16 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 386 miercuri 13.03.2013I

ne dovede;te c[ frumuse\ea nu are v]rst[

pag. 8 - 9pag. 8 - 9

SSttoowwee

MMaaddeelleeiinnee

Otto Hermann prezint[colec\ia de prim[var[

Vestimentaţiile confecţio-nate de marca Otto Hermannsunt disponibile acum în noulshowroom al fabricii.OttoHermann este un brand deconfecţii pentru femei, dinSatu Mare. De curând şi-adeschis un magazin pe stradaŞtefan cel Mare nr.12 din SatuMare.

Sătmărencele care îmbrăţişeazăstilul minimalist al acestui brand,pot să îşi aleagă ţinutele direct dinshowroom-ul recent inaugurat.Noua colecţie de primăvară este şiea expusă în magazin. Otto Her-mann este un brand dedicat femei-lor şi se caracterizează prin simpli-tatea liniilor care oferă eleganţă şirafinament siluetei feminine iarprin calitatea de necontestat a ma-terialelor şi a finisajelor care daupiesei vestimentare o valoare supe-rioară. Fabrica de confecţii OttoHermann şi-a început activitateaîn anul 2000, ea lucrând în sistemlohn pentru brand-uri de prestigiudin afara ţării. În piaţa internă areo linie de producţie cu design pro-priu.

Colecţia de primăvară 2013 abrandului Otto Hermann a fostprezentată odată cu deschidereanoului magazin de pe strada Ştefancel Mare, un spaţiu elegant, rafinatşi foarte primitor. Aici clientelebrandului pot găsi ţinute vestimen-tare de înaltă calitate, atât în mate-rie de stil, cât şi în materie de fini-saje şi detalii. De asemenea branduloferă şi accesorii - genţi, pantofi,curele, eşarfe - care au menirea dea completa ţinutele într-un modarmonios.

Brandul Otto Hermann propu-ne pentru acest sezon o paletă deculori efervescente, pline de viaţă– verde neon, corai, ţiclam, galben,dar şi piese în nuanţe pastel, cu uncroi elegant. Ca şi imprimeuri şi înacest sezon sunt în trend dungilealb - negru, dungi colorate, stilizate,combinate cu buline, dar şi impri-meuri florale foarte colorate, veseleşi primăvăratice. Piesele de rezis-tenţă ale colecţiei rămân sacourilecasual şi business, care sunt com-pletate de rochii, fuste, pantaloni,salopete, cămăşi, bluze din mate-riale vaporoase, jachete din piele şitrenchuri elegante. Modelele ur-măresc un croi simplu, elegant şioriginal, caracteristic brandului Ot-to Hermann.

Flavia Călăianu

2 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013S[n[tate

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

Prostata este o gland[ si-tuat[ sub vezica urinar[ lab[rba\i ;i `nconjoar[ primiicentimetri ai uretrei. Dimen-siunile prostatei sunt c]t celeale unei nuci, dar volumulpoate cre;te `n cazul uneiafec\iuni. Primul simptom es-te urinarea frecvent[, `n spe-cial noaptea acest aspectav]nd repercusiuni asuprabolnavului prin faptul c[aceast[ trezire noaptea deran-jeaz[ ;i obose;te.

Problemele ce pot ap[rea suntcre;terea `n volum, inflama\ia;i cancerul de prostat[.

~n mod normal, prostata ̀ ncepes[ se m[reasc[ la majoritateab[rba\ilor `n jurul v]rstei de 50 deani, dar afec\iunea poate ap[rea ;ila persoane mai tinere.

Pentru prevenirea ;i diminuareaefectelor nepl[cute ale m[ririi pros-tatei firma Hypericum vine ̀ n spri-jinul dumneavoastr[ cu dou[ pro-duse care vor `mbun[t[\i calitateavie\ii.

Prosta Borat (60 capsule)

Ingrediente - mg/capsulă< Fruc-toborat de Calciu - 24,16 mg, Ome-ga 3 - 107,93 mg, Serenoa repens -215,86 mg, Drojdie selenit[ - 0,44mg, Vitamina E - 21,61 mg.Proprietăţi< antiinflamator prin in-hibarea sintezei mediatorilor infla-maţiei, ducând la diminuarea di-mensiunilor prostatei, diuretic aju-tând la eliminarea reziduurilor uri-nare şi creşterea fluxului urinar, an-

tioxidant prevenind formarea radi-calilor liberi şi contracararea efec-telor negative ale celor deja formaţi,protejând celulele şi \esuturile pros-tatei, poten\ează activitatea unor an-tioxidanţi naturali> imunostimulent>vitaminizant.

Recomandări< adjuvant în< in-fecţii ale prostatei (prostatită), ade-nom de prostată, incontinenţă uri-nară nocturnă.

Mod de folosire< Pentru adulţi,doza recomandată este de 4 capsulepe zi, 2 capsule dimineaţa după ma-să şi 2 capsule seara. Cura durează30 zile, pauză de 10 zile şi cura sereia.

Hyper-Pros (60 capsule)

Ingrediente< mg/capsulă< Ex-tract natural din< Pufuliţă-cu-flori-

mici (Epilobium parviflorum) - 69mg, Ghimpe (Xanthium spinosum)- 69 mg, Lichen-de-piatră (Cetrariaislandica) - 23 mg, Osul-iepurelui(Ononis spinosa) - 23 mg, Ţintaură(Centaurium erythraea) - 23 mg,Urzică-moartă (Lamium album) -23 mg.

Proprietăţi< antiinflamator, diu-retic, antispastic, bacteriostatic.

Recomandări< adjuvant în in-fecţiile acute şi cronice ale prostateicu diverşi germeni bacterieni, în hi-pertrofia de prostată, adenom deprostată, stimularea fluxului urinar.

Mod de folosire< Pentru adulţi,

doza zilnică recomandată este de 3-6 capsule pe zi, câte 1-2 capsule de3 ori pe zi, după fiecare masă prin-cipală, în cure de 6 săptămâni. Seface pauză 10 zile după care cura sereia. Alternativ la această cură sepoate folosi Tinctura de Pufuliță,Tinctura de Ghimpe combinate cuceaiuri de Pufuliță ;i de Ghimpe.

Recomandăm un regim alimen-tar sărac în sare, fără alcool, cafeaneagră, ceai chinezesc şi ciocolată,consumarea de fructe, în special pe-re, de legume, în special ceapă şidovlecei, băi de şezut calde cu pre-parate naturale din urm[toareleplante< Pufuliţă-cu-flori-mici,Ghimpe, Coada-şoricelului sauMuşeţel, Flori-de-fân, Paie de Ovăz,Coada-calului, Valeriană.

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 13 martie 2013 Familie

:i p[rin\ii mint câteodat[ăÎţi doreşti încredere şi co-

municare pe lângă multe al-tele în relaţia cu copilul tău.Urăşti minciuna şi ai pedep-sit-o asupru încă de când aapărut. Ţi-ai învăţat copilulcă nu are nici un motiv să-ţiascundă lucruri sau faptepentru că oricum vei afla şiatunci va fi mai rău.

Însă te-ai gândit vreodată să facio comparaţie între câte minciunispune cel mic şi câte i-ai spus tu?Începând de la nevinovatul Bau-Baucare “o să vină să te pape dacă nuadormi mai repede”, până la creaturimagice şi consecinţe fabuloase pen-tru comportamentele lor indezira-bile. Pe toate le-ai spus cu scopul dea-i modela comportamentul şiemoţiile.

Minciuna copiilor deşi pare ne-vinovată, mai ales la vârste mici, estede fapt şi un semn de inteligenţă. Înprimul rând, pentru a putea minţi,copilul trebuie să înţeleagă care esteadevărul şi să găsească o modalitatede a-l distorsiona. Este bine copiiisă fie învăţaţi de mici să fie sincerişi să nu apeleze la minciuni.

:i totu;i ar putea să înve\e de latine cum să mintă? :tim că, în ge-

neral, copiii de vârste mici copiazăcomportamentele, limbajul celormai mari. Este foarte posibil ca, prinminciunile nevinovate pe care i lespui şi de care îşi dă seama, să îl de-termini să apeleze şi el la minciuni.Arta minciunii se învaţă, iar copilulpoate deveni un adevărat artist.

Iată câteva dintre domeniile încare părinţii ajung să spună min-ciuni copiilor< protecţie - “Dacă nueşti cuminte te dau la omul negru”,“Dacă umbli aiurea pe stradă în loc

să vii acasă, vin bandiţii şi te fură”>sex - “O să vină barza peste câtevaluni şi o să-ţi aducă un frăţior”>moarte - “Oamenii buni ajung înrai, iar cei răi în cazane în care fierbsub flăcări”> pentru a evita un con-flict - de multe ori, părin\ii aleg săascundă adevărul fa\ă de copiii lordacă ;tiu că astfel vor evita o situaţiedificilă. De exemplu, promisiuneacă vor cumpăra data viitoare jucăriafoarte scumpă pe care copilul şi-odoreşte mult, pentru c[ cel mic să

nu reacţioneze violent în magazin.Înainte de a-ţi certa copilul pen-

tru că l-ai prins cu minciuna, gân-deşte-te de câte ori i-ai ascuns şi tuadevărul. Ar fi fost şi el îndreptăţitsă se enerveze pe tine dacă ar fi aflatadevărul? Tu ce minciuni i-ai spuscopilului tău? În ce situaţii preferisă ascunzi sau să îi prezinţi un ade-văr "retuşat"?

Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cu co-pilul tău, bazată pe comunicare,înţelegere, acceptare. Te învaţă să îlapreciezi pentru ceea ce este şi să tebucuri de el. Academia Părinţiloreste un loc în care părinţii au ocaziasă exerseze metode şi strategii deîmbunătăţire a relaţiilor cu copii lor,indiferent de vârstă. Este un pro-gram educaţional, destinat pă-rinţilor, bazat pe filozofia lui AlfredAdler. Cursurile abordează multedin situaţiile cu care părinţii se în-tâlnesc în creşterea şi educarea co-piilor lor.

Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cu

copilul tău, bazată pe comunicare,înţelegere, acceptare. Pentru

detalii şi înscrieri poate fi contactată< psiholog Ramona Grad

(www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

Ast[zi v[ propunem s[descoperi\i ce se ̀ n\elege prinfluxul ;i refluxul pasiunii `nrela\ia de cuplu. PsihologulGyorgy Gaspar scria zileletrecute pe pagina sa de blogc[ se `nt]mpl[ ca parteneriiunor rela\ii de cuplu cu unoarecare trecut s[ se `ntrebedac[ nu ar fi bine s[ `;i cautefericirea `n alt[ parte.

Oamenii ajung s[ se `ntrebedac[ nu cumva, ̀ n lumea asta mare,se afl[ o persoan[ ce `i caut[ ;i `ia;teapt[ doar pe ei, o persoan[al[turi de care via\a lor ar fi maibun[.

Misterul primelor luni

‘’~n calitate de terapeut de cuplu;i de familie, deseori am auzitclien\ii spun]nd astfel de lucruri`ntr-o form[ mai mult sau mai pu\inconcret[. Rela\ia de iubire tr[it[al[turi de o nou[ persoan[ este pen-tru cei mai mul\i dintre noi o bine-cuv]ntare. Partenerul ne surprinde

`n continuu pentru c[ noi de faptcunoa;tem pu\ine lucruri despre el.~n primele luni, totul e un mister.Starea de incertitudine ne transmiteentuziasm, activ]nd astfel ;i multemomente de pl[cere ;i pasiune. Dinperspectiva psihologiei sociale,aceast[ prim[ etap[ a rela\iei e nu-mit[ iubire pasional[, adic[ o pe-rioad[ de euforie ;i entuziasm cetinde s[ p[leasc[ `n intensitate `nurm[torii doi ani.

Cu timpul sim\im c[ e ceva fa-miliar ;i intr[m ̀ n urm[toarea etap[

a rela\iei, iubirea `ntov[r[;itoare.Chiar dac[ aceasta implic[ o con-ectare mai profund[, intensitateaelementelor de noutate scade ;i par-tenerii pot sim\i mai mult[ stabili-tate ;i confort rela\ional. C]nd tre-cem de la iubirea pasional[ la etapaconect[rii stabile putem avea senti-mentul de nefericire. Atribuim ade-sea descre;terea pasiunii, care ̀ n si-ne e un fenomen psihologic absolutnormal, unor deficite ale partene-rului ;i avem tendin\a de a inter-preta fenomenul ca pe o epuizare a

iubirii sau pierderea total[ a leg[tu-rii afective. Erorile de interpretarea realit[\ii sunt ;i mai nocive dac[noi confund[m iubirea cu ideologiaromantic[ sau pasiunea trec[toare.

Cupluri tinere ;i rela\iistabile

Pentru cuplurile tinere e foarteimportant de ;tiut c[ etapa iubiriistabile poate avea ;i multe beneficii;i nu `nseamn[ pierderea pasiuniiori a dorin\ei. Nu putem p[stra to-tu;i intensitatea ini\ial[ a pasiuniila infinit, dar putem c[uta elementede noutate al[turi de partener. Uningredient de baz[ pentru men\ine-rea pasiunii e angajamentul fa\[ denoi activit[\i al[turi de persoana iu-bit[. ~n rela\iile stabile ;i de durat[,pasiunea ;i dorin\a sunt precum flu-xul ;i refluxul m[rii, iar maniera `ncare gestion[m aceste schimb[ri nupoate fi l[sat[ la voia `nt]mpl[rii’’,spune specialistul nostru. Pe paginasa de blog pute\i citi mai multe de-talii despre acest subiect.

A consemnatIoana Vladimirescu

C]t dureaz[ pasiunea `n rela\ia de cuplu?

4 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Ciorbă de cartofi

Ingrediente necesare< un kilo-gram de cartofi, 2 morcovi, un pă-trunjel, o ceapă de mărime potri-vită, 25 mililitri de ulei, o lingurăde făină de grâu, 200 mililitri debulion, sare.Modul de preparare< cartofii securăţă, se spală şi se taie cubuleţede mărime potrivită. La fel se pro-cedează şi cu zarzavatul care se taierondele. Ceapa se curăţă şi se spală.Ingredientele se pun la fiert, în vre-me ce din făină şi ulei se preparăun rântaş neprăjit care se dilueazăcu zeamă din oală şi cu bulionul.Spre final se adaugă în oală şi selasă să dea câteva clocote. Se poateconsuma caldă sau rece.

Frigărui din piept de porc

Ingrediente necesare< 800 gramede piept de porc, 3-4 căţei de ustu-roi, o ceapă, un ardei, câteva roşiimici. Modul de preparare< Pieptul deporc se taie în p[trate de 3-4 cen-timetri, ceapa se taie în rondele,iar usturoiul se introduce în carne.Se pun pe băţul de prăjit carne. Al-ternează o roşie, o bucată de carne,una de ceapă, una de ardei. Se con-tinuă înşirarea lor până se consu-mă toate ingredientele, după carese sărează şi se pun la prăjit. Petimpul prăjirii, dacă aveţi la înde-mână puţin vin, puteţi stropi car-nea din când în când. Carnea sepoate consuma ca atare sau cu gar-nitură după preferinţă.

Coriolan A.

Cartofi sc[zu\i, cu ciuperci Desert de post din mere, nuci ;i miere

Mod de preparare<Miezul de nuc[ se amestec[ cu

stafidele, cu mierea, cu pu\in[ coaj[de portocale r[zuite ;i cu scor\i;oa-ra. Merele se scobesc ̀ n a;a fel ̀ nc]tperetele s[ r[m]n[ de circa 1,5 cmgrosime. Din buc[\ile de mere sco-bite se r[zuie;te aprozimativ o lin-gur[ bun[ ;i se adaug[ la amestecul

de nuc[. Merele scobite se umplucu acest amestec, se a;eaz[ pe o tav[c[ptu;it[ cu h]rtie de copt, la fel ;ibuc[\ile de mere r[mase, se presar[cu coaj[ de portocale r[zuit[ ;i cu`nc[ pu\in[ pudr[ de scor\i;oare,apoi se pune la cuptorul pre`nc[lzit.C]nd `ncepe s[ se coac[ se presar[zah[rul, se pune `napoi ;i se mailas[ la copt p]n[ c]nd zah[rul secaramelizeaz[. Se serve;te c[ldu\[,sau dup[ ce s-a r[cit.

Ingrediente<4 mere mari, 100 g miez de

nuc[ m[cinat (buc[\i mai mari,sau mai m[runt, dup[ gust), 25 gstafide, o linguri\[ de scor\i;oar[pudr[, coaj[ ras[ de portocale, 3-4 linguri de miere, o lingur[ de

zah[r.

Mod de preparare<Ceapa m[run\it[ sau r[zuit[ se

c[le;te ̀ n ulei, se adaug[ zarzavatu-rile mărun\ite ;i se c[lesc ;i acestea.C]nd toate s-au c[lit se adaugă olinguri\ă mică de boia de ardei, apoi

se stinge cu circa 1,5 - 2 l de ap[.Dup[ 10-15 minute de fierbere seadaug[ cartofii tăia\i cubule\e, secondimenteaz[ ;i se mai fierbe circa15 minute. Se serve;te cald[,pres[rat[ cu p[trunjel verde, even-tual cu adaos de sm]nt]n[, sau dac[vre\i s[ fie de post, cu sm]nt]n[ ve-getal[.

Ingrediente<500 g zarzavaturi (pătrunjel, mor-covi, gulie, \elină eventualp[st]rnac), o ceap[, 3-400 g car-tofi, circa 30-40 ml ulei, sare, piper,boia de ardei, baz[ pentrum]nc[ruri (dac[ se poate, delicat

de cas[).

Mod de preparare<Cartofii tăia\i buc[\i mai

m[ri;ori se fierb pe jum[tate ̀ n ap[condimentat[, apoi se strecoar[.Ciupercile se taie buc[\i, `n a;a fel,`nc]t s[ fie c]t mai apetisante. Ceapa(nu ;i cea verde!) m[run\it[ se

c[le;te `n ulei, apoi se adaug[ ciu-percile ;i se c[lesc ;i acestea. Seadaug[ cartofii fier\i, se condimen-teaz[ dup[ gust, se amestec[, apoitoat[ compozi\ia se pune pentru cir-ca 20 de minute `n cuptorulpre`nc]lzit. C]nd se scoate de lacuptor, se amestec[ cu ceapa verdem[run\it[, iar la servire se orneaz[cu c]te un fir de cimbru proasp[t.

Ingrediente<1 kg de cartofi, 400 g ciuperci

champignon (eventual pleurotus),o ceapă, sare, piper, bază pentrumâncăruri, ceapă verde, câteva fire

de cimbru proaspăt la servire.

Sup[ de zarzavaturi

Informa\ia zilei 5Miercuri 13 martie 2013 Cosmetic[

Tratamente pentru unghiifrumoase ;i s[n[toase

Încă din antichitate pânăîn ziua de azi ne bazăm peplante ;i produse realizatedin plante pentru tratamen-tele cosmetice.

Cleopatra î\i punea aloe pe fa\ăpentru a da o strălucire aparte te-nului iar Maria Stuart, reginasco\ienilor făcea baie în vin pentrua avea o piele catifelată.

Cele mai eficiente ingrediente naturale

Aloe-gelul din aloe calmeazăarsurile ;i hidratează foarte binepielea. Mască pentru fermitate -tăia\i o frunză dintr-o plantă dealoe,despica\i-o pe lungime ;i ma-sa\i-vă cu gelul din ea. Lăsa\i-l săac\ioneze timp de 5-10 minute iarapoi clăti\i cu apă.

Avocado-fructul de avocadoeste bun pentru pielea ;i părul us-cat. Este bogat în vitamina E ;i ule-

iuri extrem de hidratante. Mascăguacamole special pentru păr-zdrobi\i un avocado copt pânăcând acesta arată ca pasta pentruguacamole. Adăuga\i două linguride ulei de măsline ;i un gălbenu;de ou.Aplica\i-l pe părul umed ;ipune\i peste o cască de du; iar apoilăsa\i-l să ac\ioneze 30 de minute.

Cafeaua - se ;tie deja că este osubstan\ă vasoconstrictoare, iarza\ul de cafea este bun în reducereacelulitei deoarece are efect de scrub;i înlătură celulele moarte ale pie-lii.

Ulei de camelie - este un in-gredient care se află în toate ;am-poanele japoneze ;i este absorbitrepede de foliculele firelor de păr,dând un volum mare fără să îl în-greuneze. Mască pentru scalpuluscat - încălzi\i o cea;că ̋ plină cuulei de camelie ;i înmuia\i-vă de-getele în uleiul cald pentru a vămasa scalpul cu vârfurile degetelor.După aplicare clăti\i bine.

Flavia C.

Produse naturale pentru frumuse\ea ta

M]inile sunt expuse con-stant la ap[ ;i la elemente iri-tante. De aceea, ele au nevoiede o `ngrijire deosebit[, maiales c[ acestea sunt partea ceamai vizibil[ a corpului nos-tru.

Aromaterapia poate s[`nt[reasc[ unghiile ;i s[ dea s[n[tatem]inilor. Uleiurile esen\iale ac\io-neaz[ ca substan\e nutritive asupraunghiilor f[c]ndu-le mai flexibile ;imai tari. 

Pentru a-\i prepara propriul tra-tament cu uleiuri esen\iale ai nevoiede un s[pun, un prosop curat, vat[,o periu\[ de unghii, pila de unghii;i ulei esen\ial.

Ulei pentru masajul unghiilor

• 1 lingur[ de ulei de migdale sau ocrem[ de m]ini f[r[ miros• 5 pic[turi de ulei de vitamina E(po\i folosi con\inutul unei capsu-le)• 8 pic[turi de ulei esen\ial, dintrecare 2 pic[turi de ulei de l[m]ie, 2

pic[turi de ulei de lavand[ ;i 2pic[turi de ulei de patchouli.    

Amestec[ toate ingredientele ;iaplic[-le astfel<• Spal[-te pe m]ini cu s[pun ;i cuperiu\a special[.• ~nmoaie-\i m]inile `n ap[ c[ldu\[timp de 5 minute. Dac[ dore;ti, po\iad[uga 1 lingur[ de ulei de migdale`n ap[ ;i 2 pic[turi de ulei esen\ialde lavand[. Cu ajutorul prosopului,`ncearc[ s[ cure\i zona din jurul cu-ticulelor, `mping]ndu-le cu grij[.• Pune un prosop mic la microundetimp de 2 minute ;i apoi `nvele;te-\i m]inile p]n[ c]nd prosopul esterece.

• Aplic[ 2 pic[turi din uleiul prepa-rat (sau crem[) pe fiecare unghie.Maseaz[ cu grij[ fiecare unghie. Elevor absoarbe repede uleiul.

Unghiile sunt expuse `n fiecarezi la ap[ ;i produse care le usuc[,precum s[punul. Acestea fac un-ghiile fragile, exfoliindu-se mult maiu;or. Pentru a-\i proteja unghiile dedetergen\i, este bine ca atunci c]ndspeli vase s[ folose;ti m[nu;i.

Sfaturi pentru unghii frumoase

Un tratament exfoliant pe baz[de sare ;i l[m]ie `nt[re;te unghiile

;i le red[ aspectul s[n[tos. Amestec[sare de buc[t[rie cu c]teva pic[turide suc de l[m]ie ;i pu\in ulei ;i ma-seaz[ unghiile. Amestecul este foar-te bun dac[ ai unghiile decolorate.~nmoaie apoi unghiile timp de 2 mi-nute ̀ n lapte deoarece acesta are ele-mente naturale care hr[nesc unghii-le ;i le face puternice. Nu t[ia cuti-culele deoarece pe l]ng[ risculapari\iei infec\iilor, cuticulele vorcre;te mai mult. ~mpinge-le cu unbe\isor.

Un tratament de urgen\[ ar fi s[masezi unghiile cu ulei de m[slinesau cu con\inutul unei capsule devitamina E. Astfel unghiile vor fimai flexibile. Oja este un protector,dar dac[ o l[sa\i prea mult pe un-ghii, le poate ̀ ng[lbeni ;i vor ap[reapete. Din c]nd `n c]nd l[sa\i un-ghiile s[ respire. Manichiura ar tre-bui f[cut[ o dat[ pe s[pt[m]n[.

Aceste sfaturi sunt propuse de spe-ciali;tii Calsa Nails. Calsa vă a;teap-tă pe strada Corvinilor nr. 12 (vi-zavi de restaurantul No Pardon) ;ila magazinul online www.calsa.ro.Informații suplimentare la telefon<0744.810.199

V.S.

6 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Remedii naturiste

Stimularea imunit[\ii cu produse gemoterapice

~n acest material v[ voi fa-ce cuno;tin\[ cu gemoterapi-cele din linia a 2-a, beneficepentru imunitate.

Este vorba despre Extractul dinmuguri de Porumbar-Prunus spi-nosa ;i Extractul din muguri deMesteac[n argintiu-Betula verruco-sa.

Extractul din muguri de Porumbar

Extractul din muguri de Po-rumbar este un preparat cu ac\iunetonic[ general[, atunci c]nd orga-nismul a fost debilitat de o boal[sau situa\ie stresant[. De asemenea,stimuleaz[ imunitatea c]nd acestaa suferit un impact negativ din par-tea factorilor ambientali, chimici,farmacologici, bacterieni sau virali,determin]nd scurtarea perioadei deconvalescen\[ dup[ afec\iuni viralesau bacteriene pulmonare.

Stimularea imunit[\ii generalese va realiza prin combina\ia dintrePorumbar 2 ml `n ap[ diminea\a ;iExtractul de ml[di\e de M[ce;, 2 ml`n pu\in[ ap[ seara, timp de 1 lun[.Stimularea imunit[\ii generale `nst[ri de astenie general[ a organis-mului (mai ales prim[vara) la copii

;i tineri se va face cu combina\iadintre Porumbar ;i Extractul din se-min\e de Mesteac[n pufos, 2 ml `nap[, seara, timp de 1 lun[.

Stimularea imunitar[ general[la adul\i ;i v]rstnici cu sindrom ne-urastenic se ob\ine prin asociereala Porumbar a Extractului din mu-guri de Sequoia gigantea timp de 1-2 luni de tratament.

Stimularea imunit[\ii generalela persoane cu distonie neuro-ve-getativ[ se va ob\ine din asociereala Porumbar a Extractului din mu-guri de Smochin, aceea;i doz[ de 2ml `n pu\in[ ap[, `nainte de mas[,seara timp de 1-2 luni.

Stimularea imunitar[ a mucoa-sei respiratorii ;i a pl[m]nilor `n

tratamentul urm[rilor bronho-pneumoniilor(mai frecvente poate`n acest sezon) at]t la persoanele to-nice c]t ;i cele cu boli cronice sepoate face prin urm[toarea combi-na\ie<Extract din muguri de Porum-bar diminea\a, Extract din muguride Carpen la pr]nz ;i Extract dinmuguri de Alun seara, timp de 1lun[ dup[ terminarea tratamentuluispecific bronho-pneumoniei.

Extractul din muguri de Po-rumbar este indicat ;i ̀ n tratamentulurm[rilor polu[rii atmosferice ;i aexisten\ei `n alimenta\ie sau aer aunor toxice, poten\ial carcinogeneDe asemenea, este un depurativ als]ngelui, fiind indicat `n convales-cen\a ;i `n tratamentul urm[rilor

vaccin[rilor, al[turi de remedii ho-meopatice specifice.

Mesteac[nul argintiu

Extractul din muguri de Mes-teac[n Argintiu - Betula verrucosa- este un preparat ce stimuleaz[ ceamai mare parte a organismului ;imetabolismul. Ac\iunea de stimu-lare imunitar[ este preponderent[la nivelul sistemului respirator, dar;i a celui gastric, renal sau articular.

Pentru tratarea ;i prevenirea ri-nofaringitelor cronice se va asociaMesteac[nului argintiu , Extractulde muguri de Brad, timp de 1 lun[.

Tratamentul rinitelor paroxisti-ce presupune asocierea dintre Ex-tractul din muguri de Coac[z negru,2 ml diminea\a, Extractul dinml[di\e de M[ce;, 2 ml la pr]nz ;iExtractul din muguri de Mesteac[nargintiu, 2ml seara, timp de 2-3s[pt[m]ni.

Mesteac[nul argintiu este de-osebit de util ;i `n tratamentul ade-nopatiilor (cre;terea ̀ n dimensiunea ganglionilor, reac\ie a unei infec\iisau inflama\ii din organism)asoci-indu-l cu Extractul din muguri deNuc, pe o perioad[ de 2-3 luni.

Dr. Szatmari Anamaria medic homeopat Cl. Sf. Anton

Urzica este un remediu `n activarea circula\iei sanguineNesuferită din cauza \epilor

ei, urzica are puteri miracu-loase de vindecare. Se pare căe foarte greu să o reconsideridrept plantă medicinală cu în-su;iri de excep\ie.

Nenumărate studii ;i cercetări aleultimilor ani arată că în frunzele, însemin\ele ;i în rădăcinile urzicii existăadevărate farmacii. În Noua Zeelandăexistă chiar arborele de urzică (Urticaferox), ale cărui frunze secretă o ase-menea cantitate de substanţe iritante,încât o urzicare poate omorî o că-prioară sau chiar un om.

Calităţile curativeUrzica este un remediu pentru o

serie de afecţiuni. Ea se consumă camâncare, dar se pot prepara din ea oserie de leacuri. Această plantă res-pingătoare la prima vedere, ca urmarea conţinutului de vitamina K are pro-

prietăţi hemostatice. Mucilagiile dinurzică fluidizează secreţiile bronşice,în vreme ce flavonoidele transformăplanta într-un diuretic de excepţie.Urzica activează circulaţia sanguină.Prin secreţia de histamină contribuiela eliminarea din organism a aciduluiuric. Consumată sub diverse formeurzica are efectul de a reduce zahăruldin sânge. Extern, planta are un efectcicatrizant deosebit, stimulează refa-cerea ţesuturilor.

Preparate pe bază de urzică

Tinctura de urzică Într-un borcan cu filet se pun 20

de linguri de pulbere de frunze, pestecare se adăugă două pahare (în total400 ml) de alcool alimentar de 50 degrade. Se închide borcanul ermetic;i se lăsă la macerat timp de 12 zile,după care se filtrează. Se consumă de

4-6 ori pe zi, câte o linguriţă, diluatăîn puţină apă.Tinctura de rădăcină de urzică

Într-o sticlă cu dop se pun 15 lin-guri de pulbere de rădăcină, peste carese adaugă două pahare (400 ml) dealcool alimentar de 60 de grade. Seînchide sticla ermetic ;i se lasă la ma-cerat două săptămâni, apoi se filtrea-ză. Se administrează de 4 ori pe zi,câte o linguri\ă, diluată în puţină apă.

PulbereaRădăcinile ;i partea aeriană a ur-

zicii se macină cât mai fin cu râ;niţade cafea. Depozitarea pulberii obţin-ute se face la loc întunecos şi rece, înborcane închise ermetic. Păstrarea seface pentru maximum 4 săptămâni.Infuzia combinată

Se pun 3-4 linguri de pulbere deiarbă de urzică sau 2 linguri pulberede rădăcină la macerat, în 500 mililitride apă, vreme de 8-10 ore, după care

se filtrează. Preparatul rezultat se pu-ne deoparte, iar planta rămasă dupăfiltrare se fierbe în jumătate de litrude apă, timp de 5 minute, după carese lăsă să se răcească ;i se strecoară.În final, se amestecă cele două ex-tracte, obţinându-se aproximativ unlitru de infuzie combinată de urzic[.Se folose;te intern (2-4 căni pe zi).

Sucul de urzicăSe ob\ine din frunzele proaspete,

adică de primăvara până toamna târ-ziu. Sucul se ob\ine cu ajutorul mi-xerului. În vasul mixerului se pun100 de grame de plantă foarte binespălată ;i 150 ml de apă de izvor, dupăcare se omogenizează prin mixare.Amestecul rezultat se stoarce prin ti-fon. Se iau 120 ml pe zi din acest suc,pentru tratarea afec\iunilor hepa-to-biliare, a celor intestinale ;i aanemiei.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 13 martie 2013 Mama ;i copilul

C]t de periculoas[ este rubeola `n timpul sarcinii?

Rubeola `n sarcin[ nu este oveste bun[. La femeia gravid[ ne-imunizat[, o rubeol[ care survine`n primele patru luni ale sarciniipoate sta la originea malforma\iilorcongenitale sau a unei fetopatiievolutive.

Cum afecteaz[ rubeolasarcina?

Rubeola `n sarcin[ nu este oveste bun[. Aceasta poate duce lainfec\ia organelor deja formate, in-fec\ie difuz[ ;i masiv[ care persist[;i dup[ na;tere. Dac[ fetopatia poa-te regresa, nu tot a;a stau lucrurilecu malforma\iile care, din neferi-cire, sunt definitive. F[tul este con-taminat prin intermediul trofoblas-tului, apoi al placentei.Malforma\iile privesc ochii (cata-racta, microftlamie), sistemul au-ditiv (surditate), sistemul cardio-respirator (persisten\a canalului ar-terial, stenoza pulmonar[) sau sis-temul nervos (microcefalie,`nt]rziere mintal[). Aceste anomaliinu sunt decelate `ntotdeauna lana;tere ;i pot deci s[ se manifestedup[ na;tere, ceea ce justific[ o su-praveghere `n timpul primilor anide via\[. Rubeola evolutiv[ antre-neaz[ o ̀ nt]rziere a cre;terii intrau-terine, cu greutate mic[ la na;tere

;i dificult[\i de dezvoltare ulte-rioar[, sau o atingere polivisceral[.

O rubeol[ diagnosticat[ ̀ n pri-mul trimestru de sarcin[ permites[ se aib[ `n vedere un avort tera-peutic dac[ lucrul acesta e pus `neviden\[, realiz]nd o punc\ie des]nge fetal. Cercetarea infec\iei cuvirusul rubeolei, prin reac\ie sero-logic[, trebuie s[ fie efectuat[ la toa-te femeile gravide neimunizate. Tes-tarea se face lunar ̀ n primele patruluni de sarcin[. ̀ n plus, femeia gra-vid[ trebuie s[ evite orice contact

cu persoanele contagioase - ̀ n par-ticular cu copiii.

Ce se poate face `n cazulrubeolei `n sarcin[?

Se poate practica o imunizarepasiv[ (injectarea intra-muscular[de imunoglobuline) la femeia gra-vid[ neimunizat[ care a fost ̀ n con-tact cu o persoan[ atins[ de rube-ol[> totu;i, aceast[ imunizare nueste eficace dec]t dac[ ea este prac-

ticat[ ̀ n primele 48 de ore care ur-meaz[ contactului.

Testul rubeolei `n sarcin[

Medicii recomand[ efectuareatestului rubeolei `n cazul tuturor fe-meilor aflate la prima sarcin[, astfel`ncât riscul apari\iei unor condi\iimedicale severe, malforma\ii conge-nitale sau chiar moartea f[tului s[poat[ fi evitate. Pentru realizarea tes-tului rubeolei ̀ n sarcin[ este necesar[prelevarea unei mostre de sânge, careva fi analizat[ `n vederea stabiliriinum[rului anticorpilor antirubeol[`n organismul pacientei. Dac[ rezul-tatele testului relev[ faptul c[num[rul anticorpilor de acest tip estemai mic decât media normal[, sauchiar c[ ace;tia nu exist[, iar pacientanu a r[mas ̀ nc[ ̀ ns[rcinat[ mediculspecialist va dispune efectuarea unuivaccin pentru rubeol[. Pentru a per-mite anticorpilor s[ se formeze esterecomandat s[ a;tepta\i o perioad[de 2 pân[ la 3 luni p]n[ s[ `ncerca\idin nou s[ ave\i un copil.

Pentru program[ri la cursurile organizate, dar ;i pentru

întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile oferite de :coala Mamelor,

v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita site-ul www.scoala-mamelor.ro

Creierul bebelu;ului este un mister care a;teapt[ s[ fie dezlegat

Existen\a procesăriiemo\ionale timpurii la bebe-lu;i a fost demonstrată. Atuncicând acestora li s-a arătat o ga-mă largă de expresii faciale, co-piii în vârstă de 7 luni s-au uitatcel mai mult la cele care expri-mau teamă. Astfel ei aureac\ionat exact ca adul\ii.

"To\i părin\ii ;tiu că bebelu;ii sebucură atunci când adul\ii le mimea-ză comportamentul, când bat din pal-me sau fac acelea;i mi;cări. Acum,tehnologiile de imagistică au confir-mat că acest gen de joacă activeazăcentrii plăcerii în creierele bebelu;ilor.Creierul bebelu;ului este un mister

care a;teaptă să fie dezlegat. Este plinde secrete”, sus\ine Patricia Kuhl , di-rector la Learning and Brain Sciences,de la Universitatea din Washington. 

În prezent, speciali;tii de aici rea-lizează o serie de experimente folo-sind magnetoencefalograma pentrua studia creierele bebelu;ilor. Aceastătehnologie le permite oamenilor de;tiin\ă să măsoare schimbările câm-pului magnetic din jurul creierului,în timp ce bebelu;ul stă sub un dis-pozitiv ce seamănă cu un uscător cucască de la un salon de frumuse\e.  

Creierul unui nou-născut aredoar 25% din volumul unui creieradult, dar el cre;te rapid astfel încâtla vârsta de 1 an, volumul lui atinge70%, urmând ca la 3 ani el să fie dez-

voltat în propor\ie de 85%. Expe-rien\ele timpurii pot avea un impactprofund ;i de lungă durată asupra co-pilului. Bebelu;ii au mai multe si-napse, sau conexiuni între neuroni,decât adul\ii, dar ele se răresc dacă nule folosim.

Totu;i, P. Murali Doraiswamy,profesor de psihiatrie de la CentrulMedical din cadrul Universită\ii Du-ke, este de părere că întârzierile în dez-voltare, apărute în copilăria timpurie,nu sunt neapărat permanente. Multedintre capacită\ile cognitive nu se dez-voltă total până în adolescen\ă. Maimult, creierul copiilor este elastic, ca-pabil să î;i reprogrameze o arie astfelîncât să func\ioneze în locul alteia. 

Ramona B.

8 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 13 martie 2013 Vedete

Madeleine Stowe ne dovede;te c[ frumuse\ea nu are v]rst[Cu aproximativ 20 de ani

`n urm[ a abandonat o carier[cinematografic[ de succes,mut]ndu-se la o ferm[ din sta-tul Texas pentru a-;i cre;te fii-ca. Ast[zi, la 54 de ani, Made-leine este regina micilor ecra-ne ;i face munc[ de voluntariat`n Haiti, demonstr]nd c[ ceamai bun[ perioad[ din via\acuiva poate `ncepe la oricev]rst[.

C]nd este recunoscut[ pestrad[, oamenii ̀ i arunc[ doar pri-viri lungi f[r[ s[ intre `n vorb[ cuea. “Cred c[ le este pu\in team[ depersonajul interpretat de mine `n«Revenge/ R[zbunare».” La fel caVictoria Grayson, Madeleine este`ntr-o anumit[ m[sur[ o enigm[.~n 1994, la apogeul carierei cine-matografice care includea roluri ̀ n“The Last of the Mohicans” ;i“Short Cuts”, a renun\at la Holly-wood mut]ndu-se la o ferm[ deanimale din Fredericksburg, Texas.“Lucrasem cu cei mai buni oamenidin cinema. Dar au existat ;i altelucruri pe care doream s[ le fac,alte vie\i pe care doream s[ letr[iesc. Am ajuns pur ;i simplu`ntr-un punct `n care mi-am dorits[ fiu altcineva.”

Vreme de 10 ani a tr[it ca oadev[rat[ fermier[ al[turi de so\ulei. C[l[reau `n fiecare zi, cur[\augrajduri ;i cre;teau vite. Au dat pe-treceri la gr[tar de Ziua Na\ional[cu focuri de artificii lansate pe lacullor ;i au mers `n drume\ii pe dis-tan\e lungi. ~n 1996, dup[ na;tereafiicei lor May, Madeleine o lua ;ipe micu\[ cu ei.

Copil[ria ei nu a fost la fel delini;tit[ ca a fiicei sale. A crescut ̀ nEagle Rock, un cartier muncitorescdin Los Angeles. Mama ei era deorigine costarican[, dintr-o familiede fo;ti pre;edin\i sud-americani,iar tat[l ei provenea dintr-o families[rac[ din statul Oregon. Diagnos-ticat cu scleroz[ multipl[ la 28 deani ;i for\at s[ se pensioneze c]ndMadeleine avea 6 ani, el a ajuns`ntr-un scaun cu rotile. “De multeori c[dea din pat sau din scaun, iarfratele meu trebuia s[-l ridice.”Cumplita boală i-a afectat ;i me-moria, comunicarea devenind dince `n ce mai anevoioas[.

Actri\a nu obi;nuia s[-;i inviteprietenii la ea acas[ tocmai deteam[ s[ nu fie umilit[, toate aceste`nt]mpl[ri l[s]nd urme ad]nci `nmintea ei. “Nu spun neap[rat c[mi-a; fi dorit o alt[ via\[, dar tre-buie s[ recunosc c[ a creat ni;terupturi `n mine. ~mi pl[cea s[ fiu

mai retras[, iar c]nd cariera mea a`nceput s[ se dezvolte mi-a creatun anumit nivel de stres ;i cumvadisp[ream. Era de parc[ nu vroiams[ m[ expun prea mult.” Ferma dinTexas i-a oferit realitatea unei vie\iprivate ;i libertate, dar nu i-a eli-minat temerile.

Stowe nu a crescut vis]ndu-seactri\[. A studiat pianul cu renu-mitul pianist rus Sergei Tarnowsky,pe care l-a privit ca ;i pe un tat[.Muzica era una dintre lumile ̀ n ca-re evada, iar filmele constituiaucealalt[ lume plin[ de fantezii ;ipersonaje interesante.

Proiecte de suflet

~n perioada tr[it[ la ferma te-xan[, Madeleine a aflat despre unfenomen des ̀ nt]lnit ̀ n zon[ la mij-locul secolului al XIX-lea – r[pireacopiilor albi de c[tre indieni. “Am`nceput s[ fac cercet[ri. Dac[ acei

copii supravie\uiau, se rupeau com-plet de cultura lor, iar c]nd ̀ n final`i g[seau p[rin\ii, nu mai doreaus[ se `ntoarc[ acas[. Experien\a dea fi prins `ntre dou[ lumi `mi erafamiliar[. Cred c[ a;a m-am sim\it;i eu `ntotdeauna.” ~n 2003,`mpreun[ cu so\ul ei au terminat

scenariul pentru “Unbound Cap-tives”, un film western despre o fe-meie alb[ ai c[rui copii sunt r[pi\ide indienii Comanches `n anii1860.” Un studio mare i-a oferit 5milioane de dolari pentru dreptu-rile de autor, dar nu i-a oferit ;i unrol `n film. “Am refuzat oferta f[r[

s[ stau pe g]nduri”.~n 2006, c]nd s-au mutat ̀ napoi

`n L.A., Stowe a continuat s[ lucrezela scenariu singur[, f[r[ so\ul ei.Diferi\i regizori ;i actori s-au ar[tatinteresa\i, dar f[r[ niciun rezultat.Apoi a `mplinit 50 de ani ;i a avuto revela\ie< ̀ n loc s[ interpreteze ea

rolul principal, mai bine ar regizafilmul. De atunci, Hugh Jackman;i Rachel Weisz au semnat pentrurolurile principale ;i str]ngereafondurilor decurge mul\umitor.

Un alt proiect de suflet s-a ̀ nfi-ripat ̀ n 2008, c]nd prietenul ei, re-gizorul Paul Haggis, a invitat-o `nHaiti s[-l `nt]lneasc[ pe p[rinteleRick Frechette, medic ;i preot ca-tolic care se preocup[ de traiul celors[raci din Haiti. Madeleine s-aal[turat organiza\iei Artists forPeace and Justice, care ajut[ cu fon-durile necesare.

Multe vedete s-au implicat `nproblemele din Haiti, dar, dup[cum spune p[rintele Frechette, “eu;or s[ vedem cine e aici pentruaventur[ ;i cine a venit ca s[-;i asu-me o responsabilitate.” ~n mod iro-nic, actri\a care nu se descurca preabine cu apari\iile ̀ n public l-a con-vins pe preot s[-;i m[reasc[ gradulde vizibilitate peste hotarele \[rii.Stowe s-a ocupat de actualizareasite-ului ;i l-a ̀ nso\it la Washingtonpentru a le aduce la cuno;tiin\[ po-liticienilor progresul ;i nevoia defonduri.

Din 2008, c[l[tore;te `n Haitide c]teva ori pe an, de multe orioferindu-;i ajutorul la morga dinPort–au-Prince. “Am avut ocopil[rie ciudat[, cu un tat[ foartebolnav, pe care ca ;i copil am sim\itc[ nu l-am putut ajuta. Cred c[munca mea `n Haiti este un modde a ajuta.”

Secretul frumuse\ii ei

Revista “People” a introdus-ode dou[ ori `n topul celor mai fru-mo;i oameni din lume - `nt]i `n1994 ;i `n edi\ia din 2012, la o dis-tan\[ de 18 ani. “Mama meaobi;nuia s[-mi repete dou[ lucruri<Nu te `ncrunta ;i nu te expune lasoare. S-a luptat cu mine p]n[ la18 ani ;i b[nuiesc c[ a func\ionat.”

Secretul `nf[\i;[rii ei tinere;tieste simplu< multe drume\ii ;i maipu\ine exerci\ii fizice. “Nu urmezsfaturile medicilor c]nd vine vorbadespre asta. Cred c[ aceste exerci\iif[cute prea des streseaz[ corpul ;i-l fac mai tensionat. E bine s[ faciceva ce-\i place.”

Madeleine atribuie prospe\im-ea ̀ nf[\i;[rii ei muncii de volunta-riat din Haiti. “Oamenii de acolo`mi ofer[ un scop ̀ n via\[. Eu ̀ i ajutpe ei ;i ei m[ ajut[ pe mine s[-mivindec ni;te r[ni mai vechi. Privind`napoi realizez c[ momentele ̀ n ca-re m-am sim\it cea mai frumoas[au fost atunci c]nd m-am implicat`n ceva ce iubesc cu adev[rat s[ fac.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 13 martie 2013 Diet[

Rolul fibreloralimentare la diet[

~n zilele noastre, foartemulte persoane sunt depen-dente de dulciuri.

E bine de ;tiut c[ zah[rul seg[se;te natural ̀ n lapte ;i ̀ n fructe.Lipsa total[ a zaharozei nu e peplacul organismului, fiindc[ za-haroza e una din componenteleesen\iale ce furnizeaz[ energie.

Totu;i, ;tim c[ zah[rul e unaliment despre care se aud multelucruri negative. De ce se ̀ nt]mpl[asta? Fiindc[, ̀ n momentul ̀ n caretrece prin proceduri de procesare;i rafinare, `;i pierde proteinele,mineralele ;i vitaminele. A;a seface c[ multe din produsele careau zah[r procesat nu furnizeaz[nimic altceva dec]t calorii.

Reducem gust[rile dulci treptat

S[ nu uit[m c[ produsele carecon\in zah[r procesat, inclusiv su-curile, ne cauzeaz[ o mul\ime deprobleme, distrug]ndu-ne inclu-siv din\ii prin apari\ia carilor den-tare. Asta nu se `nt]mpl[ dac[opt[m pentru consumul alimen-telor naturale. Persoanele obi;nui-te s[ consume foarte multe dul-ciuri trebuie s[ reduc[ treptataceste gust[ri. S[ nu uit[m c[ tre-buie s[ `nlocuim ;i b[uturile aci-dulate dulci fie cu ap[, fie cu su-curi naturale f[r[ `ndulcitori.

F[r[ gem sau miere

Sunte\i obi;nui\i cu p]ine cugem, miere sau marmelad[? L[sa\ideoparte aceste produse ;i mai bi-ne consuma\i o banan[. Putem re-duce cantitatea de zah[r la jum[ta-te ;i `n cazul re\etelor pe care lepreg[tim. Dac[ la prima mas[ azilei consum[m cereale ̀ nvelite ̀ nciocolat[ sau cu miere, le vom`nlocui cu cereale integrale carenu con\in zah[r.

Th. V.

Dependen\a de dulciuri

A\i tot auzit c[ dieta bo-gat[ `n fibre este foarte bun[pentru s[n[tatea organismu-lui nostru? Atunci haide\i s[vedem ce sunt aceste fibre ;ice minuni fac ele ̀ ntr-o diet[.

Speciali;tii ne informeaz[ c[fibrele au un rol important `nmen\inerea s[n[t[\ii ;i consumulde alimente bogate `n fibre ajut[la sc[derea colesterolului, previneconstipa\ia ;i ne ajut[ s[ sc[p[mde kilogramele `n plus.

Solubile ;i insolubile

Fibrele sunt de dou[ feluri,unele solubile, altele in-solubile. Cele solubileau un rol esen\ial ̀ nnormalizarea glice-miei, iar cele inso-lubile contribuie lareducerea risculuide cancer la co-lon. Fibrele solubilese g[sesc ̀ n fasole, ov[z,mere, c[p;uni, ̀ n maz[re,dar ;i `n citrice. Ele neajut[ la sc[derea nive-

lului de colesterol. Fibrele insolu-bile le g[sim `n unele legume, `nt[r]\ele de gr]u, `n nuci ori f[in[integral[ ;i ele ne ajut[ la accen-tuarea tranzitului intestinal.

De ce sunt bune?

Re\inem a;adar c[ fibrele ali-mentare sunt o component[esen\ial[ a unei diete s[n[toase,fiind cunoscute mai ales pentru

capacitatea pe care o au `n preve-nirea ;i tratarea constipa\iei, re-ducerea riscului de diabet ori abolilor de inim[. Consumul de fi-bre alimentare este importanta;adar pentru s[n[tate. Ele pot fiincluse treptat `n alimenta\ianoastr[ zilnic[, f[r[ a face ̀ ns[ ex-ces, ̀ n sensul c[ nu vom consumadoar fibre, ci le vom includeal[turi de alte produse s[n[toase;i de care corpul are nevoie pentrua func\iona la capacitate maxim[.

Ioana V.

Conform unui studiu rea-lizat de cercet[tori americani;i publicat `n Behavioral Ne-uroscience, `ndulcitorii arti-ficiali, de;i au un con\inutmai mic de calorii, `ngra;[mai tare dec]t zah[rul.

Altfel spus, `n curele de sl[birenu e recomandat s[ folosim `ndul-citori artificiali, ci e mai bine s[ con-sum[m zah[r `n cazul `n care nuputem renun\a la acest produs.

Rezerve de zah[r `n s]nge

Pe ̀ n\elesul tuturor, gustul dulcecomand[ organismului s[ sepreg[teasc[ pentru o cantitate marede calorii, iar pentru c[ acest lucrunu se `nt]mpl[, organismul nostrudevine confuz ;i cere mai mult[

hran[ ori consum[ mai mult[ ener-gie, rezultatul fiind cre;terea `ngreutate. Corpul uman are nevoiede rezerve de zah[r `n s]nge ca s[se men\in[ s[n[tos. Pentru a puteafunc\iona corect, el are nevoie de oanume cantitate de zah[r, undeva`ntre 0,7 ;i 1,1 g/l.

F[r[ valori nutritive

Zaharina este mult mai dulcedec]t zah[rul, adic[ de aproximativ300 de ori. Totu;i, din ea corpul nuva putea folosi nimic din punct devedere nutri\ional sau energetic, a;acum face cu zah[rul. Problema estec[ produsele cu ̀ ndulcitori artificialinu ne fac niciun bine. ~ndulcitoriiartificiali sunt prezen\i mai ales `nsucurile pe care scrie ‘’light’’, ̀ n pro-dusele dietetice.

Theodora V.

Cercet[torii americani sus\in c[ `ndulcitorii artificiali `ngra;[

10 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Sport

Programul “S[ fii `n form[!” ini\iatde Primagym se apropie de final

Au trecut ;ase luni de c]nda ̀ nceput programul de sl[bitorganizat de clubul de fitnessPrimagym. Cinci persoane aufost selectate s[ fac[ parte dinprogram , nu `nainte de a fitestate.

~n tot acest timp s-a lucrat cucei cinci pe toate planurile, de la sfa-turi despre felul ̀ n care ̀ ;i alc[tuiescmeniul zilnic, la programul pe cares[-l urmeze la sal[ pentru a reu;i s[dea jos c]t mai multe kilograme.

Concuren\i plini de determinare

La 31 martie urmeaz[...momen-tul adev[rului! Participan\ii vor fidin nou evalua\i, a;a cum s-a`nt]mplat periodic, urm]nd ca celsau cea care a dat jos cele mai multekilograme s[ primeasc[ un abona-ment gratuit la Primagym, valabilpe o perioad[ de `nc[ ;ase luni!

Este o experien\[ foarte pl[cut[,de ambele p[r\i, participan\ii c]t ;iantrenorii implic]ndu-se cu toat[d[ruirea ;i priceperea, con;tiincio-zitatea corespunz[toare unui obiec-tiv at]t de provocator. To\i partici-pan\ii au lucrat extraordinar deambi\ios, a fost o pl[cere s[ ̀ i vedemla sal[, indiferent de celelalte preo-cup[ri cotidiene ale fiec[ruia. Ne-

am bucurat c[ una dintre partici-pante ;i-a adus ;i copiii, din c]nd`n c]nd la sal[, fapt ce ne face s[ cre-dem c[ educa\ia pentru mi;care adat roade.

Mai aproape de final

Urmeaz[ ca la sf]r;itul luniimartie s[ fie desemnat c];tig[torul,

dar ̀ n opinia celor de la Primagym,to\i cei cinci participan\i sunt ni;te`nving[tori adev[ra\i, pentru c[ ei;i-au ̀ nvins ̀ ndoiala sau temerea dea participa la un astfel de concurs,au `nfruntat teama de a faceschimb[ri `n via\a lor. Au `nceputprin ̀ nlocuirea anumitor deprindericu altele mai s[n[toase, au demons-trat c[ "dac[ vrei po\i", s[-\i schimbiprogramul ̀ n favoarea propriei per-soane ;i, cel mai important, ca ei s[se simt[ bine, veseli, tonici ;i`ncrez[tori `n propriile for\e! An-trenorii Primagym sunt bucuro;i c[au avut pl[cerea s[ lucreze cu ei iaracum a;teapt[ cu aceea;i ner[bdareca ;i concuren\ii, ca pe 31 martie s[fie desemnat c];tig[torul!

F[ mi;care `mpreun[ cu PRIMAGYM!

Pentru informa\ii suplimenta-re pute\i contacta PrimaGym, strada Petofi Sandor nr. 45, et.

5 sau la tel. 0361.884.947, mobil< 0728.555.590

V.S.

Nu trebuie s[ fii atletic pentru unele sporturiNu este nevoie doar să fii

sportiv pentru a practica unelesporturi. Dacă eşti debarasatde sport, în sensul că nu prac-tici sport de performanță, aiputea să te apuci de unele exer-ciții repetative, benefice pen-tru corpul tău.

În acest număr Sănătate şi Fru-musțe prezentăm câteva sporturipentru care nu e nevoie de o bunăcondiție fizică, dar care vor fi be-nefice pentru corpul tău.

1. Crichetul. Unul dintre ele arputea fi crichetul, un sport cu tra-diție britanică care datează de laînceputul secolului al XX-lea. Esteun sport extrem de competitiv,chiar dacă se petrece destul de lent.

2. Chiar dacă nu este văzut ne-ap[rat ca un sport, ci ca o activitatepe care să o ai în timpul liber, bow-ling-ul este practicat de multă lu-me, iar în România, acest sport îşiare numeroşi fani.

3. Cu siguranță cunoaşteți că ise mai spune sportul minții. Anualsunt organizate numeroase turnee,competiții locale, naționale sau in-ternaționale de şah. Apucă-te şi tu

de el. Şahiştii sunt considerați cafiind mari sportivi.

4. Un alt sport, unde nu ai ne-voie de condiție fizică este biliardul.Acesta a devenit atât de popularîncât sunt multe persoane care-şirezervă o cameră doar pentru omasă de biliard. Aici mai putem

aminti snooker-ul, dar care estemai complex.

5. Ping-pong, sau tenisul demasă este un sport olimpic din anul1988. Este benefic, interactiv, şi lafel ca în cazul biliardului, multă lu-me are acasă o masă de ping-pong.

6. Arcul şi săgeata sunt printre

cele mai vechi arme din lume.Acum, trasul cu arcul este şi unsport, chiar dacă nu foarte popular.Acesta ar putea cere un pic de con-diție fizică. Rămânem la săgeți, sepoate încerca şi darts-ul, un sportcare ajută la concentrare.

Ionuț B.

Informa\ia zilei 13Miercuri 13 martie 2013 Fitness

Exerci\ii pentru abdomen cu antrenoarea Kerekes Emoke!

Continuă antrenamentelepentru abdomen urmând custricte\e sfaturile antrenoareiKerekes Emoke de la Centrulde aerobic Fitland situat `nSatu Mare pe strada R]ndu-nelelor nr. 3. G[si\i mai multedetalii pe pagina centruluis[tm[rean, www.fitland.ro.

Iar acum v[ propun s[ trecemla treab[, s[ ardem calorii ;i s[lucr[m ni\el la abdomen, c[ tot s-a`nc[lzit vremea ;i dorim s[ ar[t[mextraordinar `n hainele deprim[var[!

1. Culcat dorsal, genunchii`ndoi\i, t[lpile pe sol, m]inile laceaf[ (imaginea 1). Tragem genun-chiul drept spre um[rul st]ng (im-

aginea 2) de 32 de ori. Facem la felpe cealalt[ parte a corpului.

2. Sprijin culcat facial dep[rtat(imaginea 3). ~ndoim genunchii(imaginea 4). Repet[m exerci\iulde 32 de ori.

3. Culcat dorsal, trunchiul ri-dicat, bra\ele ̀ ntinse l]ng[ trunchi,picioarele ridicate, dreptul mai sus(imaginea 5). Schimb[m pozi\ia pi-

cioarelor (imaginea 6) de 24 de ori.4. Culcat dorsal, bra\ele ̀ ntinse

lateral, picioarele ridicate ̀ n pozi\iavertical[ (imaginea 7). Descriem 32de cercuri mici cu picioarele (im-aginea 8).

5. A;ezat sprijinit cu picioareleridicate (imaginea 9). ~ntindem pi-cioarele (imaginea 10) de 24 de ori.

Ioana Vladimirescu

1 - 2

3 - 4

5 - 6

7 - 8

9 - 10

12 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Stil

Tendin\ele pentru prim[vara aceasta

În cazul în care nu ai reuşitîncă să arunci o privire pestepozele de la Fashion Week-urile internaţionale, noi ţi-ampregătit un mini ghid care cu-prinde cele mai importantetendin\e din sezonul acesta.Pentru că e primăvară ;i im-agina\ia ne zboară la un ano-timp colorat cu flori ;i ani-male atunci suntem deja pecalea cea bună! Designerii in-terna\ionali ne propuncolec\ii colorate ;i foarte”Zoo”.

Sezonul acesta designerii audat dovadă de multă energie ;icreativitate care a fost transpusăîn crea\iile viu colorate de pe po-diumurile interna\ionale de mo-dă. Noul an ne-a adus culori pu-ternice, transparen\e ;i în specialaccente metalice cu o u;oară nos-talgie a anilor '90. Tendin\ele neaduc în garderobă flori 3D, pan-taloni până la gambă ;i fuste cre-ion.

Accente metalicePentru sezonul acesta desig-

nerii ;i-au pus la contribu\ie im-agina\ia ;i au reinventat accentelemetalice. Optează pentru piesevestimentare inspirate din ”oglin-dă, oglinjoară, cine este cea maifrumoasă din \ară” ;i pune-le sublumina reflectoarelor cu elementetransparente sau în culori neutre.

Look-uri graficeEste un sezon bogat în impri-

meuri iar din cauza aceasta greune putem hotărî pentru ce să op-tăm. Dungile sunt primele în top,fiind urmate de trompe l'oeil. Ac-cesorizarea nu este necesară de-oarece modelul încărcat vorbe;tede la sine.

Neon!Culorile neon intră iar cu pu-

tere în trend-uri ;i sunt prezentepeste tot! Portocaliul este culoareavedetă, fie că optezi pentru mate-riale solide fie că este vorba de blu-ze transparente. Sezonul acesta es-te permis să asortezi două pieseîn aceea;i culoare puternică.

Nostalgia anilor ‘90În cazul în care ai copilărit în

ace;ti ani atunci cu siguran\ă teva înveseli această veste!Tendin\ele anilor 90 revin din nouîn trend ;i sunt mai fresh ca ni-ciodată.Despachetează-\i bluzelepână la buric ;i pantalonii cu talie

înaltă. Să-i dăm drumul spirituluitineresc!

Lady a la anii 60Retro-ul nu a mai arătat nicio-

dată atât de modern!Tendin\a este

ajutată de ”flower power” ;i a de-venit una matură. Uita\i de look-urile girlie ;i purta\i în schimb im-primeuri grafice, broderii impe-riale ;i structuri realizate cu alb.

Flavia C.

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 13 martie 2013

Consilierea în carier[ne aduce avantaje

În toate cazurile de pânăacum, în România consul-tan\a în carieră ;i-a dovediteficien\a pe toate planurile.

Consilierea în carieră este pri-vită ca un serviciu dedicat maimult ;omerilor sau persoanelorcare î;i caută un loc de muncă, în-să aceasta nu este nici pe departea;a ceva. Este o formă de asisten\ăcare ajută oamenii să se acomo-deze în procesul complex de adap-tare la mediul schimbător pe careîl are pia\a muncii.

Consilierul este cel care poateajuta persoanele prin metode sauinstrumente specifice la identifi-carea aptitudinilor necesare pen-tru practicarea unei profesii cubrio. Iată care sunt avantajele.

1. Ob\inereaautocunoa;terii profunde

În procesul de consiliere în ca-rieră care este realizat de consilieriprofesioni;ti, la un moment dat

clientul reu;e;te să î;i descoperepe deplin caracteristicile de per-sonalitate, punctele forte,abilită\ile ;i competen\ele sale, ca-re într-un final îi vor dezvălui do-meniul profesional pe care ar tre-bui să îl practice. După ob\inereaacestor rezultate nesiguran\a pecare deseori o ave\i ar trebui sădispară.

2. Accesul la informa\iilecorecte

În momentul în care întâmpi-na\i un obstacol în carier[, urmă-torul pas, după ce a\i reu;it să v[autocaracteriza\i, este documen-tarea mediului în care se desfă;oa-ră job-ul pe care îl dori\i< infor-ma\ii despre pia\a muncii, com-peten\ele cerute la angajatorul res-

pectiv, procedurile legale. Multi-tudinea informa\iilor pe care leprimim din diferite surse esteenormă ;i tocmai de aceea trebuiestructurate în a;a fel încât să seadapteze situa\iei în care vă afla\i.

3. Asisten\ă în ob\inereaunui job

Probabil cu to\ii ;tim deja câtde frustrantă poate să fie găsireajob-ului care să ni se potrivească.Ne întrebăm frecvent cum ar tre-bui să arate CV-ul, care informa\iitrebuie incluse ;i multe alte pro-bleme care ne dau bătăi de cap. Înacest caz consilierul în carieră estede multe ori cheia în găsirea job-ului perfect. El ne poate ghida înorice situa\ie în procesul de cău-tare ;i să ne ofere strategii eficientede identificare a job-ului dorit. Deasemenea ne poate învă\a cum săne redactăm CV-ul ;i să ne maxi-mizăm ;ansele de a avea un CVcitit.

Flavia Călăianu

Culorile ;i mai ales felul încare sunt ele percepute ne in-fluen\ează via\a foarte mult.

Toată lumea ;tie deja că uneleculori ne pot modifica starea de spi-rit, fie în bine sau în rău. Iată caresunt culorile pe care să le folose;tila locul de muncă pentru a ob\ineceea ce î\i dore;ti.

Verde dacă ai neîn\elegeri cu ;eful

Dacă ai gre;it cu ceva ;i ;tii căurmează o înt]lnire pu\in mai ten-sionată cu ;eful atunci este indicatsă alegi o cameră care are pere\iiverzi. Verdele este o culoare veselă;i foarte relaxantă care are putereade a lini;ti ”spiritele”.

Albastru pentru a reu;i la un interviu

În urma unui studiu statisticile

arată că oamenii sunt mai priete-no;i ;i binevoitori atunci când con-versează cu cineva care poartă hai-ne de culoare albastră. Albastrul es-te o culoare lini;titoare ;i ne face săfim mai deschi;i la idei.

Maroul pentru zilele de luni

Pentru că începutul de săptă-mână nu încântă pe nimeni ai drep-tul de a îmbrăca piese vestimentareîn nuan\e de maro care să î\i reflecte;i starea de spirit.

Alb în cazul în care dore;ti să împrospătezi atmosfera

Dacă în zilele de luni alegi o cu-loare mai potolită, mar\i spre exem-plu po\i să î\i aduci la via\ă entu-ziasmul ;i să încerci să aduci o bunădispozi\ie colegilor tăi. Poartă hainede culoare albă sau accesorii albe(geantă, pantofi,e;arfe,etc.)

Flavia C.

Ce culori s[ folose;ti pentru a ob\ine ceea ce î\i propui de la job?

14 Informa\ia zilei Miercuri 13 martie 2013Casa şi grădină

Plant[ri `n gr[dina delegume ;i zarzavaturi

De;i oficial prim[vara nua `nceput, asta din punct devedere calendaristic, putemtotu;i demara plant[rile `ngr[dina de legume ;i zarza-vaturi `nc[ din luna martie.

Plant[m de fapt legumele de se-zon fiindc[ `nc[ din aceast[ lun[soarele are tot mai mare putere,nop\ile nu mai sunt at]t de reci, iarzilele sunt mai lungi.

Iat[ ce putem planta `n lunamartie `n gr[dina de zarzavaturi ;ilegume<

Broccoli

Prim[vara se planteaz[ anghi-narea pentru ca s[ o putem recoltadin luna mai – iunie. V[ place broc-coli? Nu e neap[rat nevoie s[ `lcump[ra\i din pie\e. Pute\i cultivachiar dumneavoastr[ un soi debroccoli. Exist[ dou[ tipuri, unul deprim[var[ ;i unul de toamn[. Celde prim[var[ se planteaz[ chiar lunaaceasta, atunci c]nd temperatura e`ntre 15 ;i 21 de grade pe timp de zi;i nu mai mic[ de 10 grade noaptea.

Semin\ele le plant[m `n p[m]nt deflori ;i se r[resc dup[ ce pl[ntu\eleau c]te dou[ frunze. Se ud[ de dou[ori pe zi ;i germineaz[ ̀ n maxim 40de zile.

Ceap[, morcovi, p[trunjel

La final de martie plant[m cea-pa sau arpagicul. Preg[tim terenul;i avem grij[ s[ respect[m unele di-mensiuni< 20-25 cm `ntre r]nduri;i 10-12 cm `ntre bulbi. Recoltareaare loc ̀ n august. Tot acum plant[mm[rarul. El are nevoie de spa\ii ̀ nso-

rite ;i nu e preten\ios la sol. ~ncepu-tul prim[verii e asociat cu plantareamorcovului. Sem[n[m semin\ele ̀ n;ir, separate cam la 20 de centimetri,iar ̀ n mai – iunie pe c[ldur[ germi-neaz[. La o lun[ din momentulsem[n[rii trecem la plivit. P[trun-jelul, ca m[rarul, se planteaz[prim[vara devreme, iar frunzele luise pot culege de cum ajunge plantala 15 cm. Plant[m acum ;i ridichile,una din plantele cu o cre;tere foarterapid[ ;i c]t se poate de simplu decultivat. Tot acum plant[m salataverde, sparanghelul ;i hreanul.

Ioana Vladimirescu

Pietrele - accesorii`n curte ;i gr[din[

~ncetul cu `ncetul petrecem totmai mult timp afar[, iar persoanelecare locuiesc la cas[ pot munci orebune `n curte ;i `n gr[din[.

Dac[ vre\i s[ face\i unele modi-fic[ri `n curte, s[ aduce\i elementede noutate aspectului cur\ii dum-neavoastr[, s[ trecem la treab[!

Curtea poate fi reamenajat[ cuajutorul pietrelor. Aceste pietre, `nfunc\ie de dimensiunea pe care oau, pot oferi cur\ii un aspect dr[gu\.Pietrele pot fi frumos a;ezate ̀ n zo-na `n care avem flori, de-a lungulc[r[rilor sau chiar a trotuarelor dincurte. La gr[dina de mici dimen-siuni orice detaliu conteaz[ ;i nuvom folosi multe pietre pentru c[risc[m s[ o facem s[ par[ ;i maimic[. ~n cazul gr[dinilor mici vomutiliza pietre de dimensiune maimare ;i mai pu\ine la num[r, pec]nd `n cazul cur\ilor mari putemcombina foarte u;or fel ;i fel de mo-dele de pietre.

De re\inut e faptul c[ pietrelemai pu\in dure ne dau un aspectmai cald ;i mai natural.

Theodora V.

Nu e mare lucru s[ ne ame-naj[m `n propria locuin\[ omini-sal[ de sport sau m[carun col\ `n care s[ putem facemi;care ;i c]teva exerci\ii fizicecare s[ ne men\in[ `n form[maxim[.

Prim[vara ne bate la u;[, iar dup[o iarn[ capricioas[ ne bucur[m detemperaturi din ce ̀ n ce mai pl[cute.Chiar dac[ ̀ nc[ nu sunt destul de ri-dicate pentru a ne relua programulobi;nuit de jogging, iar dup[s[rb[tori ;i dup[ multe seri petrecute`n compania dulciurilor, kilogramele`n plus `ncep s[ ne deranjeze.

C]teva idei pentru decorarea s[lii

Pentru o mare parte dintre noimersul la sal[ nu este o activitate pecare s[ o facem cu pl[cere. A;adar,

am putea ̀ ncerca s[ ne amenaj[m ̀ ncas[ un col\ destinat gimnasticii de`ntre\inere.

V[ propunem o idee de decorare;i amenajare a acestei zone din c[min,av]nd ca scop crearea unui mediupropice pentru exerci\ii ;i care s[ nemotiveze c]t mai mult. ~n primul

r]nd, culorile alese sunt proaspete ;iputernice. Verdele lime ;i turquoisepentru unul dintre pere\i ;i un alt pe-rete foarte dr[gu\ compus dintr-o co-loan[ de cuvinte motiva\ionale pen-tru altul.

Mobilierul este foarte sumar pen-tru aceast[ `nc[pere. C]teva rafturi

care `ncadreaz[ un televizor, un mi-nibar mascat `n care s[ \ine\i mereuap[ la ̀ ndem]n[ ;i o b[ncu\[ pentrualte tipuri de exerci\ii. Ar trebui s[ave\i `n vedere ;i montarea uneioglinzi pe unul dintre pere\i pentrua v[ putea monitoriza dac[ efectua\icorect exerci\iile.

Prosoapele le pute\i \ine pe rafturisau pute\i amenaja un co; viu coloratdar ;i un spa\iu dedicat pantofilor ;iechipamentului ca s[ le ave\i la`ndem]n[ ;i s[ nu le amesteca\i curestul hainelor din dressing. Nu uita\ic]t de important[ este muzica pentrua men\ine ritmul c]nd faceti exerci\ii-le, a;a c[ ar trebui s[ ave\i la ce s[ as-culta\i piesele preferate, sau anumitestiluri adecvate pentru aerobic, danssportiv sau ce tip de exerci\ii agrea\i.O biciclet[ static[ sau o minge marede gimnastic[, un covora; de fitness;i o pereche de gantere, vor fi pusela ̀ ndem]n[ pentru a le putea utilizala nevoie.

V. Shibata

Amenajeaz[-\i o mini-sal[ de sport acas[ pentru a face mi;care `n voie