indrumar utilaje
DESCRIPTION
kTRANSCRIPT
14
Proiectarea obiectivelor de investitii din5
industria produselor lactate fermentate
Corneliu Popa
14.1. Etapele pregatirii investitiei 451
14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii
unui obiectivde investitii 452
14.3. Avize §i acorduri 461
14.4. Alegerea ampiasamentului general 480
14.5. Stabilirea ampiasamentului Tn localitate 483
14.6. Proiectarea planului general alTntreprinderii 484
14.7. Proiectarea corpului principal de fabricate 486
14.8. Dimensionarea depozitelor §i a spatiilor tehnologice asimilate acestora 541
14.9 Exemplu de calcul. Elemente de inginerie tehnologica 543
Bibliografie 546
14.1. Etapele pregatirii investitiei
Pregatirea unei investitii Tn vederea executiei necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
s Studiuf de prefezabilitate
^ Studiul de fezabilitate
s Proiectul tehnic si caieteie de sarcini
s Angajarea persoanei juridice achizitoare (investitorului) Tn etapa de contractare
a executiei investitiei:
- elaborarea documentelor de licitatie;
- asigurarea surselor de finantare;
452 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produse/or lactate fermentate
- obtinerea autorizatiei de construire;- lansarea licitatiei;
- desfasurarea licitatiei;
- adjudecarea executiei investitiei in favoarea contractantului castigator;
- mcheierea contractului de executie;
- deschiderea finantarii executiei.
14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii unuiobiectiv de investitii
In realizarea unei investitii exista doua activitati distincte:• o activitate premergatoare luarii deciziei care are caracter de unicitate, fiind
facuta Tn special cu scopul stabilirii efectului economic;
• o activitate care se desfasoara dupa luarea deciziei si are drept scop detalierea
conceptiei si executia obiectivului cu preocupari pentru Tmbunatatirea eficienteieconomice.
Proiectarea, care se desfasoara Tn ambele faze, comporta o analiza aprofundata simultilaterala a unor variante rational posibile, diferentiate ca tehnologie, nivel
tehnic, solutii constructive, organizare §i amplasare, pentru a putea alege variantaoptima din punct de vedere tehnico-economic.
Documentatia tehnico-economica aferenta unui obiectiv de investitii se elaboreazain urmatoarele faze de proiectare:
^ Studiul de prefezabilitates Studiul de fezabilitate^ Proiectul tehnic si caietele de sarcini (detalii de executie).
Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate au rolui de a furniza elementelenecesare pentru luarea deciziei de realizare a investitiei, iar proiectu! tehnic, caietui
de sarcini si, eventual, detaliile de executie, au rolul de a furniza elementele
necesare pentru realizarea fizica a obiectivului de investitii Tn lirnitele aprobate prinstudiile de prefezabilitate si fezabilitate.
• Studiile de prefezabilitate §i fezabilitate sunt docurnentatii unice Tn caretrebuie sa se faca compararea variantelor posibile Tn vederea alegerii varianteioptime din punct de vedere tehnico-economic.
In cadrul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate trebuie sa se analizeze si sa setraga concluzii asupra urmatoarelor aspecte:
• necesitatea si oportunitatea investitiei;
Produse lactate fermentate 453
ri
i
- arnpiasamentul general;- arnpiasamentul in localitate;- probleme de productie, concretizate prin gama sortimentala de produse lactate
fermentate si capacitatea de productie;- probleme legate de exploatarea unitatii, concretizate prin elemente privind
asigurarea cu materie prima, distributia produselor finite, asigurarea cu energie
electrica si termica, alimentare cu apa la calitatea impusa de procesul
tehnologic, evacuare ape uzate, forta de munca necesara realizarii productiei,probleme de cooperare, protectia muncii;
- planul general al TntreprinderiL cu definirea configuratiei incintei, stabilireasuprafetei de teren ocupate, stabilirea gradului de ocupare a terenului;
- lista principalelor utilaje si instalatii din dotarea constructiilor;- probleme de lucrari de construct!! - montaj cu indicarea principalelor solutii
constructive, principalele materiale de constructii folosite, solutii de arhitecturasi estetica constructiilor, de distribute a retelelor, circulatia interna si legaturile
cu caile de acces exterioare;- problemele principale legate de organizarea santierului sj asigurarea fortei de
munca pentru realizarea obiectivului de investitie;- valoarea investitiei si graficul de esalonare a fondurilor pentru realizarea
investitiei;- etapele de realizare a investitiei tinand cont de termenele de punere Tn
functiune, durata probelor tehnologice si conditiile de realizare a acestora; '- indicatorii tehnico-economici cu prezentarea variantei celei mai avantajoase si
compararea acestor indicator! cu indicatorii realizati Tn alte unitati de profil.
Proiectul tehnic trebuie sa asigure informatii complete astfel Tncat:
- persoana juridica achizitoare (investitorul) sa obtina date tehnice si economice
complete privind viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor sale tehnice,economice si tehnologice;
- contractantul lucrarii sa poata eiabora oferta, sa analizeze datele tehnice si
tehnologice necesare stabilirii valorii ofertei, precum si informatii completeprivind executia lucrarilor;
- pe baza lui sa se poata elabora detaliile de executie.
Pentru a asigura datele necesare analizelor si luarii deciziilor prezentate mai sus,s-a stabilit continutui - cadru al proiectelor pe fiecare faza de proiectare (Ordin MF
si MLPAT nr. 1743 / 69 / N / 1996).
454 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
14.2.1. Studiul de prefezabihtate
Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se
fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie.
Studiul de prefezabilitate se Tntocmeste de persoana juridica achizitoare (investitor)
prin forte proprii sau cu sprijinul unor consultant!' de speciaiitate si se aproba de
conducerea acesteia. Continutul cadru a! studiului de prefezabilitate este
urmatorul:
A - Parti scrise
1. Date generale
1.1. Denumirea obiectivului de investitii.
1.2. Elaboratorul studiului de prefezabilitate (persoana juridica achizitoare,
consultantul).1.3. Ordonatorul principal de credite.1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor).1.5. Amplasamentul general. ^
1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii investitiei.2. Evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate si a studiului de
fezabilitate
2.1. Valoarea totala estimativa a obiectivului de investitie.2.2. Cheltuieli pentru proiectarea'Studiului de prefezabilitate.2.3. Cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate.2.4. Cheltuieli pentru obtinerea avizelor legale necesare elaborarii studiilor de
prefezabilitate si fezabilitate.
2.5. Cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind organizarea licitatiei,prezentarea ofertelorsi adjudecarea proiectarii investitiei.
3. Date tehnice ale investitiei
3.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urrneaza a fi ocupat deobiectivul de investitie.
3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasarnent (zona seismica de
calcul si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiuneaconventionala; nivelul maxim al apelorfreatice).
3.3. Caracteristicile principale ale constructiilor:- Pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata §i nurnarul de nivele;- Pentru retele: lungimi si diametre.
3.4. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur si apa calda,hidrofoare, ascensoare etc.)
3.5. Utilitati (mod de asigurare a acestora si solutia avuta in vedere).
Produse lactate fermentate 455
4. FinantareaValoarea totala estimata a investitiei, mentionandu-se valorile din surse proprii,din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau al bugetului local, din
fondurile special constituite prin lege, Tn afara acestor bugete, din crediteexterne garantate sau contractate direct de stat.
B - Parti desenate
1. Planul de amplasare Tn zona
2. Planul general.
14.2.2. Studiul de fezabiSltate
Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile
principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei prin care trebuie sa seasigure utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor
materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale.
Studiul de fezabilitate se elaboreaza de catre contractantui desemnat prin licitatie,
iar aprobarea lui are Tn vedere asigurarea surselor de finantare.
Continutul - cadru al studiului de fezabilitate este urmatorul:
A - Parti scrise
1. Date generale1.1. Denumirea obiectivului de investitie.1.2. Elaborator (proiectant, persoana juridica achizitoare).
1.3. Ordonatorul principal de credite.
1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor).1.5. Amplasamentul general.
1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii avute Tn vedere la
aprobarea studiului de prefezabilitate.
1.7. Descrierea functional^ si tehnologica inclusiv memorii tehnice pe
specialitati.
2. Date tehnice ale investitiei2.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat de
obiectivul de investitie2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din ampiasament (zona seismica de
calcui si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiuneaconventionala; nivelul maxim al apelorfreatice).
2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor:
456 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate
- Pentru cladiri: deschideri, travee, aria construita, aria desfasurata,numarui de nivele si maltirnea acestora, volumul construit.
- Pentru retele: lungimi, lalirni, diametre, rnateriale, conditii de pozare etc.
2.4. Structura constructive Pentru cladiri §i retele se va face o descriere a
solutiiior tehnice avute tn vedere, cu recomandari privind tehnologia de
reaiizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect in parte.2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur sau apa
calda, hidrofoare, ascensoare etc.)
2.6. Instalatii aferente constructiilor. Se vor descrie solutiile adoptate pentru
instalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc.2.7. Utilitati. Se va descrie modul de asigurare a acestora si soiutiile tehnice
adoptate.V
3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei3.1. Total personal, din care personal de executie
3.2. Locuri de munca nou create4. Devizul general al investitiei. Valoarea totala a obiectivului de investitie, cu
'detalierea pe structura devizului general.5. Principal hdicatori tehnico-economici ai investitiei:
5.1. Valoarea totala a investitiei, din care constructii - montaj
5.2. Esalonarea investitiei (INW C + M)- Anul I
- Anul II
5.3. Durata de reaiizare a investitiei (luni)
5.4. Capacitati (Tn unitati fizice).
Principalii indicator! se vor completa, dupa caz, cu date privind:
• Conditiile financiare de reaiizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv cu
rata de actualizare, rata interna de rentabilitate, analiza raportului cost - profit,
rata impozitului, perioada de scutire de impozit, influenta variatiei m timp a
preturilor, rata dobanzii la creditele bancare, rata de schimb valutar etc.);
• Masini si utilaje necesare procesului tehnologic (lista principalelor utilaje,
echipamente si dotari cu indicarea capacitatii tehnice a acestora);
• Productia si desfacerea (lista produselor, capacitatea teoretica anuala deproduse, durata proiectata pentru functionarea capacitatii pentru fiecare produs,pretul unitar pe fiecare produs, pretul de vanzare a produselor similare fabricatem tara sau procurate din import);
Produse lactate fermentate 457
i—
•
• Materiile prime, materialele, combustibilii si energia consumata pentru fiecareprodus in parte §i preturile de procurare ale acestora;
• Manopera (cu detalierea pe structura de personal);
• Cheltuieli generale ale unitatii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal,
chirii si / sau amortismente, cheituieli de administrate si marketing etc.).
6. Finantarea investitiei. Din valoarea totala a investitiilor se mentioneaza valorileacoperite din: surse proprii, credite bancare, fonduriie bugetului de stat sau ale
bugetului local, fondurile speciale, In afara acestor bugete, credite externegarantate sau contractate direct de stat.
7. Avize si acorduri. Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit
legislatiei Tn vigoare, privind:
• Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatearealizarii investitiei;
• Certificatui de urbanism, cu Tncadrarea amplasamentului In planul urbanistic,precum si regimul juridic al terenului;
• Avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,apa, canal, telecomunicatii etc.);
• Avizele pentru consumul de combustibili;• Avizele pentru protectia mediului si apelor;• Alte avize de specialitate.
1. Planui de amplasare In zona
2. Planul general3. Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii
14.2.3. Proiectut tefanic §i caietele de sarcsni
Proiectul tehnic si caietele de sarcini (care fac parte integranta din proiectul tehnic)reprezinta documentatia scrisa si desenata pentru care se eiibereaza autorizatia
de construire si care face parte din documentele de licitatii, pe baza carora seIntocmeste oferta si se executa lucrarea.
Proiectul tehnic §i caietele de sarcini se elaboreaza pentru fntregul obiectiv de
investitie si nu pe obiecte si lucrari sau parti din obiectele si lucrarile ce intra In
componenta obiectivului de investitie pentru care s-a aprobat studiul defezabilitate.
458 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Continutul cadru al proiectului tehnic este urmatorul:
1. Descrierea generala a lucrarilor
1.1. Elemente generale. Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului defezabilitate aprobat, etapa Tn care au fost stabilite elementele si solutiile
principale ale lucrarii si au fost obtinute toate avizele, acordurile siaprobarile executarii lucrarii.
1.2. Descrierea lucrarilor. Se fac referiri asupra urmatoarelor elemente:
• Amplasamentul;• Topografia;• Clima si fenomenele naturale specifice zonei;
• Geologia, seismicitatea;
• Prezentarea proiectului pe volume, brosuri, capitole;• Organizarea de santier, descriere sumara, demolari, devieri de retele etc.;
• Caile de acces provizorii;• Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon etc., pentru organizarea de
santier si definitive;
• Caile de acces, caile de comunicatii etc.;• Program de executie a lucrarilor, grafice de lucru, program de receptie;
• Trasarea lucrarilor;• Protejarea lucrarilor executate si a rnaterialelor din santier;• Masurarea lucrarilor;
• Laboratoarele necesare si testele care cad Tn sarcina contractantului lucrarii;
• Servicii sanitare Tn santier;• Relatii Tntre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare
(investitor);• Memorii tehnice de specialitate.
2. Caietele de sarcini
Caietele de sarcini sunt documente tehnice care:> Dezvolta Tn scris elementele tehnice mentionate Tn planse;
> Prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor.
Caietefe de sarcini se elaboreaza de proiectant pe baza planselor si se
organizeaza Tn brosuri distincte pe specialitati.
2.1. Rolul si scopul caietelor de sarciniFac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele de licitatit;
Produse lactate fermentate 459
Reprezinta descrierea lucrarilor care fac obiectul licitatiei; plansele facprezentarea lor grafica iar breviarele de calcul prezinta dimensionarea
elementelor constituente;Plansele, breviarele de calcui si caietele de sarcini sunt complementare;
Contin nivelul de performanta a lucrarilor, descrierea solutiilor tehnice sitehnologice folosite;Cuprind caractehsticile si calitatile materialelor folosite, testele si probele
acestora;Descriu lucrarile care se execute, calitatea, modul de realizare, testele,verificarile si probeie acestor lucrari, ordinea de executie si montaj §i
aspectul final;Tmpreuna cu plansele trebuie sa perrnita determinarea cantitatilor delucrari, costurile lucrarilor sj ale utilajelor, forta de munca si dotarea
necesara executiei lucrarilor;Sa stabileasca responsabilitatile pentru calitatile materialelor si ale
lucrarilor sj responsabilitatile pentru teste, verificari, probe;Sa prevada rnoduf de urmarire a cornportarii Tn timp a investitiei;Sa prevada masurile si actiunile de demontare, demolare, inclusiv
reintegrarea Tn mediul natural a de§eurifor dupa expirarea perioadei de
^ viata (postutilizarea).1
2.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini
In functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi:• Pentru executia lucrarilor;• Pentru receptii, teste, probe, verificari si punere Tn functiune, urmarirea
cornportarii Tn timp a constructiilor;
• Pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipamente si confectii diverse.
In functie de domeniui la care se refera, caietele de sarcini pot fi:
• Generale - se refera la lucrarile curente de constructii si se pot elabora pe
categorii si capitole de lucrari;
• Specifice - se elaboreaza independent pentru fiecare lucrare.
Continutul caietelorde sarciniCaietele de sarcini elaborate pentru fiecare categorie de lucrare trebuie sa
cuprinda:Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii si
instalatii;Nominalizarea planselor;Proprietatile materialelor componente (fizice, chimice, de aspect, de
calitate, tolerante, probe, teste;
460 Proiectarea obiectivelor de mvestitii din industria produselor lactate fermentate
Dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii;
Ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii;
Standarde, normative, prescript!! care trebuie respectate la materiale,utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari;
Conditii de receptie, aspect, culori, tolerante.
3. Listele cu cantitatile de lucrari*
Acest capital cuprinde toate elementele necesare pentru cuantificarea valorica
si a duratei de executie a investitiei si anume:
• Centralizatorul obiectelor pe obiectiv;• Centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte;
• Listele cu cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari;
• Structura articolelor pe capitole de lucrari;
• Listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotarile,, pentru executia lucrarilor care fac obiectul licitatiei publice;
• Specificatiile tehnice.
4.1 Graficul general de realizare a investitiei
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreaza
partile scrise ale proiectului.Piesele desenate se compun din:
1. Planurile generale• Planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrie;
• Planurile topografice principale;• Planurile de amplasare a forajelor si a profilelor geotehnice;• Planurile principale de amplasare a obiectelor, drumuhlor, aleilor pietonale,
platformelor etc.• Planurile principale privind sistematizarea verticala a terenului;
• Planurile principale privind constructive subterane.
2. Plansele principale ale obiectelor
3. Arhitectura
Cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, dupa cumurmeaza:
• Planul individual de amplasare;• Planurile de arhitectura ale nivelelor;• Sectiuni, fatade, detalii importante;• Tablouri de prefabricate, confectii, tamplarii si finisaje interioare si exterioare.
Produse lactate fermentate 461
-
4. Structura. Cuprinde plansele principale privind structura de rezistenta pentru
fiecare obiect.
5. Instalatitle. Capitolul cuprinde plan§ele principale privind executia instalatiilor
fiecarui obiect si anume:
• Planurile principale de amplasare a utiiajelor;• Scheme principale ale instalatiilor;• Sectiuni, vederi, detalii principale; plansele contin cote, dimensiuni, calitatile
materialelor, verificarile §i probele necesare, izolatii termice, protectii
anticorosive §i parametrii principali ai instalatiilor.
6. Dotari si instaiatii tehnologice
Capitolui cuprinde planurile principale de tehnologie si montaj, sectiuni, vederi,
detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii de montaj etc. si anume:
• Desene de ansambiu;• Schemele tehnologice ale fluxului tehnologie;• Schemele instalatiilor electrice, de automatizare, comunicatii, retele de
combustibil, apa, iiuminatetc., ale instalatiilor tehnologice;• Planurile de montaj, dimensiuni de amplasare, sarcini etc., inclusiv schemele
tehnologice de montaj;• Diagramele, nomogramele, calculele tehnologice si de montaj, inclusiv
materialul grafic necesar punerii Tn functiune si exploatarii;• Listele cu utilajele si echlpamentele din componenta planurilor tehnologice,
inclusiv parametri, performance si caracteristici. Caracteristicile tehnice siparametrii functionaii se prezinta fn cadrul unor limite rezultate din breviarefe
de calcul.
7. Dotari de mobilier, inventar gospodaresc, paza contra incendiilor, protectia
muncii etc.
• Planurile principale de amplasare §i montaj;
• Listele cu dotari, inclusiv parametri, performante si caracteristici.
14.3. Avize §i acorduri
14.3.1. Certificatul de urbanism §i autorizatia de construire/desfiintare
Realizarea constructor industriale, inclusiv a instalatiilor aferente acestora seefectueaza Tn baza autorizatiei de construire emisa in conformitate cuprevederile docurnentatiei de urbanism si a certificatului de urbanism.
462 Proiectarea obiectiveior de investitii din industria produsetor lactate fermentate
fn cazul Tn care, pentru realizarea unui obiectiv de investitie este necesara
desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau total a) a
unor constructii sau instalatii aferente, este necesara autorizatia de desfiintare.
Certificate de urbanism
Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute
solicitantului elementele privind:
- regimul juridic, economic si tehnic al constructiei;
- caracteristicile zonei de amplasament;
- cerintele urbanistice ce trebuie mdeplinite;
iista avizelor si acordurilor necesare Tn vederea autorizarii executarii lucrarilor
de constructii...
Solicitantul certificatului de urbanism poate fi o persoana fizica sau juridica
interesata sa cunoasca informatii cu privire la o constructie sau un amplasament.
Certificatul de urbanism se emite pentru autorizarea executiei lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente acestora, precum si Tn vederea desfiintarii
(demolarii, dezafectarii si dezmembrarii partiale sau totale) a unor constructii sau
instalatii aferente.
Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire /desfiintare s/ nu
confera dreptul de a executa lucrarile de constructie.
Certificatul de urbanism este emis de pre§edintele consiliului judetean sau de
prirnar, Tn functie de categoritle de constructii si de documentatia de urbanism si deamenajare a teritoriului.
Documentatia tehnica necesara emiterii certificatului de urbanism consta Tniplanul de situatie, elaborat pe suport topografic - vizat de oficiul judetean de
cadastru, geodezie si cartografie - la scarile 1 : 5 000 pana la 1:500.
Certificatul de urbanism emis face specificatii cu privire la:
> regimul juridic:
- situarea constructiei;- natura proprietatii;
- servitutile care greveaza asupra constructiei;
> regimul economic:- folosinta actuala;
- destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului;- regiementari privind obligatiile fiscale ale investitorului;
Produse lactate fermentate 453
- alte prevederi ce se refera la zona de amplasament;
> regimul tehnic:- informatii extrase din documentatiile de urbanism si din planurile de
amenajare ateritoriului;- regimul de aliniere a teritoriului si a constructiilor fata de drumurile publice
adiacente;
- retrageh si distante obligatorii la amplasarea constructiilor;
- Tnaltimea maxima a constructiilor si caracteristicile volumetrice (numar de
niveluri, dimensiuni reale);
- procentul maxim de ocupare a terenului (POT si coeficientul maxim deutilizare a terenului (CUT);
- utilitati (apa, gaze, energie electrica, energie termica, telecomunicatii,
canalizare etc.)
- circulate pietoni si autovehicule;- elemente privind volumetria si aspectul general al cladirilor Tn raport cu
constructiile Tnvecinate;
- necesitatea elaborarii unei documentatii de urbanism de tip P.LJ.Z sau
P.U.D.
> Tncadrarea / nemcadrarea lucrarilor m prevederile documentatiilor de urbanism
si de amenajare a teritoriului;
> Tntocmirea unor documentatii de urbanism suplimentare, de tip plan urbanistic
zonal (P.U.2.) sau de detaliu (P.U.D.) care sa justifice sofutia urbanistica
propusa sau sa modifice reglementarile urbanistice existente pentru zona deamplasament;
> limitele constructiei, retragerile obligatorii §i alte elemente extrase din
documentatiile de urbanism;
> rnentionarea avizelor §i acordurilor care trebuie sa Tnsoteasca proiectul de
autorizare;
4 avize si / sau acorduri obtinute pe plan local, prin grija emitentuluiautorizatiei, pe baza fiselor tehnice (completate de proiectant) si care seinclud Tn acordul unic pentru:
-utilitati urbane, Tn vederea avizarii racordarii investitiei la utilitatile urbane
necesare functionarii acesteia, inclusiv pentru organizarea executiei
lucrarilor (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica,alimentari cu energie termica, alimentare cu gaze naturale, telefonizare,salubritate, transport urban ori alte utilitati urbane, Tn functie de existenta
acestora si de relatia posibila cu investitia);
464 Proiectarea obiectivelor de investltii din industha produselor lactate fermentate
-prevenirea si stingerea incendiilor (Ordin Ml 791/1998), aparare civila
(Ordin MAN M46/1997), acordul de mediu (Legea 137/1995), avizul
sanitar (Ordin MS 331/1999) eliberate pe baza documentatiei elaboratade proiectant.
+ avize si / sau acorduri obtinute prin grija soiicitantului:
• avize specifice:
- avize necesare pentru situatii deosebite, ca urmare a conditiilor
speciale de amplasament;
- avizul expertului tehnic pentru cerinta de calitate Af (rezistenta si
stabilitatea terenurilor de fundare a constructiilor);
- avizul care cuprinde monumente si zone de protectie a acestora.
• acordul inspectoratului de Statin Constructii pentru:
- interventiile asupra constructiilor, determinate de necesitatea eliminarii
efectelor actiunilor accidentale (naturale);- interventiile determinate de actiuni ale omului asupra constructiilor in
vederea schimbarii de destinatie si performante;
• avizul proiectantului initial sau expertiza tehnica;
• acordul veciniior solicitat In situatiile:- constructiile noi amplasate adjacent constructiilor existente, In cazul Tn
care constructiile noi impun luarea unor masuri de interventie pentru
protejarea imobilelor existente §i daca prin proiect se mentine aceasta
obligativitate;
- constructiile noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor Tnvecinate.
Autorizatia de construire / desfiintare
Autorizatia de construire / desfiintare este actui de autoritate al administratieipublice locale, Tn baza caruia se pot executa lucrari de constructii (legea 50/1991;
453/2001) si pe baza caruia se realizeaza amplasarea, proiectarea, executarea
§i functionarea obiectivelor de investitie, respectiv pentru dezafectareaconstructiilor §i amenajarilor.
Solicitantul autorizatiei de construire / desfiintare poate fi o persoana fizica saujuridica Tndeplinind urmatoarele conditii:
• detine un titlu asupra constructiei;
• atesta dreptul de proprietate sau un Contract de concesiune, de cesiune, decomodat.
Produse lactate fermentate 465
Autorizatia de construire / desfiintare se elaboreaza cu respectarea prevederilor:
• Documentatiilorde urbanism;• Pianuriior de amenajare a teritoriului;
• Cerintelor impuse prin certificatul de urbanism si de avizeie / acordurileexprimate.
Autorizatia de construire / desfiintare este emisa de aceeasi autoritate a
administrate! publice care a emis certificatul de urbanism.
Documentatia tehnicaidesfiintare constain:
necesara erniterii autorizatiei de construire /
Certificatul de urbanism;
Proiectui pentru autorizarea lucrarilor de construire (P.A.C.) si Proiectui pentruautorizarea lucrarilor de desfiintare (P.A.D.), elaborate de colective tehnice de
specialitate pe baza datelor extrase din proiectui tehnic (care nu se prezinta laautorizare).
Elementele tehnice principale fa care se refera P.A.C. sunt:
- Memoriu
- Schema tehnologica de legaturi
- Planurile de construct!!
- Sectiuni longitudinale si transversale
- Fundatii
- Plan acoperis
Fisele tehnice pentru obtinerea avizelor (completate de proiectantul lucrarilor)cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic;
Documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt ?ncompetenta de obtinere a emitentului (avizeie de utilitati urbane, avizeie si
acordurile privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia
mediului si a sanatatii publice);
Avizeie si acordurile obtjnjjte de solicitant, stabilite prin certificatul de urbanism;
Daca o data cu autorizatia de construire / desfiintare se solicita §i autorizarea
organizarii executiei lucrarilor este necesara si prezentarea proiectului de
organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) - piese scrise §i desenate - precum si
avizeie specifice (aviz circulate, pentru ocuparea temporara a domeniului
public, aviz sanitar, aviz contract cu societatea de salubritate etc.);
Insumarea avizelor si acordurilor favorabile - exprimate prin fise tehnice -permite Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sa emita acordul unic. Pe baza
acordului unic se emite autorizatia de construire / desfiintare.
466 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
14.3.2. Acordul de mediux
Aplicabilitate si competence de emitere a acordului de mediu pentruproiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate
Proiectele publice sau private care pot avea efecte sernnificative asupra mediului
prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse procedurii de evaluare aimpactului asupra mediului aplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu(H.G. 918/2002).
Acordul de mediu este actui tehnico-juridic care da dreptui titularului proiectului sa
realizeze proiectul si prin care se stabilesc conditiile de realizare a acestuia din
punct de vedere al protectiei mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului, care este parte integranta din procedura
de obtinere a acordului de mediu, identified, descrie si evalueaza efectele directe si
indirecte ale proiectului asupra unor factori de mediu si determina decizia derealizare sau de nerealizare a proiectului pe amplasamentul ales.
Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza Tn faza de pregatire a
documentatiet care fundamenteaza fezabilitatea proiectului.
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza Tn etape, dupa cum urmeaza:
a) etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;b) etapa de definire a domeniului evaluarii §i de realizare a raportului privind
studiul de evaluare a impactului asupra mediului;
c) etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului.
Procedura de emitere a acordului de mediu este coordonata de autoritatea
competenta pentru protectia mediului (ACPM) prin colectivui de analiza tehnica(CAT).
Din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului,
proiectele de investitii avand ca obiect fabricarea produselor lactate se Tncadreaza
Tn categoria proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluariiimpactului asupra mediului (H.G. 918/2002).
x " " - -
Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare aimpactului asupra mediului cu consultarea CAT, far ACPM decide daca estenecesara sau nu efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.
Produse lactate fermentate 467
Impactul asupra mediului este determinat si de capacitatea de productie a
investitiiior din industria produselor iactate. Din acest punct de vedere se
precizeaza urmatoarele (Ordin 860/2002 MAPM):
a) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea laptelui cu mai mult
de 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces:
• se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiiior cu impact semnificativ
asupra mediului;
• se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului;
• pentru proiecteie de investitii noi din acest domeniu sau pentru modificarea
substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectare
aferente acestor activitati, se emit acorduri integrate de mediu;• pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului este
regionala.
b) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea iaptelui cu mai putinde 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces:
• Se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiilor cu potential
semnificativ asupra mediului;• Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare a
impactului asupra mediului; \^• Pentru proiecteie de investitii noi sau pentru modificarea substantial^ a celor
existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectare aferente acestor activitati
se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu;
• Pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului este
locals.
Documentatia tehnica necesara evaluarii impactului asupra mediului
Documentatia tehnica Tn elaborarea careia este implicat titularul proiectului si care
face parte din procedura^de evaluare a impactului asupra mediului aplicata Tn
scopul emiterii acordului de mediu este constituita din:
- fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului;
- memoriul de prezentare a proiectului;
raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
1. Fi§a tehnica privind conditiile de protectie a mediului (document anexa la
certificatul de urbanism) completata cu datele de identificare a
amplasamentului §i a activitatiior aferente, sta la baza Tncadrarii obiectivului Tn
468 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
functie de impactul asupra mediului si a stabilirii tipului de procedure deevaluare a impactului asupra mediului.
2. Memoriul de prezentare a proiectului contine descrierea proiectului siinformatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului (Ordin860/2002, MAPM).
Continutui cadru al memoriului de prezentare necesar emiterii acordului / acorduluiintegral de mediu este urmatorul:
/. Date generate:
- Denumirea obiectivului si amplasamentul;- Proiectantul §i beneficiarul lucrarii;- Valoarea estimativa a lucrarilor, din care: pentru protectia mediului;- Perioada de executie
//. Date specifice proiectului:
- Oportunitatea investitiei- scopul si importanta obiectivului de investitii;- utilitatea publica si / sau modul de mcadrare Tn planurile de urbanism si
amenajarea teritoriului.
- Descrierea proiectului
- descrierea caracteristicilor fizice ale fntregului project, modul de asigurareCcilitativa §i cantitativa a utilitatilor in faza de constructie §i functionare;
- descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie dintehnologia produselor lactate fermentate (natura si cantitatea materiilorprime si a materialelor folosite, capacitatea de productie pe sortimente sitotal, cantitati de produse §i subproduse obtinute si destinatia acestora;
- descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupramediului.
///. Surse de poluanti §i protectia factorilor de mediu
- Protectia calitatii apelor:- Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati
pe faze tehnologice;- Instalatia de epurare sau de preepurare a apelor uzate, elementele de
dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor;- Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati Tn mediu, locul de
e vacua re;- Protectia Tmpotriva zgomotului
Produse lactate fermentate 459
- surse de zgomot;
- amenajari si dotari pentru protectia Tmpotriva zgomotului;
- nivelul de zgomot la limita incintei, obiectivului si la eel mai apropiat receptor
protejat;
- Protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public:
- distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public si lucrari,
dotari §i masuri pentru protectia acestora;
- Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
- Tipuri si cantitati de deseuri de orice natura rezultate;
- Modul de gospodarire a deseuritor si asigurarea conditiilor de protectie a
mediului;
T 'IV. Lucrari de refacere / restaurare a amplasamentului:
- Lucrari propuse pentru refacerea / restaurarea amplasamentului la Tncetareaactivitatii.
'V • -
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:
Dotari si masurile prevazute pentru supravegherea calitatii factorilor de mediu simonitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului.
VI. Piese desenateI
~ Planul de Tncadrare Tn zona a obiectivului si planul de situatie cu modul deplanificare a utilizarii suprafetelor;
- Schemele de flux pentru:
- Procesul tehnologic cu bilantul cantitativ si calitativ, modul de colectare §idirijare la instalatia de depoluare;
- Procesele de epurare a apelor reziduale;
- Alte piese desenate stabilite de ACPM.
3. Raportui la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluir
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza prin agenti economicispecializati, persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului,
atestate pentru astfel de activitati. Rezultatele studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului sunt prezentate in raportui la studiul de evaluare a impactului
r asupra mediului care este documentul tehnic pe baza caruia ACPM, cu
L
470 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
consultarea CAT, stabileste emiterea sau respingerea motivata a acordului de
mediu / acordului integrat de mediu.
In cadrul acestui raport, titularul proiectului furnizeaza urmatoarele informatii (HG
918/2002):
a) descrierea proiectului (amplasament, solutii tehnice adoptate);
b) descrierea masurilor avute Tn vedere pentru a evita, a reduce sau a remedia
efectele negative asupra mediului;
c) date necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care
proiectuf le poate avea asupra mediului;
d) prezentarea generala a principalelor alternative studiate de titularul proiectului,
cu indicarea motivelor alegerii sale, avand Tn vedere efectele asupra mediului;
e) rezumatul informatiilor prezentate mai sus,
Pentru a asigura furnizarea informatiilor prezentate mai sus se recomanda ca
raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sa aiba urmatoarea
structura:
/. Informal!! generate'.
- informatii despre titularul proiectului si des'pre autorul atestat al studiului deevaluare a impactului asupra mediului si a raportului la acest studiu;
- denumirea proiectului;- descrierea proiectului cu prezentarea etapelor acestuia (constructie,
functionare);productia realizata si resursele energetice necesare asigurarii productiei (gaze
naturale, combustibili lichizi sau solizi, energie eiectrica);
- informatii despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul;
- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele;
- amplasamentele pentru alternativele din project si, pentru fiecare alternativa,
informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori si
arii naturale protejate, zone de protectie sanitara etc.
- informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala Tn zona
amplasamentului proiectului;
informatii despre modaiitatile de conectare la infrastructura existenta.
//. Procese tehnologice:
- Procese tehnologice de productie:
- descrierea proceselor tehnologice si a echipamentelor; alternative avute Tnvedere;
Produse tactate fermentate 471
c- valorile limita atinse prin tehnologia propusa si prin cele mai bune tehnici
disponibile raportate la kg de produs finit sau materre prima - apa, m3;
energie, GJ; emisii de poluanti Tn apa, g (sau concentratii mg/l), deseuri, kg;T
- Actiuni de dezafectare a unor echipamente, instalatii, cladiri.
///, De§euri - generare, eliminare si reciciare.
IV. Impactu! potential asupra componenteior mediului §i masuri de reducere a
acestuia:
- impactul datorat perioadei de constructie, perioadei de functionare si de
mchidere a activitatii;
- impactul semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, ternporar, pozitiv
sau negativ) asupra mediului (exprimare cantitativa si metode de prognozare si
de evaluare);- masuri de prevenire / evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ.
- Apa
- starea apeior subterane (dinamica, compozitie, tipuri, concentratii de
poluanti);
- caracteristici ale apeior, distanta fata de prizele de apa;
- descrierea surselor de alimentare cu apa;
- descrierea sistemelor de drenaj si ameiiorare.'
^ Aiimentarea cu apa
- caracteristici cantitative ale sursei de apa Tn sectiunea de prelevare (debit
modul, mediu lunar/zilnic);
- instalatii hidrotehnice (tip, presiune, stare tehnica);
|~ - motivarea metodei propuse de alimentare cu apa si masuri de Tmbunatatire
a alimentarii cu apa;
p - calitatea apei folosite (indicator! fizici, chimici, microbiologici);
- motivarea folosirii apei potabile subterane Tn scopuri de productie;
- alti consumatori de apa Tn zona de activitate;
•/ Managements apeior uzate:
- descrierea surselor de generare a apeior uzate;
- cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apeior evacuate (industriale,
pluviale);
- refolosirea apeior uzate;
- masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti;
- sistemu! de colectare a apeior uzate;
472 Proiectarea obiectivelor de investitit din industria produselor lactate fermentate
- locul de descarcare a apelor uzate neepurate / epurate (Tn canalizarea
oraseneasca, Tn statia de epurare sau direct Tn receptori natural!);
- conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate Tn canalizarea a tor objective
economice;
- indicator! ai apelor uzate;- instalatii de preepurare / epurare existente (capacitate si metoda de
epurare);- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor
neepurate descarcate direct.
•/ Prognozarea impactului
s Masuri de diminuare a impactului
S Harti si desene privind planul de situatie cu indicarea:
- surselor de alimentare cu apa;- statii de tratare a apelor uzate;- locul de evacuare a apelor uzate;- zone de protectie sanitara"
4 Aerul
^ Date generate- conditii de clima si meteorologice pe amplasament (temperatura, precipitatii,
vant dominant etc.);- surse de poluare stationare si mobile existente Tn zona si niveiul de poluare
Tn zona amplasamentului.
^ Surse de poluanti;
s Masuri de diminuare a impactului;
s Harti si desene privind planul de situatie care va include:
- obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului;- localizarea surselor de poluare, a zonei de protectie sanitara, roza vanturilor,
surse de poluare existente tn zona.
4 Geologiasubsolului
- caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus;- structura tectonica, activitatea seismologica;- procese geologice (alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse
aiunecarilor de teren etc.).
* Peisajul- Tncadrarea Tn regiune, diversitatea peisajului;
Produse lactate fermentate 473
S Impactul prognozat
- tipuri de peisaj, rnodificari Tn utilizarea terenului si impactul acestor modificari
asupra stabilitatii si a valorii estetice a peisajului;
- relatia dintre project si zone protejate, impactul prognozat asupra acestor
zone;
- relatia dintre project si zonele naturale folosite Tn scop recreativ;
- vizibilitatea arnplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;
*f Masuri de diminuare a impactului- fezabilitatea, dimensiunile si masurile de renaturalizare a terenului degradat
din interiorul si din afara amplasarnentului;
- masuri de evitare a impactului (alegerea arnplasamentului obiectivului, a
materialelor si a tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si
cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic).
•/ Harti cu indicarea:
- folosintei terenului, a schimbarilorsi a masurilor de protectie;
- impactului produs de project asupra cadrului natural si asupra zonelorprotejate;
- impactului estimat asupra resurselor estetice;- zonelor verzi plantate in teritoriu.
4 Mediul social §i economic:
- caracteristicile populatiei Tn zona de impact;- impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de
munca, dinamica somerilor;- investitii locale si dinamica acestora;- pretul terenului Tn zona si dinamica acestuia;- impactul potential asupra activitatilor economice;
- impactul potential asupra conditiilor de viata din zona.
s Masuri de diminirare a impactului
4 Conditii culturale, patrimoniu cultural
- impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,arheologic sau asupra monumentelor istorice;
V. Anaiiza alternativelorPentru identificarea alternative! optime, raportul la studiul de evaluare a impactuluiasupra mediului cuprinde:
474 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
- descrierea alternativelor (amplasament, moment de demarare a proiectului,soiutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupramediului) cu indicarea motivelor care au condus la alegerea variantei propuse;
- analiza marimii impactului si eficienta rnasurilor de ameliorare pentru fiecarealternative! a proiectului si pe fiecare componenta de mediu.
VI. Monitorizarea:
Se elaboreaza un plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor demediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii si a parametrilor acestora;
VII. Situatii de rise (cutremure, alunecari de teren etc.), planuri pentru situatii derise;
VIIL Descrierea dificultatilor (tehnice §i practice) Tntampinate In efectuarea evaiuariiimpactului asupra mediului.
IX. Rezumat fara caracter tehnic
Se realizeaza un rezumat, fara date tehnice, al tuturor informatiilor furnizate Tnraport, care sa cuprinda eel putin:a) descrierea activitatii;b) metodoiogii utilizate Tn evaluarea impactului asupra mediului;c) impactul prognozat asupra mediului;d) identificarea si descrierea zonei Tn care se resimte impactul;e) masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu;f) concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului;g) prognoza asupra calitatii / standardului de viata si asupra conditiilor sociale In
zona de impact,h) enumerarea altor avize si acorduri obtinute.X. Documente anexate privind evaluarea propunerilor motivate ale publicului siminutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului Tndezbatere publica.
Procedura - cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Proiectele de investitii noi publice sau private si modificarea substantial^ a celorexistente, inclusiv proiectele de dezafectare aferente acestor activitati seTncadreaza Tn categoria activitatilor §i / sau instalatiilor cu impact semnificativasupra mediului pentru care solicitarea acordului de mediu este obligatorie sipentru care se emit acorduri de mediu sau acorduri integrate de mediu.
Produse lactate fermentate 475
&LARULDepunerea.
SolicitariiFi§ei tehnice
Proiecte cu impactnesernnificativ
Nu face obiectulprocedurii de mediu
ACPM ,Analiza
in vedereaTncadrarii:
Proiecte cu impactsemnificativ
TITULARDepunere
documente
Proiectecu impactred us
:V;TJTULAR . - •Memoriu'de. . .prezentare ACPMPV verificareamplasament §iTabel (Lists)de control
ACPMSolicita informatii /
documente suplimentare
Face obiectulprocedurii de mediu
fara a cord
ACPM/CATEtapa de Tneadrare
Cu EIA / Anunt public
Etapa de definirea domeniului EIA
Reaiizare EIA . ' "Prezentare raportDezbatere publica
TITULAR- '•'Refacere /'
Prezentare raport
Respingeremotivate
ACPM - Autoritatea (publica) competentapentru protectia mediului
CAT - Colectivul de analiza tehnicaEIA - Evaluarea impactului
ACPM / CATEtapa de verificare
Acceptare raportAnunt public
Acord /Acordintegrat de mediu
Fig. 14.1. Schema logica a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului §i emiterea
acordului de mediu pentru proiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate.
476 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produsetor lactate fermentate
Etapele (tehnice) principale ale procedurii de evaluare a impactului asupramediului pentru proiectele de investitii din industria produselor iactate fermentateaplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu (HG 918/2002 si Ordinui 860/2002MAPM) sunt prezentate Tn fig. 14.1.
Depunerea solicitarii §i evaluarea initiala a acesteia
1. Solicitarile de acorduri de mediu, Tnsotite de fi$a tehnica privind conditiile deprotectie a mediului (anexa !a certificatul de urbanism) necesara pentru obtinereaacordului unic, completata cu datele de identificare a amplasamentului si aactivitatilor aferente, se depun la autoritatea (publica) competenta pentru protectiamediului (ACPM) pe raza careia se afla amplasamentul Tn conformitate cucompetentele prezentate Tn cap. 14.3.2.1
2. ACPM stabileste:
• Tncadrarea obiectivului Tn functie de impactul asupra mediului;• tipul de procedura; •
" • documentele necesare autorizarii.
3. Titularul proiectului depune la ACPM urmatoarele documente tehnice:
• memoriul de prezentare a proiectului;• documente privind informatiile prezentate Tn cererea de solicitare a acordului
si Tn fisa tehnica.
Etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactuluiasupra mediului
4. Tn functie de Tncadrarea obiectivului din punct de vedere al impactului asupramediului, ACPM realizeaza urmatoarele etape de procedura:
a) stabileste urmatoarea etapa de parcurs a procedurii (a se vedea cap. 14.3.2)astfel:• pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mare de 200 t/zi lapte
prelucrat se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii',• pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mica de 200 t/zi lapte
prelucrat se trece la etapa de mcadrare a proiectului pentru a se stabilidaca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.
b) evalueaza solicitarea, verifica amplasamentui si Tntocmeste procesul verbal deverificare a amplasamentului la care anexeaza lista de control;
c) Tntocmeste anuntul public pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupramediului Tn vederea publicarii Tn mass-media de catre titular;
Produse lactate fermentate 477
Pentru proiectele cu capacitati mai mici de 200 t/zi lapte prelucrat, Colectivulde Analiza (CAT) decide asupra etapei de Tncadrare. Proiectele pentru care Tnetapa de Tncadrare a fost stabilita necesitatea efectuam evaluarii impactuluiasupra mediului se supun Tn continuare etapei de definire a domeniuluievaluarii. tTitularul proiectului informeaza publicui asupra deciziei privind etapa deincadrare a proiectului, iar acesta poate prezenta ACPM propuneri justificatecu privire la decizia de Tncadrare a proiectului.
Procedura simplificata de avizare
7. Proiectele aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau proiecteie^ pentru care s-a stabilit Tn etapa de incadrare ca nu este necesara efectuarea
evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate faraacord de mediu.
Etapa de definire a domeniului evaluarii §i de realizare a raportului privindstudiul de evaluare a impactului asupra mediului
8. Titularul proiectului furnizeaza ACPM informatiile suplimentare solicitate sidovada publicarii Tn mass-media a deciziei de Tncadrare a proiectului.
9. ACPM §i CAT Tntocmesc Tndrumarul / lista de control cu problemele specificepentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
10. Pe baza Tndrumarului titularul proiectului realizeaza, printr-o persoana juridicasau fizica, independents de titular si atestata Tn acest scop, studiul de evaluarea impactului asupra mediului finalizat printr-un raport care se TnainteazaACPM.
Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactufuiasupra mediului
11. Sub Tndrumarea ACPM, titularul proiectului organizeaza dezbaterea publica Tncare prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.Titularul Tntocmeste o evaluare a observatiilor motivate ale publicului.
12. ACPM si CAT analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului asupramediului si evaluarea observatiilor publicului.
13. CAT poate cere titularului de project, Tn mod justificat, corectarea saumodificarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului dupacare se face o noua analiza Tn CAT.
478 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
14. ACPM cu consultarea CAT stabileste emiterea sau respingerea motivata a
acordului de mediu / acordului integral de mediu privind realizarea proiectului
pe amplasamentul ales.
15. Dupa definitivarea deciziei CAT, ACPM transmite titularului decizia de emitere
sau respingere a acordului de mediu / acordului integrat de mediu si continutul
anuntului public pe care titularul il publica in mass-media.
16. Daca observatiile din partea publicului justifica solicitarea de noi informatii sau
investigate suplimentare, ACPM decide reluarea procedurii de la etapa
solicitarii acestor informatii.
17. Pentru proiectele de investitii finantate din fonduri comunitare, parametrii
instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea
Tn vedere conditiile de emisie / evacuare de poluanti stabilite prin legislatia
Uniunii Europene.18. Acordul integrat de mediu include masurile necesare pentru protectia mediului
si valorile limita de emisie.•
Informarea §i participarea publicului la procedura de evaluate a impactului
asupra mediului
19. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoareloretape:
a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un project;
b) decizia etapei de Tncadrare a proiectului;
c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului;d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului.
20. Publicul poate prezenta ACPM propunerea de reconsiderare a decizieireferitoare la etapa de Tncadrare.
21. ACPM §i CAT pregatesc decizia finala a etapei de Tncadrare, luand Tn
considerare propunerile publicului.
22. Dupa efectuarea evaluarii impactului asupra mediului si realizarea raportului la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului, titularul proiectului face
posibila informarea publicului asupra continutului acestora.
23. Titularul proiectului pregate§te o evaluare a propunerilor motivate alepublicului.
24. Dupa examinarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
si a evaluarii motivate a propunerilor publicului si a concluziilor partilorimplicate Tn evaluare, ACPM ia decizia privind emiterea acordului de mediu /acordului integrat de mediu sau respingerea motivata a proiectului peamplasarnentul propus.
Produse lactate fermentate 479
25. ACPM anunta in pagina proprie de Internet sau prin afisaj informativereferitoare, Tn principal, la continutul deciziei privind emiterea acordului de
mediu / acordului integral de mediu si motivele care au stat la baza luarii
deciziei; iartitularul proiectului anunta decizia primita folosind metodele mass-media de informare.
26. ACPM poate revizui acordul de rnediu daca apar elemente noi necunoscute la
data emiterii sau ?l poate suspenda pentru nerespectarea prevederilor
acestuia.27. Inaintea punerii Tn functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact
semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acordul de mediu / acordul
integrat de mediu, titularii solicita obtinerea autorizatiei de mediu /autorizatiei integrate de mediu.
14.3.3. Avizul de gospodarire a apelor
Avizuf de gospodarire a apelor reprezinta actul ce conditioneaza, din punct devedere tehnic si juridic:
- finantarea si / sau executia obiectivelor noi de investitii care au legatura cu
apele de suprafata sau subterane;
dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea procesului tehnologic sau ainstalatiilor existente ale utilizatorilor de apa.
Avizul de gospodarire a apelor se solicita de titularul investitiei In faza de
proiectare - studiul de fezabilitate - pe baza unei documentatii tehnice (Ordin nr.
1141/2002 MAPM).
Proiectele de investitii pentru industria produselor lactate fermentate includ:
- lucrari de folosire a apelor, construct!! si instalatii aferente: alimentari cu apa
potabila sau industrial^;
- lucrari, construct!! si instalatii pentru protectia calitatii apeior sau care
influenteaza calitatea apelor: lucrari de canalizare si evacuare de ape uzate,
statii §i instalatii de prelucrare a apelor pentru Tmbunatatirea calitatii.
Acest gen de lucrari §i categorii de activitati care au legatura cu apele impun
necesitatea solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire a apelor.
Lucrarile si categoriile de activitati derulate Tn faza de executie a investitiilor din
industria PLF pentru care nu sunt necesare solicitarea si obtinerea avizului des
gospodarire a apelor sunt:
480 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
• instalatiile cu caracter provizoriu pe durata de executie a investitiilor, dacadebitui prelevat nu depaseste 10 l/s, iar apele evacuate rezultate dupa folosirenu influenteaza calitatea emisarului;
• lucrarile noi de captare a apei, daca debitui prelevat nu depa§este 10 l/s, iarapele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor deapa.
Tn cazul proiectelor de investitii din industria produselor lactate fermentate,competentele posibile de emitere a avizului de gospodarire a apelor sunt:
1. Folosirea apelor
1.1. Alimentari cu apa potabila si industrials cu debitui:a) mai mic de 1 500 l/s - Directia Apelor;b) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor
1.2. Alimentari cu apa din subteran prin forare, al caror debit este:a) mai mare de 15 l/s - Directia Apelorb) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor
2. Protectia calitatii apelor. Canalizari, statii si instalatii de epurare, evacuari de apeuzate, al caror debit maxim este:
a) mai mic a 1200 l/s - Directia apelorb) mai mic sau egal cu 12 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor
Documentatia tehnica Tntocrnita Tn scopul fundamental solicitarii avizului degospodarire a apelor se elaboreaza de catre unitati publice sau private, abilitate Tnacest sens. La baza acestei documentatii tehnice stau studiile meteorologice sihidrologice si studiile de gospodarire a apelor si de impact produs de lucrarilepropuse asupra resurselor de apa si zonelor riverane. Solutiile propuse prindocumentatiile tehnice necesare solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire aapelor trebuie sa fie Tn concordanta cu principiile tehnice impuse de protectiamediului §i cu amplasamentul propus (a se vedea cap. 14.3.2)
14.4. Alegerea amplasamentului general
Amplasarea unei fabric! de produse lactate fermentate comporta analiza unuicomplex de probleme tehnice, economice si sociale dintre care, cele maiimportante raman aspectele care asigura obtinerea unei eficiente ridicate.
Aspectele tehnice care trebuie luate Tn considerare sunt:
Produse lactate fermentate 481
- daca productia poate fi realizata prin dezvoltarea unei Tntreprinderi existentesau este necesara construirea unei Tntreprinderi noi;
- daca se pot asigura utilitatile necesare.
Aspectele econornice sunt determinate de:
- cheltuiefile materiale pentru realizarea obiectivului de investitii;
- cheltuielile de productie;
- cheltuielile pentru asigurarea materiel prime;
- cheltuielile pentru distributia productiei la consumator.
Aspectele sociale vizeaza:- ocuparea fortei de munca;
- situatia zonei sau a localitatii din punct de vedere al dezvoltarii economice;
Alegerea amplasamentului general al unui obiectiv de investitii din industria
produselor lactate fermentate, Tn functie de capacitatea de productie si deimplicatiile economice si sociale se face Tn concordanta cu:
- planul de amenajare a teritoriului zonal;- planul de amenajare a teritoriului judetean;
- planul de amenajare a teritoriului interorasenesc.
La stabilirea amplasamentului general trebuie sa se ia Tn considerare urmatoareleelemente:
> Numarul de variante de amplasament posibile este Z + V (Z pentru unitate
noua, V pentru unitate care se dezvolta);
> fj [lei/t], investitia specifica pentru fiecare varianta /de amplasament, /variind de
la 1 la Z + V;
> D [ani], durata de recuperare a cheltuielilor realizate Tn investitie;
> X [t], productia realizata pe Tntreaga durata de recuperare a cheltuielilor de
Xinvestitie, sau x — — [t/an]
> Rata anuala a cheltuielilor de investitii este
/ . - XiD
[lei/an] sau I. -x [lei/an]
(14.1)
(14.2)
> Consumul specific este p [litri lapte /1 prod us];
> Laptele se colecteaza de la y baze care se afla la distanta c/y/, [km] de
amplasamentul / (/ variaza de la 1 la y numarul total de baze), fiecare baza
dispunand de o cantitate de lapte M/[l/an];
> Cheltuielile unitare pentru transportui laptelui sunt tp [lei / (litru-km)];
482 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
> Cheltuielile anuale efectuate cu transportul laptelui de la cele / baze ia
amplasarnentui /sunt:
yVM.-d..-t [lei/an]£-1 j n D l J
Nota: Trebuie respectata conditia:
(14.3)
sau (14.4)
7=1
Productia se trimite la W centre de distributie, fiecare centru preluand cantitatea N,
[t/an] de produse finite. Centrele de distributie se afla la distanta d//, [km] de
amplasarnentui /', iar cheltuielile de transport pe unitatea de produs finit sunt
fp, [lei/(t-km)]. Indicele I varlaza de la 1 la W, numarul total al centrelor de distributie.
> Cheltuielile anuale efectuate cu transportul produselor finite de la amplasa-
rnentui / la centrul de distributie /sunt:
W[lei/an]
1=1(14.5)
Nota: Trebuie respectata conditia:
W W
/=!
X_
Dsau ^ x (14.6)
1=1
> Cheltuielile de productie pe unitatea de produs, exclusiv cheltuielile de
transport si amortisment, la amplasarnentui /sunt g/[lei/t];
> Cheltuielile de productie anuale, exclusiv cheltuielile de transport si
amortisment sunt:
D[lei/an] (14.7)
> Amplasarnentui /, favorabil din punct de vedere economic, este obtinut prin
optimizarea functiei:
Produse lactate fermentate 483
/ • x o • x y wF. =— - + — + YM .-d..-t + y N, -dj. - t , lei/an] (14.8)
D D ~ 3 ji P ft i i* PiJ~l t=L
Tn care termenii reprezinta, Tn ordinea includerii Tn ecuatie:
- costul investitiei ce trebuie returnata anuai;- cheltuielile de prelucrare a productiei;
- cheltuieiile de transport al materiel prime;
- cheltuielile de transport al productiei finite.
In cazul amplasarii unei unitati noi cu un anumit nivel de dotare, Tn cele zvariante,
investitiile proprii si cheltuielile de productie sunt identice pentru toate variantele de
amplasament.
Rezulta-ca functia F, devine Fz, iar Tn aceasta din urma se poate renunta la primiidoi termeni, optimizarea facandu-se numai Tn legatura cu cheltuielile de transport.
La optimizarea functiei F/ trebuie sa se aiba Tn vedere toate unitatile cu acelasi
profil de productie din zona (si cele din afara celor /amplasamente luate Tn atentie)
si toate bazele de materie prima §i centrele de distributie (Tn afara celor y baze de
materie prima si, respectiv, W centre de distributie), aceasta deoarece este
posibila o redistribuire a materiilor prime Tntre unitati cu acelasi profil si o distributiea produselor finite la toate centrele de consum.
Ampiasamentul ce! mai economic este eel la care functia F/ are valoarea cea maimica.
14.5. Stabilirea amplasamentului Tn localitate
Amplasarea unui obiectiv de investitii din industria PLF, Tn functie de capacitatea
de productie si de implicatiile economice si sociale, trebuie facuta Tn concordanta
cu:- planul de amenajare a teritoriului zonal;
- planul de amenajare a teritoriului judetean;
- planul de amenajare a teritoriului interora§enesc;
- planul de amenajare a teritoriului municipal sau orasenesc;
- planul urbanistic general.
Tn functie de capacitatea de productie, Tntreprinderile din industria PLF pot fi
amplasate:
- Tn zone industriale, daca necesita transporturi rutiere intense, Tncadrandu-se Tn
distanta de protectie;
484 Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
• Tn vecinatatea zonelor de locuit sub forma de zona industriala fara nocivitati sau
incomodari, Tn care se pot amplasa mtreprinderi care necesita suprafete de
teren reduse, cu transporturi rutiere reduse si care au multi salariati;
• m interiorul zonelor de locuit cu respectarea distantelor sanitare minime (pentru
fabric! de PLF circa 50 m) daca au transporturi rutiere reduse §i daca sunt
legate direct de retele de utilitati sau de distribute a produselor finite.
Variantele de amplasament Tn localitate analizate Tn cadrul studiilor de
prefezabilitate si fezabilitate trebuie analizate pentru optimizare tinand seama de
urmatoarele criterii:> Costul racordarilor la retelele de utilitati si cai de comunicatii existente sau
costul realizarii unor investitii pentru furnizarea utilitatilor, Cr;
> Costul demolarilor si al modificarilor la fucrarile existente necesare pentrucrearea platformei de amplasare a investitiei propuse, C2\ Costul crearii platformei de amplasare prin excavatii, umpleri, transport de
pamant, C3;
> Costul lucrarilor subterane: fundatii, izolatii la fundatii, lucrari speciale pentru
retelele exterioare datorita nivelarii terenului, C4 (costul lucrarilor subterane este
determinat de rezistenta admisibila a terenului, adancimea stratului de apafreatica, natura terenului - macroporica sau nu);
> Costul terenului, C5.
Cel mai economic amplasament este eel a carui functie determinata de costurilerespective este minima. Functia pentru minimizare se scrie sub forma:
mm A D2(14.9)
Tn care D?; D2\3 sunt duratele normate de recuperare. Duratele normate sunt
diferite deoarece se are Tn vedere ca demolarile, modificarile, cheltuielile pentrucrearea platformei si terenul se platesc o singura data si, deci, D3 este legat de rata
capitalului investit, Tn timp ce, Iucrarile pentru asigurarea utilitatilor si Tntretinerea
retelelor, Tn cursul exploatarii au si alte cheltuieli. Tn mod normal: D/ > D2 >D3.
14.6. Proiectarea planului general allntreprinderii
Planul general contine reprezentarea grafica a tuturor obiectelor si retelelor dinincinta unei Tntreprinderi cu delimitarea precisa a pozitiei Tn plan orizontal si verticalprin coordonate si dimensiuni.
Planul general se Tntocmeste:
Produse lactate fermentate 485
- ca o prima tatonare a specialistufui tehnolog, sub forma unei schite de plan
general care are rolul de a da o orientare asupra formei si pozitiei relative a
construction din incinta;
- ca o piesa componenta a partii grafice a proiectului tehnic In care este
definitivata marimea si pozitia tuturor obiectelor din incinta obiectivului proiectat.
La proiectarea planului general se urmareste:
> Folosirea rationala a terenului Tn scopul maririi eficientei economice a
investitiifor si a reducerii cheltuieliior de exploatare determinand un grad de
ocupare cu construct!! de circa 25 - 35 % si un grad de ocupare total
(constructii, drumuri, spatii pentru retele de utilitati) de circa 60 - 85 %.
In acest scop se are Tn vedere:• Comasarea sectiilor Tn hale monobloc care sa asigure o concentrare si
grupare maxima a sectiilor productive, auxiliare si de deservire;
• Amplasarea Tn aer liber a utilajelor a caror functionare nu este conditionata
de agenti atmosferici, cum sunt tancurile verticale de receptie si depozitare a
laptelui;• Zonificarea functional^ a incintei;• Dezvoltarea pe verticala, daca procesul tehnologic o permite si cand
adoptarea acestei solutii este justificata din punct de vedere tehnico-
economic, seismic, geotehnic si urbanistic;
• Asigurarea unor fluxuri corecte de circulatie, Tn concordanta cu fluxul
tehnologic §i a unor trasee econornice pentru caile de circulatie si retele de
utilitati. Sectiile consumatoare de utilitati se amplaseaza grupat, Tn
apropierea surselor sau a racordurilor respective.
• Limitarea la strictul necesar a distantelor Tntre obiectele ce nu pot fi
comasate. Distantele dintre obiectele din incinta sunt determinate de:
- considerente tehnologice;
- valori minime admise de normativul sanitar; se recomanda ca aceasta
distanta sa fie mai mare decat jumatatea sumei Tnaltimii cladirilor ce se
afla fataTn fata.
- valori minime admise de normativele de paza contra incendiilor si de
gradul de rezistenta la foe al materialelorde constructie folosite;
• Limitarea la strictul necesar a distantelor dintre cladiri si arterele principale
de circulatie folosite. Aceste distante se aleg tinand seama de:
- distanta de protectie sanitara impusa de procesul tehnologic;- intensitatea traficului;
- normele de paza contra incendiilor care impun o distanta minima pentru a
asigura circulatia vehiculelor Tn vederea actionarii Tn caz de incendiu.
486 Pro/ectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
> Amplasarea cladirilor fata de curbele de nivel se face urmarind ca volurnul
de terasament sa fie cat mai redus, far acolo unde este posibil se urmareste
valorificarea reliefului natural In vederea evitarii volumelor mari de excavatii si
fundatii. Cladirile trebuie sa aiba latura lunga paralela cu curbeie de nivel
constant.
> Amplasarea si orientarea cladirilor si a instalatiilor fata de punctele cardinales.i directia vanturilor dominante trebuie sa asigure conditiile cele mai
favorabile pentru eliminarea si ventilarea naturala. In acest scop, cladirile sunt
astfel orientate meat latura lunga sa fie paralela cu directia vanturilor dominante
din anotimpul friguros sau sa faca un unghi cuprins Tntre 0 si 45 ° fata de
aceasta directie.
> Amenajarea terenului de amplasament trebuie sa asigure o Tnclinare
suficienta pentru a favoriza scurgerea apelor de ploaie.
> Circulatia Tn incinta Tntreprinderii se organizeaza astfei meat circulatia
pietonilor sa fie separata de circulatia cisternelor auto pentru aprovizionare cu
fapte sau a altor vehicule, evitandu-se Tncrucisarile pentru a exclude
posibifitatea de producere a accidentelor.
> Retelele exterioare de utilitati trebuie sa fie amplasate alcatuind culoare usoraccesibile sau canale accesibile Tn spatiile nefolosite dintre cladiri si dintre
cladiri si caile de circulatie, pentru a asigura o utilizare judicioasa a terenului, a
permite racordari economice si cheltuieli de exploatare reduse.
> lluminarea teritoriului Tntreprinderii trebuie asigurata prin retele de iluminat
dispuse pe arterele de circulatie, Tn jurul cladirilor si la limita teritoriului.
> Se prevede un spatiu preuzinal Tn fata portilor principale ale intreprinderii,
proportional cu marimea schimbului maxim de personal, socotind eel putin
0,25 m2 pentru fiecare persoana.
Proiectarea corpului principal de fabricate
^ incepe la studiul de fezabilitate unde:
• se defineste ce contine;
• se stabilesc marimea, forma si pozitia Tn planul general;
• se prezinta solutiile constructive adoptate;
^ se definitiveaza Tn proiectul tehnic (detalii de executie) unde:
• se Tntocmeste toata documentatia grafica cu detaliile de executie;
Produse lactate fermentate 487
• se elaboreaza toata documentatia economica pentru a executa fizic iucrarea
Corpul principal de fabricate trebuie sa cuprinda cat mai multe functii, daca este
posibil toate functiile necesare realizarii productiei pentru Tntreaga gama desortimente de produse lactate fermentate sau alte produse lactate a caror
producere a fost fundamentata Tn studiile de prefezabilitate si fezabilitate. Aceste
functii sunt:
- de productie;
- de depozitare;
- asigurare cu utilitati;- functii sociale;
- administrate etc.
A Schema de laze
Un proces tehnologic este format din faze de fabricate distincte care dau un
produs intermediarsau finit bine precizat.
Prin faza unui proces tehnologic se Tntelege grupa de transformari prinparcurgerea carora, pornind de la materia prima sau produse intermediare, se
obtine un alt produs intermediar sau produs finit. Fazele unui proces tehnologic se
clasifica Tn:
- faze principale, care cuprind succesiunea transformarilor materiei prime pana
la produs finit (exemplu: receptie, pasteurizare, standardizare etc.);
faze auxiliare, care cuprind succesiunea transformarilor prin care se pregatesc
materialele si subprodusele.
Fazele procesului tehnologic se reprezinta grafic sub forma unei scheme de faze
(fig.14..2 ).Aceasta se Intocmeste Tn etapa de elaborare a documentatiei pentru
studiile de prefezabilitate si fezabilitate.
La Tntocmirea schemei de faze se recomanda:
denumirea fazelor se Tnscrie ?n dreptunghiuri care se as.eaza succesiv Tn
coloana, Tn ordinea fazelor procesului tehnologic;
Tn partea stanga se specifica materialele intrate (materiile prime si auxiliare);
Tn partea centrala, sus, se specifica materia prima de baza si Tn continuare
Tntre dreptunghiurile reprezentand fazele procesului tehnologic sunt specificate
produsele intermediare si cele finite;
488 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Instalatia de unde
Instalatia de undevine sau depozitu!
vine sau depoziti1
iMaterialauxiliar
Materialauxiliar
Material• t -auxifiar
tInstalatia de undevine sau depozitu
Materialauxiliar
1
oCM
^
*
A
V
1Materia prima
de baza
Denumirea fazei
« 40 *i '
Produsintermediar
i t L
Sv
Denumirea fazeiII
1 -1,5V
Produsintermediar
°o
i \
L
1 r
ProdussecundarIT
Instalatia undepleaca saudepozitul
,3 - 0,4
Produs secun-dar sau deseu
~TInstalatia unde
pleaca saudepozitul
O
30
Materialauxiliar
20
uDenumirea fazei
1Produs
intermediar
Produsfinit
lInstalatia unde pleaca,
depozitul, rampade expeditie etc.
. 14.2. Schema de faze
Produse lactate fermentate 489
Tn partea dreapta se specifica produsele secundare sau deseurile de fabricatie;
materiiie prime si auxiliare, produseie intermediare secundare, produsele finite
si deseurile se specifica ?n dreptunghiuri trasate cu linie subtire cu dimensiuniledin fig.14.2.;
fluxul principal se indica cu linie continua groasa de legatura intre
dreptunghiuri, iar circuitele secundare,cu linie continua subtire; sensul de
circulate se specifica prin sageti; la Tncrucisari, liniile verticale se Tntrerup;
intrarile si iesjrile din instalatiejn afara de cele care vin din retelele de utilitati
se marcheaza cu o sageata groasa, cu indicarea locului de unde vine sau
unde pleaca;
schema de faze se deseneaza pe formatul A4; Tn cazul unei scheme cu maimulte faze care nu incap pe un format A4,se va folosi un format n^A4 ( A4
multiplicat de n ori pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la partea
inferioara a unui format A4 se prelungeste pana ia mijlocul formatului urmatorsi se continua schema pe verticala cu aceeasi structura.
B Schema de operatii ( schema bloc)
Fiecare faza de fabricatie este formata din operatii unitare. Acestea se clasifica Tn:
fizice, care influenteaza proprietatile fizice ale materialelor;
chimice, care influenteaza sau modifica compozitia chimica;'mecanice, care influenteaza forma si dimensiunile materialului.
Operatiile unitare ale unei faze sau ale unui proces tehnologic se reprezinta grafic
sub forma unei scheme de operatii sau scheme bloc (fig. 14.3). Aceasta se
Tntocmeste Tn etapa de elaborare a studiilor de prefezabilitate si fezabilitate.
La Tntocmirea acestei scheme se recomanda urmatoarele:
tn schema de operatii se tree toate operatiile care aduc o modificare fizica,
chimica, biochimica, microbiologica, mecanica, chiar daca se efectueaza Tn
acelasi utilaj tehnologic;
se pastreaza aceeasi structura ca sj la schema de faze; Tn partea stanga se
scriu materiiie intrate, Tn partea centrala materia prima de baza, operatiile
produsele intermediare si produsul finit, iar Tn partea dreapta produsele
secundare si deseurile de fabricatie. Operatiile si materialele se specifica Tn
dreptunghiuri cu dimensiunile din fig.14.3. Intre operatii se indica produsele
intermediare numai acolo unde Tsi schimba compozitia chimica. In dreptunghiulpentru operatia unitara se trece: numarul operatiei, denumirea operatiei
unitare, parametrii tehnologici (temperatura, presiune, pH, aciditate, continut
Sectia (faza) de undevine, operatia si poz.tehn. a utilajului
Instalatia (depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului
I
30 20
Produsintermediar
40
aburk
condens
instalatia {depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului
I
Produsintermediar
Produsintermediar
abur
condens
Instalatia (depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului
Prcinterr
Jusediar
Produsintermediar
Produs secun-dar sau deseu.
Inst. (dep.) undepleaca, poz. tehn.
20 30
ProdusIntRrmRdiar
Instalatia {depozitul)de unde vine, poz.tehn. a utilajului
i* * *
Instaiatia (depozitu!)de unde vine, poz.tehn. a utilajului
abur
direct
Depozitul, rampade expeditie etc.
Materia prima sau produsul intermediar de la o alta sectieDenumirea operatiei, parametri tehnologici (t, p, pH etc.) poz. tehn.Materialul auxiliar sau produsul intermediar de la alta sectie
Fig. 14.3. Schema de operatii (schema bloc)
Produse lactate fermentate 49 L
de grasime, substanta negrasa uscata etc.) si In mod obligatoriu pozitiatehnologica a utilaju ui din schema terhnologica de legaturi (vezi 14.7.1. D )
utilitatile se figureaza cu sageti scurte trasate cu linie intrerupta;
nu se tree In schema transporturile de materiale solide, lichide sau gaze;
fluxul principal se traseaza cu finie groasa iar celelalte circuite cu linie subtire; ia
intersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe;
schemele de operatii se deseneaza pe formatul A4; In cazul unei scheme cu
multe operatii care nu Incap pe format A4, se va folosi un format n-A4 (A4
muitiplicat de n oh pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la partea
inferioara a unui format A4 se prelungeste pana la mijlocul formatului urmator sise continua schema pe verticala cu aceeasi structure.
C, Schema te
Se Intocmeste In faza initials, de documentare a proiectarii pentru elaborarea
studiului de fezabilitate si are ca scop reprezentarea fluxului tehnologic principal alproceselor tehnologice. Schema tehnologica de principiu explica procesultehnologic In linii mari fara a reprezenta utilajele operatiilor auxiliare §i circuitele
secundare.
.La executarea unei scheme tehnologice de principiu se recomanda:
utilajele se reprezinta simplificat, iar utilajele de serie prin reprezentari
conventional; utilajele se traseaza cu linie continua subtire;
nu se respecta nivelele pe care vorfi amplasate utilajele;
mijloacele de transport se pot reprezenta numai partial;
fluxul principal se traseaza cu linie groasa, iar celelalte circuite cu linie subtire;
la intersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe;
utilajele tehnologice si mijloacele de transport prezentate se repereaza cu un
numar sau cu un simbol format din litere (simbolul sectiei sau fazei) si numere;
- se Intocmeste "LEGENDA UTILAJELOR".
Schema tehnologica de legaturi cuprinde In flux liniar toate utilajele, conductele,
armaturile, aparatele de masura, control §i automatizare si celelalte elemente
tehnologice ale instalatiei (exemplu fig. 14.4).
La identificarea sau elaborarea schemelor tehnologice de legaturi se au In vedereurmatoarele:
Apa glacialade la instalatiade racire
Apa glacialala instalatia
de racire
LEGENDAUTILAJELOR
1 Pompa autoabsorbanta2 Dezaerator 300 litri3 Pompa centrifugala4 Filtru DN505 Schimbator de caldura cu placi, 15 000 l/h6A, B Tanc de stocare 15 000 litri
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: a - instalatia de receptie
Abur, 4 bar
Apa glacialade la instalatia
de racire
Apa glaciala lainstalatia de racire
La poz. tehn.19A, B, C
->- La poz. tehn. 17
De la poz. tehn. 17
De la poz. tehn. 16La poz. tehn. 15
LEGENDA UTILAJELOR
7 Pompa centrifugala8 Vas de alimentare9 Pompa centrifugala
10 Pasteurizator 10000 l/h11 Serpentina de mentinere
12 Pompa centrifugala13 Pompa centrifugala14 Schimbator de caldura cu placi18 Ventii de comutare traseu
Q.CenCD
STo5T~*.CD
CD
. "74.4. (continuare) Schema tehnologica de legatuh: b - instalatia de pasteurizare 10 000 l/hLO
g0.
QJ
CD
-SoCD§0.
De la poz.tehn. 10
De la poz.tehn. 10
La poz.tehn. 10
La poz.tehn. 10
De la poz.tehn. 10
+0.90
La poz.tehn. 19A, B, C
to- La poz.tehn. 21A, B
a W oto ' rSi
DM25
Da
H r17
D
LEGENDA UTILAJELOR
15 Curatitor centrifugal16 Separator centrifugal17 Omogenizator
Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: c - instalatia de curatire, standardizare, omogenizare
Apa glacialade la inst.de racire
De la poz.tehn. 10
De la poz.tehn. 16
DN32
±0.90
Apa glacialala instalatiade racireLa poz. tehn.40A, B, CLa poz.tehn. 28
La poz.tehn. 28
DN32
l ~20A
\B \2 /25
\7
LEGENDAUTILAJELOR
19A Tanc izoterm 10 000 litri19B Tanc izoterm 5 000 litri19C Tanc izoterm 10000litri20A, B Pompa centrifugala 10 000 l/h21A, B Tanc 1 600 I pentru smantana22 Pompa de smantana
23 Racitor de smantana 5 000 l/h24 Vana depozitare smantana, 2 500 litri25 Pompa transfer smantana26A, B Linie de preparare produse lactate fermentate27 Pompa transfer produse lactate fermentate
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: d - instalatia de preparare produse lactate fermentate
Abur, 4 bar »*
Apa glaciala dela inst. de racire
De ia poz.tehn. 20BDe la poz.tehn. 25
De la poz.tehn. 26A.B
Apa glaciala lainstalatia de racire
La poz. tehn.40A, B, CDe la poz. tehn.3 7 A - E
LEGENDA UTILAJELOR
28 Vas de aiimentare29 Pompa centrifugala30 Pasteurizator 2 000 l/h
31 Serpentina de mentinere32 Pompa centrifugala33 Pompa centrifugala
34 Schimbator de caldura cu35 Omogenizator36 Ventil de comutare traseu
Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: e - instalatia de pasteurizare omogenizare de 2 000 l/h
De la poz.tehn. 20B
De la poz.tehn. 30
DN32
±0.90
39A
V V
39B 40A
V \
40B
v \ V V
40C
v v
LEGENDA UTILAJELOR
37A - E Vane de prefermentare, 1 000 litri38 Pompa centrifugala39A, B Ma§ini de ambalat produse lactate fermentate §i smantana40A, B, C Ma§ini de ambalat lapte de consum pasteurizat
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: f- preparare §i ambalare produse lactate fermentate
498 Proiectarea obiectiveior de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
> Linia cotei 0,00 este trasata obligatoriu cu linie groasa (1,2-2 mm). Celelalte
niveiuri se marcheaza fie cu aceeasi grosime de iinie ca a cota 0,00 fie cu o
linie foarte subtire pe toata lungimea schemei tehnologice. Se dau cotele
acestor niveiuri precum si cotele de Tnaltirne pentru conductele cu trasee
obligatorii.
> Utilajele se reprezinta Tri flux la nivelele de ampiasare, desenandu-se Tn
totalitatea lor. fn cazul Tn care sunt mai multe utilaje identice (Tn general pestetrei) se pot reprezenta numai derivatiile de conducte, cu indicarea pozitiei
utilajului cu care se racordeaza. Utilajele sunt reprezentate schematic, Tnsectiunea cea mai reprezentativa, pastrandu-se proportiiie Tntre ele,reprezentarea facandu-se cu linie subtire.
> Fiecare utilaj are un numar de pozitie tehnologica format fie din cifre, fie dinlitere (simbolizand sectia, instalatia etc.) si cifre: Utilajele identice, pe langanumarul de pozitie tehnologica, au specificat un numar distinctiv sau o litera
majuscula separata de numarul de pozitie tehnologica prin punct sau printr-o
'linie Tnclinata (de exemplu, Tn cazul a doua tancuri de depozitare identice
referitoare la pozitia tehnologica 6, pozitiile tehnologice individuale vor fi: 6/1;6/2; sau 6.A; 6.B). Pozitia tehnologica se scrie cu cifre (si litere) de circa 10 mm
Tn interiorui conturului utilajului sau Tn afara acestuia, la capatul unei linii deindicatii.
> Conductele se deseneaza numai orizontal sau vertical cu:- linie groasa (circa 0,8 - 1 mm) cu diferite caractere, culori sau semne
conventional (tabelul 14.1) Tn functie de produsele Tn circulate;
- linie groasa (0,8 ~ 1 mm) pentru circuitele principale si cu linie subtire (circa0,25 mm) pentru celelalte circuite.
Sernneie si culorile conventional nu sunt limitative. Pentru identificareacaracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventional pot fi
completate cu simboluri stabilite prin catalog de produse sau simboluri stabilite deproiectant, semnificatia lorfiind indicata Tn legenda conductelor.
In cazul Tncrucisarilor de conducte, conducta verticala se Tntrerupe. Conducteleparale e se traseaza la o distanta de minimum 7 mm.
> Armaturiie sunt reprezentate conventional (tabelul 14.2);
> Aparatura de masura, control si automatizare se reprezinta conform cap.14.7.2 (STAS 6755-81).
> Pe linia reprezentand conducta se indica urmatoarele:- sensul de curgere, cu o sageata desenata pe conducta;
Produse lactate fermentate 499
Tabelul 14.1. Semne §i culori conventionaie pentru conducte
Conducte / canale
Conducta de apa recepotabila
Conducta de apa calda
Conducta de apa pentrucombaterea incendiilor
Conducta de abur
Conducta de condensat
Conducta de gazecombustibile
Conducta de combustibillichid
Panta conducte
Canal drept pentru aerproaspat
Canal drept pentru aerdupa diferite tratari
Canal drept pentru aerde evacuare
Sernn conventional
Canal drept pentru aerde circuiatie
sau
sau
AR
AC
—A/—V—
L ~^
© >^__ __«• _ - ._^_jl^a" M
0-E© -0-
© V
©-.
Culoareconventional^
albastru
rosu-Tnchis
rosu aprins
portocaliu
verde
galben deschis
negru
verde
rosu
albastru
violet
NOTA: Tn cazul folosirii semnelor conventionaie pentru canalele de aer, In partea grafica
reprezentand planul conductelor (proiectui tehnic) se are Tn vedere:
a) reprezentarea normala, bifilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;
b) reprezentare simplificata, unifilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica.
500 Proiectarea obiectivelor de investit/i din industria produselor lactate fermentate
Tabelul 14.2. Reprezentarea arrnaturilor
DenumireSemn
conventional
Robinet cu actionaremanuala
Robinet cu actionarecu contragreutate
Robinet cu actionarecu arc
Robinet cu actionarecu plutitor
Robinet cu actionarecu membrana
Robinet cu actionarehidraulica
Robinet cu actionarepneumatica
Robinet cu actionarecu electromotor
Robinet cu actionarecu electromagnet
Robinet cu ventil- drept
- de colt
- cu trei cai
Robinet cu sertar
—v<}—
Denumire Semnconventional
Robinet cu cep- drept
- de colt
- cu trei cai
Robinet de reglarecu clapeta
1
Robinet cu ventil,de siguranta
- cu contragreutate
- cu arc
Reductorde presiune
Robinet de retinere(de sens unic)
- cu ventil
- cu clapeta
Separator de condens
Clapeta de reglaj
§ubar
- denumirea fluiduiui care circula (in cazul cand pentru conducte nu sereprezmta linii cu caractere diferite, conventionale);
- diametral nominal al tevii urmat, Tn paranteza, de diametrul exterior *grosimea peretelui;
- izoiatia sau Tnsotirea cu agent termic.
Suplimentar se pot da si alte informatii ca: debitui de fluid, temperatura, presiuneaetc.
Produse lactate fermentate 501
La capatu! conductelor care intra sau ies din cadrul schemei tehnologice delegaturi se specifica locu! unde se racordeaza conducta si sensul de curgere.
Schema tehnoiogica de legaturi este completata cu:
- legenda utilajelor care specifica pozitia tehnoiogica §i denumirea utilajului;- legenda conductelor Tn care se mentioneaza caracterul liniei §i denumirea
fluidului Tn circulate;- legenda simbolurilor folosite Tn schema tehnoiogica de legaturi.
14.7.2, Principii qenerale de reprezentare si identificare0 *_/ ' -*
a aparateior de masura, control §i automatizare
Aparatele de masura, control si automatizare se reprezinta sau se identified peschema tehnoiogica de legaturi.
Fiecare aparat este reprezentat sau identificat printr-un sistem de litere(reprezentand clasificarea lui functionala) si un numar (ce reprezinta identificareabuclei), Tn general comun tuturor aparatelor dintr-o bucla. Pentru a cornpletaidentificarea buclei se poate adauga un sufix (STAS 6755-81).
Exemplu pentru o reglare sj Tnregistrare de debit:
F RC
Prima litera Litere urmatoare
Identificare functionala
101 A
Numar bucla Sufix
Identificare bucla
Identificare aparat
Identificarea functionala
Identificarea functionala a unui aparat se face prin literele indicate Tn tabelul14.3. Prima litera indica parametrul masurat sau de initiere; urmatoarele litereindica functiile aparatului individual (a se vedea fig. 14.4).Identificarea functionala se face Tn acord cu functia §i nu cu constructiaaparatului. (Exemplu: un indicator de debit prin masurarea presiunii diferentialeeste identificat prin Fl).Prima litera se alege tinand cont de variabila masurata sau de initiere s.i nu devariabila asupra careia se actioneaza (Exemplu: un robinet de reglare adebitului Tn acord cu comanda de la un regulator de nivel este notat LV, nu FV).
502 Proiectarea obiectiveior de investitii din industha pmduselor lactate fermentate
Tabelul 14.3. Simboluri literals pentru parametri §i functii
Prima iitera Literele urmatoareSim-bol
A
BC
D
E
FGHIK
L•
M
N
0
P
Q
RSTUVwX
Y
Parametru Litera Functie de Functie de Literamodificatoare afi§are sau iesjre modificatoare
pasivaAna!iza (4) Semnalizare
FlacaraConductivitate
de alarmaSernnificatie la alegere (1)
(electrica)Densitate (masa) Diferential (3)sau greutatespecificaTensiune Element
primarDebit (flux) Raport (3)Dirnensiune Sticla (7)Actionare manualaIntensitate de curent IndicareTimp, program
Nivel
Umiditate
Sernnificatie laalegere (1)Sernnificatie la
Reglare
Maxim (5)
Statie decomanda
Lampa pilot Minim (5)(8)
Mediu sauintermediar (5)
Sernnificatie !a alegere
Orificiualegere (1) (restrictie)Presiune (vacuum) Punct de
TncercareCantitate Integrare sau
sumare (3)Radioactivitate InregistrareViteza, frecventa Siguranta (6)TemperaturaVariabila multiplaViscozitateGreutate, forta
Neclasificat (2)
Sernnificatie la
Teaca deprotectie
alegere (1)
ComutareTransmisie
Functii multipleRobinet
Neclasificat
Releu sauelement decalcul
Literele urmatoare ale identificarii functionale definesc una sau mai multe functiide afi§are, functii pasive sau functii de ie§ire.
Litera urmatoare de modificare (minim, maxim, mediu sau intermediar) se
adauga la una sau mai multe din celelalte litere.Literele urmatoare demodificare pot modifica fie prima Iitera, fie literele urmatoare, dupa rnodul deutilizare; litereie urmatoare de modificare se plaseaza imediat dupa literele pecare le modifica.Utilizarea literei de modificare este recornandata, dar optionala.
Produse lactate fermentate 503
Literele functionale de afisare sau pasive urmeaza prima Iitera in orice
succesiune, iar literele functionale de iesire urmeaza acestora, de asemenea, In
orice succesiune, cu exceptia literei de iesire C (reglare) care precede Iitera de
iesire V (robinet). (Exernplu: HCV).
Reprezentarea sau identificarea unui aparat de masura, control sau
automatizare pe o schema tehnologica de iegaturi se face Tnscriind simboluriie
literale conform tabelului 14.3 Tn semnele conventionaie conform tabelului 14.4.
Tabe!ul 14.4. Setnne conventionaie generate pentru elemente de automatizare
Pet.Semn
conventionalDenumirea Destinatia
Montat local
Montat pe tablou de ordinul 1 (sau tabloude ordinul 2). In alternativa, se poatedesena o linie orizontala dubla,Tn loc de o singura linie, omitandu-senumarul inscris adiacent la simbol.
Montat pe spatele tablouiui (diferentiereatablourilor se face ca ia pet. b)
Aparatepentru unsingurparametrusj oricenumar de functii
Montat local
Montat pe tablou (diferentiereatablourilor se face ca la pet. b)
Montat pe spatele tablouiuiauxiliar (diferentierea tablourilorse face ca la pet. b)
Aparatepentru doiparametri.Optional,aparate cuun parametrusi mai multefunctii.
Observatii:
- Tn locu! marcat cu (X) se inscriu simbolurile literale corespunzatoare parametrilor si
functiilor;
- Tn locul marcat cu (y) se mscrie numarul de ordine necesar identificarii aparatului;
- dimensiunile semnului conventional se recomanda a fi 012 mm.
Tn cazul Tn care simbolul este format din mai multe litere sau cifre, linia de contur poate fi
Tntrerupta sau se poate mari diametrul cercului.
504 Proiectarea obiectivelor de investitil din industria produselor lactate fermentate
Indicarea unui aparat pe o schema tehnologica poate fi facuta cu atat de multecercuri cate variabile masurate sau iesiri are.
• Numarul de litere functional grupate pentru un aparat trebuie redus laminimum necesar.Numarul total dintr-o grupa trebuie sa fie de maximum patru (exernplu: daca unaparat indica si Tnregistreaza, Tn acelasj timp, variabila masurata, iitera I(indicare) poate fi omisa, specificandu-se numai litera R (Tnregistrare).
Identificare bucla• Identificarea buclei din care face parte un aparat se face, Tn general, printr-un
numar. Fiecare bucla va avea un numar unic.• Sirul numerelor de ordine a buclelor poate Tncepe cu 1 sau oricare alt numar
convenabil (de exemplu: 301, 1201 etc.) ales astfel Tncat sa fie exclusa confuziacu pozitia tehnologica a utilajelor.
• Daca o bucla are mai multe aparate cu aceeasi functie, se recomanda sa seadauge un sufix la numarul buclei (de exemplu: TE-25-1, TE-25-2).Literele sufix sunt majuscule.
• Un aparat care realizeaza doua sau mai multe functii poate fi indicat prin toatefunctiile sale (de exemplu: un Tnregistrator de debit FR-2 cu o penita pentrupresiune PR-4 se recomanda sa fie indicat FR-2 / PR-4; dupa caz poate fiindicat UR-7.
Un Tnregistrator cu doua penite pentru presiuni poate fi indicatPR-7/8; o caseta comuna pentru alarma de maxim si minim a unei temperaturise poate indica TAH/L-9.
Observatii privind notatiile din tabelul 14.3• Literele cu semnificatie la alegere sunt rezervate pentru diferite semnificatii
nespecificate Tn tabelul 14.3.1) O litera cu semnificatie la alegere poate avea o semnificatie ca prima litera si
alta semnificatie ca litera urmatoare.Semnificatia trebuie definita o singura data pentru tot proiectul.
2) Litera neclasificata X este rezervata pentru semnificatiile nespecificate Tn tabelul14.3 ce urmeaza a fi utilizate o singura data sau Tn mod limitat.Ea poate avea orice numar de semnificatii ca prima litera si orice numar desemnificatii ca fitere urmatoare.Este necesar ca semnificatiile literei neclasificate sa fie definite Tn exteriorulsemnului conventional pe schema tehnologica de legaturi.
3) Orice prima litera, prin utilizare Tn combinatie cu literele modificatoare -D (diferential), F (raport), Q (integrare sau sumare) - va avea o semnificatie
Produse lactate fermentate 505
Tabelul 14.5. Semne conventlonale pentru regulatoare directe, robinete si alte dispozitive
Semn conventional Denumirea
Rotametru indicator cu robinet de obturaremanual integrat
Regulator automat de debit cu indicator integrat.Daca nu are indicator, simbolul este FCV-105.
Robinet de cornanda manual
Regulator direct de nivel cu transmisie mecanica
Regulator redactor de presiune
Regulator - reductor de presiune cu priza externa
Regulator direct de temperatura
Semnul general pentru conectare la §i / sau de la calculator este:
506 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
In iocul marcat cu (x) se Tnscriu simbolurile literale corespunzatoare tipului desemnal: A - semnal analogic;
D -semnal digital;
N - semnal analogic si digital.
In Iocul marcat cu (y) se Tnscriu simboluri literale necesare identificarii modului de
interactiune cu calculate™:
1 - intrare In calculator;
A - intrare In calculator cu Tntrerupere de proces si dispozitive;
O - iesire din calculator; N - intrare si iesjre din calculator.
Dimensiunea recomandata pentru semn este hexagon cu latura de 6 mm.
noua, iar combinatia de litere formata va fi considerata ca prima litera a
identificarii functionale (de exemplu: PDI masoara presiunea diferentiala iar Pi
masoara presiunea).4) Prima litera A (analiza) acopera toate analizele care nu sunt specificate In
tabelul 14.3 si care nu sunt acoperite prin litere cu semnificatie la alegere.Se recomanda ca tipul de analiza, pentru fiecare caz In parte, sa fie definit Inexteriorul semnului conventional pe schema tehnologica de legaturi.
5) Utilizarea termenilor de modificare din coloanele 3 si 6: maxim, minim, mediu(intermediar), este recomandata dar optionala.
6) Termenul siguranta (S) este aplicat pentru elementele primare si cele finale de
comanda cu roi de protectie (de exemplu: un robinet autocomandat careTmpiedica cre§terea presiunii peste o anumita valoare se simbolizeaza PCV.
Daca este folosit pentru prevenirea conditiilor de pericol, el se simbolizeaza
PSV, indiferent de constructia robinetului si modul de operare.)
7) Functia pasiva notata cu G se aplica aparatelor care asigura o examinaredirecta, necalibrata a procesului.
8) O lampa pilot poate fi simbolizata printr-o prima litera si litera urmatoare L saunumai prin litera L.
• Semnele conventionale pentru regulatoarele directe, robinete si alte dispozitivece pot fi Tntalnite in schemeie tehnologice din industria PLF sunt prezentate intabelul 14.5.
14.7=3. Stabilirea numaruSui de utiiaje Utilaje cu functionare discontinua
La stabilirea numarului de utiiaje cu functionare discontinua se au in vedere:
- marimea §i durata §arjei;
Produse lactate fermentate 507
- suprafata de schimb termic care se poate realiza (la utilajele cu transfer termic);
cantitatea de rnaterii si materiaie prelucrate Tntr-un interval determinat (o zi, o
luna), stabilit Tn functie de durata unei sarje.
Numarul de sarje ce se executa Tn intervalu! de timp determinat, de exemplu 24 de
ore este:
n =V_
V,,
V(14.10)
in care:
Vesie volumul de materii si materiaie ce se prelucreaza Tn 24 ore, Tn m3;
Vu, Vt~ volumul util si volumul total al utilajului cu functionare discontinua, in m3;
v</» = —^- coeficientul de umplere, care are valorile:
• 0,7 - 0,85 pentru procesele care nu produc spuma sau degajari puternice de
vapori;
• 0,4 - 0,6 pentru procesele Tnsotite de spumare.
Numarul de sarje care se executa cu un singur utilaj Tn 24 ore este:
24m =
Tn care: T este durata unei sarje, Tn ore.
Numarul necesarde utilaje care lucreaza este:
n n-T V -T
m 24
(14-11)
(14.12)
Necesarul total de utilaje care se monteaza pentru operatia tehnologica respectiva
este:
m flH d }- V'T100 J 2 4 - V r - 0
/ \ 14.
ML -T
( 100 J(14.13)
in care deste rezerva de capacitate de productie, care se admite 10 - 15 %.
508 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
UtiSaje cu functionare continua
La stabilirea numarului de utilaje cu functionare continua se au Tn vedere:
- debitul de materii si materiale ce trebuie prelucrate;
- capacitatea de productie a unui singur utilaj;
- timpul de trecere prin utilaj (timpul necesar realizarii operatiei tehnologice,
definitivarii reactiei chimice, biochimice, microbiologice etc.);
- volumui util al unui utilaj;
- modul de montare a utilajelor Tn procesul tehnologic (Tn paralel sau in serie).
Montare in paralel
Nurnarul de utilaje este:
G G-N = v. (14.14)
Tn care:O este debitul de materii, materiale ce trebuie prelucrate, Tn m3/h;
q- capacitatea de productie a unui utilaj, Tn m3/h;
T - durata operatiei tehnologice, Tn ore;
Vu - volumui util al unui utilaj, Tn m3;
Montare in serie
Numarul de utilaje este:
JV = VTu
V, V,(14.15)
in care:
T' este timpul de trecere al materiiior si materialelor printr-un singur utilaj din cele Nmontate Tn serie, Tn ore;
VTu - volumui util al tuturor utilajelor montate Tn serie, Tn m3.
14=7.4= Cronogramele de functionare a utilajelor
Cronogramele de functionare a utiiajelor sunt reprezentari grafice care redaucorelatia functionare utilaje-timp sau cantitate de produse prelucrate-timp.Deoarece ciclul de lucru al unui utilaj este constituit din una sau mai multe operatii
Produse lactate fermentate 509
unitare, cronograrnele dau informatii exacte cu privire la intervalele de timp m carese deruleaza acestea.
Cronogramele se traseaza pentru:
• utilaje cu functionare discontinua;• utiiajele liniilor tehnologice care contin atat utilaje cu functionare discontinua cat
si utilaje cu functionare continua.
Cronogramele de functionare a utilajelor folosesc la:
• stabilirea numarului de utilaje functie de:- succesiunea operatiilor tehnologice si a operatiilor unitare;- durata fiecarei operatii unitare;- durata Intregii perioade de lucru;- capacitatea de productie;- productivitatea fiecarui utilaj;- volumul util al utilajelor.• Stabilirea productivitatii necesare pentru utilajele tehnologice sau de transport;• Completarea schemelor tehnologice de flux cu spatii tampon pentru lichide
(rezervoare tampon, tancuri de stocaj etc.) si solide (buncare, spatii dedepozitare etc.);
• Stabilirea capacitatii spatiilor tampon pentru lichide si solide;* Stabilirea momentelor optime de intrare Tn functiune a utilajelor tehnologice;* Stabilirea intervalelor de lucru a utilajelor astfel meat sa se asigure o
uniformizare a consumului de utilitati pe parcursul unei perioade de lucru (ora,zi, luna etc.) functie de durata totala necesara pentru realizarea unui produs.
Cronogramele se Intocmesc Tn una din urmatoarele variante:
Varianta I
Aceasta varianta se Tntocmeste numai pentru utilajele cu functionare discontinua.Cronograma se face pentru o ora, un schimb, o zi, o luna etc., functie de duratatotala a ciclului de realizare a unei sarje.
Etapele elaborarii cronogramei de functionare a utilajelor, Tn aceasta varianta suntprezentate mai jos:
• Pentru fiecare utilaj se stabile§te numarul de aparate necesar pentrurealizarea productiei (conf.cap.14.7.3.).
In fig.14.5. este reprezentata cronograma pentru utilajele instalatiei din fig.14.6. Inacest exemplu, utilajui poz.tehn.1 deserveste trei aparate, poz.tehn.2A, 2B si 2C.
MODEL
Nr.crt.
1
2
3
4
5
Denumireautilajului
"X"
"Y"
"Y"
-Y»
"Z"
Pozitiatehn.
1
2A
2B
2C
3
BBBB,
(1)
(4).I
(3
I-
(2;
(5),i n«__j
)
—\
1 1
e
(i)4)
h
i
)
(2;
(5)
— i
I
•••••
(4)
P
(1)
h
e
(5)
•)
(2)
-H
V
IHHHH
(1)
(4)
G
h
(2)
(5)
1)
-H
3
(3
(1)
(4)
h
)
(
(5
tn*m
1
2;
^
0
•H
(4)
P
(1)
\ F
1
(5)
I)
(2;
—i
i /2
^H
('
{4
\
)
)
G
H
1
(2;
(5)
0
^
4
H^
F
(D
(4)
H
>
o
(2;
(5)
—\
^ •Hl
(4)
P
d)
h
y
(5)
i)
(2
1
8
i 1
(1)
(4)
c
h
(2
(5)
*)
1
20
1
fi
(D
(4)
h
o
(2)
(5)
—I
22
-H
(4)
(2
(1)
h
(5)
)
(2)
— I
LEGENDA OPERATIILOR
(1} - (denumirea operatiei 1)(2) - (denumirea operatiei 2)(3) - (denumirea operatiei 3)(4) - (denumirea operatiei 4)(5) - (denumirea operatiei 5)
Fig. 14.5. Cronograma de functionare a utilajelor (vahanta I)
Produse lactate fermentate 511
Pentru fiecare utilaj se delimiteaza intervalul de timp necesar unui ciclu defunctionare (pentru realizarea unei sarje). Acesta se reprezinta succesiv astfelTncat sa acopere Tntreaga durata de lucru (o ora, un schimb, o zi, o luna etc.)(exemplu: utilajul poz.tehn.2A are durata unui ciciu de functionare de 5 h 45'; In
intervaiul unei zile au fost delimitate patru cicluri de functionare, realizandu-se
deci patru sarje).
Timpul unui ciclu de functionare este defalcat in intervalele de timpnecesare operatiilor unitare care se specifica fie cu culori diferite, fie cu un
simboi literal sau numeric (exemplu: pentru utilajul poz. tehn. 2A, B si C -
operatia 1, operatia 2 etc.). Legenda acestor simboluri este anexatacronogramei.
In cazul m care pentru un utilaj sunt necesare mai multe aparate, sedecaleaza mceputurile ciclurilor de lucru. Decalajele dintre acestea pot fi
egale sau se stabilesc tinand contde intervalele impuse pentru anumite operatii
unitare cornponente ale ciclurilor de functionare (exemplu: utilajele 2A, 28 si 2Cau un decalaj de doua ore Tntre momentele de Tnceput ale ciclurilor defunctionare).
La stabilirea cronogramelor de functionare a utilajelor ce compun oinstalatie, se au Tn vedere interconectarile dintre ele. (exemplu: pompa
poz.tehn.1 realizeaza operatia 1 -de Tncarcare a utiiajelor poz.tehn.2, decitimpul de functionare a pompei poz.tehn.1 este acelasi cu timpul operatiei 1 ~
de Tncarcare a utilajeior poz.tehn.2A, B si C; idem pentru timpul de functionare
a pompei de golire poz.tehn.3 a carei functionare coincide cu timpii operatiei 5 autilajelor poz.tehn.2A, B si C).
2B
'\ 14.6. instalatia a carei cronograma este prezentata m fig. 14.5.
5 J 2 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Varianta II
Aceasta varianta se intocmeste pentru instalatiile (sectiiie) care au Tn componenta:
utiiaje cu functionare discontinua;utilaje cu functionare continua;atat utilaje cu functionare discontinua cat si utilaje cu functionare continua.
Pentru realizarea acestei variante de cronograma, se traseaza la o scaraconvenabila urmatoarele axe:
pe orizontala - timpul Tn minute, ore, zile etc.;pe verticala - cantitatea de produse prelucrate sau realizate (kg, tone, m3 etc.)pe toata durata de lucru.
Se disting urmatoarele cazuri:
Cazul A - utilaj cu functionare continua cu capac tatea P kg(l, m3, t etc.)/ora(fig.14.7).
Etapele de trasare a cronogramei sunt:
1) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului (punctul a );
2) Se stabileste cantitatea de produse prelucrate Tntr-o perioada prestabilita (zi,/ i \a etc.) GT kg\l,m ,t etc.);
3) Se stabileste durata de functionare:' f 3 ^Gv kg\Lm ,t etc.)
Ar = Z-4A±^ <r- [h] (14.16.)P kg(l,m' ,t etc.jlh
4) Se stabileste momentul final al functionarii utilajului:
r- a-f-Ar (14.17.)
5) Se stabileste punctul final de functionare a utilajului (punctul F) la intersectia
verticalei din r si orizontala din GT .
6) Dreapta aF este dreapta de functionare a utilajului.
NOTA: Cazul A se poate aborda si dupa cum urmeaza:
o se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului (punctul a)\ se stabileste cantitatea de produse prelucrate Tntr-o perioada prestabiiita (zi,
luna etc.)- GT kg\Rm3,t etc.);
o se stabileste momentul a' care corespunde unei ore de functionare cand
utilajul prelucreaza P kg(l,m3 ,t etc.): a'~a + lora (14.18.)
Produse lactate fermentate 513
CQ
OJ
03
Oc;8O
O)
o se ridica o verticala din a' si se traseaza orizontaia din P , rezultandpunctul de intersectie D .
o Dreapta care trece prin punctele a si D reprezinta dreapta de functionarea utilajului;
514 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
o Se stabileste punctui final F defunctionare al utilajului intersectand dreapta
oD cu orizontala din GT ;
Cazul B - utilaje cu functionare continua, dar la care procesul tehnoiogicimpune functionarea discontinua (fig,14.7).
Etapele de trasare a cronogramei sunt:
1) se stabileste momentul Tnceperii functionarii utilajului (Tn prima etapa de lucru
A ) -punctui dA ;
2) se stabileste cantitatea de produse prelucrate de utilaj Tn etapa de lucru A -GA kgu,m ,t etc.);
3) se admite cunoscuta productivitatea utilajului P kg\l,m ,t etc.jlh daca ar
lucra continuu;
4) se stabileste durata de functionare a utilajului Tn etapa A :
A , [h] (14.19.)
5) se stabileste momentul final al etapei A (punctui rA)\ ~ n 4- AT
'U UA rLAiA
6) Se traseaza o orizontala din GA si o verticala din TA . Punctui de intersectieD1 este punctui final al etapei A de functionare a utilajului.
7) Dreapta ce uneste punctele dA si Z)' reprezinta dreapta de functionare a
utilajului Tn etapa de lucru A .
NOTA: Etapele de elaborare a cronogramelor de la 3) la 7) pot fi abordate si dupa,
cum urmeaza:/
33') Se admite cunoscuta productivitatea utilajuiui P kg\l9tn ,f etc.jl h\) Se stabileste pe axa orizontala punctui care delimiteaza o ora incepand
de la punctui de pornire a utilajului (punctui d );
5') Din acest punct se ridica o verticala pana Tntalneste orizontalacorespunzatoare capacitatii P ,Tn punctui D .
6') Dreapta care uneste punctui de Tncepere a functionarii utilajului (punctuiaA } cu punctui D , este directia functionarii utilajului (dreapta CLA
Produso lactate fermentate 515
7') Ducand o linie orizontala corespunzatoare lui GA pana la intersectia cudreapta aAD rezulta momentui final al etapei de iucru A a utilajului(punctuf D }.
8) Din punctul D1 se duce un palier orizontal corespunzator duratei de repaosAr^ ; momentui
aB = rA + AT^ (14.20.)
este momentui inceperii etapei de Iucru B a utilajului (punctu! E)\) Se noteaza cu AT^ = &T A +&1 R durata complete a etapei de Iucru A
(incluzand si palierul de repaos);
10) identic ca la etapa de Iucru A se repeta operatiile de elaborare a cronogramei
pentru etapele de Iucru B si apoi C, pana se prelucreaza Tntreaga cantitatede produse GA + GB -f Gc — GT (punctul F );
11) Verticala coborata din F da rnornentul final real rr al functionarii utilajului;
12) Timpul de functionare real al utilajului este dreapta &AFr care corespunde la :
13) Capacitates reals a utilajului este:
P _GA+GB
R Ar.
Gc GT
AT,etc lh\)
14) Intersectia dreptei aAD (sau aAD ) cu orizontala din GT da punctuiF1 care este punctul final teoretic al prelucrarii cantitatii GT de produse daca
utilajul ar functiona continuu.'
15) Verticala din F' da momentui final teoretic rt al functionarii utilajuiui daca ar
functiona continuu.
16) Timpul de functionare teoretic al utilajului este dreapta dA^t care corespundelu i AT,.
17) Capacitates teoretica a utilajului este:
P =1 !
G Gc
Arf .m" ,? etc}/ h (1422 )\
5 16 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor iactate fermentate
Cazui C - doua utilaje cu functionare continua montate in serie, dupa cum
urmeaza:
Situatia 1 Utilajul 1 cu capacitatea Ph urmat de utilajul 2 cu capacitatea P2 < P/.
Se seosebesc:
Situatia 1a - utilajul 1 are functionare continua
Situatia 1b - utilajul 1 este cu functionare continua, dar procesui tehnologic impunefunctionarea discontinua a acestuia.
In ambele cazuri elaborarea cronogramei urmeaza etapele prezentate mai jos:
1) Se traseaza cronograma utilajuiui 1 respectand operatiile de la cazul A (puncteleP,D,a,d ,F si r din cazu! A, devin P],Dl,a},al,Fl si r,).
2) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajuiui 2 (punctui a2).
NOTA: Momentul a2 poate fi acelasi cu d{ sau mai tarziu decat acesta.
3) Se traseaza dreapta de functionare a utilajuiui 2 respectand operatiile de lacazul A (punctele P,D,a,a\F si r din cazul A, vor deveni:
-I T •) jL*' "• * L-L ^ } Ct H-J 1, J --J O £ f ^ } m
Se constata ca:
• Pana Tncepe functionarea utilajuiui 2 (punctui <22 ) utilajul 1 prelucreazacantitatea T, de produse.
1
NOTA: Aceasta impune ca Tntre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervortampon cu capacitatea utila Tj.
• Cand utilajul 1 a terminat functionarea prelucrand cantitatea GT de
produse (momentu! r,), utilajul 2 a functionat pana Tn punctui D2
prelucrand numai cantitatea T2 de produse.
NOTA: Aceasta impune ca Intre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervortampon cu capacitatea utila GT ~ T2 .
deoarece GT-T2>T{ (14.23.
se alege pentru capacitatea rezervorului tampon valoarea capacitatii utile
G —T~T2 §j capacitatea totala T (14.24.
unde cp este coeficientul de umplere.
kg (!, m3, t etc.) kg (I, m3, t etc.)
CD
CD
4ore
Cazul C - situatia 1a Cazul C - situatia 1b
F/g. 74.7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelor In varianta II.
5 J 8 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Situatia 2. Utilajui 1 cu capacitatea P1t urmat de utilaju! 2 cu capacitatea P2> PI-
Be deosebesc:
Situatia 2a - utilajul 1 are functionare continua;
Situatia 2b - utilajui 1 este cu functionare continua dar procesul tehnologic impunefunctionarea discontinua a acestuia.
In ambele cazuri elaborarea cronogramei urrneaza etapele prezentate mai jos;
1) Se traseaza cronograma utilajului 1 respectand operative de la cazul A(punctele P,D,a,a\ si r din cazul A, devin PlJDl,al,al,F, si r } ) ) .
2) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului 2 (punctul a2).
3) Se traseaza dreapta de functionare a utilajului 2 respectand operatiile de lacazul A (punctele P9D,a,a\Fsir din cazul A, vor deveni:L n •) ixq « LsLry ., Ci'-) 5 L -j ij L ' o / '
NOTA: Momentul Tnceperii functionarii utilajului 2 (punctul a2) se alege astfel meatr2>r]t adica punctul F2 sa coincida sau sa fie la dreapta lui Fr
Se constata ca:
• pana Incepe functionarea utilajului 2 (punctul a2) utilajul 1 prelucreaza
cantitatea 7j de produse
NOTA: Aceasta impune ca Tntre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervortampon cu capacitatea utila T{.
Cand utilajul 1 a terminat functionarea prelucrand cantitatea GT de produse(momentul ^), utilajul 2 a functionat pana la punctul D2 prelucrand numaicantitatea T2 de produse.
Nota: - Aceasta impune ca Tntre utiiajele 1 si 2 sa se monteze un rezervortampon cu capacitatea utila GT -T2 .
- Deoarece Tj > GT —T2 (14.25.)
se alege pentru capacitatea utila a rezervorului tampon valoarea T\
si capacitatea totala T =IT
unde (p este coeficientul de umplere.
0 > XTQ. " ^c 10 c"
-a
co•Q>
o E1
w o
oe
13O
O
noo =03
CP o
u> oO Q)O "03 QJ
O "*
o "
"§ go 3^ 0)JU *
CD" Q-CD
kg (I, m3,tetc.)
A
1 2 3
Cazul C - situatia 2a
ore1 2 3
Cazul C - situatia 2b
Fig. 14.7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelorin varianta II.
ore
Q.CC/3CD
S"O5^>-+•Ct)
0)
ro
520 Proiectarea obiectivelor de investitii din industrla produselor lactate fermentate
kg (I, rn3, tetc.)
GT = V9 +- VUE,
V
97
9e -
•94
92
V. = V8 + VUD
ore
Fig. 14,7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelor in varianta II.
Produse lactate fermentate 521
1) Se traseaza cronograma de functionare a utilajului 1 (avand ca momentinitial al functionarii punctul a{ ) respectand operatiile de la cazul A.
2) Utilajui 2 este deservit de utilajui 1 si functioneaza astfel:
utilajul 1 alimenteaza utilajui 2A cu cantitatea VnA corespunzatoare uneisarje. Utilajul 2A Tncepe functionarea Tn punctul a2A , prelucreaza cantitateaV:/A de produse si Tsi Tncheie ciclul de functionare Tn momentul r^A ;
Tn continuare utilajul 1 alimenteaza utilajul 2B cu cantitatea de produse V B
corespunzatoare unei sarje. Utiiajui 2B Tncepe functionarea Tn momentul a B ,
prelucreaza cantitatea Vl(B si se Tncheie ciclul de functionare Tn momentul
operatia se repeta pentru utilajele 2C, 2D etc. pana cand momentul deTncepere al functionarii utilajului 2 urmator este ulterior momentului deTncheiere al ciclului utilajului anterior (vezi utilajul 2E).
NOTA: Astfel se poate stabili numarul de utilaje 2 necesar liniei tehnologice.
14,7.5. ice
,
Pentru functionarea operatiilor unitare componente ale procesuiui tehnologic de
obtinerea PLF sunt necesare utilitati tehnologice si servicii auxiliare.
Utilitatile tehnologice necesare sunt:
-apa;- aburul;
-frigul;
- energia electrica.
Apa
In functie de utilizarea care se da apei Tn industria PLF, se deosebesc categoriile:
• apa de racire; daca dupa utilizare se Tndeparteaza la canal, temperatura la
iesire din utilaj este 50...60°C, iar daca este recirculata prin turnul de racire,
diferenta de temperatura Tntre intrarea si iesirea apei din utilaj este de cca.10°C;
• apa de alimentare a cazanelor de abur;
• apa de incendiu (folosita la hidranti);
522 Proiectarea obiectivelor de investitii din mdustria produselor lactate fermentate
apa de Tncalzire (folosita ca agent de Tncalzire):
- apa calda cu temperatura pana la 90°C;
- apa fierbinte cu temperatura pana la 130...150°C;
• apa proaspata (care vine din afara instalatiei, de la o sursa oarecare) estede doua calitati:
- apa potabila (folosita Tn procesul tehnologic si instalatiile sanitare)corespunde normelor sanitare);
- apa industrials).
Abur
fn realizarea operatiei unitare de Tncalzire ca o componenta a procesului tehnologicde obtinere a PLF, se foloseste ca agent terrnic aburul saturant,
Categoriile de abur saturant folosite Tn industria alimentara sunt
de presiune joasa, pana la 1,2 bar (0,12 MPa);
de presiune medie, pana la 40 bar (< 4 MPa);
de presiune Tnalta, peste 40 bar (> 4 MPa).
In procesul tehnologic de obtinere a PLF se foloseste abur saturant de presiunemedie cu urmatoarele trepte de presiune (indicatie la manometru): 3 bar, 6 bar,10 bar respectiv 0,3 MPa; 0,6 MPa; 1 MPa.
Consumul de abur ca agent de Tncalzire se stabileste pe baza bilantului termic saua documentatiei tehnice a utifajelor Tn care are loc schimbul de caldura.
14.7.6. Cronogramele consumuSui de utilitati
Pentru stabilirea ponderii cheltuielilor cu utilitatile Tn pretui de cost al produselorfinite si pentru dimensionarea corecta a instalatiilor este necesara elaborareacronogramelorde utilitati.
A. Cronograma consumuSui de apa
Pe baza cronogramei consumului de apa se poate stabili:
capacitatea sursei de apa;capacitatea rezervei tampon de apa;
Produse lactate fermentate 523
dimensiunile conductelor de apa;consumul specific de apa.
Cronograma consumului de apa (vezi fig.14.8) se stabileste Tn corelatie cucronograma de functionare a utilajelor (fig.14.5).
La elaborarea acestei cronograme se au Tn vedere urmatoarele:
• In coloana 2 se specifica numai utilajele consumatoare a uneia din categoriilede apa prezentate la Tnceputul acestui capitol, iar Tn cofoana 3 se mentioneazapozitiile tehnologice ale acestora.
,• In coloana A se tree debitele de apa, in m /h, pentru utilajele enumerate in
coloana 2; aceste debite sunt stabilite astfel:
din documentatia firmelorfurnizoare;din compararea cu instalatii asemanatoare Tn functiune;din bilantul de materiale si bilantul termic (Tn cazul consumului de apa ca agentde racire).
• In zona coloanei 5 sunt reprezentate durata consumului si intervalele de timpcand este folosita apa.
• In coloana 6 sunt trecute consumurile zilnice de apa pentru fiecare utilaj,obtinute ca produsul dintre debitul Tn m3/h din coloana 4 si suma duratelor deconsum de apa din zona coloanei 5.
• La baza coloanei 5, Tn rubricile ,,A" se Tnsumeaza debitele consumatorilor, lafiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel debitul de apa la varf.Debitul de apa la varf, majorat cu o rezerva de 10-20 % este valoareadebitului cu care se calculeaza conducta de aprovizionare cu apa a instalatiei(sectiei, intreprinderii).
• Tnsumand, pe verticaia, consumurile de apa zilnice ale fiecarui utilaj,specificate Tn coloana 6, rezulta consumu! total zilnic. Acest consum raportatla productia zilnica, da consurnul specific de apa, valoare necesara pentruaprecierea ponderii cu care costurile pentru aceasta utilitate tehnologicaparticipa la pretul de cost al produselor finite.
Consumul total zilnic de apa, raportat la 24 ore/zi, da consumul mediu orar deapa care majorat cu cca. 10-20 % da debitul minim al sursei de apa.
MODEL
Nr.crt.
1
1
2
3
Denumireutilaj
2
Utilaj 1
Utilaj 2
Utilaj 3
Poz.tehn.
3
Debitde apa,
m3/h(abur,t/h)
4
a,
a2
a,
ftI 4 fT
3 £3 10 1
O
2
R A
14 16 18 20 22
5
Debittotal
(*i
ft
ore
ore)
ft ore)
(t, ore)
(tie ore;
A
ft ore)
(t7 ore;
ft, ore
(t4
1
,
ore)
ft
\
ore)
(t«
(t5
ore;
ore)
Consumde apam3/zi(abur,t/zi)
6
Consumtotal
Nota: In rubricile "A" se tnsumeaza debitele orare ale consumatorilor la fiecare ona sau din doua Tn doua ore,rezultand astfei debitul de apa (abur) la varf.
Fig. 14.8. Cronograma consumului de apa (abur)
Produse lactate fermentate 525
Cronograrna consumului de apa prezentata Tn fig.14.8 permite decalarea
consumului de apa astfel meat, in rubricile ,,A" sa se obtina o uniformizare aconsumuriior, micsorand cat mai mult posibi! diferenta dintre debitul total minimsi maxim. Aceasta decalare este posibila daca procesul tehnologic o permite si
se face in concordanta cu cronograma de functionare a utiiajelor (fig.14.5).
Corelatia tirnp-debit total (stabilit Tn rubricile ,,A") este o reprezentare grafica(fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor, Tn timp a necesarului de
apa.
Consumul zilnic si consumul mediu de apa pot fi stabilite, de asemenea,
folosind structura tabelului din fig.14.9.
Fig. 14.9. Consumu! de apa tehnologica
M O D E L._
Nr.crt.
1
Denumireautilajului
2
Poz.tehn.
3
Catego-ria apei
4
"- — • • •Con-sumorar
peutilaj,m3/h
5
.. - .. .
Numa-rul deutilajeinstala-te, buc.
6
Numa-rul deutilaje
simultanem
functiu-ne, buc.
7
Durataopera-tiei, h/zi
8
Total
Con-sumtotal,mVzi
9
Consumul mediu, nrVh
B. Cronograma consumului de abur
Pe baza cronogramei consumului de abur se poate stabili:
capacitatea cazanului de abur;
dimensiunile conductelor de abur;
consumul specific de abur.
Cronograma consumului de abur se stabiieste Tn corelatie cu cronograma de
functionare a utiiajelor (fig. 14.5.) si are aceeasi structura cu cronogramaconsumului de apa (fig.14.8.).
Pentru cronograma consumului de abur se fac urmatoarele specificatii;
:>26 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Fig. 14.10. Consumu! de abur tehnologic
O D E L
Nr.crt.
1
Denumireautilajului
2
Poz.tehn.
3
Catego-ria
aburuEui
4
Con-sumorarpe
utilaj,t/h
5
Numa-rul deutilajeinstala-te, buc.
6
Numa-rul deutilaje
simultanefn
functiu-ne, buc.
7
Durataopera-tiei, h/zi
8
Total
Con-sumtotal,t/zl
9
Consumul mediu, t/h
La toate rezultatele se adauga 10-15 % pentru acoperirea pierderilor.
• In coloana 2 se specifica numai utilajele consumatoare de abur iarTn coloana 3se mentioneaza pozitiile tehnologice ale acestora.
• In cofoana 4 se tree debiteie de abur, In t/h (kg/h) pentru utilajele enumerate incoloana 2; aceste debite sunt stabilite astfel:
- din documentatia firmelorfurnizoare;
- din compararea cu instalatii asernanatoare Tn functiune;
- din bilantul termic.
• In zona coloanei 5 sunt reprezentate durata consumului si intervalele de timpcand este folosit aburul.
• In coloana 6 sunt trecute consumurile zilnice de abur pentru fiecare utilaj,obtinute ca produsui dintre debitul Tn t/h (kg/h) din coloana 4 5! suma duratelorde consum abur din zona coloanei 5.
f
• La baza coloanei 5 Tn rubricile ,,A" se insumeaza debitele consumatorilor, la
fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel debitul de abur minim si la
varf. Debitui de abur la vTrf, majorat cu o rezerva de 10-20 % este valoareadebitului minim al cazanului de abur.
• Insumand, pe verticala, consumuriie de abur zilnice ale fiecarui utilaj,specificate Tn coloana 6, rezulta consumul total zilnic. Acest consum raportat laproductia zilnica, da consumul specific de abur, valoare necesara pentruaprecierea ponderii cu care costurile pentru aceasta utilitate tehnologicaparticipa la pretul de cost al produselor finite.
Produse iactate fermentate 527
Raportand consumul total zilnic de abur la 24 ore/zi, rezulta consumul mediu deabur.
NOTA: Pentru ca investitia facuta pentru achizitia cazanului de abur sa fierationale, este necesar ca diferentele dintre debitul mediu §i minim
dintre debitul maxim si mediu sa fie cat mai reduse, asigurand astfel ouniformizare a consumurilor de abur, deci o capacitate impusa
cazanului de abur cat mai redusa si o exploatare cat mai economica a
sursei de abur.
Uniformizarea consumului de abur pe parcursul unei perioade de lucru (de
exemplu un schimb, o zi etc.) se poate realiza cu ajutorul acestei cronograme aconsumului de abur prin decalarea intervalelor de timp de functionare a diferitilorconsumatori de abur. Aceasta decalare este posibila daca procesul tehnologic opermite §i se face Tn concordanta cu cronograma de functionare a utilajeior
(fig.14.5.).
• Corelatia timp-debit total (preluat din rubricile ,,A" este o reprezentare grafica(fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor, Tn timp a necesarului de
apa.
• Consumul zilnic si consumul mediu de abur pot fi de asemenea stabilite folosindstructura tabelului din fig.14.10.
C. Cronograma consumului de energie electrica
Puterile instalate stabilite la dimensionarea utilajeior sunt centralizate conform
fig.14.12.
Pentru calculul consumurilor electroenergetice se foloseste una din urmatoarelemetode:
metoda consumurilor specifice se aplica Tn calculele aproximative pentru
Tntreaga intreprindere cand se cunoaste consumul pe unitatea fizica. Relatiilede calcul sunt:
wp - aT
kWh/zi
kW (14.26,;
metoda coeficientilor de cerere pe ramuri industriale se aplica, de asemeni, Tn
calculele aproximative, dar cand se cunoaste puterea totala instalata a sectiei(fabricii etc.) Relatiile de calcul sunt:
528 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
P = k • Prc K-c ri
w^ =p -rkW
kWh/zi(14.27.;
metoda coeficientilor de cerere pe categorii de receptoare se aplica In
calculele mai exacte pe consumatori sau instalatii de conexiuni, transformare si
distributie, cand se cunosc organizarea si dotarea acestora. Relatiile de calcul
sunt:
<14-28)
unde: Wa - consumul zilnic de energie electrica activa, kWh/zi;
W - consumul specific de energie electrica activa care, pentru industria
lapteluieste6-7kWh/t;
A - productia zilnica, in unitati fizice sau conventional, t/zi (l/zi);
Pc - puterea activa ceruta maxima, kW.
kc - coeficient de cerere de putere absorbita maxima:
Kc = kf • kc mecj
unde: kf este coeficientul de forma al curbei de sarcina (egal cu 1 -1,15
pe intreprindere si cu 1,1 - 1,2 pe sectii), iar kcrned este coeficientulmediu de cerere pe ramuri industriale care pentru industria laptelui
este 0,38;
Tabelul 14.6. Date de consum pe categorii de receptoare
Categorii de receptoare >-WJ
Motoare electrice de actionare cu regim:
continuu (ventilatoare, aeroterme, pompe, compresoare,
transportoare cu banda etc.);
normal, actionate individual (dispozitive §i aparate
portabile);
intermitent, cu:
- durata mica de actionare (DA = 25 %)
(DA = 40 %)
0,70
0,18
0,10
0,15
0,50
0,13
0,05
0,08
Insta atii de Huminat electric:
- hale industriale si exterior
- cladiri tehnic administrative1,00
0,80
0,75
0,60"" ^ "^ sirauve u,ou u,oU
PI, PJJ - puterea instalata totala, respectiv pe categorii de receptoare, relatii decalcul:
Produse iactate fermentate 529
kcj - coeficientu! de cerere de putere maxima absorbita pe categoriide receptoare (tabelui 14.6.);'
• lamp! electrice, motoare cu regim permanent, cuptoare cu rezistenteracordate direct ia retea: Ps = Pn
• receptoare cu regim intermitent (electromotoarele utilajelor tehnoogice
etc.): PJ - P n - DA/100Tu - timpu! de utilizare, h/zi sau h/an (tabelui 14.7.).
Tabelui 14.7. Date de consum pe categorii de instalatii
Numar schimburi
pe zi
Timp de utilizare,TU , ore/an
Instalatii forta
1
2.325
2
4.630
3
6.640
Con-
Tinuu
8.500
Instalatii iluminat
1
725
2
2.400
3
4.650
con-
tinuu
3.500
kwj - coeficient de consum pe categorii de receptoare (tabelui 14.6.);PT - pierderi de putere active Tn transformatoare cu doua Tnfa§urari, in kW:
P T = P - 0 , 0 2 - ST
P - coeficient de simultaneitate generala pentru corectia puteriisi energiei active totale:
la Pc, MW 5 5-10 10
p 0,90 0,85 0,8;
ST - puterea nominala totala a transformatoarelor, Tn KVA;
Pn - puterea nominala totala a receptoarelor, Tn kW;
DA - durata de functionare, Tn %
Pe baza cronogramei consumului de energie electrica se poate stabifi:
• puterea punctului de transformare;"
• dimensiunea conductorilor de alimentare §i componenta tablourilor electrice;
• consumu! specific de energie electrica.
Cronograma consumului de energie electrica (fig.14.11.) se stabileste Tn corelatiecu cronograma de functionare a utilajelor (fig. 14.5.). La elaborarea acesteicronograme se au Tn vedere urmatoarele:
• In coloanele 2 §i 3 sunt mentionate denumirea si pozitia tehnologica a utiiajelor
consumatoare de energie electrica.
e
MODEL
iectivelor de investitii din industria produselor lactate fermet
Nr.crt.
1
1
2
3
Denumireutilaj
2
Utilaj 1
Utilaj 2
Utilaj 3
Poz.tehn.
3
Coefi-cient
Kw
4
P
5
—
Putereinstalata
6
,/
^? /t e J3 10 10
2
R
1
A
4 16 18 20 22
7
Putereinstaiata
totala
(ty ore
tl Dre)
fti ore
(t2
ft,
ore]
ore,
B
(t, ore)
(t9 ore
<*4 ore }
(t
I-
0 t
Ik
>re)
ore
Timpde
utilizareh/zi
8
)
Consumde
energie
kWh'/zi
9
Consumtotal de energie
ob
•S<be
CL
Nota: - Calculul consumului de energie se face conform relatiilor de la cap. ...;- In rubricile "B" se Tnsumeaza puterile instalate ale utilajelor la fiecare ora sau din doua Tn doua ore,
rezultand astfel varful de putere instalata.
oen Fig. 14.11. Cronograma consumului de energie
Produse lactate fermentate 531
In coloanele 4 si 5 se specifics valoarea coeficientilor &v r . sau /3 conformmetodei de calcul adoptate; iar puterea instaiata a utilajelor se mentioneaza Tncoloana 6.
In coloana 7 sunt reprezentate intervaiele de timp si duratele de consum de
energie electrica Tn conformitate cu cronograma de functionare a utilajelor(fig.14.5,)- Suma duratelor de lucru Tn decursul unei ziie pentru fiecare utilaieste trecuta Tn coloana 8.
Consumul de energie din coloana 9 se caicuieaza cu relatiile mentionate lametoda coeficientilor de cerere pe categorii de receptoare prezentate mai sus.Consumul total de energie se obtine prin Tnsumarea pe verticala a valorilor dincoloana 9.
Raportul dintre consumul total de energie Tn kWh/zi si productia zilnica in t/zi daconsumul specific de energie electrica Tn kWh/t, valoare care permite stabilireaponderii acestei utilitati tehnologice Tn valoarea pretului de cost al produselor.
La baza coloanei 7, Tn rubriciie ,,B" se Tnsumeaza puterile instaiate ale utilajelorTn functiune la fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel putereainstaiata totala Tn diferite momente ale perioadei de lucru, evidentiindu-se varful
de putere instaiata. Varful de putere la care se adauga o rezerva functie de
Fig. 14.12. Consumul de energie electrica
M O D E L
Nr.crt.
1
Denumi-rea
utilajului
2
Poz.tehn.
3
Tensi-une,
V
4
Putere
Pute-re
insta-iata,PlMkW
5
nstalata 1
Coefi-cient
•^wj
otala, . . .
Coefi-cient
P
Numarul deutilajeinsta-iate,buc.
6
kW
Numarul deutilajesimul-tanein
functiune,buc.
7
Dura-ta
operatiei,Tu,
h/zi
8
Total
Consumzil-nic,wa
KWh//zi
9
_____
532 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
20
10
0
1500 -
Apa
J L12 14 16 ore
16 ore
Fig. 14.13. Consumu! de utilitati tehnologice (apa, abur, energle electrica, frig
Pmduse lactate fermentate 533
• strategia de dezvoltare a sectiei (unitatii, intreprinderii) foloseste ladimensionarea sursei de alimentare cu energie electrica.
Corelatia timp - putere instaiata tola la (stabilit Tn rubricile ,,B") este o reprezentare
grafica (fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor puterii instalate a
utilajelorTn functiuneTn decursul unei perioade de lucru.
Consumul zilnic de energie electrica poate fi, de asemenea, stabilit folosindstructura tabelului din fig.14.12.
14.7.7. Consideratii generale la proiectarea corpuiui principal de fabricatie
s.i amplasarea utilajeSpr
Varianta constructiva preferata a corpului principal de fabricatie, pentru o fabricade PLF, este hala industrial^ unica, de forma dreptunghiulara, pe un singur nive!,compartimentata prin pereti usori care se pot schimba ca pozitie, daca este cazul.
JForma cladirii §i marimile deschiderilor si traveelor se stabilesc Tn functie de:
s dimensiunile utilajelor predominante ca pozitii tehnologice;
s varianta adoptata pentru dispunerea utilajelor corespunzator fluxului tehnologic.
In functie de lungimea fluxului tehnologic principal si de existenta unor fluxuritehnologice secundare, variantele posibile de dispunere a utilajelor sunt:
> Tn linie dreapta pentru fluxurile tehnologice scurte, fara rarnificatii pentruprelucrari secundare ;
> Tn forma de L pentru fluxurile tehnologice de lungime medie ;
> Tn forma de U pentru fluxurile tehnologice cu un numar rnic de utilaje
adapostite de cladiri avand cele doua laturi apropiate ca dimensiuni.
> In forma de E pentru fluxurile tehnologice lungi si care, Tn afara fluxului
tehnologic principal includ fluxuri tehnologice secundare pentru prelucrareaunorsubproduse.
Pentru valorile deschiderilor elementelorde rezistenta (grinzi, ferme) si traveelor se
adopta multiply! de 3,00 m, de preferinta 6,00 rn sau 9,00 m.
Avand Tn vedere dimensiunile mari ale utilajelor din procesul tehnologic, pentrucapacitati mari de productie, deschiderile pot fi de pana la 18,00 m, iartraveele depana la 12,00 m si 15,00 m (fig. 14.14).
534 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produseior lactate fermentate
Sectiunea A - A
acc/>CD
aTo5T•~*CD
CD35?
F/'g. 14.14. (continuare) Amplasarea sectiei de obtinere a laptelui de consumpasteurizat §i a produselor lactate fermentate
LA
536 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
In cazuri justificate din punct de vedere tehnic si economic, valorile deschiderilor sitraveelor pot fi multipli de 1,50 m pana la dirnensiunea maxima de 10,50 m.
Inaltimea halei trebuie sa aiba o valoare minima generala de 4,20 m. Tn anumitezone ale halei, Inaltimea poate depasi valoarea generala daca linia tehnologicainclude:- utilaje cu Tnaltimi mai man;- utilaje suprapuse montate pe constructii metalice independente de structura de
rezistenta si de constructia halei.
In cazul amplasarii unor instalatii fixe sau mobile deasupra locului de munca,Tnaltimea de la podea la partea cea mai proerninenta a instalatiei trebuie sa fie deminim 3,50 m. In Tncaperile de productie se prevede pentru fiecare loc de munca osuprafata de eel putin 4,50 m2 si un volum de eel putin 15,00 m3.
-Amplasarea utilajelor se face Tn functie de varianta de flux tehnologic consideratacea mai rationala tinand cont de urmatoarele:
- Distanta minima de circulate Tntre utilaje sau Tntre utilaje §i partile fixe alecladirii este 0,80 m. La stabilirea dimensiunilor de gabarit ale utilajelor se tinecont de eventualele subansamble care Tn operatiile de Tntretinere si repararedetermina o marine a suprafetei ocupate fata de suprafata de montaj.
- Suprafata ocupata de materialele folosite Tn functionarea utilajelor nu trebuie saafecteze suprafata libera de lucru pentru utilajul respectiv.
- Conductele de legatura dintre utilaje sau instalatii si din interiorul instalatiilor semonteaza de preferinta Tn pozitie orizontala sau verticala. Se excepteaza de laaceasta Conductele de scurgere sau de cadere care trebuie sa fie montateTnclinat la un unghi corespunzator conditiilor de curgere.
Conductele se monteaza Tn canale vizitabile sau pe poduri de conducte.
14.7,8. Criterii specifice de proiectare a corpului principal de fabricateimpuse de normativul sanitar-veterinar
Conditiile specifice avute Tn vedere la proiectarea, realizarea §i aprobareaobiectivelor de investitii pentru fabricarea produselor lactate fermentate suntstabilite prin norma sanitar-veterinara (Ordin 389/29 august 2002 MAAP).
* Proiectul constructiei trebuie astfel conceput si meat sa excluda contaminareamateriilor prime si a produselor reaiizate.
Produse factate fermentate 537
In zonele in care sunt manipulate si procesate materiHe prime sau sunt obtinute
produsefe finite trebuie sa existe:
pardoseala rezistenta, impermeabila, necorodabila, u§or de igienizat s.i
dezinfectat, construita astfel meat sa faciliteze scurgerea apei sj
prevazuta cu echipamente pentru eliminarea apei;
Pardoseala spatiilor unde se desfasoara procese tehnologice trebuie safaca fata unor conditii de lucru foarte dure, ele fiind supuse actiunii
scurgerilor de lapte, a acizilor, a substantelor alcaline, a socunlortermice determinate de evacuarea lichidelor calde, a socurilor mecanicedatorate diverselor mijloace de transport intern. Materialul de finisatnecesar acoperirii podeleior trebuie sa faca fata tuturor acestor
solicitari. Se admite, in general, placarea podelelor cu gresie cu
grosirnea de cca. 25 mm, fntre acestea lasandu-se un rost de 8 mm.Placile se monteaza cu un adeziv antiacid pe baza de rasini sintetice(fig.14.15.) pe o sapa de etan§eitate aflata la randul ei pe o sapa careasigura o panta de minimum 1:80 catre evacuari confectionate din
acelea§i rnateriale care se afla la un nivel mai jos decat restuisuprafetelor.
Racordarea Tntre podele §i pereti se efectueaza prin utilizarea placilor
de colt cu muchia rotunjita, care acopera peretele pe o Tnaltime de cca.30cm.
.Pentru utilajeie care necesita montaju! pe un soclu, intreaga suprafata a
acestuia se acopera Tn acelasi mod ca si pardoseaua.
Pe suprafata pardoselii sunt necesare rosturi de dilatare cu latimea de
20 rnm si adancimea pana la stratul de etanseitate. Rostul de dilatatie
se prevede Tn apropierea peretilor si Tmparte suprafata pardoselei Tn
panouri de 6 x 6 m. Rostul de dilatare se umple cu lianti ce prezinta ooarecare elasticitate (de exemplu asfalt turnat la cald).
pereti rezistenti, cu suprafete netede, usor de curatat, impermeabili,acoperiti cu rnateriale de culoare deschisa.
Placarea cu faianta este varianta cea mai buna, aceasta acoperind
peretii lateral! interiori eel putin pana la Tnaltimea de 1,5 m. Se poate
utiliza, de aserneni, panouri de poliesteri armate cu fibra de sticla.
Acestea sunt perfect rezistente !a acizi si la baze si nu necesita vopsire.
!38 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
© j <D
74.75. Solutii adoptate pentru finisarea pardoselei §i peretilor
1 -radier de beton; 2-§apa Tn panta; 3-acoperire asfaitica impermeabila; 4-placare montata cu
adeziv antiacid; 5-rost de diiatare; 6-membrana impermeabila verticala; 7-pIacari ceramice
pentru pereti; 8 tencuiala pana aproape de nivelul placarilor ceramice pentru pereti; 9-placi
de colt cu muchia rotunjita
Panourile sunt asamblate cu ajutorul unei paste pe baza de ra§ini
poliester, dupa care sunt acoperite cu un strat fin de ra§ina.
Peretii ce sunt expusi la §oc mecanic pot fi acoperiti Tn zoneie astfel
soficitate, cu panouri constituite dintr-un complex laminat din lemn sj
ra^ini, acoperit cu o foiie de aluminiu. Aceste panouri pot fi folosite in
magazii sj Tn spatii uscate.
Produse lactate fermentate 539
- Tavan sau acoperi§ captus.it cu rnateriale u§or de igienizat si dezinfectat.
in cazul In care temperatura exterioara scade sub punctul de rouacorespunzator conditiilor din interiorul cladirii, pe tavanul cladirii se
formeaza condens sub forma de picaturi care cad pe rnateriale si
personal. In acest caz acoperisul trebuie izolat termic. Suprafatatavanului se va acoperi cu un material rezistent la coroziune si ia
urniditate.
- U§i din rnateriale necorodabile, u§or de igienizat.
Otelul inoxidabil este un material ideal pentru confectionarea usilor. Semai poate utiliza si aluminiu! dar acesta prezinta dezavantajul ca se
detehoreaza In contact cu solutiile alcaline.
Tamplaria pentru ferestre se poate realiza din lemn dur, otel galvanizat
sau aluminiu. Nu este necesara o vopsire a acestor materiale. Totusilemnul dur poate fi acopent cu o pelicula de lac pe baza de poiiuretan.Ferestrele pot fi protejate de lurnina directa a soarelui cu scopul de aevita o crestere a temperaturii printr-un design corespunzator alfatadelor cladirii. Astfel, ferestrele se pot monta retras fata de suprafata
fatadei sau potfi protejate prin parasolar.
- Ventilatie sj posibilitatea evacuarii vaporilor degajati Tn procesultehnologia
In spatiile Tn care se desfa§oara procese tehnologice este necesara o
ventilatie eficienta. Anurnite utilaje degaja o cantitate importanta de
caldura care poate face conditiile de munca improprii. De asemeni, Tn
unele sectii de productie In afara de caldura se degaja si o cantitate
mare de vapori care Tn afara conditiilor de lucru improprii, pot produce
formarea de condens pe suprafetele reci, favorizandu-se astfel
coroziunea si dezvoltarea de mucegai si bacterii. Este necesara
stabilirea cat mai exacta a volumului de aer necesar a fi adus prin
ventilatie pentru a evita neajunsurile prezentate. Cifrele prezentate maijos dau o indicatie Tn acest sens:
m3/m2 de suprafata x ora
Sectia de pasteurizare, standardizare, omogenizare 30
Sectia de preparare unt 50Vestiare 25
Laborator birouri 10
540 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor Iactate fermentate
Pentru asigurarea ventilatiei se poate ape a la una din metodele:
• Aerul necesar poate fi introdus in spatiul ventilat fie directde catre un ventilator, fie printr-o instalatie generala deventilatie. Aerul trebuie sa provina din exterior si sa fiefiltrat pentru a elimina praful. Aceeasi cantitate de aer seevacueaza prin usi si prin alte deschideri. Ventilatia prinaceasta rnetoda determina o crestere a presiunil InTncapere.
• Se aspira din Tncapere aerul la debitul dorit, Tn care caz ocantitate corespunzatoare de aer nefiltrat intra Tn Tncapereprin deschiderea usilor. Aceasta metoda se foloseste Tnsectiile unde este posibiia producerea de mirosurineplacute. Refularea Tn exterior se face Tn asa fel Tncat safie evitat amestecul cu aerul proaspat aspirat Tn Tncapere.
• Se adopta un sistem compensat de ventilatie prin careaerul filtrat este introdus Tn Tncapere si aerul evacuat esteaspirat din Tncapere, fiecare din cele doua operatiirealizandu-se cu cate un ventilator. Debitu! celor douaventilatoare poate fi astfel reglat meat sa creeze TnTncapere fie o usoara presiune, fie o usoara depresiune.
-- Iluminare artificiala sau naturala corespunzatoare.-
Desi cladirea este astfel proiectata Tncat sa beneficieze la maximum delumina naturala, este necesara Tn acelasi timp si ilurninarea artificiala.
Intensitatea luminoasa necesara este Tn concordanta cu operatia carese efectueaza. Cateva valori orientative sunt prezentate mai jos:
• Birouri, iaborator si majoritatea salilor de fabricate 200 - 250 Im• Cadrane indicatoare ale aparatelor de rnasura 300 Im• Rampa, camere frigorifice 100 Im
Este necesara, de asemeni, o iluminare suficienta a caminelor de accessi a terenului care Tnconjoara cladirea pentru a facilita circulatia sipentru a asigura securitatea.
- Un numar adecvat de facilitati pentru igienizarea §i dezinfectareamainilor cu apa calda §i rece curenta sau cu apa premixata la otemperature adecvata.
Produse lactate fermentate 541
In spatiile de lucru si toaete, robineteie nu trebuie sa fie actionatemanua . Spalatoarele pentru maini trebuie sa fie prevazute cu substantepentru igienizare si dezinfectare si cu mijioace igienice de uscare amainilor.
- Facilitati pentru igienizarea uneltelor, a echipamentelor §i a instalatiilor.
- Sisteme de evacuare a apei reziduaie.
- Vestiar - filtru care sa cuprinda un numar corespunzator de spatii, cu pereti
netezi, impermeabili, lavabifi, cu pardoseii usor de igienizat si dezinfectat siconstruite astfel Tncat sa permita drenarea apei, cu apalatoare si toaleteigienice, care nu trebuie sa se deschida direct In spatiile de lucru. Chiuveteletrebuie sa fie dotate cu substante pentru igienizare si dezinfectie si cu mijioaceigienice pentru uscarea mainilor. Robinetele nu trebuie sa fie actionate manual.
14.8. Dimensionarea depozitelor sail a spatiilor tehnologice similate acestora
Suprafata totaia a depozitelor sau a spatiilor tehnologice asimilate acestora se
determina cu reatiile:
- pentru materialele depozitate Tn stive:
QV -O =p - h - a
, rn1 (14.29:)
pentru materialele ambalate (navete, saci, butoaie, lazi etc.):
r1 _ n • a - b • B
m-a, m'
in care:
(14.30.)
St este suprafata totaia a depozitului sau a spatiului tehnologic asimilat, Tn m2;
O- cantitatea de material depozitat, in kg;Q
p - masa volumica (densitatea) materialului asezat Tn stiva, in kg/m ;
h - maltimea de stivuire (dupa felul materialului, admitand o sarcina normala'pefiecare etaj de 1 - 1,5 t/m2), in m.
a - coeficient de utilizare, adimensional:
a = (14.31.)
542 Proiectarea obiectivelor de investitii din industha produselor lactate fermentate
Su - suprafata utila, Tn m .
pentru depozitare Tn stiva, pe podea, a = 0,6 - 0,7;
pentru depozitare Tn rafturi, a - 0,3 - 0,4.
Tabelul 14.8. Latimea cailor de circulatie din depozite
Destinatia caii de circulatie
Latimea max. a Latimea min. a
mijlocului de caii de
transport, m circulatie, m
circulatie personal Tn ambele sensuri si
carucioare Tntr-un singur sens
circulatie de carucioare Tn ambele sensuri
circulatie Tntr-un singur sens cu electrocare,
electrostivuitoare etc.
idem, Tn ambele sensuri
circulatie intr-un sens cu autocamioane
idem, Tn ambele sensuri
circulate Tntr-un singur sens a vehiculelor cu
latimea L mai mare de 2,4 m
idem, Tn ambele sensuri
0,7 1,2
0,7
1,4
1,4
2,4
2,4
L
2,0
2,0
3,5
3,5
6,0
L + 1,2
L 2-L+ 1,2
n - numarul de ambalaje (palete) de depozitat;a • b - produsul dintre dimensiunile Tn plan orizontal ale ambalajului (paletei), m-m.B - coeficientul de corectie pentru spatiul gol ramas Tntre ambalaje (palete),
S=1,1 -1,2.
m- numarul de randuri pemaltime.
Spatiile de circulatie din interiorul depozituiui dintre stive si rafturi, precum si spatiulnecesarm exterior pentru mijloacele auto si CF sunt indicate Tn tabelul 14.8.
Se recomanda pentru depozit deschideri si travee de 9 * 6 m sau 12 x 6 m.
Rampele au o latime care sa asigure Tncrucisarea a doua utilaje de transport,inclusiv spatiul de siguranta pentru personal. Inaltimea rampelor este de 1,10 m.Lungimea rampeior este determinate de lungimea garniturilor de mijloace detransport. Pentru camion aceasta este minimum 4 m.
Inaltimea minima a depozituiui este 2,6 m pana la partea inferioara a grinzii sau 3,6- 4,0 m cand sunt prevazute dispozitive de transport suspendate de tavan(monosine, linii aeriene de transport etc.).
Produse lactate fermentate 543
14.9,1. Date initiafe
• capacitatea de prelucrare a unitatii de productie 37.500 I/zi lapte integral, avandcontinutul de grasime de 3,5 %;
• capacitatea instalatiei de receptie, 15.000 l/h;
• capacitatea de depozitare pentru laptele receptionat este asigurata de douatancuri izotermecu capacitatea de 15.000 I fiecare;
• capacitatea instalatiei de curatire - standardizare - pasteurizare - omogenizare,10.000 l/h;
• produse obtinute:
> produse lactate fermentate
5.500 I/zi iaurt cu 2,8 % grasime4.500 I/zi lapte batut cu 2 % grasime
> lapte de consum cu 1,8 % grasime
> smantana cu 28 % grasime
14.9,2. Bilantul de materiale
* Schema tehnologica pentru realizarea produselor lactate propuse esteprezentata in fig.14.4.
« Cantitatile de rnaterie prima, produse intermediare si produse finite mentionateTn bilantul de materiale sunt stabilite pentru productia zilnica de 37.500 litri/zilapte integral cu 3,5 % grasime.
Pentru calculul bilantului de materiale este necesara exprimarea cantitatilor deproduse prelucrate Tn kg si nu Tn iitri. Diferentele dintre cantitatile exprimate Tnkg si Tn Iitri sunt nesemnificative. De exernplu, 1.000 kg lapte avand densitateade 1,030 kg/I, reprezinta un volum de 971 Iitri.
A. Receptie, curatire, standardizare, pasteurizare, omogenizare
Deoarece standardizarea se efectueaza cu scopul obtinerii unui continut degrasime din laptele standardizat Tn concordanta cu produsul lactat fermentat,
544 Proiectarea obiectiveior de investitii din industha produselor lactate fermentate
biiantul de materiale pentru aceasta faza tehnologica se stabileste nurnai pe baza
modificarii continutului de grasime, neluand Tn considerare modificarile de
substanta uscata negrasa.
• Pierderile tehnologice pentru:
receptiede 0,05 %;curatire, standardizare, pasteurizare, omogenizare de 0,2 %
sunt incluse In consumul specific (tabelul 14.9.)
• Rezuitatele biiantului de materiale sunt prezentate in tabelu! 14.9.
Tabelul 14.9. Structura de productie care se realizeaza zilnic
Nr.
crt.
1
?
3
Produsul
laurt
(gLs=2,8%)
Lapte batut
(gu=a%)Lapte de
consum
(gLs=i,8%)T O T A L
Cantitatea
de lapte
integral
(3,5 %)
Li (l/zi)
5.770
4.871
26.859
37.500
Smantana
28 % rezultata
din
standardizare,
Sm28 (l/zi)
160
281
1.743
2.184
Cantitatea
De lapte
standardizat,
Ls (l/zi)
5.610
4.590
25.116
35.316
Consum
specific,
(I/I)
1,020
1,020
1,015
-
Cantitatea
de produs
finit,
(l/zi)
5.500
4.500
24.745
-
NOTA: Cantitatea de lapte integral si de smantana 28 % rezultata din
standardizare pentru produsele mentionate Tn tabel au fostcalculate cu relatiile
L; ~28-3,5
l/zi28-3,5
B. Producerea iaurtului
Concentratia de grasime din lapte trebuie corelata cu gustui si/sau cererile pietii si
cu valoarea optima a substantei uscate negrase (SUN). ~n laptele de vacareceptionat nivelul SUN este de 8,5-9 %, din care aproximativ 4,5 % este lactoza,3,3 % proteine (2,6 % cazeina si 0,7 % proteine din zer) si 0,7 % saruri minerale.
Fiecare dintre aceste componente sunt vitale pentru obtinerea unui iaurtcorespunzator. Lactoza reprezinta sursa de energie pentru bacteriile lactice,
Produse lactate fermentate 545
proteinele si substantele minerale (calciu, fosfor) asigura structura de baza agelului. Insa, concentratia de SUN din laptele lichid nu este suficienta pentru caprodusui finit sa prezinte o structura/consistenta corespunzatoare. Datorita acestuifapt, o etapa importanta In procesul de fabricate consta Tn cresterea vaiorii SUNTntre 12-17 %. Concentratia de SUN depinde de tipui iaurtului fabricat. Astfeliaptele destinat fabricarii unui iaurt de calitate superioara, de exemplu iaurt naturalcoagulat, trebuie sa contina 17 % SUN, pe cand nivelul standard pentru un iaurtfluid cu fructe este de 14 % SUN.
Cu scopul de a obtine o structura convenabila a gelului si o consistenta tipica,continutul natural de SUN din lapte este marit cu 1-3 %.Vaioarea SUN din laptepoate fi usor controlata prin determinarea densitatii care trebuie sa prezinte ovaloare Tntre 1,035 si 1,60 g/ml. laurtul din laptele degresat sau cu un continutredus de grasime are un coagul mai moale decat eel obtinut din lapte integral,astfel meat continutul de SU trebuie sa creasca mai mult. Continutul redus de SUdin lapte este reglat tn fazele finale ale procesuiui de pregatire Tn vedereamsamantarii cu cuitura bacterianaT prin Tndepartarea partiala a apei (concentrareasau separarea prin membrana) sau prin adausul substantei uscate din lapte (laptepraf, lapte concentrat, cazeinati, coprecipitate proteice, CPL, CPZ).
Prin cresterea substantei uscate negrase (SUN), Tn special a concentratiei decazeina si proteinele zerului, se obtine o vascozitate si o stabiiitate mai mare aiaurtului. Aceasta crestere poate fi realizata prin unui din procedeele urmatoare:
• concentrare;• adaugare de lapte praf sau lapte concentrat;• adaugare de cazeinat / coprecipitat proteic / concentrat proteic UF;• osmoza inversa.
In exemplul de calcul prezentat, cresterea substantei uscate negrase SUN serealizeaza prin adaugarea de lapte praf. Laptele praf este adaugat Tn laptelestandardizat cu temperatura de 40°C. Calculul cantitatii de lapte praf ce trebuieadaugat se face pe baza raportului dintre SUN si densitate. Continutul de apa allaptelui praf este neglijabil.
pentru laptele standardizat cu continutul de grasime de G = 2,8 % destinatprepararii iaurtului, densitatea este 1.028 kg/m3;
gradul lactodensimetric este Ld1 = 1.028 - 1.000 = 28
laptele pentru iaurt are densitatea 1.040 kg/m3;
gradul lactodensimetric al acestuia este Ld2 = 1.040 - 1.000 = 40
concentratia Tn substanta uscata negrasa a laptelui standardizat este:
546 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
SUN =
4 5 4 5+ 0,55-8,11%
concentratia In substanta uscata negrasa a lapteiui Tnsamantat pentru iaurt
este:
SUN
- diferenta dintre SUN! §i SUN2 este:
+ + 0,55==— + — + 0,55 = 11414 5 4 5
11,11 -8,11 =3%
Tn cantitatea de lapte standardizat de 5.610 kg trebuie adaugata o cantitate de
3'5-610 i*c*i= 168,3 kgsubstanta uscata de:100
deci cantitatea de lapte praf ce trebuie adaugata este de cca. 168 kg pentru
productia de o zi.
Conform cronogramei (fig.14.17.) linia de preparare a PLF (poz.tehn.26A,B)
prepara iaurtul Tn trei §arje, deci fiecare §arja este constituita din:
- lapte standardizat
- lapte praf
5.6103
168
3T o t a l
= 56 kg
1.926kg
14.9,3. Elaborarea cronogrameior de functionare a utilajeior
Schema tehnologica de legaturi a instalatiilor din dotarea statiei de producere aPLF este prezentata Tn fig.14.4.
Succesiunea operatiilor pentru elaborarea cronogramei de functionare a utilajeloreste prezentata mai jos.
A. Receptie
• Cronograma de functionare a instalatiei de receptie a lapteiui se elaboreaza Tnconformitate cu cap.14.7.4. cazul B si este prezentata Tn fig.14.7.
Produse lactate fermentate 547
MomentuI de intrare Tn functiune a instaiatiei de receptie (exemplu ora 9 h 30'vara §i 10 h 30' iarna) se considera originea reprezentarii grafice (ora zero).
Se admite ca transportu! iaptelui se face cu autocisterne cu capacitatea de
3.000 litri.
Durata de ocupare a punctului de receptie de catre o autocisterna este:
3.000 litri /autocisterna- durata de goiire
15,000 litri/h- 0,2 hi autocisterna
- durata de manevrare a unei autocisterne (intrare la si iesire de la rampa
de.receptie)
T o l a
0,07 h I autocisterna
0,27 h / autocisterna
Durata teoretica de receptie (pentru functionarea continua a instaiatiei dereceptie fara a lua In considerare palierele corespunzatoare duratei de
manevrare a autocisternelor):1
37.500 II zi
15.000 I I h= 2,5 hi zi
Deci momentul teoretic de finalizare a receptiei (ora zero fiind inceputul
receptiei) rt = 2 h 30'
Numarul de autocisterne rulate la rampa de receptie:
37.500//zf
3.000 / / autocisterna= 12,5 autocisterne / zi
548 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
litri / zi
38 000 -
36000
34 000 H
sepVare - pasteurizaromogenizare
= \0 000 litri > Gy - GB =
/ 31000 litri
Durata,ore
Fig.14.16. Cronograma de functionare a instalatiilor de receptie §i curatire-separare-
pasteuriuzare-omogenizare lapte
Produse lactate fermentate 549
- Durata reala de receptie (tinand cont de timpul pentru manevrare a
autocisternelor)
- durata de golire:
12,5 autocisterne I zi x 0,2 hi'autocisterna - 2,5 h
12 intervale pentru manevrare/ zi x 0,07 h/{interval = 0,84 h
T o t a l 3,34 h
r.. = 3 h 20'Deci momentul real de finalizare a receptiei
Capacitatea reala a instalatiei de receptie: 37.5003,34 h / z i
= 11.228J// i
B. Instalatia de curatire - standardizare - pasteurizare - omoqenizare
• Cronograma de functionare a acestei instalatii se traseaza conform cap.14.7.4.
cazul A.
• Corelarea cronograrnei de functionare a instalatiei de curatire - standardizare -
pasteurizare - omogenizare cu cronograma instalatiei de receptie se face
conform cap. 14.7.4. cazul C situatia 1b deoarece:
- instalatia de receptie (utilajuH) este un utilaj cu functionare continua, dar
procesul tehnologic impune functionarea discontinue!, capacitatea
P^ = 11.228litri/h
- instalatia de curatire - standardizare - pasteurizare -omogenizare are
functionare continua, capacitatea
P2 = 10.000 litri/h care este mai mic decat Pt = 11.228 litri/h
Rezulta urmatoarele posibilitati de functionare a instalatiei de curatire
standardizare - pasteurizare - omogenizare (fig. 14.16.)-
Dreapta I
• Momentul eel rnai devreme teoretic de intrare in functiune a instalatiei este 0 h
(punctul as), astfel Tncat acesta coincide cu Tnceputul functional instalatiei de
receptie.
Dreapta IV
• Momentul eel mai tarziu teoretic de intrare Tn functiune a instalatiei este punctul
dj, cand In tancurile de depozitare a laptelui receptionat a mai ramas de
prelucrat 30.000 litri lapte, cat este capacitatea maxima de depozitare a
acestora.
Acest punct se stabileste astfel:
550 Proiectarea obiectivelor de investltll din industria produselor lactate fermentate
se stabile§te cantitatea
GT - GA - 37.500 - GA = 30.000 litri
far GA-7.500 litri
se intersecteaza verticala din rr cu orizontaia din GA, rezuitand punctui A;dreapta care trece prin A si are aceeasi panta cu dreapta I intersecteazaaxa timpului Tn punctui dj.
Durata de prelucrare de catre instalatie a cantitatii de Iapte GA = 7.500 litri este:
G 1.500 litri
10.000 litri= 0,75 h
• Ora care corespunde punctefor dj este:
rr - 0,75 h = 3,34 h - 0,75 h = 2,59 h
ceea ce corespunde orei 2 h 35'.
NOTA: Pentru a asigura o rezerva confortabila de timp si de capacitate destocare a laptelui receptionat, se admite o decalare cu 30 minute amomentelor de intrare si iesjre din functiune a instalatiei de curatire -standardizare - pasteurizare - omogenizare fata de momenteleteoretice, dupa cum urmeaza:
Dreapta II
• Momentul eel mai devreme, real de intrare Tn functiune este ora 0 h 30' (punctuib,) cand in tancurile de stocare s-au acumulat 6.000 litri Iapte (punctui B).Dreapta II are aceeasi panta cu dreapta I.
Dreapta III
• Momentul eel mai tarziu, real cand intra Tn functiune este:
dj - 0,5 h = 2,59 h- 0,5 h = 2,09 hsau dj - 30' = 2 h 35' - 30' = 2 h 05' (punctui d)
cand Tn tancurile de stocare au mai ramas de prelucrat Gc litri Iapte. Punctui Gc
se stabileste astfel:
din punctui q se traseaza dreapta III cu aceeasi panta cu dreapta I;la intersectia dreptei III cu verticala ridicata din punctui r rse afla punctui C;punctului C Ti corespunde cantitatea Gc;durata de prelucrare a cantitatii de Iapte Gc litri este:
r r -c j -3 !34h-2,09h = 1,25h
Produse lactate fermentate 551
sau r r -C j = 3h20 ' - 2h05 ' = 1 h 15'
- cantitatea de lapte Gc prelucrat Tn acest timp de catre instalatia de curatire -standardizare - pasteurizare - omogenizare este:
1,25 h x 10.000 litri/h = 12.500 litri
Durata de functionare a instaiatiei de curatire - standardizare - pasteurizare -
omoqenizare este:*—'
37.500 litri= 3,75 ore sau 3 h 45'
10.000 litri/hMomentul Tncetarii functional instaiatiei de curatire - standardizare -pasteurizare - omogenizare se stabileste dupa cum urmeaza:
eel rnai devreme (punctui bf):
bf = bj + 3 h 451 = 0 h 30' + 3 h 45' = 4 h 15'
- eel mai tarziu (punctui cf):
c{ - GJ + 3 h 45' = 2 h 05' + 3 h 45' = 5 h 50'
Cronograma de functionare a tuturor utilajelor sectiei se Tntocmeste Tn conformitate
cu cap.14.7.4. varianta I si fig.14.5.
1. Bazinele de receptie 6A,B se Tncarca concomitent cu functionarea instaiatiei
de receptie (operatia 1), iar descarcarea lor (operatia 2.2.) se efectueaza
concomitent cu functionarea instaiatiei de pasteurizare de 10.000 litri/h
(poz.tehn.8-18);
2. Durata de functionare a instaiatiei de pasteurizare 10.000 litri/h este:
37.500 litri /- 3,75 h I zi
10.000 litri/h
dupa cum urmeaza:
- 5.770 litri lapte integral standardizat la 2,8 % pentru iaurt 0,58 h/zi
- 4.871 litri lapte integral standardizat la 2 % pentru lapte batut 0,49 h/zi
- 26.859 litri lapte integral standardizat la 1,8 %pentru lapte de consum
T o t a
2,68 h/zi
3,75 h/zi
552 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
Cele trei categorii de lapte se acumuleaza dupa standardizare si
pasteurizare Tn tancurile izoterme 19A,B,C (operatiile 6.1.; 5.1. si respectiv
3.1. ).
3. Laptele de consum 1,8 % grasime Tn cantitate de 25.1 16 litri/zi (tabelul 14.9.)
este transferat cu pompa centrifugala 5.000 litri/h (poz.tehn.20B) la masinile
de ambalat lapte de consum 39A,B,C (operatia 3.2.). Deoarece masinile de
ambalat au capacitatea de 1.200 litri/h, durata functional lor si a pompei
centrifugale 20B este:
25.116 litri! zi3 -1.200 litri/h
= 7h/zi
4. Cantitatea de 2.184 litri/zi smantana rezultata din standardizarea laptelui
integral se acumuleaza Tn tancurile 1.600 litri pentru smantana 21 A,B
(operatia 4.1.) de unde cu pompa de smantana 5.000 litri/h (poz.tehn.22)
este trimisa prin racitorul de smantana la vana de depozitare smantana
poz.tehn.24 (operatia 4.2.). Operatia de golire a celor doua tancuri 1.600 litri
de smantana care contin cate2AM litri I
= 1.092 litri/zi smantana, cu
pompa de smantana 5.000 litri/h (poz.tehn.22) este de:
\.092 litri/zi
5.000 litri/h- 0,22 h I zi
Tn continuare este transferata (operatia 4.3.) cu pompa de transfer smantana
(poz.tehn.25) la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h (poz.tehn.27-35). Durata
operatiei de transfer este:
2.184 litri / zi2.000 litri/h
= Uh/zi
5. Linia de preparare PLF 26 A,B are Tn compunere doua vane cu capacitatea
totala de 2x1.000 litri/sarja. Pentru coeficientui de umpiere de 0,95 capacitatea
de prelucrare este: 2.000 litri/sarja x 0,95 = 1.900 litri/sarja
Numarul de sarje necesar pentru prelucrarea cantitatilor de lapte standardizat
de 2,8 %, 2 % si de smantana (tabelul 14.8.) este:
o Lapte 2,8 %
o Lapte 2 %
5.610 litri / zi
1.900 litri / sarja
4.590 litri I zi
1.900 litri I sarja
= 2,95 sarje I zi = 3 sarje I zi
— 2,42 sarje I zi = 2,5 sarje I zi
Produse lactate fermentate 553
NOTA: se lucreaza doua sarje cu ambele vane ale instalatiei si o sarja cu osingura vana.
Durata transferului lapteiui standardizat 2,8 % (operatia 6.2.) si 2 % (operatia5.2.) la linia de preparare PLF 26A,B cu pompa centrifugala 10.000 litri/h,poz.tehn.20A este:
o Lapte2,8%
o Lapte 2 %
5.610 litri/zisarje/zi-10.000 litri
4.590 litrilzi
= 0,19 ore/zi
= 0,14 ore I ii3 sarje/zi-10.000 litri/h
Ciclul de functionare a liniei de preparare PLF (iaurt si Iapte batut) cuprindeincalzire si eventual adaugare ingrdiente (operatia 6.3., respectiv 5.3.) caredureaza 0,33 h.
Transferal produselor din instalatia de prelucrare PLF la pasteurizarea de2.000 litri/h pzo.tehn.27-35, dureaza:
pentru iaurt (operatia 6.4.)5.500 litri iaurt / zi
3 sarje/ zi-2.000 litri/h0,92 ore I sarja
. . 4.500 litri Iapte batut I zipentru Iapte batut (operatia 5.4.) =*OJ5 ore/sarja
3 sarje I zi • 2.000 litri I h
6. Durata functional instalatiei de pasteurizare 2.000 litri/h este:
pentru iaurt 2,8 % (operatia 6.5.)
pentru Iapte batut 2 % (operatia 5.4.)
pentru smantana (operatia 4.3.)
5.500 litri I ri
2.000 litri I'h
4.500 litri I zi
2.000 litri/h
litri I zi
2.000litri I k
T o t a l
- 2,75 h/zi
= 2,25 h/zi
= 1,10 h/zi
6,10 h/zi
7. Produsele iesite de la instalatia de pasteuriozare 2.000 litri/h sunt dirijate lavanele de prefermentare PLF 1.000 litri, poz.tehn.36 A-E.
8. Vanele de prefermentare PLF au capacitatea totals de 1.000 litri. Lacoeficientul de umplere de circa 0,92 capacitatea reala este:
1.000 litri x 0,92 = 920 litri
554 Proiectarea oblectivelor de Investltll din industria produselor lactate fermentate
InstalatieCIPb
InstalatieClPa
Masina de ambalat laptepasteurizat 1 200 l/h
Masina de ambalat laptepasteurizat 1 200 l/h
Masina de arnbalat laptepasteurizat 1.200 l/h
MasinSde ambalat 650 l/h
Masina de ambalat 1 350 l/h
Pompa" transfer prod use acidofile
Vana prefermentare / tamponproduse acidofile, 1 000 litri
Vana preferrnentare / tamponproduse acidofile. 1 000 litriVan§ prefermentare / tamponproduse acidofile. 1 000 litri
Vana prefermentare / tamponproduse acidofile, 1 000 litri
Vana prefermentare / tamponproduse acidofile, 1 000 litri
mstalalie de pasteurizare 2 000 l/h
Linie preparare produseacidofile. Vana 2
Linie preparare produseacidofile. Vana 1
Pompa: transfer smantana"
VanS depozitaresmantana. 2 500 litri
Racilor de smantang, 5 000 l/h
Pompa de smantana 5 000 l/h
Tanc 1 600 litri pentru smantana'
Tanc 1 600 litri pentru smantana
PornpS centrifugals 5 000 l/h
Pompa centrifugals: 10 000 l/h
Tanc izoterm 10 000 litri
Tanc izoterm 5 000 litri
Tanc izoterm 10.000 litri
Instalaliede pasteurjzare 10. 000 l/h
PornpS centrifugals transferlapte catre pasleurizator, 10 000 l/h
Bazin de receptie 15.000 litri
Bazin de receptie 15.000 litri
Linie de receptie
Utilaj, operatie tehnologica,linie tehnologica
39C
39B
39A
38B
38A
37
36E
36D
36C
36B
36A
27-35
26B
26A
25
24
23
22
21B
21A
20B
20A
19C
198
19A
8-18
7
6B
6A
1-5
Poz.tehn.
6
2.1
i
6.5
6.4
6
26.3 6.
4.1
.2 6
5.1
6'1i
tii.
•••'• ' r1
.6.5.
,6,5.6.q^~^~^^
6.6 6.7.
65
2 6 3 6.5
6.2
4.2
4.2
4.2
2 6.2
6.2 (
2.2
2.2
1 t-
^H
1b I 2b
1a
6.7
67
6.7
6.5 6
i.S.B.ej 6
1 67|
ill
£2
5.2
5.3 6.5H
4.1
6.2
3.1
5.2
1bCIP
2.2
• '"
laCIP
2a
32
3.2
3.2
6 67
7,
£L
5.4 55
,6.6, 6.7,
5.3 5.4-I (
5.25.3
4.2
4.2
4.2
2bCEP
6.2
}" ' i
2aC!P
3b I 4b
" I3a I 4a
'"T
, 54 ,
5.4 ,5.5, i* ^™~T"™
55,5.6,^ r " n"
L§i
J
5.4
5.25.3 f
54
3.2
62
3sCIP
3bCIP
5.6
5.6
5.6
•5, 5.6|
6,
A
.4.3 ,4
4 ,5.5, 5^^~t™~T^~
4.3
4
4.3
4.3
I4bClP
4aCIP
5b
5a
4.5
4.5
45
4.3 4.4
3 .4.4, 4.5t ' t
1. 4.5.
SbCIP
SaCIP
'
6b 7b
6a 7a
6bClP
«l-
6aCIP
6aCIP
•f
Bb 9b
T8a 9a
SbCIP
|_8bCIP
7bCIP
7aCIP
7aCfP
8aCIP
BaCIP
10a
10aCtP
10aCIP
|_IOa CIP
9aCIP
9aCIP
9aCIP
9bCIP
10 11 12 13 14
Fig. 14.17. Cronograma functionarii utila/elor (pentru exemplul de calcul 14.9).
Produse lactate fermentate 555
Fig.14.17. (continuare) Legends operatiilor tehnologice
1. Receptie, Tncarcare tanc 6 A,B;2.1- Pregatirea pasteurizatorului de 10.000 litri/h;2.2-Transfer iapte integral din tancuriie 6 A,B la pasteurizare.
Pasteurizarea, standardizarea si imogenizarea laptelui integral.3.1-Colectare Iapte standardizat 1,8 % In tancul izoterm 19 A;3.2-Transfer Iapte 1,8 % cu pompa centrifugala 20 B la masinile de
ambalat iapte de consum 39 A,B,C. Ambalare.4.1-Colectare smantana 28 % In tancuriie de smantana 21 A,B si eventual
corectarea concentratiei smantanii, conform solicitarii pietii, prinamestecare cu Iapte din tancuriie 19 A,B.
4.2-Transfer smantana cu pompa centrifugala 22 prin racitorul 23 Tn tanculde smantana 24.
4.3-Transfer smantana cu pompa centrifugala 25 la instalatia depasteurizare 2.000 litri/h. Pasteurizare si transfer Tn vanele deprelucrare36 B,C,D.
4,4-Tnsamantare, amestecare4.5. - Transfer cu pompa 37 la masinile de ambalat. Ambalare.5.1. - Colectare Iapte 2 % in tancul izoterm 19 B.
8.1. Transfer Iapte 2 % cu pompa centrifugala 20 B la linia de producere PLF 26A.B-
8.2. fncalzire si eventual adaugare ingrediente, amestecare, racire.8.3. - Transfer la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h. Pasteurizare, transfer ?n
vanele 36 B,C,D,E.8.4. -Insamantare, amestecare.8.5. - Transfer la masinile de ambalat 38 A,B cu pompa centrifugala 37.
6.1. - Colectare lapte 2,8 % Tn tancul izoterm 19 A.6.2. - Transfer lapte 2,8 % cu pompa centrifugala 20 A la linia de
producere PLF 26 A,B.6.3. - Incalzire, adaugare ingrediente, amestecare, racire.6.4. - Pregatire pasteurizator.6.5. - Transfer la pasteurizatorul 2.000 litri/h. Pasteturizare, transfer la
vanele 36 A,B,C,D,E.6.6. fnsamantare, amestecare.6.7. Transfer la masinile de ambalat 38 A,B cu pompa centrifugafa 37.
Ambalare.
556 Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate
Numarul de sarje este:
• pentru iaurt 2,8 %
• pentru lapte batut 2 %
5.5QQ litri/zi
920 litri I sarja
4.500 litri/zi
6 sarje I z.i
5 sarje I zi920 litri I sarja
pentru smantana se va lucra 3 s.arje pe zi cu un coeficient de2A&4 litri/ziumplere de
3 sarje / zi • 1.000 litri-0,73
Durata de Tncarcare a vanelor de prefermentare 36 A-E prin transfer direct dela instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h este:
• pentru iaurt 2,8 % (operatia 6.5.)
5.500 litriIzi , . .= 0,46 h I sarja
6 sarje I zi -2.000 litri I h
• pentru lapte batut 2 % (operatia 5.4.)
4.500 litri I zi
5 sarje I zi- 2.000 litri/h
pentru smantana (operatia 4.3.)
2.184 tori/z/
^sarje/zi-2.000 litri/h
- 0,45 h I sarja
= 0,36 h!sarja
Tnsamantarea si amestecarea (operatiile 6.6., 5.5. sj respectiv 4.4.) dureazacca. 0,33 h/s_arja.
Golirea produselor din vanele de prefermentare 36 A-E §i transferal lamas. inile de ambalat 38 A-B se face cu pompa transfer produse 37.
9. Cele doua masjni de ambalat au capacitatea de 1.350 litri/h sj 650 litri/h, total2.000 litri/h. Duratele de transfer ale produselor la cele doua ma§ini sunt
identice cu duratele stabilite la pct.6, adica
• pentru iaurt 2,8 % 2,75 h/zi
• pentru lapte batut 2 % 2,25 h/zi• pentru smantana 1,1 h/zi
10. Instalatia CIP poate igieniza concomitent doua utilaje sau instalatii, durata deigienizare a fiecareia dintre acestea fiind o ora. Succesiunea racordariiinstalatiilor CIP a si b la diferite echipamente sau instalatii tehnologice (pentruexemplul de calcul prezentat) este redata Tn figura 14.17.
Produse lactate fermentate 557
Hail, H.S. (1977) Latteries pilotes normal/sees. Collection FAO: Production et sante
ani males.
* * * H.G. nr. 918 /22 august 2002- M.O. nr. 686 /17 septembrie 2002.
* * * Legeanr. 453/2001 pentru modificarea ?i completarea legii nr. 50/1991.
* * * Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor.
* * * Ordinul 1943/19 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodoiogice de aplicare
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construct^ republicata, cu
modificari si completarile ulterioare, publicat tn M.O. nr. 231 din 8 aprilie 2002.
* * * Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 389 / 29 august 2002-
M.O. nr. 860 / 28 noiembrie 2002.
* * * Ordinul Ministerului Apararii Nationale nr. M46/1997.
* * * Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediufui, nr. 1141 / 6 decembrie 2002- M.O.
nr. 21 /16 ianuarie 2003.
* * * Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, nr. 860 / 26 septembrie 2002 - M.O.
nr. 52/30 ianuarie 2003.
* * * Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare si autorizare privind prevenirea §i stingerea incendiilor, publicat Tn M.O. nr. 384 / 9
octombrie 1998.
* * * Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare
sanitara a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitaia a obiectivelor cu impact asupra
sanatatii publice.
* * * STAS 6755-81 - Automatica. Semne conventional si simboluri literale.