imparatul alb - - libris.ro alb...gabriel herea - hnpdratul alb de c6te ori era intrebatd despre...
TRANSCRIPT
.:i!-:fi.:".:'.ri.,1t:
; I i
1:-l';;;i:t4".f.g:'
BgMANT* ir
t;
. Coperta:Nane Crasnean Neagoe, Cristian Mucileanu
Grafica:Cristian Mucileanu
Corectura:Viorica Horga, Luminiga Grddinariu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiHEREA, GABRIEL*DINU
implratul Alb : povestea Munfilor Carpali / Gabriel Dinu Herea ;
desene de Nane Stephanie Diana Crasnean Neagoe. - Bucuresti :
Meteor Press, 2018rsBN 978 973-728-717-5
I. Cr[snean, Diana (il.)
821.135.1
@ Asocialia Prietenii Bucovinei
Gabriel Dinu HEREA
,\
IMFAWTThAhp
Ilustra[ii deNane Stephanie Diana Crasnean Neagoe
METEORffiIPBESSLUIBucureqti, zo r B
dffi
CUPRINS
Scrisoare cdtre cititori .......... rz4
l.,\
ROMANISTI
fle doud zile ningea fdrd oprire. Un
dprr.u, frumos de zFryadi se agternuse peval6a Bistritei, spre bucuria copiilor care se
intreceau in coborArea sdniilor din pod. Deprin toate magaziile se auzeau scrAgnete ale
;mirghelului cu care copiii curdtau rugina ceacoperise peste vard tdlpile de fier ale s6niilor.
BetrAnul Dumitru amesteca mdmdliga cese fierbea pe plita din bucdtdria de iarnd. Defiecare datd cAnd fdcea acest lucru isi aminteade vorbele mamei sale: ,,Sd invArti asa cumse invdrte Soarele pe cer! $i cdnd invArti sd
te rogi aga: Doamne Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluiegte-md!" PAnd la urmds-a deprins cu acest mod de a amesteca inmdmdligd. Nici nu avea alt[ soluEie... c6t atrdit maicd-sa mereu supraveghea vatra sobei
;i aragazql, ca nu cumva cineva sd cuteze ainvArti altfel m6miliga.
Uunrvn ?u f,anrayr
-5*
Gabriel Herea - hnpdratul Alb
De c6te ori era intrebatd despre motivul
care face ca m5meliga sd trebuiascd invArtitd
dup[ cum merge Soarele Pe cer, bdtrAna avea
un singur rdspuns: ,,Pentru c5 aqa se face!
Strdmogii ne-au invdgat a9a gi ei ne urm[resc
ca si vad[ dacd respectdm Soarele." Maic6-sa
trecuse de mult in rAndul strdmogilor. Acum,
el gi nevasta sa ajunseser[ bdtrdni. I-au invdgat
gi ei pe copiii lor cum se invArte mim[liga
9i cum trebuie sd trliasc[ in respect fa;I de
Soare, munte, pddure gi Dumnezeu.ins[, undeva,lucrurile nu mai funcgionau!
Un blestem greu s-a abdtut asupra 95rii. Totul a
inceput atunci cdnd au venit comunigtii. Intdile-au luat oamenilor pdmdntul gi animalele.
Apoi i-au invlEat sd mint5, sd fure 9i sd agtepte
poman6. Comunismul a plecat, dar gara nu
si-a mai revenit. De cdqiva ani, oamenii au
hotdrAt sd o p[rdseascS. Plecau a9a... unulcdte unul... Ei nu mai doreau sd vin[ inapoi.
BdtrAnul Dumitru amesteca in continuare
mdmdliga, in sensul Soarelui, dar rugdciunea
lui nu mai exprima nbdejde, ci revoltS. Un^ lw ^.rn scoala u rasuna I
tin minte de
-6- -7-
Undela in Carpayii rorndnesti ...
fiecare datd c6nd termina cdte un cerc: ,,Trei,Doamne,;i toEi trei!"
- Tataieeeee! Tataieeeeeee! Bogdan spunecE sania e doar a lui...!!!!...
- Ba chiar este a mea! Eu m-am tras primadatd cu ea! Maria s-a ndscut abia acum patruani. Eu am noud ani!
B[trdnul Dumitru a luat mdmdliga de pefoc, a tras cercurile plitei peste vatraincinsl gi
a risturnat mdmdliga pe fundul mare de lemnpregdtit din vreme in mijlocul mesei.
- Tataie, vino repede!!!!!Cei doi copii se agdEaserd de sanie si trdgea
fiecare in altd direcEie. Erau singurii sdi nepogi.De cAnd copiii ii plecaserd in pribegie, nepogiiau rdmas in grija lui gi a nevesti-sii.
- Ei... Ce-ar fi dacd am l6sa sania sd se
odihneascd oleacd gi v-ag spune o poveste?Propunerea a trezit imediat atengia celor
doi fraEi. BdtrAnul gtia multe povegti pe carele invlEase de la tat519i de la bunicul lui. Prinsat, porecla lui era ,,Povestagul". Cu ani inurmd, c6nd televizorul si internetul nu furautimpul din viaEa oamenilor, in fiecare zi de
GabrielHerea - lmpdratul Alb
sdrbdtoare, toatd lumea igi dorea si fie vizitatd
de bddiga Dumitru. Veneau oameni 9i de
peste trei munfi pentru a-i asculta pove;tile.
- Tataie, ai sPus cd Pe Pdm6nturileacestea au fost;i vremuri mai grele dec0t cele
de astdzi. Mi-ai promis c[ o sd-mi poveste;ti
despre acele timpuri....
- Dragul meu Bogdan, copilSria voastrd
este plind de durere. De trei ani nu gi-ai vdzut
piringii... Despre Maria ce sd mai spun... ea
nu 9i-i mai amintegte deloc. $i totugi, trebuie
sd vd spun, din nou, c[ au fost vremuri;i mai
nenorocite pentru oamenii care au locuit
pe acest pdmAnt. De asemenea, trebuie sirecunoastem cd au existat 9i timpuri in care
oamenii erau fericili pe acest pdm6nt.
- Hai, tataie... lasi teoriile 9i sPune-ne
odatd povestea aia...
- Dragii tatei, cu mult[ vreme in urmd,
pe cdnd munfii in care locuim astdzi nu
crescuseri incd din pdmdnt, prin locurile
astea se intindea o impirigie uriag[ care avea
un singur munte, departe de aici, in marginile
dinspre apus. Cdt vedeai cu ochii se intindeau
-B- -9-
Undeta in Carpalii romdnegti ...
pdmdnturi roditoare care hrdneau
lumea. In ape migunau pqtii, iarerau pline de vAnat.
pe toatd
pldurile
Nu era in intreaga lurne o tard mai bogat[sau oameni mai fericigi. Pin[ la marginile
pdmdntului se aflase despre bucuria dinaceaste im p1ndgie.Nimeni nu pleca in pribegie
dintre locuitorii acestei g[ri. Dimpotriv6,mulgi oameni veneau din cele patru zdri gi se
adunau si locuiascd aici.
- Tataie,lara asta se nunr--ea Rom6nia?
- Nr, draga mea Maria, pe vremea aceea
nu exista acest nume. Pentru cd se invecina
cu nigte prdpdstii foarte adAnci, Turu aceasta
se numea\ara de Sus si era condusd de cel
mai bun irnpdrat care exista pe pdmdnt.
- Cum il chema pe acest irnpirat?
- I se spunea Alb-Impdrat. Nimeninu-gi aducea aminte cdnd incepuse domnia
lui. il stiau dintotdeauna, cu plrul sdu ca o
mantie albd ce curgea in valuri peste hainele
strllucitoare. Era nedespdrlit de toiagul dinramurd de paltin gi se pdrea ci timpul nu mai
adusese nicio schimbare in infdgigarea sa, de
Undeua in Carpayii romhne;ti ...
zeci de ani. Celetorea in caleagca purtatd de
patru cai albi 9i era urm6rit mereu de cdtre o
razd desoare. Oamenii care avuseser5 bucuriasd-l intAlneascd susfineau hotdr6t cd impdratultrebuie sd fie frate cu Soarele. Numai aga se
putea explica felul cum strdlucea, atdt ziua,
dar mai ales noaptea. Toate neamurile de pe
p[m6nt gi-ar fi dorit un conducdtor asemenea
imp[ratului Alb.Din pdcate insd, incd de pe atunci, mulgi
oameni tr[iau in suferingd. Stapdni plinide urd chinuiau in diferite feluri pe cei de
care ar fi trebuit s[ aibi grij6. LIn asemenea
conducdtor era implratul Negru. Acesta
reugise s5 distrugd, rdnd pe rdnd, toate E[rilepe care le-a stdpdnit. A l5sat in urma lui doar
p[mAnturi p6rjolite gi oameni nenorociEi.
De la o vreme, acestimpdrat r[u, impreun[cu slugile lui, s-a asezat in prlpdstiile de lamarginea dinspre sud-est a \irii impdratuluiAlb. De acolo urm[reau cu invidie bucuriaoamenilor si fdceau planuri pentru a Ie
distruge patria.
PIONII
il]nrranArurul $ronu
|\ fiult s-a gAndit si s-a rdzglndit Impdra-
{Y [t"l Negru incerc6nd sd gdseascd o so-
lugi6 pentru a cuceri laru de Sus. Pdrea insS
o rdutate imposibil de indeplinit. OricAt erau.de inr[ite inrdzboaie, slugile sale nu cutezau sd
iasd din prdp5stiile ad6nci in care se ascunsese-
r[. Iscoadele trimise in fbra de Sus povesteaulucruri infricosStoare:
in fiecare casd din impdrdgia Albd exisrauarme de cea mai bund calitate. Atdt bdrbagii,c6t gi femeile erau adevdratimaestriin lupta cusabia, trasul cu arcul gi in strunirea cailor
Atunci cAnd mergeau la firzboi, soldagii
impdratului AIb isi plSteau roate cheltuielilesinguri, nefiind recompensali cu nimic pentruefortul lor. in ciuda acestui lucru, nirneni nuauzise de vreun rdzboiin care vitejii acestia sd
fugd de pe cAmpul de lupt[. intotdeauna aupreferat sd moard decdt sd renunte.
pw