in pe in pe 6 pe an . . da - upload.wikimedia.orgƒ_1904-01... · sfaturÍ pentru bucatarie fierbi...
TRANSCRIPT
In pe . .
pe 6 .
In pe an . . 12
.
REDACTIABucuresci,-Calea VictorieI, 51
Etajul 1, - Casa
20 EXEMPLARUL 1904.
daANUNCIURI
de
ADMINISTRATIA
-Calea 51
Etajul I, - Casa TörökFIE-CARE VINERT
2 MODA
poaniete Intinse de postavgarnisesc mineca in interior.
de fetru alb,catifea de
cerc, jurul o deParma, mare de dantelä
parte* *
sfirsi prin ada cite-va de pro-fita avea
Este vorba de corsaje, care ceamare parte, precurn se se fac
pe o drapata.Aceste la
formeaza un fel de corselet foartecare stringe frumos talia,
din legate Intro ele ; altélese Incheie printr'o
de funde minuscule ;
altele slrit ornate cu cocarde largialtele in se prin
lungr prelungirl dinainte, a ex-tremitate e ciucureun motiv de pasrnanterie. mult ca
cind se a se lungi talia dina-inte, ridicind'o la spate ; aceste
opera.se
corsaje bine ajustate prinpensa care, de la o
bombatä pieptulul.Decolteurile aproape uniform
rotunde, seceea-ce e
o femee bineCite partea
de sus a acoperite de oserie barete de etc.
tul nu demai un simplu
epolet de fantezie pare a retine cor-sajul, pe
partea a cadede Minecele de tul
de la a-runcate la spate, cad valuri detase, mai ; aceste
potrivesc pentru rochiile degrele, ca catifeaua.
Se väd de asemenea multedintr'un volan Malt din
mai multe volane suprapuse.*
aurul, precurn spune un pro-verb, nu e de ajuns spre a ne facefericite, el contribue a ne facemai frumoase mai elegante.
acest punct de vedereocupdm de el.
Aurul are toate succesele. Elcatifelei nota sa stralucitoare ; el facemai tulul muselina detase, fire usoare pe toatebroderiile ; el se cu dante-lele, cu efileurile ; se
asernenea deaur de argint mat. Am vazut ochie de postav auri, ca untin liberty, cu frunze argintii.
de de feerie. Binenu aceasta pentru o
femee care voeste sä semod discret sobru. Dar aces-tor femel, o rochie de satin de mu-
de crem, cu an-tre-deuri largi ondulate de deaur de argint mat le va pläcea desigur ; aceste antredeuri sunt dealb. Adesea aceste dantele de aur matsunt jumatate motive de aur
se scinteiazä,la cea miscare. Dantelele deaur sunt adesea ele cucolorat cu de de
palide.D-na Olga
SFATURÍ PENTRU BUCATARIE
Fierbi castanele, pune-le inlegat bine de tot.
ce scazut bine. prinsitä, pe farfuria ce la
frisca de-asupra.Aurora de la
Sint albastreEa cules le-a ;De dragul blindE le-am ascuns pi le-am
de-atund, le fin
Doar albastre, deiubire...
A.
*) de va aparein
pentru fetite la la E depostav forma cu o linie dejos, garnitura formind o
cu bufante strinseGuler de dantela.bolero de cu dinainte.
Material : 2 metri lenaj, 3 metri
BUNA PURTARE IN SOCIETATE
in famineAm promis trecut ca con-
acest Ne tinem de pro-misiune.
*
Ca recornanzl o alteia, se ceremare tact ; sint ar forma un codintreg.
femee nu cere ca 'i seun bärbat, mai putin lui
prezintatä, numal daca ea are roageun
E o procedare dea prezenta o le pe
separat aceasta le-ar flplácut.de cele mai multe ori, trebue
recomanzi pe cine-va ca preparatdinainte. In cazul acesta, recomanzl tot-d'a-una persoana cea in
aceea e care e su-perioarä, un femelo fernee unui afara dacá acest
e un personagiü foarte unpreot caz admite contrariul.
In general negresit, pot fi exceptii -onu prietenelefemeea nu recomanda prietenele
mai putin prietenii ; barbat,va recomanda femeel sale prietenil sai.
Unel persoane nu trebuenimeni de atunci cind ea ti-o cere
dupa ce consultat-o maiceptá nu. din pe drum
ori unde, esti in dreptul salulisa mina acela fost reco-mandat, de, poate nu conveni.
In principiü, o femee tinárd nu poatevie la bal lipsa bärbatulul
o care vine bär-batul asemenea, ea nu poate -
condusá acasá de cit de de unfamilia
Ajungind la stä-easel saü se inaintea lui se
sä salute pe stapina easel.In urma se amestecá grupurile deja for-
mate, stind in picioare, fie in mijlocul salo-ferestre, sfirsit
unde e un liberEi se sá salute pe femeile pe le
cunose imediat ce ele asezat.barbat nu trebue sá in
fata femeilor asezate jurul unel de bal.cind primul salon e plin, se I
schimhate intre cititoril cititoarele
ANUL-NOÙ
un an din Jungul al Cite n'amin color de nu amprin cite n'am ! de cite nu ni s'a päru
suferim nu-Y posibil cil an cape parcurgeam nu se poate existat. am
bine forul am vedea anil sediferenta de la o zi la alta nu-Y de mare precum ne-o inchipuim
in trecerea anilor, nimic nu se de doar
Imblitrinim, fle-ce care dispare,de dureroase ale trebue
eu destinul nedar nenorocirea e nu a le gusta ne date
abia ne de amne scape din
Vine un An la in tresar speranteni se ca asteptarea unor evenimente fericite.
Fie ea acestea se seam reVelion,pentru izbindirea noastre.
pot prin cumle place.
Un bine crescut nula prea mult dansatoarea, ci o sus-tine usor bratul pe care trecetaliel.
El o sprijine mina de a lui,o prea aproape, prea de-
parte el. Nu trebue dea drumul acestelin tot timpul cit
Fie conduce o femee sa o atitu-dinea lui fie : a-
drept la respect.El azá a dansa imediat ce ea ex-
aceastá dorinta, inpauze, el se depárteze la o
de ea, tine bratul jurultaliel ei a da drumul miinel, ar fi
lumel un educatie.o in afara sa-
lonulul in care se mamaOri-ce femee bine trebue sä se
ca se lase prea mult pe umärul
se unul ca o femeesä'l refuze la dans, convenabil cavite imediat pe vecina
E necuviincios un barbat, formula pecare o ca invite pe ola dans, s'o roage dea dansa el ; cuvintul trebuede intrebuintat acest gen de fraze.
data cavalerul ca,dansatoarea la ei, pen-
onoarea ce i-a dansid el s'oce sereciproc, a spune un
de la bal, nu vá väle
atentia, ca sä nu fie sä väre
tilionul se la sfirsituluneia din se o-
noarea de conduce, eu cavalerul ales de eaSe cere cavaler fie un abil
tor, de neconsideratie eticheta, de e-ce de acestconducätor depinde dansatoriirele sä pläcere de cotilion.
High-Life
de de mätase alba,plisatá lingerie, de antredeurivolane de valansiena.
Explicarea gravurilor din pagina I
1) Toaletá pentru totalmentede museliná de mtase bro
derie. Mare pentru iesirea din bal. decatifea neagra, detase culisatd. de herminä. Mined largi
2) pentru serate, demoale roz-palá, garnisitátate culisate. Corsaj de bieuri pliurl in-crucipte cu o dublä de Man-
mare, la spate, de catifeaaltá culoare, satin Gu-
mare de vulpe.
Batiste Richelieu, brodate.
(plingindu-se sin-voi, nu tiney de cuvint. In tot-d'a-una
vecinic,nu vrei iei o rochie de
- Dar bine, draga mea, pot tebese cind rochie de postav.
* *de- Lento ? caetul
tää de note observatia preamult.
Lenta.-Ce nupartea slabä la noi femeile ?
* *
El. - särutareti-am spus ce am pe inteles ?
Ea. - Nu ; te rog, n'am in-teles
*
Leac ciudat.pensionar Costescu, intrind in
unde se gäsea sa Va-siliu, prinde sdrutindu-se.
- Ce spuse el furiosVasiliu, fata ?
d-le Costescu, dar flica d-talein am cercat un mijloc ca s'o
destept
-
Din trecute.Doamna A. - E, e, pe vremea mea tineril
alt-fel ca din ziva de Bärbatulnu mi-a dat prima de
cind a consimtit la unirea noasträ.Doamna B. - Dar al El nu ml-a dat
prima särutare de cit ce'f s'a pus zes-trea mea pe masä.
Frumoase
SofiaSolia (cätre care se vaetä In-
de mäsele). - Pentru D-zeü, nu te mainu pot dorm.
- Pal bine, niel e nu potdorm.
- Dar tu putin al durere dernäsele. Lotar
p
J
-
00
MODA 3
de pentru oRochie de cutate cu o de
volane avind de-asupra un dedecoltatá, incheiatá sub
un de ghipurá ce se pemined. de catifea pe la
BUDUARUL FEMEILORCum
Indatá ce vá este bine vágura cu cu aromatizatá ;
complectá se facetimp toaleta dar atunci fer-mentatiunile ce se vor fi produs in timpulnoptei fost curätate.
trebue se ast-fel :sensul al
inapoi, periuta ; gingiile slatele frecate cu degetul, gura pe ju-
; aceea decite-va
void da aci formula unel ape deantiseptice, pe recomand acelora dincititoare predispuse la de dinti :
de . 5 picaturide anis . 5 grame
Thymol 25 centigramegram
Acid 10 grameAlcool . 50ApA jumAtate de litru
se detreí ori pe fereste dintii de
ANCHETA MODEI NOUI"
De data aceasta pe cititoarele noastrene la urmátoarea chestiune :
bárbati maiIn se de
se la omal ?
La intrebärile noastre : despre? Este el nu ? Desl ? Ce inconveniente
avut din cauza ? V'a produs oare-cadsufering nu ? via/a d-v. a avut oarevre-un rol? ceva amintirt?'am primit :
D-soara M. din Lugos, ar revenimla vechile vestminte romane, de oare ce :
Corsetul ! stoma-cul splina, rinichil, intestinele, pieptul-- toate,strinse, intetite, suferá ; singele se la cap,(celor ,corpolente, in corset, leies ochil din cap) ; la ce toate aceste
se poate ele ? ! Cucere introduse, pentru femel(dame, matroane mal ales), costumele,cele, mantalele, togele anticelor romane ; hainelargi, cute de sus jos.
M. S.
Distinsa cititoare, d-soara VictorinneAlsim, Loco, ne deprofund, de bun
Corsetul, - contra s'a intreprins ode energicá, de ausmanul
batul, care, in conferinte publice, articolein mare, pe posibile, asä'l combatk-flind sustinut de femee,
a ambilie e de tot!, ava dura poate in infinit.Nu niel partizana a lui,deci void descrie cu avantagiile deza-
vantagnle levom cauta originea corsetului,
de sigur ne vom arunca mintea epoca feu-dalismulul a cavalerismului,atinsese apogeul nu femeia, dar
cavaler corpulin corset. Obiceiuri similare le la po-porul chinez, femeia, pentru adezvoltarea piciorulul nobleta,
de fer ; In ade-care este rolul corsetului alto!, de cit a
ca forma ce i se in-de corset ; prin urmare avantagiul pe care
ni'l reprezinta corsetul este timpule purtat, forma a corpului,dind ast-fel farmecul care nu'l arecind e de el.
Acest singur avantagig este coplesitde dezagramente produse de corset asupra
femeesc.Care femee a zis vre-odata : «Sint
pentru port corset ?» sigur una, citoate ne de neajunsurile
sigur, presiunea ce el asupra to-cu acesta, la rindul lui,
asupra face ca respiratiuneaincomplecta ; vasele sanguine cari aducsingele la ele presate la rindul
dind la periculoasele inimá ;stomacul nu el va fimai comprimat deci functiunile lui reduse.
In general, aproape organisrnul re-simte ce corsetul.
Pot spune : E un care femeia nupoate ; e distructor, dar, pentru efectele nui se cunosc momentan, e tolerat.
abuzul pe care'l fac unele femel dea corsetul, care e cazuleel gray, poate Indulcit la ele, purtin-du'l mai rar, la anumite ocaziuni, la vizite,serate, baluri, etc., se cere ca femeiafie ; pentru cele-l'alte poartámai rar, rindulnu strica dind tonul, am striga cutoate la un : «Jos corsetul !» 1-am in-locui, pe nesimtite, mijloace, ne-armentine intru cit-va eleganta a pep-
simtim rezultatele funesteale corsetului.
Termin, ceea ce nu aputut face un grup de de sigur nu vaputea face un pigmed, cu o floarenu se face
Loco Victorinne Alsim
D-soaxa Florica apri, econtra corsetului.
Corsetul este un foarte: pe talia o formeaza, fata o de-
formeaza. o femee o dece a pus corsetul devine apoi,
unde pui poate diferite bolldin cauza !
mine, e mai onaturalá, de cit una sugrumatA de corset.
void fi tot-d-auna contra corse-ar de ca toate femeile se
lase de el.cu ochi
Rochie de meteor gris.-Fol dinpliseuri «meteor» alternind cu de
de transparent roz. Garnitura de dan-volane de gri brodate cu
gint. de liberty roz. dede
veche,
viatä
el doarme palid,Somnul eterne,Afara neaua timpuriePe s'afterne.
in de
Se prind'De ifereastra
Vietop
MEDICULUI
Craiova. - Contraciturilor bine sá comprese de
alaun : le timpulsá le cit de des posibil.
Masaj pe zbircituri dimineata seara.D-ra V. Loco. - Udati petele
seara, cu un amestec gliceringspirt de vin de calitate :
tratamentul acesta oElena Iorganda, Loco. - Pentru a
deca spaláturi zilnicede nuc. Seara cu odicolon
sad cu spirt.D-na ***
Model pentru marginea de jos a
FECIOARA CEA BÂTRÎNA-N
Ni se spusese despre ea ar fi foartedeminatica la tricotaje.
osteneala a trebuit nein labirintul stradelor, ei.
Urcind o scarä strimtá, pe care credeamla fie-care ajunseram la
pe care era o de vizitá cu nu-mele
credeam vom o lucrätoare caori-care alta, dar aceea care ne era,
o femeecare ne ne plecgm voie
in fataLocuinta ei era o odaie ca de
Totul era dareu unelte de
ca ar servit pentru pi-dar totul strälucea de
. Odaia de primire, un coltisor ingust, secompunea dintr'o fo-toliuri o imbräcate toate cu aco-peráminte curate, lipsa
zgirierea lemnului.Pe pereti pe etajere chiar de ea,
de nimicuri, de fi ris,nu dor de exactitate.
prietena mea explica lucruladusese ea, cu un zimbet obosit, o asculta,
lovi, dulce ca o mingiere, mirosul blindde viorele, o salutare de primávardIntunecoasa zi de
origina miros descoperilcolt pe o un vas
splendide viorele de Riviera.Intre ele o fotografie.- Ah, ce viorele minunate zisel cu
admiratie, de unde le ?Ea capul o aproape copi-
- Le am din Geneva, un de a-colo mi le trimite regulat tot cursul
eapentru nu ne puteam ascunde mira-
rea ne ea departe :- destul de mult, dar multumesclui D-zed cistig destul.
ne aduse mica fotografie a-proape : ea reprezinta pe un tinär frumosofiter
in o netezea, ca cindar fi
E uniforma regiment austriac, nezise ea, cu o voce :
E mort !s'o ea ne povesti,
lacrimi, de mult se deja,pe care nu o cunoscuse
istoria iubirel el, care o costase dure-rea fericirea el.
ea fusese frumoasa. In-tr'o avere mijlocie trecuse tineretea,
el nebunaticlserios, o pretentiuneteun monoton de provincie.
izbueni revolutia din anul1848, trezi In de o revo-lutie periculoasd ; un atom In
de dar destul de puternic cazdrobeasca nimiceasca o !
De ce se totuldespartá ?
Se de multe a-micá, de revolulie, pe cind multi
camarazil se purtad ca invingátorlel, caracterul blind, era
iubit de lumea.- Ne iubiam, zise o
din care cunoaste iubirea ei eta azitot de vie In prima zi.
iubirea e puternica deiubirea de patrie natiune,era un patriot el mai curind m'arfi ucis de cu unmic al patriel.
Prietena mea zise :
- Aceasta e egoism, nedreptate.. d-talen'avea un drept
Ea un zimbet blind capulalbit.
- Domnisoarä pe timpul med fe-tele de drepturile vointa
era lege, ed nu aveam alt-ceva decut de supun.
?
Mina o miscare, care zicea totulce buzele el
- El la Solferino, eao privire asupra fotografiei ; el a
murit un numele pe buze.Mama lui trimis fotografiaspre indeplini ultima
Ea fata maiestoasá du-rerea ei, plutea ea peste ruinele tre-cutului, din vedeniile trecutulul iu-birea ei
In micuta odae zi degetelemered se
lucruri frumoase.ei, cari, lume,
pozitiuni oferit, pe citeun dar ea refuzat pe
numal amintirea..Vecinele rid bajocoritor, in fie-care
vine cartonul viorelemirositoare. tributul pentru
«Ca lucrezi spre azicead ele, dar ca te pentru un
din umeri, pefecioarg.
Ea pe birfeasci cit leplace departe in visul tineretei,
o fericire neturburata, ce viata ade-refuzase ofere.
Coafurä pentru seara
Adevärataamintirl.
a se compune din
* *lumea de minciuna.
* *Bine a Schiller : sare
peste toate obstacolele, nu denimic.
Gind
NOUA
dealh,
2)
de de
4) noandt.
snare,
de
de bal.-de
o
10
010
INTAMPLARILE SOARTEI-- In omule, nu
vorbi- Nu o absurditate, Morrison,
de de
vorbitorulcomod prietenul,
aranjaNatura omului domeditind et, de
plu,
mortal, erect amavea moral st marturisim vina
dart am at
Jak
- and din gura tamalt. la
la asta a at la Cast-Va
acolo.bine
bici-
-Ai iubit- Da,- mine, actualmente
deo din
laprost
--
cc void vorbiEl pi in-
-- dar auzit
EA
et slat
- bu-- deea, I-am primit
imi ettimp
or
combe- De mai
cctine
Morrison nimbi.- Tu crest ; bine,
atMiss ca
o Cs', o
--
clipt,
- Nuel
oro
in-
ode
- Ccaid so gindi
total ;
El malmosaic, lot
o pe Maiea chart
la o
opala dar
- !
Miss Ashton - apol
e pe
! !
! eea, o
la
in
lanternt.- Void am
ca si se
In aceasti la
-
pe
-dar trebue
la maide
Jak Morrison
temeam nedes. e
darde a
nu s'aVorbeaii
darse
In fine- si ciaovoid la
pi pe
- De tdose
de a inmoment
se pi o
- Percival!
dv.-eEl
iute acolova
Bicicletanu E
n'aa posibil pe Mptuitor,
e mea,jos. Miss la
;
pio i
lui
pasbi-
AMiss Ashton se ails
inti
se lastare do
laseam
ela pi-
Per-
Ea darel - indeplinit dv., else
copilt
et in
- un cadrum
El
vaPe lui gindurile
milttis.
rise?
un
strinse al
nu'lel.-E m'a
ciao ; d-ta
0, do
depe El, abia de
face, eide
ele.
Ea dino
So
-Aak, imi face
teJak
Altide
lume, retoate
lui,
vizu osa Morrison
derocit de mind
i s'ase
Stint
piept
TIPARUL MODE! NOUI"MINECA ULTIMA NOUTATE
de postav de se
din patru :
1) Partea de sus aformat jockey.
Bufantulde
3) Dedesubtul .
4) Poanieul.Semnul legâtura
poanieuluT dedesubtulminecel cu ;
aceea adeasnpra cu cea de dedesubt.
acesta poate servipentru a aranja mined in-
bufantul,de stofá, fie de stodeosebitä.
1NTIMPLARE NOSTIMA
caraghioasa, s'a petrecutla Washington,
resedinta presedinteluiCasa de pre-
iadicalk nu era de deadaposti
o familie de caaceea a Theodore Roosevelt. Abia
Statelor-Unite pututplasa familia palatul presidential.
Se ca un ambasador almari europene, invitat de
Roosevelt ca noapte,la pentru venerabilul diplomat
fusese de multumit cu camerace i se la hotel.
Ambasadorul primi pläcerecamera
domnisoare Ethel Roosevelt fu amena-pentru diplomat, vreme ce i se
de domnisoare vadormi, acea seark sora sa Alice
pat.lui Roosevelt sunt
principiul anumeacela timpul e Ei sunt de-
se scoale noaptea capdintre e micul
un drac jumatate, deun-spre-zece
Junele" Kermit nu deschimbarea ce survenise noaptea fa-
a doua zi dimineata, lao destul de camera so-
e se un vascamera, se apro-
pie de pat cuvintele : Buna-dimi-neata, bunk-dimineata, leneso !"el continutul pe somno-roasa cea care o a
se scoale. Buna sa dispozitiese
vazu de pla-un cap sur, niste cari se
la dinsul... Capul chestienu pierdu ocazia o
unu.
pentru Broderie.
CEVA DESPRE DRAGOSTE
Cite-va gindiri maximePlacerile nu de cit un
moment ; durerile
* *scrisoare de dragoste este o care
adesea e protestatá la* *
e un al cárul e amorul.
* *A iubi pentru o femee a feri-
pentru un a ingrijat.
Trebue nu
Rochie de postav «ivoire» brodatde Venetia.
brodat lint inconjuratun galon de broderie de aur pe ajurat
bande de de mätase deschis.-DIN PÄTANIILE ARTISTELOR
de un ziar din Viena, - carea intreprins o asuprarilor comice din viata artistelor,-HekneOdilon, una din cele mai co-mediane vieneze, descrie ast-fel otanie de din Dresda :
tatii extraordinare Residenz-Theaterdin Dresda ; aveam scenkZaza. In comedia aceasta apare pe
copil, Toto, care aveam joeo actul al treilea. Echiar scena de efect din Copilulnu era acolo. Jucala Opera era asteptat dintr'unmoment intr'altul.
Dar nu venea. dintre aldoilea al de foartevreme nu se un semn deviatá din partea Cu nepreumblam printre culise ; se
la Ni sefetita era drum spre
minute. Dar publiculdevie
zitia eraAtuncl regizorul porunci ca se ri-
dice cortina : copila trebuiatot momentul se asteptace ar fi trebuit intre scenk Bine.Apar pe uit prin spunceea-ce aveam de spus tragcoada Mi se a
copilul nu sosisepuse sudorile de mine. Vor-
doar nu puteam tacajung colo Toto
trebuia dea replica.copilul nu se vedea In lo-
cul apare Cascartimprovizeaza : Te-am urmat..
- Da prin capintrebScurt, continuariim convorbirea a-
ceasta minuteam ce aveam zis,am reluat-o de la capát. Era
copilul tot nu InCascart la
: Aicl nu maimult !" Inspicientul semnalul cor-
cade".aplauda frenezie ! Ni-
meni nu observase extra-ordinar.Toti probabil, e piesa.Dar cum se cortina, apáru peabia atit asteptat.
din actul deînceput, publicul era din
- desi so mirase, poate, Zazadin o datá,
acte de
Bertha-Foerster Lauterer, una dinmai bune do la Opera imperiala
sub titlul Faust uituculurmatoarele :
Era P. Se juca Faust" de Gou-nod. Sala era publiculdispozitie rolul Mar-
pentru in-tral, introducere din actulal treilea, a Margaretei.
O, ce daCine era domnul care
aIntrebarea aceasta carecare chip admirabil
starea a Margaretei,din salk e-
nervat mod curios azistentl.ingrijoratá primele
ale parchetului vad, la palidaa eleetrice, fete de spec-tatori cari
«Cine ar putea vr'o tragi-comicul ast-fel de ? Unchaos de
Privirile curioase de lapelmaistru la de acololise. De geaba, e ordinea cea
perfecta. pasi ;rindurile citate mai sus, Margareta tre-bue se aseze fus. Un
general. Má in la costu-mul me, nu nimic anormal. Darmicul prolog la Regelul dinThula" e terminat ducgrabá banca in fata
Margaretei - gasesc....bereta a Faust, o enormä
de strutPartenerul pusese bereta a-
colo, de a cavatinabrusc scena, o acolo ".
Rochie de postav gri brodat negruincrustat cu de Venetia. Corsaj drapatincrucipt mare guler brodat ;de liberty gri, cu motive de
A CU L-PA HA R
Luati elastic de pantof laun ac fel cum se
pe flgura (in dreaptaacest elastic Intre degetul mare
aratAtorul invirtim cit vedemposibil, apol despärtim miinile sprecapetele elasticuluT, ca putem lasarevie la naturalä.
Elasticul va pentru aceasta, a seinvirti in mod invers de cum 1-am noi,
aceste repezi va daforma pahar. e atit mai
cit e bine luminat sepe un fond Tntunecos.
In experienta pe care o in nurnärulacesta, am presupus experimentatorul estea§ezat care o razá de soarevine se loveascá de ac, stribätind in odaeprin o de la fereastrá
0.1....w
POSTA REDACTIE!
a abona larevista ajunge
mandat la adresa:tratia Buourelti. Abona-mentul numai 10 lei,
luni 5pentru trimtterea abonamentului nu estede de 15 bani, 5 forma-larul 10 bani porto. Abonatllor li se
se ou numárultiparul. mandatulai se va
adresa serevista.
Floricelelor de pe malul JijieY, Dorohoi6.-aritmogrifele dv se vor publica la rind.
D-lui C. Cimpina.- Versurile dv. sevor publica No. viitor.
Povestea Ivan are,inteadevAr, haz. Am mai unde-va de
ne-ar face publicAm, n'o pu-face, ca sä nu se reproducem
vechi. 2) Aritmogriful se va publica la rind.D-nei Ecaterina Taboretzky, Loco.-Cauza
pentru care se erori la nume esteni le trimit nu tocrnai descifrabile. Dach arproceda ca dv., trimiçindu-ne numele scris,o carte de vizitA, nu ar mai avea a se
s'a imprimat numele gresit.D-lui George Räd.-Filat., Loco. -E ca
pima poezie Acesta e cazul cuIncercati altele, poate reusi.
Loco. - trimisjocurilor de la No. cuponul respectiv.
D-soarei Maria Dinescu, R.-Sárat. - mul;u-pentru buna dv. inten;ie dt a ne procura
,multe abonate. Ar fi bine cititoareleimite.
Victorinne Alsim, Loco. - Ammit rAspunsul dv., pe carel publicat in acest
L-am utilizat abia acum de oare-ce'l primi-ce No. trecut se pusese sub presA.
D-lui L. Spaier, R.-Särat. Loteria de careintrebat trebuia se la Decembrie,
dar aminat sine die", a se preciza zivaMarioara V. Brunetti,
surile dv. se vor intr'unul din numereletoare.
D-lui Leon M. S., R.-SArat.- Bunicicl, dare de publicat. Incercall altele.
bune.poe-
ziile trimise de dv. vom observaiimult versurilor, multe din;poeziile dv.de neegalitate de picioare. EvitaV pe viitor aceasta.
rispunde laoititoarelor oititorilor
la ce adresa.la
carte ajunge.
7
pentru ornamentarea de bluze.
Un cuvint alM. S. Regina Elisabeta a trimes cu
poeteroneasa Schneider, din Viena, portretul
minunat reusit.In partea de jos a era de-
scrisPrin acest Carmen Sylva a
voit aluziune actualul con-din extremul orient, Rusia
aponia.Moartea centenare
La Tunis a o femee, anumegela Mifsud, de 107 -duvk o
Angela Mifsud are o de90 de anl, ea a fete,
din ele deja bunice
-Angela Mifsud e din Malta.Memoria sa aduceaaminte de ciuma care insulaMalta 1805 de rugurile ridicate
pentru arderea cadavrelor.reamintea chiar, n'avea mult
de 2 ani p'atunci, debarcarea luinaparte insulk E lesne
o auzit vorbindu-se.Un aparat nostim
Un industrial a avut a ins-tala la Berlin niste foarte ingenioase
Aceste automatefoisor foc.
Cind un trecátor e o ploaie,aruncá o 40de bani) ia o
Se restitui umbrela ladeterminate aparatul
restitue minus o pen-tru
Pentru fetele deun sfat pentru fete
voese se !
ani s'a fondat laHampstead, un foburg al Londrei, unclub culinar compus din dom-nisoare scopul de a pebre arta bucátáriel.
Aceste dompisoare intruninclu-se insub conducerea
arta de a faceexcelente : o zi
clubului a-dreptul de a invita un
n.Acest era de un
care venea gusted'operile ale bine-voitoarelor
urmateconcerte de fa-
miliare.Dar trebuia se
Clubul se disolvk aceste dom-n isoare märitat. pututrezista deliciilor
deci, utilitateadar instructiunea culinark
CASATORII AMERICANE
In a dolaruluide vreme
curios : de oelebrareaprietenii mirelui prietenele mireseile acestora o care ia,cele mai multe o tragi-
Cea mai inventiune"niul farselor e, de sigur, Kidmipping, a-
rápirea areun cele maiori farsa miresei mi-
de ade-váratá
Nu de vreme, Pompon Lakes urma se celebreze unuiadin mai advocati, Mr.len Chalmers, miss
Morgan, respectabilfunctionar superior. Cununia trebuia
grandioasá se fácuserá peste omie de invitatiuni. multi dintre
se adunaserá in biserickde asemenea, in de galá
tepta mireasa pe preot, un domnse apropie spunindu-i chi-pul mai misterios '1 afaráun domn care vroeste vorbeascá.
biserick dar nu fu maimirat se apucat de
sease viguroase aruncatautomobil ce se acolo. Automobilulse puse .miscare cea maimare.
Intro acastea invitapi,mireasa la bratul urma
preotul dupá obiceiul englez cu co-dupá - dar mirele era invizi-Organistul, de
laude a contribui lasituapuni,
intoneze versurile solemne ale ru-gáciuni. altuia,d'abia la al vers invita-0 se
páráseascd biserica, incepucircule din gurá zvonul mi-
nu lipsea de de la cere-aceasta redete- cari era p'aci le
numai de se soliin toate pártile pentru a da de
Tocmai un ceas dupá ora fi-xase ceremonia, un automobil irnens seopri fata bisericei, deschisäsgomot mirele náváli furios
biserick drumulspre altar, cravata urmele e-vidente ale lupte.
upá ce un stir-multumitor, mirele.
miresei, prietenii cari juca-dar ca din-
se pentru a jucala rindul
Nu tot de a fost re-zultatul unei glume tot de spirituale,
New-Yersey, ocazia casátorilla care partile contractante"
bine cunoscute toate
Din nefericire, aceasta se a-mirelul. A-
cesta camera sa
gará - ca mai - unpáhárut" din apropiere.
Prietenil se se urcarácare-i astepta la dar
abia pornise fu legatcobzá, se un gurá fu
care prieteniio ore.
Dupá de minuteprieteni, se reintoarserá la fata
in libeotate prizo-nier Mirele ajunse douá ore mai
cum era deasteptat, incuiate. Tre-
de de elfuga locuinta dar un servitor esisedonnii nu .
Intors el scrisoare so-istorisind 'cele petrecute;
dovedindu-si nevinoväpa. Scrisoarea, is-spiritual? fu
laamericanul nostru n'a
primit räspuns. a rämas
cel mai demn devat l'a avut inLouisville. In de n'a
avut numal pierderea mire-sale, urma glurne? amicilor
ci a avut nefericirea mireasasa se märitase lipsa
ce priveste surveniso schim-bare...
In Louisville anume, sunt suficienteminute pentru
religioase. De aceasta s'afolosit un adorator al
timp toatá lumea astepta oräbdare mirele care tot
nostru se apropie de mi-spuse, ar fi dispus
sá ia locul celui dispärut.disperarea momentului
de neexplicabilä pentrua fatá primi propunereaadoratorului sfaturile con-traril ce i cunos-
Cununia avusi,-lucru curios ziva demireasa n'a regretat de pasul pripitce-1 de oare-ce ei e dincele mai fericite.
...Ziarul american din care extragemacestea, ne
mirelui sacrificat unu-rintá de «aleasa inimei sale»...
de postav funde decatifea garnisitä MinedE o admirabil pentru vizite.
5
3
2
68
177
1343
JOCURI RiCREATIVE
TRAT-SCARA
de d-soara- 1
- 2 uitat- 3 Nume de femee
1 2 3 4 3 1 5 Popor-- Adverb-
ARITMOGR1F
de d-soara La mignonne Fanchette, Loco
20 2 15 5
12 15 17 10 14 106 13 15 15 6
15 13 3 8 1417 14 1
3 10 16 12 3
15 8 3 8
1 17 15 13 3
15 16 12 915 5 14 8 62 14 12
AnimalPoet grecUn cult
pe AdriaticaFilozof grecUn ce nnmärginitPasä
8 10 15 Fanariotin vechime
Titlu de nobletäSentiment
Initialele de sus in jos dail pseudonimuldistinse scriitoare, iar de jos susrangul ce'l in lume.
Nu se vor publica decit numai ne tri-mite eu dezlegarea cuponul
care se aflá pe pagina 7.
jocurnor din No. 14 vorNo. 2 aceY
vor trimite din No. acesta 1.
Anul vor No. 3 (Anul 11).Cu modul acesta 8zile ne trimeatä jocurilor.=11=1
DEZLEGAR1LE JOCUR1LOR DIN 13Sarada A-mor.- Aritmogriful :
E V I I) E N TA
I LI N A V (Vanilie)
ROZALIEN
I OANON ARCOTI.0
Romin. - Finalele Conser-vator.
urmAtoarele persoane:Dóamnele: Maria MusAtescu Loco, Mol-
doveancA din Cimpu-Lung, Ninon Loco, Elena L-t.C. Petrovici Fälticeni, Emilia V. Galati, Mar-cela Figaro Elena Petre Florescu Craiova,Eugenia N. V. lonescu Elena
Lucia Gherasimescu AlexandrinaM. V. 11.-Vilcea, Nicu Protopopescu Loco,
V. Brunetti Constanta.DomniFoare1e: Riry BärlAdeanca Loco,
Birlad care doreste a pe este GiorgioHun, Floricelele de Jijiei tri-mit Vasiliu Les-
o a se abona la Moda Pan-seluta Loco, Un buchet de tuberose Loco, SofiaC. H. Tirgu-Jiu, Papadopol Con-stantinidis Lilica Constantinidis BrAila, Or.tansa Birlad, Vergisnneinnicht Loco, VictorinneAlsim Loco, Marioara Iliescu Loco, Floricica Locodoreste lui Aureliu petrecere de revelion,Marioara Victoria Tabacu R.-SArat Sylvica
negri cu fesul Loco, MarieGizdescu Thérése si Carolina dinTecuciA säruta pe toate dezleatoarele«Amor», Elisabeta Boureanu gara jud.
Clemence Sita Cost.vecina Gr. S., La mignonne Fanchette Loco,
särutä dulce pe Sebastian Un
buchet de dulcamare Pitesti, .Violettes de Parme»Loco, Mélanie de Marie Gh. Galati,Lili Marioara Angelescu Chnpina, Mademoiselle
désire la connaissance du pharmacien Alexan-Ionesco de la rue Loco, Maria
wenk Slatina, Sauvagire un frumosochil albastri dezlegAtoare dejocuri recreative in Fäl-
Une malheureuse Loco, Mathilde Duly Or-Vilcea, Speranta Cimpina, Douä floricele de
malul Bistrilei Baca, Maria Dinescu Cimpi-neanca trimite särutäri iubitelor ei Lenuta
Elisabeta Cochina din Es-meralda A. Neagoe care särutä pe fratele Sady
Maria Dobrescu Roman, FloricicaMarcela Gherasimescu Baca, Steluta cunegri salutäri d-lui I. M. O.Dido de la ilustratecititoarele Nouä , PulcheriaSofica Theodoru Jana Aura M. Craiova,
Negreanu Cerna Linora Slatina,Elisa Iliescu Loco, Cele camelii» doresecunostinta d-lui A. Loco, Maria G. FilimonLoco, Floarea Magicä
N. M. Tirgsoreanu aateaptä räspunsde la d-soara Sylvica prin Jean SCremnitzer Loco, George RAdulescu-Filatino sM-tueste pe ce se scrie secretele sisub märcile scrisoarel, Joan I. NicolescuSlatina, Eternul admirator al de pe
PrimipalA din Birlad onu s'a speriat de focul din 24 Decembrie,
Eternul adndrator al Traubenica din N.
R. Tänäsescu-Priseaca, V. Marinescu M.
lescu-Cimpina dulce d-soara MariLeon trimite
rudelor sale din Saint-Louis, La-larilabenda de sub catacombele Capitalei Loco,Marin I. Grindäseanu doreste schimb de ilustrate
d-soara Marioara Desperata din Cometa sprea o distra Loco, räspuns prin Nouä.,Nicolae S. Boränescu Loco trimite Miti Vraca Bru-neta lui din o räs-pundä I-a päräsit, Vasile Sgabercea prieten
Verde MihalacheLoco eternitate pe d.soara Al I. M.
o se tine de promisiuneava face un Ulrich,
Loco särutä dulce Tincuta I., Un admiratoradorator al drägälasei d-soarei Afr. Bec. din Ca-racal doreste sä cine 1-ar putea prezenta a-
George Loco ureazäpärul realizarea dorintelor pe cari le vi-sea* Florea A. Gheorghe elevGeorge adoratorul unei frumoase grece ochiinegri din Rogobete roagA pe
M. Gh. accepte o Un romineternul adorator al Nettutei.
a de d-§oaralanie de care e sá ne in-dice adresa trimite
UN FRUMOS PORTE-JOURNALluerat de d-na directoare a
de la No. mai fostgate de Mathilde
dezlegatoare de jocuri recreative;
la Anul alal Noua spre a putea parti-cipa la premiul ce se dä pentru des-legarea ghicitorilor.
MODA NOUA
,
Marele renumitulMagazin Mobile
LAZARRind nevoit a se din cauza local, Calea Victo-
No. magazinul LUVRU, a a vinde
MARELESTOCK de MOBILE
compus din : Dorrnitoare, de
Oglinzf, Lavoare,
Expozitie permanentdde
MOBILE TAPISERIECELE MAI REDUSE PRETURI
vedere calitatea cea a mobilelor,onor. Public, se va folosi ocasiune.
NB. asemenea prirneste de tapiseriese aranjamente cornplecte.
NOUL MAGASINLA GLOBUL TRICOLOR"
BUCURESCI. STR. LIPSCANI No. 34.
MERCERIE, TAPITERIEGALANTERIE
FURNITURI DE CROITORIEELASTICURL DANTELE
VALANSIENE,
DE DE BRODATBUMBACURI IN TOATE CULORILE
ATA DE FILAT
- cele eftine
BätäturiNegi?
Nu le mal la ! Stirpiti-le ,,ANTICOR", insi este sigur si garantat. La se restitue
De la Cralova : drogueria Iliescu ; drogueria Theodor drogueriaKohler ; farmacia Dr. Konya ; : droguerla Flo-
La Gust; Ploestl : La Club ;Lascaridis ; R.-SArat : farmacia Iteanu. Comm-
din proyincie, de cost, plus 65 b. sunt a sea Zamfireseu, strada No. 8. Ramburs nu
se cit eel 3 flacoane adaos de 20 porto.Multumire E de al ANTICOR", cog mai tri-
un flacon.-I, M. yama Oituz, prin T.-Ocna.
RENUMITUL CUNOSCUTTJL
L. WEISMANARANJAT SISTEM A LA PARIS
tot c,Rococo,Celloedin, Albumin, Grupurl de etc.
specialá pentru Inmoderate
Asigurind pe onor. vor deplinCu L. WEISMAN, Calea Rahovei, 3
Vis-a-vis de Palatul Justitiel,
DIN STRADA 2
Atheneul
Nu poate acu de la 8
la pe case, nu
chilipir, casse, mosit,virane, ek.
Nu lagenfie
ce de a-rendat de
pe deplinmod cu totul accelerat :
dispune de specialt,in ast-fel de
GRATIS ! GRATISde la 10.000
in sus, nu mai pringentie ai plasa foarte siguriin chiar caseprimul rang avanta-gioase niel o pretentie decomision din partea acestel
dat ipo-de la
2200 15.1)00,25.000, 50.000,
2 . () ,
400.000 8040.000bine folo-
N. D.Proprietar al
FRANCLIN No. 2 BUCURESCI
PIANINAIn cea stare Fabrica
defôrte Berzel27. Visibil de la p.
Tipografia SPERANTA", Strada Biserica Enei No. 4
DE
R.
NUMAI LAC-ia de YOST"
CALEA VICTORIEI, 71 (HotelSplendid)
In compositie i
I
general la FARMACIA THORINGER, Elisabeta, 43drogherille din La in 1.20
I franco
LAPTE
Voiti sanatateVoiti sa higiena
Almanahul Sanitar Ilustrat1904 a pentru prima in sub ingrijirea
d-luT I. nitar.contine defoarte utile, pentru tie-care.
sfaturi mame (igienapeste 40 intro cart toti directori
serviciului sanitar laadresele sanitar din
tará, ale medicilor, veterinarilor, moaselor far-droueriile emblema numele dirigintilor.
vinde LEU 25 nu trebue lipseasc5o cas5. tine la
se vinde la librarir de ziare. Unde nu sea se trimite la
Strada 23, se va expedia
PIANINE
Gramophoane
Graphopoane
toate märimile In
VENZARE CU PLATA IN RATEPENTRU PROVINCIE
La magazinni de Piane din Palatul Bâilor
M. WIEDEMANN, Elisabeta 5
CERETI
SINGURA REVISTA DE MODA DIN TARA
EXEMPLARUL 20 BAN'
De vinzare la de ziare, la dedin peste munti.
patroane premiiabsolut gratuite.
ABONAMENTE :
Pe un an Lei . .
5
Pe 3 3
REDACTIA
CALEA VICTORIEI No. 51 (Casa
CERETI
(Vis-à-vis Baia Centralk)