Universitatea Dunarea de Jos GALATI

Facultatea De Economie Si Adiministrarea Afacerilor

GEOGRAFIA MEDIULUI

STUDIU DE CAZTOPIREA GHETARILOR DIN HIMALAYA

Student: Negoita Gabriel

Anul III EA

2013

Cuprins

Capitolul I: Conceptul de incalzire globala…..…………………………………..3Capitolul II: Clasificarea cauzelor incalzirii globale…….………………….......4Capitolul III: Repartitia geografica la nivel mondial a incalzirii globale………..5Capitolul IV: Studiul de caz. Topirea ghetarilor din Himalaya……………..…...7Capitolul V: Managementul incalzirii globale……………………………….…..9Capitolul VI: Concluzii………………………………………………...……….10Bibliografie……………………………………………………………………...11

2

CAPITOLUL IÎncălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii

înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4°C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2°C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivelul intregului glob. Efectele incalzirii globale. Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei.Pana in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun ca la fel s-a intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfarsitul Paleocenului, cand o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.

Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu,

3

speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.

Valurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei, mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de varsta care depasesc 65 de ani. Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului. In acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure (uneori, zeci de mii de ha), punand, totodata, in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor.

Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, pana in 2050, emisia gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile industrializate.

Exista si un scenariu optimist, conform caruia, pana in 2100, temperatura va creste cu 1,1 - 2,9 grade Celsius. Insa specialistii considera ca e putin probabil acest lucru, de vina fiind inertia sistemelor ecologice si cantitatile de dioxid de carbon adunate in atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani.

CAPITOLUL II 1.Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcţie de influenţa deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupţiilor vulcanice şi efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii globale este în studiu, dar consensul oamenilor de ştiinţă este că principala cauză este creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră datorită activităţilor umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se dispune de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, există şi alte ipoteze care atribuie încălzirea globală variaţiilor activităţii solare. Efectele forcingului nu sunt instantanee. Inerţia termică a solului şi oceanelor duce la presupunerea că starea curentă a climei nu este în echilibru cu forcingurile. Studiile pe modelele climatice indică că, chiar dacă concentraţiile gazelor cu efect de seră s-ar menţine la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai încălzi cu 0,5 °C.

2. PLANETA ERISAdevărata cauză a schimbărilor de climă, activării vulcanilor si intensificării

activităţii seismice o reprezintă apropierea de sistemul nostru solar a planetei Eris, denumită intermediar 2003-UB-313 şi cunoscută în Antichitate sub mai multe denumiri: Nibiru, Marduk, Nemesis, Hercolubus, Planeta Zeilor, Planeta Împărăţiei, Planeta Crucii sau Planeta Roşie. A primit denumirea oficială de Eris în urma hotărârii Uniunii Astronomice Internaţionale de la Praga din august 2006. Un scurt istoric al primelor contacte (recente) cu ea:- a fost observată la data de 21 octombrie 2003, cu un telescop Oschin de 1,22 m, de pe Muntele Palomar (California).

4

- a fost descoperită de Michael E. Brown, Chad Trujillo, David L. Rabinovitz, la 5 ianuarie 2005, după fotografiile luate la data de mai sus. - observaţiile ulterioare publicate în octombrie 2005 au arătat că posedă un satelit denumit Dysnomia (Gabriel). Apropierea periodică (la 3600 de ani) a planetei Eris/Nibiru de Pământ generează şi numeroase modificări ale climei, una fiind încălzirea globală cu consecinţa ei firească - topirea gheţarilor. Gheţarii, conţinând apă dulce, vor conduce prin topirea lor la oprirea motorului termo-salin, care permite deplasarea Gulfstream-ului spre nord şi îngheţarea unor zone întinse din nord-vestul Europei şi nord-estul SUA. Pe scurt, ilustrarea acestui proces în timpul ultimelor două treceri ale planetei Zeilor printre Marte şi Jupiter, locul maxim al apropierii de Pământ:1. Acum 7200 de ani, în timpul cataclismului cunoscut sub termenul de „Potopul lui Noe” s-au desfăşurat schimbări bruşte de temperatură, furtuni violente, avalanşe de ape provenite din Antarctica au ieşit din „închisoarea lor de gheaţă”. Dr. John T. Hollin de la Universitatea Maine (USA), consideră că, periodic, din calota glaciară a Antarcticii se desprind bucăţi uriaşe, care creează o maree uriaşă!2. Acum 3600 de ani, în timpul Exodului evreilor din Egipt, la mijlocul mileniului al doilea Î.Cr., Pământul a suferit mari cataclisme. „Un corp ceresc, recent pătruns în sistemul solar - o nouă cometă - s-a apropiat foarte mult de Pământ dispariţia ulterioară a stratului glaciar.3. Situaţia prezentă - topirea gheţarilor de la Poli se face într-un ritm accentuat.               Modificările de climă, geologice, etc., se vor accentua deoarece planeta Eris/Nibiru nu a trecut nici măcar pe lîngă Pluto, apropierea maximă de Pământ fiind aşteptată în perioada 2010-2012.În prezent fenomene identice (încălzire globală, activare vulcani, etc.) au loc şi la nivelul altor planete din sistemul nostru solar, cauza fiind aceeaşi: Eris/Nibiru. Cîteva exemple:1. Luna Triton a lui Neptun se încălzeşte (BBC Science & Technology News, 25 iulie 1999)2. Pluto trăieşte o încălzire formidabilă (Massachusetts Institute of Technology News, 9 octombrie 2002)3. Erupţie vulcanică pe Io, satelitul lui Jupiter (Icarus Astronomy, noiembrie 2002)4. Încălzirea planetei Marte (ABC News, 7 decembrie 2002)5. Încălzirea planetei Saturn (28 ianuarie 2007): Cercetătorii de la UCLA (University of California, Los Angeles) - departamentul de fizică şi astronomie şi cei de la Universitatea din Boston au remarcat că temperatura atmosferei superioare a lui Saturn este mai mare decât prevăzuseră. Astfel, profesorul Alan Aylward de la UCLA consideră necesară reexaminarea ipotezelor de bază referitoare la atmosfera planetară şi determinarea cauzei încălzirii observate. Tot el a semnalat un proces asemănător şi la nivelul planetei Marte, concluzionînd: „Studiind ce se petrece în alte atmosfere, vom afla indicii despre viitorul Terrei”. Scrierile sumeriene afirmă că la începutul formării sistemului nostru solar, un satelit al planetei Nibiru a lovit planeta Tiamat, din care s-au format „Cerul” (Centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter) şi Pământul. Recent, profesorul M. Brown, în revista Nature, a demonstrat că planeta 2003 EL 61 a suferit o fantastică coliziune cu un alt corp ceresc la inceputul formarii sistemului solar.

5

CAPITOLUL III

1. Marea bariera de corali. Marea bariera de corali se prognozeaza ca va deveni de nerecunoscut in urmatorii 20 de ani. "Odata ce dioxidul de carbon va atinge un nivel superior, predictiile sunt sumbre pentru perioada 2030-2060. Ar putea fi primul lucru din ecosistem ce s-ar distruge" spune cercetatorul Charlie Veron de la Institutul de Stiinte Marine din Australia.

Marea bariera de corali

2.Padurea tropicala amazoniana. Incalzirea globala si defrisarile ar putea transforma cea mai mare padure tropicala a Terrei, in proportie de 30-60%, intr-o savana. Analizele specialistilor arata ca in anul 2050 aceasta ar putea chiar sa nu mai existe.

Padurea tropicala amazoniana

3. Desertul Sahara ar putea inverzi. Specialistii au dovezi ca in Sahara si in regiuni apropiate devin populate cu vegetatie din cauza intensitatii ploilor. Daca vor continua, aceste ploi ar putea readuce la viata regiunile moarte, ajungand astfel pana la popularea lor.

6

Desertul Sahara

4. Uragane devastatoare. Inca nu s-a stabilit daca uraganul Katrina este un rezultat al incalzirii globale. Exista anumite indicatii pe care schimbarea de climat va produce uragane si mai puternice decat cele de gradul 5. Katrina, ce a lovit statul Louisiana, a fost un uragan de gradul 4.Acestea devin mai periculoase la suprafata apei cand temperatura creste, dar si cand nivelul apei se ridica.

Urmarile uraganului Katrina

5. Londra, o amintire. Londra ar putea fi inghitita de ape prin anul 2100. Multi dintre noi nu vom sti daca acest lucru se va adeveri, asa cum spun oamenii de stiinta.Un nivel ridicat al apei ar putea produce disparitia unuia dintre cele mai interesante orase din lume. New York-ul se afla pe aceeasi lista.

7

Londra inghitita de ape

6. Ar putea exista animale de dimensiuni mici. Incalzirea globala ar putea duce la "micsorarea" animalelor. Anumite studii de specialitate arata ca oile dintr-o zona a Scotiei devin mai pitice. Studiile arata ca anumite specii au pierdut aproape 50 la suta din masa lor in ultimii 30 de ani.Micsorarea organismelor este al treilea rezultat ecologic universal in urma incalzirii globale.

Animalele devin pitice

7. In jur de 2.000 de insule indoneziene ar putea disparea. Temperaturile crescute ar putea favoriza disparitia a cel putin 2.000 de insule din arhipelagul indonezian, undeva prin anul 2030. Indonezia a pierdut pana in prezent 24 de insule din cele peste 17.000 de insule existente.

8

Insule indoneziene

8. Terorism si migratie in crestere, Incalzirea globala ar putea dezechilibra tarile sarace si chinuite, provocand migratii in masa si crearea unui mediu propice teroristilor. Oamenii care sunt gata sa isi paraseasca tara saraca s-ar putea transforma in teroristi. Conditiile provocate de efectele schimbarii de clima ar putea creste potentialul recrutilor in activitati de terorism. Specialistii se asteapta ca oamenii sa fie pregatiti sa infrunte situatii mai dificile pentru a castiga ceva, decat sa moara in saracie. Migrarea acestora va presa tarile care primesc refugiatii, multe dintre acestea neavand resursele sau interesul de a le crea un climat favorabil.

Grupuri de refugiati

9. Topirea ghetarilor din Alpi. Iernile uscate si verile calduroase cauzate de incalzirea globala sunt "vinovate" de altitudinea mai joasa a acestora. Activitatile turistice in zona au un impact puternic si semnificativ asupra Alpilor. Se aude ca ghetarii nu vor mai exista in urmatorii 50-60 de ani. Italia si Elvetia au decis sa-si retraseze granitele dupa ce incalzirea globala va topi ghetarii Alpilor.

Muntii Alpi

10. Adio, Maldive! Cea mai joasa si cea mai plata tara din lume "sufera" de eroziune a coastei, iar daca nivelul apei va mai creste in continuare, Maldive ar putea sa nu mai existe pe harta.Aceasta predictie este devastatoare pentru localnici, dar si pentru turistii care obisnuiesc sa isi petreaca vacantele in Maldive.Oamenii de stiinta dau un pronostic de 100 de ani pana ca insula sa dispara complet in ocean.

9

Maldive

CAPITOLUL IVStudiu de caz: Topirea ghetarilor din HimalayaHimalaya este originea ghetarilor si multe râuri importante din Asia. Gama ofera

diferite tipuri de ghetari. Mai ales ghetarii Jammu si Kashmir si ghetarii de Ladakh sunt de diferite tipuri. Dar cel mai important este ghetar Siachen, care este cel mai mare ghetar din afara regiunilor polare. Unii dintre ghetarii importanti în Jammu si Kashmir sunt dupa cum urmeaza:

Ghetarul SiachenGhetarul Baltoro Ghetarul BiafoGhetarul NubraGhetarul Hispur

Ghetarul SiachenGhetarul Siachen este situat în partea extrema nord-centrale din Jammu si Kashmir în apropiere de India si de frontiera cu Tibet. Se intinde pe o lungime de aproximativ 72 km, este cel mai mare ghetar din lume, în afara regiunilor polare. Siachen este situat pe pantele de nord-cu care se confrunta cu Regiunea Karakoram. Este principalas sursa al râului Mutzgah sau Shaksgam care curge paralel cu Range Karakoram înainte de a intra Tibet. Partea centrala a ghetarului Siachen este un camp de gheata vast. În principal, se afla într-un jgheab vast, care este de aproximativ 2 km latime împrastiat cu pietre si bolovani pe laturile sale. Ghetarii ca Mamostang si Chorten Shelkar deschid ghetarul principal din ambele parti ale sale. Numeroase icefalls se formeaza la punctul de întâlnire al ghetarului principal cu ghetarii mai mici din vale. Un grup de trei ghetari adica de Nord, Central si de Sud se afla la est de Siachen. Este cunoscut ca grupul de ghetari Rimo. Altitudinea acestui ghetar este între 6.000 si 7.000 m deasupra nivelului marii. Ghetarul Siachen poate fi strabatut prin Skardu în Ladakh.

10

Ghetarul BaltoroGhetarul Baltoro este situat în Jammu si Kashmir într-o zona numita Baltistan pe versantul sudic al Karakoram Range. Se intinde pe o lungime de 62 km. Acesta este cel de-al doilea ghetar în regiunea din Himalaya. Raul Shigar, care este un afluent al râului Indus, provine din acest ghetar. Alti ghetari mari din apropiere sunt principala forma de alimentare al ghetarului Baltoro. Partea centrala are un vast camp de gheata iar latimea acestui ghetar este foarte mare. Acest ghetar poate fi accesat prin intermediul regiunii Skardu în Ladakh.

Ghetarul BiafoGhetarul Biafo este situat în Ladakh, Jammu si Kashmir într-o zona numita Baltistan pe pantele de sud a Range Karakoram. Se intinde pe o lungime de 60 km. Fluxul principal, care provine de la fluxurile ghetarului Biafo curg într-un afluent al râului Indus numit Raul Shigar. În aceasta zona nu exista nici un pic de vegetatie.Ghetarul HisparÎn regiunea Himalaya ghetarul Hispar este cel de-al treilea ca marime. Acesta este situat în Ladakh, Jammu si Kashmir pe versantul sudic al Range Karakoram. Se intinde pe o lungime de 60 km. Nu exista nici o vegetatie de orice fel în acest domeniu. Multi dintre micii ghetarii se alature ghetarului principal de pe ambele parti. Partea centrala a ghetarului este un vast camp ghetos în timp ce laturile sale contin resturi erodate de catre miscarea marei mase de gheata.

Ghetarul NubraGhetarul Nubra este situat în Ladakh, Jammu si Kashmir pe versantul sudic al Range Karakoram. Râul Nubra provine de la fluxurile acestui ghetar , dupa care se varsa în râul Shyok. La fel ca ceilalti ghetari portiunea centrala a ghetarului formeaza un camp de ghata vast. Vegetatia este total absenta în acest domeniu, deoarece se afla deasupra liniei de zapada. Locul prin care se poate accesa acest ghetar este prin Leh în Ladakh.

Printre ghetarii din alte regiuni Uttaranchal sunt dupa cum urmeaza:Ghetarul BandarpunchGhetarul DokrianiGhetarul Chorbari BamakGhetarul Khatling

11

Ghetarul DoonagiriGhetarul Tiprabamak

Viaţa a milioane de persoane este ameninţată de topirea gheţarilor himalaieni, anunţă cercetătorii care au realizat cea mai cuprinzătoare analiză a efectelor produse în această regiune de schimbările climatice.Raportul a fost prezentat în cadrul Conferinţei ONU asupra climei, ce are loc zilele acestea la Durban. Acesta este prima cercetare ştiinţifică care documentează topirea gheţarilor din Munţii Himalaya.

Constatările cercetătorilor sunt îngrijorătoare: în ultimii 30 de ani, gheţarii din Nepal s-au micşorat cu 21%, iar cei din Bhutan cu 22%. Toţi cei 10 gheţari din regiune care au fost studiaţi se topesc, arată cercetarea, înregistrându-se o accelerare a vitezei de topire între 2002 şi 2005.

Oamenii de ştiinţă afirmă că efectele schimbărilor climatice în Munţii Himalaya ar putea fi devastatoare, deoarece regiunea este o sursă de hrană şi de energie pentru 1,3 miliarde de persoane care trăiesc în bazinele hidrografice ale râurilor aflate în aval. Dacă gheţarii se topesc, acest lucru va conduce la secarea râurilor ce joacă un rol esenţial în viaţa acestor persoane.

Aproximativ 77% din cele 111 staţii meteorologice din sud-vestul Chinei au afişat o creştere importantă a temperaturilor între anii 1961 şi 2008.

În cazul a 14 staţii de supraveghere, amplasate la o altitudine de peste 4.000 de metri, creşterea temperaturii a fost de 1,73 grade Celsius, reprezentând de peste două ori creşterea medie înregistrată în secolul trecut.

Cercetătorii, coordonaţi de Li Zhongxing de la Academia chineză de ştiinţe, au identificat trei modificări intervenite pe gheţari, care s-ar putea afla, parţial, la originea acestei încălziri.

Numeroşii gheţari examinaţi au prezentat "semnele unui recul drastic", ca şi o diminuare importantă a masei lor, potrivit acestui studiu.

Cei 999 de gheţari din bazinul râului Pengqu, de exemplu, au pierdut, în total, o suprafaţă de 131 kilometri pătraţi, între 1980 şi 2001.

Studiul a arătat, totodată, mărirea suprafeţei lacurilor glaciare alimentate de topirea gheţarilor.

"Gheţarii sunt o parte integrantă a miilor de ecosisteme şi joacă un rol crucial pentru populaţiile umane", au declarat autorii studiului.

12

Zona de sud-vest a Chinei numără 23.488 de gheţari, acoperând o suprafaţă de 29.523 de kilometri pătraţi din munţii Himalaya, dar şi din munţii Nyainqentanglha, Tanggula şi Hengduan.

Modificările în ceea ce priveşte ploile şi căderile de zăpadă au fost mai puţin marcante, potrivit autorilor, însă conforme cu predicţiile realizate de programele computerizate de modelare a climei privind schimbările prevăzute.

CAPITOLUL VManagementul poluarii. Masuri de combatere si prevenire

10 LUCRURI SIMPLE CE POT FI FACUTE PENTRU A AJUTA LA COMBATEREA INCALZIRII

Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68 de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Mergeti pe jos, mergeti cu bicicleta, mergeti mai multi intr-o masina sau mergeti mai des cu mijloacele de transport in comun, veti evita eliminarea in atmosfera a 450 de grame de dioxid de carbon la fiecare 1,6 kilometri pe care nu ii parcurgeti cu masina.

Puteti evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an prin reciclarea a doar jumatate din deseurile menajere din propria locuinta.

Pastrand cauciucurile masinii umflate corespunzator, se poate imbunatati consumul de benzina cu mai mult de 3%. Fiecare patru litri de benzina economisiti evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de dioxid de carbon.

Este nevoie de foarte multa energie pentru a incalzi apa. Folositi mai putina apa fierbinte prin instalarea unui cap de dus cu debit scazut de apa (se evita producerea a 150 kilograme de dioxid de carbon pe an) si prin spalarea rufelor in apa rece sau calduta (se evita producerea a 227 kilograme de dioxid de carbon pe an).

Puteti evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de carbon in atmosfera daca va reduceti cantitatea de gunoi cu 10%.

Daca setati termostatul mai putin cu 2ºC iarna si mai mult cu 2ºC pe timpul verii, se evita producerea a 907 kilograme de dioxid de carbon pe an.

Plantati copaci, unul singur absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata.

Stingeti dispozitivele electrice – numai prin oprirea televizorului, a DVD-playerului, a casetofonului si a calculatorului atunci cand nu le folositi, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.

Evitati orice functioneaza pe baza de baterii (sau folositi baterii reincarcabile ori pe baza de reincarcare solara).

13

CE E DE FĂCUT ? Degradarea solurilor provine în principal de la gestiunea proastă a terenurilor, arată Cătălin Simota, director adjunct la Institutul de Pedologie (ICPA). El propune şase modalităţi de contracarare.1. Pentru a evita eroziunea, pământul nu trebuie lucrat din deal în vale.2. Echipamentele folosite în agricultră trebuie să fie mai uşoare; cele grele duc la compactarea solului.3. Aratul, metodă nepotrivită pentru solurile medii şi uşoare din sudul ţării, trebuie înlocuit cu discuitul. „Prin arat, apa din primul strat de sol se evaporă“, explică pedologul.4. Este necesară o rotaţie corectă a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se pune decât o dată la cinci ani.5. Trebuie folosite perdelele forestiere care să asigure protecţia solului. Perdelele forestiere au început să fie tăiate în România încă din anii ’50.6. Lipsa de precipitaţii ar putea fi contracarată şi prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenităţi“ (păduri şi ape) care să determine vaporii din atmosferă să se transforme în picături şi să plouă.

CAPITOLUL VIConcluzii

incălzirea globală este, conform observaţiilor, un fapt incontestabil. comunitatea ştiinţifică admite că principala cauză a încălzirii globale este

creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă ca rezultat al activităţii umane. efectele încălzirii globale degradează calitatea vieţii pe Pământ. omenirea poate şi trebuie să ia măsuri pentru oprirea contribuţiei sale la încălzirea

globală.

14

BIBLIOGRAFIE

1. Al Gore – Un adevăr incomod, Editura Rao, Bucuresti, 20072. Lucian Boia, Omul si clima, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005

WEBOGRAFIEhttp://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/ghetarii-din-himalaya-pe-punctul-de-a-se-

topi-8901243http://www.descopera.ro/dnews/9029173-se-topesc-ghetarii-din-himalaya

15