sf6rgesc Ai se risipesc in aer"s, ci trebuie s[ infelegem ci efectul nu epuizeazE gi nudiminueazd cauza, deci Logosul rimdne persoand divina deplini chiar dacd crealia se

face prin Sine.

Neepuizarea Persoanei Logosului in creafie, degi aceasta poartd amprenta sa

(,,Lumea e o lume de inlelesuripentru cd ea poartdpecetea Cuvdntului lui Dumnezeu")6,este explicatd de citre Sfin(ii PSrinti prin avansarea conceptului d,e logoi seminali sau

I Ibidem, pag. 310-31 I .

{ Apud. Sffintul Maxim, Ambigua.5 Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rdsorit, Ed. Bonifaciu, 1998, pag 94.6 Preot prof. dr Dumltru Stiniloae, kologia Dognnticd Ortodoxa, EIBMBOR, vol. 2, Bucuregti1997, pag. 51.

Hristos ln Vechiul Tbstament

paradigme divine. Logosul ca Persoanl reprezinti caracteristica ,,fiin{ei pentru altul" a

divinitifii, deci este chipul sau modul de exprimare in exterior a Persoanei Tatilui,El exprim[, aqadar, raliunea de a fi a Tatilui gi manifestl in exterior modul de a fi al

divinitdlii, de aceea, daci se vorbegte despre un plan paradigmatic in Dumnezeu de

croare a lumii, trebuie s6 inlelegem ci acest plan este exteriorizat prin Logos. Depdqind

insuficienla cosmogoniei mozaice privind crearea unei g6ndiri ca structurd paradigmaticl

de creare a lumii in Dumnezeu, teologia bizantind afirmd: ,,Deoarece nimic nu se poate

crea in Dumnezeu, gdndurile sau ideile despre lume sunt expresii necreate ale vieliidumnezeieSti care reprezintd potenlialitatea nelimitatd a libertdyii dumnezeieSti"l .

Logosul, avdnd ca principali funclie aceea de a revela, de a exterioriza ralitnea

cxistenfei divine, exteiorizeazdin actul crealiei aceste idei, dar nu se identificd cu ele

nici la nivel personal, nici Ia nivel fiinfial. ,,in gdndirea Pdrinlilor greci, ideile divine

au un carqcter mai dinamic, intenlional. Ele nu-gi au locul tn fiinld, ci in ceea ce este

dupd fiinyd, in energiile divine, caci ideile se identificd cu voinla sau cu voinlele(lelemata) care determind modurile felurite dupd care fiinlele cteate participd la

energiile creatoare"s. ,,Pentru aceea, paradoxal, fipturile sunt in Logosul cel Unul

care este tnsd ,supraJiinlial" Si mai presus de participare. Astfel, raliunile (loqot),

dupd Sfdntul Maxim nu sunt identice cufiinla lui Dumnezeu, nici cu existenla lucrurilordin lumea creatd"e.

Agadar, paradigmele divine ale crealiei igi au sediul in energiile divine fiind expresia

modului de existenld al divinitdlii. Ele sunt exteriorizate prin Logos, crealia ca atare

fiind un act de plasticizare al lor prin rostire. ,,Lucrurile ca plasticizdri ale chipurilorraliunilor divine sunt create prin cuvinlele poruncitoare ale Logosului divin, care dd

acestor chipuri plasticizate caracterul unor unitdli ralionale gdndite, propriiobiectivelor "to.

Crealia lumii se face agadar prin Logos. $i dacd acest principiu teologic fundamental

este voalat exprimat in Pentateuh, afirma{ia ioan eicil: ,,lainceput era Cuvantuf' -rezolvd'trangant obscura problemi a inceputurilor. Logosul este obArgia existentei, este Rafiunea

crealiei gi a creaturilorrr.Crearea omului dupd chipul Logosului. Crealia, care este un act liber al voinlei

gi nu o rev[rsare naturall ca iradierea energiilor divine, este lucrarea unui Dumnezeu

7 John Meyendorff, Teologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 176.6 Vladimir Los sky. Teologia Misticd a Bisericii de Rdsdrit, Ed. Bonifaciu 1998, pag. 84.e John Meyend orff, kologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 177 .

'0 Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2, Bucureqti

1997 ,pag.7.'rIbidem, pag.9.

personal' a Treimii care are o voinfd comund ce apar(ine firii qi care lucreazi potrivitdeciziei gdndirii Sale, acesta este ceea ce se nume$te: ,,sfotur cer vesnic si cu neputitfidde schimbat al lui Dumnezeu"12. Crealia este un act liber al vointei Sale gi ea estesingurul fundament al fiin{elor.

Orice creaturd iEi are punctul s5u de contact cu dumnezeirea, totul este conlinut inLogos. Logosul, Dumnezeu Cuvantul, care se prezinti ca un centru divin, focar din carepomesc razele creatoare, logoi-iparticulari ai fEpturilor, centru spre care tind, la rdndulloq fiingele create, ca spre finta lor ultimi. creatd pentru a fi indumnezeitd, lumea estedinamicd, tinzind cdtre scopul ei ultim, de mai inainte hotirat in ideile-vointe. Acesteadin urmd igi au centrul in cuv6nt, inlelepciune ipostatic[ a Tatilui, care se manifesti intoate qi care aduce toate in Duhur sfint ra unirea cu I)umnezeu.

in Dumnezeu nu existd nimic care sd inceteze, nimic care si aib[ un sfir$it. Cuv6ntulsiu se nagte, dar nu trece. El n'a creat pentru un trmp oarecare, ci pentru vegnicie; El aadus laptura la fiinla prin Cuvdntul Sdu creator: ,,Cdci tot ceea ce aqost cr"at de Dumnezeuin diversele natui se reuneste in om ca intr'un creuzet, pentru aforma in er o de,tdvdrsire.fird pereche, ca o armonie compusd din elurite sunete,,t3.

A$adar, omul a fost frcut cel din urmpalatul slu ,,ca un profet gi ca un preot,'r4.voin{a lui Dumnezeu, aceasta este origineplinitatea vietii dumnezeiegti, aceasta fiindin libeftate aceaste unire, in acordul liberDumnezeu.

_ Un aspect important al cosmogoniei este crearea omurui dupa chipul lui Dumnezeu.Dacd intregul referat al creafiei, cu evidentele imprica{ii voalate ale unui discurshristologic, devine profund logosic in lumina Noului rlstament, interpretarea termenuluide chip al lui Dumneley, in lumina teologiei pauline, capdtd irq.i.r*i profundhristologice: ,,Pentru sfdntul Apostol paue7, <chrp kikon) ar Dumnezeurui cerui,evdzut> (Col. 1,15) este Hristos. Iar omul este, precu,m ro^ r"d"o, rl,iip al ChipuluiDar eic <cuvdnt (logos) al lui Dumnezeu>

e cu t, dacd nu identic ca semndicalie cude < neydzuttt',ts.

Hristos reprezintd, agadar, Arhetipul gi rhelosur existenlei umane: ,, sfdntur lrineude Llton spune cd <Hristos Cel istoric a fost prototipul pe care L-a avurt Dumnezeu inminte atunci cdnd a creat primur ont, care or"o ,i se arate pe pdmdnt. Facdtorul a

Nicolae NEAGA

r2vladimirLossky,korogiaMisticdaBisericiideRdsdrit,Ed.Anastasia, 1990,pag,r25.Ir Ibidem, pag. 135.

I{ Ibidem, pag. 138.15 Panayotis Nellas, Omul - animal indunutezeit, Ed.Deisis, I 99g, pag. 65.

Hristos tn Vechiul Testament

lbul de mai tnainte Si l-a creat pe Adam potrivit cu acest Prototip viitor. Prin urmare,

Adam a fost creat dupd Chipul Cuvdntului Care avea sd-gi asume in timp, ca Hristos,

firea omeneascd Si sd Se arate ca om desd

Trebuie slinlelegem, totugi, c[ omul arhetipald a crea]iei

ffilc doar in umanitatea indumnezeitl a lui osul lui Dumnezeu,

pontru cd, in ultimd instant6, chiar 9i aceast[ umanitate este indumnezeit?l de Logos

dup[ modelul conlinut in Sine.

,,Chipul lui Dumnezeu" din Facere l, 26 tu este umanitatea indumnezeitd, ci

rceallta este dupd ,,Chipul lui Dumnezeu', Care este Logosul. Hristos este Arhetip al

Omului gi model de des6vArgire al acestuia, pentru cd este identic cu Logosul. intreaga

orea[ie este flcutlprin plasticizarea ra]iunilor divine de cltre Logos(,,totul este conlinut

ln Logos, Cea de-a doua Persoand a Sfintei Treimi, gare este pimul principiu 9i lintaUltimd a tuturor celor creale")|7. Astfel, ,,Orice creaturd tSi are punctul de conlact cu

DUmnezeirea: aceasta este ideea, rafiunea sa, Logosul Sdu, Care este in acelasi timp

llnla cdtre care tinde. Ideile lucrurilor individuale sunt confinute in idei mai inalte gi

ilui generale, precum sunt speciile tn genuri'\\-Omul, ca element creat, nu-gi poate regdsi obdrgla dec6t tot in Logos: ,,in mod

ttpecial, El este Prototipul omului care este tn sine cuvintele ce-l exprimd pe el Si toate

Cy care std in legdturd, ca unele ce vin, 5i ele, din Cuvdntul Suprem. Cuvdntul creator

Sl suslindtor are in Sine cuvintele sau raliunile tuturor, ale unora ca subiecte de cuvinte,

ale altora ca Si conlinut al lor deosebit de conlinutul persoanelor subiecte ale cuvintelor,

dar destinat sd devind al lor"te.Crearea omului dup[ Chipul lui Dumnezeu se reflectd in insugirile acestuia. Astfel,

dac[ acest Chip al lui Dumnezeu este identificat cu Logosul, iar Logosul este gindit ca

Pcrsoand, este necesar ca gi omul sd fie persoanl - subiect de comuniune: ,,Subiectul

uman e rafiunea personald gdnditoare, creatd intr'o corespondenld cu lucrurile gdndite

de Logosul Dumnezeiesc dinainte de a le crea. Logosul nu creeazd numai niSte subiecte

gdndite, ci Si niste subiecte aduse la existenld dupd Chipul Sdu, ca subiecte pe care sd

le gdndeascd intr'un dialog caEl "20. De asemenea, dac[ Logosul este cugetat ca Persoand

Care ipostaziazii o fiinld, atunci gi omul trebuie sd respecte aceeagi structurE. De aceea,

,,Omul este in acelasi timp persoand Si naturd sau, mai exact, persoand care concretizeazd

16 Apud P.S. Irineu Sl[tineanul, Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtinl, 1998,

pag. 6.i, vludi-ir Lor sky, Teologia Misticd a Bisericii de Rd.sdrit,Ed. Bonifaciu, 1998, pag.87.r8 Ibidem, pag. 87.re Preot prof. dr. Dumitru Stiiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol' 2, EIBMBOR, Bucureqti

1997,pa9.49.20 Ibidem, pag. 8.

9

tNicolae NEAGA

Si reveleazd natura, pentru cd el este Chip al Fiului, care reprezintd un ipostas personaldistinct al Fiinlei Unice Si indivizibile, comwtd Tatdlui, Fiului Si Sfintului Duh"2t.

Omul se conformeazdArhetipului sdu nu doar la nivelul structurii sale ontologice,ci 9i la nivelul oglindirii esenlei Sale (nu a reproducerii ei). Astfel, un om creat dupechipul Rafiunii trebuie si fie cu necesitate rafional qi chemat la pirtEgie in aceastdRafiune: ,,Din moment ce reprezintd un chip al atotinlelepciunii Creatorului,inlelepciunea (sophia) omului are putinla Si datoria de a se ridica Si ea laatotinfelepciune. SfdntulAtanasie cel Mare spune <dar, pentru ca ele nu doar sd existe,ci sd existe tn Sine, a binevoit Dumnezeu ca inpelepciunea Lui sd Se pogoare la creaturi,ca sd aseze o tntipdrire oarecare Si o pecete a Chipului Lui in toate, pentru ca cele

/dcute sd se arate in\elepte Si vrednice de Dumnezeu. ASa cum cuvdntul nostru este chipal Cuvdntului care este Fiul lui Dumnezeu, a$a Si inlelepciunea Lui, in care(inlelepciunea creatd) avdnd putinla de a cunoaste Si a cugeta, ne facem primitori aiinSelepciunii Creatoare. Omul este inleles de Pdrinli in mod ontologic numai ca Jiinldteologicd. Ontologia lui este ioaneicdt'42.

Rafionalitatea omului se regdsegte atit Ia nivelul capacitalii sale de cugetare, cdt gi

la nivelul potenfialitd|ii sale de a fi o fiin!5 cuvdntdtoare: ,,Arfi corect sd inlelegem c:d

omul este ralional-cuvdntdtori pentru cd a fosl zidit dupd Chipul lui Hristos, care e

Rafiunea-cuvdntul ipostatic al Tatdlui. Sfintul Atanasie cel Mare, care cerceteazd inspecial aceastd temd, o formuleazd cu claritate; <Dupd insuSi Chipul Sdu i-a ficut peei ddndu-le Si puterea Cuvdntului-Rafiunii Lui; ca avdnd-o in ei ca un fel de umbrd aCuvdntului-Rafiunii Si Jdcdndu-se rafionali, sd poatd rdmine tn fericiret"2t.

Ca persoanl creati dupl modelul Logosului, omul reprezinti un subiect decomuniure, care poate intra intr'o rela{ie dialogici cu Dumnezeu, iar ca persoani ralionaliel poate conlucra cu Divinitatea: ,,in acest mod, putem inlelege c[ omul e creator(demiourgos) pentru cI e Chipul Cuvdntului-Rafiune creator prin excelenld,: <$i inaceastd privinfd, omul este ficut chip al lui Dumnezeu, intrucdt cq om conlucreazd(sinergoi) lafacerea omului (cf,. Clement Alexandrinul)>"2a. ,,Devine astfel limpede cdesenla omului nu se aJld in materia din care a fost creat, ci tn Arhetipul (modelul) pebaza cdruia a fost pldsmuit qi spre care tinde. ASa cum adevdrul icoqnei se afld inpersoqna zugrdvitd pe ea, tot a;a gi adevdrul omului se afld in modelul lui'2s.

Ultima dintre fEpturile lui Dumnezeu gi totodat5 cea mai de seami dintre ele este

omul, cu care Dumnezeu incheie gi incoroneazd,intreagacreafie. Prin natura gi demnitatea

2r Panayotis Nellas, op. cit., pag.70.22 Apud, ibidem, pag.76.2r Apud, ibidem, pag.69.2a Ibidem, pag.69.25 Ibidem, pag.75.

Hristos fn Vechiul Testament

llr omul se deosebegte de toate fEpturile p6mdntegti, frind insd legat de ele dupd cum

ilto legat gi de lumea curat spirituald. ,,Omul este o minune dacd privim mica picdturd

de,rdmdntrd din care derivd Si care produce oase Si carne tntocmite dupd chip"z'.Logosul sau CuvAntul insugi s'a frcut om pentru a schimba qi a readuce la El

[tsrnul omenesc. Omul este agadar o fiin]6 ra]ionalI, alcituiti din suflet gi trup, este

u6irea gi unitatea acestor douL Dumnezeu a chemat la viald pi la inviere intreg ansamblul,

rdicl pe om, nu doar o parte a lui. in Cartea Facerii 1,26: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem

on dupd chipul Si asemdnarea Noastrd"zl , folosirea unor imagini gi simboluri pentru

6Xprimarea acestui adevdr de credinli este determinati de nevoia de exprimare qi de

lnfelegere omeneascS.

Omul posed[, prin insigi natura sa, rafiunea de a ajunge la adevdr. Numai Logosul,

fuliunea suprem[, putea sdJ protejeze pe om, reprezentantul Siu cel mai calificat in

hijlocul naturii,

Gontribulia Logosului se v[degte mai ales in crearea ra]iunii: ,,care lumineazl mintea 9i

lntemeiazd judecata"28, in timp ce Sfintul Duh inzestreaz[ inima cu darul virtulilor,precum gi cu cdldura iubirii divine.

Rolul raliunii sau al Logosului este impus de cdutarea adev[rului ideal: ,,S[min!aLogosului"2eeste plantatd sau innlscuti intregului neath omenesc. Raliunea innlscutd

tUturor oamenilor nu poate si nu afecteze activitatea gi istoria uman[. Acliunea raliunii

ln istorie o conduce pe aceasta spre Raliunea suprem[, spre Logosul llristos, Fiul luiDumnezeu, prin ceea ce s'ar putea numi o revelafie universali fiindci ,Jofi acei ctre au

tr[it gi triiesc cu Logosul sunt cregtini"]o.Aceasta este perspectiva hristici a existen{ei, asupra clreia nu putem stlrui, dar

care constituie miezul credinlei cregtine. Cici aceasta inseamni a fi creqtin, a crede cd:

,,Cuvdntul trup s'a f5cut gi noi am v5zut slava"3t, Sicd: ,, at6t a iubit Dumnezeu lumea, cd

u lrimis pe insusi Fiul Sdu, ca cei ce cred in El sd nu piard, ci sd aibd viayd veSnicd"32.

Logosul lui Dumnezeu insugi s'a fEcut obiectul ra{iunii (al gnndirii) qi al migcdrii fiin{eiulnano, puadnd-o total in acord cu raliunea gi cu migcarea Sa divin[ plini de iubire gi

ItrcAnd-o sd se miqte in virtutea creafiei insegi.

rd Preotprof. dr. L G. Coman,,,Elemente de antropologle ", in Studii Teologice, an XX, nr. 311968,

pag.64.17 Preot prof. dr. Dumitru Ra&t, indrumdri misionare, EIBMBOR, Bucuregti 1986,pag. 179.7H Nichifor Crainic,,,Conceplia noastyd despreviald",in Studii Teologice, seria a II-a, an XLV, nr.

1-4l1993,pag, 35.re Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.70.ro lbidem, pag.71.rl Mircea Vulcinescu, Zogos Si Eros, Ed. Paideia, Bucurepti l99l,pag.49.12 Ibidem, pag. 50.

1110

I

l2 Nicolae NEAGA

Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine insugi prin lucririle Sale bineficitoare,nu numai in crearea lucrurilor, ci qi a persoanelor, care sunt chipurile subiectului insugial Logosului. cregtinii sunt,,copiii adevdrului'a3,pentru cd,viata lor este dupi adevir.Adevirul care defineEte pe om participd deci simultan Ia rafiune gi la Dumnezeu; laraliune, pentru ci oamenii au fost creafi de Ia inceput ca fiinfe rafionale gi capabile deinteligenld, la Dumnezeu pentru cI El este fundamentul raliunii ca inteligenfd sau Rafiunevegnicd. Prin aceastl intrupare, Dumnezeu-Logosul intrl ontologic in istorie, o cuprindede la un capdt la altul gi o conduce. Devenind om,,,Logosul impdrtagegtevia,ta"la,suferinla, dilemele, ntrdejdile gi aspirafiile tuturor oamenilor.

intruparea acestei Raliuni in om i-a dat acestuia congtiinfa ci el este solidar cucosmosul in care el trebuie sS,realizeze deplinul echilibru ontologic Ai moral al fiinleisale. Omul nu poate deveni st[p6nul cosmosului decAt pitrunzdndu-l incet gi laborioscu spiritul siu. ,,Rafiunea insdsi este identicd, se contope$te cu raliunea obiectivd siuniversald, .fiind Si ea emanalie a aceluiasi <<foc Jdurar>"3s.

Logosul e cel ce a provocat evolulia lumii prezidatr de un Neo-Logos, care nu ealrul decAt Logosul total. Omul este iubit de Dumnezeu, participarea omului intreg lavialI 9i chiar la viala vegnicd fiind expresia acestei iubiri divine. intruparea Logosului giactivitatea acestuia in cadrul istoric gi cosmic au {Ecut sI coboare dragostea insigi ininimile oamenilor. ,, omul <crestint dd mdrturie acestui adevdr prin propria sa viald"i6.intruparea Logosului a creat realismul teandric Ai euharistic, prin intruparea sa in om.Logosul l-a ridicat pe om la o cinste coviqitoare. Dumnezeu l-a creat pe Adam nicinemuritor, nici muritor, ci capabil de ambele silualii, inzestrat cu puterea de a voi gi aputea toate, adicr gi binele 9i rrul. De laAdam 9i pdnd astizi nimeni n'a fost mAntuit prinputerea naturii, ci prin Harul Sfintului Duh in credinta numelui lui Iisus ,,pentru cd n'afost dat oamenilor de sub cer alt nume in care se cuvine sd ne mdntuim decdt numele luilisus Hristos (F A4,12)"31 .

Arma decisivd a omului este libertatea sa. Omul are o libertate de voinfi unicI, nu at6tca ipostas unic, pe cdt natuii unicd. Voinla omului sau a firii umane nu poate deci deriva dinfirea sa divind. Omul-Duru:lezeu confine in El pe fiecare individ. Fiecare om este virtual unadevdrat frate al lui Iisus Hristos, un moment al creaturii participante la personalitateauniversall sau simfonicd a lui Iisus Hristos. Numai in Hristos gi cu Hristos omul capdtdpersonalitate. ,,omul este in sine impersonal, fiecare om este un Hristos virtual"38.

13 Preot prof. dr. I.G.Coman, Elemente de antropologie, pag.13.ra Ibidem, pag.74.r5 Preot Sebastian chiril6, Logos si Ethos, in studii reotogice, nr. 3-411970,an XXII, pag.257 .

36 Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.74.17 Ibidem,.fi cuvdntul trup S'a/dcut,Ed. Mitropoliei Banatului gi rimigoarei, 1993,pag.43.'8 Ibidem, pag.43.

Hristos fn Vechiul Testament

Firea umanl e participarea la Logos, iar via{a e o devenire spre Hristos in Hristos.

Prin Logos s'a fEcut mu{imea lucrurilor, Logosul e prin toate pentru cd ,,cei care au

Duhul lui Dumnezeu sunt conduSi la Cuvdnt, adicd la Fiul Si Fiul ii ia Si ii oferd Tatdlui,

El Tatdl le dd nestricdciunea"re. Consubstanlialitatea anterioar[ facerii lumii, deci etern6,

tllntre Logos, Dumnezeu 9i Sfhntul Duh, rolul cosmologic in crealia Universului 9i rolul

lOtcriologic in mdntuirea omului ni-L prezinti pe un Dumneze\ cate se afl[ acasi in

lcsst cosmos.

Logosul a fost trimis de Dumnezeu oamenilor, a$a cum un rege trimite pe fiul sdu,

lgge pentru oameni, spre a-i mdntui prin convingere. Prin intrupare ,,Logosul a recapitulat

ln El intreaga fire uman5"ao. Aga cum primul Adam a fost nlscut din p[mAnt de citre

LOgosul lui Dumnezeu, se cuvenea ca acest Logos, recapituldnd El insuqi pe Adam, sd

flc ndscut 9i El la fel cu Adad. ,,Cuvintul, la plinirea vremii, S'a Jdcut om, pentru a

fCcapitula totul in Sine"at. Cdnd Cuvintul asum[ firea omeneasc[ se stabilegteggmuniunea dinfue Dumnezeu gi omenire. Logosul L-a prezentat pe Dumnezeu oamenilor,

Ct ace$tia s[ aib[ spre ce progresa.

,,Prezen[a lui Hristos tn crealie, prin puterea Duhului, este singtrul mijloc prin

1Ure lumea afost deschisd Si prin care se poate deschide din nou cdtre Dumnezeu"a2.

Qmul este prefuit gi indlfat, el este,,Chipul lui Dumnezev"ol, egal in cinste, drepturi 9i

dstorii cu toli semenii sai. Omul e menit sd creascd pdnd la dimensiunile staturii lui

Hristos; omul este o fiinfl social6, el nu poate trli astfel izolat, ci in comunitatea celorla[i.

incd de la inceput, adicd de la facerea lumii, se observd impreund lucrarea

Porumbelului divin gi a CuvAnfului, datoritl cdruia toate s'au zidit, lucrare care se

C6ntinud in veacul veacwilor. Din aceasti perspectivd, se poate afirma c[ Logosul a

lmprimat creafiei caracterul de ralionalitate, qeand raliunile lucrurilor, modele exemplare

mu arhetipuri dupl care a zidit universul sensibil. Cuvintul a devenit ipostasul acestui

trup, astfel incdt natura umanl 9i cea divin[ au primit un centru unic.

Crealia in sine (natura gi omul) nu ne poate comunica viala veqnici a lui Dumnezeu,

dUpi ce noi am pierdut-o priu cldere. ,,De aceea S'a intrupat Dumnezeu ca om, pentru

cu lnsuSi Dumnezeu izvorul vielii veqnice sd ni se facd prin mijlocirea umani Si prin

natura legatd de om, mijloc de comunicare al acestei viefi"a. Cuvdntul devenit trup n'a

ru P.S. Irineu Bistri1eanul,.yii,1 tul lrineu de Lyon, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca 1998, pag. 48'

'o lbidem, pag. 56.{r lbidem, pag. 58.ir Preot prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos - Bisericd - Societate, EIBMBOR, Bucuregti 1998,

pag. 19.ar Preot prof. ttr. I. G. Coman, ,,Actualitatea gdndirii patristice",in Studii Teologice, Mitropolia( )lteniei, an XXVII, w. 9-l0ll97 5, pag. 81 .

{{ Nichifor Crairic, op. cit., p.65.

13

L4 Nicolae NEAGA

refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi a devenit ceea ce existi deja dupiChipul SIu, gravdnd in profunzime asemdnarea, fEcinduJ pe om, prin vdzutul Cuvintului,asemenea Tatllui celui nevizut. Altfel spus, primul Adam a fost creat dupl Chipul qi

Asemdnarea Iui Hristos, NoulAdam, El insugi ,,Chip vdzut al Tatilui".Cosmosul gi natura umand intim legatl de cosmos sunt imprimate cu o rafionalitate,

,,iar omul, creaturi al lui Dumnezeu'b e dotat in plus cu o raliune capabili de cunoagterecongtientd a ra{ionaliti}ii cosmosului gi a propriei sale naturi, Acest fapt face posibildialogul persoanelor umane cu Logosul divin din lumea lucrurilor create: ,,Ascunzdndu-Sepe Sine pentru noi in chip negrdit tn raliunile lucrurilor, se face cunoscut in chipproporlional prinfiecare din cele vdzute'46.

Crealia produce o ramificare a raliunilor din unitatea lor in Logosul divin, iarmigcarea produce readunarea lor in aceasti unitate. Logosul intrupat, Dumnezeu, se

folosegte nu numai de fipturi, ci chiar de imprejurlrile concrete ale vietii: ,,El vorbeSte

Si lucreazd continuu prin noi, prin care cheamd pe fiecare om la implinirea datoriilorsale fald de El Si de semenii sdi'47, rdspunzdnd la apelurile omului in fiecare clipd.Lucrurile gi imprejur{rile acestea sunt tot atfltea gdnduri (rafiuni) manifestate ale luiDumnezeu, deci tot atdtea cuvinte plasticizate. Datoritii acestei structuri ralionale acrea[iei. care este un reflex al Ra]iunii divine manifestate in Persoana Logosului divin,Dumnezeu nu se confundl cu creafia, nici nu se separl de creafie, ci pistreazl o relalieinternl cu intreg universul, cu toate lucrurile v5zute gi nevdzute, prin Duhul Sfint.

Acest lucru ni se face evident prin actul unic, nerepetabil al intrupnrii Logosuluidivin, care pune ,,un fundament nou gi etern comuniunii pan-umane"o8, ca reflex alcomuniunii treimice. Un pas mai departe l-a constituit afirmarea posibilitdfii ca Dumnezeu-Cuvdntul sd poat[ fi gi lucra in trupul omenesc ca parle a crea{iei. Se descoperd prin aceasta

conformitatea ce existi intre persoana umanl gi Logosul care se intrupeazd gi se afirm6astfeT: ,, Cuvdntul Totdlui iSi pregdteSte El insusi in Fecioara trupul ca templu Si gi-l facepropriu ca pe o unealtd, Jdcdndu-se cunoscut Si locuind tn el"ae.

Prin aceasta se confirm6 menirea trupului de a deveni ,,casi", <templu al luiDumnezeu-Cuyantub)s $i in acelagi timp organ prin care Dumnezeu cel intrupat vorbegteqi lucreazi. Astfel, intruparea ne reyeleaz[ cd ,,structura ralionald a crealiei nu poateJi

a5 Preot $tefan Buchiu, intrupare Si uniture,Ed. Libra, Bucuregti, 1991 , pag. 37 ,

a6 Ibidenr, pag.37.a7 Ibidem, pag.37.a8 Ibidem, pag.37 .

ae P.S. dr. Irineu Slitineanttl,Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtind, Bucuregti,1998, pag. 9.5o Preot $tefan Buchiu, op. cit. pag. 19.

Hristos tn Vechiul Testament

lnleleasd Jdrd Logosul ipostatic"sr, adicd cuvAntul vielii, Cuvintul lui Dumnezeu care

loorganrzeazd lumea intr'o nou[ comuniune personald cu Creatorul.

Prin urmare, ralionalitatea cosmosului se descoperd ca un fundament spiritual

lmprimat crealiei de Tatdl, prin Fiul, in Duhul Sfhnt. Omul este chipul Fiului qi caatarc

€tte ,,dupl chipul Tatalui"51. Ca gi chip al Cuvintului lui Dumnezeu, omul subiect al

lgcrurilor sau impreund-subiect cu semenii sdi, avdnd rlspunderea de a vedea in lucruri

hfiunile divine ale lor, gi prin ele, pe Logosul insugi ca subiect suprem al lor, are menirea

td dczvolte comuniunea cu semenii sdi, ca impreun[-subiecfi ai lucrurilor, dupd chipul

Logosului divin.Omul este flcut dupd chipul lui Dumnezeu pentru c[, avdnd un suflet inrudit cu

Dumnezeu din principiul de via|[ produs in om prin suflarea lui Dumnezeu, tinde spre

Dumnezeu gi se afl[, intr'o relalie vie cu Dumnezeu. lat prin aceast[ rela]ie de viafi,

omul menline nesllbitd inrudirea sa cu Dumnezeu. Relalia dintre om gi Dumnezeu este

posibilS datoriti faptului ci Dumnezeu l-a fEcut pe om de la inceput inrudit cu Sine.

F[c6ndu-l dupd Chipul Sdu, Dumnezeu l-a pus pe om chiar de la inceput in relalie

congtientd gi liberd cu Sine.

Exprimirile antropomorfice ale lui Moise despre lucrlrile dumnezeieqti ne

evidenliazi in chip minunat deosebirea tipurilor de lucrdri manifestate de Creator ,,cdci

descriind creafia, marele prooroc observd cd pe toate celelalte creaturi Dumnezeu le-a

produs prin cuvdnt"53, iar pe om l-a fbcut cu mAinile Sale. Omul a fost adus la existenld

ln urma tuturor creaturilor pentru cI el reprezint[ o intregire a acestora qi pentru c[unegte in sine lumea materiall cu cea spirituald.

Putem concluziona astfel ci numai actul divin al intruplrii Logosului care ne

Une$te cu Dumnezeu garatteazd, mdnfuirea. ,,Ceea ce e Jdcut odinioard prin Cuvdntul

lui Dumnezeu continud mereu sd Jie ficut prin acelasi Cuvdnt: <cdci Cuvdntul Tdu, o

[)oamne, subzistd mereu in ceruri; pe de altd parte, Cuvdntul lui Dumnezeu este

lotdeauna acliune, prin Cuvdntul Sdu se fac cerurile>"s.Prin urmare, lumea a existat dintotdeauna, deoarece bun[tatea lui Dumnezeu a

uvut mereu trebuin{[ de obiect. Agadar, crea(ia omului dupi Chipul lui Dumnezeu care

l-a plEsmuit, s'a fEcut dintru'nceput pentru ca El (Hristos) sI poat[ cuprinde c6ndva

Arhetipul. intruparea Logosului care e ,, Chipul" sa:u ,,Icoana" desdvdrgitd gi unicd a

,,Tatdlui" gi astfel, omul, enipostaziatin Logos, se poatA fi iniltat 9i el la ,,chip", sd se

arate gi el ,,icoand" sau ,,chip al lui Dumnezeu". ,,Chipul lui Dumnezeu in om reprezintd

rr Ibidem, pag. 19.r) Preot prof. dr. Dumitru Ra d:u, indrumdri misionare, op. cit. pag' 219.rr Ibidem, pag.2l9ra Alexandru $afra4 Cabala, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 1999, pag.3l.

l5

Nicolae NEAGA

5s Panayotis Nellas, Omul, animal indumnezeil.toL/ladimrr Lossky, Introducere in Teorogia ortodoxd,Ed. Encicropedicd, Bucuregti, 1997 , pag.

ogie igi glsegte rezolvarea in hristologie,lui Dumnezeu,,dupi care este creat omul.

ercare de explicare a originilor, finalitdfilor

Logosu lune antropogenetic ioaneicd'

nici in cazul cdespre Logos.semantica conceptelor firndamentale ale acancorare a lor intr-o dimensiune logosidin aceste cdrli pare si acorde ur inedita spus dumnezeiescul David <inveci, Doamn$i iarasi <a trimis Cuvdnal Lui Si i_a vinroste$te cupsalmistul uill !-l'a:*l despre care vorbeste

, rmpersonal, ci doar unul personal.Nu se poa exte, o teologie a unui Logos eminamentepersonal /i,r"-ri^^ -exp,icati l'"T"T:;:::l::iHnT:.:,;il,.:TIJ::,:fl:adevirul apotemd rnterpretabild.

De aceea, considerim nimerit s[ intreprindem o anarizd a problemei Logosului rndlductico-poetice, in aceeagi manierd de neaccentu are a caracterului personarist alLogosului gi de observare a dimensiunilor tipologicJogosice a acestor scrieri. La acestnlvcl di , o reiterare a discursului cosmologic alEtou[iei Facerii. ln AiO*ti"o_fo"ii.., Logosul oVlrut ca reeazi (ps. 32, 6: ,, prin Cuvdntul Domnululil'au tntdrit cerurile Si prin duhul gurii Lui loard puterea lor,).

Fdrr sd reludm intreaga cosmogonie a crealiei prin cuvdnt (explicatd in capitorulIofcritor la Logosur in pentateuh), trebuie sr observdm ce, u nivetuicd4ilor didactico_po.trce, funclia instrumental[ a Logosului in cosmogonie conferi poribilitutra ,ro,nu_anfiri ale viziunii despre Logos. Dac6 am vorbit despre creatia tumii prin Logos, amttltat cd lumea apare ca expresie a plasticizirii Logosului-Raliune 9i tretuie sd artrttrmcd in cr4ile didactico-poetice aceastr Raliune capitE insuqirii" ird6;.ii (ps. r03,4i ,,toate cu infelepciune le-ai fEcut',).

Hristos fn Vechiul Testament

r-Sebastianchiild,,,,LogossiElftos",inStudiireologice,seriaall-a,anulXXII,nr.3-4/1970,pag.

'N Preot Prof. Dr. Nicolae Ne aga, Hristos in Vechiul Testament,sibiu, 1944, pag. 6g.

t6t7

un dar si fu acelasi rimp un scop, o bogdyie dar qi un destin. omur isi gdseste conrinuturontologic tn Arhetip "ss,

Persoana divino-umand a rui Hristos ne aratr cat se poate de evident ci omul nu afost creat pentru autonomie, ci pentru coDumnezeu adevirat gi Om adevira! El cTreime, prin care Duhul se pogoarl in lumecu Thtil ceresc.

Prin urmare, natura umani a rui Hristos este desdvdrEitd, insr ceea ce rucreazd ca,,persoand" in om, rucreazd ca $ ,,Cuvd,n/" in Hristos, a cirui p"..oura este divin..Umanitatea insumatI de aceasta din urmd are, astfer, o anume asum,*e cu cea a lui Adaminainte de picat. Dar chenoza Cuvdntului estsupuse, prin voinla de riscumpirare a M6ncondifii fald de care nu trebuie sd rea

Pe de alta parte, dacd voinfacare devine voinld a Cavilntului,'s6este vproprie rezidd intreaga taind a mintuirii no

Nicolae NEAGA

ierarhie valoric[, ci doar de o recunoagtere a participaliei acestei ierarhii la Persoani la

nivelul clrfilor didactice ale Vechiului Testament.

Origen stabilegte o legdturl indisolubila intre Logosul-inlelepciune qi in{elegere

ca gi capacitate a umanului de accedere la sensul teleologic al creatiei, pornind de la

carfile didactice veterotestamentare. Astfel, pentru el, ,,infelepciunea este Cuvdntul luiDumnezeu prin aceea cd deschide tuturor celorlalte fiinYe, adicd intregii creaturi,puterea de inlelegere a tainelor Si necunoscutelor, cupriltse toate tn in;elepciunea luiDumnezeu; de aceea e Si numit Fiul-Cuvdnt, iar la rdndul Lui, Acesta e ca un tdlmaci altainelor minlii"5e. ,,Iar intrucdt inlelepciunea reproduce in Ea insdsi ceea ce vrea sd

descopere altora, pentru ca de acum incolo sd cunoascd si sa in1eleagd pe Dumnezeu,

Ea poate fi numitd cu adevdrat <chipul fiinlei lui Dumnezeu>"n.La nivel gnoseologic, existenfa Logosului e doveditd 9i in mod negativ in c54ile

didactico-poetice prin accentuarea incapacitdlii omului de cunoagtere a sensuluiexistenfei datoratl nerelevirii Logosului-Rafiune. Cartea Iov, reprezinti, in ansamblu, o

elegie existenliali menita sd releve sensul suferinlei gi implicit, al existenlei. Epilogulcdrfii reprezintl o descoperire a incapacitdlii umanului de infelegere a existenfei datoratd

necunoagterii (ca dovadd a acestei necunoa$teri, Dumnezeu ii prezinti lui Iov elemente

ale creatului care-i sunt strdine: leviatanul etc.). Dar, dacd vorbim despre o necunoagtere

a sensului existenfei gi facem apel la teoriile gnoseologice ale lui D. D. Rogca privindincapacitatea cunoagterii lumii create, infelegem, prin opozi]ie, ci inlelepciunea nuvine din cunoa$terea lumii (discursul despre leviatan reprezentend doar un pretext de

demonstrare a incapacitilii gnoselogice), ci din cunoa$terea Raliunii, a Logosului.Dumnezeu ii spune lui lov cE el nu poate infelege lumea pentru c[ nu o cunoagte

nici pe ea, 9i nici Raliunea care ii dd sens. Astfel, Dumnezeu ii relevd indirect lui Iovexistenla Logosului Personal, a cirui nerelevare explicit personalf, in Vechiul Testament

induce incapacitatea raliunii umane de cunoagtere. Dumnezeu ii spune lui Iov ciinlelepciunea trebuie sd vini dintr'o participa{ie a ra{iunii umane la Ra}iunea divin[.Am putea considera cartea lov ca un pasaj revelafional inedit in care nu Fiul descoperd

existenfa Tatilui, ci Tatdl descoperd existenfa Logosului sdu.

Printr'o dialectici destul de interesantl, pornind de la un text din inlelepciunea luiSolomon 7,25 refeitor la inlelepciunea lui Dumnezeu: ,,Ea e sufletul puterii luiDumnezeu, ea e curatd revdrsare a slavei Celui Atotputernic in strdlucirea luminii Luicelei veSnice;i oglindaJdrd patd a lucrdrii lui Dumnezeu Si chipul bunatdlii Sale",Origen deduce caracterul personal al acestei infelepciuni. ,,intr'adevd6 inYelepciune

este strdlucirea luminii Lui (Dumnezeu) nu numai tn calitatea ei de a fi lumind, ci Si

se Origen,,,Despre principii",in Scrieri alese, p a III-a, P.S.B., volpag.57.60 Ibidem, pag.62.

Hristos in Vechiul Tbstament

lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul acesta, inYelepciunea e in acelasi timp Si

llrdlucirea veS nicd, si strdlucirea v esniciei' a1 .

,,Totu|i, nimeni sd nu creadd cd am vorbi despre cineva care nu ar fi de sine

lldtdton atunci cdnd il numim inyelepciunea lui Dumnezeu. ASadar, trebuie sd credem

Ad lnlelepciunea s'a ndscut tnainte de orice inceput in orice chip ar puteafi conceputd

eeeil,sta. in aceastdfiinld de sine stdtdtoare a Inyelepciunii se cuprindeau virtual toate

ftptele Si toate tiparele crealiilor viitoare, fie cd avem in vedere fiinlele primare, fie

lntrinsecd unui discurs triadologic metaforic specific cIrlilor didactice.

cdnd pe amdndoud laolaltd; fetele din lerusalim sunt sufletele care asteaptd la uSa

miresei s osirea mirelui "il.

ln

la

GT

personajul principal, a Cdrui prezenld

conduce intreaga miScare a acestui ne

rllnsul> prin excelenld, <Hristosul>, adi

mireasmd: <Miresmele Tale-s balsam mi

,fecioarele Te iubesc> (Cdntarea Cdntdrilor l, 21"0s-

6r lbidem, pag.67.62 Ibidem, pag.56.ntSffintul Ioan Damaschinul, op. cit-,pa9.27.0{ preot prof. &. I. G. Coman, Origen despre Logos, Bisericd Si suflet tn comentariul sdu la

Cdntarea Cdntdrilor in S.T., seria a II-a anul XXV, nr. 34ll973,pag' 165'('' lbidem, pag. 165.

19l8

8, EIBMBOR, Bucuresti I 982,

;

20 Nicolae NEAGA

Dacd nu se poate gisi in CAntarea C6nt[nlor o rafiune sau o motiva[ie suficientlpentru exegeza ontologicd care s6-L identifice pe Mire cu Fiul lui Dumnezeu,demonstrAnd consubstanlialitatea Lor (exegez[ posibi16, mai degrab6, la nivelulpsalmilor mesianici; exemplu: ,,Zis-a Domnul, Domnului Meu" sau ,,Fiul Meu egti Tu,

Eu astdzi Te-am niscut"), C6ntarea CAntlrilor relevl func{ia dialogic[ a persoanei

Logosului. Aceastd poezie eroticl a Vechiului Testament poartl numele de ,,CdntareaCdntdrilor" nu doar pentru cireptezintil capodopera poeziei ebraice, ci gi pentru ci ea

ni-L descoperd pe Fiul lui Dumnezeu in cea mai proprie func{ie a Sa, aceea de revelatoq

de cuvdntitor prin excelenti. Logosul din Cintarea Cintirilor e vdzut in aceeagi

dimensiune a exteriorizdrii Sale prin rostire, specificl intregului Vechi Testament. Crearea

lumii e flcutd prin Cuv6nt-rostire in Cartea Facerii, re-crearea mesianic[ soteriologic[ e

vlzttltot ca un act de rostire (exteriorizare specificl Logosului) in c[(ile profetice, iarin CAntarea Cdntlrilor cigtigarea Bisericii (relafionare cu natura restauratd) e plasatd indimensiunea cuceririi erotice ficutE tot prin Cuvdnt-rostire.

Mirele, in Pentateuh, roste$te pentru a crea, in ProfeJi rostegte pentru a recrea, iar indidactico-poetice, intr'o temporalitate eclesiall, rostegte pentru a converti soteriologicBiserica (sufletul). Dacd in Pentateuh 9i Profeli funcfia dialogici a Logosului e plasatlintr'o dimensiune macro sociald, Cintarea Cintlrilor relevi valentele potenlialitAfirestrictiv dialogice ale Persoanei Logosului. in aceastd carte, comunicarea iese din sfera

unui dinamism indefinit macrocosmic, cap6tind valenlele unei apropieri personale

conferite de rostirea fald cdtre fa[i. Dialogicul CAntdrii CAntirilor capdti conotagiile

unei comuniuni cu relevanla la nivel personal pentru fiecare suflet-mireas5. Aceastlcomuniune dintre Mire gi mireasd are valenfele mistice ale exacerbirii dialogului omuluicu divinitatea prin faphrl ci Mirele, Cdntireful, prin excelen[6, este rostitor, adic[ Logos,

expresie a Ra{iunii divine. Logosul, ,,Cuvdntul lui Dumnezeu exprimd gdndirea Lui.Logosul implicd, astfel, Si ideea de gdndire sau de raliune. in acelasi timp, cei ceyorbesc sunt persoane-persoane care comunicd. Logosul include, deci, Si ideea de

comuniune. de dialog viu"6.Un dialog viu, care sd fie considerat dialogul prin excelenfd (adicI Cintarea

CAntirilor), nu poate ft realizat dec6t prin (gi de cdtre) un Logos viu, Persoand prinexcelen{[. Agadar, o exegezd mistico-alegoricd a Cdntdrii CAnt5rilor, trebuie sI inducd

ideea c[ Mirele, chiar dacl nu in mod necesar consubstan{ial cu Tatdl, este Logos prinexcelen![, iar dialogul cu acest Logos, care nu poate fi decAt al Tatdlui, reprezintdfundamentul existenfei umaniti]ii: ,,Membrii Bisericii nufac nimic /drd Logos. Bisericae frumoasd Si-Si pdstreazdfrumuselea numai unitd cu cuvdntul lui Dumnezeu. De aceea,

ea e tndemnatd de Mire sd fie foarte aproape de El, sd nu se indepdrteze de El'41 .

66 Sebastian Chirili, op. cit.,pag.263.67 Preot prof. dr. L G .Coman, op. cit., pag. I68.

Hristos in Vechiul Tbstament

Degi Cintarea Cint[rilor e considerati lirica prin excelen{i aVechiului Testament,

I le poate atribui gi opdngogic de ciutare.

tErnlci tipologiilor. S

,teasa vinulul " din cpedagogice e

LegimAntul iui Celui viu lt

llltmal nou ci Si vechi Si dulce, care e invdydtura Legii Si a Profeyilor Si prin care el va

pllnt la sine pe Dumnezeu-Logosul, Care la inceput era la Dumnezeu (Ioan 1,1) Zogos

q1fe nu e permanent cu sufletul, intrucdtuneori tl pdrdseSte, ca acesta sd-L doreascd Si

ilal mult"68 .

do cxemplu in Proverbe 9, 5, unde osp[ful comuniunii dialogice e vdzut tot intr'o

dlmensiune euharisticl: ,,Venili Si mdncali din pdinea Mea Si beli vinul pe care l-ant

nl rafiunii umane ci, in ultim[ instan![, un elogiu al Logosului'

fn concluzie, putem afirma cd intreg corpusul cdrlilor didactico-poetice ale

Vcchiului Testament reprezintd o Dreapt[ de revelare a Logosului, Care face czLegea

Vcche s[ fie gradat, o scari revela(ionald, un,,pedagog c6tre Hristos" (Ga 3, 23).

l,ogosul in Profefi. Expresie a atotgtiinfei divine, cu subtile conotalii deterministe.

lzvordt dintr'o atemporalitate gnoseologicd absolutd a Divinitdlii, dar susceptibil de

2t

or lbidem, pag. 172.

)) Nicolae NEAGA

predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd, profetismul inrimine una dintre cele mai controversate teme subsidiare ale teologiei.

S'a incercat deseori o definilie a profetismului printr'o manieri de autonomizare i

acestuia fali de revelalie. intr'o asemenea optici, profetismul capitr conotaliile unesimple speculalii mai mult sau mai pulin logice. Un asemenea profetism ar puteafundamentat pe raliune gi ar putea fi redus la un simplu determinism material. Laplaavanseazd ideea cr o cunoagtere exhaustivi a intregii realitdli existente intr'untemporal dat, precum gi a tuturor fenomenelor posibile care sI schimbe aceastl starefapt, coroboratr cu o lege entropici a legdturii dintre cauzi gi efect, ar putea permiteprevedere exactd a stdrii realitifii in momentul imediat urmitor. O asenienea prevedear reprezenta nu o premoni{ie, ci o concluzie logicd rafionald.

Determinismul lui Laplace devine, insd, imposibil prin prisma cunoa'terii mdrginia creafiei avansate de D. D. Rogca. Acest determinism de facturd ra]ional[ care farprofelia posibilr din punct de vedere logic se dovedegte, insd, de-a dreptul perimaatuncr cdnd in crealie se resimte influenfa unei for,te iegite din comun. Nici un aspectrealitSfii create nu poate permite o profefire a intewenliei lui Dumnezeu in creatipentru cd Dumnezeu este exterior acesteia.

Astfel spus, determinismul lui Laplace nu ar putea justifica niciodati o promesianici, acesta fiind oricum principalul aspect al profefiilor scripturistice. Tredeci si infelegem ci profeliile ies din sfera ra(ionalului.

se poate vorbi despre profefie ca despre un act rafional de manipulare a uneisocietifi 9i a viitorului acesteia. Profetul poate fi considerat un om care incearci siinducd ascultltorilor sii o anumitl mentalitate. El poate profeli pentru ca urmagii s6i s6viefuiascd intr'un mod tributar spuselor lui. mentalitateacolectivl a unui popor este evidenti in cazul in agteptarealui Mesia. Totugi, varietatea elementelorprofe i diversitateaacestora (iudei gi neiudei - Valaam) gi extensiunea lor temporald indelungati, dovedegteci profe(iile scripturistice nu sunt o operd de manipulare a nici unui autor.

profeliei trebuie c6utati intr'un act de revelalie divind.

Hristos in Vechiul kstament

Prolbtismul este un eveniment istoric Ai revela{ional fundamental al existentei lui

dar qi al existenlei celorlalte popoare. <Profetismul aduce in lume cuvintele pline

EUhUI Sfdnt gi infloritoare de han>6e, care sunt cuvintele lui Dumnezeu gi mai putin

lntelc omului. Cdnd au vorbit despre Dumnezeu gi lucrurile divine, profelii au fost

dc Duhul S{hnt care s'a folosit de ei ca de nigte flurere.

23

lnceputul profetismului se situeazI in capitolul trei al cirlii Facerii: ,,s[ facem pe

dupl chipul gi asem[narea Noastri" (Fac. 1, 26), observind aici c6 protoevanghelia

Uduce inirealie dimensiunea profeticd a vorbirii divine. in cadrul profetismului, cel

Vgrbe$te este Creatorul Cel necreat. Pe lingi aceasta trebuie remarcat faptul cd

0a mesager al voii divine gi-a conformat voinfa personali cu voinla divind.

Transcendenla invlf[furilor prezentate oral sau ocular a ficut ca in cele mai multe

Actul profetic sI produci o mutafie fundamentald, mai intdi in persoana profetului

Hli apoi, pe mdsura asumdrii mesajului de cltre auditoriu, putem afirma cI mesajul

ilfotic cste un mesaj al restaurarii prin faptul ci detennini o iegire din plmAntul plcdtuirii

0 lntrare in p[mdntul flgdduinlei, al aseminirii cu cel dintii. Din aceastd cauzd

profetismului in suita actelor naturale este pur metodologici, el fiind eminamente

ural, pentru c[ este o,,comunicare frcutd omului prin Duhul SfEnt"'o.

lncadrarea profetismului in istoria crea{iei, dincolo de aspectul metodologic enun}at,

!0 olbr[ posibilitatea inlelegerii sensului transcendent al evenimentului revelalional.

A6larta face ca profetismul se ocupe, la nivelul revelaliei vechi-testamentare, Iocul

l6itral, culmea maximi a apropierii umanului de divin. Profetismul ocup[ locul central,

fft6 nucleul religios din care iradiazdrevelaliatranscendentd, avind o unici semnificalie,

Htlsurarea agapicd a creafiei. in acest sens, simbolul profelilor este o formi plasticd de

ilprimare a sensului transcendent al crealiei, iar raliunea de a fi a profetismului este

l1enai ,, extensiunea in istorie a Celui metaistoric in forme accesibile inlelegerii umane

Nnlru ca aceasta sd dobdndeascd pdrtdsia la findul Siu extern".ll

Deci, in cadrul omenirii post-diluviene.existi profetismul ca manifestare

flvola[ional6 nu numai in s6nul grupdrii descendente din Avraam, ci gi in sdnul celorlalte

popollre unde se bucurd de o ea putem afirma c5 inceputul

ifrrtbtismului este anterior lui cu chemarea sa la demnitatea

be cliberator gi legiuitor se de cu func{ie tipica prefigurativl

B ltrol'etului Hristos. in acest sens, Amos scrie: ,,Domnul n'a Jdcut nimic fird sd fidettttperit taina Sa profeSiloa sluiitorii Sdi''2

fE lrrcot conf. dr. Ioan Chiril[, Cartea Profetului Osea,Ed. Limes, Cluj-Napoca, 1999,pzg. 19.rr'lhidem, pag. 18.rl lhitlcrn, pag. 19.

" lhidcm, pag.2l.

24 Nicolae NEAGA

in acelaqi timp, receptat din acest unghi analitic, profetismul oferd exegetului o

panoplie completf, a mentalititii umanitdlii pi a mersului convergent sau divergent alacesteia spre plinirea vremii.

Persoana Divini prin care se rcalizeazd acest act poate fi identificatd dacd se iau inconsiderare gi funcfiile didactice ale cirtilor profetice. Dac[ se analizeazd. intreagaiconomie a Divinit6{ii, se observd ci func1ia de didascdl, de revelator al Treimii gi deci,de invdldtor al umanitl1ii revine Logosului. Agadar, Logosul trebuie sa fie Cel Care iiinvafi pe profefi, gi implicit, Cel Care face profefia posibild.

Numit in Noul Testament ,,Rabi" (inv[1trtorul), Logosul intrupat se descoperi gi

profefilorca invd!6tor, de aceea este numit de acegtia,,inv6{dtorulNeprihdnirii" (Avacum1,5). Identitatea dintre ,,invdydtorul Neprihdnirii" qi Logos este evidentd: ,,Dincomentariul qumranit la Avacum t, 5 rezultd cd invdldtorul Neprihdnirii era inzestratcu darul unei exegeze revelate a cuvinlelor profelilor. $i despre Mdntuitorul ni sespune in Evanghelie cd dddea o interprelare revelald a Vechiului Testament"ll . Deasemenea, in aceeagi tipologie lexicali, Mesia este identificat in Isaia 55, 10 cu,,Semdndtorul Cuvdntului": ,,Nu e cozul sd se individualizeze .sensul in persoana luiMesia. Doar indirect, expresia <semdndtorul cuvdntului poate incadra Si pe Hristos>"1a.

intr-adevlr, ,,semdndtor al cuvdntului" poate fi orice invdlItor, dar Semlndtorulprin excelenli al Cuvdntului nu poate fi decAt insugi Cuvdntul. De asemenea, dacd se iain considerare cd Isaia identificd pe ,,semdndtorul cuvantului" cl ,,robul Domnului"(Ebed Yahwe), titlu generic acordat de profeli Logosului intrupat, identitatea dintreacegtia ne apare ca evidenti. Putem spune cI Logosul se descoperl profefilor nu at6t incalitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu (mult mai evidentd Ia nivelul psalmilor), ci incalitatea Sa de CuvAnt intrupat.

Cuvdntul intrupat vestit de cdtre profeli Se manifest[, in viziunea acestora,Logos Care Se exteriorizeaz5, Care rostegte. Unul din aspectele fundamentale ale misiunii,lui Mesia in viziune profeticd este acela de ,,vestitor". Textul din Isaia 6l,l-2: ,,DuhulDomnului esle peste Mine Si M'a trimis sd binevestesc... sd vestesc..." ne relevd odimensiune a mintuirii, care se realizeazdintr'o manieri logosicd.

Dacd in Pentateuh crealia e vizut[ ca un act ficut prin rostire, adicl prin afirmareaalteritdfii Personale a Logosului, prin iegirea din sine a Lui, adicd tot prin iegirea din sinea Logosului gi, de aceea, activitatea lui Hristos reprezinti un act de re-creare a lumii.Iubirea fiinlei Divine se manifest[ la nivetul Dumnezeirii prin nagterea din vegnicie a

Fiului-Logos, iar la nivelul iconomiei, tot prin Logos gi prin exteriorizarea acestuia in

7r M. Iancu, Persoana Mdntuitorului tt lumina manuscriselor de la Marea Moartd, in SfudiiTeologice, seria a II-a, an Xl, 3 - 4 I | 9 59, pa g. I 4 4.7a Preot Prof. dr. Nicolae Neaga, Hristos tn Vechiul Testamenl, pag.75.

Hristos in Vechiul kstament

Nle ereatoare squ restauratoare: ,,Prin Logosul Divin s'au re-creat toate, innoindu-se

fulerltd iubirii divine. Kenoza indumnezeitoare a urmat kenozei creatoare datoritd

Btlelusi iubirinesfdrSite'45. Sepoate spune, astfel, caprofe{ii, degi nu-L numesc explicitp Mcsia Logos, v[d misiunea Sa ca un act specific Logosului.

ln aceeagi dimensiune a mesianitifii ca act de cuvAntare restauratoare a Logosului,

Itofotul Ieremia inlelege cI daci mintuirea este un act sivdrgit de cdtre Logos,

EUvlnt6torut prin excelen|5, atunci gi irnpropierea acesteia trebuie sd se facd la un nivel

fo Oxcclenld, de aceea, numegte tegamdntul incheiat de Mesia cu ucenicii Sdi, legdmdnt

Bttlordinar inscris in inimile lor (Ieremia 31, 31-33). De asemenea, deduclia poate fi 9i

FVemibild. Daca legimdntul lui Ieremia este leg[mflntul prin excelenli inscris in inimileilor, atunci gi Cel Care incheie acest leglmdnt trebuie sI fie CuvAnt prin excelen]d.

Dimensiunea logosici a profejiilor mesianice dovedegte faptul cI descoperitorul

finlltl1ilor vlitoare in fa]aprofefilor este insugi Logosul: ,,Ei staufald tnfald cu Persoana

Eera le adreseazd cuvintele Si le anunfdfaptele Sale. Intrd tntr'o relalie directd cu El'tfll I'er,yoand, dar incd nu ca Persoand tntrupatd; cobordtd ontologic in rdndul'Emanilor. Persoana Cuvdntului rdmdne incd deasupra oamenilor: deSi isiface puternic

dfilhd calitatea de Persoand. Si interesul pe care-l are pentru persoanele umane siIttlula Sa cu ele".16

DacI Vechiul Testament este conceput ca ,,pedagog cdlre Hristos " (Gal. 3, 23),

Ffbuic sI in{elegem ci Logosul Se reveleazi in Vechiul Testament voalat gi fteptat:

yUumnezeu-Cuvdntul $i-aJdcut prezenla 0i acliunea mai clare Si mai eficiente in Vechiul

futlamunt prin cuvinte directe Soptite in inimile proorocilor Si prin fapte care se

Tktlngeau in chip mai vddit ca fapte ale Sale decdt evenimentele Si tmprejurdrile

lglurule"ll .

Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu gi poporul S[u, toti profelii au fost

thomali Ia misiunea lor de cdtre Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chip

f,lnic, vocea lui Dumnezeu, de aceea profelii igi incep cuvintirile, de reguli, prin

Suvlntele: ,,CuvAntul Domnului a fost cdtre mine"78(exemplu, Ieremia I,2). in felul

l0oltu, solia divin6, asimilatd personal era transmisd in chip obignuit prin cuvdntdri.

lf f trorrt dr. Alexandru Joi16, ,,I ogos Si Theosis ", in Studii Teologice, seria a II-a , an XXVII, nr. 7-8l

1975, pag. 546.

'r lftoot prof. dr. Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol2,Bnc., 1997,

pas I 3.11 lhldcnr, pag. 13.lr l,rcot prof. dr. Nicolae Nea ga, Studiul Vechiului Testament,Mautalpentm Facultdlile de Teologie

Otlrxf ox[, EIBMBOR, Bucuregti, 1955, pag. 125.

25

26 Nicolae NEAGA

Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili sd ne suim la muntele Domnului,

Casa Dumnezeului lui lacob, si el ne va invdsa cdile sale, Si vor merge pe cdrdrile

cdci din Sion va ieSi Legea Si Cuvdntul Domnului din lerusalim"le. Dumnezeu a desc

omului urechi ca el sd nu dea inapoi gi sd se impotriveasc[ (Isaia 50), ci si audi

cdte a gr[it Domnul gi sd Ie facd 9i sI le urmeze"8o(Ex. 24). Cuvdntul lui Dumnezeu

legea moral6 revelati; el nu e supus trecerii, nici cei alaSali ,,cuvdntului".La Profetul lezechiel glsim o nuanfare pronunlatd a CuvAntului prin ex

,,Fiul omului"sr . Aceasti expresie este tipic adamitic[ (ebr. ben-6ddm),

indeobgte un membru al omenirii gi, ca o circumlofiune , are practic acelagi infeles cu

de om. Profetul Iezechiel este numit de 93 de ori in cartea ce-I poartd numele ,,FiuOmului"t2. Este vorba de un fel eusfatic ai solemn de a spune ,,Om(ule)". ,,Fiul este

Tatdl, aSa cum frumuselea imaginii existd in forma arhetip (...) Tatdl este in Fiul,

cum frumuselea-arhetip sdldsluieSte tn imaginea sa"83.

Prin Cuvintul trimis luiAdam gi descendenlilor sdi prin Duhul Sfarfi ,,care a grdiprin prooroci",pin diverse teofanii gi in cele din urmi, prin intruparea Cuvdntu

atunci cdnd vremurile s'au implinit gi prin pogorArea Sfhntului Duh la Cincizecime, ce

doud iconomii - a CuvAntului gi a SfEntului Duh - nu numai cd nu exclud vizibili(9i deci descriptibilitatea), ci dimpotrivl, mai ales in ceea ce privegte Logosul, fac

la aceasta ca element principal al Revela{iei: ,,Cdci prin Fiul Care ni S'a ardtat

intrupare), noi il cunoastem pe Tatdl, cunoa;terea Tatdlui este manifestarea Fiului (...Tatdl este invizibilul din Fiul, fu timp ce Fiul este vizibilul din Tatdl"Ea.

in condifiile date, trebuie s6 ne mullumim cu o sintagmi apofaticd 9i sd

,,persoana semnificd ireductibilitatea omului la natura sa <Ireductibilitatea> 5i<ceva ireductibil> sau <ceva careface omul ireductibil la nalura sa>85. Cuvdntul

creat pe om dupd propriul chip Si dupd propria qsemdnare <dupd chipul>

spiritul Si libertatea, iar <dupd asemdnarea> insemndttd cd omul este capabil

semene, prin virtulile sale, lui Dumnezeu"86. Acelagi termen ii este aplicat apoi 9i I

Daniel (8, l7), pdrAnd sd aibd un infeles identic cu cel din Iezechiel, insi ap[ruse dej

cu un alt sens in Daniel 7, 13 unde se refere la un personaj ceresc (asemuit unui ,, orz ")

7e lbidem, Ilristos inVechiul Testament, SeriaTeologicS, Sibiu, 1944, pag.51-52.so Ibidem, pag.64.ttDan Slugannske,DicSionarul enciclopedic al Bibliei,Ed. Humanitas, Bucurepti 1998,pag.247.8: Ibidem, pag.247n3 Preot Nicolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului,Ed'. Anastasia, 1998, pag. 17.s Ibidem, pag.247.s5VladimirLossky,kologiamisticd.aBisericiideRdsdrit,Ed Bonifaciu,Bucureqti, 1998,pag.86 PreotNicolai Ozolin, op. cit.,pag. 53.

Hristos in Vechiul Testament 27

,,P-iul Omului " din Daniel 7,13 a jwat un rol important in exegez6. Cuvintul luihmnez", a luat firea omeneascl intreagd, adici trup gi suflet clci in <Hristos era suflet

suflet complet, nu numai elementul iralional al sufletului ci gi cel ralional,

f,1,O lc nume$te minte>r87. intre Hristos gi Cuvdntul, Proorocul Isaia gi Sfhntul Apostoldisting pe Hristos de Dumnezeu nu prin tiglduirea unitd,tii lor, ci deosebind pe

eo sllagluieqte de Cel in care slldgluiegte (Cuvdntul) prin intelesul firilor.Agadar, <Cuvintul> adevdrat, care iese dintr'o minte sdnltoase, este simplu gi de

rlngur fel gi grdiegte totdeauna despre aceleagi lucruri; dar <cuvintub felurit gi

it este foade intortocheat gi lucrat cu grij6, iar nenumirate forme gi drumunIte, schimbAndu-se dup[ gustul ascult6torilor. <Cel ce ne-a acordatparticiparea

aXlsten\d Si viald ne-a dat Si Logosul, ca unul care voia ca Si noi sdfim ,,logici" Si sd

hineft.Aceasti revelalie inceputl fragmentar, imediat dupd c[derea in pEcat devine totall

lntruparea Logosului in persoana istorici a Mdntuitorului Iisus Hristos. Lumea

ic[ din secolul VII i. Hr. cunoaqte figura unui Imn Primordial, conceput ca pentru

|U pcrsonaj regal. El era, pe de o parte, o schild a trlsiturilor lui Dumnezeu, iar pe de altipilo, prototipul intregii omeniri. Istorisirile ,,sacerdotale" referitoare laAdarir, Omul

fulmordial al tradiliei biblice, se inspird din aceastl conceplie (Fc 1, 27), iar profetul

Iergohiel vede in Omul din Eden un personaj regesc ai ceresc al c[rui destin el ilpslecteazl asupra cerului principelui Tyrului (Ie2.28, l2).

Infelesul colectiv al expresiei ,,Fiu al Omului", vine astfel in continuarea celui

lndlvidual, Fiul Omului fiind totodat[ cipetenia purt[torului de cuvint qi modelul

tflnfilor Celui Preainalt. Ajungem astfel la ceea ce nu putem numi decdt ,,taina persoanei

Aill,r.e$li"Ee, tainl pe care o discernem in virtutea relafiei neobignuite gi unice care

lllrt[ intre persoana umanE gi Dumnezeu , Carc a creat-o ,,dupd chipul Sdu" , aflat alCmEvArgire ireductibil 9i inalienabil in fiecare om. Tocmai pentru a ne face slpresimlim

fl il infelegem dorinla din veci a lui Dumnezeu de a deveni Om, ,,harul inndscut afostlfrpll<:at chiar tn actul crealiei omului"%,de aici rezult6nd dimensiunea iconomici qi

potonf i alitatea asemlndrii omului cu Dumnezeu.

r'[f root prof. I.G.Coman,,,Si Cuvdntul trup S'a/dcut",in Studii Teologice, Mitropolia Banatului 9i

1'lttrigoarei, 1993, pag. 393.tr lbidcm,,,Acnalitatea gdndirii patristice",in studii Teologice, Mitropolia Olteniei, an XXIX, nr.

llt"l2ll99'l , pa1.34.ff lfreot Nicolai Ozolin, op. cit.,pag.67.xlPreot conf. dr. Ioan Chirild, Cartea Profetului Osea,pag.39.

2E Nicolae NEAGA

Dumnezeu a pus in inima omului dorul dupl Dumnezeu 9i aceasta pentru cIpoart[ in el o anumitd mdsur6 a cunoagterii lui Dumnezeu. De aceea, taina resta

smului cdzttla statura sa inifald nu sti in om, ci in relalia sa cu inslgi Fiin[a care

<Fiinfa virtulii, Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu))er.

Eshatologia lui Osea ne aSazl in cadrul religiei ,,Cuvdntului". Religia

este precedati de o triplS lepEdare: lepddare de aur gi argint, lepidare de cai 9i de cdl

gi lepddarea de inchinarea la ,,lucrul miinilor noastre"e2. Aceastd tripli lepddare

perceputd ca intoarcere la unitatea dintre cuvAnt gi faptp. Spiritualizarea cultului stii

directi relalie cu dispozifia l[untrici a sdv6rgitorului, adici existd o continuitate

intre cultul extem gi tr6irea lluntricd a omului. Sensul adeviratei credinle este

unde adorarea este impreunatd cu o dispozilie interioard corespunz[toare.

Sine prin Fiul care nu inceteazi sl-gi manifeste discursul verbalitdtii Sale citre C

Sa, pe care o cuprinde in El prin participa{ia Sa la /ogoiul fiecdrei existen}e

,,Cuvdntul Dumnezeu este vocativul prin care-L chemdm pe cel negrdil"e3 '

introduse de cuvintele ,,fost-a cuvintul Domnului cltre ..."eaei ni-L dezv[luie

Dumnezeu ca persoand vie, dialogicd, disponibili conlucrlrii 9i veqnic temdtoare

iubitoare.

et S{hntul Maxim Mirturisitorul,Ambigua, in P.S.B., vol 8, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1983, pag.e2 Pr. conf. dr. Ioan Chiril[, op. cil. (Osea), pag. 215.er Ibidem, pa9.216.ea lbidem, paq.233.

Hristos tn V'echiil Testament

Ittgrici 5i creatiei in totalitatea ei. Osea este profetul care nu r.ede de departe, ci din

I]untnereu pe Durnnezeu gi din lucrul mdinilor Lui r-egnica Lui gi slar'5. qi dumnezeire.

d0 uucca el este profetul lui <Dumnezeu-Eu-persoan6>>e5, a Dumnezeului nespus care

tltc din iubire vorbitol cu chipul SEu din crealie.

El este teologhisitor al nddejdii qi care totugi frind din neamul cel ales exclamd:

,0, clrar Ji cinevo h(eiept ca sd priceapi! Ce sd priceapd? Sd priceapd cd qcestil este

hltcputul Cuvdntultti lui Dunmezeli"'6sd priceapd perenitatea lui gi deplina lui

Ftuulitate. sa priceapl cd el, adeviru] lui Dumnezeu, cere sd fie cur.6nt ai brzelorAotBtrc.

Cuvintul perceput ca o definitie succinti este expresia clarl a unei prezente in ceea

Boeusta are mar de valoare, adicd in manitestarea sa fiinlial5. Teza esen{iald a gdndirii

ll cunoscut nu in fiinla Sa, ci in lucririle Sale, intrucAt orice lucrare a Sa este legatilLrbil de fiinla Sa. Astfel, Apocalipsa lui Osea are gi ea centralitatea hristicS, de aceea

se t'eresc de utiiizarea cuvintului ,,Davar", pentru ci ei este oonexat imediat cu

29

Relalionind acest tip de gindire cu modul lui Dumnezeu de a vorbi despre Si

observlm cI El se intoarce in fafa {iridelegii in El insugi, dar nu oricum, ci se intoarce ,ElBierrc, conformi intru tolul c:uteza gdndirii gi experienlei creytine, este cd Dumlezeu

Ca expresie a congtiinlei unitdtii Dumnezeirii gi a unit5lii neamului omenesc,Logosului. Trimigii lui Dumnezeu sunt gum Lui, care vorbegte oamenilor: ,,ril /u

constituie unul din temeiurile biblice ale mdntuirii prin slujirea Fiului. Acest adevlr vtrbi ar El gi vei pute ctnintele in gtu'a lui, iar Eu voi Ji in ajutonil gurii tale Si ht

revelat de Osea prin folosirea vorbirii directe a lui Dumnezeu citre popor, profetul fii go'ii lui Si vd voi tnvdga pe voi ceea ce trebuie sdfaceyi'Di (Ig 4, 15).

doar gura Sa citre lume. Nu recurge la antropopatie 9i nici la exprimarea indi l)roorocul Isaia atribuie cartea sa lui Dumnezeu, aldturi de toatl Scripnua: ,,CercetaliDonrnului gi o citili, cd nimic din toate acestea nu lipse;te, cdci gura Dornnului a

cit gi suflarea Lui le-a adunat"es(Isaia 3-t, 16). Se poate obsen,a c[ Profelii ne

Itcsc misiunea lor divind; Profelii. din porunca dumnezeiasci, trebuie s[ vesteascl

Osea ne vorbegte gi despre cunoagterea lui Dumnezeu din revelalia natu I lui Dumnezetr fre pl6cut. fie nepllcut: ,,Cdtd auzipi cuvintele Pro"tepilor ca

ralionalitatea ei este convergentd spre Rafiune supreml. Logosul din naturl 9i Scri cle o persoand, sd ntt gdndiyi cd sunt spuse de cei ce le zic, ci de Logasul divin,

este o treaptd ascendentl gi necesari spre desdvdrqire. Aceastd cale afirmativl al-u inclenunt".",,Foarle bine gtim ci Scripturile sunt desdr-ir'gite spuse de CuvAnrul

lui Dumnezeu este adoptat[ de Osea din dorinla de a prezenta dinamismul vielii Dttnrnezeu yi de Duhul Lui:lM

prin care omul se integreazd plinetnlii viefii divine gi experierii tainice qi C[4ile profetice pot fi considerate ca o u]tirni treapt[ a reveldrii Logosului inaintea

I'up[rii Sale. intreg Vechiu] Testament reprezinti o plegdtire a umanitdfii pentrurelaliei de iubire gi infelegere eu-tu, Dumnezeu-om.

;rtrrc, pregdtire perfectatS gi incheiati de cdtre profefi: ,,Despre prezen1a Si hrcrareaOmul este trup gi suflet, o unitate dihotomicd inseparabili, iar Dumnezeu, ca ti

unitllii ii este creator gi mdntuitor. Punctul de intdlnire restauratoare a omului Efit'ittlul,ui ln k'echiul Testantent ca prcgdtire a venirii Sale in trtrp, Sfdntul Maxint

Dumnezeu este cultul ca revelalie prin care chemaret Sa se adreseazl continuuti lhlrlurrr. pa,g.23)t lltklcrn, pag, 233.li lrtorrl l)ro1. dr. Nicolae Nea ga, Studiil L'echiultti Testunteni, pag. 29.fl lhilcrrr, pag. 29.I lhitlcnt, pag.31

'rr' lhlrl,.rnr, pag,3 1

F'

30 Nicolae NEAGA

Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui Dumnezeu

venea in mod spiritual la patriarhi Si prooroci, preinchipuind tainele venirii Lub)

<Cuvintele Legii Si ale proorocilot Jiind tnainle-mergdtoarele venirii Lui in trup,

cdlduzeau su/letele la Hristo" >t"t,t.Astfel, profetismul vetero-testamentar igi are originea intl'o revelalie slvfirgit[

citre Logos qi prezinti misiunea lui Hristos ca un act de restaura{ie intr'o dimensiune

logosici a creafiei.

r0r Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2,

1997, pag. 14.

Introducere

.nl{ristos in \iechiul Testament" tu'putea sa pard tm titlu nepotrir-it sintezei de fa{d,

c[, in mod obignuit. noi il numim ]kistos pe lisus, iar penfu epoca dinaintea natterii

Mitntuitorului a$teptat I se zice N'Iesia. Dar, etiuiologic, identitatea intre NIesia ;ieste u$or de constatat, numai cAt numirea IVIesia (de la ,,magiah" : unsul, de la

" = a r.rnge) o intiitnim in textul original al Vechiului Testament. iar taducereaHristos - unsul (de Ia pi(ro : a unge) o intrebuinleaza texrul grecesc al

i. Mesia, re spectiv Hristos, este o titulaturA care se aplicl in Vechiul Testament

pl€ofi (Ler.4, 3), profefi, regi (l Sam 12, 3), iarintrucAtMAntuitorul aqteptat era concepul

hdeplinindtoateacestetreimisiuni,numireaseaplic6maialeslaEl(cflISam2, 10,Dan

Ps2,2;Is61,1).Cuscopuldeaiseprecizarostulgipenirucasdlinilumeapeliniai, sosir-ea acestui rege ideal este viu propovdduiti de profetii misionari ai Vechiului

lment. Nenumdrate sunt textele care exprimd clar speranla c[ r'a veni omul trimis de

pentru a aduce cu sine o cu tonrl altd conceplie despre lume 9i despre via1l.

liste o eroale a se crede c6 mesianismuli ar fi creatia lui Israel. Ideea mesianicdi este

rnai I'eche decdt aparilia lui Israel pe arena istoriei. Ideea, care a existat in suEt echiul

, a reluat-o iioar Ar raam gi prin ei descendenlii s[i direcgi - din momenrul autonzirii

desflr iirqirea operei de pregatue a lumii pentru lenire'a lui Hristos.

ldeea mesianic[ ia nagtere odatd cu inceputul neamului omenesc. Ceea ee a pro\:ocat

ina clespre refonnatorul sufletuiui omenesc a tbst necesitatea unei reacJii radicale

triya factorilor care au produs o atat de accentuatd suferint6 socialE. Inllturarea

Itestui rdu este justiticata gi teologic: care ar fi fost prestigiul Creatorului dac6 n'ar fi

Pf3gltir de la inceput ivirea unor z6ri senine pe seama omului impotmolit in faga unui

bbltucot insunrrontabil? Cu spiritul 1or putemic de scriitori inspirali, autorii cb4ilor

Vfclriului Testament se fac ecoul voinlei divine gi vestesc keptat cI omul va ie;i din acea

iters de barbarie. Nici o indoiall in privinla aceasta, nici cu privire la structura

fffinscendenrali a Mdntuitorului si mai aies in ce privegte superioritatea vielii spiriruale

fuln ae cea trupeascd. Astfel, de la intdia carte a Yechiului Testament, persoana

MAptuitorului promis se r-ede anuntata ca un fir ro;u de-a lungul istoriei pAnd ce se al'ata

lutrrii ca Fiu al lui Dumnezeu. Mai aies ideea mesianice este ceea ce leagl inneolalti cele

d6ilfi 'Iestamente. Biogratia MAntuitorului nu se face numai dupE modelul evangheligtilor,

I Pt,irr mesianisminleiegelu: a;tcptar-a unui rege ideal,I\'lesia, care va fi reprezentantul lui Dumnezeu

;l prirr care se r a realiza m'inmirea oarnenilor.

32 Nicolae NEAGA

ci gi dupl acea minunatE schili trasatii de Duhul, care a gr5it prin profeli. Toatii descoperirea

cea din urmd este cuprins6 in Legea cea dintAi, de la atomul abia creat 9i pdnd la

misionarismul lui Hristos, pentru cE Vechiul Testament este intdia expresie a revelaliei

scrise gi. prin urmate, izvorul prim al tuturor dogmelor dumnezeiegti, pe care nu numai le

anticipeazd,ci contribuie mult la pStrunderea lor, Astfel incAt vorba: Novum Tbstamentum

in Vetere latet, Velus in Novo patet se potrivegte de minune tocmai in aceast[ legatur[ de

idei.Aceasta este concepfia adevdrati despre mesianismul Vechiului Testament gi nu

cum cred unii dinhe teologii confesiunilor protestante, ci el este un produs natural al

socotin{elor omenegti, un imprumut literar de la babilonieni sau o intercalare ulterioarE in

textul biblic.Din menliunile critice ce se fac pe marginea textelol se va vedea cd susfinerile acestora

r[min doar ip oteze izolate ale unora care impart Biblia intr'o parte utilizabild gi una scoas6

din uz. Adev[rat c[ mesianismul nu este un apanaj propriu numai Vechiului Testament; idei

mesianice gisim in literaturile religioase sau profane ale multor popoare.

La Greci, agteptarea timpurilor mai fericite este exprimate in nenum[rate ocazii. Sd

ne gdndim numai la icoana ideal[ despre omul cel drept pe care ne-o di Platon in s

sdu ideal.

Paralele izbitoare ne oferb literahua romantr. In Eglo gaafY-a(2249), poetul Manticipeaz[ nagterea unui prunc minunat, trimis din cer, care inaugwe azd o etl de

este regele acelei epoci de aur, indeplinegte condilii divine, zddlmicegte crimele, ifiarele, distruge plantele veninoase...2

De aceste timpuri este pasionat 9i scrisul lui Cicero (l l7-37 i. Hr.), pentru c6,,a

nu va fi alt6 lege la Roma qi la Atena; alta azi, alta miine, ci in toatii vremea pe

neamurile le va povdfui o lege, vegnicl gi nemuritoare; 9i toli vor avea invEldtor 9i

pe Dumnezeu"r.

La Babilonieni se agtepta din zi in zi yremea mdntuirii 9i a fericirii generale.

inceput, salvarea se atribuia zeului Marduc, iar mai pe urm[ s'a trecut aceastd perspecti

succesiv asupra diferifilor regia.

La leaginul M6ntuitorului cei trei crai de la Raslrit (Magii) sunt conduqi de o

credinla aceasta va fi fost bine popularizatAin poporul babilonian, cici numai aga

explicl orientarea dupl ea a Magilor.

2 L. Dennefeld, Le Messianisme,Paris, 1929, p. 283.t Cicero, De Republica,llbr.Ill, cit. dupd G ruia, Spicuiri mesianice din cdrlile invdlalilorgreci,Rev. Teol., red. Dr. N. Bllan, an VII, nr. 14-16, 15aug.-15 sept', Sibiu, l9l3' p. 420.a Dr. I Ddller, Die Messiosertvartung in A.7., Miinster i.W., 1921, p. 5.

Hristos tn Vechiul Tbstament 33

l,a Chinezi au aflat unii enuntatd ideea unui sfhnt care avea sd stabileasci armonia

dlitro cer $i p[mdnt.' Se citeaz[ de obicei cuvintele lui Confucius (mort la 479 i. Hr.), profetul lor: ,,... c[ in

ilc apusene ar fi un sfhnt, care ar cwma neordnduielile, f6ri de a st[pflni; ar s6difirl multf, vorb6. Nu este muritor care i-ar putea spune numele, dar eu... auzit-am

dAnsul ar f,r adevdratul sfdnt"sAsemenea profefii glsim in Tibet, Cochinchina, Tonchin, Siam, Ceylon, Japonia,: ,, agteptarea unui sfint al sfin{ilor, o fiinlE umand minunat6, cereasc[ care va zdrobi

I dcmonilor, va pune toate in bund r6nduialS gi va restaura timpurile fericite care erau

lnceputul 1umii"6.

$i tot dupi mdntuire tind gi budigtii Indiei gi ai altor popoare mari, care gdsesc

iere in promisiunea unui r5scumpiritoq a unui sfhnt mare, fiul fecioarei care se vain casa unui cioban"7.

La egiptenis se agtepta victoria luminii asupra intunericului, a vietii asupra morfii.La pergie, dupi Zendavesta, omului ii va veni un ajutor printr'un prunc ndscut din

; acesta va h[r[zi morlilor invierea, va r6spl6ti pe cei buni Ei va pedepsi sever pe

pIcIto9i.Samaritenii gtiau cd o sI vini Mesia, care se cheam[ Hristos, iar venind acela le va

i lor toate tainele vielii sufl etegti. DupE presupunerile samaritenilor (cf. In 4, 25),

iu avea sd f,re o personalitate cu totul deosebiti de altele.

$i apusenii aqteptau sE vadi visul strlmogilor devenit realitate. Astfel, in oragele vechiiCharlres, Chalons sur Mame, Autum, Dijon s'au descoperit altare purt6nd inscripfii ca

,,Fecioarei care va nagte druizii"; ,,Ir4aicii viitoare ndscltoare de Dumnezeu"lo.

tJniversitatea din Leipzig publicl sub direclia profesorului Hans Haas un atlas ini in care erudilia contemporani intregegte istoria pe baza motivelor din istoria artei.

din religia germanilor pigAni urmdtorul exemplu (p. 5): in apropierea unei biserici(iosforth, in Anglia, s'a aflat o piatr[ in care sculptura reprezintl pe zeul ,,Thor"

ind dupd,,garpele cel vechiu"rr, ,,care va fi invins abia dupi venirea omului p6cii

I E, llougaud,,4 kereszfdn;t)g es korunk,Narydrad, 1883 tom III, Uinvariable Milieu ch. XXXILp, l(10, cit. dupa Gruia, op. cit., R.T,, p.421.l(ltrriu, rp. cit.. p.421 (R.T.).I lhltlem, p.421.I tt, Ktlllig, OZ messianischen Weissagungen des Alten Tbstamenls, Stuttgart, 1925, ed.3 9i 4, p. 3l .

I D(tllcr, op. cit., p.4.ll (lrrrin, op. cit., p. 422.| | I l, I laas, B ild eratlas zur Reli gions ges chic hte, Leipzig, I 924, l, p. 5.

34 NicolaeI'IEAGA

(Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epociiaur"l2.

Astfel, mesianismul este zestre spirituald a tuturor popoarelor, doar c[ cele

vechi profefii le afldm in Vechiul Testament. Ele incep cu cartea Facerii qi se succed

la profetul care formeaz6 puntea de trecere intre cele dou4 Testamente, pdnf, laBotez[torul. Nu ne vom ocupa, in studiul de fa1i, de toate profe,tiile, dar nu vor ficu vederea cele mai de seam[ dintre ele. Interpretarea lor se va face in lumrna t

de credinfd ale Bisericii noastre: Sf6nta Scripturi gi, mai ales, Sfrnta Tradifie.Ag dori sI se vadtr gi din acest comentariu practic cdt de mult a influenlat Vechi

Testament ideile mari gi sdnltoase ale popoarelor, fdrl caprin aceasta s[ se suprimece este specific nafional gi propriu. Dar mai ales ag wea sE se gtie cI Noul Testamento prelungire fireascl a celui Vechitr.

r2 Dr. A. Schulte, Die messianischen l(eissagungen des A.7., Paderborn, 1908, p.22.rr Regret c6, din motive tehnice, trebuind sd transcriu cu litere latine cuvintele evreiegti, am

nevoit sI trec cu vederea multe subtilitili de ordin gtiinfific.

I. Profefii mesianice in clrfile istorice

1. Intflia veste bunl(Facere 3, l5)

In fruntea textelor mesianice ale vechiului restament stau celebrele cuvinte:ie voi pune intre tine gi femeie, intre sdmdnta ta gi sdmdnfa ei; Acela va slErdma

I ldu 9i tu ii vei infepa c[lcAiul Lui".Aceasta este cea mai veche profelie mesianici. Prioritatea cronologicd ii este

ta de unii, iar caracterul mesianic al textului trecut cu vederea de altii. Darmcsianica ia fiin16 deodatr cu cdderea omului. Aceastd viziune clard a adevErului

omul de la inceput. Dumnezeu, in care credea Adam, ar fi rrmas fErr prestigiu dacicu prtrbugirea lui, nu i-ar fi sddit omului in sufet gi n5dejdea intr,un ajutor.bucurieilanagtereaintiiuluicopil(Fc4,1)mdrturisegteclproropdrinfiis,au

0u g0ndul la Omul lZgdduit de Dumnezeu. Congtiin{a clard a unei ,,vita nova,, estepi in gAndul lui Lameh, care, ,,niscdnd prunc", zise: ,yA.cesta ne va mAng6ia depi de truda mdinilor noasffe, pricinuite de p6mAntul pe care l-a blestemat

" (Fc 5, 29).

Vrljmtrgia se pune intre ,.tine gi femeie". Pronumele,,tine" se referE la garpe, cel maidintre toate vietdlile cAmpului (3, 1). Articolul ,,ha" care premerge cuv6.ntul", garpe, aratd cd, Biblia se gdndegte la un anumit garpe, la un $arpe giret gil, pe care capitolul 3 il pune intr'un raport de egalitate cu bErbatul gi in unul de

,ritrte intelectual[ fali de femeie. ln Vechiul restament garpele de aici este numitdiavol (de ex. inlelepciunea lui Solomon 2,24);inNoul Testament,,garpele cel

$e nume$te ,,satana", ,,diavol", ,,balaurul cel mare" care ingeal[ pe toat6 lumea12,9;20,2).

l)lrr comentariile Sfintului Ioan llrisostomra, Fericitului Augustinl5, procopie deGaza16,g. a., reiese cd tradilia vede in $arpe un instrument. In ca(ile lor gdsegti adevdrate

late ulc inv[fdturii despre ingerul rebel din Facere 3. Semnificative sunt spusele luiltt: ccoa ce se zice despre garpe se refbrl la acela care a lucrat prin garpe (,,quod

lEldurl,uu o 6rdpol"og tov 'A6ap, In Gen., VII M. Gr. tom. 54, col. 612.n nutem significat diabolum", ln Gen. libr. Il, cap. XlV, M.L., tom. 34, col. 206.

[0v o$v o,6pctov Doipovo dpdtro pooti(ei ilTlytl td & ogilpevov dgyovov, In Gen. M. Gr17, r'o1.201.

36 Nicolae NEAGA

selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem operatus est referetur"). Un altul. cate a a

inrdurire in formularea concepfiei despre diavol ca autor al picatului este Teodoret,

memorabilele salevorbe: .,"Ogyclvov fiv autog toO rfu otr"rpeic6 €x$poO"r?.

Dintre teologi, cei mai mulli urmeaza linia trasata de ace$ti sfinli 9i scriitori.

ExistAnd aceste premize, Lagrange are dreptate cAnd scrie (in: Revue biblique,

1 897, p. 336): ,,$arpele care a sedus pe om nu-i decdt un ,porteparole"... Tot aqa

justificatS este interpretarea lui E. Kdnig. Acesta admite acea concepfie care poate

numitii concret reprezentativlru.

Rezult6 cd Sorpele afr'st real, dar a reprezentat pe diavr-.,I.

Cine este ferneia din versetul 15? Femeia este Eva, iar sdmdnfa ei sunt urmagii

omenirea intreagE. Unii v1d aici o femeie a viitorului, pe Maria, iar prin simdnla ei in

un om al viitorului, pe lisus, fiul Mariei. Aga. Murillo scrie (in Geneza sa, 1914, p. 306):

mujer del v. l5 es Maria".Mulli ar voi ca femeia sI fie Eva gi Maria totodate. Eva, in sens literal, Maria in

spiritual,Contextul nu admite s[ ne gdndim decit la Eva. Cuvintul ,,i;ah" este folosit in 2,

3;3,1,2,4,6,12,13,16 pentru a determina pe intaia femeie, deci natural, nupoate fiacelaSi caz gi in 3,15. ,/eru" (s6m6nfa) expriml descenden{a femeii. insernnarea col

o pretinde 3, 16, unde expresia ,,sEm6n{a" este ldmuriti prin pluralul copii. Prin acea

interpretare, Mintuitorul fEg[duit nu-i deloc exclus, el este doar unul din mullimea

urmagi ai femeii Eva.

,,Samdnla garpelui" sunt gerpii, ca urmaqi ai acestei reptile, care reprezinta

colectiv rlul din lume, iar individual pe diavol.in partea a douaafrazei,obiect de disculie este pronumele ,,acela". In textul ori

avem ,"hu". Eweiescul ,,Zeta" are insemnare colectiv[, pronumele ar trebui sE

plural (cum este cazul in Facere 15, l3; 17, 8). in textul nostru pronumele e la sin

atunci determin[ pe un individ (ca in Fac ere 4,25). Septuaginta raduce uot\, dov

LXX s'a gdndit la unbirbat al viitorului; dacd s'ar fi referit la,,sdmdnld", ar fitraducf, cu un neutru, crr)td, iar dacl s'ar fi gdndit Ia ,,femeie"' ar fi trebuit s6

critil. Numai Vulgata a tradus cu ,,ipsa" gil refer[ la femeie. Se vorbegte insd aqa de

de acele exemplare ale textului latin care aveau,,ipse". Astfel, se afirmi ca Itala

,,ipse", cu toate c[ premerge neutrul ,,semen".Pronumele ,,hu" se referd la s6mdn![, nu la femeie (in Facere, pronumele

,,hu"=,,el", ,,acela", se folosegte gi pentru femininul ,,ea", ,,aceea"). Traducerea luicu ,,ipsa" este gregit[.

r7 Acela, (garpele) a fost instrument dugrnanului adev[rului (diavolului), In Gen. cap. III,32, M.Gr., tom. 87, col. 201.rB E. Kiinig, Die messianischen Weissagungen, p. 84

Hristos tn Vechiul Tbstament 37

0 grcutate ni se prezint6 la locul acesta in verbul ,,guf ': ,,a sfirAma". L-am tradus

0u ,,tr sIdralrra", a doua oari cu.,a mugca". Nu numai pentru cd acest dublu in{eles

V:tbului exprimdL mai potrivit pozilia intre cei doi vrijmagi, ci pentnt cd aceasta este

versctului; garpele poate mu$ca numai partea inferioarl a corpului omenesc,

l, muqcdturd care nu e totdeauna mortald, cum e cazul cu sftrdmarea capului.

capului indic6 agadar nimicirea totald a vrdjmagului, cdtd vreme mulcarea

ui indici numai un succes parlial. Aici este de acord Ei Vulgata: ,,ipsa conteret

t(rum, et ti insidiaberis calcaneo eius".

l)in ccle expuse rezultd clar structura profeticl a versetului. Convingerea despre

lui 3, I 5 o avea gi Sfrntul Pavel, c6ruia textul ii servegte de bazi la Romani 1 6,

loc dc ,,s[min1a femeii", Sfintul Pavel are ,,domnul pdcii", titlu pe care-l poartd

lu Isaia 9, 6. Privitprin Epistola c[tre Romani, versetul 3, l5 primegte urmitoarea

lfa: Urmagul femeii este de origine divin[, garpele indicdpe satan, iar r[zboiul iniliat

ll tl'Argegte cu o victorie total6 in favoarea ilustrului urmaq al femeii,('g accst in(eles a trecut gi in Sfdnta Tradilie, dupd cum se poate constata inc[ in

ul doilea la Irineu: ,,s6mdn[a care avea si zdrobeascf, capul Earpelui este fiul

Abiu rnai tArziu de tot con{inutul mesianic al versetului a fost contestat de unii.oomentatorilor admit ins6 sensul profetic.

Rezultatul celor spuse este deci urmdtorul: in decursul vieyii ei, omenirea are de

t'tt [\dul, sub toaleformele lui, in sfdrSit, printr'un celebru urmas al ei va ieSi

din lupta in care Vrdjmasul Satana. agresorul permanent al omului, iSi

tu inddrjire s.fera su de interese.

Artlbt, avem in aceast[ sentinle divind ceea ce cu tot dreptul se numegte

vurrghelia, adicd intdia veste bunA.

2. Binecuv6ntarea lui Noe(Facere9.25-26)

llrr nlt tcxt mesianic il alc6tuiesc cuvintele rostite de Noe: ,,Blestetnat s5 fie Canaan,

V1 li lialitor sii; Binecuvdntat sI fie Domnul Dumnezeul lui Sem 9i Canaan sd fie

ltti; lrirgeascd Dumnezeu pe lafet Si sd l.,cuia.scd in ldcaqurile lui Sem Si Canaan

iltryd lui".t'R1uun este blestemat si he rob. Fratele lui Sem gi Iafet nu a fost Canaan, ci Ham,

Etttli irr blestem figureazd nepotul lui Noe. Pentru ce? Mulli comentatori citeazdpe

'u, cilre amintegte o tradilie mai veche, dupl care Canaan ar fi fost primul mafior

'()nlra Haereses, Ill,23, M. Gr. tom.7,col.96'7.tflv l't\,v, M.G., tom. 12. col. 108.

38 Nicolae NEAGA

ocular al scenei din versetul 21 gi, prin urmare, intiiul vinovat. Acesta a chemat apoi gi

Ham la faga locului2r.Alfii suslin cd in timpul lui David Canaanilii au ajuns sub jurisdiclia

intrucdt Canaani{ii se aduc in leg5rurd cu Ham, cdci in Facerea 10, 6 Cataan este cel

tAndr copil al lui Ham, s'ainlocuit Ham cu Canaan22.

Eu cred mai degrab[ cI chiar in textul original a figurat de la inceput numele

Canaan pentru urmdtoarele douE motive: l. in Facerea 9, l, Ham a fost binecuv6

deci cu greu putea sd cad[ blestem asupra lui. Aceasta este 9i teza Sf6ntului

Hrisostom23. Noe rostegte blestem asupra lui Canaan pentru ca tofi sd ia aminte la

fScut pdrintilor gi blestemul pdrintesc are urmdri dezastruoase pentru descende

Adev6rat ci Canaan este incadrat intr'un text cu fra{ii Sem 9i Iafet, dar evreiescul ,

(frate) aplicat la Canaan are infelesul mai larg de rudenie. 2. Sem este binecu

Binecuvdntarea sa este de conlinut spiritual. Dumnezeu este numit: ,,DumnezeulSem", numire semnificativ[ gi plind de nidejdi. Pentru a se specifica raportul

Dumnezeu gi Alraam s'a numit Dumnezeu: ,,Dumnezeul lui Avraam, Dp[rinlilor" (Rugdciunea lui Manase l, l), iar mai tArziu Hristos il agriiegte pe Cel de

cu vorbele: ,,Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!". Aplicat[ la Dumnezeu,

are sensul de lfludat si fie Domnul (pentru binefacerile Sale). in conformitate cu

lui Noe, Sem avea si devind favoritul Domnului, organ al revelaliei dumnezeiegti.

lafet primegte o binecuvdntare materialS, care-i promite intinderi teritoriale gi i

inmullirea ca num6r (scil. a urmagilor).

Perspectiva de a lua parte la binecuvdntarea spirituald a lui Sem se deduce

cuvintele: ,,s[ locuiascl in lEcagurile lui Sem". Unii comentatori iau ca subiect la

locuiascd..." pe Dumnezeu, nu pe Iafet. Subiectul este Iafet, cdtre care se adreseazl

Fraza ,,sllocuiasc6..." nu se inlelege cE Iafet se ldrgegte atdt de mult incdt ar a

Semili din agez6rile lor, cum presupunea inctr in secolul VI Procopie de Gaza2a, ci

preteaz[ intr'un ,,sens istoric culrural, referindu-se la prozelilii care, din mijloculindo-germane, se vor asocia la elita religios-istorici a lui Sem"25. Dacd s'ar inl

2l Cf. Lange, 1.P., Die Genesis (Bibelwerk),Leipzig,1977 ,p. 1877 9i Fillion, La Sainte Bible,(La Genese), Paris, 1929, ed. 9, tom I, p. 50.22 Dr. P. Heinisch, Das Buch Genesis (Die H, Schrift des Ahen Testaments gerausgegeben

Feldmonn, Dr. H. herkenne Bd. l), Bonn, 1930, p. 186. Acesta are Ham in text, pe Canaan ilin paranteza.23 Adyoo eig d1v Elod6ov, M.G., tom. 53, col.269.2a ,,Acest loc prezice c[ Imperiul roman invadeazd agezdrile Iui Sem", Comentarii laM.G., tom 87, col. 307.:5 Kdnig E., r,p. cit., p.92.

Hristos tn Vechiul Testament 39

lui Procopie de Gaza, n'am avea o binecuvAntare, ci cu tot dreptul un blestem

I srael.

lln scop politic nu are nicidecum textul, cum pretinde Gunkel26. Acest text este

contrastant; poate, cu timpul se vor lf,muri toate problemele ce se pun in cadrul lui

lucru este sigur, cuvintele lui Noe anunli marele adevdr cd pdcatul 'se pedepseSte

l0r virtutea se rdspldteSte mullumitor.

3. Flglduinfa lui Avraam(Facere 12,2-3)

tn istoria mesianismului, ldgdduinlele fEcute lui Awaam ocupd un loc cu totulCluvintele profetice sunt urm[toarele: ,,Voi face din line un popor mare, le voi

ltl1lvdnta Si voi binecuvdnta pe cel ce le binecuvinteazd Si pe cel ce te blestemd ilhleilema, si se vor binecuvdnta intru tine todte neamurile pdmdntuhri " (cf. 9i 28,

14,4l 26, 4;28, 14:32,13).

A luco din Avraam plrintele unui popor numeros este cea mai neagteptat[ promlslune

patriarhul inaintat in v6rst[ gi lipsit de copii. Flglduinta avea si devind realitate,

c[ de ea este condilionatA atat fericirea popoarelor, cit gi renumele patriarhului.

il binecuvinteazd,adicitii diruiegte tot felul de bunuri materiale gi spirituale.

t,nume mare" prevestegte celebritatea legat6 de acest prieten al lui Dumnezeu.'itatea fald de Avraam qi bunuriie juruite lui depinde mAntuirea. Cel care este

icul acestei unelte a credinlei igi in6buge singur izbAnda in viala omeneascE gi

r,lu totul pe cea viitoare, cici Awaam este mijlocitorul universal in aceastd privinld

Noul Testament incepe cu ,,Cartea neamului Iui Iisus Hristos, hul lui Avraam...".

nc dovedegte Avraam strdbun al Mdntuitorului. iar Acesta descendent al

Rellizarea fEglduinlei o vf,degte qi Ioan 4, 22 (m6ntuirea vine prin iudei).

Sllrrlii Pirinli admit caracterul mesianic al textului 9i apreciaz6 mai ales conlinutul

al flgdduin(ei ftcute acestui,.atlet" al credinlei, cum il numeqte Sfdntul Ioan

tr27 pe patriarhul Avraam.

l,ll., I ,ie lJrgeschichle und die Fatriarchen, das erste Buch Moses, Gdltingcn, 191 1, p

nk,lisrnul stabilit de SfAntul loan Hrisostom aduce o contributie interesantl la ltmurirea

lFxt, l:$tc ca gi injocurile olimpice, zice Hrisostotn, pentru aderenlii sdi, Avraam este ceea

nlle tu l.jocurilor olimpice pentru admiratori. ,,Nu numai atletul care obline cununa victoriei,

I eci care trudesc ai asudi, ci gi admiratorii invingdtorilor se impdrtdqesc de fertctrea

, I r Ltvida et Saule H,'mil Il, M.G., tom. 54. col. 687

40 Nicolae NEAGA

Teologii care nu admit sensul mesianic al acestui text se pot impdrfi in doudgrupe:

l. Sunt mai intdi aceia care nu dau nici o importanlS textului, cum face Kautzschcolaboratorii in ,,Die heilige Schrift des Alten Tbstaments'28

2. Grupul doi sunt aceia care iau atitudini wdjmage fa15 de textul mesianic, cumface de exemplq E. Reuss, care susline cl,,interpretareamesianicl sebazeatipegreqitl a Grecilor" (Romuri 4,l3)2e .

insd ftglduin+e ca cea din Romani 4, 13 sunt atagate gi altor personalitdli

,J'librekhu" din versetul 3 este un Nifal, fie cd l-am redaprintr'o forml reflexivi (se

binecuvinta), fie cE l-am traduce chiar cu pasivul, Avraam rdmdne totugi mijlocitor real

universal intre binecuvAntarea dumnezeiascd gi omenire.

4. Urmaqul celebru(Facere22,l7)

Suntin carteaFacerii cdteva texte (22,1'l;26,4:28,4; 48,4) inrudite ideologic. Elepot rezuma in cuvintele: ,,Voi inmulli sdmdnla ta ca stelele cerului, da-voitale tot pdmdntul acestq Si se vor binecuvdnta intru sdmdnla ta toatepamdntului".

Promisiunea aceasta a fost determinatd de vrednicia lui Avraam, care a,,ascultatDomnul gi ap[zit orinduielile, poruncile, legile 9i invlfdturile sale".

Fondul acestei fbg6duinle e ste similar celei din 12, 3. Avem aici in plus

cu,,stelele cerului", ,,pulberea plm6ntului" (28,1 ),,,nisipul mdrii", care sunt sinonimeindicd posteritatea numeroas[ a cuiva. ,,SdmAnta" sunt urmagii cuiva (cf. Facere 3, IDescendenlii sunt intei cei dup[ trup, apoi cei dupd credinfd oi dx nioreroq,, cum preci

Pavel in Galateni 3, 7. Izvorul binecuv0ntErii este,,sdm6nta", adici un descendent alAvraam, Issac, Iacov; obiectul binecuvdntfuii sunt popoarele plmdntului intregnicidecum numai locuitorii Canaanului, cum interpreteazl uniia. in aceste texte se

adev[ratii campanie in jurul verbului ,,barak"= a binecuv6nta, care vine atdt la Ni(Facere 12,3;18, I 8; 28, l4), cdt Ei la Hitpael (Facere 22, 18;26, 4) gi pe care unii il 1

cu pasivul, ,,vor fi binecuv6ntate", allii cu reflexivul, !,se vor binecuvdnta".acceptabile ambele forme, cdci ideologic textul nu se schimb[ foarte mult. Mesiinterpretat acest textlsus, fiul lui Sirah 44,20-23 qi Noul Testament, dupi cum rezulttrspusele Apostolilor Petru 9i Pavel (Fapte 3, 25; Galateni 3, l6).

28 Ed. a treia, Bd. Tiibingen, 1909,p.23.2e E. Rzuss, Dre heilige Geschichte und das Gesetz: Pentateuh und losua,Braunschweig, 1893, p.ro Cf. Dr. l. Dtiller, op. cit.,p.22.

Hristos tn Vechiul Testament 4t

Scnsul religios al versetului este copiii sufleteSti ai patriarhului se vor inmulpi,vor.fi adevdralii stdpdni ai pdmdntului, iar printr'un urmag celebru al lor se va

fcri c ire a tutu ro r o am eni I or.

5. Profefia lui Iacov despre implciuitorul(Facere49,10)

CupitLclul49 dinFacere conline o cuv6ntare apaftiartrului Iacov, rostitiinfala copiilor s6i.

profeticl a cuvSntirir rezult2i din aprecierea vorbitorului care, chemAndu-gi copiii, leh vederec6,,anunfi cevafiinviitof'(verset 1). Profefiaculmineazdincelebrulverset 10:

dc leu luda... Nu va lipsi sceptru din ludq, nici toiag de cdrmuire din mijlocul picioarelorpdnd cdnd vine $iloh Si de el vor asculta popoarele".

Autcnticitatea textului a fost contestat6 din pricina structurii sale hristologice, cdci

ia cregtinl a inserat acest verset intotdeauna printre cele mai sublime preziceriico. Orice pretext in incercarea de a acomoda gustului nostru structura versetului

ll r[stoarnd nemuritorii interpre(i ai Sfintei Scripturi, dintre care este de ajuns sd citeztul Ioan Hrisostom3r, Teodoret de CyC2, Procopie din Gazaat, Damiansr (secolul

Fulbertusrs (secolul XII). Iuda se aseamlnl cu un leu, din pricina rolului important pe

tlofine in decursul istoriei acel trib.Cluvintul ,,sceptru" este traducerea grecescului oxflntpov. Riddcina ideograficit dat nagtere la mai multe cuvinte, dintre care ne intereseaz[: oxrlr]norv= baston,

/ : a se sprijini gi oxqntpov : b5{ pentru sprijin. Evreiescul corespunzitor este

, iar ,,toiagul de cdrmuire" este un sinonim. in Vechiul Testament sceptrul este

cu care pIrinlii ating copiii neastdmplra(i (Proverbe 13,24),,,toiagul mAniei", cum,lce (Proverbe22,8).,,Toiag" poartd pdstorul (Miheia 7, l4) 9i regele (lsaia 14, 5).

I cste deci imaginea celui care conduce gi are dreptul gi puterea de a pedepsi pe: stdpdn, rege, irnpdrat.

Htirustorn zice: ,,Naliunea iudaicl cu geful ei propriu va exista pind cAnd vine acela care este

lflrttl[ popoarelor pentru mdntuirea lor". in Gen. omil. LXVII, M.G., tom 51, col. 574.

lAve n aici un indiciu clar despre venirea Domnului... imp6ratul vegnic Egiduit de Domnul", inXl,lX Gen. omil LXVII, M.G., tom 80, col,2l7.

l,llrlritt,s cste dupd trup din sarndn(a gi rid[cina lui lacob, precum a prezis acesta...", in Gen,

I , lorrr 87,, col. 499. ,,Cel de-al doilea Iuda este Hristos, care dupd trup s'a ndscut din tribul luicol 49tl

Fptrrropul Damian (sec. XI) combate pe iudeii care n'au primit pe Hristos cunoscut in Vechiult sub numele de ,,sceptru", Antil. ,,Contra ludaeos", M.L. tom. CXLY col. 42-68.

T l"rrlhcrtus(sec.XII),,,TractatuscontraIudaes": infrunteaacesteilucrdri punecamotto4g.;l r:x;rlicl apoi ctr ,,doritul neamurilor a venit", M.L., tom. CXLI, 305-3 I 8.

- 42 Nicolae NEAGA

Sceptrul il lineau domnitorii de obicei intre picioarele lor. ,,Aga se poate vedeamonumentele din Persepolis"36. Agadar, neamul lui luda va fi acela care furnipoporului pe conducdtorii 1or. Aceasti intaietate va p6stra-o Iuda,,pin6 c6nd vine $iAtunci regalitatea trece asupra lui $iloh, care este tocmai domnul dorit gi acceptat de

CuvAutul ,,$iloh" a fost obiectul unor indelungate discutii. Dupf, principainterpretlri,,,$iloh" ar fi :

l, Nou-ndscutul31,

2. Salem= oragul Ierusalinf8,3. $ela, fiul lui Iudase,

4. $ilo, oragul cu acest numeao,

5. Adev6ratul domnitolr,6. imp6ciuitorula2,7. Acela cIruia i se cuvine (domnia)a3.Punctul I cade, neavdndjustificare gramaticali gi dogmatic[; asemdnarea lui

cu oragul Salem (Ierusalim) nu este indreptifitd, iar nepotul $ela era prezent gi nuchestiune de viitor ca sd se gAndeascl unij comentatori la el. impotriva identificariioragul $ilo, din seminlia lui Efraim, avem argumente filologice. Numirea localitafii $este scrisd diferit de cea din 49, 10. De cele mai multe ori ortografia este urmatoarea: i

(Iosua18,1;18,91 19,51;21.2;Judecltori 18,31;21, l2;1 Samuel 1,3;2,14;3,21 4,4;14,3;1 Regi 2, 27;14,2; Ieremia 26, 6), alteori se scrie r).ur (Ieremia 7, 12; Judecdtori2 1 ) sau scurt tlo (Judecdtori 21, 19, 1 Samuel 7, 24, leremia 7, I 4, Ieremia 26, 9; psalmul

60), niciodati n)'o (cu hirek gadol, adici,,scripto plena").$i istoria este impotriva identificlrii lui giloh cu oragul gilo, din seminlia lui E

Iuda gi seminfia sa n'au axut rdganr/, s[ joace un rol at6t de preponderent in tiprimare ale istoriei, ci abia mai tarziu. Dac6 s'ar referi la oragul $ilo. la o epocr decipoporul.inc[ nu era organizat, ce rost ar avea cuvintele: ,,nu va lipsi domn...,', cdnd niciera intemeiatS regalitatea? Iuda, al patrulea copil al lui Iacov, are merite pentru familia

16 Y. Zapletal, Alttestamentlicftes, Freiburg, 1903, p 33.r7 Interpretare amintita de H. Schmidt, Der Mithos v. wiederkommenden K6nig in Alr TtGiessen, 1925, p. 8.38 Admisi de Reinke, 1., Geschichte des Volkes Israel,1876,p. 55.3e Acceptatd de W. H. Bennet (in Genesa sa p. 437), citat dupl Zeitschrift fiir die alttestamentWissenschaft, 1909, p. 194.a0 Propusi de mai mul1i, admisd de Fr. Delitzsch, Neuer Kommenlar ilter die Genesis.1887, p. 520.ar I. Brihmer, Dos erste Buch Moses.1905, p. 1 19, ,,bis der erchte Herrscher kommt',.a2 Sustinator insuflelit E. K6nig, Die mess. Weissagungen, op. cit., p. 9g gi L. Cl. Fillion,d'Israel, tom l, 1927, p. 122:,,LePacifique".ar Mai rnulti adercnli amintesc pe v zapletal,Alttestamentliches,Freiburg (Schu,eiz), 19(

Hristos in Vechiul Testament

prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de la moarte (Facere 31 ,26), reprezintd in

pc fialii s6i (Facere 44, 18), dar Moise este apoidin seminfia lui Levi, iarlosua din cea

El'rnirn. DupE epoca lui Iosua cregte din ce in ce preponderenla lui luda. Mai departe

epocajudecdtorilor nu putem merge cu referirea Ia $ilo-orag, clci Iuda ;i-a lIcut de

lntrarcain $ilo, aajuns, iarprofelia s'arfi epurzat.

Punctele 5 pi 7 se sprijina pe LXX qiVulgata (LXX are td o'7to)€ilrEw, Vulgata,,cui

est"), pentru cd consider[ ,,$iloh" un ,,compositum" din o (l), 'rux (a;er) 9i r)* $ul ($ilo) : acela care, c[ruia i se cuvine (scil. Domnia). Aceastl interpretare, admisd

Bt'igcna., Hrisostomas. Teodoreta6 etc. este in deplin[ armonie cu contextul, ca 9i

lgUerca lui ,,$iloh" de la verbul n)iu : a trdi in pace, substantivizat; Impiciuitorul,I plcii (Isaia 9. 5) Eiprvoiolq, Fridrich. ,,$iloh" este un,.apax legomenon". Dar

in aceasta constd secretul profe(iei. Este un nou nume ce se dI lui Mesia; meritullui Iacov, care a ini[iat titulatura.

, ,,PAna cAnd" (,,ad ki") nu indic[ sfhrgitul domniei, clci aceasta este continuatl de

Mesia este urmag din Iuda, in care prioritatea acestuia igi ajunge culmea, 9i flrd a

Bc continuA in sens spiritual. Un paralelism lSmuritor pentru ,,panA cand" este Matei

| ,,$i el nu o cunoscu pdnd cdnd ea n[scu" : nu a cgnoscut-o niciodatd. HobergaT 9i

iai crteazd spre acest scop Facerea 28, I 5: ,,cdci nu te voi plrisi pand cdnd nu vol

0oca ce !i-am promis" : nu te voi pdrlsi niciodata. Conform 9i Apocalipsei 5, 5, unde

nunlc$te pe intemeietorul imp[rdfiei spirituale: ,,Leul din Iuda".

Astfel, impdciuitorul ar fi personalitatea in care presfigtul lui Iuda igi atinge culmea. Senzul

i ar fi deci urmdtorul: ,,in tr,.,t decarsul timpului, ce'nducerea puhlica nu va fi cedatd

lui h[csia, leul din luda Si ndddjduitorul universal pentnt mdnluire"ae.

Accasta este interpretarea tradilionald a textului, citd vreme unii teologi protestanli iicon[inutul mesianic. Astfel, Hugo Gressmann, in monumentala sa lucrare ,,Der

ius"50, susline c[ domnitorulvizat aici este David, iar imnul a luat fiin!6 in epoca

i rcge. Este o dedicagie fbcut[ domnitorului gi cititE sau cAntat[ in fala lui. Protocolul

rhrrnnitoare pretindea caprin;ului sE i se ureze o domnie veqnic6.

lnccrc^rea aceasta este inadmisibil[, deoarece Binecuv6ntarea lui luda (49,8-12)

purte dinff'un lung gir de binecuvdntdri ale capitolului 49. Lipsa versetelor 8'12 ar

icgiltura dintre 7 gi 13. Apoi, n'ar fi at6t de m6gulitoare pentru regele David dedicalia

(istr. r)rni[. XVII, M.G., tom. 12, coi. 258'

0nlr,XL.lX,omil.LXVll,M.G.,tom.54,col.574:><o.i.xcLfgdrcvEroqdvE),rlqrigndxerto.rblnr'zice': ,,pdnd cind vine ccl cdruia i se cuvine.'.").

( icn., cap XLIV, M.G., tom. 80, col' 277.

r1g, C., Die Genesis, Freiburg in Breisgau' 1908, p. 443.

',lti,Y., Genezo. Inlroducere Si comentarii, Cerndu(i, 1909, comentarii la 49, l0'

At,t,,trtli i{ee rczultd gi din continuarea versetului ,,de el vor asculta toate popoarele".

tlflttirrp,crr, \930, p. 222.

43

44 NicolaeNEAGA

6. Steaua dinlacov(Numeri24,17)

Un alt text de caracter mesianic ar fi Numeri 24, 17. Sunt cuvintele rostite de vrljimoabit Valaam: ,, il vad, insd nu acum" il privesc, dar nu este aproape! O stea vq

din lacov Si un toiag se va ridica din Israil Si va zdrobi tdmplele Moabului Si pe toqi

lui Set ti va dobori la pdmdnt".Verbul ,,erenu" este la imperfect, se traduce cu prezentul, idee susfinuti de 96

frazei gi de celelalte forme verbale din text, deci ,il v5d"; ,darak" este perfect, eveni

aparfineviitorului, deci:,,var5s5ri"',,Steaua" este aiciimaginearurui omde seam( dc

Hristos in Vechiul kstament

l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen s6 se fi putut exprima atdt de mult ca de

(,,De nimic nu vorbe"te profepia aceasta atht de mult ca de Hristos... pe care-L

ntr pentru acum, ci pentru plinirea vremii, cdnd Dumnezeu a trimis pe Fiul; ,,steaua"

un indiciu despre divinitate, iar ,,toiagul" unul despre natura omeneasci a

i"56) asupra caracterului eshatologic al profepiei, trebuie sd fi existat o tradipie cu

bine fixate, pebaza clreia acest Parinte al criticii literare sd fi putut conchide.

Turgumim aplicd profepia la Mesia, iar oeful rlscoalei iudaice, sub impdratulprimi numele Bar-Kochba = fiul stelei, pentru ci l-au crezut Mesia cel prezissT

ilunrcri 24,11 .

Aceastl tradipie se menpine in cursul timpului, dovadd ci tdrziu in secolul XI,Damian combate, in Antilogul sdu, pe Iudeii care n'au primit pe Hristos,

lor in Vechiul Testament sub numirea ,,Steaua lui Iacov"s8.

Itt conformitate cuaceastdprezicereMesiavafiwtviteazde seami, carevareduce

pe cei mai temupi du'mani ai sdi.

Clu toate acestea, mai sunt unii care se rostesc importiva mesianism ului. ,,Steaua oi

I cure nimice"te pe Edomipi "i Moabipi nu-i nici Mesia oi nici vreo personalitate de

u viitorului, ci este regele David care a subjugat oi pe unii 'i pe alpii". Aceastd

rc tlui Mowinckel5e ad:ucein discupie alte probleme, in legdturi cu Pentateuhul,

dacir le poate suspine sau nu critica modemd nu discutdm aici. in tot cazul, pentru

ru udmis caracterul supranatural al textelor precedente nu este nici o dificultate a

"i rnesianismul acestui loc@, mai ales cE ideea unui mAntuitor nu este strdind

lui. Fapa de celelalte texte, Numeri 24, 17 adtce ceva nou, informeazd ci, ideea

existd din vremi strdvechi "i tn mijlocul popoarelor pdgdne.

7. Profetul cel Mare(Deuteronom 18, l5)

[.lnrr <lintre multele profepii atribuite lui Moise este "i Deuteronom 18, 15:. ,,Profet:uL tdu, ditt mijloculfrapilor tdi, ca mine, va ridica pie Domnul Dumnezeul tdu,

sd-l ascultapi"

rtp. cit., col.'717 "i'776.llcld, op. cit., p. 35.Antilog contra iudaeos, M.G., tom. CXLY col. 42-58,5'7-68

Mtrwinckel, Der (lrsprmtg der Bileamsage, Giessen, 1930 (in Zeitschrift fur die

rtliche Wissenschaft..., ) 930, Heft 4, p.248.gri slcuua a rflmas in vorbirea figuratd imaginea omului, de aceea steaua care inchipuie pe

pilc cAt se poate de luminoasi nu numai in Vechiul Testament, ci "i in vorbirea rom6nilor:

45

care are in vedere o epocd ce aparfine viitorului indep6rtat. C[ in vremea regelui David

va fi cdntat in auzul regelui acast fragment din Facere, nu este exclus; unii i-au putut

chiar interpretarea gregitl propusl 9i de Gressmann'

sau rege, du@ cum rezulti din ansamblul verseurlui. conpamfia se repetl in vechiul Te

La Daniel 12, 3 oamenii virtuogi sunt tot atatea ,,stele stralucitoare", in Facere 37, 9

Iosif sunt,,11 stele", la 15, 5 Si26,4urmagii lui Awaam 9i Isaac sunt stele m[runte, i

Apocalipsa 22, I 6 }kistos se numegte , ,stea sffilucitoare". , ,Toiaguf' este simbolul domnitr

(ienFacerea4g, 10). ,,Fiii lui Sef'sunt edomifii; aga interpreteazS $i sephraginta (uiot)g

qi Vulgata, degi eweiescul ,,$eth" are 9i insemn[tatea de ,,tumult de r[zboi", de aceea,

teologi - caW. Geseniuslr, E. Kiinigs2, P. Heinisch53-presupun clestevorba depieirear

cu sentimente rizboinice gi traduc vorbele ,,bne $eth" cu ,,prietenii vuietului de

,,copiii ruietului de rlzboi" etc.

in cazul acesta, sensul mesianic al textului este qi mai evident.

Valaam stribate timpurile pdn6 departe in epoca Aceluia pe care il vede ndscAnt

ca descendent al lui Iacov. Este steaua dup[ care s'au orientat Magii (Matei 2, 2),

sosind in lerusalim, intrebarfi: ,,Unde este Nou-n[scuful, clci noi am vlzut steaua

r6slrit?". Marele astronom Kepler constatl cE aceast6 stea extraordinard, dupl care

condus Magii p6n6 la Betleem, la leaganul Mantuitorului, a aparut la R6sirit, $i-a

cursul spre Apus gi a displrut apoi pe horizontul Palestineisa. Disparilia stelei Orig

motiveaza astfel: steaua a aparut deasupra locului unde era pruncul 9i a stat, a

Hristos, nu s'a mai v6ztJt, ca gi Duhul Sftnt, care a venit in chip de porumbel 9i

r[mas in Domnulss.

s1 in Handwr)rterbuch, ed'. 14 (Buhl), p. 792.s2 in Die messianischen Weissagungen, ed. 2, p. 114.s3 in Das Buch Numeri (DieHl. Schr. Des Alten Testaments, publicat Faldmann-Herkenne,

1), Bonn, 1936, p.98.sa Dr. Gheorghin, Sfdnta Evanghelie dupd Matei, Cemfu{i I' 1925, p' 118.5s Origen, In Numeri Hom.,XYlI, M.G., tom. 72, col- 717 .

46 Nicolae NEAGA

Nabi (de la xl (naba) = a comrrnica o gtire, a vesti cu insufle{ire) este un vestitor

voii lui Dumnezeu, un profet de seam5 9i adev[rat. Cdnd este vorba de un profet fals

determina mai de aproape noliunea sau persoana, de exemplu, ,profelii lui Baal",

de-ai Agerei" I Regi 18, 1 9. Aici nu este cazul, deci ,,nabi" este un profet al Domnu

unul care exceleaz[ prin grandoarea lui, c6ci altcum nu era necesard prevestirea

a lui gi compararea cu Moise. De altfel, gi cuvintele ,,va ridica Domnul" exclud posibili

aplicirii acestei preziceri Ia un profet oarecare.

Adevirat cd, dintr'un punct de vedere, nu Moise, ci Isaia sau alfii sunt profeli

Aga cE titlul de comparalie pare potrivit. insi, avindu-se in vedere caracteristica

lui Moise - legEmintul gi noile directive spirituale pe care le d[ omenirii - el rlmdne

celebru intre profe{i, iar profetul pe care il are in vedere textul se aseaminf, cu Moise

Ceea ce Moise este esential - un legdmdnt nou 9i o indrumare noui pe seama omentrtt.

acest sens, Moise este tipul viitorului profet.

Coranul6r aplica realizarea unei astfel de profelii la ,,trimisul lui Dumnezeu" li itscopul trimiterii: ,,ca s[ cur[1easc[, s[ invele Scriptura 9i inlelepciunea" (III, 158). in2, Moise este considerat trimis al Domnului, dar lui i-au urmat alli ,,trimigi", dintre

Coranul pomene$te pe ,,Iisus, fiul Mariei", ciruia in Sura IV, 169 i se zice: ,,Mesia, Iifiul Mariei trimis adevlrat al lui Dumnezeu".

Pronumele ,,tdu" se refer[ la Israil, din care se na$te Profetul.

Omul este liber si asculte pe cine vrea, dar numai profetul trimis de Du

aduce dreptate gi-i dI fericirea. in acest sens, se zice: ,,s6-l ascultali".

Vechii iuclei au crezut cI acest mare urmal al lui Moise estc Iosua, Ieremia

oricare alt profet, dar neepuizdndu-se in persoana acestora profefia din Deu

agteptau pe adevlratul profet. Astfel, la vederea lui Ioan Botezdtorul fariseii

oare este el Profetul? (Ioan I , 2 I ).Un argument in favoarea mesianismului il constituie tradilia samariteanS.

Samaritenilor consti numai din cdr{ile lui Moise, iar Deuteronom I 8, l5 constituie,

ei, cea mai celebrl profelie mesianic[. Sd se confrunte in privinfa aceasta Ioan 4, 25.

Caracterul mesianic al locului il garanteazd Noul Testament prin Faptele

3, 22: ,,Moise a scris in adev6r: Dumnezeu va ridica un prooroc". $i Evanghelistul

ne asigur[ c6 prinmijlocirea lui Moise au a$teptatpe Hristos, iar cuvintele Mintui

,,Dacd nu credeEi Scripturilor lui Moise, cum ve{i crede cuvintelor Mele?", pot avea

,,steaua, steaua lui Hristos, streluce$te prea frumos". Credinfa cd atatea stele-s c6!i oameni, clomul are o stea, a aceluia stea-i mai frumoasi 9i mai mare care nu este pic5tos, cI atunci cAnd

o stca, moare un om, a iniliaro Vcchiul Tedtament (vczi mai pe larg lucrarea mea,,N'am

stric Legea". Sibiu, 1940, p.216).6r in romAnegte de Dr. S. O. Isopescu, Ccmduli, 1912.

Hristos tn Vechiul kstament 47

p i textul nostru. Iudeii agteptau pe Mesia ca profet (Ioan 1 , 21), d'e aceea cu mai

lle ocazii bdrba{ii Noului Testament identihcar6 pe Iisus cu profetul anticipat de

eronom I 8, I 5 (conform Ioan 6,14;7 ,40). Se vede cd ceea ce spune Procopie dinestc tbarte adevdrat: ,,Moise este profet ca gi Hristos. c6ci Moise a eliberat poporul

llgipt, iar Hristos lumea intreag5 din ghearele diavolului"62

8. CAntareaAnei(1 Samuel 2,10)

ln cart.u intai a lui Samuel intdhim, in capitolul 2, 1- 10 un imn religios pe care Ana,

r lui Sarnuel, il rostegte in fala altarului. in istoria biblicd imnul este cunoscut sub

de CAfietrea Anei. Imnul culmineazd cu cuvintele: ,,Domnulvajudeca marginile

i Si va da putere regelui sdu Si va indl;a cornul Unsultti sdu".

l)c judecata divini se face caz deseori in Sfdnta Scripturd. Verbul ,judeci" este

lui ,,iadin", de la,,diin" = a face dreptate, gi exprimd acfiunea in urma c6reia

Irrczcu pedepsegte exemplar pe vinovat gi rdspl[tegte mulfumitor pe cel drept;

'gi n i le pdmAntului" este un sinonim penhu,,toate neamurile pdmdntului" : metonimie,

(pdmAntul) pentru conlinut (popoarele). Dhorme63 anage luarea aminte ci expresia

mai ales inpsalmii mesianici gi citeazdPs. 2,8;Ps.72,8.Uste obiceiul Sfurtei Scriprwi, constati SfEntulVasile cel Mare, de apune 1ucruri1e uiste

celor bune, pentru cd numai atunci poate sI existe o bucurie adevEratd pe urma celor

, cind mai inaintea 1or am ar.rrt de suferit cele dureroase. Astf-el. se zice 9i aici in I2,6: ,,Eu voi ucide gi tot Eu voi face sf, invieze", deci binefacerea Yine in rdndul al

. Aici, in CAntarea Alei, Dumnezeu este cel care judeci qi tot El cel care d[ putere.

,,Cornul" este simbolul puterii. Citdnd Psalmul 75, 1 l, Sfintul Ioan Hrisostom

ctr mai indicd 9i glorie qi renume (ti1v 6tvaptv, cilv 66(cv replgovsrqv,)u'. De

, ircesta este simbolismul ,,cornului" in Vechiul Testament. in Psalmul 75,17,cle celor p5c6togi" sunt forfele gi fala acelora. Dumnezeu va rupe coarnele

ii va reduce adic[ la neputinfa; dirnpotrivd, ,,coarnele drepfilor" (Ps 75, I 1)

rc, respectiv puterea acestora se mdregte. DupI plrerea Sfdntului Vasile,

ismul acesta este imprumutat de la rinocer, care are un singur corn $1 care este

lf trrcopie din Gaza, Cont. itr Deuteronom, M.G., tom. 8'1, l; col' 9'1 .

l)lttrrme, P.,Les livres de Samuel, Paris, 1912, p. 29,

Hll Vrrsile cel Mare, Comentariu la Psalmi,trad de Pr. Dr. 01. N. CdciulS (Izvoarele Ortodoxiei,

ff ,l), lluctrre$tr, 1939,p. 129-130.x l)c Arrna, Sermo IV,M.G., tom. 54, col. 663.

48 Nicolae NEAGA

,,un animal neinvins in ceea ce privegte puterea, gi un animal care nu se lasi supusoameni"66.

,,Uns" (,,Magiah", ,,Xprot6q") se numegte cel miruit cu untdelemn. Se ungeau(l Cron 16,22)de citrepreoli sauprofeli (l Rg 1,39), preolii (Lev4,5), arhiereii (Lev 4,Patriarhii nu se ungeau, se numesc totugi uneori ,,unqi" (Ps 105, 15) pentru ci ei suntgi preolii familiei lor. Pentru a face inofensiv pe purtrtorul scutului se ungea gi acestaSam I , 2l ). Prin ungere li se implrtiEea domnitorilor o putere nevlzutS.

,,Miruirea" mai este gi semnul bucuriei, in acest inleles se ungeau barba gi

oaspelilor cu untdelemn amestecat cu plante aromatizante. Astfel a fost miruit cu mirmare prel Hristos de cdtre o femeie din Betania (Mt26,7). in cazul acesta mai exist[expresia stimei, a venerafiei. in unele cazuri ungerea mai este simbol al Duhului SfhntPt l, 20-21, I loan 2, 20).

Degi ungi li se zicea, in Vechiul Testament, mai ales la inceput regilor, incetulincetul expresia incepe sE se aplice la Mdntuitorul fbglduit (de ex. Dan9,24). Acelalucrupare arezulta din Lc 1,69-70'.,,Domnul Dumnezeu ne-aridicat corn de mdntuire,casa lui David, precum a grlit prin gura profefilor din vechime".

Sensul versetului este deci urm[toru]: Existd o judecatd universald.suprem este Dumnezeu, care,fiind atotdrept, vajudeca dupd dreptale. Toatecele bune de sus coboard, astfel Si puterea pe care o delin regii pdmdntului onumai mulsumitd Celui de Sus. Mesia, regele prin excelensd, octiveazd inCelui Preainalt. Mullumitd ajutorului ceresc, regele Mesia atinge culmi de glnebdnuite.

f. imptrrifiavegnictr(2Sam7,12)

Ideea mesianici ia un avdnt deosebit pe timpul regilor David gi Solomon. Avemtextclacarenereferim: l.lmpdrdliaveSnicd(2Sam7,12,16);2.LegdmdntulveSnicSam 23, 5) Si 3. Tronul veSnic (l Rg 9, 5).

I. Din int6iul grup de texte face parte2 Sam 7, 12: ,,givafi dupd ce se vorzilele tale, Si tu vei dctrmi cu pdrinlii tdi, voi ridica dupd line sdmdnla ta, care vadin pdntecele ldu Si voi intdri impdrasia lui'67.

,,A plini zilele" inseamnl a-fi trdi viala, a epuiza epoca de timp determinatllumegti. ,,A dormi cu pirinlii " este un fel de vorbire despre cei mo(i. Nofiunea cr

66 Sf. Vasile. op. cit.,p. lll.67 Cf. 1 Cronici 17, 10-14 9i Ps. 88, 30-38

Hristos in l/echiul Testament 19

ldecrr de nernurire, consider6ndu-se moartea ca o simp16 trecele dincolo. la srimogi, qi

l0lrtinuarea unei astl-el de lie1r.

,,SimAn!a", (cf. Fc 3, 15), adicd urmagul. este din neamul lui Darid, Se pregdteyte

:l o irr-rpdrlfie nou[, dar remarcabild, cdci in acest sens, se zice (i'. 13): ,,Acela va zidi

rtunrclui rueu Si eu voi intdri pentru t,ecie tronul intpdrdliei sale".

,,Acela", adicd legele impdr[liei viitoare, va zidi un ader,6,rat templu de inchinare lui

nczeu, iar fionul irnperial va dura pentru totdeauna.'l'eologii Buclde, Lrjhr, Smith, Nou'ack, Wellhausends ;i Kittel'1e au oarecare

idprivitoriar.ersetul 13.Eiartl bucurogis[fiescosdinue 12gi 1.1.P.Dhotme-i

versetul I3 in parantez.d Si adefi prin aceasta la concluzia lui S'ellhausen cE

tul 13 este o intregire ulterioara la text"7|. Dc fapt, nu existio antitez[intre 12 ;i5 ttuu I 3 gi 14, ideea este insl prea avansatA pentru cei care nu admit prot-elii mesianice

ltucst capitol ai cdrlii.ldcologic, acest verset este continuat de cel urmdtor (1:[):

,.[u ii voi fi tata qi el va fi fiu] meu. gi eu il r.oi pedepsi dacd r a face rEu, cu toiag

)sc 5i cu rini de-ale fiilor oarnenilor''.

Ilaportul dintre Dumnezeu gt regele viitorului este cel dintre tat[ yi copil; o iubire

lurgini este caracteristica atitudinii 1or. Aceast6 atirudine se bazeazd pe legile dreptatii

utc, care prevdd pentru thpta r[splatd pi pedeapsd penuu gregeald.

,,'l'oiagul" gi ,,rana" indicd pedeapsa cuvenit[ c4lciitorului de lege.

Acesta este sensul general gi apropiat al versetului. i.-i se f'ac insa aici 9i

rrricf,ri care privesc ader druri de credinld din cele mai impoltante, astfel nu este

rril versetului insinuarea privitoare Ia nristerul Sfintei Treimi. ..Ci Mesia este l-rul lui

nczc'u", aceasta este rdd[cina -edndirii chiar 5i dupi pdrelea lui R. Kittel'2, care

lllrtrirruse versetnl l3 din te,xtul biblic (poate pentru ideile prea avansate ale lui), Kittel

ftur: irplopiere intre 1J 5i Ps 2 pe de-o parte, gi 14 9i Is I l, 1 pe de altd parte. iar prir itot

lA tn,rsianismul Ps 2 gi Is I 1, 1 n'are nici o indoial[ renumirul teolog 9i critic'-:.

l)in contextul mesianic face pane gi versetul 15: ,,Iar ruila mca nu o voi indep[rta de

lH cl, p, c.un, am indep6rtat-o de la Saul, cel care a tbst inaintea lui".

s'( I l) l)liorme, Lcs /it'res de Sattruel. Paris, 1912, p. -12S.6' / i/r.:rr eire Etrch Santuel tinLie heilige Schrift des.TltTEstament ltet'trtrsgegete]ivor) C. Kautsch

Hrl lr, 'l-trbingen, 1909. p. 430.lt' ' lt L'it. p. 329.!r

f lltrlrnc. .;p cit.,p. 329.t' l, ,'i,, p. .130.

'i l 'l conrentariu la acest \ et'set ne dd ;i Ps. 89, -3 1 .

50 Nicolae NEAGA

,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste, afecfiune. in LXX lipsegre (fhrajSaul, iar partea din urmd a versetului are un inples general, referindu-se la toli ceide Dumnezeu. Criticii supun gi acest vcrset diferitelor modificdri. Ei se orienteazd maidupE I Cron 17 ,23, cbruiaii dau prioritate. A;a judecl P. Dhorme?a gi R KittelTs.

La o examinare mai apropiat[, versetul este de fapt pasibil de mici modifilologice; din punct de vedere al fondului, obiectul lui 2 Sam 7, 15 9i I Cron 17,

rimdne acelagi.

Acest ciclu de profefii sfhrgegte cu versetul l6: ,,f,i credincioasd va fi casa taimpdrdlia ta in veci, inaintea mea lronul tdu va fi inldrit pentru totdeauna " . Accense pune aici pe,yegnicie", caracteristica imp5r[{iei care se va infiin}a. Aplicarea prezila o imp[rd{ie materialS nu epuizeazd sensul gdndirii. in Noul Testament (cf. Lc 1,32-in locuri care par a fi un ecou al versetului nostru, ,,casa lui Hristos" este Bisericregtinii, (Evr 3, 6). Astfel, TeodoretT6 in secolul V, are dreptate cdnd spune ci aceste

se potrivesc nu atdt regilor obignuifi, c6t mai vdrtos lui Hristos, c6ci ,,Solomon n'ao viafl mai lung[ decit alli oameni, nici micar virsta tatf,lui s[u n'a intrecut-o".

II. Al doilea text este 2 Samuel 23, 5: ,,Cdci nu a$d este casq mea inainteaDumnezeu, cdci legdmdnt veSnic a incheiat cu mine, tare in toate Si sigur; cdcimdntuirea mea Si tootd pldcerea mea nu el le-a fdcut sd odrdsleascd? "

,,Nu aga', adici nu ca alte case, de care cea davidic[ se deosebegte. Cu famil(,,casa") davidic6 s'a incheiat un angajament din care recurg atAtea binefaceri ca: mdntuirefericirea, plEcerea de via1d.

,,Chefe!" trebuie citit ,,khefti". Propunerea lui DhormeTT de a se lega ,,khefti" de ,,knu schimbd sensul cE versetul este pasibil intregirii accepttr gi Kittel78.

III. Al treilea text din grupul,,Impdr6fia vegnici" este I Rg 9, 5: ,,Voi intdriimpdrdliei tale peste Israel in veac, precum am vorbit cdtre David, tatdl ldu, cdndzis: nu va lipsi niciodatd bdrbat de pe tronul lui Dqvid".

,,Scaunul", adicd tronul impirdfiei, va fi totdeauna ocupat. Flgdduinla s'aaltldati lui David, aici avem o reinnoire a promisiunii cltre Solomon. Textul se

numai formal de cel anterior.in conformitate cu aceste prcziceri,nu va lipsi niciodatf, domnitor din vila regalS

lui David. DacI David Ei Solomon sunt trecdtori, dinastia lor este etem6, cum etern[gi impdr5lia intemeiatd de ei. implrilia aceasta va dlinui de-a pururi, cdci printr'un

1a Op. cit., p. 329.7s Op. cit., p. 430.

'u Eq "rlv

B' Bcq. i:got.2l c. 7 M.G., tom. 80, col. 61871 Op. cit , p. 433.18 Biblia ebraica, ed. II, Stuttgart , 1913, p. 454.

Hristos in Vechiul Testament 51

r egnicia ei este garantari,. Iata clnil progreseazri gdnclirea ntesianicd: In Fc 3,

J t 'o rpus doar c,i Ltn unllas al Jbmeii va fi'dnge aciversitatea sarpeiti, in Fc 9 J 'a sp?.s

rtt:cl voinic celebnt esie senit, dm-fanilia pro-fiod rcligioasd ct lui Avrant (Fc l2, j1,

viteani trib al lui fuda (Fc 49, I0) Si, in sfdrSit, cd printr'tut determinisru dorit de

eterne, Regele cel ninwtat este un descendent inntdit trupe;te ctr inpeleptul

Si ctt viteaml David.

, in Noul Testament aceast[ frgdduintd se lea-qi in aga tel de evenimentele descrise

l.c I .12-43, incAt se vede cd este vorba despre realizarea ,,irnp5ldliei care nu se poate

lrgrnipolitic-"'e. Astfel, David 5i Solomon. acegti soli de vepti bune, care nu cunoiteau

ttinreni mai mare decAt pe Dumnezeu, aduc gtirea c[ se apropie epoca pentrufdw'ireai visate din moSi-stdntoSi.

"('l l)r. I.Olariu, Evangheliileciztpa.llatei, llarar;iLuca,Cztatsebeg, 189'1,p.428.(',Israel

cEtr l)rLrtolipul omenirii care se adund in imp[rirlia lui \Iesia")

s352 Nicolae NEAGA

II. Profefii mesianicein cartea lov

Nldejdea in Mintuitorul(Iov 19,25)

Prin doctrina sa, cartea Iov de{ine un fel de primat spiritual intre scrierile bibliinvierea din mor{i, judecata de pe urmI, doctrina despre ingeri gi lumea transcenden

nu sunt singurele rubrici prefioase. Avem aici gi texte in care Iov descoper[referitoare la Mesia. Iatd unul: ,,Eu Stiu bine cd Mdntuitorul meu este viu Si cd el cel

urmd se va ridica pe pdmdnt".

,,Goali" (Septuaginta are d 6x),uerv pt, iar Vulgata,,redemptores meus") are

primitiv de rudenie apropiatd, care are obligalii, de exemplu, dacl o rudeme a sa a

ucisd, trebuia s[ intreprindd rf,zbunarea; sau are obliga{ii in cazul unei cdsltorii de leviAcest participiu Kal indic[ totodati pe un mdntuitor in genere, (deci, ,,Goali" : M6ntuimeu)*o. Aici Iov se gdndegte la Mdntuitorul sufletului siu, la Dumnezeu. Iov igi inchi

cobor6rea lui Dumnezeu pe pdmint gi ap[rarea cauzei sale.

,,Este viu" pare un sinonim al verbului,,exist6" gi are inlelesul de existen{a. Iov gti

bine, adici are convigerea cEDumnezeu este o realitate vie, nu o ficliune, cum este

cu zeii p6gdnilor. ,,Cel din urmd", adictr,,in sfhrgit va veni Mdntuitorul", dar ca ultimulaceastd calitate. Unii comentatori iau cuvdnhrl ,,acharon" in infelesul de ,,in vremea diurm6" gi se orienteaz[ dupd Vulgata, care are ,,in novissimo die"Er.

Sensul ar fi totugi urmdtorul: Dumnezeu coboar[ cu siguran]I in lume, iar cu ven

Lui se incepe opera de m6ntuire a omului82.

80 Isopescu, O. traduce cu ,,r[scumpiritor" qi pare ci sc gdndegte'la acfiunea Sa dejudecltorvremea de apoi, vezi cartea Iov, introd. gi comentarii, 1903, p. 55.stDhorme, P., Le livre de lob, Paris, 1926, p.256.82 in literatura Sfinlilor Pirinli, locul este interpretat mesianic, cf. H. Les6tre, Le livre de

Paris, 1911, p. 126-128.

Hristos tn Vechiul Tbstament

III. Profe{ii mesianice in Psalmi

Psalmii mesianici sunt destul de numerogi. Doresc s[ stErui insd numai asupra

dintre ei. Acegtia sunt: 2,8,16,18,22,34,38,40,50,72,89,102,110, 118. in fruntea

Itd Psalmul 2 carepoate fi intitulat:

1. VrIjmagii Domnului(2,1_3)

,, Pentru ce se zbuciumd pdgdnii Si popoarele pldnuiesc cele deSarte? Se rdscoaldpdmdnlului Si cdpeteniile lor Sin sfaturi impreund, tmpotriva Domnului Si a Unsului

' Sd rupem legdturile lor Si sd arancdm de la noi funiile lor? ".

Eweiescul ,,lamah" (pentru ce), compus din prepozifia ,,1e" gi pronumele interogativ

", nu este o simpld intrebare, ci un strigdt de mirare sinonim cu ,,la ce bun?". ,,Goim"nurnai pdgdnii, cdtl vreme cuvdntul ,,popoarele" cuprinde gi pe evrei. ,,Se zbucium["

", perf. Kal) exprim6 nervozitatea celor care urzesc revolugia, a eweilor gi a pdganilor.

fnc un plan degert. Versetul2 aratd. cI in hora celor turba(i se las[ pringi gi regii qi alte

rulcnii ale plmdntului, ca oameni cu vazl, principi etc. ,,Unsul" (vezi gi 1 Sam 2, l0) este

tul lui Dumnezeu pe p6m6nt. Scopul complotului il indic[ versetul 3: ruperea

cu Dumnezeu, prin lepEdarea credinlei gi a obligaliilor impuse de ea. Prinqr ini qi funii sunt supugi, robii, vitele. O robie grea considerd necredinciogii gi ascultarea

bund voie de Dumnezeu.

Unii comentatori, mai ales Sfinlii P[rin(i, de exemplu Origen83, Teodoretta, Sfintul

Altrnasie8s, Fericitul AugustinE6 explicd acest textprinprisma FA4,27. in cazul acesta,

fghclii sunt Irod, Pilat gi asocialii lor, care au creirut cd,,nu este cazul sd li se impunl religia

BFc$tina"87.

It( )rigcn: ,,Rcgii pdmdnhrlui qi principii sunt Irod gi Pilat gi conducitorii poporului iudeu, ceea ce

lllenlioreazd de altfel Pctru, cel inspirat dc Dumnezeu in Fapteie Apostolilor", Etg Yocrl, M.G..

Ionr, 12, col. 11101.l' I'codoret, EiE t. Yool,, M.G., torn. 80, col. 875,It S l lintul Atanasie, Expositio in ps., II, M.G., tom. 2'1, col. 63.s l'sr Augustin, Enarratio in Ps, II, M.L.. tom. 36, col. 69.lrlrcr, Augustin, op. cit., tom. 36, col. 70.

54 Nicolae NEAGA

2. Nagterea din veci(2,6-9)

Ideea versetelor 1,2,3 aflf, continuare in cele urmdtoare gi culmineaztr in

6-9. Iati textul: ,,Eu am pus pe regele meu peste Sion, muntele meu cel sf6nt, a zis Domnul:

Fiul Meu eSti Tu, Eu astdzi Tb-am ndscut, cere de la Mine gi-f; voi da neamurile mogteni

gi stipAnirea ta marginile p6mAntului. Cu toiag de fier ii vei zdrobi, ca vasele olarului ii vei

sparge".

Subiectul ftazelor din aceste trei versete este Dumnezeu, care veste$te

regelui Mesia in Sion. Sionul este o culme in centrul oragului Ierusalim. Aici era

numit Moria, unde a jertfit Avraam, acolo se afla cetatea lui David gi apoi templul I

Solomon. Prin zidirea templului Sionul devine centru religios, loc sfrnt. Sionul,

lerusalimul, va deveni capitala impiTifiei viitoare. $eful impdr{iei spirituale va ficel instituit cu voia lui Dumnezeu. intre Dumnezeu gi rege existd raportul dintre pdrinte

fiu. Cuvdntul ,,astdzi" este sinonim cu etem, vegnic, clci la Dumnezeu nu se apli

noliunea de timp. Timpul este limitat, are un inceput gi sfhrgit gi dacd Fiul ar fi n[scuttimp, ar fi lipsit de via16 vegnicd. Nagterea in timp se aplic5 numai la cea dupd trup, dar

fru al lui Dumnezeu, Regele s'a ndscut din veci, cum precizeazd Sfdntul Pavel:

ieri 9i azi acelagi in veci" (Ew 1 3, 8; Rm l, 4).

,,Fiu dumnezeiesc" se numegte in Vechiul Testament poporul ales (l;4,22; Dt 14, I

Os 11, l). Adopliunea aceasta s'a acceptat in urma rolului spiritual ce-l avea Israel

lume. ,,Copii ai lui Dumnezeu" se mai numesc oamenii virtuogi (Fc 6, 2), iar incregtind sfin[ii sunt mldulare din trupul lui Hristos.

Expresiile ,,eu... te-am nlscut" indic[ divinitatea pruncului regal. Pentn

acestei afirmlri Teodoret8s se referd la Ps 110, 3 (,,mai'nainte de luceafhr te-am

,,Marginile pEmdnhrlui" nu sunt granilele Palestinei, cum interpreteazl unii. Dacd ar

vorba despre hotarele Palestinei, s'ar determina mai de aproape expresia, cum face

exemplu Zaharia 9, 10, care, prin marginile plmAnhrlui inlelege litoralul Mdrii Medi

din fa{a Palestinei. Hiperbola ,,marginile pamdntului" cuprinde inheg uscatul de pe

terestru.

,,Toiagul de fier", adic6 mdna tare, se indreaptd impotriva pdcltogilor,interpreteazE Sfintul Vasile8e.

88 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 808.8e Comentarii la Psalmi, trad. de O Clciula, p. 22.

Hristos in Vechiul kstament

3. Coroana creaturilor(8,4)

,.Ce este omul cd-li aduci aminte de el Eifiul omului cd-l iei in seamd? Cu pulinmaiS1l1: decdt ingerii, cu slavd Si cu cinste incununat, stdpdn peste lucrul mdinilor tale".

,,Omul"din intrebarea,,ce este omul?" este traducerea lui ,,enog". Acest substantiv.dorivd de la un radical (,,anag") care inseamnd slab, moale, fragil, pulin gi caracterizeazd

;re om ca hinfi hecdtoare. O paralela izbitoare avem in Ps 103, 15: ,,Omul? ...zilele lui suntCtiarba...".

Verbul ,,zakar" inseamnl mai mult dec6t a-ti amrnti, a te gdndi la cineva. Verbul se

frlosegte in legtrturi cu grija pe care o poart[ Dumnezeu omului. Dumnezeu igi amintegted0 om cu un scop bun, ca s[-1 sprijineascS. Aga gi-a adus aminte de Noe, dupl potop (Fcl, l) oprind apele, de Avraam gi a scos pe Lot din mijlocul pericolului (Fc 19, 29).

,,Fiul omului" este traducerea lui ,,ben adam", originalul ebraic spune mai mult:Adum derivd de la ,,adama" : p[mdnt; deci pimdnteanul, fiu al pdmAntului- Expresia

icb il aduce pe om in leg6turl cu cele trecdtoare, din care este alcltuit6 fiinfa sa.

,,Meelohim" se poate traduce cu ,,decdt Dumnezeu". intrucAt Septuaginta are

trcp'oyy6X.ouq, s'a acceptat in genere aceastd interpretare. De altfel, nici asemlnareaui cu Dumnezeu nu este str[in6 Scriprurii (conf. Fc 1,26-27). Versetul 7 favoizeazl

plima traducere gi nu pe a Septuagintei. Nu ingerii, ci Dumnezeu este stdpdn. Omul este

0leut nu dup[ chipul ingerilor. ci,,dupd chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu". Mai pulinDumnezeu este omul prin moarte, aceast6 comparafie se potrivegte gi cu ingerii,

lltf'el de exemplu Teodoret{ zice: ,,prin moarte omul este f6cut mai mic decdt ingerii".,,Lucrul mdinilor" sunt fipturile. indicate in versetul 8 $i 9, pe care omul le stdpdnegte

ln chip regal.Aceastdmare idee despre demnitatea omului, Sflntul Pavel o aplicd la Hristos (Ev

l, 0-A;, fXptura in care se intiilnegte desivdrgirea omeneascd in cel mai inalt grad, cumiluca Origenet.

4. invierea din morfi(15, l0)

Dintre textele de conlinut mesianic face parte gi Ps 15, 10:

,,Cdci nu vei ldsa suJletul meu iadului, nici nu vei da pe cuviosul tdtt sd vadd

llilcdciune " .

rr 'li:odoret. op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 80, col. 917rr {)rigen, op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 12, col. 1185.

55

56 NicolaeNEAGA

,,Sufletul" este traducerea lui ,,nefe9", acest cuvdnt deriv[ de la verbul iiJ!: care

inseamn6 a sufla, substantivizat in suflare, duh. Sufletul nu este parte constitutivE a

f,rinfei corporale, ci locatarulprincipat al corpului omenesc. in lumea de dincolo sufletul

trAiegte independent de corp. De moarte 9i urmdrile ei nimeni nu scapd. Credinciosul ideal

doregte ca sufletul lui sd aib[ o soarti diferit[ de a altor muritori'

,,seol,' : iad (LXX uprlg) indica una dintre cele dou[ st[ri de dupa moarte. Iadul

locul de nefericire, locuinla de dup6 moarte a celor r[i, ,,focul vegnic", cum ii zice

Mdntuitorul. Ce este geolul (iadul) ne-o spune Ecclesiastul 9. 10: ,,locul unde ne se

nici o fapt6, nici punere la cale, nici gtiin1[, nici inlelepciune". Cu timpul, no]iunea sd

precizeazd;astfel, in Noul Testament (Mt 1 6, 1 8; FA 2, 27) este impirdfla morfilor pdcdtogi.

iadul are po4i zdvorAte, chei la po4ile sale 9i stipin temut. Cuvintul romdnesc ,,iad"

deriva de la grecescul qtprlG: intunecos, nev[2t; in Iliada este imperiul lui Pluton (zeul

iadului), adicd lumea cea de sub p[mdnt, locuin]amo4ilor, prin analogie: moarte, mormflnt'

,,Hasid",6otoq,,,sfantul",,,cucemicul", ,,cel cuvios", ,,alesul" indic[partea

din om. Preocuplrile acestui psalmprivesc viala de dincolo. Cu privire la ea, profetul art

nofiuni precise, ca gi referitor la componentele fiin.tei umane. Pltruns de credinld, mai ;ti(

cd dincolo de orice experienll exista o lume nou[, mdntuitoare de trup 9i sutlet; de ea

vor invrednici numai alegii lui Dumnezeu. Prin Sfantul Petru (FA 2, 25) 9i Sfhntul Pavel

13,25),NoulTestamentreferlpsalmul la Hristos, caprecizare anestriclciunii 9i a

de care s'a invrednicit, dupd cum arat[ 9i Teodorete2.

5. Vaietele celui nevinovat(21,1)

inhe psalmii mesianici se socotegte 9i al 2l-lea. Dupi cum indic[ titlul din

({r*p fiq ovtrplprpecoq ciq eroOrvitg se invocd aici ajutorul grabnic de stts: ,pumtmeu, Dumnezeul meu, pentru ce M'ai pdrdsit? Departe de ajutorul meu cuvi

stt.igdrii melel ". Repetifia numelui lui Dumnezeu indicl pericolul mare in care se afl6

in suferinp gi precizeazdnecesitatea grabnicd a intervenliei. Particula,pentru ce" expri

dorul dupl Dumnezeu gi nu neincredere sau disperare.

Invocarea prin care se stabilegte leg[tura cu Dumnezeu, devine un instrument

ridicare moral6 pentru cel cucemic ai astfel psalmul insinueazi invElltura cI lumea, ori

avantaje i-ar promite, nu poate oferi un ajutor m6ntuitor'

Aceast[ invocare (din versetul 2 a) o mai intalnim laMatet27 ,46 9i Ia Marcu 15,

sunt cuvintele rostite de MAntuitorul in calvarul suferinjelor Sale. Mdntuitorul,

Hristos ln Vechiul kstament 57

lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire formal[ intre texte, evreiescul

xBZuh" corespunzAnd in aramaicd lui ,,sabac".,,Toli cei ce md vdd md batjocoresc, strdmbd din buze, clatind din cap Si zic: Si-a

pUt nddejdea in Domnul. scape-L, mdntuiascd-L, dacd-I este d*9".,,A strdmba din buze" gi,,a clf,tina din cap" sunt expresii de disprel gi mil6 neloialS.

,,$i-a pus nddejdea in Domnul" este un rispuns ce-l dau vr6jmagii celui care invocd

,ljuhr pnn strigitul ,,81i, Eli. ..". Reprezentantul unei vie{i morale inalte, aunei idei mari gi

adevdrate are totdeauna curajul de a-gi sigila, prin martiraj chiar, convingerile. Dei, ura dugmanului amulegte in fafa mormdntului, cdnd se d[ dreptate mortului, alta

inse atitudinea fafi de Cuviosul din Ps 2l : -impart supravegmdntul Meu intre ei, ;ic[maga Mea arunci sor]i", ,,Imi strlpung mdinile gi picioarele", v. I 7- I 8.

Supravegmdntul este traducerea evreiescului ,,beged", (ipdoov). ,,Beged" este

irea ce se dE invelitoarei de pat, pdturei, plapumei (l Sam 19, 13; I Regi l, l). Dinp6tur[ se confecfiona gi haina de deasupra omului, adicd p6tura pEtratl se punea

umeri invelindu-se corpul. Ea fiind mare, era potrivit5 ca acoperitoare noaptea, de

dispunea legea ca ludndu-se de citre creditor ca amanet, ea si-i fie restituitilrului, inainte de apusul soarelui, pentru ca omul sdrac sd poatd intrebuin{a,,beged"

Ittculplapumei. ,,Beged" se mai folosea pentru transportarea obiectelor care trebuiau

cu grijd ca sd nu se deterioreze. Se mai transportau pe ,,beged" seminfe, grAu, orz,

strflngdndu-se cele patru colfuri gi punindu-se pe umeri. Uneori purtau doi sau

inpi cele conlinute in,,beged".

,,C[maga" este traducerea evreiescului ,,lebug", era haina obignuit6 pentru to{i,de care nu se puteau lipsi decdt doar oropsitii societetii: ,,care cutreier[ goi gi fEra

.." ([ov24,7).,,Lebug" f,rind haina cea mai simpld se confecfiona din material ordinar. Aceastd

scurtl nu prezenta cine gtie ce valoare pentru cel care ar fi mogtenit-o, cu at6t maitlaci s'ar fi tliatin patru, cum a fost cazul cu cea de aici, de aceea se atribuia celui

lu so4i.Dupd dreptul roman, ostagii insircina{i cu paza celor osdndili la moarte primeau ca

ie hainele celor ostndifi.in ce m[surd s'au realizat cele prezise de Psalmul 21, se poate vedea in Noulrrcnt la Mt 27, 35; Mc 15,24;Lc23.34:In19,23-24. Astfel, avem aici uu program al

Ittilor Domnului,

6. Os nu va fi frAnt(33, l8-19)

,,Multe sunt necazurile dreptului, dar din toate il mdntuie Domnul. El pdzeSle

txtsele lui, nici unul dintre ele nu se va zdrobi."e2 Op. cit., M.G., tom. 80, col. 963.

58 NicolaeNEAGA

Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei omului drept este discutatl

in cdffle Iov gi Ecclesiast, de unde putem deduce c[ uneori le merge r6u oamenilor

firi ca noi se putem inplege, in toate caztnle, ce sens are nedreptatea ce cred cE Ii s'ar

Psalmul acesta insinueazl cd este aspr[ calea virtulii, prin multd r[bdare se

mdntuirea; dreptul agteaptl insd cu incredere ceea ce are s[ fie in viitor. ,,Dreptul" nu

muri ca al{ii, ci triiegte mereu in aceastl speran}d. Pentru a se areta cdt sprijin gEsesc

Dumnezeu drep{ii, Psalmistul spune: ,,P6zegte Domnul toate oasele lui", adiclnici o lovinu va primi flrd aprobarea Lui, cdci Dumnezeu se intereseaz5 in particular de starea

care din ffiirea in Domnul i9i fac un titlu de glorie, sau ceea ce zice Sfrntul Vasile:

este pentru drepfii Sei ceea ce este generalul pentru ostagii coplegili de vrIjmagi"e3,

Pe wemea lui Hristos cei condamnali la moarte prin r6stignire trebuiau

in aceeagi zi. Pentru a se grdbi sfhrgihrl, celui condamnat i se zdrobeau fluierele pici

De la aplicarea acestei urgii a fost exclus Mdntuitorul (In 19, 33), moartea hiconstatat[ gi altfel. SE f,r cugetat Psalmistul la aceastll minunatE excepfie? Nu este exc

dacd Dumnezeu a vorbit prin gura sa, mai ales intrucit Sfinlii Pdrinli au atribuit

un inleles mai inalt acestui psalm.

Astfel, dupd Origen oasele sunt,puterile sufletegti", care menfin viafa sufletu

in interpretarea lui Augustin, ,,oasele" sunt bolta de sprijin a credinciogilor, este

despre tlria in credin![ gi despre oasele cele dinduntru, care nu pot h fiAnte. Feri

Augustin nu exclude nici sensul mesianic al textului, dimpotrivE, profefia afl6 re alizare

Domnul, dovadtr In 19, 33e5. La un sens spiritual adera 9i Sf6ntul Atanasie cel Mare.

vorba despre oasele virtufii: dreptate, rtrbdare, evlavie%; clci ,precum prin oase se

in echilibru corpul, tot astfel prin cugetele cele bune sufletul rodegte mdntuirea",

ceva mai tdrziu TeodoreteT.

7. Rlbdare 9i resemnare(37,11-14)

,,Iubifii mei Si cunosculii mei slau deoparte Si

necazul meu. $i se silesc cei ce tmi doresc pieirea:la o parle sunl ntdele mele,

inventdnd la mine rele,

e3 ,,Ceci dupi cum un general instruit cu mf,iestrie in ceea ce privegte arta armelor, este

totdeauna sI ajute pErfii aceleia care este coplegitl de vrijmagi, tot asemenea gi Dumnezeu

alaturi de oricare cauti sE lupte impotriva r5;,tlli" op. cit.,p.235.ea Origen, Sel. inPs 33, M.G., tom. 12, col. 1309.e5 Augustin, Enarratio in Ps, M.L., tom. 36, col.320-321.e6 Atanasie, Expos. In Ps 33, M.G., tom.27, col. 169.e7 Teodoret, 'Epp. eig t. YoX.., M.G., tom. 80, col. 1108.

Hristos in Vechiul Testament

dqerldciuni Si urzind zilnic vicleSuguri. Iar eu sunl ca un surd care n'aude Si ca un-frlltl c'ore nu grdieSte".

,,lubi!ii" nu sunt numai gil"ot, cum interpreteazd.LXXgi Vulgata,,amici", cuvdntul

l,tthuvai" este mai cuprinzdtor, sunt tofi cei pdtrungi de-o iubire vdditi fafi de eroul dinFrulm. Aici ,,cunoscu[ii" 9i chiar rudele au aceeagi atitudine fald de cel in suferin]l ca gi

ulubilii". Ei sunt, dupd interpretarea Sfrntului Atanasiee8 israelilii in genere, Absalom gi

Achitofel in special. La acegtia se gdndegte gi Teodoretee, doar Fericitul Augustin privegte

fiai departe vizAnd in ei pe iudei gi pe Apostolii Domnului, care ,,steteau deoparte ca nu

lEmva sd sufere gi ei impreunl cu Hristos"rm.

,,Cei ce se silesc" sunt dugmanii, care neavdnd capete de acuzare accelereazd, clpre[, punerea in aplicare a planului 1or. Agadar, psalmul descrie situagia tragicd in

se afld ,,cel ce pune pe umerii lui toati rdspunderea grea": plrdsit de tofi, prieteni,dorenli, cunosculi gi rude, care temdndu-se de dugmani nu intervin pentru indulcireabrlii celui in suferinld. Dugmdnia oamenilor iqi urmeazl pe tf,cute cursul. Nimeni nu-i

de grij6, nimeni nu-i voiegte binele. Ba se g6sesc cot la cot p[cdtogii intovir[9i(i,ru a scmta denunfuri gi lovituri.

Umil gi ticut, ,,Cel cucemic" agteaptl sd fie judecat gi nu se intimideaz[ de mizeriai se face nici nu se pl6nge cuiva.

8. Jertfirea de sine(39, 9-11)

,,Jertfa de sdnge Si prinosul n'ai voit, urechile mele le-ai deschis (7), ardere de

Si jerlfd pentru pdcat nu ai cerut (8) , atunci am zis: Iatd viu, in sulul cdrlii e.ste scris

mine(9), ca sd .fac voia ta ... " .

,,Jertfa de sAnge" (,,zebah") consti din animale admise de lege (vite cornute, oi,

) sau din pdsdri (porumbei, turturele). Animalele aduse trebuiau s[ fie sdnltoase gi

Ite de defecte fizice. Slnu fie mai tinere de 9 zile. La unele sacrificii se puneau condifiiln privinla genului gi a culorii, astfel la sacrificiul ,,vacii rogii" se cerea ,,o junincd rogie",

Irt ,,arderea de tot" se cerea un junc. Important este la aducerea jertfelor nu materialulci intenfia care insolea darunle. Mai ales importantd este valoarea simbolici a

liciilor sAngeroase. Victima substituie pe pdcltos. Cel ce aduce, pe sine se aduce,

ind pdcatului, omor6ndu-se omul cel vechi gi niscAndu-se din nou ca om integru.

,,Prinosul" (,,mincha") este jertfa sangeroasE. Ea consta din produse agricole lichidettntdelemn) gi solide (pdine, turte, fEind, spice, gr6un(e). Acestea sunt daruri aduse

Alrrrrasie, op. cit., (Ps. 37). M.G., tom. 2'7. col. 186.'l0rxlrrrct, op. cit.. (Ps. 37), M.G.. tom. 80, col. 1142.

Atrlrrrstin. op. cit., M.L., tom. 36, col.406.

59

60 NicolaeNEAGA

ca jertfb. ,,,{rderea" inseamni ci jertfitorul se predd, spre sfinlirea fiinler sale' cu totul

luiDumnezeu.

plcatului. Prin aducerea sacrificiilor de mai sus omul nu se mai aflI in stare de

de aceea nevoia de a sejertfi pe sine.

Expresiile,,iatdvin"impunsacrificareaeuluicorporal,',candsuntinjocicredinlei mAntuitoare" (Teodoret)r0l.

,,Srlol .A4ii" este traducerea eweiescului,,meghilat sefer"',,Meghilah"

volum, sul, rulou, carte, de la obiceiul de a se infrgura filele scrise in jurul unui sul.

citire se dezveleau filele, iar dup[ citire se infbgurau la loc 9i se legau cu un fir de i

Fiindca in LXX st6 6v xerpcr2,.i6r ptpl.tou (,,in capul c5r!ii"), este u$or s[ ne gandtm

Pentateuh, capul sfintelor c[r[i, unde este scris despre (,,mine"), cel ce se aduce pe si

jertfr.Origenro2 se gandegte la intreaga Sfinta Scripturd, care in anumite p[r!i

preziceriieferitoare la Hristos; doar Augustinros singur cugetl la Psaltire, 9i anume

psalmul 1 al ei.

Dup[ Evrei 10, vorbitorul este Ilristos care declarl nul6 valabilitatea sacrifici

Vechiului Testament gi se substituie pe sine jertld sdngeroasE'

pe acelagi text neotestamentar se sprijind 9i origenrM in susfinerea

mesianice a locului.Dup[ unii, se introduce aici in vorbire Hristos, care adresandu-se Tatdlui, comun

ci lui Dumnezeu nu-I trebuiesc sacrificii dupf, rdnduiala veche, aga Atanasieros; 9i

adevdr, zice Fericitul Augustin, unde sunt acele sacrificii? Au pierit desigur, fiind desfiinl

MeritE oare ele dispreful acesta? Da, in sensul cd, voind a le mai aduce, nu te vadegti

inritmul wemii gi al credinfei'm

r0r Teodoret, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 80, col' ll55102 Origen, op. cit-, (Ps' 39), M.G., tom' 12' col' 1409'r03 Augustin, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 36, col' 443'ts Origen, op. cit., (Ps. 39), M.G., tom. 12, col' L4O9 '

r05 Atanasie, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 2'l , col' 192'rffi Augustin, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 36' col.442'

care le urgisegte Domnul'

,,Arierea de tot, (,,olah") se nume$te astfel pentru cI se arde in foc materialul

,,Jertfa pentru pdcat" se nume$te a$a pentru c[ prin ea se urm're$te gtergerea

icrtarea pecatelor. Legea veche nu este indestulStoare pentru expierea vinei ca urmare

Hristos in Vechiul Tbstamenl

9. Yenirea Domnului(49,34)

,,Dumnezeul nostru va veni Si nu va tdcea, inaintea Lui merge foc mistuitor Si

lmprejurul Lui vifor puternic."Teofaniile sunt imprejmuite intotdeauna de ceva misterios. Dumnezeu apare in

gon[[, nori, inconjurat de fum sau foc. CAnd s'a ar[tat la Sinai, st5lucea ca soarele, iar dinpreajma Lui iegea foc pAlpAitor (Deut 33, 2). Lui lsaia ii era impiedecat[ vederea lSmuritd

I lui Dumnezeu de norii de fum care umpluri spaliul (Is 6, 4).

,,Dumnezeu yine" - ,,Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevtrrat", cum precizeazd

f trgustin'07, clci nu in zadar s'a vorbit in acest sens sau pentru ca nu mai poate rtrbda

plcatele. Aparilia Lui se va face in chip vdzut, ,,in carne vine Hristos", zice Origenros.

Citind acest verset, timpurile mesianice par apropiate, dar risfoind comentariile la

Ptaltire, constati cI foarte pujini admit mesianismul textului. Aceast[ teofanie se aduce

llrui degrabi in legituri cu judecata pdcdtogilor. Chiar gi Sfantul Ioan Hrisostom vorbegte

doopre a doua venire, clci ,,intAia datd a venit pe tdcute, incdt nici fralii Lui (ai Domnului)

ntuu crezut intr'insul"r@.

10. Regele Mesia qi implrlfia Sa

Psalmul 7 I face portretul unui rege gi descrie o faimoas6 implritie a viitorului. IatIloxtul:

l. ,,Dumnezeule, dd regelui judecdyile Tale Si fiului regelui dreptatea Ta!"

,,Regele" cere ca atdt ac(iuneajudecltoreascS, cdt gi sentinla s[-i fie incredintate'

lRegele" gi,,fiul regelui" este una gi aceeagi persoani: ,,regele Hristos, Fiul lui Dumnezeu",

Eum interpreteaz6 Origenrro, Atanasierrr gi Teodoretrr2. De fapt, in Noul Testament,

Mdnfuitorul spune ci ,,Dumnezeu nu judec[ pe nimeni, cici toatd judecata a dat-o Fiului"(ln 5,221.Acest loc evanghelic este textul de la care pleac6 Fer. Augustinrr3 in comentariul

ilu la versetul I din Psalmul Tl.

l€' Augustin, op. cit., (Ps 50), M.L., tom. 36, col. 569.lH{)rigen, op. cit., (Ps 49), M.G., tom. 12,col. 1449.lrr (f. Ioan Hrisostom, 'Etg t. Ycr2r. (Com. la Ps 49), M.G., tom. 5-5, col- 242.llr Origen, op. cit., (Ps 71), M.C., tom. 12, col. 1525:,Booil€\ Xprotog... @eoi r-ri\".lll Atanasie, op. cit., M.G., tom. 27,col.324: ,,o0t{,6e eociv Xptot[..."llr'1'.n6o."r, op. cit., (Ps 71), M.G., tom. 80, col. 1429.lrf Augustin, op. cit., M.L., tom. 36 (Ps 71), col. 902.

6t

62 NicolaeNEAGA

2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate, Si pe cei in suferinld

judecatd. "Norma de conducere s[ f,re dreptatea, cea dumnezeiascd, care dA fiecEruia ceea

merita. Judec[{ile s[ fie perfecte, ca ele si nu poatl fi apelate, pentru ca astfel ,,rege

ideal sd poatd aduce la expresie adevlrul pur. ,,Poporul" sunt credinciogii, ,,cei in suferi

pentru credinla lor", cum precizeazd Origenrra.

3- ,,Atunci vor rodi munlii pace pentru popor Si colinele dreptate"'

,,Atunci" virtulile nu mai constituie o excepfie, ci devin parte intima 9i

nedespi(it de lume.

,,Muntii qi colinele" constituie o figur[ literar6, o sinecdoca, este vorba

inrreaga far[. Ieronim sus]ine c[, in acest verset, se anticipeaz[ opera s[v6r9itd de

,,Predicatorii evanghelici ai p[cii"rrs.

4. ,,Va judeca drept pe obijduilii poporului, va mdnlui copiii celor sdraci si

zdrohi pe asuprilori.

,,Regele', este judec6torul a c[rui nep[rtinire se indreapt[ cetre totl

Dreptatea sa devine dreptate universalS, dar se interese azdirrparticttlar de cei in

Cine vrea s[ se impotriveascd, va cadea lovit de braful invincibil al Judecdtorului'

celor s6raci" sunt sdracii, precum copiii oamenilor sunt oamenii in general'

5. ,,Teamd le vafi de Tine cdt soarele Si atdta vreme cAt luna, dinneamtn n

Pdnd cand soarele va exista gi pini cind luna se va putea vedea pe intinsul c

for,ta diriguitoare in lume s6 fie Dumnezeu. Dorinla aceasta ;i-o exprim[ regele i

Expresia -din neam in neam" este sinonim[ asemf,nf,rii anterioare 9i are sensul de ve$t

6. ,,Cobori-va ca ploaia pe cosire, ca roua care adapd pamdntul'"

,,Gez" inseamn[ tunsoare, l-am redat cu ,,cosire", expresie mai potrivitl in

teg5tul de idei. Binefacerile unei astfel de domnii sunt asemenea ploii care zil

viala pe p[mdnt. ,,Roua" nu-i cea a diminefii, ci cea de dupd ploaie, care cupnnde

spaliul gi menline un climat prielnic natuni.^ 7 .' ,,in/tori-va in zilele lui cel drept Si vafi belsug de pace pdnd ce nu va moifiEpoca, visata de mogi-strlmogi, va fi inauguratf, in timpul regelui idea|16.

omul curat Ei nobil va propdgi, iar standardul vie{ii morale se va des6v6rgirr?.omul cural $r noDu va prupall' lal Jlarludruur vrelrr ururor gvusrerv^

inseamnd nimicire, stricare. Starea ideall va dura pdni cdnd se va ,,strica luna", inc6t

va mai fi spre a lumina, adicd va dura in veci.

rraOrigen, op. cit., (Ps 7l), M.G', tom. l2' col. 1525.Ir5 Ieronim, Liber psalmorum (Ps71), M.L., tom. 29, col' 250, nota 5'rro chiril, Erg toi5 YaI. M.G., tom. 70, col. ll80: ,,in zilele lui Hristos dreptatea va inflori,

urmare a convertirii sincere 1a credinla in Dumnezeu".r17 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1134: ,,dupi intruparea Dumnezeului 9i Mdntui

nostru, rlzboaiele vor inceta..." (Se gdndeqte la cele macabeice, cu grecii 9i romanii etc.).

Hristos in Vechiul Tbstament 63

8. ,,$i va stdpdni de la mare pdnd la mare Si de la rdu pdna la margineapdmtintului. "

Cele doud mlri indici marginile pamantului. ,,Mul" este dupd Fericitul Augustintts

fl 'Icodorettte Iordanul sau Eufratul, care adesea se ia ca limitd de hotar indepdrtat (Fc I 5,

16l los. 1, 4). Expresiile din partea ultimd a versetului sunt sinonime cu cele din partea

hlli, Este vorba despre to(i oamenii din toate pdr[ile p6mdntului. implrfl1ia Regelui va filll'livcrsal[.

9, ,,inchina-se-vor inaintea lui locuitorii uscotului Si duSmanii lui prafvor linge."intre textul masoretic gi cel grecesc existd aici o deosebire. in loc de,,locuitorii

Watului" L)O(are: Etiopienii (tr'ls de la'j = locuitoralpustiului, aluscatului, al p6mAnnrlui).

vcde cE LXX a aplicat cuvdntul acesta la Etiopieni, intr'adevlr locuitori ai degertului,

inlelesul frazei este mult mai larg, este vorba despre tofi oamenii care vin la Hristos,spunea Origen'2o. Nici in cazul Septuagintei nu se pierde sensul mesianic al textului,

atunci trebuie s6 admitem impreun[ cu Fericitul Augustin, cd ,,Aethiopes, a parte

omnes gentes signifi cavit"r2r.

,,A linge" este o expresie deumilinlEce sepoate adresaunuineprieten. Pentrrrdulpe care

llicut garpele din Fc 3, 14 este blestemat amAnca pulbere, adicl a fi obiect de dispre!.

10. ,,Regii TarSiSului Si cei din insule daruri vor aduce, regii din $eba Si cei dintribut vor da".Targiq (in LXX gcrpoig) este oragul Tartessus din Spania dejos, localitate spre care

first indrumatl corabia ce ducea pe profetul Iona (Ional, 3). Acest orag din sudul insoritSpaniei era vestit centru comercial. in psalmi localitatea este imaginea celei mai

rtate regiuni occidentale. $eba (x:o) este o regiune in Arabia (LXX o identificl cu

tr^rv' Aprbp<ov; Vu lgata spune,,reges Arabum").Seba (Saba) este o provincie in Etiopia. ,,Insulele" sunt cele din Marea MediteranE.

regiunile acestea erau vestite pentru bogifia lor.

11. ,,1 se vor inchina toli regii, toate popoarele vor sluji Lui."Domnitorul viitorului va izbuti s[ supund ascultirii sale pe to!i. Teodorett22 vede

un ecou din Fc 49, 10.

,,Numele luiva trditeSnic, cdt soarele va ddinui numele Lui Si se vor binecuvdnta

lntru El toate neamurile pdmdntului Si-l vor ferici. "Versetele 12, 13, 14 sunt inrudite ideologic cu versetele 2 9i 4. in i 5 9i I 6 se ingird

brlqugul de binefaceri ce serevarsd asupra aderen{ilorregali. Profe{ia culmineazdin 17.

Ale i cste discutat[ provenien]a lui i':', probabil vine de lai:, imperfect kal. ,,inen", LXX

f lr Ar,g,ustin op. cit., M,L., tom. 36, col. 909.llr

f i:1xloret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1434.lil ()r'igcn, op. cit., M.G., tom.l2, col. 1524.lfl Arrgustin, op. cit., M.L., tom.36, col. 909.Itr'l'eodoret, op. cit., M.G.. tom. 80, col. 1436.

Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Testament

Onciul se gindegte, intre al[ii, la Sedechia, care fiind de numai32 de ani, a fost orbitchaldei) gi dus in Babilonia, unde cu siguranfd a murit curdndr3o. Aceastd p[rere a

r Teodoretr3r mai int6i (sec. V).Agadar, in ce privegte acest text, teologii nu prea aderd la sensul mesianic al lui

in, ale c6rui opinii le red[m in rezumat; este unul dintre putinii apologeli ai unuiindirect. El zice:,,Regii din Iudeea erau congtienli despre frgiduinla tronului

Se credea la inceput cE David ar fi faimosul rege prevlzut in profegii; vdzdndu-se

12. Regalitatea qi preo{ia lui Mesia(109,14)

Psalmul descrie investirea lui Mesia cu cele dou6 prerogative: regalitatea qi preolia.

Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii tdipicioarelor tale" (cf. Evr 1,7). Iahve (Cel ce este) se adreseaz6 lui Adonai

nul, Ktpro6). Psalmistul zice: ,,Domnului meu", pentru a specifica distanfa intre

gi Domnul s[u, deosebire care nu exjsti intre Iahve gi Adonai, acegtia avdnd

gi naturi. Egalitatea lor rezultd din cuvintele: ,,gezi de-a dreapta", adicl stai pe

I uceleiaqi impdra{ii (Sfhntul Ioan Hrisostomr33), ia parte la onoarea Mea, la puterea

ut[p6negte, guverneazd ca 9i Mine! Sfin{ii Plrin[i afl[ aici un motiv dogmatic: ,,Se

Fiul gezdnd de-a dreapta Tatdlui", spune Augustinrsa, 9i astfel ,,iese la iveal5

" lui Mesia, cum comenteazd Teodoretl35.

A pune pe w[jmagi agternut picioarelor lui este un fel de vorbire rezultat din obiceiul

vechi la incheierea pdcii. Cel invins se infr{iga inaintea invingltorului s5u, indeplinind

acfiune simbolicS: se prosterna cu fala la pimdnt, in semn de supunere

if ionatS; invingdtorul, ridicdnd piciorul drept, il ageza pe grumazul celui invins.

e poruncit Iosua ofiferilor lui: ,,Apropiafi-vi qi pune]i picioarele voastre pe grumajii

regi invingi"

unv, l)c onciul , cartea Psalmilor, trad. gi expl., redactat[ de E. Voiutschi, cem6u(i, 1898, p.

AUgrrstin, op. cit., (Ps 88), M.L., tom. 37, col. ll35'Hflr,,rt.,*, op. cit., (Ps 109), M.G., tom. 55, col. 268.

in, op. cit,, M.L., tom. 37, col. 1452.

o564

la Solomon atata intelepciune, s'a crezut ce in el se plinegte lEgdduinfa, dar a muritgi a rdmas ca altul s6 he ,,cel agteptat"r32.

urmd subiectul apropiat ar'fi un rege israelit, care este luat ca tip al regelui Mesia 9iAstfel, ar h un reflex in acest verset al mesianismului, care se menlinea treaz in

implrd{iei Saie.iinfa regilor gi a mullimii.

11. Moartein floarea viefii(88 qi 101)

are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei: amintirea lui va fi eternl' sfin{ii PIri

au dreptate afirmdnd c[ profelia aceasta s'a fbcut patriarhilorr]r'

Nan[al cE avem aici o piofelie, una dintre cele mai sublime din cdte con{ine E

gi nu cum se afirmS cd st6m aici in fala unor ,,no1iuni eshatologice aplicate unui

oarecare de rdnd"lz.

$i scriitorii Bisericii catolice admit caracterul mesianic al acestui psalm, dar nu

sunt de acord c6nd este vorba a se fixa detaliile. Unii (L. Cl. Filimont2s) vld in Psalmul

o profelie direct mesiani"!, "Ui.ff"fgt.

Meignanl26) una indirect mesianicE' in cazul '

Sunt cdteva texte, nu prea numeroase, care anun{6 lovitura ce se d5 ,'Regelui'l

floarea viegii salc. Astfel de locuri sunt Psalmul 88,43-44 $ l0l'24-25 '

,,L-ai lipsit de strdlucirea sa Si tronul lui la pdmdnt l-ai aruncal' ai scurtat

tinerelii lui Si t-ai acoperit cu ocard'"

,,Strdlucirea" se ieferd la coroana regalf,, pe care n'o mai poartd pe cap' "T."u,oulcelinaltgipomposestesimbolulregalitblii.,,Gloriagimdrelialorle-a(Dumnezeu) tapim6nt", cuminterpreteazl SfrntulAtanasig]]?.'

- - , ----- ):,,.t scurta zilele. . ." inseamna ce a imbatranit (sau a murit?) ftrr[ de weme' din

suferinfelor.Acest psalm pare a avea un bogat confinut mesianic; cdt[ vreme unii il

vederea, allii il relalioneaz[ cu un reg" out."ut". Astfel, Delitzsch scria ci sensul in

ne face s[ ne gandim la regele davidic (Roboam), care n'a murit inainte de vreme'

imbatrAnit de iimpuriu, din-pricirra certurilor pentru succesiune. Imperiul s'a dezn

iar egiptenii gi ceitatli vecini ameninlau 9i restul, a$a ce ocara' in loc de onoare' a

.ri_u'oi coroa,ei regale '2s. Unii teologi s'au gdndit la regele David. Kautzsch ii

spundnd cI vorbirea de aici nu se refera Ia David, care a trdit p6n[ la adanci b6

avem aici o imagine a suferinfelor pe care le va indura poporult2e

Ir3 Augustin, op. cit.,M.L.. tom. 36, col' 913; Teodoret' op' cit" M'G" tom' 80' col' 1439

tza L. Dennefel d, I'e Messianisrre, Paris, 1929, p' 97 't1s La Sainte Bible. com. tom' lV' ed. 9, Paris, p' 215't26 David, roi, psalmiste, prophite, Paris' 1898, p' 425'

'27 Atanasie, E-regetica III, De titulis psalmorum (Ps 88)' M'G" Lom'2'7 ' col' 1033'

'28 Delitzsch, Fr., Die Psalmen, (ed' 5), Leipzig, 1894, p' 582'r2eKautzsch,K.,DasBuchder'Psalmen,(r,,Dieheiligeschr'DesAltenTestamentB'

Ttibingen, 1910, P. 196.tcl, op. cit., M.G., tom. 80, col. i767.

66 Nicolae NEAGA

,,vrajmagii " reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) qi rlul in genere. Sensul pr<

este urmdtorul: Mesia se va impdrtagi de puterea dumnezeiascd (Sfentul Atanasier3T

,,de gloria Pirintelui Sdu'), pdnd ce rdul va fi stirpit total din lume'

DupS cum rezulti din interpretarea pe care Mantuitorul o d6 psalmistului (conf. Mt

4't-46),prerogativele regale indicate le-a putut anticipa psalmistul. Sflntul Petru const

psalmul I09 o clardvedereinainteprivitorlaina[arealaceraDomnului (cf. FA2,3 ).

,,sceptrul puterii tale i\i va trimite Domnul din Sion; stdpdneSte in m

vrdj maS ilor t di. " (v. 2).

,,Sceptrul" este imaginea puterii, de aceea grecii puneau sceptrul in m6na

primar; la igipteni faraonii sunt reprezentali lin6nd in mdnd sccptrul 9i biciul (dreptul

a stdpAni li iovi). Aceeaqi semnificafie o are sceptrul purtat de gefii politici 9i religiogi

Vechiul Testament.

,,Puterea,,o primegte Domnul (Mesia) de la Domnul @umnezeu). Sionul (culmea

acest nume din Ierusalim, lerusalimul insugi) este considerat aici ca locul de tronare al

Dumnezeu, cenfru de unde binefacerile mAntuitoare ale religiei radiazd in toate d

pdmdntului. sensul este c6 st6p6nirea, cu toate prerogativele ei, I se va da de sus lui

Alte indicalii privind persoana lui Mesia ni se dau in versetul4: ,,Juratu-s',a Dr

Si nu-i va pdrea rdu; tu eSti preot in veac dupd rdnduiala lui Melchisedec" (

Mesia ,,preot-rege" au prilejuit-o profe(iile, care pun clar in vedere ci regele cel prer

va fi nu numai un domnitor, ci gi preot. intre astfel de texte mesianice Psalmul I 09, 4

celorlalte versete ne sunt cunoscute)'

,,Juratu-s'a" inseamna cd hotlrarea luat5 de Dumnezeu este irevocabild, ea

caracterul depermanen!5. DupdsmntulAtanasier38,,jurlmtnnrlDomnului este cuvintul

care asigur[ cd tot ceea ce El vestegte se realizeazd intocmai". Decizia are in vedere preolia

Mesia. Preotul este, in Vechiul Testament, trimisul lui Dumnezeu 9i reprezentantul voii S

intre oameni, mijlocitor intre cer gi pamint. Preofia lui nu este tranzitorie, ea are ci

preogiei lui Melchisedec. Melchisedec, regele din Salem, apare ,'ex abnrpto" in

Testament. El vine in numele regalitifii 9i aduce lui Avraam damri preo]eqh. Este rege 9t

Melchisedec este tipul vegniciei, clci n'are indicaqii genealogrce in Biblie: ,'FdrE nume de

f[rd nume de mami", cum zice Sfantul Apostol Pavel. $i numele lui este tipic, rege (

pace (galom, salem), rege al p5ci, preot prin excelen{i.- Concepfia despre Mesia ,,preot-rege" nu se bazeazd' pe faptul c[ la cei

demnitatea de rege apare uneori impreunat[ cu cea preoleasclr3e, ci naqterea ideii

locul cel mai de frunte.

116 L. c.r37 Atanasie, op. cit., (Ps 109), M.G., tom- 2'1 , col- 463.,38 L.Cr3e Schmidt, 1., Der Ewigkeitsbegriff im Aben Testaments, Miinster, 1940,

Hristos in Vechiul Tbstament 67

13. Piatra din caPul unghiului(117,22)

Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: ,,Piatra pe care au

-o ziditorii s'afdcut cap al unghiului".Piatra care nu are nici o intrebuilare, este firtr valoare, omul o calc[ in picioare.

ce este agezat[ intre doul mogii, ca piatrd de hotar sau indat[ ce este pus[ lalia unei cl6diri, piatra cregte in importanfd, pentnl clpe ease intemeiazi dreptul de

ietate sau se sprijind un intreg edificiu. ,,Piatra" este, in rdndul intAi, imaginea luicel neluat in seamf,, dar a c5rui faim[ cregte apoi. in cazul acesta ,,ziditorii" sunt

ii. in rdndul al doilea,,piatra" este Mesia, cdci 9i la Isaia 28,16, unde avem un text

cu acesta, piatra este Mesia, de aceea se zice acolo: ,,Cel ce se bizuie pe ea nu se

ina" (Is 26,16).La Matei 27,42piatraeste Hristos. Psalmishrl il va fi numit,piatra

cupul unghiului", pentru cf, el avea sf, uneasci at6t pe iudei, cAt qi popoarele pdgdne,

I dou6 mari p6(i constitutive ale omenirii privite din punct de vedere pw religios,

o unici zidire mare a lui Dumnezeu, intr'o bisericd"14. Acelagi inleles il are ,,piatra" 9i

rostul Noului Testament (Mc 12,10 FA 4, 11; I Pt2,7).

Sfdntul Ioan Hrisostom pleaci de la Matei 2l , 42 SiLuca 20, I 7 pentru a justifica

tul mesianic al psalmuluirat, iar Sfantul Atanasiera2 de la Ef 2,15.DacI cuprivire la

i psalmi exist[ oarecare indoialtr, convingerea despre mesianismul psalmului 1 17 este

I raspdndita. Citlm pe Origenl'3, Augustinra, Teodoretra5, Damianra6 (sec. XI). Sfinfii

inti diferi intre ei doar in mici detalii. Mai plin de am[nunte este Teodoret; elfrxeazd,

te, pe care mulli le trec cu vederea. Astfel, ,,piatra cea din capul unghiului" este

o laturl a unghiului reprezintl pe ludei, alta pe p6g6ni, ziditorii sunt fariseii,

ii, preofii gi c6rturarii'47,

Astfel, se vede ca un fir rogu purtAndu-se deasupra psalmilor Regele excep{ional 9i

1ia lui cea frr[ de sfrrgit.

l$ l)r. v. Gheorghiu, op. cit., p.612.lfl ;,,,,n r,'.oraom, op. cir., (Ps ll7), M.G" tom. 55' coI.335.

Atunasie, op. cit., M.G., tom.27,col.48O.lrr()rigen, op.cit., (Psll7),M.G.,tom. 12,col. 1584:,;arceastdfrazd(111,22)sereferlla

Htittos"ld ArJgustin, op. cit., (Ps 117), M.L', tom. 37, col.l499: ,,Piatra este omul cel nou"'lf!'l'codoret, In ps. 117, M.G., torr' 80, col. 1816.

lff l)urn an, Anil. Contra iudaeos, M.L., tom. 145, col. 42, 57 , 62, (combate pe iudeii care n'au

pf lrrrir pe Hristos cunoscut lor in Vechiul Testame nt sub numirea de ,,Piatra din capul unghiului").lil l,'.xloret. op. cit., M.C . tom. 80, col. 1816.p. 168

68 NicolaeNEAGA

IV. Profefii mesianice in clrfile profefilor

Isaia

Crainicul implrifiei lui Dumnezeupe pdmdnt a fostprofetul Isaia, Au contemp

al{ii acea realizare, dar nimeni n'a fost atat de clarvlzdtor ca acest genial

Providenfei. Pentru aceast[ clar[ vedere a viitorului mesianic, Isaia poartl cu tot

epitetul de,,Evanghelistul Noului Testament".

Primul loc mesianic il intAlnim in capitolul 2.

l.Ierusalimul, loc de inchinare(2.2-3)

,,inzilele cele de apoi, munlele caseiDomnuluivafi mai ridicat decdl toate

munlilor, Si se va indlla mai sus decdt dealurile, Si vrtr veni la el toate neamurile."

,,Zlle\e" se referd la un eveniment ce aparline viitorului, care Ia Dumnezeu

hot6rAt sd se implineasci negreqit (Av l, 3). Expresia apare des (Fc 49, 1; Nm 24, 1;

4, 1)) in Vechiul Testament; ea anticipeazd de obicei epoca mesianicd(Dat2,26).

Domnului" este cel pe care s'a zidit templul Domnului (din Ierusalim), Sionul, cum i se

spune dupi o culme a lui. Acestui munte i se va deschide un orizont larg, inc6t va

fi vlzut din mari depdrtlri. Agadar, in lerusaLim se va petrece un eveniment at6t de iincAt nu numai cl nu vor putea sd r[mdnd strf,ine de el popoarele globului, ci di

ele se vor indrepta ndvalnic la fafa locului: ,,Mdnate de Evanghelia care se va

la toatl lumea", cum precizeazl Sffintul Vasile cel Mare'.

,,$i vor veni neamuri multe spre ei gi vor zice: Venili sd ne suim la munlele

la casa Dumnezeului lui lacov Si el ne va invdla cdile sale Si vom merge pe

sale, cdci din Sion va ieSi legea Si cuvdntul Domnului din lerusalim" (3)2.

Nici o rezervd nu-gi mai fac popoarele. EIe se revarsd ca un potop spre Ierusali

Strdnse laolalti in vederea aceluiagi scop, se indeamnd om pe om spre locul sfhnt' ,,

I Sf. Vasile, 'Epp. eig tdv npo<p. 'Ho. M.G., tom. 30, col.236.

'?,,Evanghelia de acolo (din Ierusalim) se veste$te lumii", Sf' Vasile, op' cit.,M-G., tom. 30,

240,24t.I Adici ,,Biserica cregtin[, prefiguratd prin muntele Domnului", cum interpreteazh Ch

Alexandriei, Eig tdv npo<p. 'Ho., M.G., tom. 70, col. 69.

Hristos in Vechiul Tbstament

lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia I s'a inchinat Iacov odinioartr

vor pleca genunchii popoarele in viitor.Partea ultimi a versetului indicd scopul pelerinajului. Din Ierusalim se veste$te

69

insi semnificafia religioasE a ,,torei", astfel ,,legea este inv[!6tura comunicati

pmfefi oamenilor, manifestare a voii lui Dumnezeu"a (ex' Is 1, 10)'

2. implrlfiaptrcii(2,4)

,,$i va judeca neamurile Si multor popoare va da poruncile Sale' Si vor face

e'lor fiare de plug si ldncile lor cosoare. Nu va mai ridicq nici un neam sabia

altui neam Si nu vor mai invdsa a se bate."

Cel ce ,judec6" este Domnul. Nu este vorba despre judecata din urm6, ci despre

,erea voinlei Sale prin asentimentul ce-l d6 acf;unilor morale, ca 9i prin dezaprobarea

irilor. Izgonind plcatul prin virtute, omul nu va mai r[spunde la lovitura cu lovitura,

a tr[i in-implraliu tui Du.o"r.u inseamna pace 9i armonie in adevaratul sens al

O societate care s[ nu mai cunoasca grozlviile rtrzboiului nu este un extaz

(torah), care invali poporul sd facd voia lui Dumnezeu. ,,Torah" (,,legea") inseamnl

data de parinli copiilor (Prov 1, 8), indrum[ri date de in]elepli (Prov 3, 1). Mai ales

inar, ci o fbgdduinldpe care Dumnezeu o vrea implinitE'

R[zboiul ie organizeazd in vederea distrugerii din care renilt,' atitea nenorociri,

se intemeiazl in vederea construirii. Isaia intrezlregte fericirea ce rezulte, pentru

, prin inlocuirea energiei rlzboiului cu o energie a muncii creatoare 9i constructives'

lsta este sensul general al versetului, care dupl p[rerea lui D. Guthe ar fi o intercalare

oard in textul lui Isaia6. insl pe noi ne intereseazd sensul, 9i nu locul pe care-l ocupd

Y€rsctul in cronologia biblicl'

3. Copilul Fecioarei(7,r4)

,,Iatd, Fecioaraya lua in pdntece si va nasteJiu si vor chema numele lui Imanuel."

Pentru ,,fecioara", textul originar are ,,almah", de la,,alam", a ascunde' a se face

nevlzu! pentru cl fecioarele triiau izolate de lume'

I lluscbiu al Cezareei:,,Este vorba de Evanghelie, care strdnge multe popoare la un loc", Eiq tdv

t' *d toate popoarele vor fi stdp6nite de Hristos' care este

I :1::ll1Ti,':i,ifi,?l;li,hli';ll c'r 73

7l70 NicolaeNEAGA

Numirea,,almah" se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43; I; 2, 8; Ps 68,

CAnt I , 3; 6, 8; Prov 30, l9) qi are sensul de fecioarl de vdrsta m6ritigului, care n'am6ritatd gi n'a avut leglturd cu vreun bdrbat. Isaia 7, 14 este singurul caz inTestament cAnd mama unui prunc se numegte fecioard, pentru cd ,,almah"se referlmaici cu totul excep{ional6. C[ este vorba despre o anumitd fecioard rezultd gi

articularea substantivului (ha almah). Noul Testament rela(ioneaz6 fecioara cu

Domnului (cf. Mt l, 23 pi comentariul lui Prof. Dr. V. Gheorghiu: Sfflnta EvanghelielVlatei, Cernduli, 1925,pp. 103-108). Tradilia cregtinl ap[r[ acest punct de vedere

pentru c[ Sffintul Vasile?, in comentariul slu la Isaia, scria cd; ,,intdiul Adam a luat fiifEr[ impreunarea dintre bdrbat gi femeie gi tot aga noul Adam se naqte pe cale neobi

ci pentru cd este punctul de vedere corect. Pe l6ngd argumentele filologice, istoricedogmatice. avem contribulii insemnate qi din partea artei cregtine. Intr'un momdntdateazd din epoca apostolicd, Maica Domnului este reprezentatl gezAnd gi purtdnd

brale pruncul lisus. La dreapta femeii st[ in picioare un b[rbat care line intr'ocarte, iar cu altaaratd spre steaua aare se aflf, desupra capetelor lor. B6rbatul, din piaceasta, este profetul Isaia8. Mulfumit6 acestei picturi vechi putem aftrma c[despre ,,almah", ca Maic6 a Domnului, este tot aga de veche ca gi Evanghelia dup6

dacd nu chiar mai veche.

Isaia spune ci fecioara ,,a luat", are deja in pdntece gi anunld astfel ceva

cici este nenatural ca o fecioar6 s[ aibdprunc gi mai ales o fecioar[ care aparfine viiPoate fi vorba deci despre conceperea din veci. Dacd profetul ar fi zis: ,,va lua qi va

n'ar fi anunlat nimic deosebit, cdci era foarte natural ca o fecioard, dup5 ce

insircinat[, sI nasc6e.

Imanuel (de la ,,im" : cu, ,,nu" : noi, ,,e1" : Dumnezeu) inseamn[ ,,cu nolDumnezeu". A9a explic[ gi Evanghelistul Matei. ,,Karath" este o formi feminintr, se

traduce cu: ,,ea il va numi". Dupd unii, numele lmanuel are cuprins profetic, contine iconvertirii neamurilor, dup6Ieronimlo, iar Teodoret vede incadrat[ aici intreaga operlmintuire. ,,Se numegte Imanuel pentru cI Dumnezeu va fi cu noi, Dumnezeu se va face

canoi gi astfel chipul dumnezeirii gi al robului se va cunoagte inpersoana Fiului,.."rr. ,,

chema numele lui Imanuel", adic[ vei mirhrrisi pe Dumnezeu ar6tat in chip

? Sf. Vasile, op. cit., ('E#)M.G., tom. 30, col.465.B E. Mangenot, Al.mah(Diclionnaire de la Bibie, publi6 par F. Vigouroux, tom. 1, premidre

Paris, col. 394.e I. Popescu-Mdlae$ti, Sludii Si comentarii, proorocia lui Isaia,IV, Bucureqti, 1927, p 132.i0 Ieronim, Commentariutn in Isaiam prophetant, lib. lII, M.L , tom. 42, col. 112: ,,

vocationem".rr Teodoret, Eiq tdv 'Ho., M.G., tom. 81, col.277

Hristos in Vechiul Tbstament

'hiril al Alexandrieit2). $i tot aga, dupd Eusebiu al Cezareei, numele acesta este un semn

nldejdii ci Dumnezeu va fi cdndva cu oamenii"r3.

Nu tofi interpreteazd mesianic textul, mai ales gcoaia ralionalist6 este impotrivd.

Gheorghiuta menlioneazl cu tot dreptul ca adversari ai acestei idei pe Grotius,

Pluschke, Hetzel,Gesenius, Hitzig,Knobel, Bauer, Olshausen 9i Diestel. S'a

cE,,fecioara" este solia regelui Ahaz. Ipoteza aceasta este veche: este menfionat[ in

al V-lea de Chiril al Alexandriei, care o combate ca fiind inadmisibilIts. Profetul se

lui Ahaz, regele necredincios gi pulin evlavios, pentru aJ convinge c[ Durnnezeu

ine in calitate de mAntuitor. MAntuitor este copilul care se va na$te din fecroari.

lui Ahaz (Abi) nu putea fi numitd fecioarl, cdci era mama unui copil de 9 ani in

profeliei gi apoi nic6ieri Abi nu poart[ acest nume'

Nici so$a lui Isaia nu poate fi fecioara din text. Niclieri nu se spune despre ea c[ ar

nlscut pe cale extraordinar[. in momentul profefiei, alEturi de lsaia se afla 9i copilul s6u

Dupd cum copilul lui Ahaz nu poate fi numit Imanuelt6, tot a9a nu se potrivegte

rea aceasta copiilor lui Isaia, mai ales cd in capitolul 9, 5 pruncul de la Is 7, 14 se

,,Dumnezeu" gi domn alPdcii.

Ca peste tot, panbabilonigtii afli qi in cazul acesta un motiv de inspiralie strdinl

Blhtiei... Astfel, orientalistul Ieremias pomene$te de existenla a ceva asemdndtot la

bfbilonieni, unde despre nagterea sa regele Solomon se pronunfd astfel: ,,Mama mea a

fu;t o vestal6, tatdl meu un om de rAnd, ndscutu-m'a mama mea, vestal6, in ascuns"rT'

Dup6 cum se vede nu este vorba aici despre o nagtere din fecioar6. Mai mult, acest

dgcument este profan. Gressmann face observalia cl 7,14 nu este autentic' Aceasti

BbScrvare o motiveazS cu vorbirea la persoana a treia (Domnul a zis ,,c[tre Isaia", 7, 3, 9i

hu ,,c[tre mine," cum este cazul in 8, l). Aceastd observafie rdmane pur formala; in afarl

de aceasta, Gressman se combate pe sine cdnd tot el afirmd ci ,,cu toate acestea,

Vcrosimilitatea ei nu trebuie negati cu totul" (,,Trotz dem braucht man ihre Glaubwurdigkeit

hlcht zu leugnen").

Pe noi tocmai fondul acesta ne intereseaz[, pe care Gressmannil numelte,,Kern" gi

Fdtnite cd aparline lui Isaiars'

tr (jhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col.2O4.lr lirrsebiu, op. cit., (III, cap. 72), M.G., tom.24, col, 136'

tt 0p. cit., p. lo5.lt (lhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col. 204.loorigen, Invis. Is.,M.G.,tom 13,col.224,combatepecei careref.profelialaAhzzgifamilia

tll,rrlcrcmias, A.,DasAlteTbstamentsintLichtedesahenOrients,(ed.2),Leipzig'1906'p 410'

t^ l)er Messias. ., p.236.

72 Nicolae NEAGA

4.Lumina lumii(9, l)

,,Poporul care umbld in intuneric va vedea lumind mare, peste cei care

lara umbrelor morfii, lumind va rdsdri' "poporul este cel din Galileea. intunericul este imaginea nenorocirii 9i mizeriei

l6), dar 9i a lipsei de prevedere, a lipsei de inlelepciune(F,c12,14);,,lumina"'

inchipuie belgug, noroc ai fericire (Iov 22,28; Ps 97, 11)'

criza social[ prin care a ffecut poporul (cf. Is 8, 2l-22) I'a distrus. A r6mas

mic rest, apropiat gi el de pieire. Aceast[ rdmagifd umbl[, incoace 9i incolo,

unui r[tdcit, negtiind incotro s'o apuce. De aceea, despre cei instrainafi de Dumnet

se spune c6 umbll in intuneric, zac in umbra morfii. Tocmai c6nd poporul se afla la

nivel moral atdt de inferior, i se pregategte o noud via|6, Acel val de noutate se

rev[rsa asupra poporului posomorat, asemenea unui soare strdlucitor peste

intunericului.

,,Lumina" o aplicS vechiul Testament la Mesia, care este lumina popoarelor (Is

Is 49, 6; ls 60, 1-3); astt-el, ,,lumina" este imagineamflntuirii 9i aMAntuitorului' in

Testament sunt numeroase locurile in care ',lumina" este Hristos. Uneori aceasti ti

gi-o aplicl singur, alteori i-o aplic[ Apostolii qi prietenii Sdi. Ele culmineaza cu expret

,,su r*t lumina lumii" (In 1, l2). Referire direct[ la textul nostru face Matei 4, I

Sfinlilor Plrinli cadreaz|cu aprecierile biblice, ei neinterpretand niciodat[ in sens

textul. ,,intunericul" este p[cahrl (Ieronimre), ,,lumina" Hristos (Sfdntul vasile20, Eus'

al Cezareei2r, Chiril al Alexandriei22), sau darurile sale, Evanghelia (Teodoret2r).

re Ieronim: ,,in umbra mo4ii sunt cei care pacdtuiesc", op. cit.,lib. 1II, M.L., tom. 42, col. 1

20 SfAntul Vasile: ,,Domnul a adus (scil. Poporul) de la intunericul negtiinlei la lumina adevan

op. cit., (Com. Ia cap. 9), M'G., tom. 30, col. 508'2i Eusebiu: ..in Galileea a vestit Hristos mai intdi lumina Sa". Eusebiu menlioneaza min

cana, int6ia mdrturie a puterii Sale dumnezei esti., op. cir., (co. la cap. 6), M.G., tom. 24, col.

22 Chiril:,,Lumina este Hristos gi Evanghelia"...,op. cit',lib' I, orat' Y M'G', tom' 70' col' I

2r Teodoret: ,,in intuneric au fost popoarele care n'au fost in posesia luminii strdlucitoare pe

o trimite Hristos prin Evangheli e", op. cit., (com. la cap. 9), M'G', tom' 81, col' 293'

Hristos tn Vechiul kstament

5. Prunculluminat(e,s6)

,,Prunc s'a ndscut noud, copil s'a dat noud Si vafi pe umdrul lui stdpdnirea Si i

dal numele: Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, TaldveSnic, Principe al pdcii. $i mare

,ll f mpdrdlia lui, iar pacea lui va fi fird de sfarSit.

Aici avem o determinare mai de aproape a pruncului din 1 , 14. SfAntul Vasile2a

g, 5-6 o continuare alui7,14. La titulatura de Imanuel se adaugS cele din cap.

Toodoret din Cir vede in numirile de aici un comentariu la numele Imanuel2s.

lrnanuel este un copil deosebit de allii, un copil minune, clci pe umerii lui apas[

rdspunderea indatoririlor unui suveran dintr'o impdraliede propo4ii universale.

ljste semnihcativS vorbirea la trecut: ,,ndscut", ,,dat". in mintea sa luminatd de

rtlczeu, profetul vede realizat evenimentul, copilul deja ndscut' Cinci sunt numirile

i se dau. intaia este ,,minune". Fiul care se va naqte va fi intru totul excep{ional, c[ci

i o minune constituie o exceplie. Excepfional va fi ce1 aqtcptat prin nagtere, prin felul

vlaf[, prin modul cum sfdrgeqte, prin rostul 9i menirea sa.

2. ,,Sfetnic,' este cel care povlfuie$te, coopereazl la o conducere qi indrumi pe

itc cdi, ,pe cdile cele bune" (Mih 4, 2).

3. ,,Dumnezeu tare" (,,E1 gibbor" inseamnS Dumnezeu uriag). Spre deosebite de zei,

flln1a acestuia.

5. Ultimul nume ce i se dd pruncului este ,,Domn al pacii". Prin aceast6 numire se

c[ Imanuel este nobil duptr origine 9i va h delinltorul unei demnit[1i'

lnceputul versetului 6 precizeazi,exitdereaimpirlfiei lui Imanuel. Adjectivul,,mare"

interpretat de Chiril al Alexandriei la superlativ 9i incadreaztr in imp6rdfie toate

uirile de stat de pe p[mdnt26. Am avea, in cazul acesta, 9i o indicafieprivind structura

I a implrlliei veqnice.

,,Mni inainte s'a numit Immanuel, aici se nume$te lnger de mare sfat.'.", Sfdntul !asl\e, op' cit',

Irrrr, la cap. 9), M.G., tom. 30, col. 512.

,,lrrrunuel din textul anterior s'a interpretat,,cu noi este Dumnezeu", aici ,,Dumnezeu tare", ceea

hgcamnd ci nu va fi subordonat puterii altuia, ci va domni singur peste to!l",Teodoret, op' cit''

la cap. 9), M.G., tom. 81, col. 296.

73

urm[toarele, gi astfel activitatea Mantuitorului, in Galileea, se aflh in ncp utincioase ficfiuni,,,Fiul" are naturd dumnezeiasc[)'

4. ,,Tattr vegnic". Noflunea de tat[ implicl ideea de bun[tate, dragoste qi mil6'prevederile juste ale profetului Isaia.^

in Sfhnta Trad(ie, locul Is 9, I deservegte interesele impdrafiei spirituale'. Califrcatirul ,,vegnic" se referd la Imanuel. Expresia precizeazdatitoriginea, cAtvirtuli sunt netrecitoare la Imanuel: mereu bun, totdeauna iubitor 9i plin de

('hiril, op. cit., M.G., tom, 70, cot.257.

74 Nicolae NEAGA

6. Vlistarul din lesei(11,1-2)

acelaqi nvel5pcr rupiou era deasup.u Lui (Lc 4, 18)' Urmeaz[ o serie de trei

daruri pentru a constitui in total gapte daruri'

27 Sf. \.asile: ,,verseful acesta ne anuntanagterea lui Hristos din neamul lui David", op' cit', (

la cap. Xl), M,G., tom' 30, col. 553' r i ,r- ,. ,or2r p[durea este in vechiul Testament, imaginea oamenilor numerogi, a poporului (Is 32, 19)'

2e Teodoret, op. cit., (com' la cap. 11), M'G , tom' 81, col' 313'30 Dr. K. Schliitz, Isaias 11, 2, Die sieben Gaben des h. Geistes in den ersten vier chr' J

(in Alttest. Abh., Breslau, XI' 4), Mtinster i' W', 1932' p' 5'

sfatului gi al puterii, duhul cunogtin{ei 9i al temerii de Domnul" (verset' 2)'

,,Duhui lui Dumnezeu" este o putere care dE omului toatl stinlenia' pentru a

cu succes pe teren moral. Profef,i, comenteazl Teodoret deCir' primesc fiecare in

darwi in baza c1rorasiligluiegie intr'ingii o fo4i divin[2e. intr'un astfel de blrbat

poate stinge niciodati naca.u idealului. Sub tnfluenla acestui duh stau toJi erou

icf. rud 6,i4; 11,29; 13, 15: 14,6;1 Sam 16, I 3)' ,,in Mesia se realizeaza ins[ in t

mai des[virgit coborarea duhului lui Dumnezeu. Isaia trimite pe ,,nuah" (a se od

acel rotcrpaivetv 9i pdvetv al duhului, la cel din urm[ 9i cel mai celebru det

davidic,,I. Despre lisus se scrie (Lc 4,14) c[ ,,intorcdndu-se de la Iordan,_era plin,

Duhul Sf6nt,'; intrand in sinagoga din Nazaret, citea din sfanta scripturd, in vrem€

profetul compune acest capitol intr'o vreme cdndpoporul s5u era subjugatpdnl

primejduirea existenlei. Oin aezasrul in care l-au 1y.1t c1ryle' 11

va 1dr3"l:":l:Tiffi;;;;;;i,ina,'o, i s,au uscat inc6 toate r6d[cinile vielii: ,, si va iesi un vtdstar

tulpina lui lesei Si din rdddcina lui odrasld se va ridi.ca"27 ' . . , ----t: --^-: ^: ..,,+^*:^: ^- roni (Fzin vorbirea figurata vlastarul inchipuie pe oamenii mari 9i puternici, pe regi (Ez I

3), iar trunchiul este omul imbdtrdnit sau sl[bit 9i ameninfat cu pieirea (Iov 14,1-9)'

"

Din ,,padurea"28 falnic[ de alt[ datl n'a supraviefuit decdt trunchiul qi rddl

Securea qi iierestrdul Domnului au mistuit-o, iar focul mAniei Sale i-a ars fala ,,de sus

jos". Doiordrea n'a fost hotlrdtd 9i pentm acea ',r6m['i!d" care cu poc6in[6 s'a i

cel Atotputernic. Acest trunchi este familia lui lesei. Iesei este fiul lui Obed Ei tatll

David (Rut4,22).intocmai cum dintr,un trunchi sau r[d[cin6, prin acliunile binefrcatoare ale

solare gi ale undelor de apd ies mlSdile proaspete, iar copacul se reface' asttel se va

din pllpanda familie a lui tesei un baibat de care se leagd cele mai T:ii yd"r.1ivldstar este dlruit cu,,Duhul lui Dumnezeu, duhul inlelepciunii 9i al inlelegerii,

Hristos in Vechiul Tbstament

Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia ). Acesta este darul deosebit

I p[rrunde in enigmele vie]ii gi a indica drumul care duce Ia fericirea individuald (cf' Mt

54).

,,in1.l"g"."u" este partea practic6 a inlelepciunii. ,,Duhul sfatului" este insugirea de

Stsi lndatn gi lntotdeauna o indrumare potrivita; ,duhul puterii" este darul de a trlisfatului.

lAtanasiess, Sfdntul Irineurs, Fericitul Ieronim33 9i ceila[i'

75

,,Duhul cunogtinfei" este darul pdtrunderii tuturor lucrurilor 9i mai ales a celor ce

ale lui Dumnezeu. ,,Duhul temerii" reprezintd partea practicd a cuno$tmlei'

Numdrul gapte este simbolic ai sffint, el indic[ plenitudinea. Persoana care

te cele gapte calitl1i ingirate aici este intr'adevlr un om desavdrgit. Mulfi tac

ideoloeic[ intre Is I 1, 2 gi rd 6rto nve6patu din Apocalipsa Sfhntului Ioan (1,

3,l;4.5; 5, 6). Cu toate ca pdnl azi nu s'a produs un comentariu definitiv la cele

: daruri ale Apocalipsei, totugi este sigur cf, cel pulin ideea de plenitudine o conlin

l(:cle texte.Dr. K. Schlutz a studiat Is 11, 2 in primele patru secole ale erei cregtine 9i constatS

lCriitorul sirian Aphraatrr, apoi Efrem Siru131, Iustin Martirul3r, Tertulian3', Hipolit'',

tmont AlexanarinuP' si Origin3r leagd darurile lui Isaia de Mesia: ,,Cele gapte daruri se

tc in toati plenihrdinea la Hristos, care le trimite credinciogilor, in misura vrednicrer

ia,,. Sffintul IoanHrisostom32 intemeiazainvdlatura sa despre natura divino-umand

MAntuitorului pe Is 11, l -3. Acelaqi interes mesianic il aratS Sfrntul Grigorie de Nyssa3r,

Dacd teologii de azi nu dau importanla traditionaltr lui Is I 1 , l-3, totuqi este in

e admis ci darurile descrise de profet se intdlnesc deplin numai intr'un bdrbat care

mult pe semenii sdi3a.

7. infrtrfirea cea mare(1 l,6-9)

,,Atuncivorslaimpreundlupulcumielulsileopardull6ngdiedsevaodihnisiI Si puiul de leu (Si boul) qi un copilas le va paste' Iar copilul sejoacd la vizuina

! : - ----^r-.: /^^-;1.,t\ ^-t ^A;^ iatitnal intinie mAnnsi tr Toyo ochiilor sticlosi ai sarpelui (copilul) cel abia inldrcat intinde mdna.

vor maiface nici un rdu..." (cf. 9i Is 65,25).

Comparalia se face (in verset. 6) intre dou[ conmste' Cuvdntul ,,meri'- !"U.ou-') n5e.A;

in text, clci altereazd aceastz ordine. in Biblie, ,,lupul" este amintit intaia dat6 in Fc 49,

Sehltitz, op. cit., p. 36, 38, 46, 58, 68,77' 98.

llehltitz, op. cit., p. lO6.l)y. t'ir., p. I 17. l2l , 65, 144.

,,f1t,., a", gew.hnliche meschliche Mass hinausgehen", cf. Guthe, op. Cit., p.569.

76 Nicolae NEAGA

2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49, 17),trliegteinpustie

6) 9i este gaa in orice clipd slverse s6nge qi sdpiardlvieli (Ez 22,27),cdciestefoate iute,

ales lupul cel de sear[ (Av 1, 8). Figurat lupul este tipul omului crud.

,,Ivlielul", carereprezintradtdetipic animalele domestice, esteimagineabhndetii.

semnificalie o are gi iedul gi in parte vitelul. Leopardul este, ca gi lupul, tipul cruzimii,

rupepe oricine ii iese in cale (Ier5,6). Este o fiardvestitiprin iutimea gi siguranJapasului ei

l, 8).,teul" estetipul forleipe carenimeninuindr5zregte s'oprui laincercare (Nm24,9),

ar risca sd piari in ghearele celui care ,,stii la pdndi gata si sard" (Pl 3, 10). ,,$arpele", mai

vipera, care in toatl vremea are venin sub limbi (Ps 140, 4), prezinti un pericol de moarte

om, clci impotiva ei nu este'vraj[ gi nicivindecare (Ier 8, 17).

Groaza de moarte pe care o inspird trdirea in apropierea fiarelor va trece inirealului atunci cdnd ochii sticlogi ai viperei vor fi obiect de distrac(ie pentru copii.

Sfin1ii Pdrinfi nu interpreteazd literal. Chiril alegorizeazdls,Ieronimatribuie unspiritual textuluis, pentru Teodoret ferocitatea animalelor reprezint[ variatelede oameni cu moravurile lor37; asemenea gi dupd Eusebiu al Cezareei3s gi ceilalp.

Pentru frumuselea ei, aceast6 sublim[ paginl biblicn a fost obiecrul celorst[ruitoare disculii. O citeaziTheocrit]e, Virgiliu3e 9i Horafiu]e. Se susfine cd sub inacestei profe{ii a conceput Virgiliu acea,,aurea aetas"a0, cAnd ,,se va nagte un copil...va aduce pacea in lume. Toate crimele dispaq turmele de vite n'au a se mai teme

$erpii gi toate plantele otrf,vite vor pieri"at.

8. Desiv6rgirea credinfei(l l, e)

Avem in Vechiul Testament doud texte, unul la Isaia I I , 9, altul Ia Avacum 2, 14,

cu privire la deslvdrqirea credinlei exprimd aceeagi g6ndire: ,,Cdci plin vafi pdmdcunoa$tereq lui Dumnezeu, precum apele acoperdfundul mdrii"

r5 Chiril, ,,Vipera este imaginea celui r6u...", op. cit., (1, ID, M.G., tom.70, col. 525.16 Ieronim, op. cit., (I, IV, com. la cap. ll), M.L., tom. 40, col. l5l: ,tup a fost gi Pavel,persecutat Biserica".r7 Teodoret: ,,Prin ferocitatea animalelor sunt inchipuili oamenii cu moravurile lor: lupul este

acaparator, iedul indicd simplitate gi nevinov6lie, leul mindrie gi fo(i, taurul (boul) iin Hristos se infrAfesc toate categoriile de oame ni..)', op. cir., (com. la cap. 11), M.G.. tom.8l,3l 5.rl Eusebiu: ,,Animalele indicd cele rnai variate naturi omenegti...", ap. cit., (com. la cap. I l),tom.24, col. 172.re lleignant, Les prophites d'Israbl et le Messie, Paris, 1893, p. 316.a0 Fr. Delitzsch , Kom. Uber das Buch lesaia, (Bibl. Keil. U. Del.), Leipzig, 1889, p. 194.or L. Dcnnefeld, Le Messianisme, Paris, 1929, p.284.

Hristos in Vechiul kstament

(lonjunc{ia ,,caci" motiveazl lipsa rdului. ,,Pdmantul" (metonimie, vasul pentru

rrrt) Lste tot spatiul locuit de oameni,6),n ti oixoul.rlvrl cum intetpreteazdEusebiu

rurcei{2, sau 11 r&ocr rl {lnoipcr,vdv, cum t6lcuiegte Chiril al Alexandrieiar.

CuvAntul ,,plin" trebuie interpretat cantitativ 9i calitativ. Cunoaqterea lui Dumnezeu

77

Una practica; ,,deah" indicd uneori in{elepciunea gi priceperea de a trdi dupa vota cea

t[ a lui Dumnezeu (Ier 3, l5). Obiectul cunoagterii este Dumnezeu'

La Avacum cunoa;terea este teoretici, gtiinlifictr, cdci infinitiwl contr. r+dz (,,ladath")

0U obiect.TiD (,,kabod"): ,,m[rire, onoare". Cunoaqterea teoreticd, care ,,inundd ca

brcnt p6m6ntuf , (chidl44), premerge celei practice, de aceea Eusebiu pune accentul

Ouv0ntul lvf,rorgtt.Scnsul celor doui texte este urmdtorul: ;tiin1ific, Dumnezeu va fi cunoscut, iar

ic voia Lui se va face pe intreg pdmdntul. Idealul este condilionat, la Avacum, de

rgerea imperiului chaldean, la Isaia este o consecirlld a tealizdrilor din Is 1 I 9i

9. Steagintrt popoare(11,10)

,,in ziua aceea, rdddcina lui lesei std ca un sleqg intre popoare, neamttrile vttr

idui in ddnsul, iar locul tui de odihnd va fi plin de mdrire"

,,Nes" inseamn[ semn (minune), semnul de pe o culme de deal, prin care poporul

alarmat intr'un caz de rf,zboi. Am acceptat traducerea ,,steag"aS, degi tot a9a de

este redarea cuvdntului ,,nes" cu ,,minune"

,,RIddcina" este puterea de via15 a cuiva. Un neam este tare pentru cd gi-a inhpt

,lt" io pa-aot (2 itegi 19, 30). ,,Rdd5cina" mai este icoana originii cuiva: Iisus trimite

rl sd strige cu glas ridicat ci Domnul s6u este ,,rddicina lui David" (Apoc. 22,16).

..Vl[starul', (urma$ul) va iegi din r[ddcina (neamul) lui Iesei. Intre popoare el st[ ca

pltul uriag in mijlocul viei sau ca un steaga6 in mijlocul mulfimii. El este obrectul

ci generale, cum este cazul cu un lucru mai rar, un om celebru de exemplu'

,,Menuha" este loc de odihn[, salag, tron, patrie, probabil locul unde siligluieqte

lui lesei. ,,Mlrirea,, este inleleasl de unii Shnfi Pdrinli ca cinstirea pe care i-o

-

ll Iirrscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173.lr('lriril, 'E(rn. etg tbv 'App. M.G., tom. 71. col. 884'il ('lriril, op. cit., M.G., tom.7l, col. 884'ff liuscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173t l,cntru c[ mai exist[ aceastd traducere la noi, de exemplu, in Biblia Fundafiilor Regale din 1938

;l lrrl.lropescu-Mdlnegti, op.cit.,p.2 l0,giaqvreasEsccreezeunfeldecontinuitateincelebune

78 Nicolae NEAGA

diruiesc credinciogii, dupa moarteaT 9i indllate, evenimente care determinl pe mai m

i aduce inchinare dumnezeiasci, cum interpreteaz6 TeodoreC8'

10. Sflntul care vine(t2,2-6)

,,Iatd Dumnezeul mdntuirii mele! in tine md incred qi nu md voi teme, cdci

veselia mea este Domnul Dumnezeu, care va fi mfintuirea mea! " '

,,Iat'" este parlicula care veste$te de obicei noutllile cele mari. cuvantul il ros

popo*l, care poate in sfhrgit sd se bucure ctrvaaveapa:rte de ceea ce a agteptat' Obi

bucuriei este,,Dumnezeu" in calitate de,,mdntuitor"'

,Zimralh" inseamnd fal6, glorie, lipsind sufixul ,,i", ca 9i in I; 15, 2 9i Ps 1 I 8, 14'

,,$i voi scoateli apd cu veselie din izvoarele mdnluirii"'

.,lzvoarele" de apl sunt destul de rare in orient. o fhntand constituie

adevdratl avere afamiliei. Pentru cate un izvor de ap6 se pun in migcare triburi

textul la izvoarele Mantuitorului (Chirilae 9i Eusebius), la docfina evanghelicl (

din care scot cu bucurie cei care cred (Teodorets2) 9i-9i astamp[r[ sufletul (Sfrntul

Din pricina unui izvor, pe care-l cotropiser[ slugile lui Abimelec, s'a iscat ceartii

Avraam gi rege. Dreptul de proprietate l-a plitit scump patriarhul (Fc 21, 25). Fad

sunt de regula adanc sdpate, astfel cd scoaterea apei obosegte gr.u ln viitor nu va

fi aga. Scoaterea apei va fi nu prilej de mare bucurie. izvorul de apd fiind icoana feri

(Levl4,50; 19,20; Is43, l9); laleremia2,l3,,apavie"esteDumnezeu'lnNoul'[esrMantuitorul se numeite adesea pe Sine apd vie (In 4, 14), de aceea Sfinfii Pdrinfi

,, $i v e|i zi ce in z iu a aceea ; l htdali p e Domnul, vestili nume I e Lu i' face'1i

faptele Lui intre neamuri, preamdrili-L, cdci mare este numele Ltti! sd stie tot

cd mare este... Sfdntul lui Israel! ". (a li 5)

32'7.a8 0p. cit., (la cap. l1), col. 317: Ieronim vorbegte despre felul mor{ii sale: ,,erat mors

gloriosa", op. cit., Qib. IY com . [a cap. 1l), M.L., tom' 42,cot' 752'i' .,Din izvorul mAntuirii, care este Hristos'..", op. cit., M'G', tom' 71, col'344'

nT ,,Giorificarea dup6 moarte", Eusebiu, op. cit-, (tib. II, tom' I, com' la l l)' M'G" tom' 24'

i0 ,,Apa de aici a se inlelege alegoric, referindu-se Ia izvoarele mintuirii, Ia Hristos"

tom. 24, col. 181.5I

,,Este vorba despre doctrina Evangheliei" (,doctrinam intelligarnus evangelicam"), op' cit"

IV, com. Ia cap. 12), M.L., tom. 42, col' 15652 ,,Este vorba despre izvoarele mAntuirii, din care scot cu bucurie cei care cred sincer" (

cap. 12), M.G., tom. 81, col. 156.s1 Op. cit., (com. la cap.72), M.G.' tom' 30, col' 564'

Hristos tn Vechiul Testament 79

Lui Dumnezeu I se cuvine imn de preasldvire, pentru c[ bucuria pdmintenilor va fiLauda este motivatd de binele care li se face. Nu vor mai fi intrist[ri ca in trecut,

rul'erinlele se exclud din viitoarea agezare sociald.

,,Orbii" de ieri, plg6nii, vor vedea limpede efectul invior[tor al ,,apei vii", iariogii sunt chema{i a fi intotdeauna la culmea indatoririlor sfinte, prin sfat 9i exemplu.

,,Sfhntul' este titulatura ce se dd lui Dunmezeu. El este sf[nt prin Sine, indiferent de

ce o are despre El omul. Pitrunzdnd in via{a acestuia, El o sfinleqte (I9 3 1, l3;20, 8; I; 20,12\. O misiune asem[n[toare indeplinegte qi aici Sfdntul, de aceea Isaia

iderd mare lucru cdpoporul a g5sitpe Domnul (12, 4-6)'

11. Cel agteptat

Qs,e)

,,latd, Dumnezeul nostru in care am ndddjduit, Si ne va mdntui pe noi, acesta este

tul pe care-L a$teptam; sd ne bucurdm Si sd ne veselim de mdnluireq Lui-"Credinciogii se invrednicesc a-gi vedea intruchipat visul de veacuri. Iat[ cd vine

ttrrd de care omul nu poate nimic; Dumnezeu.

lnima omului bate ,,atunci" de bucurie, iar cu buzele il rlspldteqte pe ',Cel

ce vine"

cum poate. Motivul doxologiei este mdntuirea ce vine prin El. Este gi aici o profelie,

ionsul celor frcute de Moise gi a1li prooroci (Chiril al Alexandrieisa).

12. Statul ideal(32, 1-s)

,,Iatd. dupd dreptate va domni regele Si sfetnicii cuiudecatd vor indruma'"

,,lati" serefer[ gi aici la,,vremeaaceea", cAnd dorin{elejuste ale omului vor fi lintaultimidregStorilor. Regele va fi drept in acliunile sale, iar sfetnicii s5i supugi 9i loiali.

Ilvreiescul ,,legarim" l-am tradus cu,,sfetnicii" (LXXareaplovteq), pentru cI este

de una gi aceeagi guvernare, nu de imp[r{ii diferites5. ,,Legarim" este un nominativ

ut, contopit cu prepozilia ,,1e" ca in Psalmul I 6, 3.

,,Cu judecat[", adicd cu tact 9i cu inlelepciune, Iird a ajunge in antagonism cu

'efulrcgele.

,,$i va fi fiecare ca (un) ascunziS impotriva vdntului Si un addpost tmpotriva

ca o revdrsare de ape intr'un pdmdnt uscal Si ca umbra unei stdnci inalte

'un linut secetos".

tlhiril op. cit., ([I, com. la czp.25), M.G., tom' 7I, col. 565.

(lhiril al Alexandriei interpreteazi astfel: ,,Va domni peste voi Hristos cel drept gi nevinovat",

llt., IlI, M.G., tom.71,col.'704.

NicolaeNEAGA80

,,Ig,' trebuie tradus cu ,,fiecare',. Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt

in versetul I . Ei sunt scut Ei apErare impofriva tuturor relelor ce ameninld poporul

Ascunzigulofer6unlocsigurdeapdrareimpotrivavdntuluicebdntutelnorient.timpul vlrii sufl6 acolo un idnt fierbinte , ,'arzdtor" (Ps' I 1' 6) giotrdvil gtlij:l*este in pericol. VAntul trece la aproximativ o jumdtate de metru de p6mdnt' de

surpringi se culcl in grabd ta pamant cu fafa in jos 9i cu respira[ia::ti'lg-

locului'prevad ivirea vdntului dup6 o cea[6 caracteristic[s6. Crivdful bdntuie mai

iama li este uneori atdt de puternic incdt dezrld[cineaza 9i d[rim[ tot ce este mai 1

rezistent. Folosul adlpostului apare deci evrdent'

Pamantulagezatl6ng6apedarodulsiulavremcasa,cdciabsoarbeceletrebuputerii de rodire. Aseme-nea^nu poate fi ingrijorat cetSleanul care are sfetnici care

apostolat social.Pentru omul st[ruitor Ia lucru umbra este un adevarat reconfortant, mai ales

degert lipsit de ad6Posturi.' DiX a ffadus ,Jaion" cu Etov, insE ,,!aion" inseamnd aici mal stincos (uneori

de piatr[ Ier 3 I, 21 , alteori piatrd funerard, 2 Regi 23 ' 17) '

Umbra oferit[ de o stanca este mai rEcoritoare, intrucdt dinspre st6nc5 radi

rdcoarea specificd Pietrei.,,$i)u vo, mai'fi inchi;i ochii celor care nu vdd Si urechile celor care aud

ascultdtoore."c)mul care are ochi luminogi gi nu-i deschide vederii largi este orb, pentru cd

are gi nu vede,,. in domeniul moral, c6ci despre aceasta este vorba, este orb cu su

.el ca." gtie care este binele 9i nu-l face qi cel care ur69te pe cei carc iubesc dreptz

Dumnezeu a deschis omului urechile ca el sd nu dea inapoi 9i sE se impotriveascl

50, 5), ci sd aud6,,toate cdte a grdit Domnul 9i si le fac6 9i si le urmeze" (I; 24' 7) qi s

inspaimante grozav in fala josniciei (Fc 20,8)' Isaia vede pe omul renlscut' pe omul

,,Tiqenah": impf. pl. f. d. ,, (;in) a (ain) a" (ain)'',,5i'

iri*o celoi nibuni ro judeco sdndtos si limba celor gdngavi va grdi USQ

""'lfi"orrrii,, de aici sunt oameni srnatogi trupe$te, dar nepdsdtori fale de virtul

uguratici in cazuri grave. Ei vor deveni co

,,lnima" (,,leb") este cugetatl ca ce

inima,jndeamnd" (I9 35, 2l),,,vegheazit"

minte" (Dt4, 39),,judeca'(Is 32,4) 9i este

,,Limba" apare adesea personifica

mincinoasi (prov. 6, 17), ',viclean6" (Sof

limbd ucigitoare, c[ci duqmanii lui Ieremi

56 l. d. Onciul, Arheologia biblicd,Cerndu{i, 1884, p' 59'

Hristos in Vechiul Tbstament

I U, 18), adicl sd-l invingl in discufii gi s[-l denun]e regelui. Dumnezeu este impotrivacare au limba ascugitf, caun brici (Ps 55,4), iubegte insd,,limba dulce" care ,,inmoaie

(Prov25, l5).Celor virtuogi Dumnezeu le dd limb6 aleas[, ca si gtie s[ vorbeascd (Is 50, 4). Aga

sub impulsul inspirafiei in trecut li s'a deschis gura celor greoi la limbd gi au fost

i sd yorbeascd (I; 4, l0), in viitor fiecare va vesti deslugit adevdrul.

,,Celui nebun nu i se mai zice cd-i de neam ales Si celui viclean nu i se va mai zice

c:instit. ",,Nebunul" de aici este un om de categoria ultim6, atdt in inlelesul intelectual, cdt 9i

ccl etics?. in ziua aceea, cdnd aristocralii virnrlilor gi impdralii s[racilor vor st6pdni,

faptelor, gi nu a originii, va h cea prefuitl

13. Mergiitorul inainte(40, 3-1 l)

,,Glasul eelui ce strigd in pustie: gdtili calea Domnului, drepte faceli cdrdrileeului nostru tn pustie!"

Poporul este anunlat, prin organele sale competente, ci in curAnd se va sfdrgi

cu aspectul lui nepl[cut, SI ia aminte toli la ceea ce li se spune gi si se conformeze

i. Cel care vestegte este un sfetnic oarecare, preot sau profet.

,,Pustiul" este lara Canaanului, care din pncina deselor dezastre, este lipsitd de

tori sau este degertul dintre Canaan gi Babilonia, care trebuie amenajat in vederea

rcerii in patrie. Asemdnarea este luatl de la necesitatea orientalilor de a preg6ti

ile, ori de cAte ori o regiune este vizitatd de rege. Pentru a face cdr[rile practicabile,

nivelate ddmburile produse prin acumularea nisipului qi astupate gropile rezultate

urma revErsirii apelor. Pentru a merge totul neted, crainicul anun!6 cu mult[ stdruinta

apropiat6.Degi profetul pleacd de la o situalie politici, totugi el vede mult mai departe. Regele

este insugi Domnul, care vine personal s[ elibereze din robia suferin]elor

vine din ,,pustie", pentru cd 9i teofania de la Sinai a avut loc in imprejurEri

ilare; ,,I s'a g[tit calea celui ce venea din pustie" (Ps 68, 5),

,,Iagar" inseamn[ a h drept, in Piel a face drept.

,,Toatd vqlea sd se umple Si tot muntele Si dealul sd se plece qi vorfi cele strdmbe

fir,pte Si cele colluroase netede."

h Asr lbl, ,,nabal" este in Vechiul Testament bogatul nechibzuit (Ier 1 7, 1 1), omul nesincer (Prov

17, tl), imoral (Ps 39, 9), migel (2 Sam 3, 33), dar mai ales omul care nesocote;te in gdndul sdu cd

htt exista Dumnezeu (Ps 14, 1, Ps 53, 3).

81

NicolaeNEAGA82

Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide,rmireazit drumul "ilil;ili; ; liu qi'"u t"p "tl

tY1:tttt*111:,'i: :::l'l i#il:rffi;;;;i;il, Dacr se aruncala o parte impedimentele, puterea

cregte enorm, iar avinrul spre 1int6 se ugur-e1zli --:-^+ ^-,,r +rahrrie si fie cor"tut#l#;:"i ild;ffip"r*?r' intampinat, omul trebuie sa.he copil in

' --:.:^: ex aa nrrni a""; .r. irrcru. c6ci pAnd atunci nu mai este mult'Igindea decdt sd

dd (vezi Mt 3, 8;

ntelor. Sfinlii P[

indepartat il#l1xi,il,i"iffiffiil;;realizatin y.^- ^-.-,.1-+-l^,. alp

^enicesc nfr

;:ffir:1r-. Ieronim atribuie un sens gr mai cuprinzltor cuvintelor; ele depagesc

lui loan, care aflr ."'d;;;; n'*11*"1;*:yll': il T'::11ii"j::"',:: Iffi:,?l;Jffid,:u, ,,i""ni.;Juraul sub variatere sale forme; cdt despre ,,v6i"

suntimagrnea."rorrnoip,rtin.r"aio..rr*pupnchirilgia(ii,glasuldeaicir[mdneti"""r,i-""irr"*crg[torul ,,Soareluidrept5lii"6l' - .-.,..-.-".t -A-t,,ivon tr.'

,,$i se va oran 'Ul'o-C-o*n'l'i

Si "'"dno tot trupul mdntuirea lui

cdci gura Domnului a grdit"'

,,Kabod" .rt" "in't"l f"

care o datoreazi coPilul ta16y:1'r:::]:::r'lYll*!'r\auuu i inalt demnitar sau slava ce datoreazd lui Du

I, 6); dar gi onoarea ce se

credinciopii. ,,fotbasaf ', ioutd **tu, este un ebraism t l: lt?"ir:"rt". lT' j?it;XJ,ll"r'*",1; I::;il;";. i"

"..iuqi r"n., sefoloseetein Fc6,12;rer25,3r;zah'

ts4e,26;66,23;roll,r''q'ltiueit"-t'ott'n1t"t"-tt1^:':ll':l11lllli,';-.,,.,,."

-'' il;i"l,ii;i";;,i""" cu ochii, ce"a ce,.greieete Domnul'tste caimplinit,

cElipsitdeminciun[estecelcarepromite'cumspuneEusebiu63'Pescurt'omenir'mdntuitd cu adevlrat'

.Glasul celui ce zice: strigd! $i am zis: ce voi striga?'fo1':'o*!" ,")'1,

,"r,a'iaiiT"""iLrii'r, ,arbZ c,mputui. [Jscatu-s'a iarba si Jloarea s'a ofi

Duhul Domnutui o t ",'i pi'i"'"i ci" adevdrat iarba .1! lollrll' se usucd i

f,irci,"tti,r,ea, iar "rua''itd

no*nului rdmdne inveci" (verset' 6'7 '8)'Profetul aude o '""t

tnit*'loasl care-l indeamn[ la propovdduire' NerI

coptegit de sffintul entuziasm al infEptuirii' aqteaptl noi comuniclri' Ahmci

58 Eusebiu, op' ci.t.' (com' la cap 40)' M'G'' tom' 24'.col' 365'

5e Ieronim se gindegte Ia p..r#.",rn.,easce a credincioqilor, op. cif., (libr. xI). M'L''

Hristos in Vechiul Tbstament 83

Expresia ,.toat6 camea" are un inleles mai larg decdt la verset. 5 : tot ce esteI gi are duh de via1d, animal gi om. ,,Iarba" este chipul trecerii grabnice, conf. ls 51.

t, unde omul trece,,ca iarba" gi Ps 103, 15, unde zilele omului sunt iarbf,,,vie!ii" este gi onoarea, titlul, rangul cuiva; se alege praful de ele. $i mai pulin

ic6 dec6t iarba este floarea, pe care o adiere ugoar[ de v6nt o doboard Ia plmdnt." este tipul poporului robit patimilor, care nu poate viefui mult. Lucn:ri, fiinle,

i gi popoare, totul sfdrgegte prin moarte nea$teptatd sau timpurie, ca 9i cdnd viafalceaste lume n'ar fi dec6t o cildtorie cf,tre moarte.

,,CuvdntulluiDumnezeu"estelegeamoralarevelati(cf.Ps50, 17;1L9,105;Ig34,cole zece porunci etc); el nu este supus trecerii, nici cei atagali ,,cuvintului", cum

leronimn. Interpretarea aceasta a fost admis[ gi de Chiril al Alexandriei65.scriitorjustific6 teza cu Ioan 8, 5 l.

,,Pe munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, inalyd cu putere glasul tdu,,rtilor al lerusalimului, inalld glasul tdu Si nu te teme; spune cetdsilor lui luda;

I',umnezeulvostru!".

,,Mebaseret", participiu feminin de la ,,bigor" inseamnl a anun(a o veste bund, a fide bucurie (LXX are 6 ericrTlel.r(6pevoq).

,,Vestitorul" de bine se adreseazi intdi Sionului, adic6 Ierusalimului, capitala, mamacclelalte cetdli sunt fiicele ei. ,,Solul" binelui este indrumat si urce pe o culme de

pentru ca toate privirile s[ fie indreptate spre el. Profetul vrea sd spuni cd este mai

Etirea ce se va comunica lumii, incit toli oamenii trebuie sd fie aviza{i in sensul. Fiecare trebuie s[ afle c5,,vine Dumnezeu."

,,latd, Domnul vine cu putere Si bratul Sdu supune tol. Iatd, plata lui este cu El Silui inaintea Lui!".

livreiescul ,,behazak" l-am redat prin ,,cu putere", LXX are peto iop5oq ,,Bra!ului" indicd acelagi lucru, putere, for![ irezistibild (Is 53, l), in contrast cu,,bra(ul de

0l omului", care indic[debilitate, sllbiciune (2 Cron 32, 8). A zdrobi bralul cuivaa-l invinge gi a-i nimici puterea (Iov 38, 15).

,,|)lata" privegte pe cei care au s[v6rgit un lucru (mai mult sau mai pu{in vrednic),Cvreiescul ,,qakar" are inlelesul de achitare a unui serviciu prestat, simbrie (Fc 30,pc care a incasat-o Iacov de la Laban..., pe care o iau preofii pentru osteneala lor

Itl,3l), cdgtig (prinmunc6, Zah 8, l0).,,ltlsplata ' se di cuiva pentru o faptd de vrednicie, celorbuni (cei r[i se pedepsesc).

,,(.'a un pdstor pa$te-va turma sa, cu bralul sdu va aduna mieii sdi Si la pieptulll w purta Si va mdngdia pe cele care aldpteazd."

t, op. cit., (lib. XI, cap. 40), M.L., tom. 42, col. 417,rtp cit, (llb.III la cap. 40), M.G., tom. 71, col. 805.

Nicolae NEAGA

iubegte pe toli oamenii in egalS m6sur6'

14. SlugaDomnului(42,1-6)

",,slugudinlsaia.Av6ndaceastacertitudine,uniiSfrnfiPirinlivldaiciuninviitorului, pe Hristos (Teodoret6s)' r

Turma este poporul ales, credincio gii (ler I 3' l7 ; Zah 1 0' 3 ; Ps 7 8' 52)' iar oile

indivizii singuratici (Ier 13, 20)' Aceast[vorbire frguratltt::":i lil""l't"111"1i:;iilffi;Gffi, pari"-i"", Hristos (rn 10, 14), iarmieii, duprEusebiu de (

cei nou-ndsculi 9i renbscuii prin Hristos6' Dumrrezeu ":i: l*i"31::: S:

;;il,r*r" Sa, pe cei slabi iiocrotepte, iar pe cei in primejdie ii ajuti grabnic. Nu es

placulslucavreuncredinciossllsepiard6'cisdaib[partedeviafa'pentrucd

Hristos in Vechiul Tbstament gs

,,Nu va striga Si nu va indlla Si nici nu va ldsa auzit glasul sdu pe ofard."Strig[ pe stradd cei nesocotili, igi fac auzit glasul lor o specie anumitE de oameni,

care au pierdut sentimentul modestiei; igi inal15 c6ntecele insofite de chitar6, cei carezilele in veselie (Iov 21 , 12). categoriile de aici pot fi identificate in fariseii careiesc sE se socoteascd a fi mai mult decdt sunt, d6ndu-gi lludirogi in vileag merite

le lipsesc sau sunt profefi mincinogi care i9i revendic[ ostentativ roluri pe care nu le

Unii ca acegtia favorizeazd in chip gi fel popularizarea curentului bolnav al vie(ii,in loc s[ facl viu, ucide.Vcrsetul exprim[ particularitatea slugii Domnului. Acesta estc tiicut, resemnat, bl6nd

, astfel cd gi grandioasa oper[ ce i se incredin[eazd o duce la indeplinire &veuxai rqrft (Chirilrc).

3. ,,Trestiafrinld nu o va zdrobi Sifitilul cefumegd nu-l va stinge, dupd adevdr vodrcptate. ",,Pigtah" inseamnd inul ce cregte pe cAmp (I; 9, 3l), dar gi fitil (Is 43,l7).,,'l'restia frdnt5" se rupe la cea mai ugoard adiere a vdntului, tot a$a se poate stinge,

tul'lare, htilul care fumegtr. Trestie gi fitil sunt acele specii de oameni a ciror viafiruinata de pe urma decdderii fizice gi sufletegti in care au ajuns.,,Sluga Domnului" vine intre oameni ca sd-i serveasc6 pe toli gi sd aibi mili gi

de ei. Fiecare om va avea parte nu de dreptatea pe care o poftegte inima sa, ci decure o prescrie adevdrul.

4, ,,El nu va dezndddjdui Si nu va avea odihnd pdnd cdnd nu va intemeia pedreplalea, cdci legea lui toate neamurile o aqteaptd."

,,Sluga" nu-gi va incetini activitatea pdnd ce concepfia sa despre viald nu va iegi

pintre evangheligti numai Matei (12, l7) merge pe aceeagi linie cu Isaia 42, l-4 gi

str scoatd la lumind mdsura in care profetul aprevinttcd,Mesia are sI schimbeIui.

t,llSu vorbeSte Domnul Dumnezeu: Eu, Domnul, Eu le-am chemat pe tine intntSi le-am luat de mdnd Si te-am ocrotit Si te-am ficut legdmdnt poporului Si

ilcumuril.tr"Dtrtnnezeu cheamd singur pe alegii Sii la propovdduire. Aga a chemat gi trimis pet'u delegat la Faraon (I; 3, l0), Iosua este r6nduit conducdtor (Ios l, l), Isaia estetl predice (6, 9), Ieremia este r6nduit profet (Ier l, 5) gi tot aga ii incredinleazlluiUn rol politic. ,,Slugii" Sale ii vorbegte gi-l cheam6, cu alte cuvinte opera trimisului

rozultatul cooperlrii intre Dumnezeu gi slugi. Obiectul misionarismului comun

84

,,Iatd sluga mea, pe care o spriiinesc' care este binepldcutd suJletului

am pe:ste dansirt duhul meu, dreptate popo-arele-''r va uui," ,",---.^,, EL^.r,, ,l""''';;;;;;:;ft;;"''"'lui'i6' este traducerea lui

"Ebed Iahve"' "Ebed"

deri

.,-.1,,,1 ehcd,, care inseamnl a lucra; substantival slugd, rob. Aldturatlui Iahve, subt

as6. Astfel, titulatura aceasta se diblrbafllorvirtuogi ca

drep{i gi far[ de prihan6"' ca Iov (Iov 1, 8); se numescln

profelit,in calitatealor de devotali aiDomnului(2 Regl g' 1

'Gou i, isl. ,,Sluga" de aici esteMesi4 ca qi laZah 3' 8' D iun rost in istoria imp[rdliei Sale, iar expresia ,Be care o sprJ

.l.rri evisti rrn rarmrt de obligafii. ca cel infie p[rinte 9i

fec(iuneaDomnului sIu. Domnut rt ntal asrgur4 v4 vo ar

rijinul necesar misiunii sale.-: r--^ ^1 ^^-^ E-'.-.-i in T Y

Aprecierile acestea si potrivesc 9i lui Iacov 9i Israel' care figureazdinLXXl'

slugii Domnului. Dar ca texLl ebraic are prioritate in cazul acesta rezultd din Mt

unde chiar M6ntuitorul d[ versetului nosffu o interpretare individualist6 9i se idi

Pe aceastl conceplie despre sluga Domnului se brodeazd irfireaga

interpretdrii; astfel, Targumut lui Lnatan a inlocuit cuvintel:.:ltl'" i:l^jtliprin cuvintele ,,sluga mea, Mesia"6e' Abia in secolul al XVIII-1ea se na$te ce

,,slug6". Dar, a;a cum acest cuvint nu se interprete"f::lttjt'i ":1-"1::,ilt) t]

unomevlaviosoarecareginiciofigur[mitologicd.SfArgitulversetului(,,drdefineqte planul de lucru' Obiectul predicErii sale misionare sunt totr oamenll'

66 Eusebiu, op. cit-, M.G.' tom' 24,col'369'u' O..pr" sluga Domnului, vezi lucrarea Pr' Prof' dr' M' Chialda ' Ebed-lahve'

o8 Teodoret, op. cit., M.G', tom' 81, col' 412'6e Dtjller, op. cit., P' 63.

ttoa; este chemat pentru dreptate, pentru c[ norma lucr5rii sale in lume este

NicolaeNEAGA86

dreptatea, de la care nu existi abatere nici spre dreapta' nici spre stAnga' In

,".rqir"i, Dumnezeu ii fbgdduiegte tot sprijinul necesar' Prinderea de mini indicar

ajutorului divin. in acest caz, sluga nu mai este

a"sociatul ei. Aceasti solidaritate va duce la biruin{a 9i succes sigur in cele mai col

binecunoscut6 in trecutTr.

,,LegImintul" este un aranjament solemn intre doud partide cu drepturi 9i

,""ip.o..Il"gimdnol incheiat de losua (24, 25) cu poporul prevedea pe de o

slujirea lui Dumnezeu cu credintA in toate zilele vielii, iar pe de alti parte garanta ocl

imprejuran.ChirilalAlexandrieiatnbuieonuan}dapologeticltextului.Selegitim,to'gu".u unul randuit de sus, 9i nicidecum ca profet mincinos' categorie de

;;*" b-;;t*,e ,,lumin[ neamurilor" ldmuresc tangenlial 9i caracterul leg6

c6ci,,sluga" este ins[;i,,lumina"

15. Valorile eterne(5s.1-10)

asemdnarea din Matei S,-0. p.ni* Procopie di,.Gaz{s" 'apa" este duhul cel

via{5, iar ,,vinul" 9i ,,laptele" indicd renaqterea misticd'

7l Chiril, op. cit., M.G., tom- 71, col' 853'72 Teodorei din Cyr crede cd este vorba despre abolirea sacrificiilor legale ale V'T" op'

tom. 81, col. 445.7r Eusebiu al Cezareei, op. cit., M'G', tom' 24' col' 468'

ia Ieronim, op. cit., XV gap. LY M.L., rom.42, col' 549

rs Procopie, ''Emtopfl

tdv eiq,..' 'Io M G'' tom' 87' co1' 2549 Si 2552

,,Ahl Voi toli cei insetafi, veniyi la apd Si care n'aveli bani veniSi Si

mdncafi, mergeli Si cumpdrali fdra bani, fdrd de platd' vin Si lapte!"

trterjecla,,hoi", ,'ah!';lipseqte in LXX; ea aratl emolia pe care o simte

g6ndindu-se la noutatea ce urmeaze a fi dezv[luitd lumii' Este un strigdt de mt

in "ur"

Isaia iqi exprima bucuria cu care paqegte pe urmele purificarii interioare. \

nu exclude inovafiile cultice pe care le prevede TeodoretT2. De la trebuinte care,

ordin material, lipseau rr,.oii poporului, profetul trece la hrana necesard sul

careliseoferdcredinciogilorpentruepocamesianicd,,,c6crnudesprebunurilecci despre cele spirituale, ale viitorului, este vorba"'" (EusebiuTr)' "Apo"' ",.laptele,' reprezinta ceea ce este esen(ial pentru nutrirea corpului. Ele sunt lndrsl

menlinerii vielii fizice. Isaia vorbegte insi de [1a dulolnlceascI' tlT 1I:1

sd faca (Is 25, 6; 65, l3). in sensul acesta scrie I Petru 2'2 despre laptele du

u..r", urrrpru clruia atrage atenfia IeronimTa' Aqa incAt avem aici un fel de

Hristos tn Vechiul Tbstament 87

Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile sufletegti sunt gratuite

tofi dr.eu crpyupiou xoi rrpfrg - (Chiril%), prelul lor fiind doar dorin{a sincerIcle.

Unii critici gterg (dup[ exemplul LXX) cuvintele ,,leku givm" (,,rnerge!i gi cumpdrafi"),-le o repetilie de prisos.

Vcrsetul al doilea llmuregte aceasti inten{ie a autorului. Aici qi in versetul 3, Domnulo societate de oameni care s[ aibd in vedere mai intdi cele desflt[toare de suflet,

t de trebuin{ele fizice s[ cad6 pe planul al doilea. lsaia atrage aten]ia asupra

itorului adevf,r c6,,ascultarea de Domnul face viu sufletul". ,,Voi incheia cu voi un

veSnic, Si popoare pe care nu le cunoStivei chema la tine Si popoare care nu te

ilrre line vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).

lnccputul acelei lumi noi il indicd,,legdmdntul", care dureaz[ de cAnd lumea. Acest

mai apare Ia Isaia gi a fost discutat la expliclrile noashe de mai inainte. Aicr mar

cu urm[toarele:Momentul esen{ial este vegnicia. Al doilea punct de vedere principal este

ismul, cEci leg[mAnnrl celnouinfrdlegtepopoareleintr'o singurdunitate. Motorulii este credinfain Dumnezeu.

'Ioate angajamentele de felul acestuia graviteazd spre acelagi xarvil 6rar)lxr1.

,,luld, mdrturie l-am pus popoarelo4 domn Si poruncitor peste neamuri" (v.4).l)avid cel ideal se numegte.,mdrturie", pentru c5 va mdrturisi despre adevdr, va figi uuzit. Activitatea lui este public6, iar persoana sa este reali gi nicidecum nu este

ic a fanteziei.

l)omnia gi celelalte prerogative atagate regalit6lii sale, au caracter universal.

,,luld! Popoare pe care nu le-ai cunoscut vei chema Si naliuni pe care nu le-ai

lil line vor veni, pentru Domnul Dumnezeul tdu Si pentru Sfantul lui Israil, care te-

lnte rjecfia ,,iat6" lipsegte in LXX, ea apare in Vulgata. Ea dd insl o structurl mai

gAndirii. insugi profetul pare surprins de panorama care se desfEgoarl inaintea

I sale sufleteqti. ,,Sfhntului" ii datoreazd popoarele unirea cea mare; unele vinprin predicd directE, altele vin mAnate de grija mdntuirii. Ideea monoteistd este

convertirii generale.

Mcritul infrIlirii, degi ii revine ,,Sfhnrului", onoarea aceasta se rdsfrdnge 9i asupra

Unrc il trimite. LaLuca l, 35 titulatura 6 dyrog (Sfdntul) revine Fiului lui Dumnezeu.

,,r.)fiutafi pe Domnul pdnd it oltoSi, strigali-L pdnd este aproape" (v. 6).

Vcrbul ,,darag" este mai bogat in conlinut decit romAnescul ,,a cduta". Se

irr[cazi adesea in vorbirea ce are legdturl cu ale credin{ei gi apare de regulS

rtl Alex. Op. cit., M.G., tom.7l,col. 1220.

Nicolae NEAGA88

impreun[ cu acuzatiwl: ,,aintreba pe Dumnezeu" (I9 '20,1),,,a c6uta pe Dunu

12), ,,a cere rdspuns ae tu Oumne'eu".(l! ?5'22)' Mai,co11T^t:,*-:"::,Y

S, ii',*nO"p*ticipiul plur-al construitindiclpe ceipiogi' "Ciutarea" "I: Tt"'Ea pomeste de la ralionamentul cd omul."*''-" :ur] l:-c: llil':1'::'l:"'lt;L4 Pvruviuv

^, -- ---,tror.l chrfirii lta pd" ur""u u.".ntul cade aici pe rezultatul c6ut[rii' adic6 pe urmarea ce rezu

Jio dorinla de a trdi in Do'mnul' C[utarea lui si fie n:obo:ite,:t Y]tl:1^t:irra"pa.t"ura din suflet, iar readucerea Lui ln apropiere devine mai grea sau

imposibil[... IeronimTT se gdndegte la tr[ireareliqio"tn fdll:t-:': incorpore"' cdc

aceea nu se mai poate; ga'aitt pe care Teodoret?8 o exprimtr prin contrast'

,,Sd-qi lase cel necredincios cdile sale Si cel pdcdtos gdndurile-sale si sd,

Domnulsiseyainduradee:lsilaDumnezeulnostrucdvaaveabogatdrdsplatd''Srngularul,darko" este mai bine si fie redat-cu pluralul "clile

*11,1 1i T:-l

OOo\ "JiA. Cu ,,se va indura" incepe fraza condilionala; apelul la poc6in[[ este

nu-^: ,{,^; rrine [)omnttl". --Cel necredincios" (,fa9a" = omul Ata OuP"l-t]:.llu

de 4); ,,celpdcdtos"("avon":pdcat'Is l' 13;mlnclu

9; ca-poruncile Fc 13' 13' revoU*] T:'-t^1.?:1Y:

pou).dq d. Foo)"tf Bo61'opot: sfat, atdt in sens bun' cdt 9i in cel rdu) necurate nu

bucuradevredniciadeaaflapeDomnul'Posibilitateaaceastaleestel":Ulllcare au o mentalitate indrumetoare spre o ffIite sufleteascE' O rlsplltire

urmarea logica a acestei treiri'

,,Cdci nu sunt gandurile Mele ca Si gdndurile voastre Si nu sunt cdile

cdilevoastre, zice Domnul" (v' 8)'

omr r I noate aouca oe c6iie dumnezeiri i, numai wr grdunte de voinla fiind

prin actele sale de credinlS' Isaia constattr cd aceastd

"*a p" Israel, numit pe nedrept cuvint "popor

ales"'--: f^

rezumd prin contrast sensul versetului: ,yoi urAli' Eu iubesc; voi vd rlzboili' Eu v[ th

,,Cdci cdt de departe "'t" "'il de pdmdnt' aSa de departe sunt cdile

cdile voastre Si gdndurile Mele de gdndurile voastre" (v' 9)'

Qomaim" ,nare de resul[ la plural, in romdnegte se potrivegte ins6 singu

se o*"1 pa"6to' 9i Dumnezeu' intre cer 9i pdm

di bil; astfel c[ omul plcdtos niciodat6 nu poate

Dumnezeu.

,,Cdci precum coboard ploaia Si zdpada din cer si acolo nu se mai i

"" ,;';";;;irrrii, t odrd'sleste, il inverzeste si dd sdmdnld semdndtortlui

?? Ieronim, op. cit., M.L., tom' 42, col' 553'

TE Teodoret: ,,Fugili de pe calea necredinlei, a frridelegil" ' op' cit" M'G '

tom' 81' col'

7e Teodoret, op. cit.' M.G., tom' 81, col' 448

Hristos in Vechiul Tbstament 89

mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese din gura Mea, el nu se mai reintoarce

lllnefara ispravd, adicd pdnd ce nu se va plini ce am voit" (v. I0).7,6pada qi ploaia nu se mai ridicl spre inAlfimile de unde au coborAt decdt intr'onoud gi dup[ ce gi-au revdrsat conlinutul binefbc6tor asupra pEmAntului. Tot aga

Dumnezeu forlele vitale, acolo unde este prezent prin darurile Sale: face dinkrtul, din cuvdnt fapt5, din om fiin1d nou[, nobill gi bun[, curat[ 9i des[vdrgit['Nu este cazul sd se individualizeze sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect

ia ,,sem6ndtorul cuvdntului" poate incadra qi pe Hristos gi pe ,,frunta9ii iniliafi ininvEfdturi" (Chiril).80

Chiril nu exclude nici pe unii, nici pe ceilalfi. El pleacl de la general la special 9i las6

s[ coopereze cu Dumnezeu: conducitori de popoare, invd{afii in cele sfrnte, al{iri, ca gi toli cei buni; dar aqazd in vArful piramidei pe Hristos, caci ,,nepi uftd

| :,,Iegit-a semdndtorul..."

16. Slava cetlfii sfinte(60, 1-s)

,,Stoald-te,lwninerzd-te, cdci ardsdritluminatasislava Domnuluipeste tine s'aardtat!"

,,Ba" (*l) (kal. Perf.) = ,, 3 venit", in cazul de aici este bine sI se traducS cu ,,a. ,,Zarah" (kal. Imperf.) : ,,a risdrit", dar in aceasti legaturd de idei este mal

: ,,s'a ardtat". Aceasti propunere nu este sprijinita de LXX, care are dvat6tol[xev&vo gi t6l,l.rrrr : a risdri, a 16sa sd rdsard soarele) gi Vulgata, ,,orta est", dar se

in romAnegte.

l,XX are in plus cuvdntul lerusalim, care lipsegte in textul ebraic; Ierusalimul se

, astfel cI intregirea este admisibil[ din punct de vedere al fondului. Cetatea

cstc indrumatl a imbrdca haind de s6rbdtoare, cdci s'a sfdrgit cu umilin[ele din

lcrusalimul, personificat, se ridicd din intunericul umilinlei. De acum va fi luminat,

care il lumine azdvafr Insugi Dumnezeu (c[ci ,pomnul este soare gi pavdzd", Ps

2), care .Bentru Sion veni-va ca un mdntuitor" (Is 59, 20).

ln interpretdrile Sfinlilor Pirinli locul constituie un text direct mesianic. Lumina este

ta Eusebius2 gi Chiril83, de aceea este justificat paralelismul intre Is 60, I 9i It8,12,i[ stabilegte Ieronim8a. Procopie din Gaza85 vede aici gi o justificare a textului Mt

l,op. cit., M.G., tom. 1l,col. 1233.

ll, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1233.

op. cir., M.G., tom. 24, col.489.op. cir.,M.G., tom.71, col. 1321.

, op. cit.,lib. XVII, cap. 60, M.L., tom 42, col.610.'Errto;ri1 ei-g tdv npo<p. Ho., M.G., tom. 87, 2 col.2611 .

90 Nicolae NEAGA

|5,zl,irtbazacdruia activitatea misionar[ a MAntuitorului se indreaptl mai intdi

lsrael,plganiineavindincdopregf,tiresufleteasc[necesarf,acceptlriimisiuniiSl,,-Cici iatd intunericul acoperd intreg pdmdntul Ei bezna popoarele' dar

tine strdluceSte Domnul Si slava Lui, peste Tine se arald" (v' 2)'

Sepoatecaprofetulsafrplecatdelauncazdatgi,,ceidinintuneric,'s5fiebabi(Teodoret8g ori iuaeii lleronims'), sau,,in intuneric" au fost gisite popoarele ctnd a

Hristos, cum interpreteazi Chiril88, Eusebiuse 9i Procopie{'

,,fntunericuli' este imaginea negtiin[ei, de aceea omul inlelept are ochii in ca

nehunul umblI in intuneric, ca unul lipsit de vedere (Ecl 2' 14)' "Arafel" d' 1-ttr:

cea{6; cel mai potrivit ar ftbem1-intunecoasl este ,,ziua Domnului"' pentru asp

infncog[tor ltoit z, 2 gi Sof 1, I 5). ,,intuneric ai bezn6" este acolo unde lipsegte

adevlrului.Aceast[imperfecliunevafiinldturatacandsoareledivinrasarepdmdnrului 9i inc6lzeqte 9i lumineazd popoarele'

,, S, vor umbla popoarele in lumina ta Si impdra;ii in razele soatelui

tdu" fu.3).Norma de conducere a popoarelor va fi ,,lumina cea de sus"' Durnnezeu va

interesul omului pentru tumina spiritualS, incAt cei de sus ca 9i cei de jos vor

aceasti,,cale netedd 9i regal[,,, cum ii zice Chiril al Alexandrieigl. Eusebiu condi

aceast6 umblare de anumite vredniciie2'

,,Cdci nuva maifi soarele spte l'umina zilei;i rdsdritul lunii nu va mai

ci vafi lie Domnul lumind veSnicd" (v' 19)'

Soarele qi luna vor continua sd-gi indeplineascd func[iile lor' dar mai

lumina cereasc6 ce va r6s6ri omenirii, de aceea Chiril se gAndeqte la "lumina

aprinsl in inimile credincioqilor de Mdntuitorul universal'83'

,,RidicdochiitmpreiurSivezi:tolisestrdnglaolaltdvenindlatine'copiiide departe Si fiicele tale vin aduse tn brafel: doicilr-'r" (69'

1],,T^d'l: latur[, brale, LXX are umir ripoq,, ,,teamanah" inseamnd educator'

lsaia este provocat sf, roteasci privirile imprejur 9i sd vad6 ce mullime mare de nat

86 Teodoret, op. cit., M.G., tom' 81, col' 464'8'Ieronim, op. cit', M'L.' tom. 42,col' 611'E8 Chiril, ctp. cit., M.G', tom. 70, col' L324'8e Eusebiu, op. cit., M-G', tom. 24, col' 489 '

{ Procopie, op' cit., M.G., tom'872, col' 2620'eI Chiril, op. cit., M.G., tom' 71, col' 1324'e2 ,,Demnitate, credin15... c6ci ,,lumina nu rlsare pcste toli' ci numai peste cei vrednici (

op. cit.,489.e3 Chiril, op. cit., M'G., tom. 11, col' 7344'

Hristos tn Vechiul Testament 91

in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in bratele lor copiii, pentru ca niment s6 nu

de la marele praznic. Teodoret nu uitl nici pe cei din Egipt, Asiria qi alte regiuniea.

,,Atunci vei vedea Si vei strdluci Si va tnlelege qi se va ldrgi inima ta, cdci se vor,e la tine bogdliile mdrii Si avuliile popoarelor spre tine vor curge" (60, 5).

In acele timpuri, Ierusalimul va fi in culmea gloriei sale. Nu numai c[ ,,atunci" cetatea

devcni centrul religios al lumii, dar ea se va face depozitara comorilor terestre.

,,Va ldrgi inima", adic[ va fi cu suflet mare, clci lep[d6ndu-se de egoismul din

, va infelege cI este cetatea tuturor. ,,Bogeflile m6rii" sunt produsele apelor, pegti,

pre{ioase etc. ,,Avuliile popoarelor" sunt aurul, argintul gi profitul rezultat dinaverilor mobile gi imobile (dupd cum rezulti din 60, 6). Nu este exclus sensul

al versetului, cum a atras luarea aminte Eusebiu al Cezareei: ,,T6ria nafiunilorln faptele vrednice gi viala innoit6 prin duhul credinfei"es

17. Doctorul trupurilor gi al sufletelor(61, l)

,,Duhul Domnului Dumnezeu peste mine penlru aceea m'Q uns Domnul pe mine

t,ineveslesc sdracilr,.,ta m'a trimis a vindeca pe cei zdrobili cu inima, sd vestesc

nthili liberare Si celor legayi mdnluire. ",.Duhul" de aici nu este o persoanl a Treimii, ci un dar dumnezeiesc, bimis unora. In

calitate, posesorul ,,Duhului" influenleazi mediul apropiat: ,,sfinfegte toati fiiptura ',

prccizdrile lui Chiril al Alexandrieie6.

Vlrbitorul din acest verset este sluga Domnului. Privite prin prisma Nouluicuvintele ,,asttrzis'a implinit Scriptura in auzul nostru" alungd orice indoialS

irc la,,slug[".Slracilor nu le este dati posibilitatea si guste toate pl6cerile lumegti. Aceastd

dc inferioritate unii fafl de allii mai pufin slraci sau chiarmai bogafi ii umilegte 9i-

la disperare. La dobdndirea fericirii nu boglfia este decisivd. Altele sunt criteriile. Elementele se recruteazd mai ales dintre s6raci. Omul s6rac nu beneficiazd

rile bogatului, dar nici nu are ocaziile de c[dere ale acestuia. Omul slrac i;isufletul mai curat, poate gi de fric6. AdevSrul in privin{a aceasta va iegi pe

lt iveal[ abia in timpul evanghelizdrii 6rd Xptotoir Xoptoprirrov (Chidl'?).

lf ilologic, ideile acestea sunt suslinute intocmai. Verbul ,,gabar" inseamni a rupe, a

u zdrobi; in legdturd cu inima inseamnd inimi frdntd (de durere) 9i indicd aici pe

, op. cit., M.G., tom. 81, col. 465.

iu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 492.

rtp. ci.t.,M.G., tom.4l, col. 1549.

rll, op. cit., M.G., tom. 77, col. 1352.

NicolaeNEAGA Hristos in Vechiul Tbstament

,,$i vor vedea neamurile dreptalea ta Si impdralii mdrirea la Si te vor numi pe tinenilmc nou, pe care gura Domnului il va holdri."

Naliunile vor vedea ,,dreptatea", care se va vesti in noul Ierusalim, iar faima6 a cetlfii va pune in uimire gi va insufleli pdn[ gi pe cei mai neplsdtori demnitarj

ii. Atat inaintea lui Dumnezeu, cdt gi in fafa oamenilor Ierusalimul va fi altul in acea

o cetate patronati de Dumnezeu gi adoratl de oameni. Trebuie sd i se dea unnou", c[ci vechea numire nu mai corespunde imprejuririlor gi avdntului pe care il

luu in viitor. Pe baza acestui text nu putem gti care este numirea cea noud a oragului. ini se dau urmltoarele numiri: ,,Noul Ierusalim" (Ap 3, 12), ,,Cununa frumusetii"

2, I 5), ,,Fecioare" (P12,1 3), ,,Bucuria lumii" (Pl 2, I 5), ,,Cetatea cea sffintd" (Mt 4, 5),marelui rege" (Ps 48, 3; Mt 5, 35), ,,Cetatea lui Dumnezeu" (Ps 87, 3), ,,Stema

(Is 62, 3), ,,Cea cAntat[" (Is 62, l2), ,,Cea neprihlnit5" (Is 62,12).,,$i veifi cunund impodobild in mdna Domnului qi o diademd regeascd in mdna

tdu" (v.3).Clununa este o podoabl pe care o purta regele (Cdnt. 3, I 1). Ea se confecfiona din

Ps 2 1 , 4). Zahaia (6, 1 1) pune o cunund dc aur gi argint pe capul arhiereului. O purtadarin cazul acesta confeclionatd din flori, de unde denumirea de,,incununata".

trebuie citit,,lanif', de unde ,,{enifmelukah" inseamnl o invelitoare de cap (at6tb6rbafi, cAt gi pentru femei), aici flrind regali se potrivegte traducerea ,,diadem6".

" 9i ,,diadem6" sunt imaginea a ceva scump gi prefios. Sensul este urmitorul: inn viefii spirituale a omenirii, Ierusalimul va ocupa un loc scump.

,, Mai mult, nu le vei chema ,,pdrdsitd" Si pdmdntul tdu nu-i va mai zice ,,Pustia",le vei chema ,,bundvoinla mea intru tine" Si pdmdntul tdu ,,cea locuitd", cdci are

Domnul de tine Si yara va /i locuitd" (v. 4).

lerusalimul a rdmas pustiu pentru cd locuitorii ei au cdzut in mdinile vrljmagilor (Plf) pi s6ldqluiesc printre plgdni (Pl l, 3). Este singur[ 9i plr5siti cetatea,cao vlduv[ (Pll5). Domnul igi va aminti de ea gi-i va aduce iar acas[ oaspefii ei placuli. Atunci

imul nu va mai fi singur, ci ,,mul1imea de credinciogi o va impodobi" (Chiril alieirG).

lJnii gterg din text pe ,,lo ieamer" (,,nu-i va mai zice"), ins[ repetilia ideii intensihcdl. Altii citesc ,,gomema" in loc de ,,gemama".,,in ce chipfeciorul se logodeSte cufecioora, copiii se logodesc cu tine; precum

WttleSte mirele de mireasd, aSa se veseleSte de tine Dumnezeul tdu" (v.5).l)umnezeu sur6de celor care regret5 lagitdlile trecutului gi se intorc cu sinceritate la

pu care L-au pdrasit. CAnd cineva este stipinit de sentimente curate indat[ arc Ai pe

92 93

omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie slugaDomnului' "$ebuim"' part' pas' de la

"9vizeazdpe cei in suferinla trupeasca 9i sufleteasca. Liber 9i frrI teg6turi impuse ilslrrgapeom;,,asurim",pat.pas.pl.,.asar"inseamnicelcesuferi'"Alega"(cf'Isp, i+6, 7) este un sinonim ui l,ri ,,qubut", LXX are tuq)"oiq ca 9i cdnd ar sta: "orlCuvintul.,,pekahkoah,, (d. ,pakah,,) este discutat, mulli il Socot un singur cuvant

aseam6nd cu ,,tohu vabohui' din Facere), cu insemnarea: dezlegare, mdntuire,

exemplu, Kittele8, Geseniusee, iarunii (de exemplu, Kautsch) cred catextul este (

Eusebiuprivegtecaobiectprincipalinversetideea,,evanghelizariisaraci

,,Sd vd iestesc anul de iertare al Domnului Si ziua de rdzbunare a

nostru" (v.2).

,,Anul de iertare" este epoca facerii de bine' pentru c[ atunci insul i;ilibetatea individuali gi material6. Acest an se mai numegte ,,gnat deror" (an de el

sau an jubiliar, de la ,,iob"l" 9i inseamn[ com, trAmbili, rdsunetul trdmbifei cu

p."r"rr.u evenimentul (Lev 25, 9). Este serbarea ce se prtrznuie;te din 50 in 50 de

anul jubileu nu se semina nimic, iarrodul care cre$tea de la sine era ldsat sdracilor'

instr[inata in decursul ultimilor 50 de ani revenea vechiului proprietar, iar robii

stapdni pe atutul gi persoana proprie. Anul iertarii reabilita fr[fietatea dintre

nmintea c6 inaintea Creatorului oamenii sunt egali'

in epoca sa, Mesia nu are preferinle faf[ de nimeni' epoca este un t'el de

privilegii pentru to1i. ins6 acei care vor impiedica mdntuirea omului din robia suft

vor fi pedepsili de Domnul.

18. MAntuitorul vine(62,1-11)

,,Pentru Sion nu voi tdcea Si pentru lerusalim nu md voi liniqti' pdnd cdn

rdsdri cu rilrdritul zorilor dreptatua lui Si mdntuirea lui ca o fdclie va lumina'

vorbitorul de aici este Domnul (cf. Is 64, I1), el nu va inceta a pregf,ti terenul

mantuirea fEglduitS. lerusalimul s[ fie deci in agteptarea gloriei viitoare; cand I

dumnezeiasca se va in6[a ca un soare str[lucitor deasupra cet2iiii sfinte. chiril al Ak

susline cI ,,Sion este Biserica"r02 9i s'ar promite (in verset' 1 9i 2) mdntuirea prin

atat a iudeilor, cdt gi a gtecilorr03.

eB Biblia ebraica 630.e Handwdrtenbuch, P. -598.

'u' Op. cit., p.658-

"" Eusebiu, op. cit., (com. la Is), M'G', tom' 24, col' 497 'ro'?Chiril, op. cit,M.G., tom. 71, col. 1368'r0r Chiril, op. cit,M.G., tom.71, col. 1368' M.C., tom. 71, col. 1372.

94 Nicolae NEAGA

Dumnezeu aldturi de dAnsul ;i-i face dulce 9i fideld tov[rigie. O astfel de mireasd

va ajunge s5 fie Ierusalimul. in scrisul de aici al profetului se oglindesc acele zile

,,Pesle zidurile tale, Ierusalime, pus-am pdzitori' toatd ziua Si toata

vor tdcea; voi, care vd aduceli aminte de Domnul, sd nu tdceli!" ('' 6)'

,,$omrim" (part. pl. d. gamar: a pdzi) sunt numifi ciobanii (Ier 3 1, l0)' grdd:

2, 15), pidurarii (Ne 2), pindarii (Ier 4, 17), ingrijitorii unei case (Ecl I 2, 3) etc' in

figurata Dumnezeu este paznicul, care grijegte de om ca p6storu1 de turma sa (Ier 3

,,Pdzitorii"(,,fomrim')dinversetulacestasuntprofe[ii(Is2l,ll;63,6;Zahl,l),inde Dumnezeu cu incredinlarea rolului de a fi crainicii bunelor vestiri. Ei

profeli, vor moraliza societatea gi vor pregdti-o sufleteqte. in partea a doua a

Isaia, luind cuvdntul, se las[ patruns de aceasta dragoste pentru oameni 9i i

ceilal{i profe}i si-gi indeplineascl misiunea lor 9i sZ lind lumea la curent cu

pe care le-a ftcutDumnezeu.DupE unii Sfin{i Pdrin{i (,,9omrim"), ,,pIzitorii" de aici sunt ingerii' A9a.

Teodoret, care se bazeazd pe psalmul 34, 8 (,,ingerul Domnului sdl[gluiegte...")r05

leronim, ei pot fr nu numai ingerii, ci gi Apostolii 9i invalalii 9i toli cei care ne

impotriva r[ului'ffi; sau ,,sfin]ii care intruna vor ltruda pe Domnul"' dupl

Gazalol.La ,,ingeri gi sfinli" cugetd 9i Chiril al Alexandrieiro8.

,,$i sd nu-i dali pace pdnd ce nu va zidi si p6nd ce nuvaface lerusalimul de

pepdmdnr" (v.7).Profe[ii s6 mijloceascl necontenit intervenlii la cel de sus, prin inflecarate

printr'o via[6 neprihinitS, pentru ca fEri preget sa aibd parte de ceea ce agteapta: un

nou 9i spiritual. Atunci Ierusalimul va ajunge la un loc de frunte intre oragele lumii.

Cu versetele 8 gi 9 profetul trece in domeniul intereselor lzice ale lui I

precizeazlcdpoporul igi va pistra independenla economici gipoliticf,, iar compot

viitoarei ordini sociale vor fi mai ales: prosperitatea materiald, libertatea 9i pacea'

Eusebiu interpreteaza tropic versetele ,,ar fi vorba despre fructele dreptlfii

,,Trecefi, treceli prin porli, gdtili calea poporului, netezili drumul,

pialrd, ridicayi steag peste popoare!" (v. l0).Ca gi cind ar fi ruginat de halul in care se g[se9te Ierusalimul 9i drumurile

spre el, profetul incearca sa-i insufleleascd pe tofi pentru o noua ordine. Poporul, i

I05 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 476.lM Ieronim, op. cit., (lib. XVil, cap.62), M'L., tom. 42, col.63O'r07 Procopie, op. cit., M.G., tom. 87, col.2657.r08 Chiril, op. cit., M.G., tom. 7L, col. 1373.I@ Eusebiu, op cit., M.G., tom. 24, col. 500.

Hristos in Vechiul Tbstament 95

lunre, se va intoarce acasd, el vine cu insuflelire gi intr'un numdr covArgitor, incAt abia

indpo(ile.Pentru intrarea in orag, Ierusalimul avea mai multe porli: a olarilor, avdli (2 Cron 26,

I gunoiului (Ne 2, 13), a oilor (Ne 3, 1), a cetalii (2Rg23,8), a lui Efrairn (2 Rg 14, l3),flelui (l Cron 9, 18), cea din co[ (2 Rg 14, l3), a pegtilor (2 Cron 33, 14), a izvorului (Ne

l5), a cailor (Ier 31,40), poartadepazd(Ne 3, 3l), a lui Veniamim (Ier20,2) etc..

Uneori circulalia in orag se Ibcea numai intre anumite ore. La ftecare poartA era cdte

om de strajd (Ne 7, 3). Se vede cd acele por(i erau adevdrate lucr6ri de art[, ceea ce

:[ jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Ne 2, l3). Pentru refacerea lor ait s[ angajeze megteri alegi gi pentru hecare poartd alt me$ter, care mai mult s'au

pdn[ ce auaSezatiar la loc porfile gi zlvoarele (Ne 3, 3).

Dupi ce drumul spre Noul Ierusalim se va fi ugurat, prin indepdrtarea impedimentelor

le, plcate qi riutdfi, imaginate prin gropile gi bolovanii stlzilor (Eusebiu al Cezareei' t0),

ie invitate gi celelaltepopoare (,,steagul" este simbolul inffilirii), pentru ca sA agtepte

loc surpriza cea mare.

,, latd, Domnul vesteSte pdnd la marginile pdmdntului. ,,Spunefi Jiicei Sionului: Iatditorul tdu vine! Iatd plata lui este cu el Si rdsplalirea lui inaintea lui! " (v. ll).

Prin mijlocirea profetului, Domnul vestegte, pentru ca intreaga omenire s[ afle cli [)umnezeu ia parte la opera de mdntuire a omului. Toate fdgdduinlele Domnului

ll lmplinite. Despre aceasta dd Isaia asigurarea, introducdndu-ne in profe{ie cu particula

1", ceea ce dovedegte cd inainteaprofetului orizontul viitorului se Iumineazd brusc,

ca acest organ ales al lui Dumnezeu s[ vad[ grandioasa realizare: pe Cel a$teptat

t[ str[lucirea Lui.Pcntru acest sens al versetului este Chiril al Alexandriei. Se prezice. ,,venireaitorului"rr',

,,F iica Sionului este Ierusalimul, oragul agezat pe coama dealului Sion. Avem aici o

imie. Chiril face deosebire intre fiic6 gi Sion. Sionul este Sionul de altddatd, ,,fiicaui" este noua comunitate religioasd, Biserica' 12.

,,$i li se vor zice ,,poporul cel sfdnt", ,,mdntuirea Domnului", qi pe tine le vor

,,ce.a cdutatd", ,,celatea cea nepdrdsitd" (v. l2).lsraelul viitor va purta un nume nou, pe cel de sfdnt. Aceast[ numire rezumi ceva

,,kodeE", riyroq este cel care duce o viall cucernic[ (2 Pt 3, I 1), deslvdrqiti ( I Pt 1 ,

l,cv I 1,45), omul desdv6rgit.

l)e acest fel de viafa este condilionati fericirea, de aceea sfinlenia premerge mdntuirii.

imul este centrul careradiazdmdntuirea. Pentru bucuriile pe care le ofer[ cetatea

$ttrcbiu, op. cit., col. 500.('lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380,

'lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380.

96NicolaeNEAGA

leremia

l.Ierusalimul, loc deintAlnire al popoarelor

(3,17)

va fi mereu c6utati. Deschizdndu-se noi drumuri spre ea' cetate-a nu va mai fi abar

-,,dinpricina-rr4i*iia"neu"a*croli"(ChirilalAlexandrieilt:)-caurmormAntm.a a"' ,faryit va fi numdrul celor care ii bdtltoresc c[rlrile'

DupE Ieremia , realizateaimp[rd'tiei lui Dumnezeu pe p6mAnt este o probl(

viitorului celui mai apropiai iu u.**"" .egatului mesianic lsrael va juca un rol oarr

Capitala imp'ragel "ste

tJruIJr-rii"n f i"t"pdrdliei este un descendent inlelept 9i

din familia davidicd.Textele mesianice principale sunt in capitol ele3'23'31'33'

,,in vremeo aceea' Ierusalimul se va numi "scaunul Domnului" si se vor

in el loate popoarele (i'-nu^'ute Domnului la lerusalim) Si nu vor mai umb

aceea pe urma Poftei inimii lor'"?- r^^ .r^ ?n ,ramcq ,"eea". LXX are ,in zilele (ip€pcnq) acelea 9t iyi:f:

etul ,,in numele Domnului lalerusalim" lip

esara, textul ebraic prime;te astfel mai multd

in rest, versetele textului sunt identice'

,,in vremea u.""u" t'i" o "xpresle

toart^e &.t *tt"blill^'1,:X U^":::]

Ai.i "^p;;; ;; ;r"a,t"

"po"u ttoplinini profelrei' epoca mesianicd' Atunct'

nu numai cd va primi ,,n o'i*t noo, ci t'a h totoa"i'"":l,U:-::1t:::]:::r::deveni focar religios, pentru ci in viitor "va

rdsdri slava lui Dumnezeu peste cat€

l ). De-'--i-,l r.-, ",u *,, t J.^,mr,. ti'u fr,locul tp'I: .::,tlp. :Tlf :Xiil:;

;l#; vorba despre "Ierusalimul celinalt"' in ca

cumz -s[l6qluieete:'"'ry1]*:T:1:l:ldrgegte infelesul, ref'erindu-l la biserica creqtin[ in general: "totum

de

intelligendum..."t t5.

,,Pofta inimii" indicl o via![ trditd dup6 preferinfele.trup*l]. titl'

,i"le ;; ;, iil; i. " ""ft'ttutta in duh' conforma cu normele indicate Ia Ioan 4'

tL3 Chiril, op. cit., M'G', tom' 71, col 1381'

rla Olimpiodor , Fragnrcnta in leremiam' cap' III' M'L" totn' 93' col' 633'

,5 Ieronim. Commenrarium' iri"r"^io^ piph"to^.libr' I, cap IV' M'L'' tom' 24'

"'i:::lll',,;;;:;;i::;trri intr'o atmoirera de pace"' nuvor mai st6rui in erori"

Hristos tn Vechiul Tb,stamenl 97

Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi anticipeazi viitoarea formd de adorare

l)umnezeu.

2. Ptrstorul cel bun(23,4-s)

Capitolul 23 konizeazl,in partea intAi, pe conducdtorii lipsitri de tact gi infelepciune.

stdpdnire este organul providenlei in mijlocul unui popor, de aceea este un lucruca autoiitatea sI vegheze necontenit la bunul mers al treburilor obgtegti.

n lipsa unei juste prevederi a diriguitorilor, poporul a devenit victima crudelor

i. Pentru a reface societatea spre o viali cu totul noud, Dumnezeu promite c6 va da

i care ii vor patte... Si mai mult nu se vor teme, nici nu se vor infricoSa Si nu se

nui pierde, grdieste Domnul: iald vin zile, zice Domnul' Si voi ridica lui David

dreaptd, un rege care vo domni cu inlelepciune Si vafacejudecatd Si dreptate" (v.4-5).

Cuvintele ,,velo ipakedu" din verset. 4 lipsesc in Septuaginta, ele formeazl piramida

i gi sunt atdt de justificate la incheierea versetului' ,,Ipakedu" vine de la :pn gi

a cduta (ceva pierdut). Verbul este pasibil de criticdrlT, Griitz 9i alli propun

liclri in text.

in versetul 4 Dumnezeu promite conducdtorii necesari gi dorifi de popor. Avdndu-

va fl scut gi aparare impotriva tuturor rautdfilor. Dacd Ieremia n'ar fi vdzut prea

, atunci acei noipeveq ar putea fi Zorobabel, Estera sau Neemia, care r[mdn insd

umbre palide ale adevlratului pdstor bun.

Prezicerile culmineazd in versetul 5. Particula (,,hinnd", i6o0), ,,iat[", atrage atenlia

noutllii pe care o anun!tr. ,,Vin zile", adicd altele mai bune. Unii (Keil) vid arct un

al profefiiloranterioare (25am7,12; I Cron 17,12)1t1!.,,Odrasladreapt["esteregele

promis gi mult agteptat. de aceea Teodoret numegte ,,imprudenli" pe cei care vld in" pe Zorobabel rre. Versiunile mai vechi vizeazlpe Mesia, ca 9i tradi[ia iudaic[,

cd ,,odrasli" este un titlu aplicat in Vechiul Testament (Is 4,2; I I , l) lui Mesia. De

tcxt isaian este mai apropiat Ieremia 23, 5; de aceea, unii teologi'mai noi, ca L.

bld, vld aici un ecou din Isaia 1 l, I gi urmdtoareler2o' A- Condamin il compard

ic cu acelagi text isaian, pentru cI ,,versetele 5 9i 6 menlioneazd doud catacteristici

lo ale regatului mesianic: dreptatea 9i Pocea"tzt

l)r. P Volz, Studien zumText des leremia,Leipzig,1920, p. 191.

'ltleremia, p.260.xlorct, 'Epp4vfro... toi 'Iepeptou,q M.G., tom. 81, col. 628.

l)rrnnefeld, Le Messianisme, Paris, p.90.('ondamin, Le livre de Jeremie, trad et com' ed. III, Paris 1936'p.176.

M.L.. tom. 24, col. 130-731

Hristos tn Vechiul kstament

Este primul caz in Biblie cdnd se intrebuinleazd numirea ,,berith hada$a", xorvl

tfa$txrl. Acesta este numele ce se d6 c[4ilor inspirate ale Noului Testament, ca gi acelei

lmportante epoci din istoria spiritual[ a omenirii. Aceastf, numire este creafia lui Ieremia.

Mrxlul cum a anticipat realitatea istoric[ de acum 1900 de ani il pune pe profet intre primii

ii blrbafi onorali cu presim,tirea tainelor Universulut.Pavel (la Evr 8, 8) reproduce textual pe Ieremia gi vede aici abolirea Legii vechi,

a se face locul cuvenit celei noi, ,,Evangheliei", cum ii zicea Olimpiodor al

andriei'25. Teodoretr26 face o distinclie clar[ intre Testamentele din versetele 3 1 -3 3 .

este cel vechi, altul cel Nou, dar opera aceluiagi autorr27. $i tot aga Ieronim 9i alliiin Testamentul de aici pe cel Nou, succesorul celui Vechi'28

4. Statul ideal(33,14-17)

,,latd vin zile, zice Domnul, qi voi plini cuvdntul cel bun, pe cqre l-am vorbit cdtre

lui Israel Si cdtre casa lui luda."..Cuvdntul cel bun" este sinonim cu lucru bun, binecuvdntare, fericire, c6ci, in

28, I-14 binecuv6ntat, adici fericit este cel ce implinegte poruncile Domnului.

nla fericirii s'a fEcut lui Israel gi Iuda.

,,in zilele acelea si in vremea aceea, voi odrdsli lui Dqvid odrasld dreaptd, care

judecatd $i dreptate pe pdmdnt. "in comparagie cu23,5, pe,,!edaka" l-am citit,,ladik', adica,,dreapti", ginu,,dreptate"

99I'{icolae I'{EAGA

98

in tot cazul, nu se pot ignora opera qi calitl1ile lui Mesia' atribuindu-se unut

de raJceea ce un geniu tranzitoriu nu poate crea'

3. Leglmf,ntul cel nou

(3 1, 3 1-33)

' ' Y-..^-:^ on'ie ei Iuda si Israel vor participa in

afar6 de asta, el nu va mai ti scrrs pe taole utr Pr4tro v

(versetul 33). .- , ^: -,^i i-rhoin 1ln nou legdmdnt cu casct luie-

,",,r'li'i'ii,ii* i'l:^tT:$:l*:'fffl1',ffiinterior, celNouPle

'

*' 1::: rl,"i il J.] iJJ ; s rr d i ni s u s1 i n * i";': li i, l''r"1:'l-:il I l: ;Hll

o",,,,}liJillill"H'ii,"",::':l*lIi'"";;H,1,#ffi *ffi :;xlif ni:;;;;ieremian,cioaruzierll::,'"'1";T:lffi[T,:T'"'i,".-.J#..,iin lume sau I I)umnezeu. Inalta cin lume sau I Dumnezeu. Inaltaprofetuleste corespundeuniverspirituald Pe

e-voi

cu ca

Mea ,,hinca z\

ooate reda cu ,,intr'adevar"' "cu Ioala srBuo,i ' --'- - ca zlLe

ireaca qi sd vind urt"r"' aut titi t"" ""'u -

zile exceplionale"despre onou6 ordi

-!-'r-': sunt, pe u'tt ootn"r' pe de alt6 parte Israel'

lume. sub pretext c[ apare f

:,iffi" #*r* , subpretextcllpare

in une vilte|9 1in uneLegdmantul incheiat cu pdrinlii esre ssr r*o

, Orirf"tl *i Israel ' Dumnezeu nu creeaza fEr6

. Hioii i.'"' *'l)' T-:-Ti::LPiH, l:'ffi S:Existd deoseo r:.- ^r^-x r;- tq leoile vizual Drescrt

,,odraslI dreapt6")r2e. ,,Cuvdntul bun" se realtzeazd in sensul cd Mesia va face

te. Pamdntul este canaanul, iar prin extensiune lumea. in Tradilie, profeiia se

tipic la Zorobabel, dar realizarea deplind se infxptuieqte prin Mdntuitorul. A;ade exemplu, Teodoretr3o.

,,in zilele acelea vafi mdntuit luda si lerusalimul va locui in pace si acesta vafi, cu care va Ji numit: Domnul, dreptalea noaslrd. "

ln timpul realizdriifdgdduinlelor, Iuda va fi m6ntuit de toate relele. Fdgdduinlelegt0t de ordin material, cdt gi de ordin spiritual. Nenorocirile sunt cele venite priu

tbamete, exil etc.

tdor, op. cit., M.L. tom. 93, col. 689.

. op. cit., M.L tom. 24, col.9l8celuimai larg ''

I12 H Gressman n, Der Messias' Gbningen'

L:r Volz, op. cit., p.231 .

t?4 Le Mess atl'smc, p.94.

1929, P' 160. , up. cit., p,249.

100 NicolaeNEAGA

Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite cetSlii decazute de cdtre profeli (Is 1

trece in uitare.

,.Cdci aSa zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David bdrbat care sd Sadd pe

casei lui Israel."Aici avem o profelie despre vegnicia honului davidic. Promisiunea era

Luca 1,32 giurm.

5. Preofia vegnici(33, l8)

mai ales dup6 ce Sedechia, ultimul rege din dinastia davidicS, dus fiind in captivi

credea ca frrul succesiunii s'a rupt. Bfu'batul din verset este, in sens tipic, cel inr

,,$i preoyilor levili nu le va lipsi bdrbat inainteafelei Mele, care sd aducd

de tot Si fumul prinosului sd'l inalle Si sd aducd ierrfe in toate zilele' "

Aici avem figlduin]a despre vegnicia preogiei. Ea va fi eternl printr'un

celebru in ale preoliei. Preotul va iegi din tribul Levi. Acesta nu poate fi creqtin,

are succesiune leviticd.

6. Alte perspective mesianice(33,2U25)

,,ASa zice Domrutl: Dacd se desface legdmdntul meu cu ziua qi legdmdnlul

noaplea, ca sd nu mai fie zi Si noapte in vremea lori atunci va putea Jilegdmdntul Meu cu David."

Omul nu poate schimba ordinea naturii. Legile ei se succed independent de

lui: cdldura, frigul, iarna, vara. viala, moartea, ziua 9i noaptea au fost 9i vor ti'lungi ale polilor nu pot fi inlocuite cu cele din regiunea ecuatorial[, nici des

intocmai cum omul nu poate produce weo schimbare in aceastd privinJa, aga

va modifica nici unul din planurile Sale, concepute din veci, in vederea

Legamdntul cu David spre aceasta mantuire linte$te, el rdmAne un contract

nesupus modihcarii. Ca titlu de comparalie, servegte noaptea cu zlua, care se

alteia dup6 aceeagi r6nduiali.,,Precum nu se poate numdra ooslea cerurilor.. aSa voi inmulsi

David, sluga mea, qi pe levili, care imi sluiesc."

,A$et" sti aici cu inlelesul de .,kaager" = precum' Cuvintele ne amintesc fEgi

tEcute patriarhilor. Sensul este urmitorul: cAte stele sunt pe cer, atAlia vor fispirituali ai iui David gi ai celor care slujesc lui Durnnezeu.

,,$i a.{osr cuvdntul Domnului cdlre leremia, zicdnd: N'ai vdzut cevorbeSte

acesta: Cele doud neamuri pe care Domnul le-a ales' le-a lepddat Si ei

poporul Meu, cq Si c6nd in ochii lor n'ar mai /i popor. "

Hristos tn Vechiul Testament 101

,,Poporul acesta" nu sunt caldeii, cum spun unii, ci cdliva evrei mai pulin patrioli.ia nu prefuiesc dup[ cuviin{[ fEgdduinlele divine, alegerea lui Israel gi in genere

pregdtit lumii prin ei.

,.Cele dou[ neamuri" sunt Israel gi Iuda, pe care Isaia (8, 14) le numegte ,douI case,,.Ior a apus, igi zic unii pesimigti, care au convingerea eronatil cd Dumnezeu i-a uitat.

,,Asa grdieste Domnul: Pe cdt de adevdrat esle cd am incheiat legdmdnt cu ziuqnoaplea si am rdnduit legi pentru cer si pdmdnt, tot asa de adevdrat este cd nu yoi

sdmdnla lui lacov Si pe David, robul meu, incdt sd nu iau din sdmdnya loritori peste wmasii lui Awaam, Isaac Si lacov... " (v. 25).

Lipsa de afecliune ardtatd, poporului ales, Dumnezeu o combate reinnoind,,Cerul gi pdmdntul" este un ebraism pentru ,,universul", nofiune care lipsegte

vechi. RAnduiala universului Dumnezeu a hot6rdt-o. Pomenind pe cei trei patriarhi,face dovada cd cunoagte profefiile mesianice din Facere gi c[ intre diferitele texte

toest gen existd o succesiune logicS.

Iezechiel

Cartea lui Iezechiel este strlbdtuti de un duh al innoirii. Pe ruinele crizei religioase,lpregf,tegte noul aspect religios al omenirii: altfel de cetate sfAntd, alte mijloace de

icare, alt om, cu o inim[ imoit[ gi cu un duh nou de viafd.'lextele mesianice discutate suntin capitolele2l,32 34,23;36,25;37,26 Si47,l.intiiul textpoate fi numit:

l. Profe{ie despre Acela clruia I se cuvine domnia(2r,32)

Pentru ideile gi faptele sale pdm6ntegti regele iudeilor este osdndit. Nedreptlfilell vor dezbr6ca de augusta-i demnitate.

Ruin5, grEmadd peste ruin6 se va ridica, doruri, visuri, gloni vor fi gterse. Regalitatea,lflirgegte tragic, nu se va mai reabilita p6n6 cAnd vine Cel cu adevdrat demn de ea.

,, Ruind, ruind, ruind voiface-o, vai de ea, aSa va rdmdnea pdnd cdnd vine AcelaI se cuvine $i aceluia ti voi da-o."

,,Ava" (,,ruind", LXX are d,6txio) se referd nu numai la cetatea Ierusalimului care varus6, ci gi la rege gi imperiul sdu, care vor rdmdne baltE pdnl la venirea,,Aceluia".

rea lui ,,ava" (de trei ori) dtr frazei un inleles superlativ, adich,,ruina" va fi totalS,

,,Acela" c[ruia i se cuvine domnia este regele visat din mogi-strhmogi, Mesia, perub focul inspiratiei, Iezechiel il vede prin prisma figlduintei lui Iacov din Facere 49.

(uli EiGal3, l9).

Nicolae NEAGA Hristos in Vechiul Tbstament 103

Himalelor neastdmp6rate (cf. Mt 25, 32). Sensul versetului 22 este urmitorul., ,,DumnezeuJudeca la vremea sa pe cei buni si pe cei rdi qi va elibera pe cei buni din suferinld."

versetul 23 ne informeazd cd in viitor omenirea va forma o unitate din punct dereligios. Penku ,,Plstorul", vezi Is 40 gi Ier 23, 4. Pistorul vine dupd ce Israel se va

ilita (cf. Osea 9, 9).El este,,rob" al Domnului, pentru cl lucreazi din ordinul gi in numele lui Dumnezeu

pentru ce ,,sluga" va fr inifiatd in opera sa de cdtre Dumnezeu, intocmai ca un ucenicde citre maestrul stru binevoitor. Teodoretrs precizeazd, ci ,,slugi" este duplomeneasci gi nu dupi demnitatea (d(iuv...) sa.

Raban Maurul, in secolul fX, apropie pe,,P6storul" de aici de ,,Cel bun" din Ioan10). Calificativul ,,David" indic[ originea dupd trup, un ,,David redivivus" prin

sa (cf, 2 Sam 7).

3. ApI qi duh(36,25-27)

Toodoret,'Epplvfro toi'leq,. M.G., tom.8, col. 1161.

lcodoret, 'Efirl#io riE npo,p. toi 'l4extqi,. M.G., tom. 81, col. I184.

102

,,Ad" indic[ termenul pAn[ cdnd dureazd,'ruina"' Ca 9i in Fc 79' 10'fraza

prin conjuncl ia ,,ad" poate sd aibtr o semnifi""lt d"bJ1.1",lY":*ttll:: :i]pana tu ,,u0,; inceteaz[ c6nd incepe acliunea frazei introdusl prin ,,ad", sau ac]i

d"scrisa.in frazapdndla,,ad" nu inceteazd cdnd incepe acliunea frazei introduse

,,ad". Dacd admitem cazul prim, atunci Iezechiel zice "ruina"

va inceta c6nd vine "'A'c

Nu poate fi corectli aceastl interpretare 9i car-e-ar avea urm6torul in!ett:'i"-,'i:T],TtA.-i."f.t nu mai ddinuiegte pe-vremea lui Hristos, c[ci prin venirea Lui se ridic[

blestem. Acest fel de intlrpietare este in contradic(ie cu istoria. Tocmai * T,.THristos existd ruina: prin preluarea tronului de cdffe o dinastie strlind' prin d[rd

oragului Ierusatim gi a temilului. inprimul secol al erei creqtine se produce6i impri

'"iffi,;;;;iort oui""id. pr"u"i".., transmis viitorului limpede in sublimele

biblice: ,,Dumnezeu te va imprl;tia printre toate neamurile' de la o margine a plt

la cealalt[, intre aceste ,r.u*rrri nu vei fi linigtit 9i nu vei avea un loc de odihnd

talpa picioarelor tale" (Deut 28, 64)' . - r--: rr-:' Deci nu va inceta dezastrul, ba tocmai i9i ajunge culmea pe vremea lur

dacdHristospreiaanumileprerogativecare-isuntrezeryate,cadomnia,leacestea in sens spiritual i.rri. politic, nu se va reabilita Israel prin venirea lui Hri

nu i se va recunoagte primatul religios. Surpriza convertirii evreilor este pre\

Biblie (Apoc l, 7) pentru a doua Yenire a lui Hristos' cind mullimea de evrei i

vor intAmpina cu o deosebit[ afec]iune pe MAntuitorul'

1942).

2. Plstorul cel bun(34,22-25)

Un alt text mesianic este profefia despre plstorul pe care il va trimite

veni fn aiutorul oilor mele ca sd nu mai fie pradd"' Si voi judeca intre oaie Si ot

purc p"rt" ele un singur pdstori care le va ldste le rob'ul Meu' David' Acela le

Eu, Domnul,voifi Dumnezeul lor iarrobul meu Davidvafiimpdratin mijlocul

tncheia cu ele un legdmdnt de pace Si voi indepdrta din lard orice fiard s.dl,ba

,,Oile", tipul animaletorbnnae, sunt credinciogii gi in genere oarnenii buni'

apoi unele dintie oi sunt imaginea celor rli' Tabl:Yl".1 l]

mai rzugit daci :,T lll^l

Un adev[r nou descoperd Iezechiel ceva mai t6rziu in capitolul 36, unde prevestegte&himbare nemaiauzitd in aspectul etic al lumii: ,,Vdvoi stropi pe voi cu apd curatd Sivoi curdli de toate necurdliile voastre si de loli idolii vostri vd voi curdli si vd voi da

lnimd noud Si un duh nou voi pune inlduntrul vostru Si yoi lua inima ceq de piatrdSensul mesianic este in genere admis, (cf' Rothsteinr3r 1909' Heinischt32 1923' lrupul vostru Si vd voi da o inimd de carne, Si Duhul Meu yoi insufla in voi, ca sd

intru voia Mea...".,,Gillulim" (de la,,gillul"), ,,idoli", reprezintl via{a lipsitI de o concepfie sf,nitoasd,

via[6 ptrgdnI. intrucdt ideea aceasta este exprimat[ 9i de ,,tuma" (,,necur6fie", uniiina din text cuvintele ,,$i de idolii vogtri"). Aceastii eliminare este o eroare, clci in

25 ideologia urmeazi un fel de gradalie, prin sinonimul ,,gillulim", ideea se exprimtrmui mult6emfazi.

Vechiul Testament impune anumite spll6ri. Este spi.larea mdinilor inainte gi dupispdlarea picioarelor oaspefilor, spdlarea mo4ilol spdlarea celor necurali, sp6larea

ilor etc.. ,,Apa" (ca gi isopul din Ps 50,9) este simbolul curdleniei 9i al shnleniei, oa stropirii viitoare. Spll6rile Vechiului Testament mijlocesc o curlfenie externd,

viitoare purificd intern. Este apa pe care Teodoret o numegte,,cwat[ gi innoitoareviala"r3't.

cu ,,berbecii" 9i ,,fapii" din virsetetul 17, simbolul biblic al celor rdi' ca 9i Cd apa va fi mediul, iar Duhul remediul rezulti din cuvintele MAntuitorului ,,de nu se

nngte cineva din ap[ gi din duh, nu va intra in impEri]ia cerurilor" (In 3, 5).

13t D. h. Schr Des A. ?:, Bd. I 3{e Aufl, Ti.ibingen, 1909' p' 877'

'17 D.8. Iezechiel (in D. 11. Schr DesA' 11 ' Feldmann & Herkenue' Bd VIll 1' Bonn'

108).113 Da" B. Ez.echiel,in Hcrders Bibelkom, Bd' X' 1' Freiburg i' Br'' 1942' p I14'

104 NicolaeNEAGA

Verserul 26 arat[ urmlrile renaqterii prin stropirea cu apd curat[: inrAuregte

omului, iar cel stropit simte c6 viala trebuie refrcutE din temelie, pentru alte {inte,

alte dorinle sfinte, spirituale 9i des[vArgite'

4. Legimintul cel nou(37,26-2',7)

Hristos in Vechiul Testament 105

unei trlin sufletegti (de exemplu Zah 14,8, dar mai ales ln 4, 13). Timpurileice sunt izvor de binecuvdntdri: belgug qi mulEumire sufleteascf, celor care inleleg

I vremii. Acest duh al vremii, ca un val de ap6 se revarsi asupra sufletelor, iar

;a religioasl este o for[6 lucrdtoare, ea slvArqegte mlnunl.

in tot cazul, cei mai mu[i teologi admitprofe{ii mesianice Ia Ezechiel. Astfel, Braliotis

Atena numegte epoca din vremea,,bunului plstor" v(o 0eorporio'42, iar prof. V.

avschitar admite c[ pd(i din lezechiel (cap. 47) confin o descriere poetici a viitorului

Daniel

in istoria dezvoltdrii spirituale a omenirii, profetul Daniel ocup6 un loc aparte. Pe cdt de

pe at6t de clare suntviziunile sale privind viitorul. Trei sunt locurile la care ne oprlm:

o alt6 prevestire tot a$a de celebra este cea din capitolul 37,26.27: ,,Voi

legdmdnt di prce, legdmdnt veSnic Si vor avea sfintele Mele pentru totde

mijlocul lor Si locaSul Meu vafi intre voi"'Caracteristica epocii mesianice este fr61ietatea, ca urmare a Noului Legdmi

este tuirul de ,,pace", ,,nu unul de cearta 9i razboi ca cel vechi, ci dup6 dorinla er

Domnul la Ioa n 14.27" (Raban Maurul)136' Specificul legdmdntului este durata

oaltdsurpriz[aepociimaiesteplasareasanctuaruluiinmijloculpoporulut,,,apop"u."fof' (Teoioret'"), cf,ci ,"altarele s..f9t1'au.O1Tlt q"lq t"F

-$'"-1T1,?leste Dumnezeu acelora ia gi al acestora"r3E. Templul fiind totdeauna in mijloc

Dumnezeuestevizibilpentrutofi.cdcitemplulestesimbolulprezenleiLui.,,SMele" este un sinonim pentru ,,templul Meu" (let 32,49; ls 54' 10)'

Corectura propusI versetului 26 (de Rothsteint39), ,,otam', in,,ittam,' este

5.Apaceavie(47,t)

in capitolul 47, Iezechiel are o curioas[viziune' El vede un "izvor

de apf," i

altarul templului, care, m[rindu-gi confinutul, devine fluviu' Undele sale curg

spre marea moart6, insln[togind apa 9i mijlocind o produc{ie bogatl in peqte' Pe ar

maluri ale riului sunt,,copaci mul1i... 9l pomi"' a c6ror frunze nu se vor vegteji' nici

sfdrqi rodul 1or...".

unii Shnli P[rin]i atribuie o insemn6tate simbolica textului. Teodoret spune

iegind din tempiu inseamn6 c[ de la iudei vine mdntuire aloo, apa care slin;eqte simboli

doctrina Mdntuitoruluilar.in tot cazul, nu avem aici un text direct mesianic. Din ansamblul lui se poate

urm[toarea invi!5tur[: apa, elementul necesar vie]ii trupegti, este simbolul e

116 Rabin Maurul, op. cit , M L., tom. 110, col' 864'r37 Teodoret, op. cit., M.G., tom- 81, col' 1200'rrE Teodoret, op. cit., M.G, tom' 81, col' 1200't's op. cit., p. 928, 9i in Biblia ebraicd a lui Kittel, ll, p' 808'

tao Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col' 1240'rrr Raban Maurul, op. cit., M'L . tom. ll0, col 105l

f . imp[rn]ia p dcii (2, 44);

2. Fiul omului (7, l3);3. Cele gaptezeci de slptlmAni (9,24-27).

ln fruntea textelor cu confinut mesianic stau celebrele cuvinte: ,,In zilele impdralilorse va scula Dumnezeul cerului, o impdrdlie care nu va fi nimicitd in veci, Si

ia nu se va ldsa altui popor; sfdrdma-va Si va nimici loate tmpdrdliile, dar ea

ddinui inveci" (vezi 9i Dan 2,45).Antecedentele profeliei sunt urmltoarele: imp[ranrl Nabucodonosor al Babiloniei

un vis pe care l-a scdpat din memorie. Dorea mult sd-l vadl reconstituit 9i mai ales

icat. Daniel indeplinegte aceast[ dorin16. Este visul cu statuia cu cap de aur, piept de

int, pAntece de aramd gi picioare de argil6, pe care o stinc[ cobordt[ din indltime o

gi o sfarmd.Cele patru pi(i ale colosului cu picioare de lut reprezint6 patru impArefii: Babilonia,

ia, Greco-Macedonia gi Imperiul Roman. Stdnca este imp6rhfia lui Dumnezeu.

ar fi sensul general. in ce privegte detaliile, ele sunt inc[ obiect de disculie. De

dupa interpretarea lui Daniel, capul de aur nu este direct Babilonia, ci Nabucodonosor

, identificdndu-se cu imperiul siu, reprezintd Babilonia (Darr2,38). Celelalte trei

ii nu mai sunt reprezentate prin clpeteniile lor. A doua imp[rafie (verset. 39 9i 32)

mai pufin importanti decAt prima, precum argintul este inferior aurului; a treia (verset.

gi 39) se raporteazl la cele doud anterioare ca arama fa16 de argint 9i de aur; apatra

. 33 9i 40) reprezentatd prin fier, nu va desfiinla pe cele anterioare, dar le va

ge (cf.2,40,41). A cinceaimpdr[]ie este una spirituali.

Eiocryrryi1... eig trlv fI, Atena, 1937, p.241.Introducere in sfintele cdrli ale Vechiului Testament, Cerniuli,

[trad. fr.), Paris, 1928, vol. I, p.7331928, cf.9i Comely, Introd.,

106 NicolaeNEAGA

Aceasri r.iitoare implrilie va fi a lui Dumnezeu, a Lui proprie' nu a 1ui Dar

Solomon. caracterul ei divin il erprim[ natura 9i originea sa. Ea i;i incepe ongt

pdm6nt, nu insE pe nrincle ceiorpatru regate, ci hinleaza deodatd cu acelea, dar in

ce cele patm i-pata6 scad incet, incet, apoi se sting, imparalia a cincea devine mai

gi rmpte intreg p5mdntul. Ea nu va mai fi desfiingat[ de nimeni' Caracterul genuir

este universalimul 9i veqnicta'

uneori, in profepile vechiului Testament, imp[rd1ia lui \.{esia se con

ei,enimentele contemporane ale epocii, insd aici nu este cazul, impiralra cea noul

o reactivare a teocraliei r-echi, cSnd regii, locliitori ai regelui ner'62t, igi luau anga

de a domni dup6 voia lui Dumnezeu, dar nu se conformau niciodata. Ea avand

transcendentaia, nimeni nu este autorizat a o conduce. Daniel are astfel o concepf i

ar-ansatd despre originea divina gi despre natura spirituala a irnpatdliei mesiamce'

2.Fiulomului(7, 13)

Capetenia impdraliei prevestite de Daniel in capitolul 2, 34 9i 2, 44 este "FiulAcest moment constihrie ai doilea text mesianic la Daniel. Este vedenia prot'etului r

7, 13, i1.. .,Ant vdzut in vetlenia noplii ,si iatd cu norii centlui venea urul ca urt

onniui si a ajtuts pdnd la cel vechi de zile si itaintea Lui ajbst adus si I s'a dctt Ltri 1

slata si impdrdlia, ca toaie popoarele, neatntn'ile si lhttbile Lr.i sa-I sluleascd. '

I ri este veSnicd, ee nu Na trece, iar intpdrdlia Lui tllt se t':a sn'ica hiciodatd)"

In versetul 1 3 este b[tatoafe Ia ochi deosebirea intre Septuaginta 9i textul

in ce ptir,egte prepozilia,.im". Aceast[ prepozise inseamnd.,,ctt"; or, Septuagtnta

prin... care inseamnd.pe" (adicd pe norii cerului)' Numai Dumnezeu vine pe norii

icf. Is t.l, 4) ;i atunciiatd cd Septuaginta acluce cu sine o traditie foarte *eche

dir initatea,.Fiului Omului".C[,,Fiul Omului" este traclucerea cuvintelor (',ke"), ,'bar ena5"' "Ke"

inseamn[

,,bar" are intelesul lui ,..ben"; un sinonim ar fi ,,ben adam"' Sensul lui "bar"

este mar J

u tui ,,ben". Oaniel. cfinl se numegte pe sine hu al omului, i;i zice ,'ben adam" (8' I

a$a lezechiel 2, 1 se numeqte .,ben adam". Rezulta c[ ,,ben adam" desemneaza pe

om in genere, iar ,,bar enag" are un inteles mai inalt. Hristos spune la Mt 26, 61 c

Ornului, pe care L-a r'f,zut Daniel venind pe nolii cerului, este chiar -EI. Ca .'bar

este lur om cle rdnd rezult[ din dcscrierea in care este incadlat: ,,coboarl pe norii

de sus ,leci, din cer pe pdm6nt. \nmele ,,Fiul Omului" (ur,4 ',rorr crlrlprjmotr) 5i-1 dd

9i MAntuitorul 0a Mt 1 i, 1 9; Mc 8, 3 I ; Lc 9, 5 8; In 8, 28). Asil'ei,,,bar enag" este ni

Mesia, gi nu personalitate a imparlgiei sale. Sfin{ii Parinli identificd numele (,,Fiul

., .*pi.si" ,,Fiul lui Dumnezeu", deducere corecta din punct de 'edere '

Hristos in Vechiul Testament 107

,,Cel bdtrdn de zile" este Dumnezeu. Profetul anticipeazd dubla naturi a Fiului. insa, Daniel il vede pe Mesia Dunuezeu gi om totodati. Preexistenta face parte din

sa divind. Dupi interpretarea Sfhntului Ioan Hrisostom, Iocul invaf6 c6:

l. Fiul este deofiinli (oporLplti) cu Tatll;2. Fiul vine in lume dupd Tatil (clci Tatiil pade pe tron, in timp ce Fiul vine pe nori);3. Preexisten(a Fiului (c[ci mai inainte de a veni pe lume, era in nori)ta.Cuvintele ,,puterea", ,,slava", ,,impirfiia" contin ideea trinitar[. Ecfonisul cel maiCuvintele,,puterea",,,slava",,,impirfiiauit cu care se incheie ruedciunile si ecteni)lgnuit cu care se incheie rugdciunile gi ecteniile este,,CE a Ta este impdr6jia gi Puterea

ilava", in care rugItorul face o m6rhrrisire de credinla in Treime gi este inspirat poate

iici.Celelalte caracteristici ale impdrdliei mesianice (vegnicia, universalismul etc.) nu

idei proprii lui Daniel, ele au fost anticipate cu mult inainte, de alti profeli.Chair dac6 este evident con{inutul mesianic al versetului, totugi sunt teologi care

ci Daniel nu s'a gdndit la Mesia. Astfel judecl de exemplu, K. Martiras, iar H.nannr( atribuie o origine mitologicitextului. Ideea din Daniel nu este mitologici,cunoscuti Vechiului Testament. in Psalmul 104, 3, Dumnezeu igi,,face car din norii

ui 9i umbll pe aripile vdntului". Sensul de aici este figurat: prin urmare, Dumnezeu

in sfere opuse materiei. Acest sens se potrivegte in parte gi versetului nostru,

ales de cdnd Kdnig E.rai a dovedit cd sunt destule motive gramaticale gi istorice.

Un inger nicidecum nu poate fi ,,Fiul Omului", c6ci nicEieri nu se spune in VechiulcI ingerii conduc o implr[]ie oarecare, fie una materiald sau spiritual[.

3. Cele gaPtezeci de siPttrmini(9,2+27)

Profefiile danielice igi ating culmea in9,24-27 , in profegia numiti cele gaptezeci de

nl.

,,$aptezeci de sdptdmdni s'au hotdrdt pentru poporul tdu Si pentru cetatea cea

penlru cafdrddelegea sd-Si ajungd culmea Si pdcatul sd covdrSea.scd, pentt'u avina Si a aduce dreptate veqnicd Si a se plini dreptatea Si proorocia Si a se unge

SJinlilor" (v.24).

$eptimile sunt redate in Septuaginta prin 6p6opd6eq, aga are 9i Vulgata: ,,ebdomades",inseamn[ sdptimflni. Traducerea ar fi mai corecti daci s'arreda evreiescul ,,gabuim"

,,geptimi". SEptSmAnane trimite la gaptezlle,cdtdweme,,geptimea" ne lasi libertatea

l. Hrisostom,'Epplveio eiq tdv Aowil?", M.G., tom. 56,co'l-232.

Das Buch Daniel, in Kautzsch, Die Schrift des Alten Testament, Tiibingen, 1910, p. 436.

Der Messias, Grittingen, 1929,p.343 q. U.I O1t. cit., (D. mes. Weiss), p. 310.

inadmisibila insI glamatical.

108 NicolaeNEAG,

de a ne gdndi ;i la qapte s6ptam6ni sau iapte ani. Textui ebraic nu-i impoffiva

interpretdri, pentru c6, degi pluralul Ce la,,;abua" este 9i,,;abuot" (cu sufixul ttmitotugi se redd prin ,,qabuim.". Gesenius'+s, Zimmernlar, Buh|r! traduc torugi pe ,

cu,,J ahrsieber6",,,Jxhrrvoche", iar E. Konig r +e cu,,Siebenheiten".

Cornentatorii se gdndesc la geptimi, s[ptamdni de ani. $aptezeci se inmulgapte. iar suma rezultatl indica termenul fnal (70x7=49 ani). Pentru acest

aduc umrdtoarele argumente: tradilia^ reprezentatd prin Sfinlii Parinli, a interpretat

ca t-rind ani. pentru ca,,$eptimea" din Dan 9.24 are le-cdtua ideologici cu cei gapte

ani din 9, 2. La cei t,echi era in uz acest i-e1 de a se exprirna. \iano (Gall. Noct. Attic., I

c. IX) scrie: jam unclecirn arnorum hebdomadam ingressum esse, et ad eum

septuaginta hebdomadas iibrorum conscripsisser5'. Exemple ca acestea sunt qi la Ari(Poiit. \TI, 16; Censorin. De die natali c. 14)rii. Ayem gi algumente biblice Lev 15,2,

26,21,35,43 2 Cron 36.21;le;4,6. Cartea apocrifi a Jubileelor este intirulat[,,siptlmrinilor de ani". Se citeazd gi cartea 4 Ezra cu acelagi scop.

De altfel, la 10,2 Daniel, vorbind de slptlmAna obignuitd. o nume$te geptime de

(sdpt[mand). 1bt aga de adevirat este ci spaiul de 490 de zile zLr fi prea rest|dns

epuizarea celor prottlite in Dan9.24.,,Nehtach" (expir+rpq.r,) s'auhotlrdt, s'audecretat, cumredflTeodoretrs2, i

gi s'au tdiat. s'au numdrat, s'au despdrt.it.

,,PoporuI" este cel al profetului, Dumnezeu i l-a incredinlat pentru a-i menline

in cretlin![ gi pentru a-l pregiti in vederea mantuirii. ,,Ora;ul" este Ierusalimul, este nt

,.al t[u" nu penflu cd ar t] locul natal al profetului. ci se are in vedere iardgi rolul rnisi

pe care il indeplinegte ?n mijlocul celor din capitall. Septgaginta are Eubv i1loc de

,,Sfant" este atributul care se pohivegte cel mai bine lerusaiimului, odinioara

cultului, mai tArziu capitald religioas[, !,cctatea marelui rege", cum ii zicea Psalmistul

3). iar in epoca cregtind orap sfAnt (Mt.l, 5).

,,Penrni caJdrcidelegea sci-;i aitutgd uilntea Si pdcanl sd covkrSeascdi:'".

Raul i a progn'esa pAni ce criza moral6 igi r a a-iunge culmea. [n lumina acestei

idealui spilitual apare mai necesir, iar aspiralia cdtre mAntuirea om.enirii se r-ede

idmulit. Numai dupd ce cade, omul i$i d[ seama ce inseamnd a fi invingdtor'

rii\\:. Geser-rius, Hebr uttl aranruisches Ilattdit'Artettbriclt iiber das .\. 7., in Yerb. llitZimmern bcarb. \'. Dr. F. Buhl. ll, .\ut-l. Leipzig, 1905, p. 731.itr E. Kdnig. ott cir.. (l\{. \\.'ei55,r, O. 316.liiiCard. Irtei-enan, Les derniirs proplrctes d'IsrabL, Paris, 189-1, p. 91'i5L Dr. O. Zdcklet, Der Prophet Daniel. ,in Bibelilcrk, Lange, tom. VlI, Leipzig, 18?0, p. ItlTeodoret: 'hopvfrpcr ei6 tcrq dpcroet; toi... Aov. M.G, tom. S1, col. -196.

Hristos in Vechiul Testament r09

,,Pentru a ispf,gi", adic6 pentru a se duce o jertfd expiatoare drept[fii dumnezeiegti

I gtcrge vina omului. Principiul este pentru faptd gi rlsplat6 gi nlpast6 pentru ndpastd

valabilitate gi in domeniul spiritual.Expierea culticd exteml nu face cu putinp impdcarea omului cu Dumnezeu; expierea

fi de caracterul structural al impir{iei lui Mesia, vegnicd deci. Expresiile ,,A pliniia...proorocia" se referd la viziunile gi profeliile care privesc pe Mesia gi imp[r6]ia

Ele se realizeazd la ,plinirea vremii".

,,Sd se ungd... ".

in vechime se ungeau cu undelemn aromat mai ales fruntagii. igi ungeau pdrulgi barba. Unii igi fricfionau tot corpul, ba in semn de stim[ 9i respect fald de

i se ungeau aceluia picioarelels.in Vechiul Testament se ungeau preolii la instituire (Lev 7 ,35), profelii ( I Rg 16, 16),

;i regii la urcarea lor pe tron (2 Cron 23,11). De aici vine titulatura regilor de ungi ai

i, Xprotoq rd Oeoi (l Sam 12, 3). Cu timpul se aplicl la Hristos aceastl numire,

cx. I Sam 2, 10 gi Ps 2,2. Ungerea este simbolul bucuriei, al mulfumirii. Neglijareaii era semn de intristare. Fariseii evitau ungerea pentru a se ardta oamenilor c[ eiposomorifi din pricina postului prea aspru. Sfdnta Scriptur[ osdndegte aceasttrjen16, indemndndlaingrijireapdrului prinmiruire (cf. prov 9, 8; Mt 6, l7).,,Kodeg kodagim" (,,Sfrntul Sfin{ilor") servegte in eweiegte pentru a exprima ceva

sfhnt, sfinlenia in gradul cel mai mare, locul cel preasfrnt (Num 18, 10) altarulierii (Ieg 30, l0), uneltele de Ia sacrificiul,,arderii de tot" (Ieq 30, 29), uneltele de la

Legii (Num 4, 4), tdmdia de pe altarul tlmAierii (Ie; 30, 36), p6inile punerii inainte

24, 9), darurile inchinate Domnufui (Lev 27 ,28) 9i prinoasele de lajertfe (Lev 10, 12).

onius ( in,,Hebriilsches und Aramdiscehes Handwdrtenbuch" ed.l4,Leipztg, 1905, p.

) susfine c6,,Kodeg-kodagim" din Daniel 9, 24 vizeazdlocul sffint (,,heilige Orte"). insens, apare la 1 Cron 23,13, unde Aron este indrumat sd serveasci la locul prea

. in Ieg 39,27 jertfelnicul (altarul sacrificiilor) este numit loc prea sf6nt, ,,sfhntul. Despre jertfelnic nu poate fi vorba aici. Profetul are in vedere templul ideal, gi

caz.ul acesta se gdndegte la intemeierea bisericii cregtine, sau este aici unicul caz cdnd

Mesia I se dI numele de ,,Sfhntul sfin1ilor". $i intr'un caz, gi in celilalt textul rlmAneianic. ins[ Templul este numit ,,kodeg-hakkodagim" (cu articolul ,,ha"), iar aici avem

iunea lipsitd de articol. Versetul 25 gi urmltoarele pledeazd pentru interpretarea dinLa Lc 3, 5 Mariei i se pune in vedere cd dintr'insa se va na$te Sfdntul. Bazat pe

realitate, Teodoret susline cd Sfhntul este Hristosrs5. Preciziri in privinfa profe{ieid[ in continuare versetul 25: ,,Sf, gtii gi si in{elegi: de la iegirea cuvdntului ca iar[gi sE

r{'l'arnavschi, Arhcologia, p. 134.rrt'l'codoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1473.t53 Teodoret zice: ,,Sd ia smr$it pacatul lteioq iripn ri drrapno.), o- c., \I.G., tom. 81. col.

1 1 (,,!ara va fi pustiiti gi poporul rob va fi 70 de ani") qi 29, 1 0 (,,dup[ ce se vor ttde ani in Babilonia, vd voi intoarce acas["). In timp ce frcea calcul ca si afle

110 NicolaeNEAGA

se zideasc[ Ierusalimul gi pAn[ la Unsul, principele, sunt $apte $eptimi gi 62 de

iar vor f,r zidite 9anlunle gi zidul". Daniel nu era convins in legdturd cu profetia de la

Hristos tn Vechiul kstament 111

despre indeplinirea celor ordonate. Ezra mai avea menirea sE ducl din partea

itorului diferite daruri, argint 9i aur, pe seama templului gi i se d6, totodata, mdna

in vederea orgafizdrli sociale a poporului reintors din imprdgtiere. Cu acest prilej,I anunld o mullime de gratific6ri. Astfel, face cunoscut cE ,,asupra preofilor,

, cdnt[re{ilor, portarilor... bir si nu se pun6". Ceea ce s'a spus privitor la cele

decrete de mai inainte, se potrivegte gi la aceasta. Nu se vorbegte nici aici despre

zidurilor lerusalimului. Prof. V. Gheorghiu, e drept, conchide cI un poporpoate primi o organizare solidl de stat IEri sI aibl un centru sigur de gravitate

rl[ gi nafionald, iar din cadrul acestei organizafii ar face parte 9i zidirea zidurilorlimului, invoire pe care trebuie s'o fi primit Ezra din partea regelui Artaxerxe Imanul, ins[, in mod direct, nu se face pomenire despre decret, ci s'ar putea doar

din Ezra 9, 8.

Decret direct se da in privinla aceasta abia in 445 de cltre acelagi rege. B6rba{iii sosi{i din Susa in capitala Persiei, prezint[ lui Neemia un raport detaliat asupra stiirii

ile in care se afl[ cetatea Ierusalim: ,,zidurile sunt dirdmate gi po4ile sunt arse de

. Ca unul care a fost pahamicul cu4ii imperiale, Neemia avea mare trecere la implrat.intervine la domnitor in favoarea patriei sale. Rezultatul intervenliei lui Neemia a fost

I din 445. Acest firman cuprindea permisiunea lui Neemia de a cdlAtori in Iudeea 9i

lua m[surile necesare pentru clldirea cetd]ii plrinfilor. Firmanul prevede totodatl o

cdtre Asaf, mai marele pddurilor, care este indrumat a pune la dispozilialor lemne pentru grinzi qi po(i.Cu acest prilej, Neemia joac[ un rol principal. El combate mullimea de abuzuri

in timp inmijloculconafionalilorgialunglpiedicile care s'aupus de-a curmezigul

care au imbrl{igat cu entuziasm reabilitarea societSlii dupi exil. Decretul din urm5

dispozilii privitor la edificarea cetSlii Ierusalim, dar, intrucdt este numai o repetare

uclui dat la 458, se ia ca punct de plecare in calculul sdpt[mdnilor intdiul edict al luixen<e I, deci anul 458. Iegirea cuvdntului coincide cu anul 458.

in eweiegte ,,magiah nagid" nu este articulat gi astfel traducerea verball ar indica

pc un uns oarecare, nu pe Unsul fl6gdduit. De aceea, unii s'au g6ndit la Cirus, pe care

imia 4S, I il numegte unsul Domnului. Darnumirea dati lui Cirus este exceplionald, ciitivrcme pentru Mesia numirea,,Magiah" este proprie.

$apte geptimi sunt 7x7 ani= 49 ani, 62 geptimi sunt 62x7 ani:434 ani. Cele7x62

ldunAndu-se, ob[inem 69 : 483 ani. Dupa 483 de ani urmeazi evenimentul profefit.

Partea ultim[ a versetului 25 are in vedere lucr[ri in vederea refacerii cetd]ii, care in

Urrna intrigilor samaritene, progreseazd cu mari greutifi gi intreruperi. Textriprecizeazd cd

oste vorba despre ,,rechob" inepiret26oq,, strade), piali, loc liber 9i,,haru!" @roap6, 9an1).

Aici LXX are (n)'otio, stradd) : zidul cel din jur imprejur. Prin ,,haru!", textul masoretic

re gdndegte Ia ganfurile care inconjurau cetatea, diguri de apf,rare.

Versetul 26 anunf[ ceva nou: ,,dupi cele 62 de geptimi, Unsul va pieri, deqi nu are

vinl gi oragul gi templul le va d[rAma poporul unui principe 9i va veni sfhrqitul prin

rovdrsare qi pln6 la sfdrgit rdzboiul, pustiirea hot5r6td".

celor 70 de ani, ingerul i-a comunicat ceva mult mai important.

,,Iegirea cuv6ltului" este o inr.oire care are in vedere permisiunea pentru evrei

gi reconstrui cetatea d6ramat[, Ierusalimul. In acest moment, evreii surt popor invi

o !ar6 cuceriti. Ei suport[ toate urm6rile impuse de un rdzboi pierdut: nu au voie

inarmeze, nu au voie sE fortifice cetalile distruse, cu atet mai pulin capitala prii.timpul, raporturile dintrc ei gi duEmanii lor se indulcesc, urmeazd destinderea intre

doud p[(i. Prirr diferite edicte sau decrete, li se fac din ce in ce mai multe concesii.

sunt edictele ce li se dau gi care ne privesc in aceastd legdturd de idei.intiiul este cel al lui Cirus. Pulin timp dupd intrarea triumfald in Babilon (539 i.

Cirus permite iudeilor s[ se reintoarc[ in patrie. in confotmitate cu concepfiile

religioase. Cirus nu numai cd db edictul de eliberare, ci el dispune totodate resti

odoarelor sacre rdpite de Nabucodonosor; ddruiegte pe iudei cu aur, argint 5i alte aj

materiale gi-i invitd in mod special a lua parte ia zidirea casei Domnului. Cei

numhr de aproape 30.000, se dedic6 cu tot sufletul zidirii casei Domnului. Desele icu samarinenii ingreuneaz[ mult progresul lucrlrilor. Disperarea a ajuns pdnd intr'incit fruntagii poporului renun{6 la a mai contribui cu ajutoare materiale necesa

acest timp nu este vorba de o reconstruire a Ier-usalimului. Decretul lui Cirus, c

Ezral,l-4,prevede ndirea templului, dar el nu attoizeazdint[rfuea cetefli Ierusaliprin netezirea drumurilor gi ridicarea zidurilor ddrdmate. Prin urmare, textul nostru n'vedere edictul regelui Cirus.

Al doilea edict este cel al lui Darius Histaspe (cf . Ezra 6, 3), prin care se

desdvdrgirea lucrdrilor templului. Prin acest edict, care este o reinnoire a ediprecedent, se zdddrnicegte intreruperea mijlociti cu atata ind6rjire de

samaritean[. Edictul s'a dat la 520. Iudeii, incuraja]i gi prinpredicile lui Agheu gi

reugesc a duce la bun sthrgit clEdirea templului, cdtre finele anului 516. Timpul maisacrificat gi pentru culrlvarea p[mdntului 9i pentru grija de traiul zilnic, aga c[ inclddirea templului, nu-gi mai putea asuma altl r[spundere. Nici acest decret nuvedere alte lucrlri afar[ de cele din jurul templului.

Al treilea edict se d6 prin Artaxerxe I (Longimanul) (cf .Ezral , I -26), care aintre anii 465-424.Pitacesta, dat in anul 457 sau, dup[ calculele prof. univ. V.

in 45 8156, ,,imp[ratul impiralilor" d[ voie ca tot cel ce doregte, dintre cetdfenii

fiind, preoli sau levi1i din poporul lui Israel, si mearg[ impreun6 cu Ezra Ia Ie

Monarhul insdrcineaz6 in mod oficial peEzra sdviziteze pe cei reintorgi in patrie

tt' Anul si ziua morlii Domnului, Cernduli, 1928, p. 11

ltz Nicolae NEAGA

Pentru inlelegerea lui, acest text trebuie integit cu vind. ,,$etef', carerevlrsare, infelegAndu-se cd un popor se revars[ ca un potop de ape peste cetatea

Dnpd 62x7 - 434 ani, va pieri Unsul, Mesia, degi vind nu are. Moartea vadup6 trecerea celor 62, bineinleles plus cele 7 geptimi anterioare. Un alt evenimenteste dirdmarea oragului Ierusalim gi ddr6marea templului de acolo. Moartea luipremerge dlrAmarii. Timpurile grele vor dura.

Hristos tn Vechiul Testament 113

oase. o degteptare spontand de congtiin(i va schimba numaidicdt atitudinea

locurile pdmantului, capul ei vizibil, investit de Dumneziu cu conducerea pentrudcauna a popoarelor, este Mesia, care va fi Dumnezeu-om. Data acestui eveniment

o fixeazi cu precizie profetul Daniel.

Osea

l. rrPruncul iubit',(11, l)

Pe pdmant se va intemeia o nour societate de oameni, imp6r6{ia lui Dumnezeu.Sfia aceasta va fi universalf, gi vegnic5, cuprinzdnd toate popoarele din toate timpurile

Osea este gi el bogat in perspective mesianice. Destrlbtrlarea celor mari gi amesteculplcdtogii atrage urgia Domnului: vor h dugi in robie 9i pedepsili din pricina vie{ii lor

Moartea anunlatA in versetul 36 este determinat[ mai indeaproape in versetulgeptimea ultimi va in&ieia legEmdntul cel nou, cu credinciogii, cum intregegte Teodr

iar in mijlocul geptimii adicd dupdtrei ani pi jumltate, prinjertfirea lui sAngeroas6,

Vechiului Testament fiertfe sdngeroase gi prinoasele, adicE ansamblul cultului)abrogate (aducdndu-se mielul nevinovat adevlratajertfE pentru plcatele lumii,

Deci, de la 45 8 inainte de Hristos pdn[ la moartea lui Mesia sunt 70x7 ani =sau, mai precis, 486 ani gi jumitate, intrucdt in conformitate cu versetul 27loc la mijlocul geptimii a70-a, astfel cd din 490 extragem o jumitate de geptime, 3jumdtate. Astf-el, oblinem anul 29 gi jum[tate al erei cregtine.

In interpretarea detaliilor s'au ivit o mullime de diferende, dar in genere se

mesianitatea profefiei. in Noul Testament (Mt 24, 1 5 ; Mc 73, 7 4; Lc 27,20) MAnciteazd pe Daniel (9, 27) gi provoacEpe ascultltori sI fie cu bdgare de seamd laprofetic al locului.

Citindu-se comentariile Sfinfilor P6nnli, se poate vedea aici multd diversiilrterpretarea textului, fird ins5. ca sd difere prea mult concluziile lor de ansamblu.Odgenrse, ocupdndu-se in comentariul s5u la Matei de textul danielic, aplicd expresiaSfmlilor" la Hristos gitot a6a Fericitul ielonimrm, Teodoreti6l, Clement Alexan&irulr62al Ierusalimuluir63, Eusebiu deCezareeal6a gi Sfhntul Ioan Hrisostomr65.

ts? TeodoLet, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481.156 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481.lie Origen, Ka,to Mcrrl. M.G., tom. 13, col. 1658.160 Ieronim: ,,Niu incape indoiald ci esre vorba despre sosirea lui Hristos, care a venit duplsiptim6ni", Comntentariwn in Danielem, cap. IX, M.L., tom. 25, col.542.t6r Teodoret: ,,Gavriil a anuntat pe Hristos, pdni la care, de la zidirea Ierusalimului, suntsdptdmAni. in sdptdm6na din urmd a dat credinciogilor Noul Testament", 'Inop.v. eiq tdqAav. M.C., torn.81, col. 1476 9i 1481.i62 Clement: ,,in 7 s5ptEm6ni s'a zidit ternplul,... in 62 de slpt[mAni au avut linigte,... iarnostru Iisus Hristos venind, s'aplinit,,viziunea" gi,profelia', Struntatele,cartea I, M.G., tom.856-8-57.r63 Chiril: ,,De la zidirea Ierusalimului pdni la Hristos sunt 7+62= 69 sdptEmdni de ani =an1", Katlisis de Christo carn,Xll, conr., M.G., tom. 33, col. 748.ril Eusebiu: ,,Cea mai limpede inainte vedere a MAntuitorului", 'E;rzt),.'tor. M.G., torn. 20,16i Hrisostom, cf. M.G., tom. 56, col.240.

a Strpanului: dac6 se vor intoarce cu adevirat la Domnul, vor gdsi mili giacolo, iar numrrul copiilor lor va fi ca nisipul mlrii, care nu se numerr. in

,,Cd prunc afost Israel qi Eu l-am iubit pe el Si din Egipt am chemat pe fiul Meu,,.LXX are in loc de ,,libni" = ,,fiul Meu", td t6xvo cutoi 1,,nii sai") gi-i refer[ la Israel,

vreme textul ebraic referf, pe ,,libni" la Dumnezeu. poate acest fapt a fost un motiv dexe in discutie al caracterului mesianic al locului sau tragerea de concluzii negative.Teodoretr6 nu di nici o importanll mesianicl textului. Citirea ebraicd este sprijiniti9i de Matei 2, 15 (,,libni" = tdv uidv poi).Intre Dumnezeu gi Israel s'a intemeiat raportul dintre tati gi fiu. in urma acesteiii spirituale, Israel avea sd devinE organul voii rui Dumnezeu in mijlocul popoarelor,

lEr Dumnezeu protectorul sru plrintesc. cdnd Moise a epuizat toate argumentele infhvoarea eliberirii din Egipt. a pus in vedere faraonului cd lsrael, copil al lui Du-rereu

ul acestor idei generale, se incadreazi texful:

In timpul captivitdlii egiptene, lsrael era un prunc, adici in faza dezvoltdrii sale gitstf'el este corecti interpretarea lui Teodor de Mopsuestiar6T gi Chiril a[ Alexandrieir6s cE

rM 'l'codoret, 'Epplvaio eig rdv Oo. M.G., tom. 81, col. 1610.rt''lbodorer de Mopsuestia, 'Epprlvoio Oorle roi llpog. M.G., rom. 66. col. lg9.rii('hiril, 'EEiynorg etg rdv eo. M.G., tom. 7t,co|.264.

tt4 Nicolae NEAGA

titulatura de ,,copil" se referl la acea epocd. in eliberarea din Egipt, Osea vede o

milei gi dragostei divine gi pdrinteqti. Fiul lui Dumnezeu, in cel mai inalt sens al cuv6t

oxn$rt oycrqtoq (Teofilactr6e). este Hristos. Evanghelistul Matei face legdtura cu

gi consider[ cuvantul vecbiului Testament o clarl proorocire privitoare la fuga 9i

minunat6 din Egipt a pruncului Iisus.

Cunoscltor in mare parte al epocii mesianioe este gi Ioil. Cele cdteva

c64ii sale con{in idei comune tuturor profefilor, dar iese din sfera acelora, prin

sale proprii din2,23: invifltorul dreptdtii; 3, 1: Pogordrea Duhului Sffint; 3, 5: Micer gi pe pdmdnt.

f . invl(itorul drepttrfii(2,23)

,,Fii ai Sionului, bucurali-vd Si va veselili in Domnul Si Dumnezeul vostru,

dd voud pe invdldtorul dreptdsii Si vd va trimite voud ploaie timpurie Si ploaie

pentru intdio datd."Perfecrul ,,natan" se traduce cu prezentul, ,,barigon"; I-am tradus cu,'pentru

dati"; unii traduc cu ,,ca altddat6". Mult este discutat cuvintul ,,moreh"' care

multe semnificalii: profet, ploaie timpurie gi mai este numele unei localitSli din ap

Sichemului. Cazul din urmtr nu poate fr posibil aici. in partea primd a frazei, este

redarea cu invafdtor, deoarece acesta este determinat prin atributul ,,dreptate",

s'ar potrivi ploii. in partea ultiml a ftazei nu este potrivitl traducerea lui ,,mc

invi{ltor, deoarece substantilul se afli intre ploie 9i ploaie t6rzie; lipsea deci

ploaia timpurie, care este conlinutl in cuvantul ,,moreh". Aqa inlelege Septuaginta

din urm[, doar pe intaiul ,,rnoreh" il traduce cu ffipoto (bucate). ,,Fii ai Sionului"

numai cei din lerusalim, ci toti locuitorii terii.,,invi[itorul dreptilii" se poate inlelege colectiv 9i ar fi orice invdftrtor care

voia cea sfhnt[ gi dreaptd a Domnului: profelii il genere, ca 9i oricare alt

Providenlei. in aceasti colectivitate este cuprins gi Mesia, in care culmineazl

predica practicarea dreptifii divine.Dou[ ar f,r directivele indicate de Pdrinlii gi scriitorii bisericegti in i

textului, este cea alegorici qi cea literalS. Pentru cazul prim am putea cita pe

Ioil

Hristos in Vechiul Tbstament 115

Alexandriei - care vede in bucuria de aici pe cea care ne vine prin Hristos, iar ploaia este

lpo vie a botezuluirT0 - cazul al doilea l-am putea exemplifica prin Hugo de S. Victor dinI al XII-lea: ,,Invdfdtorul este Hristos, doctorul care inva![ pe oameni"]?r

2. CoborArea Duhului Sffint(3,1)

Drumul spre pAcat n'a fost niciodat[ prea lung pentru Israel. Tot alunec6nd inainteacest pov6rnig trebuia s[ cad[. igi pierduse chiar speranta de a-gi mai putea reveni

. De atdtea ori profeJii trebuiau si recurgl la amenin!6ri, pe care uneori trebuiaule vad6 frcdndu-se trup: plaga ldcustelor lui Ioil ingrozegte, darr[mdne o umbrlpalid[

pe lingd acea revirsare de mdnie din ziua infricogati ajudecdlii (vezi, Ioil I gi 2).

consolarea celor buni profetul curm6 brusc urmarea fireascd a ideii gi vorbegteo altd temd:

,,$i va fi dupd aceea, turna-voi duhul Meu peste toatd carnea Si vor profeyi Jiiii qi.fiicele yoastre, bdkAnii voStri visuri vor visa, tinerii voStri vedenii vor avea Sislugile Mele".Expresia ,,ahare ken" (,,dup[ aceea") se refer[ la 2 ,24,27 . Subiectul lui,,espoc" ( de

,,gafac", a vdrsa, a turna) este ,,ruhei" (,,duhul") care se revars6 ca o ploaie pe pimtnt,n abundenfb deci peste cei alegi... Duhul este, dup6 Sfhnrul Vasile cel Mare, o fo4d din

radiazltoatevirtulilelT2. in vremea Vechiului Testament, ,,Duhul lui Dumnezeu" se

numai asupraunor alese organe ale Providentei. Astfel a lucrat,,Duhul Domnului"in David (2 Sam 23, 2), Moise gi profefi, care au activat inspirali fiind de Duhul (2 Petru

,21):unorale-adatputere(Jud3,6),altorale-aimpirtdqitcunogtinle(2Cron 18,20-21).in epoca mesianic6 ,,Duhul" se revarsd asupra tuturor oamenilor. ,,Toat[ carnea"bagar") este un ebraism pentru toat6 suflarea, toatd fdptura: copii, b6trani, tineri,

ie[i, fete, stiipdni gi slugi. Expresia este foarte cuprinzltoare. Ea incunogtiinteazd despre

lmpdrtEgire generald cu puterile inerente Duhului.Nu sunt cuprinse gi necuvAntltoarele, in expresia ,,kol,bazar", cum susfinea

CrednerlT3 gi nu se referd numai la evrei, cum opineazd MartirTa, ci la orice om.

lr0 Clhiril, 'Epp. eis tdv 'kol}" M.G , tom. col. 373.lrl I lugo de Saint Victor, ln loel,l, Exegetica, M.L., tom. 712, col.352, ,,Alegorice doctor justitiae('hristus est; doctor, qui docet hominem scientiam".lr/ Sf. Vasile, op. cit., (Psalmii, trad. Pr. Fecioru), p. 150.llr(lf. E. Voiutschi, Profetul loil, ].lrena, 1882, p. 45 9i Fr. Keil, Die zwdlf klehun Propheten,inIihl. Kom., ed. Dc Keil Delitzsch, IV, Leipzig, 1888, p. 151.111 l)cr Prophet loel,Kailzsch, op. cit., p. 24 , Ttibingen, 1910.'6e Teofilact, 'EEnynotg aig tdv Qo. M.G., tom. 126. col.757.

tl6 Nicolae NEAGA

Despre ,,slugile Domnului" se vorbegte deosebit, sd fie acegtia Apostolii cei

Hristos in Vechiul Testament 117

l5), din cap. 9, aruncI o lumind destul de clard asupra epocii viitoare: ,,Iatd ochiiDumnezeu sunt impotriva regatului pdcdtos Si-l voi Sterge de pe faloi, dar nu voi nimici cu totul casa lui lacov...".

Regatul pdcdtos reprezintr pe cele zece triburi, Israel, care va fi distnrs. Familia lui, care are un mare rol de implinit printre reprezentanlii davidici in istoria vielii

va fi cru1ati de la pericol. Poporul va fi trimis in exil (v. 9) sau vor muri de sabie

mod special in slujba StdPdnului?

iaptele Apostolilor 2, I 4 constatl cd aceste profe{ii s' au implinit in ziua

Acestei constatdri i se atageaz[ gi Teodor de Mopsuestia, care vede m Legea

,,umbra tufuror lucrwilor viitoare"r7s.

Teodoret este mai precis, el vizeazi direct evenimentul vorbirii in limbi'76, ,,din

Cincizecimii", cum intregegte Chiril al Alexandriei, gandindu-se la aceeaqi epocd

3. Minuniin cer 9i Pe Ptrmint(3,3-s)

Un text de naturd eshatologici il constituie in sfbrgit cuvintele:

,,$i va da semne tn cer sus Si pe pamdnt jos, sdnge, foc' nori defum' soarele

intttneca, luna...".,,Mofet" (pl. moftim) este mai mult decdt un semn, este ceva extraordinar, o

,,sdrrgele gi focul" vizeazd tdzboaie crdncene' Alte amanunte ne sunt

celelalte profefii mesianice. in genere, sensul este urmf,torul:

inainte de ziua Domnului, se vor produce evenimente epocale gi neobi

lume. Astrele cele mari, racindu-se gi indepartandu-se una de alta, pierd

lumina gi incilzi cu esenliale modificdri 9i pentru lumea stelelor'

Soarele fiind centrul sistemului Planetar, recirea lui are urmdri catastrofale 9i

pdmantul locuit de noi, cdci luna gi stelele sunt dependente de soare. Lumina pe

il-it. asupra p[mdntului luna este imprumutat6 de la soare, iar soarele, pierzdnd 1

calorica, sldbegte gi in fo(a de atracfie. ca urmare, stelele se desprind din coeziu

in care sunt tinUte qi se pr[vdlesc in regiuni necunoscute noud. In acea vreme.

produce incendii urmate de cantitali neobignuite de fum, prin ciocnirea plane

erupga p[mdntului. vor fi pi revirsari de s6nge in timpul acestor catastrofe. In

soarele ie va intuneca, iar luna igi va pierde culoarea luminoasa. Mdntuili vor fiacei care cred in Dumnezeu.

Se pare c5 prin aceasta profefie, Ioil trece de la epoca mesianicd la eveni

r7s Teodor de Mopsuestia, 'Epp1vfru 'Itoll' td r'pup(tou, M'G', tom' 66, col' 232'

r?6 Teodoret, 'fupqwlcr eiq toi 'troi1X", M G., torn. 81, col. | 653: ,.Clci dururezeiegtii

au grlit in alte limbi gi a rimas acest dar pinl in zilele noastre, cici sunt intre oameni

trt rer"rqxootrt.,r& Regret c[ scrierea Profetul loil, deProf. univ. Popescu-Mdleeqti nu am putut-o

ipicdtogii (v. l0), iar onoarea familiei davidice va fi reftcutd, cdci ,,va drege Domnultrturile 9i-i va zidi cele ddrdmate" (v. 1l). indeplinindu-se aceasta Israel va cuceri gi

,,timpului din urm6"r78. Cu toate c[ nu are texte direct mesianice, totuqi cele cdteva

,Muntele Domnului" este Sionul, Ierusalimul. El este locul de ,,gedere al lui Dr-unnezeu ',,centrul implrdfiei Sale". Penttr unii, acest loc sfint este azil de scdpare, nu pentru tofi, clci

nu vor c[lca intr'acolo. ,,Posesiunile", adicl averile materiale insffiinate vor devenistdpAnilor, ba chiar gi cele ale dugmanilor, iar plginii vor fl stipanili (v. 20).

minte clarvizftoare, incdt cunosc multe din ale viitotului Pi le anticipcazi (npo)'dyornv)"'lbodor din Mopsuestia, 'Epprpelo 'koi)" td 4up1tou, M.G., tom. 66, col. 304.

'?7 chiril al Alexandriei, 'EEiwlqeiq tbv npo<p. 'Iroi1),, M.G., tom.71, col.377, xcttcr tqq,lrll,a noi au scris despre Obadia: Dr. O. Isopescu, Obadia,trad gi com, CernIuli, 1901. Regret ci

i celelalte popoare (v. 12). Acestor cuceriri vor urrra timpwi de belgug gi prosperitate,

,"rnunlii vorpicura must" (v. l3), iar robie nu va mai cunoagte, ci agezali in adev[rataie, vor sldi gi vor intemeia".

,,Prin Stergerea pdcatelor, armonia dintre Dumnezeu Si om se va reface. Familieiii este rezervat un rol defrunte in aceastd privinld."

Pentru interpretarea versetului 8 gi urmtrtoarele din Amos 9 gi ler 30, 1 l. Adevlrat ctrlcremia cadrul profeliei este mult mai larg, ea f6cdnd parte dintr'un grup de capitole (303l) remarcabile pentru structura lor mesianicS.

Din punctul de vedere al Noului Testament - argument care nu ajunge pentru agtiinfific mesianitatea acestui text - locul este profetic ai se referI la epoca lui

. Apostolullacov citeazd9,lT (veziFA 15, l6)pentru ajustificamisionarismulcii cregtine gi pentru a indreptdli participarea p[ganilor la bucuriile ei. Interpretarea

este admisd gi de Teodor de MopsuestiarTe

Obadiarm

1. MAntuirea se vestepte din Ierusalim(1,2r)

O insemnltate mesianicl are gi cartea lui Obadia. Iatf, cele cdteva perspective:,,$i in muntele Domnului vafi mdntuirea, el vafi sfint qi casa lui lacob va moSteniiunileei" (v. l7).

ir:rea prof. univ. Ic. I. Popescu-M6ldegti nu am putut-o consulta.

118NicolaeNEAGA

,,$i se vor sui mdnruitori tn muntele Siott spre aiudeca muntele lui Esau Si va

Iona

Iona este singurul profet care nu are nici un text mesianic' Io^t1rj]'

t

formeaz[ o perl6 a literaturii biblice tocmai prin T"u1*i1::"i::,:'lt 't:ffii,;:ff ffi **^ii 1"n." n", arat6 un seni profetic, moral 9i mesianic..Prtn in

-^^r^i+a; prrt in oenealosia lui Mesia. se adeveregte ci in sangele Mantuitorului

ori Pr

nu nt

pul H

toli vecinii. Venind in lume, el va ldrgi la jnfinit hotarele lmpenulul evrertrsu! vd

conafionali o nalie A" ao*,ri' iu. Wn-o1"1t *I fi : gt1'"19i91"^1: )'::::,:l;::':;'Jd; il#;;;; nu'ar. ireptul la mintuire. Iona combate acest spirit

ingustqiinvalacanum,,e'eu"sttparit'ttbunaltuturoroamenilor'Elvreas[m6

Hristos in Vechiul Testament 119

pc toti $i are mili 9i de animale. Acest duh universalist face din cartea lui Iona o perl6 a

llleranrrii biblice.

Miheear82

1. Naqterea Domnuluiin Betleem(5' t)

Degi contemporan cu genialul Isai4 Miheea are originalitatea gi meritul s[u particularfu cc privegte precizarea unor detalii din epoca mesianicl. Profetul vorbegte de Betleem,

a ii rezervd o surpriz[ nebinuitS: ,,$i tu, Eetleeme Efrata, mic eSti tntre miile luidin tine va ieSi cel care vafi Domnitor tn Israel, iar nasterea Lui este din incepul,

zilele veSniciei".Particula ,,1i" (,,mie") n'am tradus-o, Unii redau gregit (gi in traducerile romdnegtioriginalul ebraic) prepozifia,,be" (,,in") din cuvdntul Israel, cu,,peste [srael". Degio deosebire mic[, in cazul acesta ne spune cu totul altceva ,,be" decAt ,,peste".

cu anticipalie, cd Miheea 5, I este un text hristologic qi c[ ,,domnitorul"cI Hristos are aderenli pe toli evreii; daci insd traducem ,,domnitor in Israel"

verset este Hristos, dacd traducem cu ,,domnitor peste Israel", inseamnE c[ Hristosintre evrei fbr[ ca acegtia sd-i fie ata5ali prin incregtinare. Istoria sprijinegte traducerea

urm6, iar LXX are dv tC, Iop<rrll,.

Betleem (casa pdinii; ,,bet" : cas6; ,,lehem" : pdine) era un sat in regiunea Iuda. inse numea Efrata. Pentru a nu se confunda aceast[ localitate cu o alta care purta

gi nume, din finutul Zevulon (cf. Ios I 9, I 5), se precizeazd c[ Betleem este una gi

i localitate cu Efrata (c6mpul pdinii) de alta datA.

Cele mai importante localitf,li din Palestina erau alcltuite din cdte 1000 de locuitorium 1 , l6; Num 10, 4). intre aceste mici agez6ri omenegti, Betleemul era cea mai pufin

Este aga de nebdgat in seam6 acest c6tun, inc6t el lipsegte din recenslmdntulftrcuse Iosua (Ios l6). Ce-i drept, in LXX apare numirea ebraicl 'Egpcrlo = q{irn}"edp. Lipsa localitIlii (Betleem) in textul ebraic (la Iosua) a dat nagtere la diferite

i, printre care c[ evreii ar h gters numele ei pentru a ascunde originea davidicdIui [isus. Nagterea lui David in Betleem contribuie mult Ia ridicarea prestigiului acestei

i uitate de oameni. La renume mondial se ridicl cltunul prinnagterea Domnului. DeTeofilact, comentAnd acest verset, numtrri Betleemul intre cetefile ,,de onoarea

a nu s'a invrednicit nici un orag de pe ptrm6nt"r83

ltcntru perspectiva mesianic6 de la Miheea 4, l-5, vezi gi Is 2, 1-51.'lbofilact, 'E(!yr1ot6 eig tdv rpog. Mtloicv, M.G., tom. 126,col. 1132.

pieire, r6sPlat[).Ultimele cuvinte ale versetului vorbesc despre "o impi"JY' Tt: ili::"i^:

existentd, c[ci e a ,va fr", uOi,a 'u

tt'u fiinp' Numirea sry11fr11 de ,''ll-il1tt"'"'i se dI pentru cd ,'Domnul" o iniliazl 9i o conduce' Obadia este autorizat sd

"ot"oi"J,i"""l;ropiere cu torul contrara! pe de o parte, interesele:fl.:1r-::l:r:::l

de alt[parte ,,imp[r[!ia Domnului" cu senindtatea ei' care nu ing[duie nici o

vleo iiuzorici atitudine de ostilitate'

Deci,,mdntuitorii" (LXX civ8peg oeo<pop6vor-, vulgata,"salvatores")

reprerentanlii lui Dumnezeu, profeli' judecdtori' Apostoli' Activitatea at

concentreazd in Ierusalim, c"nitt ttoctuliei 9i imagine.:.ltp:t1t1p^'ltl,*

Esau" este contrarul. centrul pagan 9i reprezintd impirdliile cete dupi 11Af aU

Toate aceste alc6tuin ,. "ot l'ligt,'iar pe ruina lor va lua fiinlI impirl]ia lui f

.Jurul lui Hristos fEcut oamenilor" (Teodoretr8r)'

r8rTeodoret,'rppqvdio eig tdv npup' 'Apior:' M'G" tom' 81' col' 1717'

t20NicolaeI{EAGA

Naum

l' Dumnezeu este scutul celor intrista{i(1,7)

Un continut me s i an i c are I i c arte a lu i Naum' d" : i'i'.

]] ^::f:i,1t^t"":t:

Hristos in Vechiul kstament t2t

[ceasta este numai in parte justificat5, cdci fraze ca cea urm[toare nu poate fr strlin[ de

ideea mesianic6:

,,Bun esle D.,mnul, addpost tn zi de necaz Si cunoaste bine pe cei care ndddjduiesc

tnEl" (t,7).Obiect de discu{ie este aici ,,lemaoz". Nowack gi Kittelrm propun intregirea cu

,,kovav", trecand particula lamed (le) de la cuvdntul anterior, ,,maoz", pentru a reda textul

cstfel,,lekova v rnaoz" :,,celor care nddlj duiesc, ad6post".in privinla aceasta, ei sult de acord cu Kautsch, care propune intregirea versetului

cu acelagi ,,kovav" (respectiv,,lekovav"); dupd exemplul Pl. 3, 25 qi al Septuagintei de a

te ad6uga duptr cuvfintul ,,Domnul" ,,lokovav". Conjuclia,,ve" din ,,iodea" o gtergeler.

Desigur, in urma intregirilor de mai sus, conjunclia nu-gi mai are locul in frazi. Deosebirea

dintre Septuaginta gi textul masoretic a fost primul imbold la supozilii de felul acesta, ele

nu par insa s[ fie indeajuns de justificatete2 gi chiar dacd ar fi, devierea intre textele

lrtorice rimdne in cazul de aici numai filologic, fondul nu suferd mult. Pentru credinciogi,

I)umnezeu este loc de scdpare, in acest sens, ideea de mAntuire nu-i strdind versetului,

mai ales cdnd s'a dovedit, prin E. Sellin, cd,,iom 1aro" (,,Ziua necazului") nu-i timpul de

lcstri$te in geuere, ci este ziua Domnului in specialler.

Avacum

l. Plinirea profefiilor(2,3)

La Avacum avem trei locuri mesianice. Primul este 2, 3, al doilea 3, 3, iar ultimul este

I 3. Primul spune: ,, Cdci vedenia aparline incd timpului Si ndzuieSte cdtre sfarSit, nu

mincinoasd. Dacd intdrzie, ndddjduieSte-o, cdci va veni vedenia, nu va zdbovi".Conjunc{ia ,,ki", ,,cici" leagl ideologic versetul de cel anterior. Acolo, in versetul 2,

imise Avacum ordinul de a fixa in scris profelia. Aici se justificE ordinul dat. ,,Timpul"limitaprofefiei. La sosirea vremii, ,,termenul" (cum fiaduce prof. Prelipceanurea) fxat

p6ntru a$teptare se tcrmin6. Verbul ,,apar[ine" se subinlelege, el poate fi redat ca gi cdnd

lf ti in text. Verbul exprim[ ideea ,,a fi", care in limba ebraice nu se expriml in scris. Sensul

Vcrsetului de pdni aici este c6 profelia aparfine viitorului. Adjectivul verbal ,,ieafeah"

lrr Biblia hebraica, II, p. 874.llt Dcr prophet Naum.inDie heilige Schr., II, Tiibingen, p. 59.rrr Vczi mai pe larg T. S. Negoila, Profetul Naunr, Bucuregti (fErE datE), p. l0 $i Studii biblice lYPucuregti, 1940, p. 10.lrr lr cell'n, Das Zwdlfuropheten Buch iiber u. erkl.2-te Hii\te, (Nah - Maleahi), Leipzig, 1930,

"t62.l)r. V. Prelipceanv, Profetul Avacum, ttad. introd. qi comentariu, Cem6ufi, 1934,p- 66.

Caracterul mesianic al textului a fost constatat de la inceput de Noul Testament

2, 5 r). Laintrebarea ruij'oJ "u"a' :': :6 :: ii::' l:1"11,:1,11;1'";l:lgilt"li;ij,';',i"lffii:"i":;;;",ii. u.iu", se vede, o tradirie binecunoscutd inprt

aceasta. A -^ ;hranrFrcqz:,Teofto".utE*n

"rrne ,,dintru incepuf

, indicd vegnicia celui niscut. Aga interpreteazd Teofil

qi Teodor de Mopsuestt"'+"* t-T*,::*:,$* poate justif,rca cu Ioan 1' 1

il;;;;crran'ut", cum face Teodoret din cvr'E6'

Naeterea din veci i"'G" t:u pl"-T*l "',1111.1:i:T:: *'H r"Htii.,r,,, )1i"1'r""ffi;:il;;i"*t r* Mesia s'a frcut din veci' adic6 cu mult' t

inainte, Pe vremea lui David'^.'.+:..^"*,utiuain,.-a,autorull.Schmidtfaceurmatoarele

t -t : ^.^; ^x ,16+affii

,Jre sensul de veqnlcle' cl lnol

ser ,;;';try;em'idetermins:T::.Y:-::i:::t":'":T:Hl!i..e qi ru rur*,""u z, zo. unJ, .,riim. teaem ' (dinrm inceput) determind epoca patnt

ut " *Xijil,tafli,

;* ,-6 insd cd ,,mikedem,, este determinat mai de aproape de ,

"o trn fi

",".,i:H;i;H;;;il iu-r a pretinde c5 aceste vorbe n' ar avea in vedere un t

dinaintea lumii (Oaca poate i' ""iU" feyr,e un timp inainte de crearea lumii' c[ci

e T)urlumea exist[ in timp, tt"uttu

"i coincizdnd cu e IJul

exist6 inainte d. "r"uttu

to-ii, nu tempotal ti l'#i(vegnicie), $i apoi epoca davidici nu este atar oe luueParuot@ uv Prvrv'

gAndindu-se la el, si fre necesar6 intrebuinlarea noliunii de vegnicie'

Ar,f";l;;;;;il6; "t"n1i1lucrarea sa "Le Messianisme" de acest

totuqi,fiindvorbadevaloareaeshatologicdascrierii'trageconcluziinegativerse'Ati

r88 Schmidt, op. cit., pp. I64-165.,se Paris, 1929, p. 88.

122 NicolaeNEAGA

derivl de la un radical care (,,puah") inseamnd a sufla spre ceva (in foc) sau spre c

aninui (cdtre sftrgit). ,,Velo iekazeb" trebuie tradus cu ,,gi nu minte", pentru o mal

infelegere, am tradus liber,,nu este mincinoas[", adic6 profelia.

,,Ieacher" este imperfect de la ,,achar", aintdrzta, azdbovi, a veni in urmd.

trebuie interpretat in sensul lui Sellin, ca gi cind ar sta in locul lui: ,,aharit haiamim

zilele aceleare5. Partea ultiml a versefului con(ine ideea cd nu este cazul ca ctneva

piardd nldejdea gi r[bdarea (iropovil, Teofrlactr%) in profefie.

Ecoul pe care il areprofefia inNoul Testament se poate vedeain Ew 10,37

Alexandriei referd profefia la cel care este 6 div, 6 fiv gi 6 epl6pevogre?.

Astfel, prof. Prelipceanu are dreptate cAnd afirm[ cl contextul expriml inrAnd sfhrgitul ordinii actuale in lume, iar in al doilea rdnd versetul poate fi privitmesianicreE.

2. Agteptarea Celui preasllvit(3,3)

Al doilea text men{i onat este 3, 3 gi urm. :,, Dumnezeu din Teman v a v eni S i C e Imuntele Paran (Selah) Strdlucirea Lui accperd cerul Si slava Lui umple pdmdntul."

,,Teman" (.,spre sud", de aceea Vulgata red6 cuvanful cu,,spre miazdzi",,,ab

este o regiune spre sud de Canaan, in Edom. nu departe de muntele Sinai; cf. Am l,Dupd Chiril al Alexandriei, Teman este pustiul cel mai de jos al {6rii, care

localitatea Betleem. O interpretare apropiati acesteia ii d[ Teofilact, de aceea scr

comentariul (col. 879) s[u: ,,profetul vede tnainte de vreme, cd din Betleem (care

situat in partea sudicd, spre Teman: spre Africa) vine Hristos".

,,Paran" este numele unui munte infre Egipt gi Edom. Spre sud de Paran se afl[Paran era renumit in frumusefl naflrale, de aceea LXX evitd numele gi zice: ,,munte

de plduri" (6pou6 xotoor<ioo 6oo6oq).

Dup[,,Paran" urmeaz[ cuvdntul ,,selah". Acest cuvAnt este enigmatic. Eldin LXX pi Vulgata. Origen il transcrie oe).. elimindnd pe ,,he" final, parte

neimportantf, pentru cuvdnt, el indiciind doar direc{ia. Teofilact traduce cu 6tuiar unii scriitori mai noi sunt foarte variati in interpretarea cuvdntului. Dalman il

res Expresie speciald pentru a determina epoca mesianicE, cf. Sellin E., op. cit., p.397 .

re6 Teofilact. Eiq tdv ... 'Appoxor)p, M.G., tom. 126, col, 852.

'e7 Chiril, 'EEinotg eiq tdv np. 'A$., M.G., tom. 71, col. 872.le8 V. Prelipcean:u, op. cit., p.66.tee Teofilact, op. cit., M-G., tom. 126. col.879-880.

Hrlstos in Vechiul kstament 123

de laoe),,iq = spafiu intre linii, pagin[2m. Unii vidin,,selah" inlelesul de ridicare avocii, atonului (de ex. Delitzsch2or de la,,salah"). Gesenius susline cE ,,indic[ pauzamtuicaldsiapare la sfbrgitul unui verset sau capitol"202. D. Kassel il considerl pauze sau semnmuzica1203, Onciul traduce cu pauzl2c; prof. Prelipceanu il privegte ca o,pauzd"205 intredoutr strofe sau moment de intensificare a cdnt6rii.

Cuvtntul ,,selah" care apare mai ales in Psaltire, ar fi deci un punct muzical, indicindridicarea glasului in vederea incheierii.

,,Strllucirea" gi,,slava" este haina in care se inf6ligeaz[ lumii Dumnezeu, cf. Is 6, 3.

Dc altfel, determinarea mai indeaproape o face verset. 4: ,,$i strilucirea ca luminaloarelui...", Aceasti strdlucire se mai poate intdlni gi in alte locuri, Is 9 etc,.

Dupi Teofrlact, ,,strilucirea" gi ,,slava" sunt atribute pe care pEmAntul gi cerul ledau Fiului lui Dumnezeu (il cdnti ingerii in cer gi-l laudtr oamenii pe pdmdnt26).

3. Pentru faptii rlsplatl, nlpasttr pentru ntrpasti

Scopul venirii Domnului il indicd 3, 13, in care culmineaz[ profefia: ,,Tu vii spremAntuirea poporului tlu, spre mAntuirea Unsului tdu, tu zdrobegti capul celui rlu, golegtilemeliap6nd la grumaz".

Verbul ,,iafa" este un perfect profetic, profetul vede evenirhentul realizat. Se traducecu prezentul sau viitorul, ca gi celelalte perfecte din verset2o7, inseamnd a iegi, a r[sIri(soarele, stelele), dar am tradus ca gi cdnd ar fi in text: ,,ba" ( a veni). infelesul r[m6neRcelagi, dar aflu mai potrivitE aceasti formf, de exprimare. Adevdrat c[ aparifia lui Dumnezeuu fost asemf,nat[ mai inainte cu un r[sErit de soare, dar totugi nu este potrivit a se zice ,,arlsirit Dumnezeu".

,,Iega" = mdntuire, salvare, se consfuiegte cu acuzatiwl, in rom. merge mai bine cugcnitiwl. Aga are Septuaginta ei6 ooqptav l,od ooi, iar Vulgata ,,populi tui".

,,Poporul Domnului" sunt credinciogii. Condifia m6ntuirii nu este a fi sau a nu ficvreu, ci alte considerente sunt decisive.

Avacum le ingird. Ele sunt dreptatea (1,4), modestia (1, 7), credinla (2 ,4) 9i mai ales

eonvertirea sitcerd (2,14). Profetul se g6ndegte la Israel, dar acesta in inlelesul general,

Irxr La Zapletal, Das ,,Sela" in den Psalmen, in ,,Alttestamentliches", p. 146.tttt Die Psalmen, Leipzig. 1894, p. 78.rrrl in dic;ionarul sf,u, ed. 14, 1905, ed. De Buhl, p. 495.ror Hebrllisch deutsches Worterbuch, ed. 4, Breslau, 1889, p. 231.tra Cartea Psalmilor, Cern6uli, 1898, p. 6ttt\ Op. cit-, p.85.rlx' Teofilact, op. cit., M.G., tom. 126, col. 880.

"l'/ Cf. Prelipce arrtt, op. cit., p. 93.

doilea r6nd Mesia, in care se realizeazddesIvdrgit profefia. originalul ,,Maiiah", a

tradus de Septuaginta cu xptorbg, dupl cum era de agteptat'

.,Capul', (roq) este un $ef, un rege. Felul de vorbire este obignuit inVechiul

Astfel, lsaia (cap. 7) spune ,,capul Damascului este Rezin, iar capul Samariei

vorbind despre regi. Alteori capul, ,,ro9", inseamrd capitall (cf' Is 7, 8)'

,,Capul cel r6u" este regele Babiloniei. ,,Casa" reprezinti gospoddria regelui,

sdu, sau familia domnitoare.

Hristos in Vechiul Testament t25

lnchinare a oamenilor, ci avem aici o profelie privind ordnduirea culticl in genere. Pentru

lnlelesul acestui verset, cf. gi Mal l, 1 I .

Pasibil corecturii ar fi verbul ,;aza" in ,,ieraze". Aqa propun E. Sellin'zlo, Novack2r' ,

l(ittel gi Rothstein2r2.

Profelia c[ in viitor se Yor converti la credin]a in Dumnezeu toate popoarele

p[rndntului este cunoscutd de la allii mai vechi decit acesta, elementul nou este clinohinare lui Dumnezeu se poate aduce oriunde, nu numai Ierusalimul va fi loc potrivit

egcstui scop, ci credin{a ;i-o poate mirturisi fiecare la el acas6: afar6 sau inluntru, pe

mare sau pe uscat, pe deal sau pe vale, oriunde il mdn[ trebuinla religioasi- Este ceea ce

Tcodor din Mopsuestia numegte ,pniversalismul credin{ei noi 9i apusul pdgAnismului"2r3'

(ldeologic inmditin aceastEprivin!6 cu Chiril al Alexandriei2ra). Astfel, Sofonie anticipeazl

infr6lirea prin religie 9i invall cd esenlialul in ale ctedinlei este nu locul de inchinare, ci

0xpresia sincerS a sentimentelor.

2. Noua ordine sPiritualtr(3,8-13)

Bogat in perspective eshatologice este cap. 3, care preveste$te:

I . Pedepsirea exemplarf, a pdcltolilor (v. 8);

2. Rdspl6tirea celor intrista{i (v. 18);

3. Progresul cultului in direclia spiritualizerii (v. 9);

4. Triumtul adevlrului (v. I 3).

PIc[togii vor pieri mistuifi de moarte, care rapune cu atdt mai sigur cu cdt mai

pl6p6nd[ este via]a sufleteascI.

Drumuri cu totul divergente se deschid ins[ acelora care au fost ,,intrista1i" din

pricina cdut{rii lui Dumnezeu (v. l8).in ce mdsur6 intrez6rea profetul o des6v6rgire a vielii morale, vedem din versetul 13:

,,atunci nu yor sdvdrgi nedreptate, nu vor grdi minciun[, nu se va afla in ei viclequg"2'5'

Atat de sus va fi ridicat omul pe scara sfinfeniei, incat,,cu buze curate se va ruga" (19)'

'tti Das ZwdWropheten Buch, p. 433rll La Rittel, Biblia ebraica, ed. 2, 1913. p. 885')t Der prophet Zepharia,in Kautzsch lI' op cit'. p' 71')r I Teodor d. M,, 'Eppl#icr lupovioo, M.G., tom' 66, col 464'tr{ Chiril, "EEirfrroq eig tbv Eup. M'G., tom. ?1, col' 980',r, Versetul l3 conline,,stravechea nidejde inpacea zilelor de apoi, care se va infhptui deodatE cu

uonvertirea", cf. E. Sellin, op. cit-, p.440'

NicolaeNEAGAL24

c6ci dup6 infelesul special ,,poporul Domnului este nu lsraelul cel dupd trup", ci cel

nrri,r.o. Ceie spuse despre popor se refer[ 9i 1a ,,Unsul", care este intdi David 9i

Zdrobindu-se capul familiei, se deshinleaz[ familia 9i este in pericol im

Asemenea unei case dSramate, p6n[ la temelie, va fi soarta Babilonienilor:

aqteapti. DupE Teofilact, versetul 3, 13 indic[ scopul venirii lui Iisus: ,,ca sI mdntuiasc

Astfel, Avacum anunla c6 nu este indepSrtatS vremea cdnd se vor realiza

privind viitorul mesianic. Abia atunci se vor vSdi toate cdnd cel agteptat, 6

cum ii zice Lxx - va sosi. Aparilia lui pune in migcare natura: cerul 9i p

cutremura... Pe cei p6c6togi moartea ii agteapta, cei drepli se veselesc de vemrea

Nimicirea celorrdi gi mantuirea celor drepli este, de bund seama, o profelie 9i

una dintre cele mai importante dintre profeliile mesianice ale Vechiului Testament'

pentru capitolele t gi 2 s'a abandonat de c6tre unii inlelesul mai inalt, cel pulin fa[6

E-t3 .hiu, gi criticii arata indulgenfl, admi!6nd c6 profetul pune in disculie prob

rdului, care va afla dezlegare in zilele lui MesiaD'

Sofonie

1. tnfrifirea prin religie

Sofonie este un distins predicator al ',zilei

Domnului", ,,2i", care reprezintl mai

epoca din urm6, premergItoare judecdlii universale'

Un text mai apropiat mesianic at fi2,11: ,,..'Atunci va Sterge Dumnezeu pe toli

pdmdntului si se vor inchina Lui neamurile linulurilor celor mai tndepdrtate, fiecare

locul Lui''.,,Mimekomo" (din locul lui) este o apozilie la ,,linuturile cele mai i

indic[ toate regiunile locuite de oameni; ,,mimekomo" nu se refer[ la bisericl ca loc

208 Teofilact, op. cit., M.G., tom' 126, cot.892.2@ Pentru frumoasele perspective mesianice de la v ' 2, 14, vezi Isaia 11' 9'

126 NicolaeNEAGA

Agheu216

Faima celui de'al doilea temPlu(2,6-9)

Hristos in Vechiul Testament 127

culme a faimei este ridicat templul prin Mesia care inft6, se roagi 9i inva[6 intr'insul.

nu grandoarea gi frumuselea il fac ilustm, ci pacea care se intemeiaz[ in locul

". Aceastd convingere o are Teodoret, pe aceeagi eiprlvl pune accentul 9i Teodor

Mopsuestia2rs.

in sensul acesta avem aici un text indirect mesianic, doar teologii care se bazeazd pe

qi Fericitul leronim susfin c6,,Desideratus" este Mesia2le

Z.aharu

LaZahaiaavem o mullime deprofelii mesianice. Dinpricina caracterului a-pocaliptic

ctrr{ii lui Zaharia, este gieu sE prindem intotdeauna precis sensul clrfii. in fruntea

iilor de genul acesta se afl[ vl5starul trimis de Dumnezeu.

1. Vlilstarul trimis de Dumnezeu(3,8)

,,Ascultd dar, Iosua, preotule cel mare, tu Si prielenii ldi care Sed inaintea feyei

cd bdrbasi minunali sunt ei, cdci iatd aduc pe robul meu Yldstarul, cdci iatd

.. qi tntr'o singurd zi vor depdrtafdrddelegea."

,,Sema" (ascult[!) pus in fruntea frazei, are rolul festiv al ,,hinne" din lsaia 7,14,de

preveni ascultitorul privitor la noutatea cea mare care se vestegte.

Unii citicizm $terg pe ,,ki" (,,c[ci", dintre cuvintele ,,tale" 9i ,,birbati"). De fapt,

unctia este de prisos in versete.

,,femah" ( de la,,[amah", a strlluci, arlsdri, lat. ,,oriri") inseamnd vlIstar (LXX are

(, V: Oriens), figurat urrnag, este titlul care se di in Vechiul Testament lui

llr Tcodor d. M., 'Epprlv;cl 'Ayyuiou, M.G., tom. 66, col' 485'

lr0 Cf. Filon Cl, L., Le livre d'Aggde,in,,La sainte Bible comment6e", ed. 9, tom. 6, Paris, p. 549.

lltt 5.,l'n. op. cit., Zwolfprophetenbuch, p. 499.

Sofonie este inferior in unele prir-in1e lui Isaia 5i mar-ilor s[i inaintagi, rimdl

totaqadegenialindegteptareainteresu,luipeno.unouaor.dinespiritualainlume.

CartealuiAgheuestealcituitf,dinpatrucuvAntiriprofetice'incaresee:poporului cauzu ..*lt.i .o*promise' Ea este ruina pdcateloill

1-lnalfer. eli:11'l::

';;if;;,;r;.in neparticipare ta reconst'uirea templului. Pentru o viald dusd impr

voinlei lui Dumnezeu, ,,c€rul s'aincuiat, iar pdmdntul $i-a rodit rodul' au semdnat

dar au cules pufin, au mdncat, dar nu s'au salffat, s'au imbrlcat' dar nu s'au i

frgr"ri[ a. ..t. irta*ptute, proferul ii cucere$te puirl cdte puJin pentru : 1.111 I

ff;, ; .;-.-o-u|" *"ir}ri" .hci Domnut a'a zice: ,,peste pulina 'reme,

\'or zgudui

naliunile gi vor veni incoace cele prelioase a1e tutwor popoarelor 9i se va urnple de 1

;;i;l;;;;... .a"i-ari..u ..u.1" p. urmd a casei acesreia mai mare ra fi

dintAi".inre f5gdduin!5 Pi realizare nu t'afiece prea multtimp' Evenimentele mari sunt

de pernrrbari in ordinea naturii. in aga cadlu a arut loc teofania de la Sinai, a'a va fi i

.*-x.;;^ *-oianini ce ri irrdecata rmiversala. EYenimentele ce se pregitesc rnlimpdrdlia mesianicd, ca 9i judecata tmlYersala' hYerumenlele L:E se

structura statelor' 9i fi'dmdnti neamurile, producdnd zguduiri politice'

,,Hemdat" (de la hemda, poftE, dorire, obiect' Iucru de pre!) s'a tradus qi int

in diferite feluri. LXX traduce cu td exxl'bxtu, ,,cele a1ese" qi se poate c[ s'au

vedere pers e popoarelor, cum irrterpret eaz6 de exemplu,

Ierusalimul to'-)2l;'

vesia, iu1. .r,. agt.ptatul ruturor' Traducerea LXX nu este sprijinit[ de '

Vulgaiei este arbitrar[. ,,Hemdat" sunt 'alorile

materiale care .,.or fi aduse 9i

tocu"tui sf6nt. Din cauza bogiliilor cale curg spre Ierusalim, locaqul sf6nt de acolo

in importanlf,. oare nu coniibuie imparatul persiei cirus cu ajutoare inse'rrurate ch

tezaurul regal, pe seama templului (Ezra 1,2'll 6, 3-10)? Spre a-;i cAgtiga a

iudeilor. iJumeul Irod contribuie cu tot materialul necesar unei radicale r'

;ili;;"rJ;i. ii^.*, 8 sprijind referirea Ia 'alori

materlale. tn afari de

nevoile materiaie apar adesea in binate cu nebuinla ,Je ordin sufletesc. Se in1e1

:16 Lanoi a scris despre -{gheu comeffarn, traducere 9i introducere p[ot-' dr' \j' TarnaYschi'

r" Chiril, 'Eiirf.r".g eig Tor'

"\'1y' NI G', tom' i"' co1' l0'lS'

\ulgata are ,,Desider-ius" (,'et I'eniet Desideratus cunctis gentibus")' Cel ia, am v[zut la Isaia 11, 1 gi ler23,5.Numele Iosua (evr. ,,Ie;ohua": Domnul este

itor, radical de la care deriv[ numele Iisus, LXX are Iisus, Vulgata Iesus) avdnd

i semnificagic ca cel al Mdntuitorului, a fost un alt motiv al apropierii de Hristos,

mulli scriitori vechi au v6zut un in{eles mai inalthZah.3, 8. Apozilia calificativ6

,,prcotul cel mare" se referf, la Iosua.

Zahaia se adreseazA lui Iosua, arhiereul cu depline puteri politice din epoca de

dupa exil. Aleturi de Zorobabel Iosua a fost b[rbatul care a condus poporul din Babilon

ln patri" gi tot el a fost acela care a lucrat pentru refacerea comunitilii iudaice ie9it6 din

rob:e (EzJl 2,2 Si 3,2). ,,pr.ierenii,, sunt ceilalti impreund lucrdtori, preoli gi,,minunati" s,nt pentu rolul ce Ie re'ine. ,,Robul bornnului,, gi ..r{dstarut,, este Z(cf. Ag 2, 23) numai in sens indirect ar putea fl gi Mesia. iste adev5rat ci rMopsuestia22l se opreqte la Zorobabel, iar Teodoret?22 pleacd de la Zorobiintreg,egte cu cuvintele ,,din care se trage, dupl rrup, MAntuitorul lumii,,.

^ In sens figurat leagi unii qi .,piatra,, misierioasdr, din

'ersetul 9 la Mesia,

in multe locuri (Ps 118,22; ll7 , 21; Mt 21. 42) Hristos se nume$te ,.piatrd,,. I-iustifica sensul figurat al textului (Zah 3, 9) Teodoret de cyf2a citeazi ps r 1g. 22:

s'aziditsubZorobaber, Iosua,dardupdvederile fuizihariazidireaiempluruiprersosirii lui Mesia, astt-el in mod spirituar poare fi vorba despre ,,cele viitlare,,. Infl

r' Teodor 'gpprfdig Zayaptott,M.G., tom. 66, col. 525.-" Teodorer, 'epprydo eiq tdv Zo1, M.G., tom. gl, co1. ig96113 Op. cit.,col,. 1896.

pe care au nesocotit_o ziditorii,,

2. Mesia, preot gi rege(6,12_13)

Un alt text prot'etic il constituie cur,intele:,,Astfel grclie$te Dr'mnul cgtirilor iatd hdrbat nuntele rui vldstar si sttb

rdsdri si se va zidi casa Dontnttrui. $i el va zidi casa Domnurtti ,ri va rua ptuere- r"''vedee pe trcnul sdu si va domni sivafi preot de-a dreapta sivafip)ce intre antdPentru a se ardta caracterur inspirat ar scrierii piofetul nL introduce in prr

cuvintele-,,Domnul (respectiv Iaht,e, de la arhaicul hava, resp, Haia: a fr gi JLa .,!ab-ar" ogtire, ingeri. creaturi) Griiegte,,. pentru .,r,ldstar,,, t,ezi Zah 3 , g. I,,sub el Ya rlsdri" se ret'er[ la urmagii vl6starurui (in sens mesianic. ra frii spirituali

l1_li?tr.rir"tea exceplional6 a epocii lui. prin sfdrgitut v. 12 qi inceputut versefrazeie se leagd ideologic, ci,,Jemah,,(,,Vl6starul,,) este un bdrbat rezultd din(pronume pers' masc. p. a III-a, sg.) cu'care incepe \.erset. r3. Aceste dou[ vrexplicd acfunea simbolicd indeplinit[ mai inainte (6. 9). unde se pure o cununi dep."

"-qyl arhiereului, pentru a pretigura demnitatea regarE 9i pe cea preoleascE. Teml

Hristos in Vechiul Tbstament t29

,,Vl[starului" este atdt de mare, incAt in interiorul implrlfiei Sale orice sdminld a duhuluittu va fi inibugit[. Putereanu i se va lua, ba in vederea misionarismului se unegte spre

singur[ voinfi, puterea lumeascl cu puterile atat de vii ale credin]ei225.

3. Intrarea triumfali in Ierusalim(9, e)

Un text binecunoscut nu atAt drnZaharia, ci din Noul Testament este:

,,Bucurd-tefoarle, fiica Sionului, veseleSte-te, fiica lerusalimului: iatd, Regele

ldu vine la tine, drept Si mdntuitor, smerit Si cdlare pe asin, pe mdnzul asinei".Ierusalimul a n6ddjduit mult in venirea unor wemuri mai bune, nldejdile lui curate ii

dau dreptul de a se bucura, mai ales cdnd idealul visat igi deschide drum limpede spre

rcalizare. ,,Fiica Sionului" gi,,fiica Ierusalimului" sunt sinonime. Este vorba despre acelagi

lcrusalim, oragul zidit pe culmea Sionului, de aici gi numirea de Sion. Ierusalimului ii este

lcz.ewatlo surprizdpldcutd,,vaaveaocazia sE asiste la o noutate: pe str6zile intortocheate,Itrdmtc Ai pietroase ale cetl{ii eteme, va trece, bl6nd gi smerit, ,,Regele cel visat de

profetl226. Exprimarea este metaforicl, avem aici o metonimie cdnd se ia vasul pentruconfinut, cetatea pentru locuitorii ei.

Regele va hece cdlare pe un m6nz. Fraza ultimE (pe mdnz") este o inhegire ldmuritoare

la ,,cilare pe asin". Conjuncfia vav din ultima frazd nu trebuie tradusd cu ,,sau", ci cu ,,adic6".Regele intrebuinleazd spre scopul de mai sus un mdnz neinhf,mat incl de nimeni.

lira obiceiul la evrei a se folosi, pentru ocazii rare, animale neinjunghiate. Astfel, se

lmpunea ca sacrificiu, in anumite cazuri, o juninci care s[ nu fi fost in jug (Num 19, 2);asemenea chivotul legii s'a transportat de la Filisteni intr'un car tras de doud junincinehjugate incd (l Sam 6, 7).

Fa{E de cei din trecut, regele de aici are un fel de reputa}ie: este smeritul innf,scut,

omul p6cii gi al dreptdlii sociale, mAntuitoruniversal. Natura gi grandoarea imp5r6liei o

precizeazdversetul urmfltor: ,,El va vesti popoarelor pacea... 9i imp[r5fia Lui se va intindepAnI Ia marginile pdmdntuluf ' (9, 10).

Astfel, Noul Testament are destule motive sd considere cuvintele profetuluiZaharia o prezicere despre intrarea triumfald a Mdntuitorului in lerusalim (cf. Mt 21,

S;In 12, 16)2?1.

225 Dupd interpretarea lui Teodor de Mopsuestia, ,,gederea de-a fueapta" este sinonim al frazei ,,$iva fipace intre amdndoi", op. cit., M.G., tom 66, col. 541.126 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1921.227 Teodor de Mopsuestia leag[ profelia intAi la Zorobabel, apoi la Hristos, ,,1inta ultimi a tuturorprofeliilor", op. cit., M.G., tom.66, col.556.

128 Nicolae NEAGA

130 Nicolae NEAGA

4. Cei 30 de arginfi(11, l3)

in capitolul I 1 , 13 avem o parabold cu p[stoml cel bun 9i cu pdstorul cel

Cel r[u este urgisit de Dorurul, cel bun gi credincios nu este luat in seam[ de

Pastorul cel bun igi cere simbria, dar poporul ingrat nu-i d[ dec6t 30 de argin{i.

arginli era preful de cumpdrare al unui rob, un pre! de dispre$ deci, constatarea ace

rezultl gi din gestul ce-l face cu arginlii (ii aruncd)228.

curios este c6 pentru garantarea mesianici a textululi, zah I 1 , 1 3 este citat la

27 , caprovenind de la Ieremia, degi nu se afl6 decAt laZahaia. Unii vdd aicr un

memoriae" din partea evanghelistului, allii o eroare a copigtilor. Prof. Univ. D6ller

urm[toarea presupunere: SfAntul Matei va fi scris in limba aramaic[,,bejad nebiia"

mdnaprofetului), traducdtorul a schimbatpe dalet cure; 9i astfel in loc de,,bejad" a

,,bejar" gi a v6zut in acest cuvdnt o prescurtare a numelui lui Ieremia22e.

5. Mesia va fr strtrpuns(12,10)

Cu conlinut mesianic este considerat a fi 9i cap. 12, 70 ,, $i voi vdrsa duhul

Si al milei pesle casa lui David Si peste tot cel ce locuieSte in lerusalim Si vor privimine, pe care l-au strdpuns Ei vor pldnge dupd el, ca dupd cel iubit Si se vor

dupd intdiul ndscut".Ce este Duhul Domnului? Care este natura lui? Noliunea ne-o dI pe scutt Ioan

o fo46 pe care o simli din efectele ei ,,sufl6 unde voiegte, dar nu gtii de unde vine 9i

merge". O sintezlbiblicl a duhului ar fi:l. ,,Duhul se revarsE ca o fluiditate de sus in jos;

2. EI r6mdne aceeagi substantS, oricdt s'ar dispersa;

3. El curge intr'o bogatd PlinAtate;4. El p[trunde toate p[rfile vielii gi toate ramurile vie]ii peste care se rev

Gralia gi mila nu sunt derivate ale duhului, duhul insuqi este gralie, mild. Dumnezeu

duh, dar duhul lui Dumnezeu nu este una cu fiinta lui Dumnezeu. Vedenia

profetul Ilie justifici aceasta: ,,Ilie stltea pe munte gi iat[ Domnul a trecut pe

pe$tere gi inaintea Domnului a trecut un duh tare 9i puternic, care desptca

22E Teodoret vedea aici pe iudei operdnd gi apoi c[indu-se, op. cit., M,G., tom. 81, col.22e Dr.l.D6l1er, Die Messiasenvartung im A. Z, Miinster in W., 1921' p. 61.230 Dr. I. Lange, Die propheten Haggai, Zacharia, Mal.,Leipzig' 1816' p.97.

Hristos in Vechiul Tbstament 131

lf[rdma stAncile. Domnul nu era in duhul acela..." 3 Regi 19, 1 l Aceeagi deducere rezultii

;i din ,,duhul care se purta deasupra apelor" (Fc 1,2). Duhul lui Dumnezeu se revarsa

i peste casa davidica gi peste cetatea Ierusalimului, dar casa davidic[ reprezintl oFrie intreagl de descendenli, culmindnd in cobordtorul celebru: Mesia, iar Ierusalimul

Fprezintd pe locuitorii cetS[ii.PArinlii igi iubesc in aceeaqi mlsurd copiii, dar au o oarecare preferinld fa![ de

iul lor copil. Tot apa este mai pronunlatE mdhnirea la pierderea acestuia. Vechiullament favorizeazh,chiar legislativ, pe intdiul nlscut. in afar[ de preofie, pe care se

ine cd ar fi mogtenit-o, in afard de o autoritate aproape egal6 cu a tat[lui (Fc 27 , l9),atribuia intdiului nlscut doud ptrrfi mogtenire din averea plrinlilor (Deut 21, 1 7).

SfArgitul versetului 10 scoate in eviden!6 fapta lipsit[ de vrednicie a celor ce

uiesc pe,,Iubitul" lor.

Schimbul rapid de subiecte (mine, el, ,,m-au strApuns pe mine... pl6ng dup6 el") face

sensul frazei. Vorbind la persoana a III-a, Ioan 19, 37 citeaza-pe Zaharia 12,10,realizarea in Hristos.

6. Baterea ptrstorului gi impriqtierea turmei(13,7)

Corolarul profeliilor mesianice il formeazd 13, 7'. ,,Scoald-te sabie impotrivameu... bate-voi Pdstorul Si se vor risipi oile" .

Criticaar plaseazd acest verset dupi verset. 1 7 din cap. 1 1 gi-l consider[ ca fEcAnd

parte (impreun[ cu 13, 8-9) din capitolul I I . Este cu neputin]a a fixa exact succesiunea intlmp a proorocirilor lui Zaharia, totugi nu glsim justificat2i aceastd modificare in ordinea

lCxtului. Acolo(cap. l1) este vorba despre un pdstor rtru (imaginea unui conductrtor

ncvrednic care se va ridica), iar in cap. 1 3, 8 este descris un p[stor bun, care in urma

lmprejur[rilor, suferdpe nedrept. Pdstorul din cap. l3 este numit,,tovardg" al Domnului,

iste deci unul iubit de Domnul gi nu urgisit ca cel din cap. 11. Deci, ,,R.oi" (,,P6storul

lncu") gi ,*A.mithl' (,,tovar[gul meu") din cap. 13, 8, nu poate f,r identificat cu,,Ros" :plstorul din cap. I 1, 16, adic[ un plstor oarecare.

Pentru identificarea P6storului din cap. 13 s'a parcurs intreaga istorie de laZahaiala Hristos. Unii interpreteazd colectiv: inving[torii ar fi Romanii, cei invingi Iudeii; alliitubstituie iudeilor pe cregtinii persecutali de cezari; ba ,,Plstorul" ar fi Onias Manase,

rll Marti, K, Der Prophet hch., la Kautzsch, op. cit., II, p. 94 9i Haller, M', Das ludentum,

Gtschichte, Prophetie..., in Die Schr. d. A. T., herausgegeben v. Gressmann, II, Abt- Bd. 3,

(l0ttingen, 1914, p. 226; cf . qi Sellin, 8., op. cir., p.567.

L32 Nicolae NEAGA

Iuda Macabeul sau, in sfhrgit, dupl interpretarea Noului Testament (Mt 26, 3 1),

aderenjii cei slabi de inger.

In tot cazul, se poate admite urmltorul sens general al versetului: profetulziTe grele, impovlrate de primejdii pentru viitorul apropiat. Se vor isca rizboaie. Cel

celebru indrumltor de popoare va fi invins, frrd a g[si sprijin in supugii sf,i, care se

la o parte fErd pic de rezisten!5, ba dimpotrivd", accepttr cu ugurin{I consecin}ele

onorabile ale infr6ngerii.Perspectivele mesianice la Zahaia sfir$esc cu o panoram6 a infr6firii totale:

barierele trase egoist intre variatele populalii ale globului se sfarmi, dugminia se

iar flactrra dragostei cuprinde cercuri din ce in ce mai largi, pdnf, a se contopineamul omenesc intr'o turm6 ascult5toare qi devotatii unui singur Pastor (cf . Zah 14,

Ideea de pace este 9i aici intim legatl de Ierusalim ca centru de gravitate.

Maleahi

Ideea mesianicd este reluatii gi de Maleahi. Trei sunt locurile mai de seamS:

curat[; 2. inaintemergdtorul; 3. Soarele dreptn{ii.

1. Jertfa curati(1,11)

Cel dintdi este textul l, 1 - 1 1. Maleahi face aici un fel de rechizitoriu al stlriiin societatea contemporanI. Israel este pasionat de ingratitudini, iar preolii nesi

lui sustin fbrd sfiald un tip de cult primejdios. indeletricirea numai pe afar[ cu ce

credinlei ucide sufletul, cdci i se ,,inchid ugile" iubirii ceregti (v. 10). Aceastllucruri se va cruma, cilci: ,,De la rdsdritul soarelui Si pdnd la apusul lui, marenumele Meu intre neamuri Si tn tot locul jertfd se va aduce numelui Meu fntre(v.11).

,,De la rlslritul la apusul soarelui" inseamnl de dimineala pdnl seara, toat?i

incontinuu Dumnezeu va fi obiect de laudi gi preamdrire. Eu cred cd profetulspund c[ neamurile toate, de Ia o margine la aha a ptrmdntului, de pe intregulluminat gi incdlzit de soare, cinstesc pe Domnul.

In cazul acesta, traducerea trebuie modificati: de larEsdritpAni la apus, adiclp[4ile orientului pAnd in cel mai indep[rtat apus, pe tot spaliul cuprins intre celepuncte cardinale. Deci, nu adverb de timp, ci adverb de loc avem aici. Viitorul, ,j

Hristos in Vechiul Tbstament 133

un cultuniversal valabil. Noutatea aceasta aparfine viitorului. ,,Muktar" este aiciform5 substantival[ din part. pas. gi inseamntr afumare, t5mdiere. ,,Mincha" este darul

it unui superior pentru a cdgtiga bunSvointa aceluia, a regelui (1 Sam 10,27), afui(Fc 4, 3); jertfd, sacrificiu de mdncare, dar, prinos de pAine (I-ev 2,1), prinos de

(Lev2,14).Nu credem c[ a fost in intenlia autorului s[ refere la plgdnii contemporani jertfa

gi curatl, aga cd ideea unui monoteism pdgir:2lz se exclude. Nici nu va fiin intenfia lui un numdr covdrgitor de prozelili, atagati cultului lui Iahve. Maleahi

vehement asocierea cu p6gdnismul (2, 11), iar istoria este cel mai puternicimportiva acestei interpretlri: niciodat[ in decursul vremii nu s'a vldit o

a pdginismului spre mozaism sau invers, in afar[ de infri]irea din epoca cre9tin6.

aceea, cu mici excep{ii, incepdnd cu invdldtura celor 12 Apostoliz33 9i pdnl in zilele

, ,jertfa" lui Maleahi a indreptat privirile teologilor spre Sfdnta Taind aj:^:234

Altfel, sensul mai general ar fi urmdtorul:pentru viitor, profetul Maleahi prevede

irea jertfelor Vechiului Testament gi introducerea unui cult nou 9i a unei jertfeversale.

2. Inaintemerg[torul gi ingelul legimAntului(3,l)

in al doilea text mesianic, suntem introduEi prin cuvintele ,,Iatd, Eu timit pe ingerul

fiteu Si va pregdti calea inaintea Mea Si in curdnd va veni la templul sdu Domnul, pegare voi il cdutali Si ingerul legdmdntului pe care il dorili, iatd, vine, zice Domnul".

.,IatI" (,,hinne") exprimd siguranla realizlrii .frgiduinfei. inaintea profetului se dau

la o parte timpurile, iar evenimenhrl ii apare apropiat, il vede chiar cu ochii sufletului s6u,

do aceea conjunc{ia ,,hinne" indic[ in vorbirea profeticd viitorul cel mai apropiat (cf. Fc

20, 3). Cel a$teptat este ,,ingerul". Evreiescul ,,malah" inseamn6 trimis, delegat (Fc32,4),

til Un monoteism plgin susline K. Marti, la Kautzsch, op. cit., p. 100.ril Conf. dr. O S. Isopescul, Profetul Maleahi, Cemiuli, 1911, p. 54.!r{ Acest in}eles il dd Evanghelia lui Ioan 4,21 acestui loc: ,,in curAnd va inceta cultul evreiesc;

l)umnezeu nu se va cinsti numai de cetre un popor, ci de toate, atunci raportul dintre Dumnezeu

;i om se ridic6 deasupra locului (cf. Olariu,.Evangh. de la Matei, Caranse beg, 1898, p. 72) 9i astfelMaleahi invafE ci in ale credinlei va fi un progres - eii6c(e tlv rol"rteoopdulv eor)epicv - cumrpunea Teodoret, Eppqvdu eiq tbv Mo,}.. M.G., tom. 81, col. 1988.

va aduce", red[ mai bine intenfia autorului, cEci pe timpul lui Maleahi nuputea fi

134 Nicolae NEAGA

mrnfiu, inger (&yyelnq) al Domnului (Ie; 14, l9). Aici are o misiune divin[, este

vederea legimAntului celui nou. ,,$i va pregdti calea...". in Orient, unde drumurile

impracticabile, trebuiau luate mlsuri ori de cdte ori vreo inalt5 personalitate viziregiune. Se astupau gropile c[rdrilor desfundate gi se nivela terenul, deranjat

ingrimldirea nisipului. Dup[ ce totul era aranjat mergea cineva inainte, ca sd se i

in ce misuri a devenit drumul practicabil. Acest conholor se numea,,inaintemergd

in sens figr.rat, preofirl este un inainte mergltor, ca gi profetul. Ei fac pregdtirea

in vederea mdntuirii. La intrebarea ,,cine este inaintemergdtorul de aici", a fost iMaleatri gi a[ii, sfrrgindu-se rdndul lor cu Ioan Botezdtorul. Fiecare are cdte un titlglorie, dar uici un nume nu intrece pe al lui Ioan Botezdtod, ,,cel mai mare om niscutfemeie", cum ii zicea llristos (Mt 1 I, l0). Cu siguranlE pentru c[ Ioan n'a cunoscut

dragoste decitpe cea dumnezeiascd.,n'a avut alt ideal decdt cucerirea cerurilorpeoamenilor gi pentru cL apregitlit at6t de rdbd.[tor mdntuirea prin Hristos.

Aceasti interpretare despre ingerul inaintemergitor se intAlnegte gi inpatristic[235, dup[ cum reanltl din comentariile lui Teodoret din Cyr236 9i T,

Mopsuestia23?.

Ambasadorul Domnului este urmat de Domnul insugi, clci drumul se

pentru acesta: Domnul vine la templul din Ierusalim, pentru cI templul din Ierusa

considerd ca loc de qedere al lui Dumnezeu. Acolo va fi centrul de revelalie, din

izvorSgte gi radiazd apoi invdlltura cea nou6 a lui Dumnezeu238. Deci, Dumnezeu

vine" este de-o fiin!6 cu Dumnezeu ,,care tror,eazi in Ierusalim". Sunt insd

distincte: unul este cel care trimite, altul este cel care vine. Dumnezeu trimite gi

prezent gi El, dar Domnul are rol deosebit.

,jngeruI leglm6ntului" este una 9i aceeapi persoanl cu Domnul sau cu ,

Meu"? Din construclia frazei, rezu,lti c[ ,,ingerul leg6mdntului" se

,pomnul" care vine, clci dupl ce ,yine Domnul" se zice c[ vine ,,gi ingerul

Conjunclia ,,gi" separ[ persoanele intre ele. ,,ingerul legimdntului" se deosebegte

,,ingerul" care pregdtegte calea, cdci primul este preg6titoq al doilea este cel

IntrucAt nu sunt doud persqane a$teptatp, ci una singur6, Domnul este una cu i

235 ,,Cu privire la Maleahi, toli p[rinlii Bisericii sunt de acord ci sub acest cuv6nt are s[ se

cel mai de pe urml gi cel mai mare profet, inaintemergdtonrl Domnului, Sfhntul IoanIsopescul,op. clr., p. 108.236 Teodor, ,,acestea se spune despre Ioan Botezitorul", op. cit., M. G., tom. 81, col. 197723? Teodor, Eppnvdio Mol.c(iou ,o[ ,rpup. M.G., tom. 66, col. 62O.23t Unii scriitori, de exemplu Teodor de Mopsuestia, v5d in templu natura omeneasc6 a

op. cit., M.G., tom. 66, col. 1977.incazul acesta, sensul ar fi urmdtorul: Cuvdntul vinelua trup.

legimintului. in intenfia autorului va fi fost str spun[ cr vlnc Domnul, dlel lryorullcgdmdntului celui nou.

intre versetele 5 9i 6 ale aceluiaqi capitol, Maleahi inf[flgcael un trblou d ,,tllolDomnului".

,,Iatii-o!", zice profetul, pentru c6 sub focul inspiraliei, scriitorul rflnt rupdmldistanta spre a ajunge in pragul evenimentului. pentru p[ctrtogi, ,,ziua Eccea, crtc ,,uncuptor care arde" (3, I 9), doar prin efectul credinlei gi al misionarismului SfBntul lllo voruclpa unii de aceast[ disperare. Altora, celor care cred in Dumnezeu, li se ofertr fericiroa,clci se fondeazE o impir[fie supusI voinlei lui Dumnezeu.

3. Soarele dreptlfii(3,20)

,, $i va rdsdri celor care slujesc numele Meu, soarele dreptdyii, aducfind mdnruirepe aripile lui Si voi veli ieSi (din mediul celorlal\i) gi veli sdlta ca vileii cei slobozipi dinlegdturi. "

Soarele de aici (,,$emeg {edakah") are un efect mdntuitor, prin dreptatea gi adevdrulec trimite in lume. Rrstrrind,,Soarele" face canedreptatea sE dispari, iarinffe oameni si

persoand, o forfi? Vorbirea de aici este figuratn. Soarele a fostpus in leg[turi cu Dumnezeu,Duhul Sfhnt, Mesia sau la,,efectele mdntuirii"24. celor drepli Dumnezeu adesea le este,,Soare luminEtor", intrucdt nu mai au trebuinlE de lumina llmpii, a soarelui sau a lunii(Apoc 2 l, 23;22,6; Is 60, I 9), de aceea Teodoret leagf, profefia at6t de venirea dintai aDomnului, cdt gi de a doua venire2ar.

Lars 42 Mesia este lumina popoarelor, iar in Noul resiament Hristos este ,,luminalumii" (,,soarele lumii"), In 8, 12. Nu se aplicE la Duhul Sf6nt asemlnarea de aici, mailrotrivita este lui Mesia gi efectelor m6ntuirii. verbul ,pug", care mai apare la Ier 50, l lfi Avac l, 8, se poate traduce cu ,,a galopa" (despre cai) la Avacum, dar la Ieremia gi aicieu,, a sdlta" (despre vilei). Verbul exprimdbucuria gi avdntul celorpringi in hora mAntuirii.

lrf Teodor de Mopsuestia, op. cit., M.G., tom. 66, co|.652.UrrLange (Bibelwerk), op. cit, p. l5l.ilr 'leodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1984.

Hristos in llechiul Testamant Iil

136 Nicolae NEAGA

IV. C6rPilenetanonice

Tobit

Ierusalimul, centru religios(13, iG18)

Ideile mesianice afld rdsunet'i in c5rpile necanonice. Astfel, cartea Tobit pre

bucuria Ierusalimului oi anticipeazi convertirea popoarelor la credinpa cea mdntui

cartea inpelepciunii vorbeote despre inpelepciunea cea necreatd oi despre im

viitoare, iar 1 Macabei schipaz6 activitatea profetului celui credincios. Asemenea

conpine "i cartea Baruh, dar oi alte scrieri din categoria a doua.

Din Tobit vine in discupie mai intAi capitolul 13, 10-18. Ierusalimul, de'i

atfltor revelapii nemuritoare, este totuoi dezonorat. Pentru cd a fost lipsit de ro

domeniul viepii sufleteoti, va avea dureroasa surprizi sI fie ,,bdtut" de Domnul.uulllEluur vlgPu DulrgLU flr vs qvwo es ^rv rrv'

a"a va fr destinul celor dreppi: ii va milui Dumnezeu (verset. 10).

Ca sd se dezrobeascd din situapia aceasta dezastruoasd, vor trebui sd ridice

spre cer oi ca niote copii cuminpi s6ri mdrturiseascd afecpiunea fapd de Plrintele

,,impdratul vecilor". Abia atunci acea uriaod operd de zidire a templului se va desE

minunat, libertatea celor robipi va deveni realitate, iar neamul omenesc fi va

idealul s6ureligios (v. 11 "i 12).

Cu versetul 13, perspectiva mesianicd se lirgeote, suntem in plinirealizss'multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu, cu daruri tn mdini "i adU

daruri tmpdratului cerului; din neam tn neam te vor sldvi...".O putere nevizutd min6 popoarele pimdntului spre Ierusalim, care, sub

religios, devine punct cardinal al globului. Epopeea religioasZ incepe, sub i

Hristos in Vechiul Testament 137

tn lumea spiritual[. ,,Din neam...", adici toate genera]iile neamului omenesc intreg (vorI preamlri pe Dumnezeu).

Ideea mesianic6 se prelungegte in versetele care urmeazi.In versetul 14 avem unccou al fdgdduinlelor llcute patriarhilor (,,blestemali vor fi tofi cei care te blesteam5 qi

binecuvAntali toli cei care..."), cu deosebirea c[ acolo suntpatriarhii, iar aici ,,oragul sfhnt"oste obiechrl afecfiunii. Fericirea (cf. gi versetului 16: ferice de cei...) este condilionati deltitudinea amical[ fali de Ierusalim, adici fa]6 de ceea ce reprezint[ aceastii cetate sfrnte inlstoria vielii spirituale. Avem aici o metonimie, vasul pentru confinu! Ierusalimul pentrulnv[f6tura revelati gi vestit[ acolo. Expresia €rxotdpcrtor (pl. de la furrotdrpcrog de la 6mrot gi ogiopor), blestemafi, se referl la aceia care stau nepisitori sau iau atitudini vr[jmagefafd de Ierusalim. ln Scriptura sunt blestemali cei care nu cunosc Legea Sffinti, cei care

tefuzf, invfiStura revelatii. Printr'o interpretare subiectivtr, rabinii numesc mulfimea inculti,,Bm haaref", ceea ce inseamnd un popor de fdrani, incult, prost, ordinar, iar pe ei se numesc

,,am kodeg", care inseamnl popor sfrntr. A zice despre cineva sE fie blestemat inseamnl a-

ldori sd se reverse tot rdul asupra lui. tn versetul 15, Ierusalimul este invitat sd se bucure gi

l[ se veseleasctr ,,pentru copiii celor drep]i, cdci se vor aduna gi vor binecuvflnta peul dreplilor".Cetatea sfinti personificati va ajunge in situalia pllcutii de a-gi vedea sfintele aspirafii

tnplinite. Ea are toatii satisfacf,a cdnd,,ziua aceea" duptr care a suqpinat, devine realitate. Atet de

lnare este bucuria inc6t fhrd pic de exces de zel, ea poate trece, legitim, la acte de veselie.Bucuria i-o prilejuiegte expansiunea dreptifii in lume gi strdngerea la un loc a

tanfilor acestei virfufi. Fruternizarcacelor drep(i este firegte o uimitoare forf[ de

lealizare, ea adapteazdla mediul ei spiritual intreg restul oamenilor, care iau incd numelei Dumnezeu in degert.

,,Toate popoarele se vor intoarce cu adevdrat Si se vor teme de Domnul Dumnezeu

1l se vor lepdda de idolii lor Si vor sldvi toate popoarele pe Domnul."Iati cum pregete$te Tobit venirea implrl{iei lui Dumnezeuin lume, iar in privin[a

ldeologicl nu este cu nimic inferioarE scriitorilor din categoria intdi.

lsus, fiul lui Sirah

infelepciunea necreatS gi vegniclQ4)

in cartea lui Isus, fiul lui Sirah este mai ales unul dintre texte, care nu poate fi evitatori de cAte ori se discut6mesianismul biblic. Este cap.24, de unde ne intereseazEmai ales

loxtul care introduce ,,infelepciunea" in vorbire:

ll Olariu, Evanghelia dupd loan, Caransebeg, 1897, p. 133.

divinului se suprimd orice distanpi religioasd, pentru ca asemenea unui puhoi de

se reverse nesfdfite cdrduri de oameni spre luminosul praznic din sfdntacetate.

,,Darurile" pe care le aduc in mdini (6!po Ev lepotv) sunt Yalori materiale pe

entuziasmul lor, le inchind locurilor sfinte, pentru acontribui astfel cu topii la

casei lui Dumnezeu.

,,Darurile" celelalte (t Bc,or,r,si to oEpcno ) suntrugdciunileoi jertfele

cu care oamenii fi rlscumpdr6 abuzurile "i se fac pdrta"i de binecuvintdrile lui Du

in Vechiut Testament raportul dintre Dumnezeu oi om se infipioeazd adesea sub

raportului ce existiintrerege oi subalternii sdi. Spre deosebire de regele cel

Dumnezeu este rege al cerului, ceea ce inseamnl cd domne"te in alti sferi, opusl

,,Eu tntru cele inalte M'am sdldsluit Si tronul Meu esle in stdlpul de nori."inainte de a exista temporal, inainte de a veni in lume, inlelepciunea s[lrqluia in alte s

138 Nicolae NEAGA

,, inlelep ciunea... " ;,, Eu din gur a celui Preainalt sm ieSit S i ca o ceald ampdmdntul" (3).

inlelepciunea, oqpicx, grEiegte precizdndu-gi originea dumn ezeiascd,.Pentru a

parte a versetului, Vulgata are ,primogenita ante omnem creahfam", ceea ce indic[ oridin veci a lnlelepciunii celei necreate. ,,Ca o ceald...", cea\a se rdsfiri in largulnaturii, impdnzind gi cuprinzdnd spaliul, asemenea ce{ii in}elepciunea s'a revrtoate pa4ile lumii. Sensul textului de pdnr acum este urm6torul: inlelepciunea este diiar efectul cobor6rii ei in lume este minunat.

Hristos in Vechiul Tbstament

,,in ldcasul cel sfdnt fnaintea Lui am slujil pi astfel in Sion m'am intdrit."

139

,,A sluji lui Dumnezeu" inseamnd a fi manifestantul voii Sale, m6rhrrisindu-L prinicd, invifiturd 9i pilda a vielii. Este un rol religios-moral pe care-l indeplinegte

iunea, cEci aoristul 6l,ettor)p1qoa, de la l.ertoupy6o inseamni a administra unpublic ai religios, a sluji pe Dumnezeu.

Ierusalimul fiind centrul cultului, inlelepciunea se manifestd in public acolo. Sionsinonim cu Ierusalim.

Versetele 12 gi l3 congin idei cunoscute anterior, v. l4 gi urm[toarele conJin asemdntrricare,,inlelepciunea" este cedru, finic, mlslin, vif[ din care reiese ideea de noblele. in

l, ingelepciunea invitd pe toti oamenii s[ se apropie gi s'o guste: ,,gi v6 sdturali dinmele, clci sunt mai dulci decdt mierea".

in aceste cuvinte ,,inlelepciunea" oferE toate bucuriile, inc6t nici o dulceaf5 a vie[iimai lipsegte omului, care-gi lasl stdpinit sufletul de infelepciune. ,,Cei care mai

iar vor flimAnzi, cei care beau iar vor inseta".Hrana pe care o ofer6 ,,inlelepciunea" este atdt de rard,gi plIcut5, incdt ea mdreqte

. frigurile poftei, o doregti mereu gi pentru totdeauna, penku cf, este o hran6 vie.,,lntelepciunea" este o persoan[ inaltd, de sine stiitdtoare, deosebiti de om, mai

de crealie, infailibil4, clci cel ce ia contacl real cu ea ,,nu se rugineazI", nuiegte (v.24).

,,infelepciunea" st[ in raportul cel mai strdns cu Dumnezeu 9i cu Legea Sa revelatdPentateuh: ,,Toate acested sunt calea legdturii Dumnezeului Celui Preatnalt, legecare ne-a poruncit-o Moise",

,,Toate acestea" sunt normele care cuprind descoperirea voii lui Dumnezeu.Legease afl5 depozitatl in cele cinci cdrfi ale profetului Moise. Aici intilnim gi acele

inunate ,,mf,rturisiri" privitor la Cuvdntul care se face trup.Fa{d de cele de mai sus, se pune intrebarea ce reprezintA oog din acest capitol?

infelept, este unul care in orice imprejurare cunoagte cele mai perfecte mijloace de(spre ceva), oogia este darul deosebit de a pdtrunde marile enigme ale

versului gi a indica calea care duce la fericirea insului (Mt 13, 54-55). Aceasta este

dcfinilia,,inlelepciunii", dupi vederile Sfintei Scripturi (cf. Lc I 1,49). tngelepciunea este

tlristos, pentru cd El este mai inlelept decdt orice om din lume (Mt 12,4243).,,infelepciunea" din cap. 24 esteinftfigat[ ca o persoan[, o persoani mai presus de

0nmeni. ,,infelepciunea" este de sine stltltoare, dar legatd de Divirutate printr'o unireItttim6. Eaurgisegte rdul in gradul cel mai mare, dar iubegte nemdsurat de mult virrutea gi

ltlruie pentru menlinerea ei intre oameni, cici pentru aceasta venise in lume. inlelepciuneaorte deci o persoanl divin6.

opuse lumii materiale.

,,Ocolul cerului l-amficut Si tnfundul oceanului am cobordt".,,inlelepciunea" a sklb6tut distantele cele mai indepdrtate ale Universului.

se expriml prin ideea contrastelor. Cerul gi ad6ncul mdrii sunt, in direclieindicatoare de distant[ in gradul superlativ. Prin aceast6 figurE poeticd, scriitorul iatotprezen{a tnlelepciunii (cf. 9i v. 6).

Grecescul dpfoorov (de la &puooog inseamni lumea de jos, antonimul cerului)mai cuprinzf,tor dec6t marea, cum traduc unii expresia; cuv6ntul,,ad6ncul" redd celbine ideea.

,,Dupd toate acestea, am cdutat odihnd: ca in a cui moStenire aS sdlfului.",,inlelepciunea" se aseamln[ unui c5l[tor care, trudit de greul drumului es

clutarea unui addpost. Dupd ce ,,infelepciunea" str[bate timpul gi spa]iul, odornicd de odihn6. Grecescul rl,qpovopia (rX"rpo v6pm) inseamnlmogtenire,rezultatE din mogtenire. ,,inlelepciunea" se intreabd a cui proprietate sE devini?c6rui popor sd se stabileascd? Devenit[ proprietate a unui popor nu inseamnd cE

universal gi vegnic al ,,infelepciunii" va inceta, dimpotrivE, prin poporul ales

,,Infelepciunii" se va vesti de la o generafie la alta.Rdspunsul decisiv Ia intrebarea de sus il dI Dumnezeu in versetul 8: ,,Atunci

rdspuns Fdcdtorul a tadte Si cel ce m'aficut: ... intru lacov locuieEte qi intrumo$tene$te".

,,Infelepciunea" este n5scutE din Dumnezeu. Dumnezeu creatorul dispune caSa, intelepciunea, sA igi aleagl pe Iacov sau Israel in mijlocul cdrora s[ se

Iacov repJezint6 regatul sudic, Iudeea, Israel regatul nordic, Samaria; Iacov gi

reprezintd poporul israelit intreg.

,,inainte deveac, din inceputul inceputului m'afdcut pe mine Si in yeac nusfdrSi."

Lumea existl deodatE cu timpul (veacul). inlelepciunea existE mai inainte deIume. Via{a inlelepciunii supraviefuiegte timpului, trliegte gi dup[ ce sfdrgegte tiveci. Premiza fiind vegnicia, concluzia este aceeaqi, origine vegnic6, via![vegnicI.

140 Nicolae NEAGA

l Macabei

1. tmpnrn{ia veqnictr

Din I Macabei sunt de relinuturmltoarele texte: cap. 2,57'4,46;14,41.intdiul text este urmdtorul: ,,David prin mila sa, a moStenit tronul tmpdt

pentru vecie",

,Mila" este naducerea grecescului €)'Mt, de la tb i:}'eog, pdrere de riu, indurare (p

nenorocirea sau necazul cuiva). David a fost indurltor fa!5 de semenii sdi, nu teoret

practic. A g6ndit qi hdit aceasti virtute. Prin eliminarea oprim6rilor gi gtergerea lacri

regele a devenit uu fel de ficdtor de pace in implr{ia sa. Pentru aceasti wednicie va'l

veci, prin tronul pe care va gedea, pentru totdeauna, un ulma$ celebru al familiei salt

2. Profetul aqtePtat(lMac4,46)

Al doilea text il constituie versetul 46, din capitolul 4 : ,, $i a pus pielrele in mt

casei tn loc siguf pdnd cdnd va veni Profetul care va decide privitor la ele".

Iudeii se afl[in rtrzboi cu sirienii. Frafii Macabei, Iuda 9i ceilal$, constatind dir6lpublic, iar zidul de la altarul ,,arderilor de t

. Pe de o parte, considerau profanat acel rr

lor, pe de altE parte nu indrizneau slJ lepe

unul ce a fEcut parte din corpul cl6dirii sfinte. Nu puteau decide nimic sigur cu prir

ceea ce vor face. in nedumerirea 1or, au sffdns molozul, alcdtuit mai ales din piatrd ;

ingrlmndit inft'un loc adipostit din preajma templului. Acolo avea sd r[mdnl ,pdtt[veni Profetul", care va decide in privinla acetrsta'

oricare om, luminat de Dumnezeu, putea lua hot6r6ri valide in acest sens, d,

presus de toate st[ autoritatea ,,Profetului"' Dup[ I Mac 9, 27, demult nu s'au mai

profefi in Israel, ceea ce a fost prilej de mare intristare. Pdn[ Ia Sfand Ioan Botezi

n'a mai venit profet public, doar mincinogi, de aceea ne-am putea gdndi ld el. Ioa

declind de la sine rSspunderi care ii pot reveni Aceluia pe care el il prevestel

apropiindu-se. Ioan este rsrmai crainicul ,,Profetului", iar acesta este cel aqteptat'

3. Proorocul credincios(t Mac 14,4I)

Ultimul text mesianic este I Mac 14,4l.lata antecedentele: Simeon Macabe

distins atdt de mult prin credinla gi eroismul s[u, incdt poporul - nimicit in desele rfu

Discursul mesianic

al

Apocrifelor Vechiului Testament

Apocrifele Vechiului Testament constituie un ansamblu heteroclitr. Singurul

punct comun generat de referirea la acestea in cadrul scrierilor canonice este acela

fi numite pseudoepigrafe, dar acesta nu este un semn distinctiv marcant. De aceea,

mai obiectiv mod de abordare analiticd a acestora ar fi cel care pleac[ de la studierea

mai intAi in cadrul sectelor care le-au preferat, dar aceasta duce automat la divi

comunitiilii iudaice, gi nu numai, din perioada secolelor II i.d. Hr. - II d.Hr., fapt

extinde foarte mult sfera dezbaterii, deoarece chestiunea sectelor nu a fost c

elucidati. Din acest motiv noi vom adopta maniera de abordare a acestei grupe de

din perspectiva tematici, ca gi in cazul de fala cand ne propunem sd relevdm

mesianic exprimat in apocrife. Qumranul ne vorbegte intr'o primi structure de ini

despre secta esenienilor, dar cronologia textelor descoperite aici nu este perfect stabi

esenianismul insugi avdnd o anume perioadi de evolufie 9i de aceea el ar trebui tt

Hristos in Vechiul kstament 143

Apocrife de gruparile esenienilor, fariseilor gi de curentul saduchean, numai cd in acestcaz

termenii de esenian gi fariseu trebuie privili in sensul lor mai larg gi nu in accepliunea sau

descrierea pe care ne-o ofer[ Iosif Flaviu ori Filon din Alexandria. Singurele apocrife

despre care gdsim informalii in cadrul descoperirilor de la Qumran sunl Jubileele, Cartea

lui Enoh (etiopiand) gi Testamentele patriarhilor. Acestea, plecind de la forma lor arhaicS,

pot fi localizate cronologic in perioada esenian[ sau pre-esenian6. Despre celelalte4 nu pot

fi ficute supozigii sau abordiri critice decdt plecdnd de la argumente de ordin intem.

Studiul nostru a fost determinat, indeosebi, de fapnrl ci in literatura romdneascd de

specialitate nu avem incd o struchr[ coerentd formulatd, dar 9i de afirmafii de genul

celei realizate de J. Bonsirvens care afirm6 ci ,,noi nu avem despre Mesia sau despre

mesianism nici o sentinl5 rabinicd anterioara timpului distrugerii Templului", ori lucrurile

nu stau chiar aga. Tema a fost abordatd in teologia occidentali de nume ca: Schuret',

LagrangeT, Bossuet, Gressmann, Billerbeck, Klausners, Moore, Bonsirven, Voltz,

Mowinckelegi intr'o serie de Micole de specialitate cuprinse in diclionare, numai cI obibliografie exhaustivd ar necesita ea ins69i un numlr impresionant de pagini. Chiar in

desfrgurarea temei voi fi nevoit sI fiu extrem de sintetic, De aceea, voi focaliza atenfia

dOar asupraunor apocrife, cum ar fi: I Enohr0, Psalmii lui Solomonir, Testamentele celor

l2 patriarhi'2, IV Ezdrat3, II Baruhra, Apocalipsa lui Avraamts, Oracolele sibiline (C.

I[-IV)I6, pe care le voi aborda analitic, atat din perspectivi cronologicd 9i stilisticd, cAt

gi din perspectivl exegeticl, pentru a crea conexiuni cu sursele generale ale esenienilor,

fariseilor sau saducheilor gi penku a aduce o lumind favorabill exegezei noutestamentare.

Vom incerca si vedem ce loc acorde apocrifele celor ffei forme sub care iudaismul ilconcepe pe Mesia, $i care au prelungiri in gdndirea cregtinl: Mesia-rege, fiul lui David;

Mesia-arhiereu, fiu al lui Aaron; Mesia transcendent identificat cu Fiul omului.

a J.H. Charlesworth arealizat o edilie in douivolume a Pseudoepigrafelor Vechiului Testament, New

York,1983.t J.B., Le judaisme palestinien au temPs de Jesus-Chrisr, I, Paris, 1934p. 347 .

6 Geschichte des judischen Yolkes,III, ed. a III a, Leipzig I 898.'t Le messianisme chez les juifs , Paris 1931.N The Messianic ldea in Israel, Londra 1956.e He That Comes, Oxford 1956.r0 Din J.H. Charlesworth, The Old Tbstament Pseudoepigrapha, vol. I, pp. 3 -223.rr Ibidem, vol. II, pp. 639-6'll.rr Ibidem, vol.I, pp. 773-829.rr Ibidem, pp.5l7-561.ro Ibidem, pp, 615-681.r5 Ibidem, pp. 681-707.lh Ibidem, pp.3l7-473.

diferenliat, potivit notelor majore ale fiecdrei etape de dezvoltare2. Literatura rabil

ne oferi cunogtinle despre gruparea fariseilor, dar aceste compilalii sunt tardi

materialele anterioare anului 70 d. tlr. sunt rare, studiul critic al traditiilor pdstrate

permite s[ ob]inem informalii foarte prefioase, dar evolulia g6ndirii fariseilor expri

in persoana lui Ioan Hircan care in fapt a dus la ruina Ierusalimului este greu de recor

in detaliur. DepSgind aceste dificultifi de fond, critica tinde sI lege cele mai multe

1 Atat in accepliunea ortodoxd, cat gi in cea catolicd termenul este aplicat pseudoepigrafelor.

discursul teologic biblic romdnesc a fost introdus qi numele de literahud intertestamentard (Prof,

Onigor, Prof. A. Pavel) care definegte grupul dinperspectivE cronologici. A-i oferi alte conota[ii

ordin exegetic teologic ar fi impropriu. Numirile gi sferele de accep{iune sunt ins[ 9i azi la fel

diversificate: E. KauEsch- apocrifele 9i pseudoepigrafele; R.H. charles -Idem; P- Riessler -vechi iudaice , aitele decit cele canonice; sau: scrieri apocaliptice 9.a.2 Cu titlu orientativ se poate vedea materialul scris pe aaeast6 tem6 de J. Carmignac in volumul

de A. Robert -A .Foutllel,Introduction d la Bible,II, pp. 75-81.3 O expunere succintaexistl involumul citatanteriorlanota 2, pp.l29-l40 9i semnat deA. Mic

Despre fariseism a se vedea 9i : A. Tricot - in acelaqi volum, sau W Beilner, Der Ursprung

Pharisaismus,in Bibl. Zeitschr., N.F- , T'3, 1959, pp. 234-251.

r44 Nicolae NEAGA

1. Mesia - Rege, fiul lui David. Despre aceastd teml teologicl am mai scriscadrul lucririi Mesianism gi apocalips[ in scrierile de la Qumran. Atunci insi nuabordat problematica apocrifelor. Tema mesianismului regal are in spatele ei o mullide fundamente biblice gi se bucurd de o accepliune general[ din partea iudaismnumai cI in apocrife nu mai are o reliefare identici. in textete de la Qumran, esenienii,sect[ sacerdotald, subordoneazd pe Mesia-rege, perceput ca gi conducdtor(politic, istoric), lui Mesia-preot (arhiereu) despre care vom vorbi mai incolol7. Rolulcare I l-au atribuit era acela de a conduce pe Israel in lupta eshatologicd gi de a elipe tofi dugmanii lui Dumnezeu gi ai poporului. GAndirea fariseilor, care nu aveauplrere cu privire la superioritatea sacerdoliului fa1[ de laicat, dddea lui Mesia-regeint6i in ,,Israelul viitor"Isgi-gi punea in venirea Lui intreaga sa n[dejde. Putemdeci cE opozifia dintre esenieni gi farisei in cadrul migclrii hasmoneiene pleac5cadrul acestei divergenle de opinii cu privire la Mesia. Primii nu-i recunogteau dihasmoneiene rolul esenlial sacerdotal de fii ai lui Aaron, nici pe cel de continuatori ai

Jadoc, care trebuiau sd pregiteasci venirea lui Mesia-preot.In grupul apocrifelor alese spre studiere ftebuie operati o impdrfire in doud

in apocrife vechi ( I Enoh, Psalmii lui Solomon., Sibilele III) qi apocrife din era cregti(IY Ezdta,II Baruh, Apocalipsa lui Avraam, Sibile IV). Aceasti imp[r{ire ne va permiteobservdm evolulia temei de la o grup5 la cealaltS.

in scrierea lui Enoh gi in Psalmii lui Solomon (83-90) se face referire latemi prin intermediul unui simbol. Acest simbol este specific terminologiei timpului.mijlocul oilor albe care ii reprezinti pe iudeii credinciogi, fideli, se nagte un vi{el albtaur pentru jertfE). Animalele c6mpului 9i p[sirile cerului il aclamd, dar pAnd intoate acestea vor deveni supuse lui, urm6nd ca ele insele sd devini ,,un miel"rdscumpirare.Alegoria foarte transparenti gi semnificativ5 a fost scrisd in jurul166-16l i.d. Hr. 9i atestd vigoarea nddejdii cu care poporul il agtepta pe Mesia, pepercepea ca fiind un conduc[tor drept. Acest tip de expresie poate fi determinat decd in acest secol elementul profetic fundamental a fost cel proferat de Daniel. lnPildelor numele de Mesia apare de doud ori (I Enoh 48,10;52,4), dar el trebuie apliunui personaj transcendent (Alesul, Fiul Omului) despre care vom vorbi in partea a

Conhar acestuia, in cartea aIII-a a Oracolelor se vorbegte despre un Mesia purAceasti scriere poate fi datat5 in epoca hircanilor. Regele pe care Dumnezeu il tridin Rlsdrit (din soare) pune capit rizboaielor, restabilegte privilegiite lui Israel

t? K.G. Kuhn, The Two Messiah of Aaron and Israel, in K. Stendahl , The Scrolls and theTestament, N.Y., 1957, pp.54-64.

Hristos in Vechiul Testament 145

652-662), face fa{d coali.tiei regilor indreptate impotriva Cet[]ii sfinte (v. 663-674),conduce intr'o erd a bunlstirii care este o veritabiH intoarcere in wemile paradisiace (v.

702). Imaginile profetice gi structurile psalmodice din acea vreme abundau de

efluorescenle simbolice similare menite sd sust'n[ campania hasmonean[, dar erau clarinfuenlate de genul literar grec, nu se depdrtau de rescriptul scripturistic, totugi ele

trebuie percepute ca reprezentiri destul de generale ale temei noastre.O manierd mult mai complex5 gi expresiv6 ne oferd Psalmii lui Solomon. Ei ne pun

infaldpunctedesintez6doctrinar[deoforfdexcep]ionald,nebdnuiti(Ps.Sol. 17,23-5 1;

18,6-9). Psalmul 17 poate fi datat cu multd precizie ca fiind scris intre 63 (ocuparea

lerusalimului de cdtre Pompei) 9i 48 (anul mor(ii lui Pompei). Ostil, chiar violent, fa!5 de

dinastia hasmoneanE, autorul critic[ regii ugor de mituit ai acesteia gi spune cI au

dezonorat tronul lui David (v. 5-8), de aceea Dumnezeu ii va detrona prin omul celnep[tat (v. 8-12 - este vorba despre Pompei) gi-I va inlocui cu Regele viitorului (ce va sd

vinl), adevdratul fiu al lui David. Acesta va hebui sI sflrdme pe tofi conducdtorii nedrepfi,

si curefe Ierusalimul de p[gdnii care-l intineazd, sdvdneze pe toli pdcdtoqii doritori de

mogtenire qi sd le sfir6me orgoliul (v.2a-26). in ansamblul textului pot fi identificate cuugurinld sursele biblice, ele fiind luate de cdtre autor din Psalmii lui David gi din profeli'e.Dac[ opera lui ,,Mesia a lui Yahwe" (v.36) are caracter na,tional, in concordanfi deplind

cu textele canonice asupra cdrora autorul a meditat, €a este fimdamental religioasS,reugind astfel sd plineasci opera eshatologici a lui Dumnezeu, totugi Mesia este privit0a un pnr instrument. Activitatea sa este prezentatd ca fiind preponderent belicoasi,totugi despre viafa sa se spune ci este fira de patd, cI EI este drept, foarte atagat de

Cuvantul lui Dulnnezeu, iar inlelepciunea Sa vine de la Duhul Sfhnt. Aceastd superioritatemorald incontestabili nu necesitd nici un complement explicativ pentru a te face siintrevezi in el un personaj transcendent.

Cu privire la autorul acestor texte s'au emis doud ipoteze importante: prima ipotezia dominat inceputul de secol XX 9i afirma ci autorul este un adept al grupdrii fariseilorpersecutali de Alexandru Ianeu2o, iar cea de a doua, plecAnd de la cercetirile catalogate

de Dupont-Sommer, cI este un reprezentant al grupdrii eseniene2r. Labaza celei de a

doua sti gi Comentariul la cartea Habacuc care-l identifica pe Alexandru Ianeu cu preotulcel necurat, persecutor al esenienilor in general gi al inva{dtorului dreptdlii in particular,gi el vede in cucerirea Ierusalimului de cihe Pompei cercetarea cu pedepsirea pe care o

t"Ps.2;72; Is. 1l;31;&0; Mih.5; Iez.34.

')o F.M. Abel, Iis toire de la Palestine,l, p.232-234; G. Ricciotti, ffis toire d'lsrael,II, Paris, 1939,

pp. 366-368.rr Dupont-Sommer, Les icrites esseniens decouverts pris de la mer Morte,Pais, 1959, p. 308,348rs in vol.de cole ctiv, La venue du Messie, Messianisme et Eschatologie,Descl6e, Paris, 1962,p.

t46 Nicolae NEAGA

face invdfatorul slavei dugmanilor sii22. M. J. O'Dell23 crede totuqi cd Psalmii luiapar,tin unui reprezentant al fariseilor, unui hasid. Datorita apropierii evidenteconceplia fariseilor vechi 9i a celei specifice Targumului palestinian al Pentacredem cI aceasta este cea mai potrivitd opinie. Pentru a constata aceastd apropiere,prezenta cateva secvenle din Thrgumul palestinian, targumul la Fa 49, 10-12. ,,Regiiau ferit de lipsuri casa lui Iuda, nici pe scribi, nici pe inv5fatorii Legii, nici pe fiiipdnd ce vine Regele Mesia, cel c5ruia ii apaline regatul qi ciruia I se supunimpirdliile. Cdt de frumos este El, cel care trebuie sI rlsard din casa lui Iuda! El vasd bata pe dugmani, 9i el ucide pe regi gi pe potentafi. El rogegte cu sdnge munfii,sAngele celor ucigi...Vegmdntul sdu este imbibat de sdnge ...Cat de frumogi suntRegelui Mesia, mai curali decit vinul cel mai pur! Fiindc[ el nu privegte cu ei golicinevrednice gi nici virsdrile de sdnge nevinovat"2a. Degi cruzimea regelui este

totu$i cealaltE structuri a paralelismului targumic ne dezvdluie un Mesia-regesplendoarea tuturor virtu{ilor. Avem astfel in fafi exprimarea mesianismului tradi,tiiudaic care a devenit mai evident doar dupd anul 70 d.Hr. Dar acest expozeu voie$tesurprind[ 9i conexiunile cu Noul Testament. Psalmii lui Solomon ne ajut[ sd in]emai ugor temele evanghelice referitoare la: mesianismul davidic sau regalitatea lui Ii- bnna vestire (Lc. 1,32); atribuirea numelui de Fiul lui David gi tentativa de a-Lrege (In. 6,1 5); mfuturisirea mesianicd a lui Petru, intarea triumfald in Ierusalim,religios gi procesul civil sau intrebareaApostolilor de dup[ inviere: ,,oare in acest tiTu vei reageza impdrdlia lui Israel?"(FA 1,6). $i nu numai acestea. Textele prezentateapa(indnd primei grupe (apocrife vechi) ne dau posibilitatea si stabilimdiscursului eshatologic cu care s'a confruntat Sf. Ap. Pavel la Tesalonic. insd, aga

a vestit Iisus, Scripturile inc[ nu se impliniser5, deci nu era vorba de un timp prezent,de un timp ce va sd vin6, unde to1i, ca gi El, vom intra prin inviere.

Cea de a doua grupd a apocrifelor pe care le propunem este alcEtuiti in specialliteraturd apocalipticd. in cadrul acestui segment de gdndire este posibil ca

de bazd sd fie discursul apocaliptic lansat de profetismul lui Daniel gi de cdtre PsalmiiSolomon, la care noi am atagat gi Targumul palestinian. Numai cI acest elementinregistat o amrme evolufie 9i s'a imbogSlit cu teme colaterale pe care le-a preluatinfuenfa altor scrieri, de ce nu chiar sub influenla Evangheliilor.

22 Comentariu la Habacuc, XI, l-8, in G. Vermes, The complete Dead Sea Scrclls inPenguin Books 1998, pp.478-486.21 The Religious Background of the Psalms of Solomon,inRevte de Qumrarq t.3,I961,p.2412a Apud P. Grelot, Le Messie dans les Apocriphes de I'A.7., p.21 .

Hristos in Vechiul Tbstament 147

in Apocalipsa lui Baruh Mesia este prezentat incd ca gi personaj al lumii prezente.El va f,r trimis de Dumnezeu pentru a conduce pe Israel ca gi orice alt conducdtor politicgi religios. impdrd(ia Sa va constitui un mediu intermediar care va urma celui decadent,dar care precede pe cel al invierii gi al lumii ce va s[ vin6. Descrierea aceasta rezulti dinc. 29-30 unde faptele sunt prezentate cu multd claritate oferindu-ne explicalii cu privirela sensurile sau infelesurile alegoriilor Cedrului gi a Izvorului (39,7 - 40,3),a Norului gia Fulgerului (a stalpului de foc) (53,8-10 qi72,4). in locurile amintite imparrlia luiMesia este prezentatA ca impirdfie pdmAnteascd, fiindcE invierea gi inaugurarea vieliiviitoare nu trebuie sI inceap[ decAt dupl venirea lui. Datoritd faptului c6 autorul sefolosegte indeosebi de surse profetice in culori mitologice in lucrare apare tema intoarceriiin paradis (29,5-8). Astfel, tema venirii lui Mesia este prezentatd in doui rdnduri ca o,,revelafie" (29,3 gi 39,7), ceea ce ne las[ sI in]elegem cI el inc6 este ascuns, nevdntt,temd apocaliptici pe care iudaismul nu a ignorat-o niciodatd. prezenla sa in II Baruh,care trebuie s[ fie de origine fariseicd gi poate fi datat[ Ia inceputul secolului ll, ne araticare sunt transform[rile survenite in cadrul discursului apocaliptic in decursul timpuluiprin intermediul psalmilor regali gi a oracolelor profetice. Lucruri asem[ndtoare gdsimin Apocalipsa lui Avraam (31,1-2), unde Alesul Domnului prezid,eazd, adunareaeshatologici a lui Israel, iar in cartea aY-aaSibilinelor (413-432) Mesia este descris ca

,,un om preafericit venit din ceruri". Dar cel mai bine este sesizatd aceasti schimbare,aceastE evolufie, in cartea rY Ezdra in cadrul celei de a treia viziuni (7,26-28) in care nise spune cI revelarea lui Mesia gi restaurarea CetS[ii Sfinte vor fi precedate de cataclismulfinal gi de invierea morfilor. tn viziunea a V a Vulturul gi Leul il simbolizeaz[ pe Mesia,leul din Iuda ndscut din David (12,32; Apoc. 5,5), linut ascuns de Dumnezeu pdni vatrebui s[-gi indeplineascd misiunea sa finalE, eliberarea lui Israel gi agteptareajudecdfiifinale a lui Dumnezeu (12,3 l-34). in viziunea a $asea, observlm cum imagineaprofetismului clasic fi.rzioneazd, ctt cea a discursului danielic, perceput ca fiind multposterior (sec. II). Accentul este pus pe rdzboiul dus de ,,Sluga Domnului" impotrivapopoarelor coalizate gi sub a cirei conducere exilagii se intorc la Ierusalim, Transformareaamintitd de noi constd in faptul cd in acest segment de literaturd intertestamentard Mesia-rege nu mai este strict de pe pdmdnt. ci este un personaj transcendent, de aceea in girulapocrifelor se lanseaz[ acest tip literar apocaliptic permeabil ideii de transcendent gitranscendere.

2. Mesia-Arhiereu, Iiul luiAaron.Amintisemmai sus faptul cdin gdndirea esenianlcxistau doi Mesia: unul rege gi celdlalt preot, gi cd cel de al doilea se bucura depreeminen!5. Este, ins5, cunoscut faptul ci atunci cand se shrdiazd comunitatea de laQumran se face adesea referire la Documentul de la Damasc. in acest document se pare cideja conceptul mesianic evoluase inspre strucfurile personale manifeste ale unui singur

t48 Nicolae NEAGA

Mesia, o persoan[ care imbinl cele doud demnitdfi gi care este numit,,Mesia luiAarona lui Israel"2s, degi Regula Comunitilii precizeazd.cu claritate cd se agtepta venirea a

Mesia (I QS, 9,11)25. Dintre apocrife cel mai apropiat tematic este Testamentul celorPatriarhi, dar despre textul care ne-a parvenit exist[ multe disculii cu privireautenticitatea sa. Se afirml cu destul de multji claritate cdrecenzia pe care osuferit o acomodare hristologicl determinati de o mind cregtind, ceea ceJ faceapropiat de hristologia Noului Testament. De pildd, in Testamentul lui Iosif a

interpolat pasajul ,,Mielul lui Dumnezeu care $terge pdcatul lumii, izblvindneamurile gi pe Israel"27.

Pentru a dep[gi aceasti dificultate au fost emise trei ipoteze. R. H. Charles28prezi

Testamentul ca fiind firndamental iudaic, tradus dintr'un original ebraic, dar maiacesta a suferit unele interpolafli realizate de o minE cregtind. La inceputacestei lucriri a fost unul de specific levitic menit sI suslind regalitatea levihasmonean5. Descoperirile de la Qumran schimb[ situa]ia efectivl a acestei

deoarece esenienii nu erau adepfi ai casei hasmoneilor. Dupont-Sommefe crede

cazul textului invocat trebuie sI vedem gi si intelegem pe invdptorul dreptdtii incd.ruia cele doul concepte eseniene gi-ar g[si expresia finali, iar conceplia mesis'ar dezvolta inff'un sens eshatologic. M. de Jonge30 gi F.M. Braun3r pleac6 de la ianterioare pe calea analiticd a compositum-ului gi conchid ci avem de a face cuadaptation, dar cd ad fundamentum textul era de facturi mesianici.

Chestiunea interpola{iilor cregtine este disputatii qi pentru faptul cd in Tlui Levi32 apare o aluzie la botezul Domnului. ,,Cerurile se vor deschide Si dinslavei va veni peste El sfinlenia, cu un glas pdrintesc, ca Si cel al lui Avraam cdtreSlava Celui Preainalt se vo a;eza peste El, Si Duhul tnlelepciunii Si al sfinlenieiodihni peste El, in apd. " Aceste elemente ne fac sd folosim cu multi precauJie

texte deoarece este destul de limpede faptul cd in cadrul esenianismului s'adezvoltare conceptuali in sensul unirii celor doi Mesia, Mesia lui Levi gi al luiMesia lui Aaron gi al lui [srael, tntr'o persoand sau personaj eshatologic,

2s Documentul de la Damasc,in G. Verrnes, Op. Cit.,pp. 125-145. Este vorba dispre CD I14,19;l9,ll;20,1.26 Ibidern, pp.97-125.21 Testamentul lui losif 19,11.28 The greek Yersions ofthe Testaments of the Twelve Patriarcfrs, Oxford, 1908.ze Apercus preliminaires sur les manuscits de la mer Morte. Paris, 1950, p.116;Le Testa

LeviXWI-XWLIetlasectejuivedel'alliance,inSemitica,t.4, 1951-52,pp.33-35.N Christian Infuence in the Testaments of the Twelve Patriarchs,itNov.Test ,t.4, 1960-61, p. I3t Les Testaments desXI Patriarches etleproblemedeleurorigine,inRev. Bibl., t.67,1960,p.53' lg,6-7.

Hristos in Vechiul Tbstament r49

aceastd fuziune nu s'a realizat desivdrgit in sdnul comunit5fli eseniene, chiar dac6 eavorbegte cu multd plScere despre invdfItorul dreptafii, care pare a fi intru toate un personajtranscendent.

sunt aplicate cu precldere lui Mesia davidic, cel care conservi in sine toate elementeletradilionale. Imaginea Fiului omului apdrand pe norii cerului sau ajungdnd pe acegtiala Cel bitrdn de zlle vrea sd exprime natura sau originarea sa transcendenti, revelat[ deDumnezeu Pentru a exprima realitatea vremurilor finale ale eliberdrii; dar Fiul Omului

ca 9i cel de Mesia sau Fiul lui David. O singurd scriereme: Pildele sauparabolele lui Enoh (I Enoh 37-7|)ii. Ca 9i12 patriarhi ne gdsim in fala unui subiect viu discutat. Din

punctul de vedere al criticii literare gi istorice exegetii nu sunt de acord asupra datdrii, amediului de origine a scrierii gi nici asupra unitdlii interne a textului. Aceste divergen(ese repercuteazi gi asupra studiului doctrinal; originea noliunii de Fiul Omului are oareo relevan|[ mesianicS, este un a rlspunde laaceste interogafii este importan ie sd Etim, nudacd imaginea din Dn 7 este ap dacd titlul deF'iul Omului a fost deja, in iudaism. dat MAntuitorului eshatologic privit sau receptat caun personaj transcendent. Folosirea lui in cele patru Evanghelii, in Faptele Apostolilor(7,56), in Apocalipsr (14,4 ; cf . 1,4), relevi un aspect diferit din cadrul cdruia se poateoferi un rdspuns pozitiv sau negativ la inhebdri. in prima faz[ Mdnhritorul asumd unconcept mesianic acceptat de citre iudei, c5ruia ii adauga unele elemente noi. De aceea,in al doilea strat, trebuie sd observdm faptul ca mesianismul noutestamentar este elinsugi o creafie originald avAnd ca arierplan substratul danielic. Pentru a incerca sdihcem lumind puJin asupra acestei chestiuni, degi se va pdstra pe mai departe ,,statusquestionis", trebuie sd plecam de la unele aspecte secundare. Expresia o rrog rou qv6ponoucare apare in Evanghelii este redarea in greacl a aramaicului bar 'enasa, literal; FiulumanitrIi, omul3a. in Parabolele lui Enoh, versiunea etiopiand,este prezentd intreaga

'r A se vedea: s.B. Frost, old rbstament Apocaliptic, Londra, 1952, pp. 217-230. o bibliografiettsupra acestei teme se gdseste in J. Coppens, I e Fils d'Homme danielique et les releclures de Dan.7, I 3 dans les apoctyphes et les ecrits du Nouveau Testament,inEphem. Theol. Lov., t. 37 , l96l,pp.5-5 I.

'{ R H. Charles, The Book of Enoch, p.86-87.

game de expresii ce redau aceast[ idee: Filius Hominis, Filius viri, poate fi identifiFilius mulieris (ms. 69,29), Filius prolis matris viventium. Dar R.H. charles a dodestul de convingrtor c[ toate acestea se aplicd la singura expresie greaci redatd maigi care in Septuaginta traduce pe ben'adam sau bar ,enas.

critica literard a paraborelor lanseazd, de asemenea, chestiuni spiprincipal, in text avem trei megalimuri (39-44;45-s7;5g-69), precedate de o in(37) ri urmate de o concluzie (70-7r). Dar analiza textului ne ya revelarepede artificialitatea acestei imprrfiri. Vom vedea , de pildr, in text un pasaj rrla cdderea ingerilor (39,1-2),mai multe fragmenre noahitice (54,1-55,2;60,1_965,1'69,25), mai multe pasaje care ne vorbesc despre secretere sau iainere origielementelor (a1,3-8; 43,1-2;44; 59;60,10_23) care sunt in deplinE afinitate cu Dvrzrune drn c.7l,l-4; un fragment echiyoc referitor la tnlelepciune (42). Fotprocedeul deplasdrii pericoperor, vom observa cd totugi rimdne un pasdiscontinuitate, cel referitor la indlgarea lui Enoh (70) gi acesta este urmat de r

viziuni care-l contexttalizeazd, cere din 7l , l -4 gi 7 r ,5-r7 ,pasaje lacunare degi secd au suferit unele rearanjdri. copistul final a utllizat tehnica lui membraneuitand si influenleze pe alocuri textul. Acest fapt a determinat pe unii exegvorbeascr chiar gi in cazvr ceror mai stabile fragmente ci provin din cel pulinsurse. G, Beer atunci cdnd vorbegte despre Mdntuitorur eshatologic folosegtenominaliziri; cel Ales sauAlesul 9i Fiul omului, acest fapt sugerdnd ci textul pr

150 Nicolae NEAGA

dm doui surse. Iar R. H. Charles in comentariul sdu incearcd sdizorezecele doulla fel ca gi in cazul Pentateuhului. Fiur omului nu apare decat in una dintre ele,posibil ca aceasta sE fie cea mai recentd, dar are evidente paralele in celelalte ai

tlespre ,,lumeaprezentd" , ci despre ,,lumea ce va s[ vini". in acest aaz,putem avansaitleea cd intre cele trei tipuri de structuri rnesianice evocate, in plan transtemporal,

ri A se vedea J. Coppens, Lagrange, R.H. Charles.r0

A sc vedea: L. Dequeker, Zes Saints du Tres-Haut en Daniel WI, preluat de J. Coppens in lucrarea citati.ttt llt' That Comes,pp.348-353.

Hristos tn Vechiul kstament151

c0nd se privegte textul din perspectiva generali a temei. Alesul gi Fiul omuluiambele nominaliz6ri caracteristice vocabularului mesianic ai de aceea comlaceleagi funcfiuni in discursul mesianic35. cu privire la timpul scrierii existd o divde opinii. Nu le voi expune aici, ci voi da limitele: 94 i.d. Hr. _ 6g d. Hr. Caoriginare: gruparea fariseilor36sau cea a esenieniloCT.

Descoperirile de la Qumran au oferit un element nou. pegterire ne-au omulte elemente din scrierea lui Enoh, dar nici un fragment nu atest[ paraboleleAcest fapt l-a determinat pe J,T. Milik sr avanseze ipoteza care susfine c6scriere aparfine secolului II gi ca a fost realizati de un iudeo-cregtin care aintr'un singur corpus toate scrierile enohite. Dar Dupon-Sommer a combitut

" .ens J. Coppens, art.cit.,p.7g_g0.tu aztr: R.H. Charles gi J. Kiausner.t' Hammershaimb.

ts2 Nicolae NEAGA

existd o relalie organicd determinatd de unicitatea persoanei Mdntuitorului 9i

progresiv a fost vdzut6 gi agteptatd ca Izblvitor, in iudaism perspectiva tem

nefrind clar intuitl. IatE motivul pentru care trebuie alipit la discursul

vechitestamentar hristologia noutestamentard, ca astfel sd avem putinla de a

in Hristos toate cele trei demnitdti s'au manifestat in toat[ istoria 9i transistoric.

Diversitatea concepliilor mesianice ale iudaismului reflectatE in Apocrife

reper exegetic important pentru inlelegerea hristologiei noutestamentare, dar 9i a

atitudinale ale iudaismului. Mai mult chiar, dac6 admitem cd in multe dintre

Iucrlri avem de a face cu interpolafii cregtine, atunci trebuie sI remarcim 9i

autorii acestora priveau relalia iudaism-cregtinism ca pe o relafie de continuitate 9i

un raport orgnnis al cdrui sens adanc nu poate fi inleles decat aplicind intregului

canonic Ai necanonic o cheie interpretativd hristologici.

Pr. Ioan

154 Nicolae NEAGA

IV Profefii mesianice in cirfile profefilorIsaia

I l. Cel agteptat [Is 25, 9] ..............,.........7g12. Statulldeal [Is 32,1-Sl ..................7g13. Mergitorulinainte [Is 40,3-l l] ..........g114. Sluga Domnului [Is 42, l-6] .......,......... .................,.....S415. Valorile eteme [Is 55, 1-10] .............g616. Slava cetalii sfinte [Is 60, l-5] ..........g917. Doctorultrupurilor gi al sufletelor [Is 61, l].................... .............9118. Mdntuitorul se apropie [Is 62, 1-l t].............. .....-...g2

Cuprins 155

Osea

1. Pruncul iubit [os 11, 1]...'...--.'.'...' """"" 113

Ioilf . invildtorul dreptSlii [Ioil2, 23]'....'...'......'. """""""""114

2. CoborArea Duhului Sfhnt [Ioil 3, 1] """"""' """"""'l 15

3. Minuni in cer gi pe plmdnt [Ioil 3, 3-5] """""""' """""""""""""'116

Obadia1. Mintuitorii vin din lerusalim [Ob 1, 2l]""' """""""117

lonal. Universalismulmantuidi """""""""""""'118

Nsuml. Dumnezeuestescutulcelortntristali[Nauml,7] """""""' """"""'120

t. ,31 ..............'.. """"""""""""121

2- [Avc 3,3] .'.,"""""""" """""122

3. std pentru nlpastd [Avc 3, 13]"""""""""""""""""""""'123

Sofonie

l. infrllirea prin religie [Sof2, 21]""""""""" """"""""'124

2.Noua ordin" spirituall [Sof 3, 8-13]""""""" """""""'125

Agheul. Faima celui de al 2-lea templu [Ag 2,6-9]"""""" """"""""""""""126

156 Nicolae NEAGA

Maleahi

Tipuul executat la:

S.C. ROPRINT S.R"L.4".c6

400 27 5 Cluj-Napoca . Sh. Horea nr. 82Tel./Fa,x 0264432384. roprintcluj@xnet.ro

4...6r430 315 Baia Maro . Piap Revoluliei nr. 5/1

Tel,/Fax 0262-212290