CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I TURISMUL CULTURAL ÎN ACTUALITATE 1.1. Definiri ……………...………………………………………………….……..…….. 6 1.2. Subforme ale turismului cultural …...…………………………….……………….… 7 1.3. Amploarea ………….…………………………………………………...……...…… 8

CAPITOLUL II PREZENTAREA JUDEŢULUI HUNEDOARA 2.1. Prezentarea generală ……………………………………………….....……..…..…. 10 2.2. Infrastructura generală şi turistică …………………………………….……...……. 15 2.3. Resursele turistice naturale şi antropice ……………………………….……..……. 17 2.4. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică, în evoluţie ............…...............…….. 22 2.5. Forme de turism utilizate ………………………………………….........….....…… 29 2.6. Obiective turistice culturale-istorice şi religioase.………………...…..................… 32 2.7. Aspecte Swot ……………………………………………………….................…… 34

CAPITOLUL III DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI CULTURAL-ISTORIC ŞI RELIGIOS ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA 3.1. Premise …………………………………………………………...............……...… 37 3.2. Direcţii de acţiune ..................................................................................................... 38 3.2.1. Modernizarea infrastructurii generale şi turistice ………....................…...… 39 3.2.2. Dezvoltarea bazei tehnico-materială turistică …………........................……. 39 3.2.3. Noi trasee de vizitare intrajudeţene şi interjudeţene ....................................... 40 3.2.4. Măsuri concrete de întreţinere a obiectivelor turistice culturale-istorice şi religioase ................................................................................................................................. 47 3.2.5. Alte aspecte ..................................................................................................... 48

Concluzii ..................................................................................................................... 50

Anexe .......................................................................................................................... 51Bibliografie .................................................................................................................

56

3

INTRODUCERE

MottoDestinul civilizaţiilor atârna de “întâlniri”

mai mult sau mai puţin violente.1

Sfera turismului este una din cele mai frumoase laturi ale unei ţări, totodată şi una din laturile care au un aport consitent la economia acestei ţări.

Omul călătoreşte în timp şi spaţiu încercând să cunoască tot ceea ce îl înconjoară.Amploarea turismului este deosebită prin faptul că vrem să cunoaştem, să cercetăm, să

vizităm, omul se caută, se cunoaşte, rămâne cu amintirile.“Cucerirea spaţiului prin călătorii a deschis calea spre cunoaştere, au transformat

posibilitatea în necesitate, călătoria devenind un mod de a fi, de a putea şti, condiţie în a comunica şi a înţelege, un sistem de vase comunicante între sisteme de valori.”2

Puţini ştiu că în istoria României, un ţinut cu o suprafaţă minusculă, a avut de-a lungul timpului roluri de o maximă importanţă. Atât de mare a fost rolul jucat de populaţia acestui ţinut încât, chiar istoria Europei a fost determinată uneori de către cei ce azi se numesc hunedoreni.

Hunedoara a fost cunoscută în ultimele decenii ca “Cetate a Oţelului.” Timp de aproape trei milenii Ţinutul Hunedoarei a fost într-adevăr o cetate a fierului, o cetate a focului nestins. Dar a venit o zi când focurile Hunedoarei s-au stins. În acea zi Hunedoara şi-a pierdut identitatea. Dar, abia acum iese la lumina adevărata identitate a Hunedoarei: istoria ei impresionantă, o istorie prea puţin cunoscută pe toate planurile ei.

Dincolo de ruinele acestor gigantici ai comunismului, mai dăinuie încă în memoria ancestrală a hunedorenilor amintirea strămoşilor lor.

Pământul acesta ospitalier, păstrează ca în puţine locuri de pe planetă, urmele străvechilor civilizaţii care s-au succedat de-a lungul timpului, într-o continuitate neîntreruptă de peste milenii.

Istoria acestor locuri o răscolesc în fiecare în brăzdarele plugurilor, o călcăm cu tălpile noastre în fiecare zi. Ea este scrisă sub rădăcinile firelor de iarbă ce înverzesc în fiecare primavară dintre filele acestei uriaşe cărţi de istorie.

1 Eugen Lozovan – Dacia sacra, Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 1999.2

4

Numeroase popoare au venit de-a lungul timpului dinspre cele patru puncte cardinale ocupând vremelnic – cum spunea V. Pârvan – aceste mirifice locuri şi fiecare din aceste popoare a scris această uriaşă carte de istorie.

Într-o anumită zi, au venit Celţii şi au scris şi ei în cartea uriaşă a istoriei acestor meleaguri.

“Primele informaţii cu privire la existenţa unor activităţi ce pot fi considerate forme arhaice de turism apar în operele marilor călători, istorici şi deopotrivă geografi ca: Herodot, Strabon, Xenophon, s.a. Într-o primă fază turismul a fost de factură religioasă şi medicală, aceste două atribute fiind strâns legate.”1

1 Aurel Gheorghilaş – Geografia turismului, Editura Credis, Bucureşti, 2009, pg. 11.

5

CAPITOLUL ITURISMUL CULTURAL ÎN ACTUALITATE

1.1. Definiri

“Când entuziaştii afirmă că peisajele României sunt de o neasemuită frumuseţe, încât cel care le-a descoperit este cuprins de dorinţa unei permanente “redescoperiri”, nu exagerează.”1

Turismul se naşte din curiozitatea fiecărui individ pentru capodoperele umanităţii, valorile naturale, diversitatea creaţiilor, manifestărilor culturale, etc. Această formă de turism presupune un nivel de cunoştinţe generale şi cunoaşterea mersului societăţii, pe de altă parte nivelul de dezvoltare socio-umană al populaţiilor autohtone.

Potrivit declaraţiei de la reuniunea mondială a turismului din Mexic 1982, cultura reprezintă ansamblul trăsăturilor distincte, spirituale, materiale, intelectual afective ce caracterizează o societate sau un grup social.

Turismul cultural are un rol major în formarea conştiinţei propriei identităţi naţionale, culturale de care Europa de azi are atâta nevoie în unitatea sa.

Unitatea presupune diversitatea, sinteza diversităţii nu e decât unitatea.Turismul cultural poate să răspundă cererii de valori prin bunuri naturale şi umane ca

răspunsuri imediate: un peisaj, o panoramă, culoarea pământului, vârfurile sau pantele munţilor, puritatea atmosferei, arborii de esenţa rară, izvoarele, plajele, flora şi fauna, peşterile, etc. aceste elemente îşi schimbă culoarea, mirosul, trăirea pe care ţi-o împrumută, etc.

“Turismul este un fenomen cultural, deoarece cultura unei ţări, a unei naţiuni reprezintă tot ce omul a creat până acum. Legătura dintre turism şi cultură poate fi exprimată în diferite feluri…”2

Ca o primă definiţie simplă a turismului: “totalitatea relaţiilor şi fenomenelor ce rezultă din deplasare şi sejurul persoanelor în afara locului lor de reşedinţă, în scopuri diverse ca: petrecerea vacanţei sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări (sportive, culturale, ştiinţifice), îmbogăţirea orizontului cultural sau profesional, etc.”3

“Din punct de vedere etimologic, după majoritatea dicţionarelor, cuvântul “turism” provine din termenul englezesc “to tour” (a călători, a colinda), având semnificaţia de excursie. Creat în Anglia secolului XVIII-lea, desemnând iniţial acţiunea de a vioaja în Europa, acest galicism derivă din cuvântul francez “tour” (călătorie, mişcare în aer liber, plimbare, drumeţie în circuit) care la rândul său derivă din cuvântul grecesc “tornos” şi respectiv din cel latin “turnus”, păstrând seminficaţia de circuit.”4

O altă definire a turismului: “Turismul include un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie

1 Sebastian Bonifaciu – Romania Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, pg. 13.2 Aurel Gheorghilaş – Geografia turismului, Editura Credis, Bucureşti, 2009, pg. 7.3 Mic Dicţionar Enciclopedic – Editia II-a, revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedica-Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2008, pg. 1420.4

6

prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată nelimitată, precum şi prin industriile adiacente care concură la satisfacerea nevoilor de consum turistic.”1

Turismul cultural înseamnă în esenţă dorinţa de cunoaştere a activităţii sufletului şi a spiritului care dă formă şi desemnează capacităţile omeneşti de putere, talent, energie, experienţa şi liberatatea de gândire. Comunicarea, solidaritatea cu semenii. Dragostea adevărată pentru oameni, pentru trecut, prezent şi viitor, nostalgie, visare, şi un alt mod de a privi lumea şi viaţa.

Turismul viitorului cuprinde elemente distinctive: deplină înflorire a personalităţii umane, desăvârşirea educaţiei individului, egalitatea în exigentă, afirmarea tuturor culturilor, respectarea patrimoniului.

1.2. Subforme ale turismului cultural

În anul 1989 după ce a avut loc Revoluţia în România, managerii din turism au fost obligaţi să facă faţă concurenţei destinaţiilor ce erau în afara graniţei noastre, din cauza faptului că infrastructura învechită şi uneori chiar serviciile din ţara noastră în sfera turismului, i-au determinat pe mulţi ca să se orienteze spre ofertele din alte ţări.

Turismul poate fi: intern, naţional şi internaţional.După locul de provenienţă a turiştilor:

a) turism naţional sau intern – practicat de cetăţenii unei ţări în limitele graniţelor acesteia;b) turism internaţional sau extern – cuprinde vizitele cetăţenilor străini într-o ţară, dar şi plecările cetăţenilor autohtoni, în scopuri turistice, în afara graniţelor ţării.

După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice:a) turismul organizat sau contractual – în grup sau individual – prestaţiile şi călătoria sunt prestabilite;b) turism neorganizat sau necontractual – fără angajare prealabilă a serviciilor, destinaţiilor, perioadei de călătorie.c) turism semiorganizat sau mixt – în grup sau individual.

După sezonalitate:a) turismul de vară – are un pronunţat caracter de masă aproximativ 120 zile în perioada 15 mai – 15 septembrie;b) turismul de iarnă - zona montană şi submontană, practicarea sporturilor de iarnăc) turismul de circumstanţă – ocazionat de vânătoare, pescuit, reuniuni interne şi internaţionale, expoziţii, pelerinaje etc.

După gradul de mobilitate a turiştilor:a) turismul de sejur – lung (peste 30 zile), mediu (30 zile), scurt (maxim o săptămână);b) turismul de circulaţie (itinerant) – deplasare în mod succesiv în diferite locaţii de trei până la cinci zile într-un loc;c) turismul de tranzit – traversează o zonă sau o ţară pentru a ajunge la destinaţie.

După mijlocul de transport: a) drumeţiile; b) turismul cu trenul; c) turismul rutier; d) turismul naval; e) turismul aerian.

După motivaţia care generează călătoria:

1 Oscar Snak, Peter Baron, Nicolae Neacşu – Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2003, pg. 19.

7

a) turismul de odihnă şi recreere – turismul de odihnă este cel mai practicat în concediul anual, iar turismul de recreere: în week-end;b) turismul de agrement – acoperă o mare parte din acţiunile turistice;c) turismul cultural – festivalurile de artă, ştiinţa, tehnică, habitat;d) turismul de tratament balneo-medical;e) turismul sportiv;f) turismul de reuniuni;g) turismul de afaceri;h) turismul religios;i) turismul etnic;j) turismul ştiinţific.

După caracteristicile social-economice ale cererii:a) turismul particular – persoane care fac turism pe cont propriu;b) turismul social – practicat de către populaţia cu venituri mici şi foarte mici;c) turismul de masă - practicat de către populaţia cu venituri medii şi submedii.

După vârsta participanţilor:a) turismul pentru preşcolari – copii între 5 şi 7 ani – acţiuni de o zi;b) turismul pentru elevi – o gamă largă de excursii;c) turismul pentru tineret – cuprinde mai multe categorii de tineri între 18 şi 30 ani;d) turismul pentru adulţi – între 31 şi 61 ani;e) turismul pentru vârsta a III-a – tratament balneao-medical predomină;

După principalele caracateristici ale ofertei:a) turismul de litoral – practicat vara pentru odihnă şi cura helio-marină;b) turismul montan – turismul practicat în week-end şi vacanţe;c) turismul balnear – tratarea unor afecţiuni;d) turismul în Delta Dunării – sejururi scurte şi medii;

În funcţie de perioada când se desfăşoară:a) turismul de week-end – deplasări scurte de maxim 2 zile;b) turismul de vacanţă – parcticat în vacanţe.

1.3. Amploarea

“…România se numără printre ţările cu o autentică vocaţie turistică.”1

România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnografic de mare valoare şi atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara, etc.).

Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice romaneşti; bisericile de lemn din Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestări

1 Sebastian Bonifaciu – Romania Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, pg. 64.

8

etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziţionale; etc.

Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate de insfrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectură învechită, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici, monumente istorice şi mănăstiri, lipsa spaţiilor de campare pentru turismul de pelerinaj.

Patrimoniul cultural-istoric naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu valoare excepţională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi peisaje cultural reprezentative pentru ţară sau o regiune geo-culturală clar definită. În cadrul acestui patrimoniu sunt incluse bunuri imobile şi mobile. Bunurile imobile prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, architectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-ştiinţific. Bunurile mobile includ obiecte cu semnificaţie istorică şi documentară, valoare artistică şi etnologică, ştiinţifică şi tehnică.

Patrimoniul cultural naţional cuprinde peste 760.000 de bunuri culturale mobile, dintre care peste 20.000 de monumente, 5.200 de situri arheologice şi 474 monumente şi ansambluri de arhitectură cu valoare excepţională.

9

CAPITOLUL IIPREZENTAREA JUDEŢULUI HUNEDOARA

2.1. Prezentarea generalăScurt istoricLa Hunedoara istoria începe în zorii civilizaţiei, în Musterianul Îndepărtat. Nandru şi

Cioclovina sunt doar două din locurile foarte cunoscute în care s-au găsit urmele acelor misterioşi locuitori ai paleoliticului ce populau acest ţinut cu zeci de mi de ani în urmă.

Strămoşii noştrii din paleolitic, sunt cei dintâi oameni despre care avem ştire că au locuit pe aceste meleaguri, fără să ştim de unde şi când au venit.

Încet, în decurs de milenii, locul misterioşilor musterieni a fost ocupat de omul modern. Nu ştim cum şi de ce s-a întâmplat aceasta, dar aici înflorea o civilizaţie mult mai evoluată faţă de cea din paleolitic.

“Dintre popoarele indo-europene care şi-au făcut apariţia pe teritoriul Europei actuale în jurul anului 2000 î.e.n., poporul celt ale cărui elemente proprii de cultură şi civilizaţie pot fi prcepute încă de la jumătatea mileniului al doilea î.e.n….”1

Peste aproximativ un mileniu, o altă civilizaţie, mai evoluată se suprapune peste străvechii “Crişeni”. Sunt cei care ne-au lăsat se pare, “cea mai veche scriere din lume.”2

“Dacii şi geţii, ramură a marelui popor indo-european al tracilor, erau unul şi acelaşi popor – fapt recunoscut de autorii antici – şi “vorbind aceeaşi limbă” (Strabon, VII, cap. III, 13)…triburile dacilor şi geţilor erau cele mai mari şi cele mai puternice.

…Triburile denumite “dacice” locuiau pe teritoriul actualei Transilvanii şi al Banatului…”3

Dacii erau un popor care aveau o organizare foarte solidă pe toate planurile: economic, social, politic, administrativ.

“Geto-dacii au fost un popor de ţărani: aşezaţi, statornici, supuşi şi cu frică de zeul lor, amărâţi de vecini cu nesfârşitele războaie şi prădăciuni.”4

“În a doua epocă a fierului ceva s-a întâmplat pentru că fierăritul a luat o amploare deosebită.”5

Toate aşezările dacice din ţinutul Hunedoarei sunt pline de unelte şi arme. Erau foarte buni meşteri în metal, lucrau bijuterii fine, dar şi faptul că lucrau metalul

şi de aici fabricau arme, aveau o armată foarte bine organizată, şi erau foarte buni negustori.După cucerirea Daciei de către romani fierăritul a continuat. Atelierele se modernizau

şi prelucrau din ce în ce mai mult fier necesar marelui imperiu.Apoi în secolele XVI-XVII, apar atelierele de prelucrare a fierului de tip nemţeşti de

tip românesc.Timp de o mie de ani se spune că aceste meleaguri au fost sub dominaţie maghiară, în

secolele XVI-XVII.Istoria ţinutului Hunedoarei este cu adevărat fascinantă.

1 Ovidiu Drimba – Istoria Culturii şi Civilizaţiei IV Ediţie definitivă, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2007, pg. 24.2 Paul Lazar Tonciulescu – De la Tartaria la Ţara Luanei3 Ovidiu Drimba – Istoria Culturii şi Civilizaţiei III Ediţie definitivă, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2007, pg. 344.4 Vasile Pârvan – Getica, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, pg. 179.5 Vasile Pârvan – Getica, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982, pag. 178.

10

Există în această istorie perioade destul de îndepărtate în timp, în care evenimentele petrecute sunt cunoscute mai în amănunt, însă există foarte multe pete albe îndepărtate în timp.

Există izvoare scrise în paralel cu material arheologic ce reprezintă o anumită secvenţă istorică. Alteori însă, lipsesc atât izvoarele scrise cât şi cele arheologice. Un astfel de moment în istoria Hunedoarei este şi “momentul celtic”. În ansamblu, lucrurile par destul de clare: celţi care au adus La Tene-ul în spaţiul dacic, au convieţuit timp de secole alături de comunităţile dacice. În particular însă, dacă e să vorbim despre celţi în Ţinutul Hunedoarei, o ceaţă densă pare a învălui totul.

“Până nu vom şti cine suntem şi de unde venim, nu vom putea stăpâni prezentul”.1

Date generaleCa date generale putem enunţa:

- suprafaţa este de 7.63 km², 2,96% din suprafaţa ţării;- populaţia este de 472.284 locuitori (1 iulie 2007), 2,2% din populaţia

României;- reşedinţa: municipiul Deva care are 69.257 locuitori, 14,6% din populaţia

judeţului;- numărul localităţilor este de 7 municipii: Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni,

Orăştie, Vulcan, Petroşani; 7 oraşe: Călan, Aninoasa, Haţeg, Geoagiu, Simeria, Petrila, Uricani; 55 comune; 457 sate.

“Judeţul Hunedoara este aşezat în partea central-vestică a României, învecinându-se cu Alba la nord-est, Gorj la sud, Caraş-Severin şi Timiş la vest, Arad în vest şi nord-vest.

Face parte din Regiunea de dezvoltare Vest împreună cu judeţele Timiş, Arad şi Casaş-Severin.”2 (vezi Anexa nr.1)

“Din punct de vedere al legăturilor cu localităţile din jur ca şi cu principalele localităţi din ţară, acestea sunt asigurate atât prin reţeaua drumurilor publice, din care majoritatea sunt modernizate, cât şi prin calea ferată Hunedoara-Simeria (electrificată).”3

Principalele unităţi de reliefRelieful - judeţului Hunedoara cuprinde unităţi de relief distincte, între acestea

regiunile muntoase ocupând o pondere majoritară. Depresiunile intramontane şi colinare, zonele depresionare şi defileurile, completează structura reliefului din cuprinsul judeţului.

Este un relief variat şi accidentat, muntos incluzând Munţii Retezat (2.500 m), şi porţiuni din Munţii Parâng, Ţarcu, Poiana Ruscă, etc.

Climatul - judeţul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte, este temperat-continental, umed şi răcoros. Temperaturile medii se situează între -2º C la munte şi 10º C în Lunca Mureşului. Vântul bate dinspre nord-est, precipitaţiile se încadrează în intervalul 540-1400 mm/m².

Munţii - Regiunile muntoase constituie relieful cel mai vechi şi fragmentat, dar extrem de variat sub aspect geomorfologic. Carpaţilor Meridionali le aparţin masivele înalte şi mijlocii din sudul şi sud-estul judeţului, în timp ce Carpaţii Occidentali, cuprind masivele mici şi mijlocii din vest şi nord. Din punct de vedere al treptelor de altitudine, etajul montan

1 Revista Formula As nr. 713-2006 – interviu cu Dr. G.D.Iscru.2 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacţu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 332. 3 Departamentul pentru Administraţia Publică Locală – Judeţele şi oraeele României în cifre şi fapte, Volumul II A Oraşele României, Bucureşti, 1995, pg. 681.

11

este compus din subetajele alpin (zone întinse din Munţii Retezat, Godeanu, Parâng şi parţial Ţarcu) şi cel de pădure (zonele medii şi joase din Munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu, Parâng, aşa-numitul Podiş dacic din Munţii Şureanu, Poiana Ruscă, Metaliferi şi Masivul Găina. Judeţul Hunedoara dispune şi de un relief carstic diversificat (endocarst şi exocarst), marea majoritate a acestor forme dezvoltându-se în roci calcaroase, excepţie făcând aşa-numitul speudocarst (forme carstice dezvoltate în alte roci decât cele calcaroase: gresii, gipsuri, tufuri, sare etc.).

Masivul Godeanu (Gugu) este cuprins cu o suprafaţă restrânsă pe teritoriul judeţului. Acest sector al masivului Godeanu este dominat de structuri magmatice şi cristaline de vârstă jurasică. Una dintre caracteristicile masivului este reprezentată de întinse suprafeţe de eroziune (nivelare), între care cea superioară (Borăscu), netedă ca un podiş, este individualizată în jurul altitudinii de 2000 m. Acest aspect, completat de faptul că acest masiv este alcătuit din roci mai puţin gelive, a motivat apariţia unui ansamblu bogat de forme glaciare (văi, circuri etc.).

Munţii Ţarcu, sunt alcătuiţi din structuri sedimentare şi magmatice şi ocupă o suprafaţă extrem de restrânsă pe teritoriul judeţului, prin versantul care coboară spre Poarta de Fier a Transilvaniei.

Munţii Vâlcan, situaţi între munţii Godeanu până la defileul Jiului, sunt alcătuiţi în principal din roci cristaline şi magmatice. Acest masiv muntos este unul cu înălţimi medii şi prezintă o culme largă, excepţie făcând depresiunea Petroşani, unde există o serie de culmi scurte şi versante abrupte.

Munţii Retezat, se află în întregime pe teritoriul judeţului, şi sunt delimitaţi de văile Râului Mare şi Jiului, Munţii Şureanu şi depresiunea Haţegului. Structural, acest masiv muntos este alcătuit din şisturi cristaline, granituri, granodiorite, gnaise şi subordonat calcare. Acest masiv concentrează în zona centrală, între 2200 şi 1400-1300 m, cele mai complexe forme glaciare (custuri, văi glaciare, praguri, lacuri, morene etc.), din Carpaţii Meridionali.

Munţii Parâng, situaţi în partea sud-estică, a judeţului Hunedoara, sunt constituiţi din roci metamorfice specifice pânzei getice şi unităţii danubiene (paragnaise, micaşisturi, gnaise, calcare cristaline, şisturi sericitoase) sau mai slab metamorfozate (calcare), la care se mai adaugă depozitele terţiare. Partea superioară a masivului are aspectul unei suprafeţe înalte (1800-2000 m), dominată de vârfuri de peste 2200 m. Reţeaua hidrografică a condus la apariţia unor culmi dispuse în trepte, la conturarea acestui aspect fiind de notat şi acţiunea gheţarilor. Relieful glaciar cuprinde două tipuri (carpatic şi alpin), specifice unor zone distinct departajate geografic. Calcarele apar în zona nordică, insular şi etajat, endocarstul şi exocarstul (alcătuit din doline, lapiezuri etc.) acestei zone nefiind obiectul unor studii speo-morfologice sistematice.

Munţii Şureanu (sectorul ocupat de judeţul Hunedoara), sunt delimitaţi de Munţii Parâng, Retezat, depresiunea Haţegului şi culoarul Mureşului. Masivul este alcătuit la sud şi vest din calcare cristaline şi este caracterizat de existenţa unor suprafeţe de eroziune, între care o menţionăm pe denumita Râu-Şes, ce ocupă o suprafaţă extinsă, fiind tăiată de văi adânci. În comparaţie cu Munţii Retezat, glaciaţiunea a avut o extensie mai redusă.

Munţii Poiana Ruscă (sectorul hunedorean) sunt delimitaţi la nord de culoarul Mureşului iar la vest de depresiunea Haţegului. Din punct de vedere al constituţiei geologice, aceşti munţii sunt alcătuiţi din formaţiuni metamorfice (roci cristaline, calcare şi dolomite), magmatice (granodiorite, andezite, piroclastite etc.) şi sedimentare (calcare, gresii,

12

conglomerate, marne, nisipuri). Structural, masivul are în centru aspectul unui platou înalt, ferestruit adânc de ape, deosebindu-se mai multe trepte de nivelare ale reliefului.

Munţii Apuseni, cuprind pe teritoriul Hunedoara partea estică a Munţilor Zarandului, Munţii Metaliferi şi versanţii sudici al masivului Găina din cadrul Munţilor Bihorului.

Munţii Metaliferi, dispuşi între culoarul Deva-Ormindea şi Ampoi, între valea Mureşului şi depresiunea Brad, sunt formaţi din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fliş cretacic, magmatite şi subvulcanice neogene. De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele şi se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat. Izvoarele minerale existente (Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozeş, Bâcâia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice.

Munţii Zărand, reprezentaţi de munceii Malu-Măgureaua, se află la vest de culoarul Deva-Ormindea. Ei se prezintă ca un conglomerat de structuri geologice aparţinând sedimentarului (calcare) şi cristalinului (roci vulcanice). Arealul carstic de pe teritoriul judeţului relevă trăsături interesante (peşteri, avene) la acre se adaugă culoare transversale joase, bazine şi mici depresiuni de eroziune.

Masivul Găina este constituit din formaţiuni cristaline şi sedimentare, la care se adaugă un relief carstic, în cuprinsul căruia apar fenomene diverse (chei, peşteri, doline etc.).

Depresiunile - Depresiunile intramontane din judeţul Hunedoara (Petroşani, Haţeg, Strei) reprezintă treapta de relief cea mai joasă, acestea având aspectul unor golfuri.

Depresiunea Petroşani, situată între Munţii Retezat şi Sebeş la nord, Munţii Vâlcan şi Parând la sud, localitatea Campa la est şi Câmpul lui Neag la vest, are o formă triunghiulară şi este străbătută de Jiul de Vest şi traversată de Jiul de Est. Depresiunea, de origine tectonică, s-a format în paleogen iar umplutura este alcătuită din depozit de diverse vârste (paleogen, neogen, cuaternar). Sub aspect morfologic, marginea depresiunii este foarte fragmentată de văi adânci şi înguste. Această depresiune reprezintă cea mai închisă depresiune din ţară, ce comunică cu zonele învecinate doar prin intermediul defileului Jiului şi prin pasul Băniţa-Merişor.

Zona depresionară Haţeg-Mureş cuprinde depresiunile Haţegului, Strei-Cerna (Hunedoara) şi culoarul Orăştiei.

Depresiunea Haţegului are ca limite Munţii Şureanu, pasul Merişor, Munţii Retezat şi Ţarcu şi Munţii Poiana Ruscă. Această unitate geo-morfologică, alcătuită dintr-un relief deluros (zona nordică) şi muncei şi dealuri (zona sudică), se prezintă ca şi un golf depresionar.

Depresiunea Strei-Cerna (a Hunedoarei), este delimitată de Munţii Poiana Ruscă şi Şurianu, Valea Mureşului şi sectorul ocupat de localitatea Subcetate. Această unitate reprezintă o depresiune colinară cu o serie de piemonturi de eroziune spre bordura montană şi de acumulare spre interiorul depresiunii. Pe această structură s-au individualizat terase – propice habitatului uman şi în acelaşi timp importante căi de comunicaţie – în marginile depresiunii şi în zonele de contact cu structurile montane, apărând bazinete de eroziune, chei şi defileuri. Luncile Mureşului, Streiului şi Cernei inferioare oferă condiţii excelente pentru practicarea agriculturii.

Culoarul Orăştiei este mărginit de Munţii Metaliferi şi Şureanu şi are un caracter deluros spre sud, iar spre nord este alcătuit din terasă şi lunci. Defileul Mureşului este cuprins, pe teritoriul judeţului, între localităţile Deva şi Zam, şi reprezintă un culoar depresionar format dintr-o succesiune de defileuri şi bazine.

13

Depresiunea Brad, ce se dezvoltă în bazinul Crişului Alb, este dominată de un relief colinar, spre sud această depresiune fiind legată de depresiunea Ormindea-Băiţa, dezvoltată pe formaţiuni sedimentar-tortoniene şi înconjurată de măguri calcaroase sau vulcanice şi culmi.

Hidrografia - reţeaua hidrografică a judeţului este bogată, străbătut de răul Mureş, şi principalii săi afluenţi, Streiul cu Râul Mare şi Cerna, Crişul Alb, etc. trebuiesc amintite lacurile entropice Cinciş, Valea de Peşti.

În judeţul Hunedoara se găsesc ape minerale şi termale: Călan, Geoagiu, Veţel, Vobâlna, Boholt, Vaţa de Jos.

Apele de suprafaţă. Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara aparţine, în cea mai mare parte, bazinului râului Mureş, şi în mai mică măsură, bazinelor hidrografice ale Jiului şi Crişului Alb. Rezultat al structurii şi varietăţii reliefului, densitatea reţelei hidrografice este cuprinsă între 0,5 km/km2 şi 1,1 km/km2, valorile cele mai ridicate aparţinând bazinelor superioare ale Streiului şi Jiului de Vest. Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara aparţine, din punct de vedere al tipului de alimentare, tipului moderat din zăpada scursă superficial şi alimentare subterană, cu valori oscilante specifice regiunii munţilor înalţi din sud, culoarului Orăştiei şi depresiunii Haţegului, precum şi restului zonelor care reprezintă cea mai mare parte a judeţului.

Mureşul, principala arteră hidrografică a judeţului, străbate pe o lungime de 105 km, un culoar larg între Munţii Şureanu şi Poiana Ruscă la sud şi Munţii Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) este asimetric, afluenţii de dreapta fiind scurţi (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenţii de stânga importanţi sunt: Orăştie sau Apa Oraşului (L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde câţiva afluenţi importanţi (Râul Bărbat, Râul Mare, Luncani, Ruşor, Şerel, Galbenă, Silvaşu), Cerna (L=67 km) şi Dobra (L=42 km). Printre afluenţii dinspre nord, mai importanţi sunt Geoagiul (L=34 km) şi Călanul (L=20 km).

Debitul mediu multianual al Mureşului, pentru perioada ultimilor 30 de ani, variază între 120 m3/s şi 165 m3/s, valorile marcând zona de intrare, respectiv de ieşire a râului de pe teritoriul judeţului. Volumul maxim scurs pe anotimpuri se produce la sfârşitul primăverii şi începutul verii (aprilie-iunie), şi cel minim toamna (septembrie-noiembrie).

Fenomenele de îngheţ (pod de gheaţă, curgeri de sloiuri, gheaţă la mal) au o durată medie de 45-50 de zile şi se înregistrează în medie pentru 80%-90% din ierni.

Jiul, rezultat al confluenţei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupă o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului hunedorean este primăvara, debitul mediu multianual la ieşirea din judeţ fiind de 20 m 3/s. Afluenţii cei mai importanţi sunt: Tăia (L=20 km), Jieţ (L=22 km) şi Băniţa (L=16 km), în timp ce debitul mediu multianual la ieşirea râului din judeţ fiind de circa 20 m3/s.

Crişul Alb străbate teritoriul judeţului Hunedoara pe o lungime de 66 km, panta de scurgere fiind diferită în funcţie de unitatea morfologică pe care o parcurge (9-25‰ zona montană şi 1-2 ‰ zona depresionară joasă). Cei mai importanţi afluenţi sunt: Valea Satului (L=15 km) şi Ribiţa (L=18 km). Debitul mediu multianual al râului în sectorul marcat de limita judeţului este de circa 10 m3/s, fenomenele de îngheţ având o durată medie de 40 zile şi apar în circa 80% din ierni.

Vegetaţie, flora şi fauna – judeţul este caracterizat printr-o mare varietate a vegetaţiei a cărei repartiţie altitudinală este condiţionată de relief şi condiţii topoclimatice deosebite. Vegetaţia alpină, pe perioade scurte, şi vegetaţie subalpină, cu suprafeţe extinse.

Un bogat conţinut floristic şi o bogată vegetaţie forestieră, păduri de conifere, fag, gorun, garniţă, zăvoaie, sălcii, rachite, arin, plop, etc.

14

Flora judeţului cuprinde de la speciile specifice zonelor de şes până la flora alpină. Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României. Putem enumera;

capră neagră, cerbul carpatin, ursul, vulpea, lupul, şi toată gama păsărilor cântătoare, dar şi vulturul şi numeroase specii de peşti: păstrăvi, ştiuci, somoni, etc.

2.2. Infrastructura generală şi turistică

Zona dispune de infrastructură obişnuită pentru un oraş modern: reţele de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă, staţie de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier şi feroviar, telefonie fixă şi mobilă.

Huneodoara este străbătută de DJ 687: Sântuhalm - Hunedoara drum naţional care face legătura cu drumul European E68 care străbate ţara de la Arad - Deva - Oraştie- Sibiu- Braşov- Bucureşti şi drumuri judeţene care fac legătura între Hunedoara şi Călan, respectiv Hunedoara şi Haţeg.

Cai rutierePrincipala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest

a României (Arad, Timişoara, Oradea).Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de

sud a ţării, prin defileul Jului.“Transportul urban de călători, în cadrul oraşului propriu-zis şi a localităţilor

componente, este asigurat în principal prin linii de autobuz şi activitatea de taximetrie.”1

Transportul urban de pasageri, 31 decembrie 2008

Tabelul nr. 2.1. Anii Autobuze şi microbuze Pasageri transportaţi (mii)2004 231 5257,62005 329 8721,82006 117 9191,92007 121 8191,92008 90 6485,4

Sursa: http://www.hunedoara.insse.roSe poate observa din tabelul de mai sus că numărul de pasageri a crescut de la 5257,6

mii în anul 2004 la 6485,4 mii în anul 2008; în schimb parcul auto a scăzut simţitor de la 231 autobuze şi microbuze în anul 2004 la numai un număr de 90 în anul 2008.

Căi ferateJudeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov-

Sibiu-Simeria-Deva-Arad-Curtici, care face parţial parte din coridorul European IV (Dresda)-Budapesta-Curtici-Sighişoara-Bucureşti-Constanţa.

O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria-Petroşani-Filiaşi care asigură legătura între Transilvania şi Oltenia, precum şi liniile Ilia-Lugoj şi Brad-Arad. De menţionat că ultimele două căi ferate nu sunt electrificate.

Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie 2008

1 Departamentul pentru Administraţia Publică Locală – Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte, Volumul II A Oraşele României, Bucureşti, 1995, pg. 682.

15

Tabelul nr. 2.2. km

Judeţul Hunedoara  

Total 289      din care:        Electrificate 220

Din total:        Linii cu ecartament normal  

             Total 289                  Cu o cale 122                  Cu două căi 220      Linii cu ecartament larg     -Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 40.9

Sursa : http://www.hunedoara.insse.roTabelul se mai sus reprezintă în km calea ferată în exploatare la data de 31 decembrie

2008. Se poate observa că în judeţul Hunedoara există linii electrificate cu ecartament

normal în total de 289 km.Demografia“În anul 2007, populaţia judeţului Hunedoara a fost de 472.284 locuitori (1 iulie

2007), ceea ce reprezintă 202% din populaţia României, cu o densitate de 66,9 locuitori pe km². Populaţia feminină (51,4%) este superioară din punct de vedere procentual celei masculine (48,6%). În mjoritate, populaţia judeţului Hunedoara trăieşte în zonele urbane (78,6%), restul de 21,4% aparţinând zonelor rurale.

Din totalul de 199.500 persoane ocupate civile în judeţul Hunedoara, cei mai mulţi lucrează în industrie (31,0%), urmată de industria prelucrătoare (22,1%) şi agricultură, vânătoare şi silvicultură (21,2%).

Câştigul salarial nominal mediu lunar a fost de 949 lei/salariat.”1

Populaţia pe grupe de vârstă în judeţul Hunedoara, la 1 iulie 2008 Tabelul nr. 2.3.

Anii Total Grupa de vârstă 0-14 ani

Grupa de vârstă 15-59 ani

Grupa de vârstă 60 ani şi peste

2004 484767 74999 318593 912292005 480459 71404 317915 911402006 477259 69522 316456 912812007 472284 67418 312723 921432008 468318 65879 309355 930842009 464739 64505 305727 94507

Sursa: Direcţia judeţeană de statiastica HunedoaraDin analiza tabelului de mai sus se poate constata că în judeţul Hunedoara în anul

2004 există un număr de 484767 total locuitori, iar în anul 2009 creşterea nu este semnificativă cu un numar de 464739 total locuitori.

Principale unităţi de cazare - Hotelurile din municipiul Deva

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 344.

16

Tabelul nr. 2.4.Nr crt.

Denumirea hotelului Număr locuri Grad Confort (*)

1. Decebal 74 22. Deva 239 23. Sarmis 204 24. Wien 215 45. Batiz 62 4

Total 794

Sursa: România, Hotel Guide, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti, 2005, pg. 150-151

Din analiza tabelului de mai sus se poate constata că în municipiul Deva se găsesc hoteluri cu grade de confort diferite, situate între două şi patru stele, lipsind structurile de cazare de trei şi cinci stele. Majoritatea acestor unităţi de primire oferă şi servicii de alimentaţie.”1

2.3. Resursele turistice naturale şi antropice

Resursele turistice naturaleJudeţul Hunedoara se află printre puţinele locuri din ţară în care vechiul şi nou

contrastează în mod plăcut şi surprinzător.Aici în Hunedoara cadrul natural este bogat şi variat dar şi complex, cu o structură

peisagistică deosebită şi armonioasă în acelaşi timp.Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său de atractivitate, de la deal către

munte cu fiecare treaptă de relief cresc semnificativ.Se remarcă prin itinerarii turistice, pline de unicitate: munţii falnici, văi şi râuri cu

frunuseţi de legendă, impresionante cetăţi şi edificii, portul popular şi obiceiurile din strămoşi, arhitectura specifică locului.

Rezervaţiile naturaleAriile naturale în judeţul Hunedoara sunt extrem de bogate. Amintim două parcuri

naţionale, un parc natural, 42 rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional, 20 situri de interes comunitar. (vezi Anexa nr.3).

Cel mai important este Parcul Naţional Retezat cel mai mare parc din România şi din Carpaţi, “…de 38.138 ha, din care 14.215 ha (37,2%) este zonă sălbatică.”2

A fost înfiinţat în anul 1935 la 22 martie prin Jurnalul nr. 593 al Consiliului de Miniştri. În anul 1979 UNESCO a declarat Retezatul rezervaţie a Biosferei pe 20.000 de ha, a fost luat în administrare de către Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva.

“Munţii Retezat au unele din cele mai frumoase privelişti din Europa sud-estică date mai ales de prezenţa a numeroase lacuri glaciare. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii iar pentru cei bine pregătiţi există şi câteva trasee de căţărare. Retezatul mai este renumit şi pentru diversitatea floristică, adăpostind

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 335.2 Andreea Mihaela Băltăreţu – Ecoturism şi dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007, pg. 184.

17

aproape 1.190 specii de plante superioare din cele peste 3.450 cunoscute în România cât şi prin existenţa a mai bine de o treime din flora ţării noastre (orhideea de munte, floarea de colţ, nucul sălbatic), acestea fiind motivele pentru care a fost declarat Parc Naţional. La acestea se mai adaugă un număr mare de specii inferioare.”1

Fauna este bogată, numărul de specii şi exemplare ce populează sunt: capră neagră, cerbul, ursul, râsul, cocoşul de munte, mistreţul. Regăsim peste 60 piscuri cu 2.200 m altitudine, “…Peleaga – 2.509 m, peste 80 de circuri glaciare care impresionează orice drumeţ, reprezentând un munte al superlativelor care suscită practicarea turismului.”2

Aceste elemente completează în mod desăvârşit biodiversitatea ecositemelor naturale autentice. Inconvenientul ar fi insuficienţa dotărilor şi a bazelor de cazare ceea ce determină o circulaţie turistică redusă.

Lăsăm Retezatul şi enumerăm şi alte arii naturale protejate, după cum urmează:1. Parcul Naţional Defileul Jiului – a luat fiinţă în anul 2005 prin Hotărârea

Guvernului nr. 1581/08.12.2005 ca arie protejată de interes naţional, cu suprafaţa de 11.127 ha. În anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua europeană Natura 2000 în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Parcul are o deosebită încărcătura istorică şi spirituală, dar şi o frumuseţe pură a locului.

2. Parcul Natural Grădiştea de Munte – Ciclovina (Cioclovina) aparţine Munţilor Şureanu, cu o suprafaţă de 38.184 ha, şi cu cea mai importantă staţiune antropologică din ţara noastră: Peştera Cioclovina în care s-a descoperit o calotă craniană de om primitiv. În anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua europeană Natura 2000 în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Scopul este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea omului cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare peisagistică, culturală, diversitate biologică. Parcul cuprinde cele mai spectaculoase rezervaţii naturale ale judeţului: Complexul Carstic Ponoraci-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilier Ohaba-Ponor, Dealul şi Peştera Bolii, complexele arheologice dacice: Sarmisegetuza Regia, Coteşti, Blidaru, Piatra Roşie, şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor, care îi conferă un plus de originalitate parcului. Din anul 2004 Parcul are administraţie proprie.

3. Geoparcul dinozaurilor “Ţara Haţegului” arie protejată de interes naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004. Recunoaşterea internaţională se face din anul 2005 prin acceptarea în Reţeaua Europeană a Geoparcurilor Dinozaurilor şi Reţeaua Globală (UNESCO). În 2007 are în interiorul său o suprafaţă de 23.940 ha protejată sub denumirea de “Situl Strei-Haţeg”, ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar. Are un grad ridicat de locuire această arie protejată. Geoparcul cuprinde elemente de inters geologic, arheologic, istoric, cultural. Ceea ce personalizează acest teritoriu sunt resturile de dinozauri de vârsta Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor se datorează faptului că s-au descoperit cuiburi de ouă şi embrioni de dinozauri din grupul pterosaurilor.

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinţtii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 334.2 Moraru Elena, Carole Ana-Maria – Hunedoara, Ghid turistic, Editura Emia, 2003, pg. 11.

18

4. Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele este o arie naturală protejată de interes naţional situată în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, cu o suprafaţă de 1.630 ha. Înfiinţată în anul 1995 prin încheierea convenţiei dintre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii şi Ministerul Agriculturii. Se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile ştiinţifice cu acordul forului ştiinţific competent (Academia Română).

Alte rezervaţii naturale protejate:-Cheile Uibăreştilor situată în aval de localitatea Bulzeştii de Jos şi depăşesc 2 km

lungime. -Dealul Cetăţii rezervaţie geologică, botanică şi peisagistică cu o suprafaţă de 30 ha. -Cheile Jieţului este o rezervaţie naturală de tip mixt fiind situată pe teritoriul oraşului

Petrila – are un peisaj deosebit cu versanţi abrupţi, stâncării acoperite cu licheni galbeni, vegetaţie forestieră din etajul montan.

-Cheile Cernei situată pe Râul Cerna – peisaj de o deosebită varietate şi frumuseţe, nealterat de intervenţie antropică.

-Cheile Craciuneşti – tip mixt-Muntele Buceş-Vulcan rezervaţie geologică şi botanică – suprafaţa de 5 ha situată pe

teritoriul comunei Buceş.-Cheile Ribicioarei-Rezervaţia Paleontologică Sânpetru-Muntele Vulcan (sau Vâlcan)- şi altele-se mai adaugă numeroase peşteri: Tecuri, Şura Mare, Bolii, Cizmei-deasemenea menţionăm Pădurea Chizid, Pădurea Bejan, Dealul Cetăţii Deva,

Fâneţele cu narcise Nucşoara, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna.La 3 km de oraşul Haţeg, se află cea mai renumită rezervaţie de creştere a zimbrilor.“Exemplul tipic pentru judeţul Hunedoara îl constituie degradările pe care le produc

turiştii pe teritoriul Parcul Naţional Retezat dar şi defrişările şi păşunatul intensiv iar amenajările necesare pentru desfăşurarea unui turism în condiţii civilizate sunt reduse. Se constată un impact negativ în zonele de campare, în jurul cabanelor, în lacuri şi pe trasee în sensul abandonării şi împrăştierii deşeurilor, dar şi al braconajului cinegetic şi piscicol.

Cu toată diversitatea şi bogăţia de resurse naturale protejate existente în judeţul Hunedoara, măsurile concrete luate pentru prevenirea şi evitarea degradării acestora sunt puţine, iniţiativele fiind mai ales de ordin teoretic şi legislativ şi mai puţin de ordin practic. În plus, informaţiile sunt încă insuficiente, în special cele privind obiectivele istorico-culturale din zona Retezatului, care nu sunt atrase în circuite turistice mai largi.”1

Resurse turistice antropiceResursele cultural-istoriceFrumuseţea şi bogăţia elementelor cu caracter cultural: artistic, etnografic, istoric, dar

şi cadrul natural mirific, conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil.Obiectivele sale sunt grupate în următoarele cinci zone principale: Ţara Zarandului,

Valea Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 339.

19

Ţara Zarandului - aici se află Muzeul Aurului, precum şi statuile lui Crişan şi Avram Iancu.

Ţara Hategului care este o veche vatră românească a turismului românesc, oraşul Haţeg în care se află obiective turistice cum ar fi Sarmisegetuza-Ulpia Traiana şi altele.

Monumente istorice.Biserică de Piatră Sfântul Nicolae (din Densuş). (vezi Anexa nr. 4).Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Una dintre cele mai vechi biserici din

România, nu se cunoaşte anul creaţiei, dar se presupune că este anterioară arhitecturii romanice (sec. IV). Biserica a fost construită în trei etape. Pe alocuri se păstrează porţiuni din pardoseală originală.

Biserică de Zid Adormirea Maicii Domnului (din Crişcior).Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1404 a cneazului Bâlea şi a

soţiei sale cu fragmente de picturi murale originale. Se remarcă tabloul votiv şi scena Judecată de apoi pe peretele nordic.

Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae (din Hunedoara).Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită pe timpul lui

Matei Corvin, având mai multe etape de construcţie. Turnul datează din 1827. Pictura este slab conservată din cauza depunerii fumului.

Biserica Reformată (din Sântămăria Orlea).Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica datează din jurul anului 1300,

fiind construită în stil romanic. La clopotniţă se remarcă existenţa a trei etaje. Acoperişul acesteia are formă de piramidă octogonală.

Castelul Corvineştilor (Huniazilor). (vezi Anexa nr. 2)Monument istoric şi de arhitectură laică. Cel mai important monument de arhitectură

gotică laică din Transilvania. Edificiul este ridicat pe locul unei cetăţi din sec. XII ridicată la rândul ei pe locul unei întărituri romane (ale cărei urme - valuri de pământ se mai văd şi acum).

“…una din cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara.”1

Loc istoric – Ţebea.Loc istoric. Aici au avut loc lupte în timpul răscoalei lui Horia Cloşca şi Crişan în

1784 şi în timpul revoluţiei din 1848.Ribiţa – deţine o biserică a cnezilor, cu o frescă valoroasă (1417).Zona turistică Brădeşti o zonă spirituală distinctă.Ţara Moţilor, recunoscută prin costumul moţilor crişeni şi prin folclorul muzical

bogat, dar şi alte manifestări folclorice cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina.Mănăstirea Prislop (Silivaşu de Sus).Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1564 a Domniţei Zamfira,

fiica lui Moise Vodă domn al Ţării Româneşti (1529 - 1530). Păstrează fragmente de picturi murale realizate în anul 1759. Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost incendiată.

Mormântul lui Avram Iancu şi Gorunul lui Horea (Ţebea).Monument istoric, monument comemorativ; Mormântul lui Avram Iancu înmormântat

în cimitirul din Ţebea în 1873, sub gorunul lui Horea.

1 Nicolae Neacsu, Andreea Baltaretu, Monica Neacsu, Marcela Draghila – Resurse si destinatii turistice – interne si internationale, Editura Universitara, Bucuresti, pg. 340.

20

“La Ţebea, în comuna Baia de Criş, se află complexul memorial Avram Iancu. Panteonul de la Ţebea, este situat la şapte km nord-vest de Brad, unde se găseşte Gorunul lui Horea, locul unde, în anul 1784, Horea a vorbit iobagilor răsculaţi, şi mormântul lui Avram Iancu, eroul revoluţiei române din Transilvania anilor 1848-1849.”1

Castelul Magna Curia (Castelul Bethlen) în municipiul Deva, la poalele cetăţii, fiind cea mai veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. Aici găsim Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane.

Cetatea Deva, apoi mai putem adăuga Parcul oraşului Mihai Eminescu.Localităţi turisticeStaţiuni balneareGeoagiu Băi (Geoagiu-Băi)Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă. Factori de cură:

bioclimat, ape minerale (15 izvoare şi 7 foraje - apă oligominerală, sulfuroasă, bicarbonatată, calcică, magneziană, hipotonă, mezotermală).

Este cunoscută din antichitate sub denumirea”Germisara”, aşezată la poalele Munţilor Metaliferi la 14 km de Orăştie. Se află la o altitudine de 350 m, pe malul râului Mureş. Proprietăţile curative ale apelor termale, mezotermale, bicarbonate, magneziene, hipotonice şi carbogazoase şi cu o uşoară radioactivitate. Apele termale sunt folosite în curele interne pentru tratarea unor afecţiuni gastrice, dar şi pentru cura externă. Proprietăţile curative sunt exploatate prin amenajarea ştrandului şi a bazelor de tratament.

Băile Călan – este la o altitudine de 230 m; băile de aici datează de pe vremea romanilor.

“Prezenţa acestui important monument al antichităţii precum şi existenţa unor bazine acoperite şi în aer liber cu izvoare termale în apropierea bazinului roman care sunt recomandate în tratarea reumatismului, anemiei şi a unor afecţiuni ale pielii, au făcut ca aici să fie amenajată o bază turistică ce oferă diverse posibilităţi de cazare.”2

Vaţa de Jos (Vaţa de Jos)Staţiune balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă.Factori terapeutici: -Izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, termale; climat sedativ.-Indicaţii terapeutice: tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice,

periferice, ginecologice.Este situat la 58 km de oraşul Deva, în Valea Crişului Alb – principala atracţie o

reprezintă apele termale bogate în sulf, sodium şi calciu, temperatura fiind de 38,5º C, afectiunile ce se pot trata aici sunt: reumatismele degenerative, afecţiuni respiratorii şi virotice, neurologia periferică, paraliziile şi altele.

2.4. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică, în evoluţie

“Baza tehnico-materială turistică – sau infrastructura turistică – reprezintă totalitatea dotărilor tehnice şi edilitare necesare asigurării serviciilor reclamate de buna desfăşurare a

1 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 338.2 Nicolae Neacşu, Andreea Băltăreţu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, pg. 336.

21

actului turistic. În cazul bazei tehnico-materiale se includ: structurile de primire – capacităţile de cazare şi alimentaţie publică, structurile de agrement, structurile de tratament (în cazul turismului balnear), precum şi reţeaua de servicii aferente turismului (transporturi turistice, servicii speciale). Unii autori includ în cadrul bazei tehnico-materiale şi elemente ale insfrastructurii generale: căile de comunicaţie, reţelele de energie electrică şi termică, apă potabilă, canalizare, serviciile poştale, bancare, medico-sanitare, etc.”1

Găsim legislaţia din domeniul turistic, Legea nr 755/2001 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism din România, structurile de primire turistice.

Analiza ofertei turistice în judeţul Hunedoara în perioada 2000-2008Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de

muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic. Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică,

datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Nivelul şi dinamica structurilor de primire Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice

construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

În numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în judeţul Hunedoara este variată formată din: Hoteluri, Hanuri şi moteluri, Hanuri turistice, Cabane turistice, Campinguri şi unităţi tip căsuţă, Vile turistice şi bungalouri, Tabere de elevi şi preşcolari, Pensiuni turistice urbane, Pensiuni turistice rurale.

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie

sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi

alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca

structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare clădire în parte

chiar dacă au o recepţie comună.

“Pentru o analiză complexă a indicatorilor statistici este necesar să apelăm la indicatorii seriei cronologice.”2

Numărul de unităţi de cazare pe tipuri în perioada 2004-2008

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

Tabelul nr. 2.5.

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 2008/2004

1 Aurel Gheorghilaş – Geografia turismului, Editura Credis, Bucureşti, 2009, pg. 6.2 Emilia Gogu – Statistica în turism şi comerţ-teorie şi studii de caz în turism şi comerţ, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2009, pag. 172.

22

%Total 87 87 101 81 87 100.00

Hoteluri şi moteluri 24 23 22 31 22 91.67Hanuri turistice 3 2 2 0 0 0.00Cabane turistice 12 10 6 10 4 33.33

Campinguri şi unităţi tip căsuţa 1 1 1 4 0 0.00Vile turistice şi bungalouri 22 19 22 7 18 81.82

Tabere de elevi şi preşcolari 5 5 5 7 3 60.00Pensiuni turistice urbane 10 16 24 18 18 180.00Pensiuni turistice rurale 10 11 19 17 22 220.00

Sursa: Anuarul statistic

Din datele tabelului mai sus prezentat, se poate observa că cele mai multe unităţi de cazare se înregistrează pentru structurile cu funcţiune de cazare turistică de tip hotel şi motel, urmate de vile turistice şi bungalouri, apoi de cabane turistice, si pensiuni turistice rurale şi urbane. Din totalul se structuri de cazare existente pe teritoriul judeţului Hunedoara, cele mai multe s-au înregistrat în anul 2007, în număr total de 137, ajungând ca în anul 2008, numărul acestora să scadă până la un număr total de 87. Astfel, în anul 2008, numărul acestora a avut o scădere faţă de anul 2007.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pentru perioada 2004-2008

49%

13%

2%

7%

1%

13%

3%

6%

6%

Total

Hoteluri şi moteluri

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri şi unităţi tipcăsuţa

Vile turistice şibungalouri

Tabere de elevi şipreşcolari

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Figura 2.1.

Din reprezentarea grafică de mai sus, se pot observa modificări procentuale de la 1% pană la 49%, după cum urmează: Hoteluri şi moteluri 13%; Hanuri turistice 2%; Cabane turistice 7%; Campinguri şi unităţi tip căsuţă 1%; Vile turistice şi bungalouri 13%; Tabere şi elevi preşcolari 3%; Pensiuni turistice urbane 6%; Pensiuni turistice rurale 6%; Totalul 49%.

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în perioada 2004-2008

Tabelul nr. 2.6.

23

Judetul Hunedoara Capacitatea de cazare existenta (locuri)

Structuri de primire

turistica (mii-locuri-zile)

Sosiri (mii) Inoptari (mii)

Indicii de utilizare neta a capacitatii in

functiune

Anul 2004 4189 87 91,0 257,5 26,5

Anul 2005 3918 87 90,0 260,4 28,8

Anul 2006 3755 101 87,6 257,3 31,3

Anul 2007 3452 81 109,1 293,2 31,8

Anul 2008 3504 87 103,9 283,4 30,4

2008/2004% 83.65 100 114.18 110.06 114.72

Sursa: Anuarul statistic

În tabelul de mai sus putem observa că în anul 2008 capacitatea de cazare existentă este de 3504 locuri de cazare în unităţile de primire turistică, faţă de anul 2004 cu un număr de 4189. Sosirile din anul 2008 însumează 103,9 mii faţă de anul 2004 cu 91 mii. Înnoptările din anul 2008 au fost de 283,4 mii faţă de anul 2004 cu doar 257,5 mii. Iar indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune în anul 2008 este de 30,4 faţă de anul 2004 cu 26,5. Se poate observa o creştere succesivă pe parcursul anilor.

Capacitatea de cazare existentă (locuri)

22%

21%

20%

18%

19%

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Figura 2.2.

Din reprezentarea grafică putem observa capacitatea de cazare existentă în anul 2004 este în procent de 22%, în anul 2005 este de 21%, în anul 2006 este de 20%, în anul 2007 este de 18%, în anul 2008 este de 19%. Tendinţa de scădere este relativ mică cu o creştere nesemnificativă de doar un procent în ultimul an.

Capacitatea în funcţiune în perioada 2000-2007

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se

24

exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.

Din analiza capacităţii de cazare în funcţiune se poate observa că regiunea analizată a fost în anul 2000 de 1243728 locuri-zile, iar în ultimul an analizat de 922482 locuri-zile.

În anul 2006 se poate observa o scădere cu un total de 821429 locuri-zile, iar în anul 2007 o creştere cu un total de 922482, ceea ce înseamnă ca a crescut cu un numar de 101053 locuri-zile.

Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazare în funcţiune în Hunedoara în perioada 2000-2007

Tabelul nr. 2.7. Ani Capacitatea

în funcţiune (locuri-zile)

Modificările absolute Indicii de dinamică Ritmul de dinamică %

yt (locuri-zile) %

            

2000 1243728 - - -      2001 1243856 128 128 100 100 0 02002 1064436 -179292 -179420 85.6 85.6 -14.4 -14.42003 1056679 -187049 -7757 85 99.3 -15 -0.72004 971315 -272413 -85364 78.1 91.9 -21.9 -8.12005 903822 -339906 -67493 72.7 93.1 -27.3 -6.92006 821429 -422299 -82393 66 90.9 -34 -9.12007 922482 -321246 101053 74.2 112.3 -25.8 12.3Total

8227747   -321246        

Sursa: date prelucrate după Anuarul statistic

Din datele prezentate mai sus se poate observa că din punct de vedere al capacităţi de cazare în funcţiune, în ultimul an nivelul acestuia a scăzut cu -25,8%. Cifra cea mai scazută a fost în anul 2005 cu valoarea de -27,3%.

Indicatorii absoluţi:

Modificarea absolută:

a) bază fixă 11/ yytt

b) bază în lanţ (mobilă) 11/ tttt yy

25

Indicatorii relativi:

Indicii de dinamică

a) bază fixă 100

11/

y

yI t

t

b) bază în lanţ (mobilă) 100

11/

t

ttt y

yI

Ritmul de dinamică

c) bază fixă 1001/1/ tt IR

d) bază în lanţ (mobilă) 1001/1/ tttt IR

Îndicatorii medii

Nivelul mediu anzilelocuri

n

yy

n

tt

/10284688

8227747

Modificarea medie absolută

zile/an-locuri 45892- 1-8

1243728-922482

111

1/

n

yy

nn

tt

Indicele mediu de dinamică

181

1 1243728

922482 n n

y

yI

=0,95 sau 95%

Ritmul mediu de dinamică 100IR

=95-100=-5%

Pe ansamblul nivelul mediu al locurilor de cazare în Hunedoara în perioada 2000-2008

a fost de 1028468 locuri-zile/an, cu o scădere medie absolută de -45892 locuri-zile/an,

respectiv -5%. Dacă comparăm dinamica medie a capacităţii de cazare în funcţiune (95%) cu

cea existentă, se poate observa că prima o devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a

scăzut eficienţa ofertei de cazare.

26

Evolutia capacitatii de cazare in functiune in Hunedoara in perioada 2000-2007

y = -58667x + 1E+06

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

locu

ri-z

ile

Figura 2.3.

Cu ajutorul funcţiei de ajustare y=-58667x+1E+06, obţinută prin metoda grafică, putem estima nivelul locurilor de cazare pentru următorii trei ani.

Extrapolarea ofertei turistice pentru 2008-2010Metoda mecanică

Yt=y1+ (t-1)unde t – variabilă timp

Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2008-2010 Tabelul nr. 2.8.

Ani Capacitatea existentă

(mii loc. -zile)

t (x) Valori ajustate după funcţiaYt=1243728-45892(t-1)

2008Valori estimate

9 12437282009 10 12438562010 11 1064436

Analiza cererii turistice în Regiunea Hunedoara în perioada 1998-2007

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a

se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea

unor activităţi remumerate la locul de destinaţie. Măsurarea statistică a circulaţiei turistice are

drept scop determinarea dimensiunilor acesteia şi de a oferi informaţii utile pentru dezvoltarea

în perspectivă a serviciilor turistice.

Dinamica sosirilor şi înnoptărilor

Indicatorii statistici care comensurează şi caracterizează fluxurile turistice sunt: numărul total de turişti, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turişti, durata medie a sejurului, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa relativă a turiştilor.

27

Nivelul şi dinamica turiştilor sosiţi în Hunedoara în perioada 2000-2007

Tabelul nr. 2.9.Ani Innoptari

(mii-zile)Modificările absolute Indicii de dinamică Ritmul de dinamică

%

yt (mii-zile) %

            

2000 276361            2001 352279 75918 75918 127.5 127.5 27.5 27.52002 264517 -11844 -87762 95.7 75.1 -4.3 -24.92003 317452 41091 52935 114.9 120.0 14.9 20.02004 257530 -18831 -59922 93.2 81.1 -6.8 -18.92005 260448 -15913 2918 94.2 101.1 -5.8 1.12006 257319 -19042 -3129 93.1 98.8 -6.9 -1.22007 293247 16886 35928 106.1 114.0 6.1 14.0

Total 2279153   16886        

Sursa: date prelucrate după Anuarul statistic

Nivelul cel mai scăzut al înnoptărilor, în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2006

(257319 locuri-zile), iar creşterea s-a înregistrat în anul 2007 (293247 locuri-zile).

Nivelul mediu anzilelocuri

n

yy

n

tt

/22791458

2279153

Modificarea medie absolută

zile/an-locuri 2412 1-8

276361-293247

111

1/

n

yy

nn

tt

Indicele mediu de dinamică

181

1 276361

293247 n n

y

yI

=1,008 sau 100,8%

Ritmul mediu de dinamică 100IR

=100,8-100=0,80%

28

Figura 2.4.

Cu ajutorul funcţiei de ajustare y=-5310x+30786, obţinută prin metoda grafică, putem estima nivelul locurilor de cazare pentru următorii trei ani.

Funcţia de ajustarea este prezentată prin ecuaţia y = Yt=y1+ (t-1)unde t – variabilă timp

Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2008-2010 Tabelul nr. 2.10.

Ani Nr.înnoptări t (x) Valori ajustate după funcţiay = 276361-2412(t-1)

2008Valori estimate

9 2980722009 10 3522792010 11 264517

Comparând dinamica sosirilor cu cea a înnoptărilor se poate observa că aceasta este destul de oscilantă.

2.5. Forme de turism utilizateÎn judeţul Hunedoara se practică următoarele forme de turism:

- turismul cultural- turismul de afaceri – în structurile de cazare cu grad ridicat de confort

(patru stele)- turismul de shoping- turismul de tranzit- turismul de week-end- turismul sportiv - bazele de agrement Bejan, Căprioară, ştrandul Steaua

Mureşului, bazinul modern de înot din Hunedoara

29

- turismul balneoclimateric – în Deva Complexul de tratamente şi recuperare care valorifică apele saline existente în perimetrul oraşului, dar şi în staţiunile Călan, Geoagiu, Vaţa de Jos

- turismul drumeţiei- turismul alpinismului- turismul ştiinţific- turismul de bird şi animal watching – în parcurile naţionale, naturale, în

rezervaţia de zimbrii şi în numeroase masive montane existente- turismul nautic – la baza nautică de la Cinciş.

Principalele trasee turistice din zonă.Traseele turistice cele mai frecventate în Municipiul Hunedoara sunt :

Hunedoara – Lacul Cinciş, - la 8 km de oraş, pe drumul dispune de hotel cu restaurant, pârtie de schi în lungime de 1,2 km, dotată cu telecablu, iar în curând va fi amplasat şi un telescaun.

Hunedoara – Valea Roatei - la 15 km, pe şoseaua ce leagă municipiul de pe Cerna cu localitatea Nandru, din comună Pestişu Mic.

Hunedoara – Boş - 11 km, pe şoseaua spre Cerbăl; dispune de camping cu camere şi căsuţe, restaurant, piscină, teren pentru tenis de câmp.

Hunedoara – Govăjdie -18 km, pe şoseaua care străbate localităţile Teliuc şi Plosca, unde se află cel mai vechi furnal care a funcţionat în Europa.

Principalele trasee montane în zonă sunt:

Zona Retezat te provoacă la drumeţii, de la o plimbare de câteva minute până la aventuri în mijlocul naturii de mai multe zile.

Nimic nu se compară cu o drumeţie în aer liber.Durata traseelor turistice este aproximativă, timpul real depinde de condiţia fizică şi

pregătirea fiecărui turist.1. Cabana Pin Alpin - Valea Mare - Vârful Petreanu - Vârful Scărişoara - Dealul

Negru - Vârful Pietrii - Vârful Custurii (Netis) - Şaua Iepei -Valea Corcioavei - Colonia Tomeasa - Cabana Pin Alpin.Traseu practicabil vara. Timp 12-13 ore. Marcaje - banda roşie - numai în sectorul Şaua Iepei - Lacul Gura Apei.Traseul vizitează partea de nord est a Munţilor Ţarcu şi a lacurilor glaciare Bistra şi Netis.

2. Cabana Pin Alpin - Vârful Pecuiu sau Şaua Muncelul - Zona de Agrement Râuşor.Timp 4 - 5 ore. Traseu nemarcat.Itinerarul străbate o zonă împădurită, din Vârful Pecuiu (1827 m) deschizându-se o

perspectivă asupra sectorului nord vestic al Retezatului.3. Cabana Pin Alpin - Lacul Zănoaga - Şaua Bârlea - Tăul Agăţat - Lacul Bucura -

Valea Bucurei - Gura Bucurei - Cabana Buta.Traseu periculos iarna. Timp 11-12 ore. Marcaj: cruce roşie.Traseul oferă peisaje deosebite, cu perspectivă asupra lacurilor glaciare din căldarea

Bucurei: Tăul Agăţat, Zănoaga, etc., o panoramă de ansamblu asupra Munţilor Retezat şi Parcului Naţional Retezat din Şaua Judele - Slăveiul (2370 m).

Refugiul Salvamont de pe malul lacului Bucura, bordeiul de pe malul lacului Zănoaga şi cantonul pastoral de pe versantul culmii Radeşului oferă adăpost la nevoie.

30

4. Cabana Pin Alpin - Lacul Zănoaga - Şaua Bârlea - Lacul Bucura - Vârful Bucura - Custura Retezat - Şaua Retezat - Valea Stânişoara - Cabana Pietrele.

Traseu accesibil numai vara. Timp 12-13 ore. Marcaje: Cabana Pietrele - Şaua Retezat: triunghi albastru; Şaua Retezat - Lacul Bucura: banda galbenă; Lacul Bucura - Lacul Zănoaga: punct roşu; Lacul Zănoaga - Cabana Gura Zlata: triunghi roşu.

Traseul permite vizitarea celor mai cunoscute lacuri din Retezat: Bucura şi Zănoaga şi oferă o panoramă asupra întregului masiv din Vârful Bucura - 2433m, inclusiv a Parcului Naţional Retezat.

Refugiul Salvamont de pe malul lacului Bucura, bordeiul de pe malul lacului Zănoaga şi cantonul pastoral de pe versantul Radeşului oferă la nevoie adăpost.

5. Cabana Pietrele - Valea Pietrele - Lacul Bucura - Lacul Lia - Vârful Slavei - Crucea Trăsnitului - Lunca Berhinei - Cabana Pin Alpin.

Traseu greu accesibil iarna. Timp de mers: 11 - 12 ore. Marcaj: banda şi cruce albastră, punct galben.

Traseul traversează complexele glaciare Pietrele şi Bucura, urmând culmea Slaveiului spre Râul Lăpuşnicul Mare, trecând pe lângă căldările Slavei şi Turcel, străjuite de impunătoare abrupturi şi lăsând în dreapta cunună de înălţimi şi prăpăstii care domină valea şi căldăria Judelui Mic cu lacurile Răsucit, Urât şi Ascuns. Se ajunge în valea Lapuşnicului unde se poate merge cu maşina la Gura Zlata.

6. Cabana Pin Alpin - Valea Zlata - Culmea Prelucele - Şaua Retezatului - Lacul Stânişoara - Cabana Pietrele.

Traseu parţial inaccesibil iarna. Timp de mers: 7 - 8 ore. Marcaj: triunghi albastru, banda roşie.

Partea de început a traseului (valea Zlata) trece prin rezervaţia ştiinţifică Gemenele. Pitorescul văii Stânişoara, spectaculozitatea priveliştii ce se deschide din înşeuare sau de pe vârful Retezat, ineditul peisaj al rezervaţiei cu frumosul lac Gemenele, conferă un farmec aparte acestui itinerariu.

7. Cabana Pietrele - Valea Stânişoara - Şaua Retezatului - Tăul Agăţat - Vârful Judele - Lacul Zănoaga - Platoul Radeş - Cabana Pin Alpin.

Timp de mers: 9 - 10. Traseu greu accesibil iarna. Marcaj: triunghi albastru, triunghi roşu.

Traseul uneşte peisaje pitoreşti, în cadrul cărora se pot admira lacurile de pe valea Stânişoara, vârfurile Retezat şi Bucura, spre Topliţa;Hunedoara – Râuşor - la 50 km, în Munţii Retezat ; Zănoaga, Judele şi Gemenele - Bârlea cu abrupturile şi crestele tivite de imense grohotişuri şi stânci.

8. Circuit turistic Deva: “Deva – Brad – Arieşeni – Garda de Sus – Câmpeni – Avram Iancu – Lupaşa – Buru – Aiud – Albă Iulia – Geoagiu Bai – Orăştie – Costeşti – Grădiştea de Munte – Simeria – Călan – Hunedoara – Deva”1.

Serbările tradiţionale organizate de Primăria Hunedoara sunt:Universitatea de Vară Castelul Corvinilor în perioada 11 – 24 iulie,Festivalul S.O.S. Castelul în perioada 25 – 29 iulie,Festivalul Berii la începutul lunii septembrie ,Toamna Muzicală Hunedoreană în perioada 18 – 23 octombrie,Ziua Persoanelor Vârstnice Nunta de Aur 1 octombrie,

1 Andreea Băltăreţu, Nicolae Neacşu, Monica Neacşu – Economia Turismului Studii de caz – Statistici – Legislaţie, Editura Urasnus, Bucureşti, 2008, pg. 123.

31

Zilele Municipiului Hunedoara în perioada 14 – 16 octombrie.Personalităţi hunedonenePe teritoriul judeţului Hunedoara s-au născut şi s-au format, de-a lungul anilor, mari

figuri ale culturii şi ştiinţei româneşti:- umanistul Nicolae Olahus (1493 - 1568) unul dintre coriseii Şcolii

Ardelene;- Ion Budai Deleanu (1763 - 1820) din cunoscuta familie a Densuşenilor,

care şi-au înscris numele în panteonul culturii româneşti;- Aron Densuşianu (1873 - 1900);- istoricul Nicolae Densuşianu (1846 - 1911);- lingvistul şi istoricul literar Ovid Densuşianu (1873 - 1938);- folcloristul Ion Pop Reteganul (1852 - 1905);- istoricul Silviu Dragomir (1882 - 1962);- oratorul Francisc Hossu Longin (1847 - 1935);- poetul şi publicistul Sebastian Bornemisa (1892 - 1952);- Nerva Hodos (1869 - 1913) om de cultură şi bibliograf de prestigiu;- Aurel Vlaicu (1882 - 1913), pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale;- G. Todica (1877 - 1946) cercetător şi publicist- avocatul Aurel Vlad (1875 - 1953).

După 1940 scriitorii: Vlaicu Bârnă, Romul Munteanu, I.D.Sârbu, M. Sântimbreanu, M. Vaida, Marcel Petrişor, G. Timcu, Nicolae Ticşă.

2.6. Obiective turistice culturale-istorice şi religioase

Judeţul Hunedoara ocupă un loc de frunte în potenţialul turistic românesc datorită faptului că relieful este predominant muntos reprezentat de :

a) Munţii: Retezat, Godeanu, Şurianu, Vâlcan, Poiana Ruscă;b) Peşteri: Bolii, Tecuri, Şura Mare, Ciclovina;c) Rezervaţia Panteologică Sânpetru;d) Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului;e) Parcul Dendrologic Simeria;f) Resursele termale de la Vaţa-Băi, Geoagiu-Bai, Băile Călan;g) Numeroase locuri istorice: Munţii Oraştiei şi Cetăţile Dacice;h) Cetăţi : Deva;i) Castele: Corvineştilor de la Hunedoara, Sântămăria Orlea de la Brănişca;j) Biserici: Densuş, Prislop;k) Muzee: al civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Mineralogic de la Brad, Arheologic

Sarmisegetuza;l) Staţiunile montane: Straja, Parâng;m) Staţiunii balneoclimaterice: Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Băile Călan.

Zone etnograficeFrumuseţea şi varietatea cadrului natural, dar şi bogăţia elementelor cu caracter

cultural (artistic, etnografic, istoric conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone princiale: Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zărandului, Valea Mureşului, Ţara Haţegului, Valea Jiului.

32

Potenţialul turistic al zonei: Castelul Corvineştilor, considerat cel mai important monument de arhitectură gotică laică din Transilvania. A fost construit în sec. XIV-lea, iar în 1409 a fost dăruit de Sigismund de Luxemburg nobilului roman Voicu, tatăl lui Iancu de Hunedoara. Iancu împreună cu fiul sau Matei Corvin, viitorul rege al Ungariei, au transformat castelul într-o reşedinţă nobiliară, mărindu-i incinta, înzestrând-o cu apartamente de locuit, o capelă, săli de recepţie (Sala Cavalerilor, sala Dietei), un turn de refugiu, etc. Unele transformări au fost făcute de principele Gabriel Betheln (1618-1623), iar altele după incendiul din 1854 supus unor ample lucrări de restaurare (1965-1970), castelul a primit destinaţie muzeistică. Secţia de istorie cuprinde materiale privind activitatea politică şi militară a lui Iancu de Hunedoara, documente referitoare la istoria acestei zone, precum şi etapele de construire a castelului. Secţia de etnografie şi arta populară este consacrată intereselor creaţii tradiţionale ale populaţiei din ţinutul Pădurenilor, aflat la poalele munţilor Poiana Ruscă.

Un alt punct de atracţie turistică reprezintă biserica ortodoxă Sfântul Niculae, construită în 14581.

O mare varietate de obiecte turistice: Cetatea Devei; ruinele amfiteatrului roman de la Sarmisegetuza. Călan, staţiune balneoclimaterică de interes local; Cetatea Devei, rezervaţie complexă; Defileul Jiului (Livezeni – Bumbeşti – Jiu în judeţul Gorj); Geoagiu – Băi, staţiune balneoclimaterică; Gurasada plantaţie de bambuşi; Gorunul lui Horea, arbore ocrotit, Ţebea; Mintia, lac de acumulare şi baraj, zona de agrement, Lacul de acumulare Teliuc (Cinciş) lac de agrement; Pădurea Silvuţ, rezervaţie de zimbri, Haţeg; Munţii Retezat cu Parcul Naţional Retezat, rezervaţie complexă; Parcul natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, cu cetăţile dacice din munţii Orăştiei; Peştera Ohaba Ponor, rezervaţie speologică; Peştera de la Tecuri, (Comună Baru) rezervaţie speologică; Simeria rezervaţie dentrologică; Vaţa de Jos, staţiune balneoclimaterică de interes local; Zam, rezervaţie botanică, Munţii Parângului, Munţii Vâlcanului.2

Etnografie şi folclorActivităţi artistice (în Deva)Creaţie artistică şi manifestări artistice - Teatru de estradă, cinematografe, serbările

latinităţii, cenacluri literare. Festivalul internaţional de folclor; Manifestări culturale ale orchestrelor şi tarafelor de muzică populară.

Creaţie Populară (în Ţebea)Manifestare tradiţională Târgul de fete de pe muntele Găina (alt. 1.486 m) - se

desfăşoară anual la mijlocul lunii iulie. Festivalul de muzică şi dansuri populare româneşti în aer liber. Se desfăşoară în luna septembrie.

Arhitectură şi tehnică populară.Centru etnografic (în Dăbâca).Artă populară: cusături şi ţesături (ţesături de interior, piese de costum popular, desagi,

traiste, covoare, brăcinari)Lăcaşuri de cult.

1 Sebastian Bonifaciu, Ignaţie Berindei, Iuliu Buta, Vasile Cucu, Ioan Lupescu, Gheorghe Mahara, Dimitrie Oancea, Ion Povara, Alexandru Roşu, Alexandru Savu, Georgeta Stoica, Nicolae Stoicescu, Cazmir Swizewski - România ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, p. 337.2 Vasile Cucu - Atlasul judeţelor din Republica Socialistă România, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978, p.132.

33

În zona actualului lac de acumulare a existat (până în 1954) o valoroasă biserica, monument deosebit de important pentru artă medievală românească. Construită în sec. XV, ea prezenta un plan dreptunghiular, cu absida decroşată poligonală, cu unghi în ax.

Iniţial tăvăniţa, în sec.XVI, a fost acoperită cu o boltă semicirculară cu penetraţii, decorată cu nervuri de tip gotic târziu, întretăiate în formă de plasă, cărora li se adăugă o nervură longitudinală de coamă (realizate în stuc). În 1645 pictorul Mihail din Hunedoara o decorează cu un ansamblu care prezenta caracteristici stilistice de Renaştere. Repictată în sec.XVIII şi mărită cu un turn-clopotniţă, în 1867. Înaintea demantelării, picturile murale au fost extrase şi depuse la castelul din Hunedoara.

Satul Cinciş a fost întemeiat pe la 1300. Localitatea este menţionată în documente din anul 1300. Satul a fost strămutat în

1962, când apele lacului Cinciş au acoperit vechea vatră, pe care se găsea şi o biserică din secolul al XV-lea. Se spune că numele acestui sat se trage de la cei 'cinci inşi' care au întemeiat aşezarea, făcându-şi aici cinci case. Se mai spune că cei cinci întemeietori (bunicul, fiul şi trei nepoţi) erau luptători viteji, care l-au salvat pe împăratul lor din prinsoarea turcilor, într-o luptă dată la locul numit astăzi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca răsplată plaiul Cinciş. Biserică de pe fundul lacului datează din anul 1360.

Lacul este o amenajare cu suprafaţa de 867 ha. Este găzduit de  un pitoresc deosebit şi atrage mulţi turişti. Pe malurile lui, au apărut numeroase cabane şi hoteluri particulare existând condiţii de cazare şi distracţie pentru dorinţa fiecăruia.

Drum de acces: la aproximativ 13 km de municipiul Hunedoara. Şoseaua porneşte din Hunedoara şi înconjoară aproape tot lacul. Dinspre staţia de cale ferată: gara Hunedoara iar de aici cu microbuze/autobuze regulate înspre localitatea Topliţa.

Staţiunea turistică de interes local Straja se află la o altitudine de 1445 m, în inima munţilor Vâlcan, în Valea Jiului. Aici sunt amenajate pârtii de schii (şapte), cu instalaţie transport pe cablu, instalaţie nocturnă, o pârtie amenajată pentru swoboard: Parta Canal 1.300 m lungime. Există un drum care poate fi străbătut de o maşină cu tracţiune integrală lung de nouă km.

Staţiunea Parâng – se află în Munţii Parâng la altitudinea de 1.700 m, aici sunt pârtii tentante şi o privelişte de vis, toate pârtiile au instalaţie transport pe cablu, telescki şi telescaun. Aici găsim 1.200 locuri de cazare distribuite în cabane, vile.

2.7. Aspecte Swot

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Zone apline cu vârfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vară şi de iarnă

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor protejate care să permită practicarea turismului în aceste zone

Lipsa noţiunilor de

Potenţial de turism cultural

Posibilităţi de silvo-turism

Dezvoltarea în zonele alpine izolate a turismului montan

Meşteşuguri artizanale

Recâştigarea

Intârzieri în privatizarea unităţilor de turism

Administraţia publică nu este receptivă în legătură cu importanţa dezvoltării turismului în judeţ

34

Populaţie deosebit de ospitalieră şi prietenoasă

Judeţul deţine o pondere ridicată din piaţa turismului de afaceri şi de tranzit

Centre turistice cu tradiţie

Piaţă tradiţională de turism local

Judeţul e străbătut de drumuri europene

Natură în mare parte neatinsă şi nepoluată

Folclorul şi tradiţiile culinare ale judeţului

Numeroase biserici şi mănăstiri

Lacuri de acumulare parţial sau deloc amenajate, Culoarul Cerna-Jiu, Lunca Mureşului

Staţiuni balneo-climaterice de tradiţie

Zone protejate cu suprafeţe întinse (rezervaţii

management, legislaţie şi necunoaşterea limbilor străine de către cei implicaţi în reţelele de turism rural

Poluarea punctuală

Zone alpine cu utilizare minimă

Lipsa informaţiei şi a hărţilor turistice

Lipsa infrastructurii de acces către obiectivele turistice

Lipsesc resursele umane specializate în domeniu

Lipsa organizaţiilor de promovare a turismului

Privatizarea haotică

Nu există reglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură în cadrul circuitului turistic

Lipsa colaborării cu operatorii de turism

In zona de munte există

atractivităţii centrelor turisitce tradiţionale pentru turiştii autohtoni din străinătate

Implementarea relativ simplă şi cu investiţii a pensiunilor rurale

Implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie, reabilitarea cabanelor montane

Implementarea conceptului Nord-American  “Off-Highway-Motor Vehicle recreation” şi stabilirea primului parc de acest gen în Europa

Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice cu sterilul de mină şi deşeurile siderurgice (zgură)

Reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi întreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului

Apariţia unor

Calitatea mediului în unele zone influenţează negativ dezvoltarea turismului

Ofertele de produse turistice ale judeţului nu sunt competitive internaţional

Concurenţa puternică din partea ţărilor vecine

Nu s-a reuşit atragerea în circuitul turisitc al judeţului a segmentului de populaţie cu venituri mici

Dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată pot limita libertatea de practicarea a turismului activ

Frica de a primi străini în casă

Confuzie între noţiunile de musafir şi turist

Insuficienta folosire a oportunităţilor acordate turismului rural

Investiţii scăzute în domeniul turismului

35

naturale, parcuri, etc.)

Sursă de venituri principală (lemn şi vânat), sursă suplimentară de venituri (fructe de pădure, melci, ciuperci)

Excedent de spaţii de locuit în gospodării

multe localităţi care nu beneficiază de reţele de utilităţi (apă, canal)

Depozitarea şi reciclarea deşeurilor

Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer şi folosirea bazinelor râurilor ca şi groapă de gunoi a satului

Oferta de servicii turistice este de slabă calitate

Degradarea progresivă a patrimoniului cultural-turistic

fonduri pentru dezvoltarea gospodăriilor mici FIDA

Dezvoltarea turistică a zonelor Parâng, Retezat, Ţara Haţegului, Munţii Orăştiei

Apariţia fondurilor pentru spaţiul rural SAPARD

Existenţa şcolilor în domeniu la toate nivelele

Reintroducerea judeţului în circuitul turistic internaţional, contactarea tur-operatorilor internaţionali

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte favorabile asupra mediului şi turismului

Perspectiva găzduirii turiştilor în agropensiuni conduce la îmbunătăţirea dotărilor

Convergenţa de interese pentru dezvoltarea turismului la nivel naţional, regional şi local

CAPITOLUL III

36

DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

3.1. Premise

În judetul Hunedoara, se poate observa că cele mai multe unităţi de cazare se înregistrează pentru structurile cu funcţiune de cazare turistică de tip hotel şi motel, urmate de vile turistice şi bungalouri, apoi de cabane turistice, si de pensiunile turistice rurale si urbane.

Baza tehnico-materială de agrement cuprinde o gamă de mijloace şi dotări destinate să asigure posibilităţi cât mai largi si diversificate pentru petrecerea plăcută a timpului liber de către turişti. Principalele structuri de agrement sunt: pârtiile de schi şi sănii; mijloace de transport pe cablu: telescaun, teleschiul; piscine, teren pentru tenis de câmp, camping, discoteci, unităţile de alimentaţie cu specific, vizitarea castelului de Hunedoara, dar şi vizite muzeele.

Din totalul se structuri de cazare existente pe teritoriul judeţului Hunedoara, cele mai multe s-au înregistrat în anul 2007, în număr total de 137, ajungând ca în anul 2008, numărul acestora să scadă până la un număr total de 87. Astfel, în anul 2008, numărul acestora a avut o scădere faţă de anul 2007.

Din datele prezentate în acestă lucrare se pot observa modificări procentuale de la 1% pană la 49%, după cum urmează: Hoteluri şi moteluri 13%; Hanuri turistice 2%; Cabane turistice 7%; Campinguri şi unităţi tip căsuţă 1%; Vile turistice şi bungalouri 13%; Tabere şi elevi preşcolari 3%; Pensiuni turistice urbane 6%; Pensiuni turistice rurale 6%; Totalul 49%.

În urma analizelor realizate, în anul 2008 capacitatea de cazare existentă este de 3504 locuri de cazare în unităţile de primire turistică, faţă de anul 2004 cu un număr de 4189. Sosirile din anul 2008 însumează 103,9 mii faţă de anul 2004 cu 91 mii. Înnoptările din anul 2008 au fost de 283,4 mii faţă de anul 2004 cu doar 257,5 mii. Iar indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune în anul 2008 este de 30,4 faţă de anul 2004 cu 26,5. Se poate observa o creştere succesivă pe parcursul anilor.

Capacitatea de cazare existentă în anul 2004 este în procent de 22%, în anul 2005 este de 21%, în anul 2006 este de 20%, în anul 2007 este de 18%, în anul 2008 este de 19%. Tendinţa de scădere este relativ mică cu o creştere nesemnificativă de doar un procent în ultimul an.

Din analiza capacităţii de cazare în funcţiune se poate observa că regiunea analizată a fost în anul 2000 de 1243728 locuri-zile, iar în ultimul an analizat de 922482 locuri-zile.

În anul 2006 se poate observa o scădere cu un total de 821429 locuri-zile, iar în anul 2007 o creştere cu un total de 922482, ceea ce înseamnă că a crescut cu un număr de 101053 locuri-zile.

Se poate observa că din punct de vedere al capacităţi de cazare în funcţiune, în ultimul an nivelul acestuia a scăzut cu -25,8%. Cifra cea mai scazută a fost în anul 2005 cu valoarea de -27,3%.

Pe ansamblul nivelul mediu al locurilor de cazare în Hunedoara în perioada 2000-2008 a fost de 1028468 locuri-zile/an, cu o scădere medie absolută de -45892 locuri-zile/an, respectiv -5%. Dacă comparăm dinamica medie a capacităţii de cazare în funcţiune (95%) cu

37

cea existentă, se poate observa că prima o devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a scăzut eficienţa ofertei de cazare.

Nivelul şi dinamica turiştilor sosiţi în perioada 2000-2007 - se poate observa că în judeţul Hunedoara în anul 2000 este de 276361 locuri-zile, iar în ultimul an este de 293247 locuri-zile.

Nivelul cel mai scăzut al înnoptărilor, în perioada analizată, s-a înregistrat în anul 2006 (257319 locuri-zile), iar creşterea s-a înregistrat în anul 2007 (293247 locuri-zile).

Aşa cum am analizat în capitolul 2, în judeţul Hunedoara, comparând dinamica sosirilor cu cea a înnoptărilor se poate observa că aceasta este destul de oscilantă.

“Determinarea nivelului şi formei optimale a dezvoltării turismului unei ţări este puternic influenţată de rolul pe care statul îl poate juca, în funcţie de :

- importanţa acordată turismului în dezvoltarea economică a ţării;- nivelul şi configuraţia actuală a dezvoltării activităţii turistice.”1

În condiţiile actuale, Hunedoara prezintă o favorabilitate deosebită pentru dezvoltarea turismului, potenţialul turistic fiind bogat cu valoroase obiective cultural-istorice şi religioase.

Autorităţile locale trebuie să depună eforturi pentru înbunătăţirea unităţilor de cazare actuale, sporirea gradului de confort şi a calităţii serviciilor, stabilirea de legături cu alte regiuni turistice mai dezvoltate, promovarea patrimoniului local. Toate acestea oferă perspective optimiste în dezvoltarea turismului cultural-religios.

Pornind de la premisa creşterii capacităţii de cazare, a menţinerii calităţii serviciilor de alimentaţie şi de organizare a unor manifestări cultural-religioase cât mai interesante şi variate, fluxul turistic va fi şi mai mare şi înnoptările se vor înmulţi, gradul de ocupare al unităţilor va creşte dar şi numărul populaţiei ocupate în turism va creşte.

Obiectul strategic, valorificarea potenţialului cultural-istoric şi religios, presupune o corelare sistematică a politicilor de dezvoltare şi modernizare din mai multe ramuri economice, care sprijină direct şi imediat evoluţia industriei turistice.

În contextul economico-financiar de astăzi, criza economică îşi pune amprenta şi asupra turismului. Cu toate acestea se observă că oameni “circulă”, îşi satisfac plăcerea unei vacanţe sau a unui sejur, şi din acest punct de vedere turismul va “supravieţui” mereu.

3.2. Direcţii de acţiune

În acest sens propunem următoarele:- creşterea anuală a numărului de turişti cu minim 20%;- creşterea duratei medii a sejurului în regiune cu minim 10%;- dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării potenţialului turistic local;- încurajarea de noi forme de turism;- posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de

afaceri/expoziţionale existente;- facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informaţii;- protecţia turiştilor faţă de riscuri, privind sănătatea şi siguranţa acestora;- reglementarea protejării intereselor turiştilor şi disponibilitatea agenţilor economici

pentru despăgubirea acestora în eventualitatea unor daune aduse;

1

38

- atragerea investitorilor străini dispuşi sa investească în promovarea turismului în general;

- promovarea codurilor de conduită al agenţilor economici şi a turiştilor faţă de mediu;- creşterea competitivităţii economiei locale şi dezvoltarea mediului de afaceri;- realizarea spoturilor şi prezentarea lor pe canalele media;- organizarea evenimentelor de mare amploare pentru promovarea ofertei turistice;- înfiinţarea unei organizaţii având ca activitate principală promovarea şi dezvoltarea

turismului religios în ţară si în străinătate;- conceperea programelor de marketing pe baza studiilor de piaţă realizate de instituţii

specializate.

3.2.1. Modernizarea infrastructurii generale şi turistice

Modernizarea infrastructurii generale şi turistice sporeşte calitativ confortul şi protecţia turiştilor sub toate aspectele prin:

- dezvoltarea de noi staţiuni turistice;- susţinerea proiectelor care introduc valoarea turistică;- susţinerea proiectelor care introduc valoare evenimentelor culturale din

judeţul Hunedoara;- consolidarea infrastructurii urbane şi refacerea unor obiective turistice de

mare interes;- implementarea de proiecte de infrastructură turistică de către administraţia

publică locală;- reevaluarea si modernizarea utilităţilor publice dar şi a reţelelor de gaze

naturale, energie termică, apă potabilă şi canalizare publică.“Ţara noastră trebuie să facă un efort deosebit pentru a se apropia de nivelul cererii şi

exigentelor actuale, reţeaua de drumuri publice. Imaginea acestora, în comparaţie cu a altor ţări europene, ne situează cu mult în urma altor ţări.”1

Deasemenea în România trebuie să se pună un accent deosebit pe structura de dezvoltare a reţelei de drumuri de acces, totodată a parcărilor şi deasemenea a sistemelor de marcaj în zonele turistice, de aici rezultând efecte directe în dezvoltarea turismului.

3.2.2. Dezvoltarea bazei tehnico-materiala turistică

Dezvoltarea şi modernizarea ofertei turistice sunt conexe şi depind de efortul local, de nevoia de apărare la nivelul exigenţelor actuale în turismul naţional dar şi internaţional cât şi în structura şi calitatea bazei existente.

În acest sens sunt necesare o serie de propuneri care să vizeze:- dezvoltarea unei microstaţiuni;- construirea unui centru acvatic;- construirea a două bazine olimpice în staţiunea Geoagiu Bai, pentru pregătirea

loturilor sportive;- construirea unor centre de tratament;- renovarea şi promovarea cetăţilor din Valea Costeşti;- renovarea şi promovarea Calendarului de Lemn si Andezid;

1

39

- renovarea şi promovarea cetăţii Sarmisegetusa-Regia;- creşterea capacităţilor de cazare;- dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor de alimentaţie publică care nu mai corespund

cerinţelor ca nivel al dotărilor şi serviciilor;- dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor destinate agrementului care sunt destul de puţin

folosite în infrastructura pentru turism;- orientaterea investiţiilor pentru construirea unor hoteluri mici familiale, în structura

noilor hoteluri să existe şi spaţii de cazare pentru familii şi copii;- modernizarea mijloacelor de transport turistice şi deversificarea serviciilor oferite în

timpul călătoriei;- renovarea si redeschidrea traseului pentru Mocaniţa din Valea Govăjdia;- se impune pe viitor atât modernizarea structurilor turistice şi a staţiunilor existente,

cât şi crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive şi inedite, amenajarea unor parcuri / zone / staţiuni noi, care ar putea să direcţioneze importante fluxuri turistice spre Regiunea Nord-Vest.

Hunedoara are un potenţial ridicat în turismul cultural-religios. Însă îi lipseşte capacitatea de cazare necesară găzduirii pelerinilor sau turiştilor ce manifestă un interes pentru obiectivele cultural-istorice din regiune.

3.2.3. Noi trasee de vizitare interjudeţene şi intrajudetene

1. Traseu turistic: Munţii Parâng – Ţara Haţegului – Munţii Apuseni zona Brad

Ziua 1 Preluarea turiştilor din Gara Petroşani – ora 6.00.Deplasarea turiştilor la Groapa Seacă (20 km) – ora 7.00.Cabana Groapa Seacă se situează în Munţii Parâng la o altitudine de peste 1400 m, într-un cadru natural mirific, cu aer ozonat. Instalarea turiştilor.Servirea micului dejun.Odihnă – program de voie.Servirea mesei de prânz.Relaxare.Vizitare împrejurimi.Servirea cinei.

Ziua 2Servirea micului dejun.Vizită trasee turistice – Obârşia Lotrului sau Lacul Voineasa.Revenire la cabană. Servire mesei de prânz.Relaxare împrejurimi.Foc de tabără şi servirea cinei.

Ziua 3 Servirea micului dejun.

40

Deplasare spre Sarmizegetusa cu vizitarea pe traseu a Mănăstirii Prislop şi a Bisericii Densuş.Deplasare spre Pensiunea Sarmis*** - cazare.Servirea mesei de prânz.Vizitare efigii dacice – Sarmizegetusa (Muzeu).Relaxare: piscină, saună, jocuri de cabană.Servirea cinei.

Ziua 4 Servirea micului dejun la Pensiunea Sarmis***.Drumeţie spre Pensiunea “Cabana de la Munte” – Relaxare în natură.Revenire la Pensiunea Sarmis*** – Servirea mesei de prânz.Relaxare: piscină, saună, jocuri de cabană.Servirea cinei.Extra: În perioada de staţionare la Pensiunea Sarmis se pot organiza ieşiri pe cursul Râului Mare-Retezat cu vizitarea Lacului de acumulare a Hidrocentralei.

Ziua 5 Servirea micului dejun la Pensiunea Sarmis***.Deplasarea spre Hunedoara.Cazarea la Hotel Ruscă***.Vizitarea Hunedoarei şi a Castelului Corvineştilor.Servirea mesei de prânz la Hotel Ruscă***.Deplasare Cinciş, relaxare în natură.Servirea cinei la Hotel Ruscă***.

Ziua 6 Servirea micului dejun la Hotel Ruscă***.Deplasare Deva.Vizitarea oraşului Deva şi a Cetăţii Deva cu telegondola.Deplasare Brad – cazare Pensiunea Cetina**.Servirea mesei de prânz.Deplasare înspre Ţebea şi vizitarea Mănăstirii Crişana şi a Bisericii din Ţebea.Servirea cinei la Pensiunea Cetina**.

Ziua 7Servirea micului dejun la Pensiunea Cetina**.Vizită la Muzeul Aurului din Brad.Deplasare spre Deva şi îmbarcare în acceleratul Deva – Bucureşti.La această variantă este preferabil ca turiştii sa fie iubitori de natură şi să aibăgarderoba corespunzătoare pentru zona de munte.Groapa Seaca Cazare în camere – 3, 4, 6 paturi cu grup sanitar pe hol.Pensiunea Sarmis***. Cazare camere 2, 3 şi 4 paturi.Pensiunea Sarmis dispune de piscină, saună, masaj (contra cost).

41

Camerele dispun de TV – satelit. Se pot realiza trasee turistice în zona, iar la “Cabana de la Munte” se poate organiza foc de tabără şi servirea mesei în mijlocul naturii în peisajul mirific al munţilor Retezat. Se pot organiza drumeţii în munţii Retezat.Hotel Ruscă*** Cazare cameră dublă.Pensiunea Cetina**.Cazare cameră dublă (3 camere au grup sanitar şi duş; 3 camere au doar grup sanitar; 2camere au grup sanitar şi duş pe hol).Transportul se va asigura cu microbuz tip Mercedes-Benz – 17 locuri, circuitulcuprinzând peste 500 km. Preţurile au fost calculate pentru un grup de 15 persoane.

TOTAL: 875 lei/pers.Tariful include:- transport cu microbuz 17 locuri Mercedes – Benz.- cazare în hoteluri şi pensiuni de 2 şi 3 stele.- pensiune completă.- însoţitor.Tariful nu include:- intrările la diferite obiective turistice care se achită la faţa locului.(Sarmizegetusa – 3 lei/1,5 lei – adulţi/elevi, studenţi; Castelul Corvineştilor – 6 ron/3 ron; Biserica Ţebea – 2 ron/1 ron; Muzeul Aurului – 5 ron/2,5 ron).

2. Traseu turistic: Munţii Parâng Cabana Mija Petroşani, Ţara Haţegului, MunţiiApuseni zona Brad

Ziua 1 Preluarea turiştilor din Gara Petroşani.Deplasarea turiştilor la Cabana Mija*** (15 km), sau Hotel Petroşani. Instalarea turiştilor.Servirea micului dejun.Odihnă – program de voie.Servirea mesei de pranz.Relaxare.Vizitare împrejurimi.Servirea cinei.

Ziua 2 Servirea micului dejun.Deplasare spre municipiul Petroşani. Vizitarea Muzeului Mineritului, Cheile Jieţului, Peştera Boli.Revenire la Cabana Mija. Servirea mesei de prânz.Relaxare împrejurimi.

42

Foc de tabără şi servirea cinei.

Ziua 3Servirea micului dejun.Deplasare spre Sarmizegetusa cu vizitarea pe traseu a Mănăstirii Prislop şi a Bisericii Densuş.Deplasare spre Pensiunea Sarmis*** - cazare.Servirea mesei de prânz.Vizitare efigii dacice – Sarmizegetusa (Muzeu).Relaxare: piscină, saună, jocuri de cabană.Servirea cinei.

Ziua 4Servirea micului dejun la Pensiunea Sarmis***.Drumeţie spre Pensiunea Cabana de la Munte – Relaxare în natură.Revenire la Pensiunea Sarmis*** – Servirea mesei de prânz.Relaxare: piscină, saună, jocuri de cabană.Servirea cinei.

Ziua 5Servirea micului dejun la Pensiunea Sarmis***.Deplasarea spre Hunedoara.Cazarea la Hotel Ruscă***.Vizitarea Hunedoarei şi a Castelului Corvineştilor.Servirea mesei de prânz la Hotel Ruscă***.Deplasare Cinciş, relaxare în natură.Servirea cinei la Hotel Ruscă***.

Ziua 6Servirea micului dejun la Hotel Ruscă***.Deplasare Deva.Vizitarea oraşului Deva, a Muzeului de Istorie şi a Cetăţii Deva.Deplasare spre Vaţa de Jos – cazare Hotel Criş**.Servirea mesei de prânz.Deplasare înspre Ţebea şi vizitarea Mănăstirii Crişana şi a Bisericii din Ţebea.Servirea cinei la Hotel Criş**.

Ziua 7Servirea micului dejun la Hotel Criş**.Deplasare la Brad şi vizită la Muzeul Aurului din Brad.Deplasare spre Deva şi îmbarcare în acceleratul Deva – Bucureşti.Cabana Mija Cazare în camere cu 2 paturi.Pensiunea Sarmis*** Cazare camere 2, 3 şi 4 paturi.Pensiunea Sarmis dispune de piscină, saună, masaj (contra cost).

43

Camerele dispun de TV – satelit. Se pot realiza trasee turistice în zonă, iar la “Cabana de la Munte” se poate organiza foc de tabără şi servirea mesei în mijlocul naturii în peisajul mirific al munţilor Retezat. Se pot organiza drumeţii în munţii Retezat.Hotel Ruscă*** Cazare cameră dublă.Hotel Criş** Cazare cameră dublă.Transportul se va asigura cu microbuz tip Mercedes-Benz – 17 locuri, circuitulcuprinzând peste 500 km. Preţurile au fost calculate pentru un grup de 15 persoane.

TOTAL: 962,5 lei/pers.Tariful include:- transport cu microbuz 17 locuri Mercedes – Benz.- cazare în hoteluri şi pensiuni de 2 şi 3 stele.- pensiune completă.- însoţitor.Tariful nu include:- intrările la diferite obiective turistice care se achită la faţa locului. (Sarmizegetusa – 3 lei/1,5 lei – adulţi/elevi, studenţi; Castelul Corvineştilor – 6 ron/ 3 ron; Biserica Ţebea – 2 ron/1 ron; Muzeul Aurului – 5 ron/2,5 ron).

3. Traseu turistic Hunedoara – Gorj

Ziua 1Primire turişti gara Petroşani.Transport şi cazare Cabana Pasul Vâlcan.Servire mic dejun la Cabana Pasul Vâlcan.Relaxare.Servire mesei de prânz la Cabana Pasul Vâlcan.Vizitare împrejurimi.Servire cina la Cabana Pasul Vâlcan.Program cabană.

Ziua 2 Servire mic dejun la Cabana Pasul Vâlcan.Deplasare spre Sarmizegetusa cu vizitare Biserica Densuş, Mănăstirea Prislop şi Cetatea Sarmizegetusa.15.00 – 16.00 Servirea prânzului la Pensiunea Sarmis.16.00 – 18.30 Deplasare Haţeg cu vizitarea Mănăstirii de la Colţ şi a Castelului dinCarpaţi zona Râuşor.Deplasare Petroşani – Pasul Vâlcan.Servirea cinei la Cabana Pasul Vâlcan.

44

Program cabană.

Ziua 3 Servire mic dejun la Cabana Pasul Vâlcan.Deplasare Petroşani şi vizitare Muzeul Mineritului.Vizitare Peştera Boli sau Cheile Jieţului sau Cabana Rusu.Revenire Cabana Pasul Vâlcan.Servirea mesei de prânz la Cabana Pasul Vâlcan.Drumeţii împrejurimi Pasul Vâlcan.Masa festivă şi foc de tabără.

Ziua 4 Servirea micului dejun la Cabana Pasul Vâlcan.Deplasare spre Tg. Jiu cu vizitarea Muzeului Satului de la Curtişoara.Vizitarea Complexului Brancuşi din Tg. Jiu.Deplasare Tismana – Vila Ursu.Cazare Vila Ursu şi servirea prânzului.Vizitare Mănăstire Tismana.Relaxare Vila Ursu.Servirea cinei la Vila Ursu.Program vilă.

Ziua 5 Servirea micului dejun la Vila Ursu.Deplasare Horezu cu vizitarea Baia de Fier, Băile Săcelu, Mănăstirea Polovragi şi Peştera Polovragi, Mănăstirea Horezu.Servirea mesei de prânz la Pensiunea Cheile Olteţului Polovragi.Deplasare spre Tismana – Vila Ursu.Servirea cinei la Vila Ursu.

Ziua 6 Servirea micului dejun la Vila Ursu.Deplasare Baia de Arama – Padeş.Vizitare Peştera Ponoare.Deplasare Tismana – Vila Ursu.Servirea prânzului la Vila Ursu.Vizitare împrejurimi Vila Ursu.Masă festivă, degustări la cramă.

Ziua 7 Mic dejun la Vila Ursu.Deplasare Tg. Jiu.Vizitare oraş Tg. Jiu.Servire prânz în Tg. Jiu – Restaurant Gorju.Deplasare gară – Îmbarcare tren spre Bucureşti.Cabana Pasul Vâlcan

45

Cazare în camere cu 4, 6, 8 paturi, cu grup sanitar comun şi duş pe hol*.Cazare în camere cu 2 şi 4 paturi cu grup sanitar şi duş în cameră (16 locuri).Vila Ursu*** Cazare camere 2, 3 şi 4 paturi.Transportul se va asigura cu microbuz tip Mercedes-Benz – 17 locuri, circuitulcuprinzând peste 840 km. Preţurile au fost calculate pentru un grup de 15 persoane.

TOTAL: 700 lei/pers.Tariful include:- transport cu microbuz 17 locuri Mercedes – Benz.- cazare în hoteluri şi pensiuni de 2 şi 3 stele.- pensiune completă.- însoţitor.Tariful nu include:- intrările la diferite obiective turistice care se achită la faţa locului.Pensiunea completă în acest pachet este de minim 35 lei/zi/pers cu posibilitateasolicitarii unui barem mai mare la masă.(Sarmizegetusa – 3 lei/1,5 lei – adulţi/elevi, studenţi; Muzeul Mineritului – 2 lei/1 lei)Există posibilitatea de a efectua trasee montane contra cost alături de un ghid autorizat din următoarele variante:- Cabana Pasul Vâlcan – Şaua lui Loghin – Cabana Pasul Vâlcan (1 - 2 ore).- Cabana Pasul Vâlcan – Şaua lui Loghin – Vf. Straja – Cabana Straja(Cabana Montană) (3 - 4 ore) (şi întoarcerea pe traseul Ceaca).- Cabana Pasul Vâlcan – Poiana Narciselor.

Activităţi posibile în Hunedoara: - Tururi educaţionale cu ghid Schi de tip cross-country; - Pescuit Vânătoare; - Vizitare biserici; - Căţărare-hiking; - Primit faună/floră Agroturism; - Turism balnear; - Fotografiat; - Turism de sănătate; - Schi acvatic; - Camping Participare la evenimente culturale; - Vizitare atracţii istorice; - Parcticipare la sărbători religioase; - Motocros; - Parapantă; - Vizitare muzee; - Schi River rafting; - Speologie Turism de afaceri; - Turism de conferinţă; - Turism stinţific.

46

Agroturismul este considerat, adesea limitativ, drept o soluţie atât pentru agricultură (care după 2007 va absorbi mult mai puţină forţă de muncă) dar şi pentru turism, unde se previzionează o dezvoltare constantă, dar în paşi mici şi foarte mici. Accelerarea procesului ar putea fi provocată de dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul specific al turismului rural, cum ar fi podgorii şi vinuri celebre tipice zonei, bucătărie tradiţională cu produse agro-alimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, faună şi flora rară, ecosisteme, viaţa în mijlocul comunităţilor care întreţin şi practica vechi tradiţii etnofolclorice, medicina naturistă etc.

Turismul ecvestru, drumeţiile, cicloturismul sau ecoturismul se pot îmbina cu turismul rural pentru a aduce plus valoare, sau se pot dezvolta independent şi constituie tot atâtea soluţii de prelungire a sezonului turistic.

Exemplul ţărilor cu o bogată tradiţie şi experienţă turistică demonstrează atractivitatea parcurilor tematice şi de divertisment, a parcurilor acvatice, a evenimentelor culturale şi de divertisment de tip festivaluri cu specific local.

În fine, trebuie accentuat faptul că unul dintre cei mai importanţi factori care determină dezvoltarea viitoare a turismului în Regiune este publicitatea însoţită de “branding”, respectiv promovarea produselor de marcă (brand) cu recunoaştere regională.

3.2.4. Măsuri concrete de întreţinere a obiectivelor turistice cultural-istorice şi religioase

Ne propunem următoarele pentru judeţul Hunedoara:- amenajarea reţelei de drumuri de acces, a parcărilor şi sistemelor de marcaj în zonele

de marcaj turistic;- crearea şi reabilitarea obiectivelor turistice;- diversificarea ofertei turistice şi dezvoltarea mediului de afaceri în turism;- calificarea personalului din turism;- implementarea unui sistem de dezvoltare şi promovare turistică pentru judeţ;- dezvoltarea turismului rural;- dezvoltarea turismului montan;- conservarea şi valorificarea ariilor naturale protejate din regiune în vederea

exploatării acestora ca atracţii turistice;- reabilitarea şi dezvoltarea staţiunilor balneo-climaterice;- Implementarea Programului de finanţare « Hunedoara de mâine » în domeniile

cultură, turism şi social- „Hunedoara de Mâine” continuă seria proiectelor de implicare socială locală

în regiunea de origine a mărcii Haţegana. Judeţul Hunedoara dispune de un patrimoniu cultural şi turistic bogat, precum şi de aspecte sociale care necesistă susţinere.

- Astfel, Haţegana împreună cu Asociaţia “Hands Across România” au lansat “Hunedoara de Mâine”, un program de responsabilitate socială dedicat susţinerii şi dezvoltării comunităţii locale.

- Programul „Hunedoara de Mâine” este destinat exclusiv organizaţiilor non-guvernamentale cu sediul înregistrat în judeţul Hunedoara sau care au filiala aplicantă înregistrată în acest judeţ şi se va desfăşura sub forma unui concurs de proiecte pe trei domenii: cultură, turism şi social.

47

- Obiectivul programului este de a ajuta la dezvoltarea comunităţii din judeţul Hunedoara prin finanţarea celor mai relevante proiecte propuse de către organizaţiile non-guvernamentale.

- Proiectele vor pune în valoare patrimoniul cultural şi oportunităţile turistice ale judeţului şi vor avea în vedere de asemenea componenta socială a judeţului.

- Sumele investite de Haţegana în proiectul „Hunedoara de Mâine” vor ajunge direct în comunitate, în trei domenii (cultură, turism, social) care au nevoie de sprijin privat, pentru putea fi puse în valoare.Judeţul Hunedoara are înscrise în LMI un număr de 516 monumente istorice. Dintre

acestea un număr de 5 sunt incluse pe Lista Patrimoniului UNESCO: Cetăţile Dacice din Munţii Oraştiei - anul înscrierii 1999- cod 906 ; Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte ; Costeşti Cetăţuia - Costeşti Blidaru ; Luncani-Piatra Roşie ; Baniţa.

3.2.5. Alte aspecte

Investiţiile în turism şi cultură vor permite Hunedoarei să folosească avantajele oferite de potenţialul turistic şi patrimonial cultural în indentificarea şi consolidarea identităţii proprii.

În acest sens se urmăreşte:- Implementarea unor proiecte durabile de îmbunătăţire a infrastructurii zonelor

turistice, a serviciilor de cazare şi agrement, promovarea susţinută a imaginii judeţului va determina creşterea calitativă, la standarde europene, a tot ce înseamnă turism cu impact direct asupra creşterii turismului în Hunedoara şi implicit ca o destinaţie turistică.

- Spaţii verzi, zone de agrement. În acest sens se urmăresc măsurile şi acţiunile propuse la nivelul judeţului Hunedoara care se referă la extinderea suparafeţelor şi la amenajarea celor existente:

- se vor crea zone verzi mari de cca 300 ha prin amenajarea Dealul Plaiului Sud cca 130 ha, amenajarea Lunca Mureşului cca 210 ha, amenajarea Lunca Cernei de cca 56 ha;

- prin propunerea din proiectul “Reabilitare urbană a fostei zone industriale” în Hunedoara se va realiza un parc de-a lungul râului Cerna;

- fiecare cartier va fi dotat cu parcuri de cartier şi cu scuaruri în conformitate cu prevederile din PUZ-urile şi PUD-urile care vor fi întocmite cu respectarea legislaţiei actuale;

- reamenajarea elementelor naturale valoroase;- inventarierea spaţiilor verzi şi a elementelor valoroase existente;- clasificarea situaţiei juridice a spaţiilor verzi existente şi propuse;- întocmirea Cadastrului Verde;- crearea de facilităţi financiare locale pentru cei care vor realiza spaţii verzi.

Spaţiul verde reprezintă zona verde din cadrul oraşelor şi municipiilor, definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie.

-Zone de interes turistic şi agrement. În acest sens Judeţul Hunedoara dispune:- de un substanţial potenţial turistic, cu predilecţie montan, care include în

partea de nord a judeţului Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Metalici, iar la sud Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu.

48

- principalele atracţii în domeniul turismului montan se număra Parcul Naţional (respectiv Rezervaţia Biosferă), Retezat şi Vârfurile Retezat cu, Peleaga, Păpuşa. Numeroase trasee alpine includ Vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau Crestele Stânişoara şi Pintenul Slăveiului.

CONCLUZII

În Hunedoara, destinaţiile turistice au fost şi rămân destinaţii sigure.Obiectivele turistice din Hunedoara sunt atractive şi de un frumos greu de descris în

cuvinte.

49

În lucrarea de faţă am prezentat detaliat atât potenţialul judeţului Hunedoara cât şi baza tehnico-materială turistică. În cadrul bazei tehnico-materială se includ: structurile de primire, capacităţile de cazare şi alimentaţie publică, structurile de agrement şi de tratament dar şi reţeaua de servicii aferente turismului.

Potenţialul turistic, diversitatea oraşelor, bogăţia istorică te cheamă să vezi cu ochii tăi măreţia judeţului Hunedoara, ceea ce lasă o impresie pozitivă, având un statut de destinaţie turistică.

Judeţul Hunedoara are o largă ofertă turistică naturală şi antropică, varietatea muzeelor, biserici istorice, castelul huniazilor, cetăţi, lac de acumulare, rezervaţii naturale, situri arheologice, festivaluri şi evenimente culturale, toate acestea fiind atractive şi unice.

Varietatea ofertei turistice te convinge că trebuie să devi turist, dar şi nostalgia de a te reântoarce.

Pelerinajul religios este şi el o necesitate, mai ales acum când se dezvoltă politica statului într-un ritm alert în domeniul turismului, ocupă un loc aparte.

A venit timpul să promovăm valorile naţionale, să atragem turişti pentru vizitarea bisericilor, manăstirilor şi schiturilor.

În fiecare mănăstire sau biserică istoria respiră prin tot ceea ce întâlnim.Politica turistică trebuie să ţină cont de ceea ce atrage turişti, dar aceasta se poate face

numai cu ajutorul specialiştilor din Ministerul Turismului.Oamenii tind să meargă pe căile sfinte din cele mai străvechi timpuri, de aceea

pelerinajul religios este o constantă a unamitaţii.Pelerinajul în locurile sfinte înseamnă mai mult decât o călătorie simplă; venerarea

locurilor unde s-au arătat în lume lucrarea minunată a lui Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni.

Pelerinul îşi intensifică iubirea şi credinţa pentru Dumnezeu.Pelerinajul şi turismul bisericesc sunt două lucruri diferite pe care multă lume le

confundă.În scopul dezvoltării turismului religios în Hunedoara trebuie creată o reţea în care să

fie incluse toate mănăstirile şi bisericile şi schiturile.Capacitatea de cazare a mănăstirilor este destul de scăzută momentan.Pentru toate tipurile de turism sunt necesare efectuarea unor transformări care să

favorizeze dezvoltarea activităţii, iar în acest sens elaborarea şi implementarea strategiei este un lucru extrem de util şi de important.

Din punct de vedere turistic, patrimoniul care există în România trebuie promovat, cu implicaţii directe în creşterea numărului de turişti şi a încasărilor în turism.

În acelaşi timp turismul cultural şi religios din România poate contribui în mod definitoriu la cizelarea imaginii pozitive a ţării noastre pe plan internaţional.

50

ANEXE

Anexa nr. 1

51

Harta judeţului Hunedoara

Anexa nr. 2

52

Castelul Huniazilor

Anexa nr. 3

53

Fotografii din Parcul Naţional Retezat

Anexa nr. 4

54

Biserica de Piatră Sfântul Nicolae (din Densuş).

Biserica din Ostrov (Ţara Haţegului).

BILBLIOGRAFIE

55

1. Băltăreţu Andreea, Neacşu Nicolae, Neacşu Monica, Drăghilă Marcela – Resurse şi destinaţii turistice – interne şi internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.

2. Băltăreţu Andreea Mihaela – Ecoturism şi dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitaria, Bucureşti.

3. Băltăreţu Andreea, Neacşu Nicolae, Neacşu Monica – Economia Turismului Studii de caz – Statistici – Legislaţie, Editura Urasnus, Bucureşti, 2008.

4. Bonifaciu Sebastian – România Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.

5. Bonifaciu Sebastian, Berindei Ignaţie, Buta Iuliu, Cucu Vasile, Lupescu Ioan, Mahara Gheorghe, Oancea Dimitrie, Povară Ion, Roşu Alexandru, Savu Alexandru, Stoica Georgeta, Stoicescu Nicolae, Swizewski Cazmir - România ghid turistic, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1983.

6. Drimba Ovidiu – Istoria Culturii şi Civilizaţiei III Ediţie definitivă, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2007.

7. Drimba Ovidiu – Istoria Culturii şi Civilizaţiei IV Ediţie definitivă, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2007.

8. Gheorghilaş Aurel – Geografia turismului, Editura Credis, Bucureşti, 2009.9. Gogu Emilia – Statistica în turism şi comerţ - teorie şi studii de caz în turism şi

comerţ, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2009.10. – Mutaţii în turismul Românesc, Teza de Doctorat, Bucureşti, 1998.11. Ionescu Ion – Turismul fenomen social - economic şi cultural, Editura Oscar Print,

Bucureşti, 2000.12. , Economia întreprinderii de turism şi comerţ, Curs, Editura Universităţii Creştine

Dimitrie Cantemir, Bucureşti, 2001.13. , Ionaşcu Viorica, Popescu Manoela, Economia întreprinderii de turism şi comerţ,

Editura Uranus, Bucureşti, 2002.14. , Economia turismului, Editura Sylvi, ISBN 973-628-103-5, Bucureşti, 2004.15. , Economia întreprinderii de turism şi comerţ - studii de caz - metodologie, teste

şi legislaţie, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2004.16. , România - ghid turistic, Editura Garamond, Bucureşti, 2004.17. Lozovan Eugen – Dacia sacră, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 1999.18. Moraru Elena, Carole Ana-Maria – Hunedoara, Ghid turistic, Editura Emia, 2003.19. Pârvan Vasile – Getica, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982.20. Snak Oscar, Neacşu Nicolae, Baron Peter – Economia turismului, Editura Expert,

Bucureşti, 2003.21. Tonciulescu Paul Lazăr – De la Tartaria la Ţara Luanei.22. Vasile Cucu - Atlasul judeţelor din Republica Socialistă România, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.23. Departamentul pentru Administraţia Publică Locală – Judeţele şi oraşele României

în cifre şi fapte, Volumul II A Oraşele României, Bucureşti.24. *** Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti,

2004-2008.25. *** Mic Dicţionar Enciclopedic – Ediţia II-a, revăzută şi adăugită, Editura

Enciclopedica-Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2008.26. *** Revista Formula As nr. 713-2006 – interviu cu Dr. G.D. Iscru.

56

27. www.insse.ro28. www.hunedoarainsse.ro29. www.wikipedia.org30. www.turismhunedoara.ro31. www.hartihunedoara.ro32. www.consiliuljudeţeanhunedoara.ro

57