il [. - corescaune ta vederea unor interese personale, nu poale rămâne în fruntea organizaţiilor...
TRANSCRIPT
>34
I
Anul »1 XCVlI-iea Nr. 90NUMĂRUL a' Lei Braşov Duminecă 11 N o e m v rie ' 19 34
,acţia ŞI administraţiaşov, STR A D A LDNGA Nr. 5.
(Oiaematograful nAstrau) IBLK FO N 226
i ^ i a i i l anual 200 lai Ratară străinătate 500 tai Aijunţnrl raclam« după Urli
îl 1 8 3 8 JUHI0 RGH1 BARIJIUApare de trei ori pe săptămână
C e t ă ţ e n i , s u b s c r i e ţ i l a î m p r u m u t u l î n z e s t r ă r i i !
C e t ă ţ e n i , a c h i t a ţ i r a t a C o n y e r s i u n e i !
Pentru ap ărarea intereselor de viaţă ale Ardealului.
Ca urmare a hotărârilor unanime luate în şedinţa preşedin- il°r organizaţiilor judeţene ale P. N. Ţ. din Ardeal şi Bănat, în- Jrunita la 24 Ocf. la Cluj sub preşidenţia d-lui dr. Alexandru Vaida Voevod, — prin care comitetele judeţene au fost Invittte
ja până la 10 Nov. a. c. să se întrunească aducând hotărâri în legătură cu cele discutate şi hotărâte în sfatul dela Cluj — l ’a întrunit eri, Vineri, la Braşov Comitetul judeţean al P, N. Ţ. ţin judeţul Braşov sub preşidenţia şefului organizaţiei d 1 dr! Voicu Niţescu.
A fost o şedinţă impunătoare, care — după ascultarea importantului expozeu politic al preşedintelui organizaţiei şi a cuvântărilor rostite de ceilalţi fruntaşi ai organizaţiei — prin protestul solemn ridicai în contra urgiei deslănţuite de cetră guvernarea |iberală în Ardeal şi Bănat, a dat o impresionantă dovadă de
ialtă înţelegere şi conştiinţă politică.Membrii Comitetului judeţean şi delegaţii satelor au urmărit
j un deosebit^ interes expunelile făcute şi sau raliat unanim la revolta generală care a cuprins Ardealul şi Bănatul.
Este aceasta o dovadă strălucită câ ţărănimea şi cărturari- nea noaslră înţelege să nu mai tolereze îngenunchiarea acestei mportante provincii în faţa poftelor de exploatare şi dejosire a lementului românesc autohton şi de destrămare a celor mai im- ortante servicii publice ale patriei întregite.
Cum a decurs adunareaEri, la ora l i 1/* s’a deschis ta
rea comitetului judeţean niHvnstetându-se că membrii sta- ClBitari s’au prezentat în număr
■oape complect. Cei câţiva mbrii absenţi, între cari pro- reii Dr. I. Biaga, Mihail Ho-
lârnău, preot Babeş fiind bol- vi, şi-au scuzat absenţa ade- d la hotărârile comitetului,
latre cei de faţă se remarcă nii: G. Cuteanu, fost prefect, t P. Debu şi V. Branisce, foşti
atori, Dr. C. Voicu, fost pri* al Municipiului, preoţii Con-
nlin, Piso, Gogonea, Florea, Enescu, Plotogea, Tomas, d-nii:
Balcăş, Dr. Teculescu, Dr. mbeţiu, Dr. Căliman, Dr. Sto* i Dr. Muntean, G. Roşculeţ, Cosma, prof. N. Odor, I. Fră-
iu. R. Ardelean, V. Micuda, I. olee, I, Crăciunel, Dr. Puiu,
Arsu, N. Baboie, Dumitru etc. cum şi numeroşi reprezen-
_ mii ai comunelor în număr de ■•"•este o sulă.:r<
Raportul general.Urmează la ordinea zilei r&- lftul general el secretarului lneral al org. V. B ran isce , care se trec în revistă eve- Aridele mei importante din Etatea internă a organizaţiei aŞov şi jn genere din viaţa
„, Ţ., insistându-se îndeosebicUl ţ upra modului cum s’au efec- n c8 11 alegerile consiliilor comu- Vil | §! a consiliului Jupeţean. îteB ln acest raport se mai spune a 1-au «re altele:r ă i §ehil organizaţiei noastre, în- l| lP* Ue mai mulţi membrii ai
legaţiei noastre permanente, K !ll*tat numeroase comune din
luând contact cu preşe- Şî fruntaşii organizaţiilor
. re dându-le diferite îndru- 1 Pentru consolidarea orga-
, comunala şi pentru»«te ®a.lrea programelor de gos ■ er>e comunală pentru tim-
ePropiat când Partidul nos- Va fi din nou chemat la a tarii. Aceste descinderi
la sate vor continua vizitându-se pe rând toate comunele judeţului nostru.
Este de datoria preşedinţilor şi membrilor din comitetele organizaţiilor noastre săteşti să urmeze întocmai ordinele date, s ă s e pună pe lucru, să corn- p led e z e listele de membrii şi s ă pună la punct pe acei m em brii cari s ’ar clătina în credinţa lor sau cari s ’ar abate dela d a torie, fiindcă în primul rând preşedinţii şi membrii comitetelor au răspunderea pentru tăria, a c tivitatea şi solidaritatea organizaţiilor locale.
Cine nu-şi face datoria cu vârf şi îndesai sau cine caută să şeadă pe două sau mai mutte scaune ta vederea unor interese personale, nu poale rămâne în fruntea organizaţiilor săteşti, ci trebuie să se dea la o parte seu trebuie înlăturat din organizaţie. Mai presus de toate a- vem nevoie de oameni întregi, disciplinaţi, deuotafi şi cu credinţă neclintită în programul şi puterea de via fă a Partidului National- Ţărănesc.
Raportul secretarului general se ia la cunoştinţă cu aprobări.
Calvarul funcţionărimii.Urmează raportul d-lui G. Cu
teanu, vicepreşedintele organizaţiei, despre situaţia funcţionarilor români ardeleni concediaţi din servicii. D sa arate calvar» funclionărimei lasala la bunul plac al ministrului de interne pe baza rapoartelor părtinitoare prezentate de prefect». Se ştie că prin aceste rapoarte au fos concediaţi numeroşi funcţionariVomam,cri deşi « a # ■ » '
legal, au fosl prezerntatl ca nu
ilegal. «» f05t
înpeSub" ilustra sceaslâ nete- jluire“ 41 O. Cute«« * <**'
il 1 1 [.cetire următoarei decizii ministeriale, care priveşte Braşovul:
Un document revoltător.Art. 1. Numirea d lui Bizdi-
deanu Dumitru ca şef de birou cl. H-a se constată ca ilegală, fiind contrară dispoziţiunilor art.37 din L. S. P. şi ari. 76 şi 77 din regulamentul pentru aplicarea acestei legi şi contrară şi dispoziţiunilor art. 4 lit. A. din Decretui-Lege 2419—1934.
Postul ocupat de numitul funcţionar s e declară vacant.
Numirea d-iui Podea loan ca secretar general pe ziua de 1 Martie 1930 se constată ca ilegală, potrivit art. 14 punctul 1 din mai sus Decretul Lege, însă în interesul serviciului.se m enţine acest funcţionar în postul ce l ocupă.
Avansăriie, reprimirile, încadrările următorilor funcţionari:Bodor Dionisie şef de birou,Comănescu Aurel şef de birou cl. I, Constantinescu Victoria i
Expozeul d-lui Dr. V. Niţescu
impiegată, Florea Valeriu şef de serviciu, Giurcovici Ilie şef de secţie cl. III -a, H iem esch Heli- mut şef de birou cl. II a, Iuhoş Domnica impiegată, Konya Ana subşefă de birou, Konya irina impiegată, Lienerth loan şef de birou cl. I-a, Mănescu Ecaterina subşefă de birou, Negrea Nico- lae şef de birou cl. I-a, Nicolae Suciu Sibianu şef de birou cl. II-a, Săbădeanu Romulus şef de serviciu cl. 11-a W iesel M oise şef de birou cl. Il-a, Zsuffa Eugen şef de serviciu ci. I-a, se constată ca ilegale. Insă în inie resut serviciului se menţin toţi aceşti funcţionari în funcţiunile ce ocupă în prezent.
Art. III. Direcţia Administraţiei Locale se însărcinează cu executarea prezentei deciziuni.
Raportorul a mai arătat că şi numeroşi medici din oraşul şi jud. Braşov, între cari medicul şef al judeţului Dr. Nistor şi medicul şef al oraşului Dr. Ştefan, au fost trecuţi pe lista Ministeriului Sănătăţii ca să fie daţi afară din serviciu.
întreaga asistenţă ia cu revoltă act de aceasta urgie pornită contra funcţionarilor români şi ridică un solemn protest. Urmează expozeul d tui ministru Dr. V. Niţescu, pe care-1 dăm ta rezumat.
Onorat Comitet judeţean, I Domnilor şi fraţilor /
Conformându-ne statutelor partidului nostru, v’am convocat pentru a chibzui împreună asupra unor chestiuni cari privesc viaţa noastră publică de stat şi ta special treburile noastre ardelene precum şi cele ale judeţului Braşov, pe care îl reprezentaţi.
Vă mulţumesc, că v’aţi prezentat în număr aşa de frumos. Dovedeşte aceasta grija vie, pe care o purtaţi intereselor ţării, precum şi dragostea ce o aveţi pentru partidul nostru chemat să slujească aceste interese.
Şedinţa aceasta este prime, pe care o ţine comitetul ales conform noilor statute de către congresul de astă primăvară. Desbaterile şi hotărârile lui, nu mă îndoesc, vor fi la înălţimea celor cu cari această organizaţie judeţeană s’a itustrat în tre cut.
Vă salut ca pe purtătorii unui steag ce nu-şi poate reproşa nici o înfrângere — dovadă şi bi- j ruinţa de mai deunăzi în alegerile judeţene — şi ca pe tălmăcitorii unei tradiţii ce continuă pe liniile trase de marii noştri inaintaşi.
D om n ilor, ta ţa r a n o a s tra e s te , s p re a d â n c a n o a s tr ă sa tis fa c ţie , lin işte . R e s p e c tu o s p e n tru a c tu a la o rd in e în stat, p artid u l n o stru , p re cu m în trecu t, a ş a şi azi, m o p o z iţie , îşi dă to a tă silin ţa p e n tru a o p aslra in ta c tă .
P a r t i d u l N. Ţ. la cârmăŞi dacă toluşi cetăţenii sunt
nemulţumiţi, vina nu este a par- tidului nostru. Acest partid, deşi în luptă cu o criză cum n’a mai cunoscut ţara noastră, venind la putere, s’a aşezat cu toată râvna
la lucru. El îşi fixase un vast program de lucrări şi se găsea ta plină acţiune de realizare a acestora pentru ridicarea bunăstării lumii dela sate şi dela oraşe. Deia guvern şi până la ultimul consiliu comunal, toţi îşi făceau datoria şi lucrau din greu pentru ridicarea ţării. Toată ţara se transformase par’că într’o uriaşe uzină şi toţi oamenii de răspundere se întreceau în realizări. O linişte conştientă, o pace desăvârşită se stabilise în ţară şi nu numai în aparenţă, ci ea coborâse în suflete. Era recunoştinţa rezultată din conştiinţa firească a omului ce urmărea de aproape înfăptuirile.
Numai un partid se neliniştea. Acesta era partidul liberal. Nu fusese de mult la putere. Şi asta îl turbura peste măsură. Fusese obicinuit să fie tot el în capul treburilor ţării. Autoritatea iui scădea, rândurile lui se răreau, atotputernicia de altădată ameninţa să dispară. Partidul naţional ţărănesc prin înfăptuirile saie, prin priceperea de care da tot mai muit dovadă ta conducerea ţării şi prin simpatiile pe cari şi-le câştigase ta sânul maselor largi populare, începea să se afirme ca singurul partid volnic de a servi cu adevărat interesele naţionale. Liberalii nu se puteau nicidecum impăca cu a- ceastâ nouă stare de lucruri. Şi atunci ei au trecut, după vechiul obicei, la ameninţări cu violenţă. Arătau că vor eşi în stradă şi că vor iua cu forţa puterea.
In sfârşit vin liberaliiDupă frământări şi sbuciumări
continui, ani de zile, liberalii şi au ajuns ta sfârşit ţinta. S’au instalat la putere. De un an con
duc statul. Ei au anunţat cu mare sgomot un program de guvernare. Au vestit în lungul şi latul ţării că ta câteva iuni de zile vor da impuls nou şi puternic economiei noastre naţionale şi că vor îmbunătăţi simţitor finanţele ţării.
Partidul nostru a fost pus ta situaţia de a-şi întrerupe o muncă binefăcătoare şi rodnică pentru ţară. Dar el ar fi fost bucuros dacă partidul liberai, care a dat buzna la putere, ar fi arătat cetăţenilor, că făgăduielile făcute cu carul le desăvârşeşte înfr’o cât de mică măsură. Cetăţenii aşteaptă însă zadarnic. înţelegători ai greutăţii vremurilor şi stăpâniţi de devotamentul lor de totdeauna pentru ţară, ei aşteaptă liniştiţi. Nici o piedecă n’au pus ta calea guvernării liberalilor. Datoriile cetăţeneşti, deşi adeseori provocaţi de către autorităţi, deprinse cu abuzul, şi le^au făcut. Birurile, atât cât sărăcia li-a îngăduit o, !e-au plătit. Şi, resemnaţi, şi-au văzut de treburi.
Dar guvernul simţind nemui- ţămirea şi deziluzia opiniei publice, care în afară de reclama făcută după metodele o rcului american, Buffalo Bill, nu des- luşia nici un pas înainte pe drumul realizărilor anunţate, a început să-şi piarză busola. Turburat de neputinţa şi incapacitatea sa, atacat de înşişi aderenţii partidului liberal, a trecut brusc la acte, cari însemnau grave greşeli şi tot atâtea motive de enervare a opiniei publice.
încep abuzurile. Concedierea funcţionarilor
Nu ştim ce duh rău Fa făcui să creadă că trebuie să înlăture din slujbe sub pretext de economii şi simplificare a aparatului de stat o serie întreagă de funcţionari capabili şi îndeosebi pe aceia numiţi de guvernele naţional ţărăniste şi sâ i înlocuiască cu elemente ta neputinţă de a egala în capacitate şi pregătire pe cei îndepărtaţi.
Ş ’odată rătăcit pe acest drum fatal, el nu s’a ferit de a multiplica abuzurile. Ignorând cu desăvârşire suprema lege a consolidării statului printr’o pacinicâ unificare sufletească, ei a păşit mai ales la înlăturarea unor vechi şi probaţi funcţionari din provinciile unite şi în special din Ardeal.
Partidul nostru s’a izbit şi el, ta năzuinţele sale de refacere a finanţelor ţării ş’a reînsinăto- şirii economiei noastre naţionale, de balastul escesivului număr de funcţionari, care grevează în mod îngrijorător bugetul ţării. Ei a vrut de asemenea să lecuiască răul. In sforţările sale de selecţionare a aparatului funcţionăresc, el urmărea îusă, pe cei leneşi, pe cei răi, pe cei nepregătiţi, sirecuraţi în slujbe numai pentru merite electorale. Dar nu s’a gând.t o clipă să înlăture funcţionari vechi şi merituoşi, având pregătiri superioare sau fiind împovăraţi de familii numâroase. Criteriul de selecţionare n’a fost nici când credinţele sau convingerile intime politice ale funcţionarului.
Pagina 2 n f l y .T A -T ^ ^ 'V a r c 'l I
Conferinţa dela C lu jAceste măsuri abuzive, dău
nătoare vieţii de stat şi pricinuitoare de adânci nemulţămiri şi turburări sufleteşti au determinat pe preşedintele organizaţiilor P. N. Ţ. din Ardeal şi Bănat, d 1 Dr. Alexandru Vaida- Voevod, să convoace pe ziua de 24 Octomvrie, la Cluj, într’o conferinţă pe preşedinţii organizaţiilor judeţene din provinciile de dincoace de munţi.
Această conferinţă s’a ocupat pe larg de concedierile funcţionarilor noştri, făcute în diversele judeţe ş’a redactat un hotărât şi energic protest împotriva abuzurilor guvernamentale, abuzuri cari dăunează adânc marilor interese de stat ş’a cerut reintrarea fără întârziere în l e galitate luând în acelaş .timp angajamentul că partidul nostru ajuns la putere va repune în slujbe pe funcţionarii înlăturaţi cu încălcarea legilor, pe baza cărora fuseseră numiţi de guvernele naţional ţărăneşti.
Dar în afară de aceasta, d voastră vedeţi şi constataţi ca şi noi că Ardealul şi Bănatul continuă să fie tratate tot aşa de vitreg, cum au fost tratate s jb t toate guvernele liberale sau anexele lor.
Mizeria din Ardeal. Lipsa de [credit
Mizeria s’a întins ameninţătoare asupra populaţiunii din a- ceste provincii. De nicăiri nu vine o ajutorare. Creditul este inexistent. tNici ţăranii, nici me seriaşii, nici comersanţii noştri nu reuşesc să găsească împrumuturile, de ceri au atâta nevoie în administrarea şi îndrumarea gospodăriei lor. Statul şi Banca de emisiune se gândesc la reînvierea răposatelor bănci liberale, cari au ruinat atâtea gospodării ardelene şi bănăţene şi ignorează realităţile vremii, care nu mai îngăduie dobânzi ce întrec valoarea produselor ţărăneşti sau ale articolelor micei industrii şi micului comerţ.
Conferinţa dela Cluj s’a ocupat şi de această problemă, cerând tratarea şi ajutorarea provinciilor noastre la fel cu restul ţării.
Ardealul şi Bănatul cer aşezăminte de credit, cari să facă posibiiă ridicarea necăjitului nostru popor din mizeria, în care se sbate. El e chiar mai rău tratat decât minoritarii.
Acest popor este în drept să aştepte ca guvernele României să procedeze în sfârşit, după cincisprezece ani de unire, la afirmarea primatului politic al Românilor în provinciile unite şi la realizarea unei egalităţi pe tărâm economic, social şi cultural a elementului majoritar românesc cu minorităţile de aci.
înlăturarea tinerilor români.
Sfatul şefilor Tde organizaţii judeţene din Ardeal şi Bănat mai cere solicitudinea cuvenită pentru tineretul intelectual român, lipsit de posibilităţile de trai. întreprinderile industriale, cari esploatează bogăţiile noastre, să fie cu hotărâre obligate ca în mod proporţional să primească în funcţiunile acestora pe titraţii români.
Este într’adevăr [mai mult decât îndrăzneţ procedeul acestor întreprinderi, cari din avutul naţional, ce esploatează, întreţin cu lefuri grase pe streini şi înlătură tratând cu rea voinţă ş’adeseori cu dispreţ şi sfidare elementele româneşti, la fel de harnice şi de pregătite.
Propoveduitori .continui ai a- cestei juste pretenţii, mărturisim întreaga noastră revoltă pentru tărăgănarea ce se face în soluţionarea acestei probleme de capitală importanţă.
A p ărare a ţării.
Domnilor ş i fraţilor,Dincolo de hotarele ţări! noas
tre se întâmplă lucruri, cari ne umplu de o firească îngrijorare.
Germania se pare că n’a renunţat la gândurile ei de mărire şi de cucerire. E j face zilnic acte, cari se îndreaptă pro- vocfitoare împotriva tratatelor de pace.
Austria e în perpetuă frământare. Populaţia ei e împărţită în tabere vrăşmaşe. Unele cer unirea cu Germania — Anschlus- sul — iar altele activează pentru reintronarea Habsburgilor. Ambele ţinte pun în primejdie pacea şi ameninţă aciuata ordine politică internaţională,
Ungaria se agită mereu. Ea e în fruntea celor cari duc vino-
i vala campanie de revizuire a tratatelor de pace. Conducătorii ei, vechile noastre cunoştinţe, conţii şi baronii, iubitori de măriri, nu se pot împăca cu actuala aşezare a ţării ungureşti, redusă la hotarele ei fireşti. Ei îşi înarmează în taină honvezii...
Bulgaria a refuzat să se în cadreze în Pactul Balcanic. Atitudinea ei continuă să fie un turburător semn de întrebare.
In Rusia înspre depărtatele ei hotare o formidabilă armată stă în faţa unei alte armate, tot aşa de formidabile, care vine să cucerească aier, pământ şi pâine pe seama unei populaţiuni ce nu mai încape pe insulele nipone. Ce poate urme, e lesne de închipuit. Ş ’apoi conducătorii actuali ai Rusiei n’au renunţat la — revoluţia mondială. După a noastră credinţă, colosul dela Nord continuă a fi ţara tuturor surprizelor ş’a tuturor posibilităţilor.
România nu e singură, nu e o izolată. Ea face parte din Mica înţelegere, care veghiază la intangibilitatea tratatelor şi ţinteşte la păstrarea statului quo, creat prin acestea. Se bucură de prietenia Franţei, ;care ca şi ea, ţine la conservarea actualei ordine politice europene. E a- liată cu Polonia, care hrăneşte aceiaş ideal de consolidare a păcii, în condiţiile tratatelor. Prin miniştrii săi de Externe şi în timpurile mai noi, ajutată puternic de marele talent al d-lui N icolae Titulescu, România a reuşit să consolideze alianţele de până acum, să încheie a- nume pacte, să realizeze o serie de convenţii cu state ce uimii- resc aceleaşi bune scopuri pari- nice şi să dobândească garanţii, cari toate ne dau convingerea siguranţei ţării noastre.
Şi totuş . . . Alături de a- ceste lăudabile măsuri de preîntâmpinare a primejdiei, sun tem datori să facem supremul necesar: săi ne pregătim apărarea ţării cu mijloace cari sunt mai eficace decât pactele.
G rija P . N.-Ţ. pentru în zestrarea armatei.
politică, îndreptată împotriva adversarilor politici şi chiar imp°; triva unui om de probitatea d lui Iuliu Maniu.
Dum Rom a deliberat, bagun- thum perii. Sau pe româneşte: Satul arde şi baba se piaptana. Primejdia bale la uşe şi liberalii par a fi uitat cu totul că orice anchetă, fie ea chiar justă, nu poate justifica suspendarea înarmării ţării. #
Un mare rege al unei lari aliate este mişeleşte asasinat pe pământul Franţei ospitaliere. Un strălucit fiu al acesteia, dârz a- părător al tratatelor internaţionale, cade alături de regele viteaz, lovit de aceleaşi gloanţe
Com itetul îş i în su şe şte M oţiunea dela C lu j.
asasine.Că acest atentat n’a fost nu
mai opera câtorva nebuni şi că el este rezultatul acţ'unii concertate a celor ce urmăresc revizuirea tratatelor şi turburarea păcii, este pe deplin dovedit.
Focul se poate aprinde pe neaşteptate. Suntem noi pregătiţi ?
Sfatul şefilor de organizaţii în conferinţa dela Cluj sesizându- se şi de această problemă, a ridicat protestul său hotărât împotriva acestor vinovate întrelă- sări, ce se fac de cătră guvernul actual îu contul apărării ţării. Ş ’a ţinut să precizeze că partidul ia timpul său va trage la răspundere pe vinovaţi.
Domnilor membri,Iată marile probleme, de cari
înţelege partidul nostru să se preocupe şi de care în interesul acestei ţări este profund îngrijorat.
Dar guvernului nu-i convine ca opoziţia se-i turbure apele şi s ă i critice zădărnicia activi taţii sale.
C en zu ra şi starea de asediu.
De aceea el menţine, fără nici un just motiv, când ordinea în ţară, graţie patriotismului nostru încercat, este desăvârşite, cenzura şi starea de asediu, pen- truca la adăpostul lor să şi continue abuzurile şi să-şi ascundă neputinţa de a soluţiona problemele ce se cer fără întârziere deslegate.
Partidul nostru a instituit şi el, la timpul său, starea de a- sediu, dar cu păstrarea formelor legale şi din motive pe deplin justificate. Dar n'a ezitat s’o desfiinţeze imediat ce ordinea a încetat d ea mai fi primejduită.
Conferinţa dela Cluj protestează împotriva menţinere! ilegale şi fără motiv just a stărilor escepţionale şi cere abolirea acestora.
Abuzurile Administraţiei.
Fraţilor,
Partidul Naţional-Ţărănesc încă din prima sa guvernare, prezidată de d l Iuliu Maniu, s’a sesizat de această importantă problemă. El a luat măsuri ca armata ţării să fie înzestrată din vreme cu armamentul necesar.
Toată lumea s’ar fi aşteptat ca succesorii la putere ai partidului naţional-ţărânesc, să continue opera de apărare începută. Şi dacă contractele ^încheiate n’ar fi fost perfecte, să fi luat * măsuri pentru perfecţionarea lor j şi îndreptarea eventualelor greşeli.
Dar în loc de toate acestea, avem afacerea Skoda. Guvernul neputincios de a rezolvi problemele, la cari s’a angajat, a pus în scenă această mare diversiune. Partidul nostru a acceptat ancheta parlamentară, el a fost de acord ca să se ifacă lumină şi n’a înţeles nici o clipă să se facă apărătorul vinovaţilor, dacă aceştia ar fi. Asta nu însemna însă că partidul naţio- nal-ţărănesc a aprobat suspendarea oricărei acţiuni de înzestrare a armatei. Or, ce vedem ? Ancheta Skoda pare a se înfăţişa tot mai mult ca ,o acţiune
Aproape cu toţii aţi esperiat ilegalităţile şi abuzurile fără seamăn, care se fac cu instituirea şi menţinerea la infinit a com isiilor interimare, cu alegerile consiliilor comunale şi judeţene şi cu constituirea şi ţinerea în termen a consiliilor a- lese, de către autorităţile administrative liberale.
Sfatul dela Cluj protestează şi împotriva acestor nemaipomenite abuzuri, cari vatămă a- dânc conştiinţa publică, subminează autoritatea şi turbură respectul nostru tradiţional pentru legi.
Cu toate aceste dureroase stări de lucruri, adânc înrădăcinata noastră dragoste de Ţară nu ne lasă să uităm marile idealuri ale acesteia şi să neglijăm îndemnurile mari cari ne poartă pe drumurile realizării credinţelor noastre.
Şefii de organizaţii întruniţi la CluJ luând cunoştinţă de faptul că în curând se împlinesc 150 de ani dela martirajul eroilor noştri populari Horia, C loşca şi Crişan, a decis comemorarea acestui mare eveniment în cadrele unor cât mai largi solemnităţi.
Drept rezult it al examinării situaţiei actuale politice şi al discuţiilor urmate, sfatul preşedinţilor de organizaţii judeţene, ţinut la 24 Oriomvrie în Cluj a acceptat cu unanimitate M oţiunea, pe care, deşi o cunoaşteţi, o citesc din nou şi pe care Va rog s’o acceptaţi şi D-voas- tră.
După cetire* si acceptarea ca unanimitate a moţiunei, d-l preşedinte încheie spunând:
Com itetele ju deţen e a le P. N. Ţ din întreg Ardealul ş i B an atul sunt astăz i întrunite ş i s e vor mai întruni în zilele c e urm ează pentru a adera la M oţiunea dela Cluj
Organizaţia braşoueană, ca totdeauna, a fo s t printre prim ele, care şi-a făcut datoria .?
Vă mulţumesc, domnilor, şi Vă rog să păstraţi atât D voastră cât şi toţi ostaşii partidului nostru cea mei desăvârşită so lid a ritate şi disciplină, singurele ceri garantează forţa noastră şi prin care partidul va putea re lua cârma statului pentru a-şi continua acţiunea de realizări, brusc întreruptă acum un an.
întorşi a casă , comunicaţi prietinilor noştri c e le auzite aci, ţineţi cu vigoare în mâini, ca ş i până acum, steagu l partidului şi fa c e f i c a s ă s e adune cât m ai mulfi partizani subt cutele lui.
Neclintită îmi e convingerea, c ă partidul nostru, constituţional şi m onarhic şi ca re ce l
dm tâi ş i a îndreotm R
necazurile ş'a t m l * Mja I d o are l u t e r e s t i c/Q? muncitorilor rom .a Qlel°r «/indù strine; ale ’
La sfârşitul acestei săptămâni d-l I. Mihalache, preşedintele P. N. Ţ. care, precum se ştie, plecase întro călătorie de studii în Italia, se va reîntoarce în ţară.
In tot timpul şederii sale la Rome, aproape 3 săptămâni, unde a venit pentru a studia noua structură politică, socială, administrativă şi economică a Italiei fasciste, d-l Mihalache s’a bucurat de cea mai atentă şi simpatică solicitudine din partea înaltelor autorităţi italiene.
Deşi vizita d-lui Mihalache nu a avut nici un moment un caracter oficia), totuşi d sa a avut prilejul să aibă întrevederi cu caracter technic şi informativ cu diverse personalităţi politice şi economice din Rome.
Astfel d-l Mihalache a vizitat pe d nii: Acerbo, ministrul Agriculturii, Crollalanza, ministrul Lucrărilor Publice, Ercole, ministrul Elucaţiei Naţionale, Biagi şi Asquini, subsecretari de stal la ministerul Cooperaţiei, generalul Văile, subsecretar de stat al Aerului, pe preşedintele confederaţiei naţionale fasciste a a- gricultorilor, pe principalii conducători ai ministerului de Interne şi Siguranţii Publice, pe deputatul Bottai, fost ministru al Cooperaţiei, pe d-l Starace, se cretarul partidului fascist, pe guvernatorul Romei, pe prefec tul capitalei, precum şi pe şefii celor mai importante instituţii de stat.
D 1 Mihalache a vizitat dea- semenea zona de bonificare rurală din Agrul Pontina oraşelor Sabaudia şi Littoria. Apoi a făcut o călătorie de trei zile în Sardinia, unde a viz tot marile opere de bonificare rurală şi irigaţie realizate de regimul fascist.
Inapoindu-se la Roma, d-l Mihalache a vizitat Casa mutilaţilor şi invalizilor de război şi Asociaţia naţională a foştilor combatanţi, unde a fost primit de d*l Amiicar Rossi, preşedinte.
In sfârşit, d-l Mihalache a a- vut o întrevedere la palatul Chigî cu d-l Suvici, subsecretar de stat al afacerilor străine.
uuure interesele l ™ <* * 1muncitorilor romn -Satelor
c e a s l t a,,an,SQr% n ^ h m " * J 1 a oraşelor noasl 0 cuCer,Wm ai degrabă ch em ,â r 11 A c ă şi-a dal şi Un ^ mai o/e trivit vremii , °9 ra>U Dn L
s tslu /ba litrii, p e„ ,ru . » »ou f,* Pentru fericirea - ^ rom ânesc. «O»ml,
Terminând d I V nu»
aplauzele generale' «Ip -U 11 tei. ia cuvântul narinl ?Sls,et P etru Debu, c a r e t a Dr celor prezenţi mulţumeşti S preşedinte pentru exn o *!.i!# cui, asigurând pe d l S' că ordinele, în d e m n u ^ ft« tur le date vor fi înloc ţ ^ mate de membrii partidului î trunşi fiind cu toţii de V ' tanţa lor mare. ™P°r'. Şe mat iau următoarele hol*
rari: să se trimită telen,» dtor /. M thaiache. Dr. A ? Voevod şi Iuliu Maniu 'do
Designarea delegaţilor Den tru congresele P. N T 7j C luj si Bucureşti se lasă io t? cina Delegaţiei Permanente de asemenea şi propunerile ce J vor face în ce priveşte noul™* gram şi statui al Partidului.
După ce preşedintele mâl di unele lămuriri la întrebările ce s'au pus de cătră unti membi al Comitetului Judeţean, şedin se închide la ora l ‘/2 d. a.
a Mol 1 . 1La Neapole, d-l Mihatache
rămâne două zile.La înapoiere d sa se va opi
la Roma, unde a fost primi Miercuri după amiază in audii enţă de d l Mussolini,la palal Veneţia.
In drum spre ţară, şeful partidului naţional ţărănesc va vizita în câteva centre din nordi Italiei diverse instalaţii hidrai lice şi lucrări de irigaţie re zate de regimul fascist
ConferinţeleUrtiv. Populare alt Ligii Culturale. so 1
tai,entă
Iur
In ziua de Sâm bătă 10 Noem _j( brie 1934, orele 6 p. m. se — inaugura în sala liceului ,Dr.l M eşotă* cursurile Unioersitâti Populare a Ligii Culturale, prii conferinţa d-lui avocat Dr. N N. Lenguceanu, fost secreta general Ia Ministerul Justiţie despre »Fascism ul tn cadrul is toric a l Latinităţii“.
Ciclul, întitulat .Nouidirecţi ştiinţifice şi filo so fic e“, m efari de noile adesiuni, va fi con nuat Sâmbătă 17 Noembrie ţ d-l profesor universitar I- ducanu, Sâmbătă, 24 Npem de d-l prof. univ. O- S p M Joi, 29 Noembrie de d l P™ univ. Eugen Speranjia, Sa™ I 1 Decembrie de dIIPr0 - „ I dr. Ion Minee, Sâmbala Icembrie de d l Pr< '.!inl^cânii cea Djuvara ier Joi, 13 1bătă, 15 Decembrie de d 1 P ■ univ. P. Sergescu.
Cu acest prilej fa^ sCc| noscut d-lor membru tţiunii Ligii C u l t u r a l e d in Br jocă în ziua de 12 Noembrie rele 5 p. m. se va 1ceul .dr. L Meşota a* 9Ja t noului comitet, iar ;n|rui ceastă dată nu se vrevăzuldi numărul de membri p am nstatute, aJegerea se brieDentru ziua de 19 aceCpentru ziua de iy ‘ “ gfech rele 5 p. m.. când se vaneapărat preşedinfeî I
fA. Bălăcesco*
GAZETA TRANSILVANIEI Pagtns S ,
Q/e■Un
)roi
o pildă de „sim nlifi,.-.....
Ora... d in astia Ghiaţăl>f'>9 j'3cqT .
a/e® înPi
r'Voitoluki
. (j.)ui prim-ministru Tătă înaltul post de p re fec t al
«lu i Ilfov, ilegal numit în j important post de răspun*
F fiindcă nu aire titlurile a* ife'mice cum cere legea.Ipfin urmare d-sa era unul
iJtre cei dintâi, dacă nu pri- jJ M care trebuia mazilit de de- DrBinl-lege el revizuirii şi con-Dinelil,fi
liniisUurjPăi
arnel
>en-|JeiafSori
Pro
dălce|
inia
■ ?a
opij’imiludil
j
r|vil
rdulrau|ealii
,)ui.legel'jierii funcţionarilor numiţi înld ilc9al-|k|u numai că aceasta nu s’a ’ jmplat, dar spre stupefacţia
sCandalizarea tuturor oame- 5r de bine, d sa, care continuă de|ină frânele judeţului Ilfov,, plasat o duzină de rude a- miale în variate şi bine plă slujbe ale ţării.,fâ după .Dreptatea“ din Bu>
Ieşti pomelnicul acestor slujbenoase•
|i. Ion Ghiafă, şeful familiei, răţător, prefect al jud. Ilfov.
Petre Ghiafă, fiul cel mai jre al celui de mai sus, dedat de Ilfov şi membru în ne- mărate comisiuni.|3. Mişu Ghiafă, al doilea fiu,
lui Ion, inspector general tlar.... Grigore Ghiafă, al treilea i, ginerele lui ing. Romişcu, imit recent ataşat comercial ministerul de industrie.5, Elorica Ghiafă, f.ica lui Ion |hiaţ5, secretară a cantinelor lolare.6, Adina Ghiafă, nora lui Ion luată, inspectoare în învăţământ.7, D. Suciu, fratele celei de ai sus, şef de cabinet la pre- [ctura jud. Ilfov.
B u c u r e ş t i «rScste un domn j 8. D. Petrescu, cumnatul lui«ar Ion Ghiafă, de mese- Ion Ghiate, inspector şco er
! J . D OA/âJesou, ginerele lui ton Gniaţa, numit acum câteva uni m .magistratură, şi adus
imediat in primul loc liber la Bucureşti.
10. Oanea Ghiafă, cel mai mărunt membru al familiei a intrat şi el de curând în buget.1 ^ e s c u , cuscrul luiton Ghiaţa funcţionează în pos-■ iTT nou creiat — de pretor ta Beneasa.
12 D ra Aurora Suciu, cumnata d Iui Petre Ghiaţă, învăţă* ţoare din seria 1933 numită în învăţământ — singura din a- ceasta serie — deşi eu rămas neplasaţi numeroşi învăţători din seriile 1931 şi 1932.
Vivant secventes, căci nepotismul şi ciolanăria este sub liberali în plină desfăşurare !
Familia Ghiafă se lăfăeşte şi trage la lefuri de pomină, pe când sutelor de funcţionari concediaţi şi şomeri titraţi, fără slujbe, le tnghiafâ sufletul de m zeria ce le va aduce iarna apropiată.
Buletinul Poliţiei.Tăiat de tren. Locuiîorul Li*
bic Caro),ţin etate de 76 ani, din Braşov str. Basarabiei Nr. 6, s'a aruncat în faţa unui tren de marfă, pe când manevra în triajul Braşov, care l-a tăiat în bucăţi. Cauzele sinuciderei sale nu se cunosc.
S ’au perdut în ziua de 8 Nov, c. 2 vaci, una galbenă cu alb şi una galbenă, din grădina d-iui Dr. Reiner Strada Nisipului de sus Nr. 44.
O conferinţăIn splendida după amiază de
toamnă a zilei de 8 Noemvrie a. c., în spaţioasa sală de conferinţe a Camerei de Industrie şi Comerţ din Braşov, distinsa scriitoare şi conferenţiară din Bucureşti, d na Tanzi Budişteanu, a conferenţiat despre »Bucureş- ţiul de astăzi“. In scurlul timp fixat pentru o conferinţă, a ştiut cu multă măiestrie să ne plimbe, să ne transporte în Metropola Tării, în Bucureştiul pitoresc, cultural şi monden.
Sunt conferinţe, Ia care din cauza conferenţiarului eşti absent, gândul şi ochii fiindu-ţi mereu la ceas, la timpul care frece greu, Dar sunt şi conferenţiari cari încet şi fără să observi, te stăpânesce, făcând să regreţi că timpul a fost prea scurt pentru a gusta toată frumuseţea gândului.
D-na Tanzi Budişteanu nu este femeia conferenţiară cu care te poţi întâlni oricând şi oriunde. Perfectă cunoscătoare a cuvântului a căutat să ne transpuie Bucureştiul aşa cumeste. In câteva pro- iecţiuni ne a arătat unele din părţile cele mai frumoase: Parcul Carol, Cismigiul, Ateneul, O. N. G F., Şoseaua Kiselef şi altele. Ne-a purtat uşor prin sala Dai- Ies şi Fundaţia Carol I., unde conferenţiază cei mai distinşi osmani ai cultiirei, prin ezilele şi stabilimentele de binefacere şi în sfârşit prin capitala sportivă şi mondenă,
Penfru provincialul, care face cunoştinţă cu capitala din fuga vehiculului, grăbit să termine şi să ,se înapoieze, dar mai cu seamă pentru tineretul şcolar, conferinţa cu proiecţiuni a d-nei Tanzi Budişteanu a fost bine venită. A fost o constatare tristă insa, fiindcă braşovenii ceri şiiu
să aprecieze tot ce este frumos şi bun, au luat parte într'un număr foarte restrâns
Noi însă, cari am avut fericirea să o auzim, îi mulţumim ru- gându-o să ne mai viziteze.
Elisabeta Henfiu.
Asociaţiunea pentru sprijinirea învăţăceilor, sodalilor şi meseriaşilor români .Avram Iancu“,
Braşov.
InvitareDomnii membrii ai Asoctaţiu-
nei pentru sprijinirea învăţăceilor, sodalilor şi meseriaşilor români .Avram Iancu“—Braşov, precum şi rudeniile şi cunoscuţii acestora, sunt rugaţi a lua parte la parastasul, ce se va oficia în memoria donatorilor so cietăţii : solii Mihail şi Eliza Stro- eseu, precum şi în memoria membrilor societăţii decedaţi.
Parastasul va avea loc Dumi necă 11 Noemvrie a. c. ora 10 a. rn. în biserica Sffei Adormiri din Braşov Cetate. Plecarea în corpore din localul societăţii din Braşov, Piaţa Libertăţii Nr. 27
Braşov, la 6 Noemvrie 1934 Comitelui.
*4»
ale
emj * I 2 * 4
)r.mprin
etai iţieifI rsfl
M I 1 I 9 T E R U L F I N A H Ţ E L O R
„împrumutul de înzestrare a Ţării“ 4$ °|o din 1934
R O S P E C T d e E M I S I U N E( R E Z U M A T )
1. Se emit prin subscripţie publică obligaţiuni de 1.000 lei valoare nominală pe preţul deI lei ob ligaţiunea. . , . » . _
Plata obligaţiunilor subscrise se face printr’un singur vărsământ, odaia cu subscrierea, intre_
d . PlatS se poate , c h i „ «■ M u ri din vechile ^ - £ £ socotite pe anumite cursuri arătate în foaia de subscripţie. Suma ce se plăteşte
nie şi jumâlale la 1 Decembrie, p rim , plaia f8candu-se I . 1 « . S de .4. O bliaatiun ile se ram bursează in 40_ani_ prin trageri ia so 1 • --------
la 1 Februarie şi » Mai pentru o b .^ u n .lT T a rei ,e rambursează la 1 Decembrie următor.
na tra g e re la so rţi se face . fiecare un miliard din capitalul subscris.5. In anul întâiu se rambursează cu premi P
oblig, cu 3.000.000 lei total1244
46
câte3.000.0001.000 000
500.000250.000100.000
57 obligaţiuni ram bursate în total cu
3.000. 000 lei 2 000.000 .2.000. 000 . 1.000.000 .4 600 000 ,
12.600.000 lei
2: 1cu*
O f ------------- ------------- ----------
* „rci>*7ă cu 100.000 Ici se micşorează cuIn anii următori, numărul obligaţiunilor care se ramo obligaţiune din an în an. . nmf.r,i7gazg fa fiecare an se rambursează cu o prima e6. Restul obligaţiunilor care se mai ^amortizează
lei pesle valoarea lor nominala, a îc a .Titlurile de 1000 lei « «m b u rsearS cu U * J le.
_ „ 2 000 „ • „ 6000 „„ „ 5.000 „ “ ; 12000 „„ „ 10000 , " B 24.000 „
* '2 0 0 0 0 " , . r , e f’a c î „ l e i s t a b i l i z a ţ i , leul re p re z e n tâ n d o
7. Plăţile dobânzilor şi amortismen e------------ ■ ’ — de claie de 10 miligrame aur cu Uliul 0 ^ 0 . odfg ja sorţi prim esc drept-----------------8. C u p oan ele m o b l i g a ţ i u n i - » - -----------; . se
oaie Casele Publice. scăzământ la plata ^ j j ^ ’^ ^ n z ite ^ a u taxe.
»ursuză ^bHga^Hfe^a^ică8 a£ £ 2 i^ ^ r| ^ ^ ^ | î^ ^ ^ !î^ e s îu n îr| | d o ţ^ ş[^ £ E iiîi2 Iii:
*« birourile oB eiil.r p o şia le ;
-assa N aţională de Econom ie Ş ^ ge vor arăta la bmp. oate C a s e le Publice şi la ®
Primăria comunei Cristian jud. Braşov
Nr. 2116—1934.
Publicaţiune.Se publică spre cunoştinţă ţje-
nerală, că în ziua de 17 Nov. 1934, la ora 5 p. m. în lo c a l i primăriei comunele Crisiian s e vinde prin licitaţie publică c e oferte închise, c irca :
571 m3 lemn de brad de construcţie a 120 lei m3
24 m. st. lemn de brad d e foc a 20 lei metru ster.
Preţul socotit în picioare p e unitate de produse fasonat din pădurea comunei Cristian.
Vânzarea se va face conform art 88—110 L. C. P. şi cu con- diţiunile speciale, de cari amatorii pot lua cunoştinţă dela primăria Cristian şi Ocolul silvie Braşov.
Garanţia provizorie este de 3500 lei.
Supraoferte nu se primesc.Primăria com unală.
663 1—1
19
„DEM ETTER“Tapiserie
Strada Regele Carol 36s’a deschis cu un asorti- : —: ment admirabil :
Noulâfi în lânărie şi lucruri de mână
663 1 - 1
D E A LO Z O â l L O i TB R A Ş 0 7
8 Strada Lungă 8— Aproape de Cinema Astra-ApoEo —
Depozitul vinurilor superioare^ alese şi naturale din recunoscutele pivniţi .Dealul Zorilor“ — St. G. Ardeleanu <£ F iu —Bucu* reşti. Vinuri vechi, la sticle originale, albe şi negre. Serviciu la domiciliu. Pentru debitantL preţuri speciale. Salon separat de restaurant familiar şi ef~ tin. B odegă ş i p lăcin tărie O* rientaiă. Grătar special. Veniţi cu încredere la Dealul Zorilor
| din Braşov.
DELA FABRICADIRECT LA CONSUMATOR
E formula modernă, care tinde să pue în mâna cumpărătorului produsele la preţul cel mai eftin, crutându-le de beneficiile pe cari le prelevă de obiceiu intermediarii.
Acest sistem oferă un avantaj enorm pentru client, cu condiţia să cumpere în tr ’a* d ev ăr d irect dela fa b rică ; se ştie doar că astăzi foarte multe magazine se întitulează, fără nici un drept »depozit de fa* brică“.
G A L L I Afabrica de m ătăsu ri
f anco-rom ână
I Import de Mătăsuri Haute-Nouveaule
In exclusivitate: Mătăsurile CHANEL
SUCURSALA BRAŞOV P ia ţa L ibertăţii 3601 2—2
+Tincuţa şi Dimitrie Mazilu cu copiii, Eliza
Grossu, Argentina Grossu, Nicolae Garoiu, fraţii Lupescu cu soţiile, Ioan şi Florica Garoiu, Emilia Saligny au durerea de a anunţa încetarea din viaţă în ziua de 8 Noemvrie a scumpei lor mătuşe, cumnată şi vară
ELENA I. MEŢIANUnăscută Grossu
înmormântarea va avea loc în ziua de 1 0 Noemvrie în cavoul familiei din comuna Zâr- neşti.
Aceasta Jine loc de orice înştiinţare.664 1— 1
P jjteo 4 ÖAZFTA TRANSILVANIEI
s t r e i n î n f a r a l u i . . .Românismul din Ardeal — ameninfat
giul său, Ardealul se face scut al demnităţii întregului neam, al tăril întregi, pe care vrea s'o vadă tare şi fericita spre ferici* rea tuturor cetăţenilor săi.
Rlegerile judeţene din SomeşO înfrângere a partidului liberal.
Am subliniat şi-am înfierai în diferite rânduri tratamentul vi- freg, aplicat de cârmuirea liberală românismului din Ardeal.
Vorbeam în numele durerii şi conştiinţei româneşti.
Masca de fier, aplicată de actualul guvern functionărimii ardelene, prin legea de revizuire, stârnise prea multă durere, prea multă revoltă. Ne-am fi dovedit laşi şi nevrednici purtători ai numelui de Român, dacă am fi privit nepăsători această selba* îecă încălcare a prestigiului ar* delenesc. Trecutul de istorice suferin{i şi avânturi româneşti al Ardealului era răsplătit, în România întregită, cu o lege care însemna nu numai alungarea pe drumuri din slujbele Jării a fiilor lui, ci un pericol 3ia|ional a acestei perji de Jară.
Eram deci, nu îndreptă|ifi ci obligaji, să strigăm aceasta du « r e şi să pornim acfiunea de stăvilire a ei.
Răspunsul din partea guvernului a fost: regionalism /
Am arătat pericolul. ce-J. prezintă pentru Jară alungarea din funcţiile publice a elementului românesc din Ardeal şi trece' rea încrederii acestor vechi şi cinstiţi slujbaşi ai Jării în mâ »ile minoritarilor.
De sus sa răspuns cu nepăsare. Revolta de durere şi îngrijorare, manifestată de presa şi fruntaşii vieţii publice a Ardea* jalui, — oficiosul guvernului o z*Remizează şi o numeşte „distractivă“, înfierând reacjiunea patriotică a partidului nejional- Jărănesc ca o simplă „platformă regionalista“.
Inconştientă ori nepăsare, — vacfiunea de sfidare a guvernului însemnează o subminare a elementului românesc din Ardeal şl sdruncinarea temeliei pe care aceesta’şi razimă existenta de parte întregitoare Ţării Româneşti.
Ochii împăiengeniji de min duna^ guvernamentală se deschid însă, disting tot mai clar realitatea. Vad .dezastrul provocat de calculele nefaste ale u* nei cârmuiri cu văzul adormit sub pleoape de plumb.
Scopul patriotic al acţiune! pornite de conducerea partidu îul nejional-{ărenesc, nu mai poate fi răstălmăcit.
începutul aplicării legei de I Din numeroasele rapoarte so- în afară A* . . . irevizuire deschide larg porţile, sile din judeţele Ardealului la ' le an, care a fost îndTnărtn spre care îşi fae drum perico- biroul contenciosului regiona serviciu — J a î w
*-----------
Alegerile judeţene dela nLa alegerile ju deţen e din judeţul Baia * * -U a il
vernementală, Partidul N a f i o n a t - Ţ ă r ă n e ’ ,Cu ,0at§ *întrunind 5357 voturi. Liberalii eu avut Rf.rlUat nească 2077, iar na Jional-agrarii 743. 04 v°turi, ^
Guvernul liberal însă, schih- giuind cu lendinjâ adevărul, îşi ascunde propriile păcate după paravanul Vechiului Regat, pe care’l confundă cu lavorul lui Pilet.
Nu Vechiul Regşl. cl polfltea I ........OuVernui'a iăcuV mari 'presluiî L„ „ „
z i t : m 11 1 ss •»■»* ec“aAcesta este adevărul!
'9În°asa 300
Plata primei rate a Conversisi
Alaltaeri au avut loc în jude ful Someş alegerile pentru consiliul judeţean.
Rezultatul o fost o înfrângere pentru partidu] liberal, care, cu toate opintelile şi prea cunos cutele abuzuri la cari se dedă cârmuirea liberală, a fost pus în situaJia de a experia resentimentul stârnit în masele po pulare de actuala guvernare.
Să se ştie: alegerea £din Someş a fost privită de guvern ca unul din cele mai grele ho- puri, peste care avea să-şi târăe popularitatea. Fiind fată în fată numai două partide — al stăpânirii şi cel naJional-Jărănesc, — guvernul a pus toiul la încercare şi la bălae. Săptămâni de-a rândul d l Bebe Brăiianu
şeful organizaţiei liberale şi secretar general al partidului liberala fost înconjurat de oarmaiă de parlamentari şi de prefectul judejului cu toată ceata de funcţionari administrativi, în care primprelorii, pretorii, notarii şi revizorii şcolari în frunte cu inspectorul lor, au făcut pe gonacii vânatului eiecioral.
Vremea era favorabilă că goana se făcea tocmai în bătaia vântului legii de revizuire a funcţionarilor, care, prin a- meninjări şi promisiuni, a fost exploatată ca cel mai potrivit şi eficace mijloc de tragere în cursă.
Şi în acest răstimp — peste treizeci de zile şi treizeci de nopji — potopul ;de beutură a curs într’una mărind întunerecul mintii spintecai de fulgerile teroare i.
Şi rezultatul ?Atotputernicia guvernamen
tală, care vroia să’şi clădească meritul de nu lăsa lista naţional- ţărănistă să câştige vre un mandat, a trebuit să îngenunche in fi{a voinţei celăjeneşli. Jumătate lista a fost luată de partidul naţional ţărănesc, în frunte cu d 1 dr. Alexandru Vaida*
I Voevod.Ffajă de alegerile generale,
numărul volurilor naţional ţărăniste a sporit cu peste 120 la sută.
Un rezulta*, care — cu toată teroarea cumplitei urgii guvernamentale — ridică prestigiul şi popularitatea partidului naţional- ţărănesc cu atât mai sus cu cât prăbuşeşte mai la vale faima partidului liberal.
In zadar a descălecat dela Bucureşti secretarul general el partidului liberei, d l Bebe Bră- lianu a avut durerosul prilej să se convingă că la Someş, ca în întreg Ardealul, conştiinţa cetăţenească nu îngenunche în faja aparatelor inchizitoriale ale samavolniciei guvernamentale.
Speranţele înşelate ale promisiunilor guvernării liberale şi nesocotitele acte de guvernământ de un an de zile au înfrânt dureros pe cavalerii cruciadei conduse de d-1 Bebe Brăiianu.
Lisia P. N. Ţ. a întrunii a- proape 13 000 voturi.
Oficiosul guvernului se consolează comentând, fără a avea curajul întaflşarii cifrelor rezultatului alegerilor din Someş.
Vai de biet Român săraculînapoi tot dă ca racul
spre care îşi lae Iul nafional ce dealul.
Lăsăm să continue ziarul „Cu- Tentai“, care nu e în slujba partidului naJional-|ărănesc:
„In form aţiunile c e deţinem dela toate departam entele arată p ă d e p e urma aplicării a c e s tor d ecrete în A rdeal, nu vor răm âne în toate instituţiile de stat d ecâ t c e l mult z e c e la su^ă români, restul revenind minoritarilor şi, m ai a les Ungurilor, cari vor răm âne, astfel, ■conducătorii d e fa p t a i organului statului în a c e a provincie“.
Şi oficiosul guvernului bate câmpii. In numărul său de eri întrece în îngusfiunea judecăţii pe copiii cari se joacă cu focul. O/b şi surd în faja realităţii, scrie: „...de când şapte poli)işti naţionalişti, — cari n’au voit să se prezinte la examen, — au îosţ scoşi din serviciu, presa naţional-tăranistă nu mai vede ă i vechiul Regat decât oOoraoră c e irebue distrusă“.
Prin oficiosul său, guvernul 1şi scrie cel mai dureros atestat de paupertate a simţului patriot e şi naţional!
drum perico- I biroul contenciosului regiona ameninţă Ar- | al P- N.-Ţ. din Cluj, care a lua
asupra sa în mod gratuit apărarea drepturilor funcţionarilor români ardeleni aruncaţi pe dru muri în preajma ernei, reţinem cazurile din judeţele B raşov şi H unedoara, cari arată noua formulă juridică născocită şi aplicată de potentat» iiberali cu prilejul aplicării faimoasei „simplificări“ a aparatului de stat. Iată unele laturi ale acestei formule :
1) numirea este legală, dar se declară ca ilegală;
2) numirea este ilegală, se poate însă declara legală;
3) numirea este ilegală se menţine însă funcţionarul în post — rămânând numirea iot ilegală;
4) numirea este ilegaiă, funcţionarul se îndepărtează din post;
5) etc„ etc., etc.Şi acum să vedem cum se
aplică formula în practică. Să examinăm de ex. deciziunea d-lui Ministru Iuca, privitor la judeţul Braşov.
Vcm putea avea constatări foarte interesante pentru caracterizarea regimului, exirem de dureroase însă pentru noi — ro. , D . , , | umeiuase insa pentru noi — ro-
Rc0.a*' Ardealul nu | mânii de dincoace de Carpaji. vede decât o parte întregitoare Deciziunea constată ilegalita- a aceleiaşi fan Romaneşti, din j tea numirii la 15 funcţionari
a *HCe • !»* ^ rd®alui P8r,e- I dinfre cari 9 sunt minoritari, ^parându şi drepturile şi presti- I Cu toate aceste:
serviciu — ceila lji tofi au fost m enţinufi în serviciu.
Să vedem deciziunea-tîp a d-lui Iuca, privitor la Hunedoara, şi mai dureroasă pentru noi, romanii ardeleni.
De ex. avansarea lui Pozsonyi Antonie, Mailend Klára, Tho- roczkai Ferencz. Bergfeld Szeréna, Vinkler Victor, Ribiczei lulienna se constată c a ilegale — se m enjin în să în posturile cu gradele v e ocupă în prezent.
S e retrograd ează în să Ro- m anii Nicoară Adrian, dr. Mu- reşianu Iosif, dr. Tataru Eugen Lupşan Párámon, iar posturile ocupate de 16 români ş i ro. m ance s e declară vacante — fundca se spune, că numirea lor este ilegală.
La ghtşeurile Băncii Naţionale ca şi ia . . bănci din Braşov se remarcă o deosebit Ho 5 hlŞeurile , debitori, cari voesc să plătiască prima rată ™are. a8lomeri î ■ siunei. Penlru a linişti lumea nerăbdătoarp j.Scaden|ă a o ! e Jionale a declarai mul|imei, că în urma mâreilr«C|l0rul Bănc? lorii va putea achita rata scad en tă * <**>« 15 iv I S t * « 1'
Noul guvern francez.In urma dimisiei guvernului Doumeraue »
formă a Constilu|iei n a întrunii asentimentul m »"" plan de guvernului, noul guvern francez s a constituit sub Flandm şi se va prezenta Mar|i in l»|.j p a r la m e n E '1“ 1“ *
R a p o r t u l S k o d aI Să s e . întâlnească la orice
vern, in desfăşurarea vieţii m"■« publice, câad e Mchesbual de asemene.
întârzierile în depunere portului, interpretate în nir bmp, in felurile chip",*singura explicajiune:
Mi am conceput rolul, C9 aceia al unui expunător im, t al al faptelor, riguros slabi pe bază de probe, penlru ce dunareo, în plenul ei, să complect orientală în vede hotărârilor ce va avea să ia,
M am ferit de a da report un continui, care să poală a ca răsfrângere în opinia publ fie Semnificaţia unui istrura de răsbunare politică, fie a renta unei complicităţi.
Dar penlru a realiza ac lucru esfe uşor de înţeles, în dealungul celor 30.000 p*gini, acte şi depoz jiuni, şi necesitatea verificării fieci afirma|iunt prin probele cer stau Ia bază, nu putem expe raportul, ca o scrisoare la poi
Eu înţeleg înfrigurarea opir publice, dat fiind obieclul ch liunii şl importanta ei, dar s| că şi opinia cinstită din acea tară va înţelege întârzierea me
Comisia de anchetă pariam« iară Skoda se va întruni Li în şedinţă, spre a lua in d cu|ie raportul întocmit de Aurelian Bentoiu.
D-l deputat Aurelian Bentoiu, r».portorul general al comisiei de anchetă, a făcut ziarului oficios „Viito, rul“, următoarele declaraţiuni, în legătură cu raportul Skoda :
„Raportul, în structura lui Io' gică e determinat de obiectivele arătate precis, în ordinea de zi a Camerii, care a instituit Comisiunea de anchetă.
In cuprinsul lui se frateeză toate, — dar numai chestiunile
| indicate în această ordine de zt El nu cuprinde nici-una din di gresiunile încercate în desfăşu. rarea cercetărilor înaintea Co misiunii, şi nu păcătuieşte prin nici o omisiune fa|ă de mandatul precis şi limitat al comisiunii. Aceasta, pentru bunul motiv, că comisiunea nu se putea Iran sforma într’un Parlament distinct, cu drept de iniţiativă proprie.
In ce priveşte metoda sintetizării rezultatelor, raportul priveşte chestiunea ca o problemă juridică şi morală.
Concluziunile sunt amplu şi exclusiv motivate, pe probele adunate în :cursul cercetărilor, — acle şi depozijiuni. De unde consecinţa: că în faja constrângerii logice a probelor, nu şi-au găsit locul nici menajamente, nici agravări nedrepte, inspirate de interese de ordine lăturalnică.. Guvernul actual a avut, atât in timpul cercetărilor, cât şi cu prilejul redactării raportului, o obiectivitate ce ar fi de dorit
impai
IN P 0 RM AŢIUNn .i »...
Tipografia Vieto? Brastece Braşov.
A p e l
Foştii legionari ai „Legiunii romane dm Praga“, sunt rugaţi a şi comunica adresele lor deR«9hn- a ?/lui Profesor Nicolae Baboie, liceul „Şaguna“-Braşov.
Legumea a fost recunoscută de Uniunea Voluntarilor şi mem bni fostei „Legiuni“ vor 7 n? a in ţoale drepturile prevăzute de fcgi pe seama voluntarilor.
Braşov, 7 Noem. 1934.
* * * * * R- Cosm a, profesor. înv.-dir.
D-l Dr. Voicu Nifescu, pre- şedinţele organizaţiei noastre, însoţit de d-nil G. Cuteanu, V. Branisce şf I. Crăciunel, a vizi- tal Dumineca trecută comunele Stupim, Halchiu, Feldioara, Rol bav şi Hárman, luând contact cu fruntaşii organizaţiilor noastre din acesle comune.fîiHni ? ăn? an ,au asis,a» to nunta
I «ÎT/U ta?UJ U! nos,ru e c °nom ton Bătrânu dela Podul Oltuluicu d-şoara Anişoara Cristolo-i apH â r ,„ dlui 1 c ' is,oto" a” •
O punere la punct D l advocat dr. Bujor lecu lescu ne î ° r k s| ară,am ică ziarul d-luiv a S î'- ? ,olan «Steaua Jran sll váméig i-a publicat numele, în«
partidului Ţpopo-
tul d ia te . ?l,re0 ?i asentim en- •
Un mare ceai dansant va1934 Sâmbata*W Noem vrie n!i 4’ D° .0ra 8 seara to saloa- taa* înRefS aUrantalui -Transilva-
c °sei
C ălărie de vânătoare^ b e rtu s“ ai Clubului Ci Iilor din Braşov se va ţine E necă Ia 11 lunei curente,
Participanţii cum şi spectatori se întrunesc Ia ora 10 a- j j j hala de călării din Str. L No. 176. Prietenii sportul« călărie suni învilaji calc numai pe această cale.
•F arm acii de serviciu.
10 Nov. 1934 până la 24 1934 fac următoarele Iarr serviciul de noapte, la 81 şi duminecal: Farmacia «a Gheorghe“ M. Salamon Str. Regele Carol Ho. *>oir. iKvyviv . .(lângă Hotel Coroana) Ş macia „La Crucea de Au Lukas, Blumena, Str. lub“No. 20 a (colt Str. Cari«)-
C e rcu l muzical sosesc B raşov vanoscuta opereta .ganilor* în saia Red
Redactor-şef şi girant : Vieto*